UNIVERSITATEA „Alexandru Ioan Cuza” IASI

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Referat

„Forme ale taxelor vamale si impactul lor asupra

relatiilor economice internationale”

Mai 2009

2

Taxele vamale instituite asupra tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de

persoane fizice sau juridice, sunt venituri fiscale ale bugetului de stat, reprezentand totodata si

un mijloc de stimulare a exportului si de largire a cooperarii economice cu alte state ale

lumii.In etapa actuala a economiei romanesti , taxele vamale detin o pondere importanta in

totalul impozitelor indirecte.

Taxele vamale sunt percepute de stat asupra marfurilor, in momentul in care acestea

trec granitele vamale ale tarii in scopul importului,exportului sau tranzitului.Deci taxele

vamale se instituie asupra bunurilor si produselor care intra si ies in/din tara sau/si asupra

celor care tranziteaza teritoriul national.

In raport cu obiectul impunerii,pot exista 3 categorii de taxe vamale:

- de import - stabilite asupra marfurilor importate in momentul trecerii granitelor

teritoriale ale statului importator.Aceste taxe constituie drepturi de import alaturi de taxa pe

valoarea adaugata, accize si orice alte sume care se cuvin statului la impozitul de bunuri.

- de export - stabilite asupra marfurilor interne la exportul acestora.Aceasta categorie

de taxe are o raspandire limitata, fiind utilizata in special de statele care detin monopolul

natural al unor resurse minerale sau materiei prime ori monopolul tehnologic(de fabricatie) la

unele produse manufacturate.Aceste taxe constituie drepturi de export, alaturi de alte impozite

care se cuvin statului la exportul de bunuri.

- de tranzit - percepute asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul vamal al

unui stat. Au o aplicabilitate foarte restransa pe plan international, intrucat tranzitul aduce alte

avantaje tarilor participante la comertul international(venituri din tarifele incasate pentru

transportul acestor marfuri pe caile ferate, rutiere sau pe apa).Potrivit reglementarilor legale in

vigoare,pe teritoriul vamal al Romaniei nu se aplica taxe de tranzit.

Taxele vamale reprezinta o forma a impozitelor indirecte si se percep la import-export

si pentru tranzit.Cele mai folosite sunt taxele vamale la importuri deoarece la taxele pentru

export se apeleaza numai in situatia in care tara resedinta a exportatorilor doreste sa

descurajeze exportul anumitor materii prime sau semifabricate, deficitare sau strategice pentru

economia acelei tari.Taxele vamale pentru tranzit se folosesc cu totul intamplator intrucat

castigul tarilor prin taxarea tranzitului marfurilor pe caile de comunicatii sunt de multe ori mai

mari decat eventualele taxe din tara.

3

Taxele vamale la import au drept scop reducerea sau chiar stoparea unor importuri,

pentru a proteja mai bine economia indigena de concurenta straina si deci pentru a-i determina

pe potentialii importatori sa foloseasca produsele si materia prima indigena.

Taxele vamale actioneaza deci ca taxe de consumatie, incluzandu-se in pretul

marfurilor importate,masura prin care lucrurile din exterior sunt fie aduse la nivelul preturilor

lucrurilor similare indigene, fie sunt scumpite peste nivelul preturilor autohtone, pentru a le

face pe acestea mai putin competitive.

In cadrul tarilor Uniunii Europene, rolul taxelor vamale si al sistemului vamal,in

general, depaseste mult rolul traditional, de stabilire si colectare a taxelor vamale; astfel spus,

prin intermediul sistemului trebuie sa se realizeze acele politici vamale care sa faciliteze

dezvoltarea relatiilor economice intre statele membre in toate domeniile:comert, competitie

loiala, agricultura, tehnologie, mediu, protectia sociala.

Ca orice impozit taxele vamale au si un puternic rol financiar in constituirea resurselor

publice ale tarii.

Dupa modul lor de calcul taxele vamale pot fi clasificate in:

1. Taxe vamale ad-valorem se determina cu ajutorul unor cote proportionale care se

aplica asupra valorii marfurilor imporatate.

