TRANSPORT SI DEPOZITARE, IV Foraj, 1999 - 2000

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELORDEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACIA

I TRANSPORTUL HIDROCARBURILORPROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA FLUIDELORCoordonator: sef lucr.dr.ing. Renata RADULESCUStudent:..

Specializarea .

Grupa..

Anul..

PROIECT

I TEMA:

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA SONDA LA RAFINARIE

Introducere:

II CONTINUT:

Capitolul 1. Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu ap; alegerea pompelor;

Capitolul 2. Calculul hidraulic al conductelor de evacuare a gazelor;

Capitolul 3. Calculul hidraulic al conductei de amestec (sond parc);

Capitolul 4. Determinarea programului optim de evacuare a titeiului de la parcurile de separare (pe considerente energetice);

Capitolul 5. Bilantul termic al depozitului central;

Capitolul 6. Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la rafinrie;

6.1. Calculul hidraulic;

6.2. Calculul termic;

6.3. Calculul mecanic;

Concluzii si propuneri.

Bibliografie.

Q2, z2 Q4, z4 x1 x2 xn L2 L4 zDC La L1A B LCD D LDE E A LAB LBC C

za, qa Q1, z1 L5 L3 Lt p1 p1 m p1j Lg Q5, z5 p2 p2m Q3, z3

p2j unde notatiile au urmtoarea semnificatie:

P1,.P5- parcuri de sonde;

La

- lungimea conductei de ap;

qa

- debitul sursei de ap;

za

- cota topografic a sursei de ap;

Lij

- lungimea conductei pe portiunea ij;

Lt

- lungimea conductei de transport titei ntre depozitul central si

rafinrie;

Lg

- lungimea conductei de gaze;

p, pm, pj presiune nalt, medie, joas;

DC

- depozit central;

R

- rafinrie;

zi

- cotele topografice ale parcurilor i, i = 15;

SA

- sursa de ap;

Qi

- debitele de titei de la parcurile Pi.

III. DATE CUNOSCUTE:

III.1. Schema sistemului de transport

III.2. Cote topograficeIIII.3. Lungimea conductelor [km]

zS = 295 m;

zSA = 290 m;

z1 = 300 m;

z2 = 170 m;

z3 = 180 m;

z4 = 190 m;

z5 = 210 m;

zA = 160 m;

zB = 175 m;

zC = 160 m;

zD = 180 m;

zE = 160 m;

zR = 180 m;

La = (10 +0,1 n) Lam = (1,5 +0,1 n)

L1A = (4,4 +0,1 n)

LAB = (2,8 +0,1 n)

LBC = (3,2 +0,1 n)

LCD = (5,5 +0,1 n)

LDE = (3,85 +0,1 n)

L2 = (1,1 +0,1 n)

L3 = (1,8 +0,1 n)

L4 = (0,7 +0,1 n)

L5 = (3,4 +0,1 n)

Lt = (62 +0,1 n)

Lg = (1,2 +0,1 n)

III.4. Numrul sondelor racordate la parcul 1

x = 4 + n0,5

III.5. Productia parcurilor

Q1 = xqam

qam = 8 m3 lichid / zi

Q2 = (210 +5 n) m3 / zi

Q3 = (180 +5 n) m3 / zi

Q4 = (190 +5 n) m3 / zi

Q5 = (90 +5 n) m3 / zi

III.6. Densitatea relativ a gazelor n raport cu aerul

= 0,67

III.7. Temperatura de congelare a titeiului, Tc (Tabelul III.1.)

III.8. Temperatura de sigurant pentru transport

Ts = Tc + (2.7)0CIII.9. Unele proprietti ale titeiurilor functie de temperatur (, , ), Tabelul III.1.(Principalele proprietti ale unor titeiuri din Romnia)

Se transport titeiul (TIP.) de la depozit la rafinrie cu urmtoarele proprietti:

Temperatura

[0C]Densitatea

[g/cm3]Vscozitatea cinematic,

[cSt]Vscozitatea dinamic,

[cP]Punctul de congelare iei, [0C]Punctul de congelare reziduu, [0C]Coninut de parafin,

%gr

1 cP = 10-3 Pa.s

1 cSt = 10-6 m2/s

III.10. Ratia de solutie

r = 250 + (-1)nn , m3st/m3III.11. Impuritti

i = 0,2 + 0,01n, %

III.12. Densitatea lichidului

III.13. Temperatura medie

Tsond = 420C

Tparc = 180C

III.14. Vscozitatea lichidului

III.15. Vscozitatea titeiului la temperatura medie, tTm

constantele A si B se determin din sistemul de ecuatii:

