finante publice integral
Embed Size (px)
TRANSCRIPT
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
1/85
Cornel Lazr Finane publice
CUPRINS
CAPITOLUL 1CAPITOLUL 1 ..................................................................................................2
FINANELE PUBLICE CONCEPT, CONINUT, FUNCII .............. ....2
1.1. CONCEPTUL DE FINANE; EVOLUIA FINANELORPUBLICE ....................................................................................................... 2
1.2. CONTINUTUL ECONOMIC AL FINANTELOR PUBLICE .........4
1.3. FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE ............................................ 6
1.4. NECESITATEA FINANELOR PUBLICE N ECONOMIA DEPIA .............................................................................................................9
CAPITOLUL 2 ................................................................................................ 10
MECANISMUL FINANCIAR I POLITICA FINANCIARA ..................... 10
2.1. MECANISMUL FINANCIAR PARTE INTEGRANT AMECANISMULUI DE FUNCTIONARE A ECONOMIEINATIONALE ...............................................................................................10
2.2. SISTEMUL FINANCIAR; SISTEMUL FONDURILOR DERESURSE FINANCIARE ..........................................................................12
2.4. PRGHIILE ECONOMICO-FINANCIARE I METODELEADMINISTRATIVE ...................................................................................16
2.5. PLANIFICAREA FINANCIARA ......................................................18
2.5. POLITICA FINANCIARA ................................................................ 19
CAPITOLUL 3 ................................................................................................ 24
SISTEMUL BUGETAR .................................................................................. 24
3.1. CONINUTUL I ROLUL BUGETULUI PUBLIC .......................24
3.2. BUGETUL DE STAT: CONINUT I CARACTERISTICI .........25
3.3. PRINCIPIILE BUGETARE .............................................................. 27
3.4. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR ........................................... 35
CAPITOLUL 4 ................................................................................................ 44
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE .............................. 44
4.1. CONINUTUL I STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE.......................................................................................................................44
4.2. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE .............47
CAPITOLUL 5 ................................................................................................ 53 IMPOZITELE ................................................................................................. 53
1
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
2/85
Cornel Lazr Finane publice
5.1. CONINUTUL, ROLUL I ELEMENTELE TEHNICE ALEIMPOZITELOR .......................................................................................... 53
CAPITOLUL 6 ................................................................................................ 74
IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICA...............................74
6.1 MPRUMUTURILE PUBLICE:CONINUT I TRSTURICARACTERISTICE ................................................................................... 74
6.2 DESTINATIA SI ROLUL IMPRUMUTURILOR PUBLICE ... ... ..77
6.3 CLASIFICAREA MPRUMUTURILOR PUBLICE ....................... 81
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 85
CAPITOLUL 1FINANELE PUBLICE CONCEPT,
CONINUT, FUNCII
1.1. CONCEPTUL DE FINANE; EVOLUIAFINANELOR PUBLICE
Aprute pe o anumit treapt de dezvoltare a asocietii i anume
n perioada de trecere de la ornduirea gentilic la ornduirea sclavagist,
finanele strns legate de istoria statului i dreptului, nsoesc pe scena istoriei
att institiia statului ct i instituia dreptului, utiliznd banii i formele
valorice n procesul repartiiei produsului social.
Finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si
repartizare a fondurilor necesare statului exprimate in forma baneasca
(valorica). Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la agenti
economici, institutii si persoane fizice la bugetul statului, de la bugetul de stat
catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri
economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri. De aceea,
exista o deosebire clara intre finantele publice si cele private, astfel:
2
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
3/85
Cornel Lazr Finane publice
finantele publice sunt asociate cu resursele, cheltuielile, imprumuturile,
datoria statului, unitatile administrativ-teritoriale si altor institutii de drept
public;
finantele private cuprind resursele, cheltuielile, imprumuturile, creantelede incasat si obligatiile de plata ale agentilor economici, bancilor,
societatilor de asigurare private.
In vorbirea curenta, ca si in literatura de specialitate, se utilizeaza
diverse expresii care fac parte din familia cuvntului finante, in sensuri
apropiate sau diferite, dupa caz: finante, finante publice, finante private s.a.
Cuvntulfinanteprovine de la latinesculfinare, care inseamna, in
sens general, a termina, a incheia si in sens restrns, a aranja o afacere, a
termina un diferend prin mijlocirea banului, o actiune judecatoreasca sau o
hotarre a justitiei in legatura cu o plata de bani.
In secolele XIII-XIV s-au folosit expresiile finantio, financias si
financia pecuniria, cu sensul deplata in bani. In secolul al XV-lea, in Franta,
se foloseau expresiile hommes de finances si financiers (pentru denumirea
arendasilor de impozite si a persoanelor care incasau impozitele regelui),
finance (suma de bani, venit al statului),financies (pentru denumirea intregului
patrimoniu al statului).
In Germania, in secolele XV-XVII, se utilizau termenii finanz
(care insemna plata in bani),finanzer(care desemna pe camatar).
In tara noastra, inca din secolul al XIX-lea s-a folosit notiunea de
fisc, care denumea organul financiar ce incasa impozitele, taxele, amenzile etc.
Cu timpul, termenul finante a capatat un sens foarte larg, incluznd bugetul
statului, creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile cambiale s.a.
Conceptiile specialistilor privind finantele sunt diferite. Astfel, finantele1 sunt
considerate ca fiind, dupa caz:
fonduri banesti la dispozitia statului;
bani si bunuri utilizate pentru functionarea institutiilor publice;
mijloace de interventie a statului in economie (impozite,
imprumuturi, alocatii bugetare, subventii si alte prghii sau
instrumente cu ajutorul carora statul intervine in viata economica);
1 Vcrel I. i colectiv, Finane publice, Editura Didactic i Pedegogic, Bucureti, 2000, p. 353
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
4/85
Cornel Lazr Finane publice
ansamblul activitatii desfasurate de sectorul public al economiei;
relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul
constituirii si repartizarii fondurilor publice etc.
1.2. CONTINUTUL ECONOMIC AL FINANTELORPUBLICE
Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara
constituirea unor importante fonduri banesti aflate la dispozitia autoritatilor
publice. Mobilizarea resurselor banesti la dispozitia statului are loc pe seama
P.I.B. sau a venitului national (V.N.) prin transfer de resurse si implicit de
putere de cumparare,de la persoane fizice si juridice la dispozitia organelor
administratiei de stat, centrale si locale. De la aceste fonduri se efectueaza
transferuri de putere de cumparare catre diversi beneficiari persoane fizice si
juridice.