2. Taxe vamale specifice exista sub forma unor sume fixe pe unitatea de masura

(bucati,tone)

3. Taxe vamale mixte (compuse) combinatie intre cele 2.

Dupa nivelul taxelor acestea pot fi:

1. Taxe vamale in conditiile clauzei natiunii cea mai favorizata - care reprezinta un

regim vamal avantajos pentru tara careia i se aplica.Nivelul taxelor aflate in aceasta situatie

pot avea un regim consolidat(nivelul taxelor nu poate fi schimbat fara acordul celorlalte state

care fac parte din cadrul acelei intelegeri) sau neconsolidat(produsele sau bunurile care nu s-

au stipulat in intelegerea incheiata intre statele participante –taxele vamale pot fi modificate)

2. Taxe vamale autonome - practicate in tarile care nu-si acorda clauza natiunii cea

mai favorizata: au un nivel ridicat, situatie in care de obicei marfurile nu pot patrunde pe

pietele unor asemenea state.

3. Taxe vamele preferentiale - se practica intre tarile membre ale unor uniuni vamale

inchise si au un nivel mai redus, simbolic sau egal cu 0, fiind mai avantajoase chiar si fata de

taxele vamale practicate in situatia clauzei natiunii cea mai favorizata.

4

Dupa scopul impunerii, taxele vamale se impart in 2 categorii:

1.Taxe vamale cu caracter fiscal - au in general un nevel redus, sigurul scop pentru

care se percep fiind obtinerea de venituri pentru bugetul statului.

2.Taxe vamele cu caracter protectionist - au in general un nivel ridicat, prin

intermediul lor urmarindu-se in primul rand reducerea fortei concurentiale a marfurilor

importate si implicit protejarea pietei interne de concurenta straina.

Dupa modul de stabilire sau fixare de stat taxele vamale se impart in:

1.Taxe vamale autonome (generale) - Sunt stabilite de stat in mod independent si nu

pe baza unor conventii incheiate cu alte state.De regula aceste taxe se percep asupre

marfurilor care provin din tarile care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.

2.Taxe vamele conventionale (contractuale) - Se stabilesc de stat prin intelegere cu

alte state, conform clauzelor stabilite prin acordurile incheiate.Se percep asupra marfurilor

provenial din tarile care isi acorda reciproc clauza celei mai favorizate

3.Taxe vamale preferentiale (de favoare) - Sunt taxe foarte reduse (uneori chiar 0)

care se aplica tuturor sau numai anumitor marfuri importante din anumite tari si care nu se

extind asupra marfurilor provenind din celelalte.

4.Taxe vamale de retorsiune (de raspuns) - Se aplica cele de stat ca represalii si ca

raspuns la politica comerciala neloiala a altor state.Aceste taxe imbraca 2 forme:taxe

antidumping si taxe compensatorii.

Modul de aplicare a taxelor vamale,nivelul lor exprimat prin procente, aplicat asupra

bazei de impozitare,sau stabilit in sume fixe prin intermediul unitatilor de impunere pe

produse si bunuri, precum si politica vamala fata de statele cu care tara in cauza are relatii

comerciale sunt consemnate in „tariful vamal”ale tarii respective.

Un sistem vamal presupune:

a.codul vamal, care reprezinta cadrul legal general valabil si care trebuie in fapt sa

promoveze si sa rezolve conflictul de interese care exista intre libertatea comertului, pe de-o

parte si exercitarea unui controv vamal corespunzator pe de alta parte.

b.tariful vamal care cuprinde nivelul taxelor vamale, exceptiile de la aceste taxe,

precum si unele restrictii.

c.nomenclatorul marfurilor, care evidentiaza clasificarea marfurilor, cu mentionarea

explicita a marfurilor si grupelor de marfuri, instrument ce are o iportanta majora in

5

intocmirea declaratiilor vamale si este folosit in negocierile intre state cu privire la regimul

vamal.

In Romania sunt practicate numai taxele vamale de import care se determina prin cote

proportionale, aplicate la valoarea in vama (baza de impozitare).Valoarea in vama reprezinta

pretul de import (pretul extern transformat in lei la cursul zilei ) plus taxele legate de

cheltuielile de transport, de asigurare pe timpul transportului, precum si alte taxe speciale

ocazionate de acel import.