III.16. Vscozitatea cinematic a apei de zcmnt

III.17. Vscozitatea dinamic a apei srate

)

a = 1 (cP)

s = 20 (kg NaCl/vagon)

III.18. La parcul 1 gazele se separ pe 3 trepte de presiune: nalt, medie, joas, la valorile:

p1= 40 (105 N/m2; p1m= 13 (105 N/m2; p1j= 5 (105 N/m2;

p2= 38 (105 N/m2; p2m= 10 (105 N/m2; p2j= 2,5 (105 N/m2.

Se va trasa grafic

a) densitatea ieiului funcie de temperatur

b) vscozitatea cinematic a ieiului funcie de temperatur

c) vscozitatea dinamic a ieiului funcie de temperatur

Capitolul 1:

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APA

Determinarea diametrului orientativ:

, va = 1.3 (m/s).qa= 72 m3/ora Alegerea diametrului real (SREN 10208 Anexa 1)

D = .., mm,in

d = ., mm

e = ., mm

Determinarea vitezei reale de curgere:

Determinarea cderii de presiune:

Determinarea numrului Reynolds, Anexa 2 (propr. Apei), Anexa 3 (vscozitatea):

Determinarea coeficientului de rezistent hidraulic:

regim laminar:

regim turbulent:

Determinarea presiunii de pompare a apei:

p hidrant = 6 (105 N/m2 Determinarea puterii pompei

= 0,7

Determinarea valorii energiei consumate:

t = 6 ore/zi

Capitolul 2

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE

2.1. Conducta de presiune nalt:

pp = 40(105 N/m2

p = 6(105 N/m2 Debitul pe fiecare treapt va fi:

r ratia de solutie

Modulul de debit

T0 = 273,15K, p0 = 1,013.25.105 Pa, R = 8314 J/kgK

Determinarea diametrului orientativ, d0:

Coeficientul de rezistent hidraulic:

Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) se poate determina din Anexa 4, sau cu relatia

Tr = 0,982, pr = 0,822.2. Conducta de presiune medie:

Modulul de debit:

ppm = 16 (105 N/m2

pm = 2 (105 N/m2 Diametrul orientativ se deduce din Km Diametrul real se deduce din SREN 10208

2.3. Conducta de joas presiune:

Modulul de debit:

ppj = 8 (105 N/m2

pj = 1,05 (105 N/m2 Diametrul orientativ se deduce din Kj Diametrul real se deduce din SREN 10208Capitolul 3

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE AMESTEC

(SONDA PARC DE SEPARARE)

Calculul fractiei de lichide din amestec:

EMBED Equation.3 Densitatea amestecului

Vscozitatea cinematic

Viteza medie a amestecului

Diametrul orientativ

vec = (0,1.0,3) m/s

Diametrul real (Anexa 1)

Viteza amestecului

Numrul Reynolds

vl viteza medie a fazei lichide dac aceasta ar curge sigur prin conduct

vg viteza medie a fazei gazoase dac aceasta ar curge sigur prin conduct

Coeficientii de rezistent hidraulic

regim laminar

regim turbulent, conducte netede

Cderea de presiune de-a lungul conductei de amestec

Capitolul 4

DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A TITEIULUI DIN PARCURILE DE SEPARARE

Parcurile sunt echipate cu pompe PI 160 (Anexa 5). In vederea dimensionrii colectorului si a stabilirii unui program optim de pompare se vor alege mai multe variante.

VARIANTA I: Pompeaz pe rnd parcurile:

(1 4); (2 5); (3)

Timpul zilnic de pompare ( fr restrictii de W)

ore

3 grupuri de pompare

Numrul de pompe necesar n fiecare parc

se rotunjeste n plus

Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc

Debitele de evacuare

Tabelul 1

Nr.parcQ(m3/zi)npcnprtev(ore)qcr(m3/or)

1

2

3

4

5

Dimensionarea tronsonului 1 C

EMBED Equation.3 vec = 1 m/s

Dimensionarea tronsonului C E

EMBED Equation.3 Diagrama de pompare

Tabelul 2

123456789101112131415161718192021222324

1

2

3

4

1

Presiunile de pompare la fiecare parc

ORELE 0 - 8

m

ORELE 8 14

ORELE 14 24

..

Energia consumat n variantele

(KWh)

se alege varianta cu W