Univesitatea Alexandru Ioan Cuza Iai Facultatea de Economie si Administrarea AfacerilorAdministratie Public

Finane publice II

Analiza comparativ a dimensiunii i structurii resurselor financiare publiceRomnia i Elveia2005 2009

Cuprins

Capitolul 1Structura resurselor financiare publice conform clasificaiei oficiale

Capitolul 2Analiza comparativ a nivelului i structurii generale a resurselor financiare publice n Romnia i Elveia n perioada 2005-20092.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice

Capitolul 3Analiza comparativ a structurii sistemului de impozite i taxe n Romnia i Elveia n perioada 2005-20093.1 Analiza presiunii fiscale3.2 Analiza nivelului i structurii impozitelor directe3.3 Analiza nivelului i structurii impozitelor indirecte

Concluzii i propuneri

Bibliografie

Capitolul 1

Structura resurselor financiare publice conform clasificaiei oficiale

Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:

- din punct de vedere al continutului economic;- din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;- prin prisma bugetului general consolidat;- in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;- in functie de provenienta.

Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului lor economic, se concretizeaza in:

1) prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii)2) resursele de trezorerie3) resursele provenind din imprumuturi publice4) resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire1)Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public. Veniturile cu caracter fiscal reprezinta prelevari legale din veniturile create de unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in:

- impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor;- impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:a) in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele);b) de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii);c) de la institutiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din protectia mediului s.a., veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor institutii publice si ale unor activitati autofinantate);d) din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din:

- amenzile si penalitatile aplicate;- valorificarea bunurilor confiscate;- concesiunile realizate de institutiile publice;- expertizele in domeniul navigatiei etc.

2) Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele caracteristici principale:

- sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;- au caracter temporar si rambursabil;- presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.

3) Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului bugetar.

4) Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic si social, generate de inflatii.

Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura organizatorica a statelor si distingem:

a) in statele de tip unitar:

- resurse publice ale bugetului central;- resurse publice ale bugetelor locale;- resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in bugetul central consolidat.

b) in statele de tip federal:

- resurse publice ale bugetului federal;- resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei;- resurse publice ale bugetelor locale.

In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc ca venit atat in bugetul cental consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federatiei. Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului general (central) consolidat, include:

1) Resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:

a) venituri curente:

- detin ponderea cea mai mare in formarea bugetului public;- se incaseaza pe baza unor prevederi legale care au o valabilitate mare in timp;- in functie de natura lor, acestea se divid in venituri fiscale si nefiscale.

b) venituri din capital:

- detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare;- au o provenienta obiectiva, rezultata din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public;- se concretizeaza in:

veniturile obtinute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele obtinute din vanzarea locuintelor);veniturile obtinute din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice (echipamente de birotica, mobilier, materiale de constructii rezultate din modelari, mijloace de transport etc.);veniturile obtinute din valorificarea unei parti a stocurilor aflate in rezerva de stat si de mobilizare.

2) Resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.

3) Resursele financiare cu destinatie speciala, care constau, in general, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.

4) Resursele financiare ale bugetelor unitatiloradministrativ-teritoriale cum sunt:

- impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local;- cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;- transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat;- alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In functie de ritmicitatea incasariilor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:

1) Resurse ordinare (curente):

- sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public;- se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar;- in aceasta categorie se includ:venituri fiscale;contributiile pentru asigurarile sociale de stat;contributiile ce alimenteaza fondurile speciale;veniturile nefiscale.

2) Resursele extraordinare (intamplatoare sau incidentale):

- sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, respectiv cand resursele curente nu acopera cheltuielile publice;- in aceasta categorie se includ:imprumuturile de stat interne si externe;transferurile, ajutoarele si donatiile primite din stainatate;unele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate;sumele rezultate din valorificarea peste granita a bunurilor statului;emisiunea monetara fara acoperire in economia reala.

In functie de provenienta lor, resursele financiare publice se grupeaza in:

1) Resurse de provenienta interna:

- in functie de calitatea subiectului partilor acestea se divid in:

venituri de la unitatile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist;venituri de la institutiile publice si private;venituri de la populatie (menaje).