Prin urmare, au loc fluxuri de resurse banesti in dublu sens catre
si de la fondurile publice ceea ce genereaza anumite relatii sociale intre
participantii la acest proces.
Relatiile sociale aparute in procesul mobilizarii si repartizarii
fondurilor de resurse banesti din economie sunt relatiile economice,exprimate
in forma baneasca (valorica), adica relatii financiare. Trebuieprecizat ca nu
toate relatiile banesti care apar in procesul repartitiei si circulatiei P.I.B.
sunt, concomitent si relatii financiare. Sfera finanteloreste mai ingusta dect
cea a relatiilor banesti si cuprinde numai relatiile banesti care exprima un
transfer de valoare, nu si pe cele care reflecta o schimbare a formelor valorii.
In legatura cu transferul de valoare care genereaza relatiifinanciare, se impun cteva precizari:
transferul de valoare are caracterul de transfer de putere de
cumparare (aparitia relatiilor este determinata de transferul de
valoare, in forma baneasca, de la persoane juridice si/sau fizice la
fondurile ce se constituie in economie sau de la aceste fonduri la
persoanele juridice sau fizice beneficiare);
de regula, transferul de valoare se efectueaz fara contraprestatiedirecta (de pilda, nici un agent economic care a varsat la bugetul
4
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
5/85
Cornel Lazr Finane publice
de stat o suma de bani cu titlul de impozit pe profit nu are dreptul
sa solicite statului nici rambursarea acestuia si nici o alta prestatie
de valoare egala; totodata, finantarea de la buget a anumitor
cheltuieli publice nu are nici o legatura directa cu varsamintele
efectuate de beneficiarii alocatiilor bugetare);
transferul de valoare la si de la fondurile constituite in economie
se realizeaza, doar partial, in conditii de rambursabilitate
(caracter rambursabil au, de pilda, garantiile depuse de
administratorii si cenzorii societatilor comerciale, de persoanele
care gestioneaza bani sau alte valori publice, sumele de bani
varsate in contul imprumuturilor contractuale de stat etc.).
Transferurile la si de la fondurile financiare publice se pot efectua,
dupa caz, cu ajutorul mecanismului bugetarsau al celui de credit.
Dupa modalitatea in care se realizeaza transferul de valoare, in
cadrul relatiilor financiare se particularizeaza:
- relatiile care exprima un transfer de resurse banesti fara
echivalent si cu titlu nerambursabil (sunt relatii financiare clasice
care sunt reflectate in bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurarilor sociale de stat sau in anumite fonduri publice
extrabugetare);
relatiile care exprima un imprumut de resurse banesti pe o
perioada de timp determinata, pentru care se percepe dobnda
(acestea sunt relatii de credit, mijlocite de banci sau de alte institutii
specializate);
relatiile care exprima, dupa caz, un
transfer obligatoriu sau facultativ de resurse banesti, in schimbul
unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen
aleatoriu (aceste relatii apar in procesul constituirii si repartitii
fondurilor de asigurari de bunuri, de persoane si de raspundere
civila, a fondului pentru pensia suplimentara, pentru ajutor de somaj
etc.);
relatiile care apar in procesul mobilizarii si repartizarii
resurselor banesti la dispozitia unitatilor economice in vederea
5
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
6/85
Cornel Lazr Finane publice
desfasurarii activitatii economice si a dezvoltarii acestora, pe seama
veniturilor realizate, a creditelor bancare, a vnzarii de actiuni, a
emiterii de obligatiuni sau pe alte cai (acestea sunt denumite finante
ale intreprinderilor).
Prin urmare, finantele intreprinderilor, creditul, asigurarile ca si
finantele publice deservesc procesul reproductiei largite, contribuind, decisiv,
la satisfacerea nevoilor generale ale societatii.
1.3. FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE
Finanele publice contribuie la realizarea unor obiectiveeconomico-sociale precis determinate i care nu pot fi nfptuite pe alt cale
sau cu alte mijloace dect cele puse la dispoziie de ctre stat.
Misiunea social i economic a finanelor publice se realizeaz
prin funciile pe care le exercit i anume:funcia de repartiie i funcia de
control.
Functia de repartitie a finantelor publice cuprinde doua faze,
distincte, dar organic legate intre ele, si anume:
-constituirea fondurilor puble
-distribuirea fondurilor publice
1. Constituirea fondurilor publice se realizeaza in procesul
distribuirii si redistribuirii P.I.B., intre diverse persoane fizice si juridice, pe de
o parte, si stat, pe de alta. La constituirea acestor fonduri participa, in proportii
diferite, in raport cu capacitatea lor financiara:
unitatile economice, indiferent de forma juridica de organizare a
acestora si de forma de proprietate asupra capitalului social;
institutiile publice;
populatia;
persoanele fizice si juridice rezidente in strainatate.
Participarea la constituirea fondurilor publice de resurse
financiare imbraca forme diferite, si anume:
impozite, taxe, contributii la asigurarile sociale, amenzi,
penalitati, varsaminte din veniturile institutiilor publice;
6
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
7/85
Cornel Lazr Finane publice
redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si alte
bunuri proprietate de stat;
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat si a
bunurilor fara stapn; imprumuturi de stat primite de la persoane fizice si juridice;
rambursari ale imprumuturilor de stat acordate;
donatii, ajutoare si alte transferuri primite;
alte venituri.
2. Distribuirea fondurilor publice de resurse financiare constain
repartizarea acestora pe beneficiari (persoane fizice si juridice), dupa ce s-au
inventariat nevoile sociale (cererea de resurse financiare de la fondurilepublice) existente in perioada (anul) de referinta.
Datorita faptului ca cererea de resurse financiare este mai mare
dect oferta lor, este necesar ca autoritatile publice competente sa trieze si
ierarhizeze cererile organelor centrale si locale in functie de importanta pe care
o reprezinta unele in raport cu celelalte.
Distribuirea acestor fonduri reprezinta, de fapt, dimensiunea
volumului cheltuielilor publice pe destinatii, si anume pentru: invatamnt, cultura, sanatate;
asigurari sociale si protectie sociala;
gospodarie comunala si locuinte;
aparare nationala;
ordine publica;
actiuni economice;
alte actiuni;
datorie publica.