Nivelul taxelor vamale variaza in functie de politica vamala fata de tara din care se

importa sau fata de bunul care face obiectul importului.De asemenea se aplica reduceri pentru

bunurile provenite din tari cu care tara noastra practica un regim preferential, pe baza unor

intelegeri separate.

Taxele vamale se calculeaza si se incaseaza de catre organele vamale ,urmand ca taxa

definitiva sa se stabileasca la vama din interior (unde se face practic vamuirea).Garantiile

vamale depuse la vamile de frontiera sunt transmise (virate)la vamile de interior in vederea

stabilirii definitive a cuantumului taxelor de vama care pot diferi de garantiile vamale incasate

la intrarea importului.

Principalele bunuri scutite de taxe vamale in Romania sunt:

o bunuri dobandite prin succesiuni testamentale, dovedite de acte oficiale.

o ajutoare si donatiile cu caracter social,cultural,umanitar,sportiv,didactic,primite de

difertie institutii,organizatii, fara a fi folosite pentru subventionarea companiilor

electorale sau a altor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala.

o materiale pentru probe,experimente,cercetare,mostrele fara valoare comerciala,

materiale publicitare,de reclama.

o bunuri straine bunuri straine care devin proprietatea statului roman sau bunuri de

origine romana, care se incadreaza in plafoanele intrare-iesire stabilite prin tarifele

vamale.

Sunt scutite de asemenea, de plata taxelor vamale unele bunuri ale misiunilor

diplomatice si ale oficiilor consulare, pe baza de reciprocitate.

Facilitati in materie de taxe vamale.

Regimul vamal „drawback” consta in restituirea totala a taxelor vamale de import

percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi

stare sau dupa ce au fost prelucrate.

6

Potrivit principiului „ cumulului pan-european” de origine a marfurilor,tarile Uniunii

Europene , tarile membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.) si tarile

asociate la Uniunea Europeana, prin care se numara si Romania, au convenit sa unifice

regulile de origine aplicabile in comertul dintre ele.Una dintre aceste reguli impune ca toate

tarile participante sa renunte de bunavoie la aplicarea bilaterala a principiului „drawback”

aceasta urmand sa raman valabil numai in relatiile comerciale cu alte tari.

In lume exista zone libere, in care nu se percep taxe vamale,agentii economici care

actioneaza in aceste zone beneficiind si de de alte facilitati fiscale sau economice.Infiintarea

acestor zone libere urmareste promovarea schimburilor internationale, atragearea de capital

strain, ocuparea fortei de munca, precum si sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor

naturale nationale.Astfel de zone libere se creeaza in porturi, aeroporturi si in anumite

localitati cu conditii speciale.Aici se desfasoara, de obicei, activitati de manipulare,

depozitare, sortare, sortare, prelucrare, vanzare-cumparare, transbordare, fara ca marfurilor sa

li se efectueze prelucrari suplimentare.

In Romania exista zone libere la Sulina, Constanta, Galati, Arad etc, cu posibilitatea ca

numarul lor sa creasca, pe viitor.

Si la nivelul international sunt incheiate acorduri pentru zone de comert liber, de

exemplu NAFTA (intre SUA, Canada si Mexic), intre tarile din America Latina, care au drept

scop facilitarea comertului intre statele membre.Intrucat fiecare stat membru are propriul sau

tarif vamal, trebuie respectate anumite reguli, respectiv:

- reguli pentru definirea produselor care pot circula liber intre statele membre ale

acelei zone (de obicei, regula originii).

- respectarea procedurilor vamale convenite la frontierele intre statele membre.

Politica vamala a Uniunii Europene

Politica vamala reprezinta un element esential al Pietei unice cu cele patru libertati

fundamentale pe care aceasta le include. Crearea, dezvoltarea si punerea in aplicare a unei

piete unice se pot face numai in cadrul unei Uniuni vamale in care reglementari comune sunt

aplicate in mod uniform la frontierele exterioare.