- se incaseaza la bugetele corespunzatoare sub forma de impozite, taxe, contibutii, venituri nefiscale, imprumuturi publice interne.

2) Resurse de provenienta externa, apar in principal, sub forma de:

- imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD, s.a.);- imprumuturi de stat contractate la guvernele altor tari;- imprumuturi de stat contractate la banci cu sediul in alte tari;- imprumuturi de stat contractate de la detinatori straini (particulari) de capitaluri banesti;- dobanzi percepute pentru creditele externe acordate, precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget in anul curent;- ajutoare financiare si donatii primite din stainatate;- impozite si taxe percepute de la reprezentantele in Romania ale firmelor straine;- impozitul asupra dividendelor cuvenite investitorilor staini, ce se transfera in stainatate;- lichidari ale participantilor de capital ale statului in strainatate.

Capitolul 2Analiza comparativ a nivelului i structurii generale a resurselor financiare publice n Romnia i Elveia n perioada 2005-20092.1 Analiza nivelului resurselor financiare publice ar ROMNIA ELVEIA

Ani/Criterii de selectare a veniturilor publice

Procente din PIB

Euro pe cap de locuitor

Milioane de euro

Procente din PIB

Euro pe cap de locuitor

Milioane de euro

2005

32.4

1,214.1

25,884.4

34.1

14,082.6

105,636.9

2006

33.3

1,536.2

32,557.3

33.8

14,439.7

109,129.5

2007

35.3

2,109.8

44,058.1

33.1

14,302.1

108,961.8

2008

33.6

2,286.8

46,966.4

34.0

15,794.4

121,790.5

2009

32.1

1,862.7

37,937.9

34.9

16,428.4

128,157.9

Tabelul Nr. 1 Nivelul resurselor financiare publice RO - ELConform tabelului nr. 1, se poate observa o discrepan foarte mare ntre veniturile financiare publice din Romnia i cele din Elveia, mai exact ntre veniturile financiare publice n marime absolut i veniturile financiare publice pe cap de locuitor. Diferena respectiv decurge din nivelul de dezvoltare al celor dou state, Elveia fiind mult mai dezvoltat economic dect Romnia, cu o populaie mai numeroas i cu nevoi mai mari. Elveia deine unul dintre cele mai dezvoltate sisteme bancare, spre deosebire de Romnia, care este coda la acest capitol. Motivele diferenei att de mari dintre cele doua ari sunt numeroase, de la o infrastructur mult mai dezvoltat pn la o populaie mai educat. Un alt fapt sesizabil din tabelul nr.1, de aceast dat n favoarea Romniei, este faptul c statul a nregistrat o cretere economica continu, ncepnd cu anul 2005, datorit expansiunii din acea vreme, pn n 2008, atunci cnd i-a facut resimit prezena criza econimic. Odat cu startul crizei, veniturile publice n Romnia au sczut cu aproximativ 9 milioane de euro, pe cnd n Elveia acestea au crescut cu aproximativ 8 milioane de euro. Aceast diferen uria se datoreaz capacitilor funcionarilor publici i mai ales a conducerii administraiei publice din Elveia care au tiut cum s reacioneze ntr-o perioad economic critic. Acelai lucru nu se poate spune i despre administraia public din Romnia, care a nregistrat o scadere usturtoare, scdere care s-a reflectat, pe parcursul anului 2009, asupra populaiei. Un alt factor care a s-a reflectat n scderea veniturilor dup anul 2008 este evaziunea fiscal. Numrul celor care lucrau n economia neobservat sczuser de la 1,744 milioane n 2006 la 1,467 milioane n 2008, pentru ca apoi s urce la 1,799 milioane n 2009, ponderea acestora avansnd de la 22,5% n 2008 la aproximativ 28% n 2009, iar pentru a evita o cretere i mai mare, statul a aplicat o serie de penalizri, printre care i dublarea sanciunilor de la 1500-2000 lei la 3000-4000 lei. Singura diferen rezonabil se reflect n veniturile n marime relativ, adic n procente din PIB, unde diferena cea mai mare este n 2009, n plin criz, Romania avnd 32,1% , cu 1,5% mai mic dect n anul 2008, iar Elveia nregistra o cretere cu 0,9%, ns aceste procente nu sunt relevante datorit sumelor de bani nregistrate de ctre cele dou state, 37,937.9 mil. euro pentru Romnia, respectiv 128,157.9 mil. euro pentru Elveia.