Proveniena fondurilor de resurse finanaciare publice ca i
destinaia lor se modific n funcie de gradul de dezvoltare al sectoarelor
economiei naionale, de politica promovat de stat, de raportul dintre resursele
interne i cele atrase din exterior, de numeroi factori interni i externi.
Functia de control
Functia de control a finantelor publice decurge din faptul c
fondurile de resurse publice constituite la dispoziia statului aparin ntregii
7
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
8/85
Cornel Lazr Finane publice
societi. Exercitarea funciei de control a finanelor publice contribuie la
mpiedicarea irosirii avutului public i efectuarea de cheltuieli ilegale,
inoportune, ineficiente precum i la repararea prejudiciului adus i nlturarea
indisciplinei n gestionarea fondurilor publice.
Controlul statului are o sfera larga de manifestare, cuprinznd toate
domeniile vietii sociale care tin de sectorul public si anume: activitatea
economica, cultural-educativa, de ocrotire medicala, de asigurari sociale de
stat, de aparare nationala, de mentinere a ordinii publice, de protectie sociala
s.a.
Controlul financiar se exercita in toate fazele reproductiei sociale,
astfel:
a) in faza repartitiei, urmareste:
provenienta resurselor care alimenteaza fondurile publice si
destinatia acestora;
nivelul la care se constituie aceste fonduri;
titlul cu care se mobilizeaza si cel cu care se repartizeaza catre
diversi beneficiari;
gradul si modul de redistribuire a fondurilor financiare publice
intre sferele de activitate, sectoarele sociale, membrii societatii
si intre diverse regiuni si zone geografice;
modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse
financiare si posibilitatile de procurare etc.
b) in faza productiei, controlul financiar urmareste productia
realizata in sectorul public;
c) in faza schimbului, in sectorul public, controlul urmareste daca
produsele obtinute in unitatile economice cu capital de stat se realizeaza ca
marfuri, daca oferta corespunde cererii si daca preturile marfurilor, stabilite
prin mecanismul pietii, acopera cheltuielile de productie si circulatie si un
anumit profit;
d) in faza consumului, controlul financiar vizeaza att consumul
productiv al unitatilor economice cu capital de stat (gradul de valorificare a
materiilor prime si a materialelor, rentabilitatea diferitelor produse, cursul de
8
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
9/85
Cornel Lazr Finane publice
revenire la export etc.), ct si consumul final al institutiilor publice (de
invatamnt, sanatate, cultura, aparare nationala etc.).
In tara noastra, controlul financiar se exercita de organe
specializate (ale Curtii de Conturi, Ministerului Finantelor Publice, ministerelor
etc.).
1.4. NECESITATEA FINANELOR PUBLICE NECONOMIA DE PIA
Necesitile populaiei sunt reprezentate de dou mari categorii de
nevoi: individuale (hran, mbrcminte, locuin etc.) i cu caracter colectiv
sau sociale (aprare naional, ordine public, educaie, cultur etc.).
Finanele publice ndeplinesc n acest context un rol important att
n satisfacerea nevoilor populaiei (cu caracter individual sau social) ct i n
realizarea unor obiective economice propuse prin programe guvernamentale.
Repartizarea unei parti importante din P.I.B., prin intermediul
finantelor publice, genereaza anumite efecte utile pentru intreaga societate,
pentru unele grupuri sociale sau pentru anumite persoane luate in mod
individual. Astfel, prin intermediul finantelor se deruleaza actiuni publice careurmaresc, printre altele:
sporirea potentialului economic al tarii;
dezvoltarea economica a unor regiuni ramase in urma;
asigurarea fortei de munca intr-o structura socio-profesionala
corespunzatoare nevoilor economiei nationale;
mentinerea starii de sanatate a populatiei ct mai aproape de
standardele europene;
ridicarea gradului de cultura al tuturor membrilor societatii;
asigurarea conditiilor pentru instaurarea si consolidarea unei
democratii pluripartidiste;
respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor nationale;
indeplinirea riguroasa a angajamentelor asumate prin tratate,
acorduri si conventii bi si multilaterale;
participarea tarii la diviziunea internationala a muncii.
9
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
10/85
Cornel Lazr Finane publice
De asemenea, impactul finantelor publice asupra economiei se
manifesta su sub forma redistribuirii veniturilor si averii in rndurile
populatiei, ca si al intreprinzatorilor. Prelevarile de impozite si taxe de la
persoanele fizice si juridice la fondurile publice de resurse financiare, se fac cu
titlu definitiv si nerambursabil si diferit de la un contribuabil la altul. Prin
urmare, impozitele si taxele sunt nu numai mijloace de procurare a resurselor
necesare statului, dar si instrumente de redistribuire a veniturilor si averii
contribuabililor.
Redistribuirea realizata cu ajutorul impozitelor si taxelor este
urmata de o a doua redistribuire, infaptuita pe calea alocatiilor bugetare,
subventiilor si a transferurilor de resurse de la fondurile publice la diversi
beneficiari, in scopul sprijinirii, cu prioritate, a celor lipsiti de posibilitati
materiale sau cu un potential economic redus.
Autoritatile publice folosesc instrumentele financiare si pentru a
influenta procesele economice in scopul inlaturarii dezechilibrelor
economice.
CAPITOLUL 2MECANISMUL FINANCIAR I POLITICA
FINANCIARA
2.1. MECANISMUL FINANCIAR PARTEINTEGRANT A MECANISMULUI DE
FUNCTIONARE A ECONOMIEI NATIONALE
Potentialul economic al unei tari, posibilitatile acesteia de a
satisface nevoile sociale, locul pe care il ocupa in economia mondiala simasura participarii la diviziunea internationala a muncii, ca si independenta
tarii, depind de modul in care resursele materiale, umane si financiare sunt
atrase si folosite in circuitul economic, de modul de organizare si conducere a
proceselor economice, de mecanismul de functionare a economiei nationale.
Fiecare economie nationala are propriul sau mecanism de
functionare, care poate sa prezinte att similitudini, ct si deosebiri fata de
mecanismele altor economii, generate de condiiile concrete care au stat la baza
elaborrii lui.