7

Crearea unei administratii a vamilor moderna si eficienta este una dintre prioritatile

majore ale negocierilor de aderare, o conditie esentiala pentru tarile candidate fiind ca acestea

sa asigure dupa aderare un control eficient al frontierelor exterioare ale Uniunii Europene. In

aceasta perspectiva, Romania trebuie sa dobandeasca experienta necesara rolului sau de

mentinere a securitatii la granitele Uniunii.

Dupa cum se afirma si in Raportul de Tara din 2003: Mai trebuie acordata atentie

pentru finalizarea adoptarii legislatiei vamale comunitare si pentru pregatirea aplicarii

sistemului informatic compatibil cu cel comunitar si asigurarea inter-operabilitatii acestora.

Eforturi suplimentare sunt necesare in vederea combaterii coruptiei in administratia vamala si

pregatirea prealabila pentru aplicarea masurilor care vor fi introduse in momentul aderarii.

Baza legala

Tratatele de constituire a Comunitatii nu definesc uniunea vamala ca atare, dar

evidentiaza principalele sale elemente. Articolul 23 al Tratatului CE stipuleaza ca uniunea

vamala va cuprinde in totalitate comertul cu bunuri si va implica eliminarea taxelor vamale

asupra importurilor si exporturilor si a tuturor taxelor cu efect echivalent in comertul dintre

Statele Membre. Conform Tratatului, uniunea vamala implica si adoptarea unui Tarif Vamal

Comun (TVC) in relatiile cu tarile terte.

Articolele 24 - 31 ale Tratatului CE fac referire la alte aspecte privind libera

circulatie a bunurilor si uniunea vamala.

Definitia si instrumentele politicii vamale

Def. Politica vamala este unul dintre fundamentele Uniunii si este esentiala pentru

existenta pietei unice, care nu poate functiona corect fara reguli comune aplicate uniform la

toate granitele externe ale Comunitatii. Acest set de reguli formeaza politica vamala si

reprezinta motivul pentru care cele 15 autoritati vamale ale Statele Membre lucreaza ca o

singura entitate.

Instrumentele:

Daca principiul liberei circulatii a bunurilor este fata interioara a uniunii vamale,

TVC constituie aspectul sau exterior, intrucat face posibila aplicarea uniforma a taxelor

vamale asupra produselor importate din tari terte, indiferent de Statul Membru de destinatie.

8

La inceput, TVC a reprezentat media aritmetica a tarifelor vamale aplicate in 1957

de catre Statele Membre. In baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a adoptat cu majoritate

calificata o propunere a Comisiei, introducind o serie de amendamente, atat in mod autonom

cat si in cadrul negocierilor tarifare (de exemplu, in cadrul Acordului General pentru Tarife si

Comert – GATT).

Nomenclatura TVC este un instrument foarte important, nu numai pentru colectarea

taxelor vamale ci si in elaborarea statisticilor privind comertul exterior si aplicarea masurilor

aferente politicilor comerciala, agricola, fiscala sau monetara. Este cunoscuta sub denumirea

de “Nomenclatura Combinata”, datorita utilizarii sale atat in scopuri tarifare cat si statistice, si

are la baza Sistemul Armonizat, un instrument international de clasificare administrat de catre

Organizatia Mondiala a Vamilor.

In paralel cu introducerea Nomenclaturii Combinate a fost creata baza de date

computerizata Taric (tariful integrat al Comunitatilor Europene), cu scopul de a identifica

prevederile comunitare aplicabile fiecarui bun. Incepind cu anul 2000, aceasta baza de date

este disponibila gratuit pe serverul Europa sub denumirea “DDS database” (Sistemul de

difuzare a datelor tarifare). O alta baza de date, disponibila la aceeasi adresa, este QUOTA

(contingente si plafoane tarifare).

Un alt instrument al politicii vamale este Documentul Administrativ Unic (DAU),

creat in 1988, care a simplificat substantial procedurile, inlocuind 150 de documente vamale.

Eliminarea formalitatilor vamale in 1993 a dus la introducerea sistemului Intrastat pentru

colectarea direct de la comercianti a informatiilor statistice privind comertul cu bunuri dintre

Statele Membre.