2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publiceI. Resurse financiare odrinare:1.FiscaleTar

RomniaElveia

AniVenituri fiscale raportate

n procent din VT

200565.6

68.8

200666.0

67.6

200766.6

67.9

200866.7

68.8

200965.1

68.7

Tabelul Nr. 2 Din punct de vedere al resurselor fiscale, diferenele nu sunt foarte mari la nivel procentual, ns ca i suma exprimat n milioane de euro, diferena este urias. De exemplu n 2005 Romnia a ncasat ca i venituri fiscale suma de 16980,1664 mil. euro, ceea ce reprezint 65.6% din veniturile totale. n acelai an, Elveia a nregistrat suma de 72678,1872 mil. euro, care reprezint 68.8 % din veniturile totale. Resursele fiscale ncasate de ctre Elveia sunt de aproximativ 4 ori mai mari, acest lucru datorndu-se n principal faptului c Elveia are o populaie mai mare, dar i faptului c impozitele sunt diferite ca form, n Elveia existnd trei niveluri de taxe: federal, cantonal i comunal; form inexistent n Romnia. 2.Neficale Tar

RomniaElveia

AniVenituri nefiscale raportate

n procent din VT

20054.80

4.37

20062.95

4.01

20075.53

3.74

20084.47

3.20

20095.72

2.91

Tabelul Nr. 3 Veniturile nefiscale sunt reprezentate de veniturile obinute de ctre autoritile publice din exploatarea intreprinderilor i bunurilor de care dispun, cotele acestora find foarte mic. Conform tabelului nr. 3, diferenele dintre Romnia i Elveia sunt evidente, n Romnia cotele fiind fluctuante, datorit instabilitii economice, pe cnd n Elveia sunt regresive, dorit faptului c numarul intreprinderilor de stat, dar i a celorlalte componente ale veniturilor nefiscale, este sczut.

II. Resurse financiare extraodrinare:1.Venituri mprumutate Tar

RomniaElveia

AniVenituri mprumutate

n procent din VT

2005-3.50

-3.13

2006-6.71

+1.61

2007-8.24

+3.10

2008-16.90

+5.76

2009-28.13

+2.19

Tabelul Nr. 4 *Cu - sunt sume primite sub form de mprumut, raportate n % din VT iar cu + sunt sume oferite sub form de mprumut, raportate n % din VTVeniturile mprumutate reprezint o categorie important a resurselor financiare publice deoarece ele ne pot indica deficitul prezent n bugetele publice. Conform tabelului nr. 4, Romnia i Elveia au prezentat n 2005 un deficit bugetar asemntor, ns dupa doar un an, diferea este evident, Romnia prezentnd n 2006 un deficit de 6.71%, adic 2184,59483 mil. euro, pe cnd Elveia a reuit s nu acumuleze deficit, ba chiar a avut puterea financiar s mprumute alte state cu 1756,98495 mil. euro. Motivul este unul ct se poate de evident, sistemul financiar bancar foarte dezvoltat la nivelul Elveiei. n perioada 2005-2007, Romnia a reuit s acumuleze sume mici din mprumuturi, trecnd printr-o perioad financiar bun, ns odata cu apariia crizei, deficitul bugetar a crescut considerabil, de la 8.24% n 2007 la 16.90% n 2008 i 28.13% n 2009. Datorit crizei financiare, Elveia a cunoscut o scdere a veniturilor mprumutate altor state, de la 5.76% n 2008 la 2.19% n 2009, ns la nceputul crizei, Elveia a fost printre puinile state care au avut puterea financiar de-a finana alte state cu 7015,1328 mil. euro, reprezentnd 5.76% din veniturile totale. Atunci cnd Romnia era la pmant din punct de vedere financiar, acumulnd datorii semnificative, Elveia oferea o man de ajutor altor state.