10
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
11/85
Cornel Lazr Finane publice
Trebuie precizat faptul c obiectivul major2 al mecanismului de
funcionare a economiei moderne de pia const n asigurarea unie eficiene
economice ridicate n domeniul utilizrii resurselor de care dispune economia
unei ri ntr-o anumit perioad de timp n scopul satisfacerii ct mai depline a
nevoilor socio-umane.
Mecanismul economic reprezinta ansamblul metodelor si
instrumentelor de conducere si/sau reglare, de catre factorii de conducere
societali a functionarii economiei nationale, impreuna cu obiectivele ce
guverneaza aceasta conducere si/sau reglare si intregul sistem organizational
prin intermediul caruia o efectueaza.
In tarile cu economie de piata, si cu att mai mult in cele aflate in
perioada de tranzitie catre economia de piata, statul,prin institutiile si organele
sale, are un rol foarte important, actionnd, pe de o parte, ca autoritate
publica, iar pe de alta parte, ca producator si consumator de bunuri si
servicii.
Nu toate modalitatile de influentare a activitatii economice de catre stat au
caracter financiar sau produc efecte financiare, ci numai:
constituirea si repartizarea fondurilor de resurse financiare
publice;
participarea statului la activitati economico-financiare in
calitate de agent economic, de asigurator, bancher etc.;
folosirea prghiilor financiare, a normelor si normativelor
financiare.
Prin urmare, mecanismul de functionare a economiei nationale
cuprinde o serie de componente de natura financiara, care impreuna formeaza
mecanismul financiar.
Mecanismul financiar cuprinde ansamblul structurilor, formelor,
metodelor, principiilor si prghiilor economico-financiare prin intermediul
carora se constituie, repartizeaza si utilizeaza fondurile financiare publice
necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului.
In structura sa, mecanismul financiar cuprinde urmatoarele
componente:
2 Lazrescu Al., Finane publice, Editura Naional, Bucureti, 2000, p. 3511
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
12/85
Cornel Lazr Finane publice
sistemul financiar;
prghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea
activitatii economice;
metodele administrative, de conducere folosite in domeniulfinantelor;
cadrul institutional, alcatuit din institutii si organe cu atributii
in domeniul finantelor;
cadrul juridic, format din legi, ordonante, hotarri de guvern si
alte reglementari cu caracter normativ in domeniul finantelor.
2.2. SISTEMUL FINANCIAR; SISTEMULFONDURILOR DE RESURSE FINANCIARE
ntr-o accepiune modern sistemul financiar reprezoint
totalitatea instrumentelor, instituiilor care realizeaz gestionarea patrimoniilor.
Deci sistemul financiar cuprinde ansamblul autoritilor i instituiilor care
gestioneaz banii publici i privai.
Finanele considerate ca sistem pot fi privite dintr-un mptrit
punct de vedere3:
1. ca un sistem de relatii economice in expresie valorica si care
exprima un transfer de resurse financiare fiind formatdin:
- relatiile care se evidentiaza in bugetul de stat si in bugetele
sociale;
- relatiile care se evidentiaza in bugetul asigurarilor de sanatate si in
bugetele altor actiuni care tin de asigurarile sociale;
- relatiile generate de constituirea si repartizarea fondurilor
speciale extrabugetare;
- relatiile de credit bancar;
- relatiile de asigurari si reasigurari de bunuri, persoane si
raspundere civila;
- relatiile generate de constituirea fondurilor la dispozitia unitatilor
economice.
3 Vcrel I. i colectiv, Opere citate, p. 85-8612
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
13/85
Cornel Lazr Finane publice
Primele trei componente formeaz mpreun sistemul financiar
public,iar celelalte trei constituiesistemul financiar privat.
2. ca un sistem de fonduri de resurse financiare ce se constituie
in economie la anumite niveluri si se utilizeaza in scopuri precis determinate.
3. ca un sistem de planuri financiare, care evidentiaza anumite
procese prevazute a se produce in economie, in decursul unei anumite perioade
de timp.
4. ca un sistem de institutii si organe, care participa la organizarea
relatiilor, la constituirea si distribuirea fondurilor, precum si la elaborarea,
executarea si controlul planurilor financiare.
Prin urmare, componentele sistemului financiarsunt:
1. bugetul de stat si bugetele locale;
2. asigurarile sociale de stat;
3. fondurile speciale extrabugetare;
4. creditul public si bancar;
5. asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila;
6. finantele unitatilor economice.
Sistemul fondurilor de resurse financiare
Fiecare component a sistemului financiar cuprinde de regul mai
multe fonduri de resurse financiare, fiecare avnd propriile sale reguli de
constituire, de repartizare, legturi specifice cu celelalte fonduri.
Fondurile financiare care intr n componene sistemului financiar
sunt structurate dup mai multe criterii (vezi schema nr.1).
13
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
14/85
Cornel Lazr Finane publice
14
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
15/85
Cornel Lazr Finane publice
Schema.1 Sistemul fondurilor de resurse financiare
1. dupa nivelul (esalonul) la care se constituie,distingem:
fonduri constituite la nivel central (macroeconomic):
fondul bugetar de stat;
fondurile asigurarilor sociale;
15
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
16/85
Cornel Lazr Finane publice
fondurile asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere
civila;
fondurile de creditare etc.
fonduri constituite la nivel mediu care include fondurilebugetare ale judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor;
fonduri constituite la nivel microeconomic care cuprind
fondurile proprii ale unitatilor economice, institutiilor publice
si populatiei.
2. dupa destinatia primita, se disting:
fonduri de inlocuire si de dezvoltare
fonduri de consum; fonduri de rezerva;
fonduri de asigurare
3. dupa forma de proprietate, se disting:
fonduri financiare aflate inproprietate publica;
fonduri financiare aflate inproprietate privata;
4. dupa titlul cu care se constituie fondurile financiare publice,
distingem: prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu;
prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ;
transferuri externe rambursabile sau nerambursabile.
2.4. PRGHIILE ECONOMICO-FINANCIARE IMETODELE ADMINISTRATIVE
Funcionarea normal, eficient a mecanismului de conducere a
economiei naionale necesit printre altele utilizarea unui ansamblu de
instrumenze sau prghii cu ajutorul crora pot fi nfptuite anumite obiective
economico-sociale. Mecanismul de conducere a economiei nationale
incorporeaza, alaturi de alte componente, o multitudine de instrumente
financiare, fiecare dintre ele contribuind la atingerea anumitor scopuri.