Crearea unor sisteme informatice ca SIV (Sistemul de Informare Vamala) a

imbunatatit cooperarea dintre autoritatile administratiei din Statele Membre si intre aceste

autoritati si Comisia Europeana in vederea sporirii eficientei luptei impotriva fraudei si a

asigurarii aplicarii corecte a reglementarilor vamale.

Un alt instrument de cooperare si asistenta reciproca, Conventia de la Neapole II, a

imbunatatit eficienta luptei impotriva incalcarii reglementarilor vamale nationale si

comunitare.

9

Tariful vamal comun

De cand cu finalizarea pietei interne, bunurile pot circula in mod liber intre statele

membre U.E. Aceasta politica se aplica pe importul de bunuri peste granitele extrerne ale U.E.

Tariful este comun pentru toti membrii U.E, dar taxa de indatorire difera de la un fel de

import la altul, in functie de ce reprezinta lucrurile importate si de unde se afla. Taxele depind

de sensibilitatea exonomica a produselor. Tariful este prin urmare, numele dat combinatiei din

nomenclator si taxele de indatorire care se aplica pe fiecare clasa  de bunuri in parte.

SISTEMUL VAMAL DIN ROMANIA

Masurile pe care Guvernul Romaniei le va promova in ceea ce priveste politica

vamala a Romaniei pornesc de la functiile de baza pe care institutia vamala le indeplineste in

contextul procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

In timp ce functia fiscala a vamii se redimensioneaza, functiile de facilitare a

comertului precum si de protejare a cetatenilor din spatiul comunitar, data fiind pozitionarea

noastra la granita exterioara Uniunii Europene, isi vor spori in mod semnificativ importanta.

Disfunctiile existente, care afecteaza bugetul de stat si mediul de afaceri, urmeaza sa

fie inlaturate prin accelerarea masurilor de reforma institutională şi legislativ-procedurală:

- includerea autoritătii vamale in administratia fiscala centrala, ca organ executiv

autonom al Ministerului de Finante;

- atribuirea de noi competente autoritătii vamale pe linia administrarii si a altor categorii

de impozite, cu precadere a accizelor, a TVA-ului s.a., ceea ce va duce la cresterea gradului

de colectare a acestor impozite, prin disparitia unor verigi administrative si simplificarea

procedurilor de constatare, calculare, incasare si urmarire a creantelor bugetare;

- legiferarea unui nou Cod si Regulament vamal roman complet armonizat cu acquis-ul

comunitar;

- generalizarea procedurilor simplificate de vamuire, aplicabile agentilor economici cu

volume de activitate, active, investitii si personal angajat semnificative, personalul eliberat

putand fi focalizat pe activitatile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontiera etc.;

- punerea imediată la dispozitia agentilor economici in forma tiparita sau in format

electronic a Tarifului vamal integrat roman, instrument necesar in vederea înlaturarii aplicarii

arbitrare a legii de catre personalul vamal si reducerii coruptiei;

10

- eliminarea coruptiei din sistemul vamal prin reorganizarea activitătii regionalelor

vamale, regandirea intregului sistem al competentelor acesteia, inclusiv in materia eliberarii

diferitelor autorizatii cerute in exces de legislatia în vigoare, precum si prin crearea unui

mecanism transparent de stimulare materiala a personalului vamal combinat cu pregatirea

profesionala intensivă;

- regandirea sferei de competenta a tuturor autoritatilor statului care isi desfasoara

activitatea in punctele de trecere a frontierei; adoptarea si in aceasta privinta a modelelor

performante ale vamilor statelor membre ale Uniunii Europene, prin stabilirea unor atribuţii

ferme referitoare la subordonare, cooperare si colaborare;

- infiintarea unei Scoli nationale a autoritatii vamale, prin care sa se creeze posibilitatea

selectarii si pregatirii corespunzatoare a personalului vamal, precum si crearii unui corp

profesionist vamal de elita;

- elaborarea in domeniul reglementarii a procedurilor de interventie in situatia derularii

operatiunilor vamale cu marfuri pirat, conform reglementarilor comunitare si cu respectarea

drepturilor de proprietate intelectuală legate de comert;