Capitalul 3Analiza comparativ a structurii sistemului de impozite i taxe n Romnia i Elveia n perioada 2005-2009

3.1 Analiza presiunii fiscalePresiunea fiscal n Elveia raportat n miliarde de dolari Graficul Nr. 1

Presiunea fiscal n Romnia raportat n miliarde de dolariGraficul Nr. 2

Presiunea fiscal comparat ntre Elveia i Romania-raportat n miliarde de dolari

Graficul Nr. 3Datorit faptului c Elveia nu face parte din UE, nu am putut gasi date despre presiunea fiscal raportate n euro, ns am gasit n dolari. Presiunea fiscal presupune anumite limite de suportabilitate din partea contribuabililor. Aceste limite sunt impuse de reaciile contribuabililor care pot s opun rezisten creterii prelevrilor obligatorii, reacionnd prin evaziune, fraud, reducerea activitii productive sau chiar prin revolte. Conform graficul nr. 1, Elveia a nregistrat o presiune fiscale n 2006 de 384.8 miliarde de dolari, adic 280935.33 mil. euro, n 2007 295828.99 mil. euro, n 2008 328901.68 mil. euro iar n 2009 382781.68 mil. euro. n Romnia presiunea fiscala n 2006 se ridica la 98.9 miliarde de dolari, adic 72205.05 mil. euro, 89800.01 mil euro n 2007, 123602.78 mil. euro n 2008 i 148936.61 mil. euro n 2009.

3.2 Analiza nivelului i structurii impozitelor directe

Tar

RomniaElveia

AniVenituri din impozite directe

raportate n procent din VT

200519.2

46.9

200621.1

48.5

200723.1

52.1

200824.0

50.5

200924.4

47.6

Tabelul Nr. 5 3.3 Analiza nivelului i structurii impozitelor indirecteTar

RomniaElveia

AniVenituri din impozite indirecte

raportate n procent din VT

200546.4

21.9

200644.9

19.1

200743.5

15.8

200842.7

18.3

200940.07

21.1

Tabelul Nr. 6 Analiznd tabelele 5 i 6 putem observa o situaie foarte stranie n legtur cu veniturile fiscale ncasate de ctre cele doua state. Din tabelul nr. 6 reiese faptul c impozitele indirecte au ponderea cea mai mare n Romnia, de exeplu n 2005, impozitele indirecte reprezint 46.4 % din veniturile fiscale, pe cnd impozitele directe reprezint doar 19.2%. Situaia este invers proporional n cazul Elveiei, unde impozitele indirecte reprezint doar 21.9% din veniturile fiscale, iar cele directe reprezint 46.9%. Acelai plan se poate observa i n urmatorii ani. Aceast diferen se poate datora echilibrului existent la nivelul Elveiei ntre impozitele directe, indirect si contribuii sociale, echilibru inexistent i n Romnia.

Concluzii i propunerin concluzie, sunt de prere c Romnia i Elveia sunt doua state ce se afl la poli opui, prima incercnd s rmn la suprafa , avnd parte de o conducere necorespunzatoare, ce nu poate conduce ara ctre o zon mai dezvolatat din punct de vedere economic, iar cea de-a doua aflndu-se deja ntr-un punct greu de atins, cu ajutorul unor persoane abilitate corespunztor, competente.Din punctul meu de vedere, pentru ca n viitor, Romnia s se poat dezvolta corespunztor, este nevoie de o schimbare la nivel politic, o schimbare care s aduc n fruntea arii persoane calificate, inovatoare, cu caracter puternic, ce pot aduce modificri importante la nivel naional. O alt modificare ar trebui adus i la nivelul bugetelor, considernd c un echilibru ntre impozitele directe i indirect poate ajuta Romnia s se dezvolte mai mult i mai eficient. Din punctual meu de vedere, cea mai mare schimbare ar trebui s aibe loc la nivelul cheltuielilor publice, acolo unde de cele mai multe ori, sumele sunt inexplicabil de mari, astfel apelnd la mai ct mai puine mprumuturi, scznd deficitul bugetar, deja mult prea accentuat.

Bibliografie

- http://stats.oecd.org/- http://epp.eurostat.ec.europa.eu/- http://data.worldbank.org/- http://www.imf.org/