Aceste instrumente se concretizeaza, in special, in:
16
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
17/85
Cornel Lazr Finane publice
o previziuni, programe si planuri financiare (sub forma de
balante financiare, bugete de stat, bugete locale, bugete de venituri si cheltuieli
ale intreprinderilor si institutiilor etc.);
o metode si tehnici de lucru necesare determinarii eficientei
economice sau a eficacitatii unor cheltuieli, stabilirii optiunilor unor solutii
alternative;
o metode de prelevare a unor resurse la fondurile publice
(impozite, taxe, venituri nefiscale, imprumuturi etc.);
o metode de dirijare a resurselor financiare de la fondurile
publice catre diversi beneficiari(alocatii, subventii bugetare, credite etc.);
o instrumente cu dubla functiune (de prelevare-dirijare si de
influentare a proceselor economice, sociale si de alta natura).
Metodele de prelevare si de plata capata caracter de prghie, in
masura in care, asigurnd infaptuirea functiei de repartitie a finantelor
influenteaza pozitiv anumite laturi ale activitatii economice in diverse faze
ale procesului reproductiei sociale.
Prghiile economico-financiare, utilizate in procesul reproductiei
sociale, constituie instrumente cu ajutorul carora statul actioneaza pentru
stimularea interesului economic al unei anumite colectivitati (ramura sau
subramura economica, grup social, profesional, zona geografica, etc.) sau al
membrilor acesteia luati in mod individual pentru realizarea unui anumit
obiectiv.
Aceste prghii sunt utilizate nu numai pentru stimularea interesului
economic al participantilor la procesele economice in realizarea anumitor
obiective, ci si pentrusanctionarea materiala a acestora, in cazul nerespectarii
unor obligatii legale sau contractuale.
Folosirea prghiilor economico-financiare nu exclude necesitatea
utilizarii, in completare, a unormetode administrative, cum sunt, de pilda:
o intocmirea de prognoze, programe economice si planuri
financiare pentru a stii in ce directii, in ce ritm, cu ce eforturi si cu ce rezultate
se dezvolta economia, ramurile economice, sectoarele si unitatile economice;
17
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
18/85
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
19/85
Cornel Lazr Finane publice
bugetele de venituri si cheltuieli ale instituiilor publice.
In actualele conditii, cnd fiecare unitate economica isi desfasoara
activitatea pe baza propriului sau program, indicatorii economici cuprinsi in
programul de dezvoltare a economiei nationale nu se mai defalca pe agentieconomici si nu mai au caracter imperativ. Caracter imperativ au doar
indicatorii de venituri si cheltuieli aprobati prin bugetul national public.
2.5. POLITICA FINANCIARA
n vederea procurrii resurselor financiare de care are nevoie pentru
nfptuirea obiectivelor politicii sale economice, autoritatea public dispune deanumite tnstrumente sau opiuni politice precum: politica de investiii, politica
industrial, politica valutar, politica comercial, politica monetar, politica
financiar. Politica financiara este o component principal a politicii oiricrui
stat.
Prin politica financiara se intelege totalitatea principiilor, metodelor
si normelor financiare folosite pentru constituirea, repartizarea si utilizarea
fondurilor banesti ale statului in scopul infaptuirii obiectivelor sociale,
economice etc.
Principalele componente ale politicii financiare sunt:
-metodele si mijloacele concrete privind procurarea si dirijarea
resurselor financiare;
-institutiile, instrumentele si reglementarile financiare utilizate de
stat pentru influentarea proceselor economice si a relatiilor sociale intr-o
anumita perioada.
Fiind parte integranta a politicii generale a statului, politica
financiara are un rol important in realizarea programelor de:
dezvoltare economica;
promovare a progresului tehnic si stiintific;
formare profesionala;
recalificare si reincadrare in munca a somerilor;
ocrotire a sanatatii populatiei; protectie sociala;
19
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
20/85
Cornel Lazr Finane publice
dezvoltare a culturii;
aparare nationala etc.
Politica financiara stabileste raporturile financiaredintre stat, pe
de o parte si regii autonome, societati comerciale, institutii publice,cooperative, societati mixte, intreprinderi private si populatie, pe de alta parte.
Desi, in principal, politica financiara este determinata de sistemul
politico-economic, de legile economice care actioneaza in societate si de
interesele categoriilor sociale, totusi ea difera de la o tara la alta in functie de:
potentialul economic al tarii;
nivelul de dezvoltare economica;
interesele pe care le exprima partidul (coalitia) de la putere; metodele de conducere a economiei nationale;
conditiile interne si internationale.
Politica financiara actioneaza nemijlocit in sfera repartitiei,
respectiv asupra relatiilor ce iau nastere in procesul de constituire si dirijare a
fondurilor publice de resurse financiare in scopul satisfacerii nevoilor sociale.
In functie de modul in care se realizeaza repartitia, prin dimensiunile si
destinatia fondurilor constituite, ca si prin obiectivele pe care le urmareste, politica financiara influenteaza si celelalte faze ale reproductiei sociale:
productie, schimbul si consumul.
Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a
statuluisunt:
domeniul cheltuielilor publice;
domeniul resurselor financiare publice, care vizeaza:
veniturile ordinare, cu caracter fiscal si nefiscal; resursele financiare extraordinare procurate prin imprumuturi
contractate de stat, emisiuni monetare, privatizarea unor unitati
economice;
domeniul creditului bancar;
domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila.
In domeniul resurselor financiare publice, politica financiara
promovata trebuie sa stabileasca:
20
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
21/85
Cornel Lazr Finane publice
1. volumul resurselor financiare publice;
2. provenienta resurselor financiare publice;
3. numarul si tipul canalelor (modalitatilor) de prelevare a
contributiei la fondurile publice;
4. instrumentele (prghiile financiare) de influentare a proceselor
economice;
5. veniturile care provin de la sectorul public;
6. modalitatile de realizare a echilibrului financiar.
1. Volumul resurselor financiare publice este indicat de cuantumul
cheltuielilor publice aferente fiecarei perioade. Teoretic, organele de decizie
competente aprobnd aceste cheltuieli determina insasi volumul necesar de
resurse financiare publice. Insa, practic, intre cererea de resurse financiare
publice si oferta de resurse financiare publice nu exista intotdeauna o
concordanta deplina (fie cererea de resurse este mai mare dect oferta, fie
invers).