- imbunatatirea infrastructurii vamale prin optimizarea comunicatiilor si asigurarea

protectiei datelor din sistemul informatic comunitar de urmarire a tranzitului;

- continuarea investitiilor in securizarea frontierelor de Nord si Est pentru a finaliza

lucrarile incepute anterior in sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente si dotarea

cu echipamente de detectie si control;

- intensificarea cooperarii autoritatilor vamale cu celelalte institutii competente pentru

culegerea de informatii, schimbul de date si procesarea acestora in vederea depistarii si

combaterii traficului ilicit de bunuri si persoane.

Asezarea , urmarirea si perceperea taxelor vamale

Platitori ai taxelor vamale sunt persoane juridice in al caror obiect de activitate sunt

prevazute si operatiuni de import, cat si persoane fizice autorizate sa efectueze astfel de

operatiuni.

De asemenea , pot deveni subiecti ai impunerii si persoane fizice neautorizate atat in

cazul introducerii bunurilor in tara noastra, cat si in cazul scoaterii din Romania , dar daca

depasesc o anumita valoare sau plafonul valoric de scutire in vigoare la data trecerii frontierei.

11

Directia Generala a Vamilor a emis o lista de valori unice in vama pe produse si grupe de

produse.

Acestia au obligatia sa depuna la organele vamale o declaratie vamala la care să

anexeze documentele necesare vamuirii : autorizatia de import, documentul de transport al

marfurilor, facturi originale sau copia lor care cuprind denumirea si cantitatea produselor ,

certificat de origine, certificat sanitar-veterinar pentru produsele de origine vegetala sau

animala etc.

Taxele vamale sunt prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei, fiind

exprimat în procente si se aplică la valoarea in vama a marfurilor importate, exprimata in lei si

se percep de organele vamale , pentru ca in final sa fie varsate la bugetul de stat.

Facilitati :

Tariful Vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul urmatoarelor

categorii de bunuri :

a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural , sportiv, didactic.

b) Bunuri straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului.

c) Mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare , de reclama si documentare

d) Alte bunuri prevazute de legi si H.G.-uri.

Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale , trebuie sa

indeplineasca anumite conditii : sa fie trimise de expeditori catre destinatar fara nici o

obligatie de plata, sa nu faca obiectul unei comercializari ulterioare, sa nu fie utilizate pentru

prestatii catre terti aducatoare de venituri, sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si

inregistrate in evidenta contabila proprie.

Organele de control financiar si ale Garzii Financiare sunt obligate sa urmareasca

destinatia acestor bunuri si sa sesizeze organele vamale pentru luarea masurilor care decurg

din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc si se urmăresc pe o perioada de 5 ani de

la data intrarii bunurilor in tara.

12

Este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de bunuri :

a) bunurile de origine romana;

b) bunurile reparate in strainatate sau cele care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare

calitativ , returnate partenerilor straini in perioada de garantie;

c) bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate.

Exceptate de la plata taxelor vamale sunt si marfurile importate si comercializate in

regim " Duty -free" prin unitatile situate in punctele de control trecere frontiera aeriana

navala, terestra precum si prin magazinele pentru deservirea in exclusivitate a

reprezentantelor diplomatice .

In scopul stimularii importului de bunuri destinate productiei pentru export s-a instalat

regimul vamal de " draw-back", care consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale

de import percepute, daca marfurile introduse in tara se reexporta in aceeasi stare sau au fost

transformate, prelucrate, reparate in vederea exportului sau au fost incorporate in produse

destinate exportului.

De asemenea Codul Vamal prevede obligatia garantarii datoriei vamale, insă acorda si

scutiri.

Romania are, de la 1 Ianuarie 1995, statutul de tara asociata la Uniunea Europeana.

Avantajele intrarii Romaniei in CEE inseamna accesul liber la pietele occidentale, sporirea

investitiilor in Romania, conectarea la retelele europene de infrastructura , comunicatii etc.