Volumul resurselor financiare prelevate la fondurile publice
depinde de:
gradul de dezvoltare economica a tarii (de regula acesta este cu
att mai mare, cu ct economia unei tari este mai puternica, iar
activitatea desfasurata de agentii economici mai eficienta);
solutiile adoptate de autoritatile publice cu privire la modul de
satisfacere a nevoilor sociale si de finantare a cheltuielilor pe
care le antreneaza.
2. In ceea ce priveste provenienta resurselor financiare publice,
teoretic, organele de decizie au doua alternative, respectiv:
fie sa opteze pentru folosirea de resurse interne, ce pot fi
procurate pe plan national;
fie sa apeleze la resurse externe, ce pot fi atrase din afara.
Practic, nu exista tara, dezvoltata sau mai putin dezvoltata
economic, care sa se bazeze, exclusiv pe resurse financiare straine.
De aceea, in orice tara, indiferent de dimensiuni si grad economic
de dezvoltare, satisfacerea nevoilor sociale se bazeaza, in primul rnd, pe
fortele sale proprii si numai in subsidiar pe mijloace straine.
21
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
22/85
Cornel Lazr Finane publice
Resursele financiare publice interne pot proveni, in proportii diferite, de la
sectoarele public, privat sau de la populatie, in functie de structura din
economie.
Organele de decizie pot promova:
fie o politica financiara care sa trateze identic pe toti agentii
economici, indiferent de forma de proprietate (adica la venituri
egale, contributia financiara este identica);
fie o politica financiara preferentiala care sa favorizeze o
anumita forma de proprietate (diferentierea contributiei se face
in functie de forma de proprietate, dimensiunea agentului
economic, ramura careia ii apartine, zona geografica unde este
amplasata etc.).
In privinta persoanelor fizice, diferentiereacontributiei, larg
aplicata in prezent, se face in functie de:
puterea contributiva a platitorului (exprimata prin marimea
averii si volumul veniturilor);
situatia personala a platitorului (necasatorit/casatorit, vaduv,
divortat, cu sau fara copii sau alte persoane in intretinere etc.);
capacitatea de munca a platitorului (integrala, partiala,
incapacitate totala);
grupa socio-profesionala careia ii apartine.
3. O alta problema de politica financiara se refera la numarul si
tipul canalelor (modalitatilor) de prelevare a contributiei la fondurile publice.
In ceea ce priveste numarul canalelorde prelevare, in practica se utilizeaza
mai multe canale (de ordinul unitatilor sau chiar al zecilor), deoarece aceasta
solutie asigura o solutionare mai buna a problemelor financiare.
In privinta tipului canalelor (a instrumentelor de prelevare
utilizate), contributia poate imbraca forma:
impozitelor si taxelor stabilite in mod individual pe persoane
fizice si juridice, in functie de venit (profit), avere (activ net)
sau de alte criterii, si percepute la termene stabilite dinainte;
impozitelor si taxelor percepute la vnzarea de bunuri, la
prestarile de servicii, la importul sau exportul de produse etc.,
22
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
23/85
Cornel Lazr Finane publice
fara ca acestea sa fie repartizate, dinainte, pe platitori.
4. Impozitele si taxele constituie nu numai canale de prelevare a
unor resurse financiare la fondurile publice, ci si instrumente (prghii
financiare) de influentare a proceselor economice.
De aceea, ele trebuie concepute astfel inct:
sa incite agentii economici la efectuarea de investitii productive
in anumite ramuri (subramuri) economice, la crearea de noi
locuri de munca, la ridicarea nivelului calitativ si al
competitivitatii produselor;
sa stimuleze producatorii agricoli sa creasca productia agricola
pentru acoperirea nevoilor pietei interne si pentru export;
sa frneze scoaterea terenurilor din circuitul agricol si silvic
s.a.
In domeniul cheltuielilor publicepolitica financiara trebuie:
sa stabileasca marimea, destinatia si structura optima ale
acestor cheltuieli;
sa defineasca obiectivele ce trebuie atinse prin efectuarea
diferitelor categorii de cheltuieli;
sa precizeze caile, metodele si instrumentele ce trebuie folosite
pentru ca obiectivele respective sa fie realizate cu minim de
efort financiar (cu resurse financiare ct mai putine).
23
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
24/85
Cornel Lazr Finane publice
CAPITOLUL 3SISTEMUL BUGETAR
3.1. CONINUTUL I ROLUL BUGETULUI PUBLIC
n realizarea echilibrului ntre nevoile colective i mijloacele cu
care acestea se acoper un rol nsemnat revine bugetului public. n acet scop sestabilete un raport ntre resursele financiare publice provenite n principal din
impozite i taxe i nevoile societii; n cadrul acestui raport, trebuie s se
urmreasc respectarea echitii n repartiia sarcinii fiscale asupra membrilor
societii.
Din punctul de vedere al coninutului su, bugetul poate fi analizat4
ca:
Document bugetul fiind actul n care sunt prevzute i aprobate
n fiecare an veniturile i cheltuielile publice sau dup caz numai
cheltuielile n funcie de sistemul de finanare a instituiilor
publice;
Lege bugetul este actul juridic n care se prevd i se aprob
prin lege veniturile i cheltuielile anuale ale statului sau ale
instituiilor publice (act de previziune i de autorizare);
Sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor
financiare publice pe de o parte i de repartizare a acestora pe de
alt parte;
Instrument de politic economic a statului n domeniul
fiscalitii i a cheltuielilor publice, deoarece prin acest ocument
sunt stabilite veniturile bugetare ce reflect politica fiscal i pe
de alt parte cheltuielile bugetare care au un rol important n plan
economic i social.4 Moteanu T. i colectiv, Buget i tezorerie public, Editura Universitar, Bucureti, 2003, p.35-36
24
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
25/85
Cornel Lazr Finane publice
n afar de cee menionate anterior, trebuie precizat faptul c
bugetul public este instrumentul de programare, executare i control asupra
rezultatelor execuiei resurselor bneti ale societii i a modului de repartizare
i utilizare a acestora prin cheltuielile publice.
n sens larg, bugetul public reprezint ansamblul documentelor din
sectorul public, care mpreun formeaz sistemul unitar de bugete.
Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate n dou categorii,
respectiv:
Bugetul public naional, care este format din: bugetul de stat,
bugetul asigurrilor sociale i bugetele locale;
Bugetul general consolidat, care este reprezentat de ansamblul
bugetelor componenete ale sistemului bugetar, agregate i
consolidate pentru a forma un ntreg. Elementele componente ale
bugetului general consolidat sunt:
-bugetul public naional;
-bugetele fondurilor speciale;
-bugetul trezoreriei statului;
-bugetele instituiilor publice autonome;
-bugetele instituiilor publice finanate integral/parial de
la buget;
- bugetele instituiilor publice finanate integral din
venituri proprii;
- bugetele creditelor externe rambursabile, contractate
direct sau garantate de stat;
-bugetele fondurilor externe nerambursabile:
3.2. BUGETUL DE STAT: CONINUT I
CARACTERISTICI
Bugetul de stat este o categorie fundamentala a finantelor la
definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.
Sub aspect juridicbugetul de stat:
25
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
26/85
Cornel Lazr Finane publice
reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege,
veniturile si cheltuielile anuale ale statului;
este un act de autorizare prin care puterea executiva este
imputernicita de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapavenituri in acorduri cu prevederile legale;
este un act de previziune a resurselor publice si a modului de
utilizare a acestor resurse;
este un act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar
este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua
programarea si se poate urmari executia veniturilor si
cheltuielilor.
Sub aspect economic,bugetul de stat:
exprima relatiile economice, in forma baneasca, care apar in
procesul repartitiei produsului intern brut (P.I.B.), in
concordanta cu obiectivele de politica economica, sociala si
financiara ale fiecarei perioade; aceste relatii se manifesta in
dublu sens:
- pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se
mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului;
- pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste
resurse
este un plan financiar la nivel macroeconomic;
este conceput ca un ansamblu de conturi ale natiunii, care
reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile
asupra tuturor unitatilor economice din tara noastra.
Dinpunct de vedere al organizarii bugetare publice, se remarca
anumiteparticularitati si deosebiri, in special in statele federale fata de cele cu
structura unitara, astfel:
1. in statele nationale unitare,cum sunt Franta, Italia, Suedia,
Romnia etc. organizarea bugetara de interes public cuprindea, initial, numai
bugetul de stat si bugetele locale. Ulterior, acestora li s-au adaugat:
bugetele anexe celui de stat;
bugetele extraordinare sau fondurile banesti speciale;
26
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
27/85
Cornel Lazr Finane publice
alte fonduri banesti alaturate bugetului de stat.
2. in statele federative, cum sunt S.U.A., Brazilia, Germania,
Elvetia s.a., organizarea bugetara este influentata de structura federativa (care
cuprinde, dupa caz, statele, landurile, cantoanele etc.); organizarea bugetara
federativa este mai complexa si cuprinde:
bugetul federal;
bugetele statelor, landurilor etc. componente;
bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale din fiecare
dintre statele, landurile, cantoanele etc. componente.
De asemenea, in statele federative, desi au o organizare federativa
asemanatoare, cuprinsul de cheltuieli si venituri, relatiile dintre bugetul federalsi celelalte bugete componente, procedura elaborarii si aprobarii bugetelor
anuale sunt reglementate diferit.
In Romnia, Legea finantelor publice a instituit o varianta originala
de organizare bugetara, care este aplicata prin bugetul public national"
statuat si de Constitutia tarii din 1991.
3.3. PRINCIPIILE BUGETARE
n scopul asigurrii unei gestionri corecte a reseurselor financiare
publice se recomand respectarea unor reguli tehnice, cunoscute sub denumirea
de principii bugetare. Acestea sunt reprezentate potrivit Legii finanelor
publice nr. 500/2002 de: principiul universalitii, principiul unitii, principiul
neafectrii veniturilor, principiul anualitii, principiul specializrii, principiul
echilibrului bugetar i principiul publicitii.1. Universalitatea bugetului este principiul potrivit caruia
veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul national public
in sume globale sau totale. Astfel, Parlamentul are posibilitatea sa cunoasca
veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerata, precum si a destinatiei
acestora.
In practica bugetara, cerintele universalitatii bugetului se respecta doar
partial, deoarece in locul bugetelor brute (care include pe total veniturile si
cheltuielile) s-a trecut la elaborarea unor bugete mixte, in care veniturile si
27
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
28/85
Cornel Lazr Finane publice
cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor totale in buget, iar
altele numai cu soldurile.
In bugetul statuluise inscriu numai cu soldul:
veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile catre
acestea;
varsamintele catre bugetul de stat sau subventiile primite de la
acesta, in relatiile dintre bugetele locale si bugetul statului;
subventiile primite in completarea resurselor financiare proprii a
unor institutii publice (universitati, unitati de cercetare
stiintifica, scoli, spitale etc.).
In legislatia romneasca in vigoare, principiul universalitatii
bugetului a fost inscris in Legea privind finantele publice, permitnd
Parlamentului sa exercite controlul sau asupra cuantumului total al veniturilor
bugetului public si asupra destinatiilor acestora.
Astfel, potrivit Legeii nr. 500/2002 privind finantele publice, in
stabilirea realizarilor veniturilor bugetare se vor respecta urmatoarele norme:
impozitele, taxele si orice alte venituri se inscriu in bugetul de
stat numai daca au fost stabilite prin lege;
legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor,
taxelor precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza
sa se perceapa;
este interzisa perceperea, sub orice titlu si sub orice denumire,
de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin
lege.
2. Principiul unitatii presupune ca veniturile si cheltuielile
publice, exprimate in sume totale, sa fie inscrise intr-un singur document.
Reunirea intr-un singur document, a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice
prezinta urmatoarele avantaje principale:
permite prezentarea clara a resurselor statului si a destinatiilor
acestora;
permite cunoasterea exacta a surselor de provenienta a
veniturilor si a directiilor de utilizare a acestora;
28
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
29/85
Cornel Lazr Finane publice
ofera posibilitatea determinarii raportului dintre veniturile si
cheltuielile bugetare respectiv a masurii in care acesta a fost
intocmit echilibrat, excedentar sau deficitar;
permite membrilor Parlamentului sa emita judecati de valoareprivind structura si volumul cheltuielilor propuse de Guvern, pe
baza carora pot adopta decizii de amnare sau respingere a
anumitor cheltuieli considerate inoportune;
asigura cadrul favorabil exercitarii unui control, mai riguros,
asupra executiei veniturilor si cheltuielilor publice.