Printre dezavantajele integrarii pe termen lung se poate vorbi de anumite costuri pe termen

scurt ale acestui proces legate de adaptarea , restructurarea ramurilor economice romanesti in

contextul integrarii in UE. Incepand cu 1 Iulie 1997 Romania este tara membra a CEFTA din

care mai fac parte: Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Ungaria si care urmăresc reducerea si

abolirea taxelor vamale intre ele.

Baza de calcul, respectiv valoarea in vama se determina prin metoda " valorii

tranzactionate " astfel : valoarea in vama cuprinde pretul de import format din pretul extern

transformat in lei la cursul de schimb stabilit de BNR in fiecare joi, pentru operatiunile

vamale si evaluarea in vama din saptamana urmatoare. La pretul astfel stabilit se adauga

cheltuielile de incarcare , descarcare, manire, conexe transportului marfurilor importate ,

achitate pe parcursul extern, costul asigurarii, precum si alte cheltuieli pe parcursul extern.

13

Cotele utilizate sunt procentuale , diferentiate pe categorii de marfuri fiind prevazute

in tariful vamal. Cele mai frecvente sunt intre 10-30%.

Declaratia vamala de export pentru marfurile importate se depune impreuna cu

cererea de restituire a taxelor vamale si a documentelor justificative la vama care a acordat

regimul.

Rolul de parghie financiara al taxelor rezulta si din modificarile cu caracter temporar

intervenite in tariful vamal si care pot fi: instituirea unor suprataxe vamale la importul unor

bunuri.

Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice

Acest regim stabileste conditiile si limitele in cadrul carora se pot scoate sau pot fi

introduse bunuri in tara fara plata taxelor vamale precum si tariful vamal pentru celelalte

bunuri.

Pentru bunuri de natura mobilierului de orice fel, aparatelor de filmat, antenelor si

amplificatoarelor, instrumentelor muzicale, covoarelor, armelor, etc. , taxa vamala este de

20% aplicata la valoarea in vama.

Exista situatii in care , in functie de valoarea bunurilor introduse sau scoase din tara si

de felul acestor bunuri , nu se percep taxe vamale (calatorii cu domiciliul in strainatate pentru

bunurile introduse temporar in tara , calatorii romani sau straini in cadrul micului trafic de

frontiera cu imbracaminte si incaltaminte, persoanele cu domiciliul in Romania , persoanele

cu domiciliul in strainatate in interese de serviciu in Romania ca bagaj insotit sau neinsotit pe

baza unui inventar vizat de organele vamale, etc.).

Baza de calcul a taxelor vamale datorate de persoanele fizice o reprezinta valoarea in

vama exprimata in lei, stabilita prin "Lista de valori in vama" , unica pe produse sau grupe de

produse, intocmita de Ministerul Finantelor. Pentru bunurile a caror valoare in vama nu este

stabilita in lista de valori , organele vamale determina valoarea in vama luand in considerare

bunuri cu caracteristici asemanatoare.

Aplicarea taxelor vamale se face numai la diferenta de valoare cu care este depasit

plafonul de scutire.

Determinarea in lei a valorii in vama stabilita pe baza platilor externe se face potrivit

cursurilor comunicate de BNR aflate in vigoare in momentul efectuarii operatiunilor de

14

taxare.

Momentul datorarii taxelor vamale este cel al vamuirii marfurilor.

Una din facilitatile acordate se refera la bunurile de origine romana introduse in tara de

persoane fizice care sunt scutite de plata taxelor vamale.

15

Bibliografie:

1. www.europa.eu;

2. www.mfinante.ro;

3. „Finantele publice ale Romaniei” - Pavel Belean, Gabriela Anghelache, ed.

Economica , Buc 2003;

4. „Fiscalitate:de la lege la practica” - L. Tatu, C. Serbanescu, D. Stefan, D. Catarama, A.

Nica, ed. All Beck, Buc 2005, editia a doua, revazuta si actualizata;

5. „Fiscalitate.Metode si tehnici fiscale" - Georgeta Vintila, , ed. Economica, Buc 2006,

editia a doua, revizuita si adaugita;

6. „Sistemul vamal” –M.Belu,C. Joldes,L.Marinas , ed.Economica, Buc 2003.

16