In practica, principiul unitatii bugetare nu este respectat riguros,
deoarece, pe lnga bugetul ordinar al statului, se intocmesc si alte bugete cum
sunt:
a. bugetele autonome;
b. bugetele extraordinare;
c. bugetele anexe;
d. conturile speciale de trezorerie;
e. taxele parafiscale.
a) Bugetele autonome se elaboreaza, in general, de trei categorii
de persoane sau organisme politice, si anume de:
colectivitatile locale cu personalitate juridica distincta de aceea
a statului;
institutiile publice din sfera administratiei;
unitatile economice publice cu caracter industrial, comercial
etc.
b) Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare,
in care se inscriu cheltuielile considerate exceptionale, datorate unor situatii
deosebite, cum sunt:
calamitatile naturale;
crizele economice;
masurile de intensificare a inarmarilor;
desfasurarea unor conflicte armate etc.
Veniturile inscrise in aceste bugete pot sa provina din:
impozite;
29
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
30/85
Cornel Lazr Finane publice
imprumuturi publice;
emisiune monetara.
c) Bugetele anexe sunt bugetele proprii intocmite de unele
servicii sau institutii publice si care nu au personalitate juridica. Aceste bugetese anexeaza la bugetul ordinar al statului si se voteaza separat de Parlament.
d) Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasarile ce nu
reprezinta un venit propriu-zis pentru bugetul de stat si plati care nu au un
caracter definitiv. De aceea aceste incasari si plati nu pot fi inscrise in conturile
definitive ale bugetului de stat.
Se pot deschide conturi speciale de trezorerie pentru:
evidentierea sumelor de bani depuse drept garantie de
functionarii publici care gestioneaza bani si alte valori publice;
reflectarea in contabilitate a avansurilor acordate de stat unor
firme particulare si care se vor deconta pe masura livrarii
bunurilor comandate de stat, in special pentru armata;
achizitionarea la preturi avantajoase a unor bunuri necesare
statului, in cantitati ce depasesc nevoile anuale de consum si
care urmeaza a fi decontate, ulterior, din resursele bugetare ale
anilor urmatori etc.
Elaborarea bugetelor anexe si a conturilor speciale de trezorerie nu
reprezinta o incalcare a principiului unitatii bugetare, daca aceste documente
insotesc bugetul ordinar al statului si sunt supuse procedurii bugetare si
controlului parlamentar.
3. Principiul neafectarii veniturilor bugetarese refera la faptul
ca veniturile prelevate la buget se depersonalizeaza, servind la acoperirea
cheltuielilor publice privite in ansamblul lor. Prin urmare, veniturile, privite in
totalitatea lor, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite
ca un venit bugetar sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli
bugetare, deoarece nu se poate realiza o concordanta deplina intre marimea
unui venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a fi efectuate pe seama venitului
special afectat.
Totusi, ca si in cazul altor principii bugetare, in practica financiara
actuala sunt admise o serie de abateri, cu referire la:
30
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
31/85
Cornel Lazr Finane publice
scoaterea in afara bugetului ordinar a unor venituri, provenite
din anumite surse, in vederea finantarii anumitor servicii
publice;
lasarea la dispozitia ministerelor a unor cote-parti din unelevenituri proprii, sau a sumei totale aferente unor incasari
directe, pentru acoperirea cheltuielilor aferente unor actiuni
specifice;
intocmirea bugetelor extraordinare, autonome, anexe si a
conturilor speciale de trezorerie;
garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri
bugetare sigure, precum si folosirea anumitor surse de venit
pentru amortizarea unei parti din datoria publica (cum sunt, de
pilda, monopolurile fiscale);
stabilirea prin lege a unor impozite, taxe sau altor venituri care
capata o destinatie precisa si nu pot fi folosite dect in acest
scop;
posibilitatea utilizarii sumelor varsate benevol la buget, de
catre persoane fizice sau juridice, pentru acoperirea unor
cheltuieli de interes public, precizate expres.
4. Principiul anualitatii bugetului,reprezinta, din punct de vedere
istoric, primul principiu aplicat in practica bugetara.
La baza acestui principiu au stat considerente att de natura
politica, ct si de natura tehnica.
Initial, regula anualitatii s-a impus din ratiuni politice, deoareces-a
considerat ca eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a
Guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli
publice pentru perioade de timp scurte.
Principiul anualitatii se practica si din ratiuni de ordin tehnic, in
vederea asigurarii conditiilor necesare pentru evaluarea veniturilor si alocatiilor
bugetare ct mai aproape de realitate, concomitent cu evitarea fraudelor si
delapidarilor.
Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:
31
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
32/85
Cornel Lazr Finane publice
prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si
aproba bugetul;
cea de-a doua se refera la perioada de timp in care se executa
bugetul public.Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. La
expirarea acestei perioade este necesara o noua autorizare a Parlamentului
pentru o alta perioada de timp, pentru un nou an bugetar.
Anul bugetar poate sau nu sa coincida cu anul calendaristic .
De exemplu, anul bugetar coincide cu anul calendaristic in tari cum sunt:
Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda,
Portugalia, Romnia s.a.
In alte tari momentul inceperii anului bugetar nu corespunde cu
anul calendaristic; astfel, exercitiul bugetar este cuprins in intervalul:
1 aprilie 31 martie in: India, Indonezia, Israel, Japonia, Marea
Britanie, Noua Zeelanda si alte tari;
1 iulie 30 iunie in: Australia, Camerun, Egipt, Pakistan,
Suedia, Sudan, Uganda, s.a.;
1 octombrie 30 septembrie in: S.U.A., Thailanda.
Data inceperii anului bugetar este influentata de o serie de factori
cum sunt: caracterul economiei, nivelul de dezvoltare a acestuia, programul de
lucru al Parlamentului, traditia s.a.
In practica bugetara internationala in unele state exista venituri care
se incaseaza sau cheltuieli care se efectueaza dupa expirarea anului bugetar sau
cheltuieli care se efectueaza sub forma avansurilor.
In functie de solutia adoptata pentru rezolvarea problemei
veniturilor neincasate si a cheltuielilor neefectuate la sfrsitul anului bugetar,
unele state practica sistemul de gestiune bugetara, iar altele sistemul de
exercitiu bugetar.
Potrivit sistemul de gestiune bugetara la finele anului bugetar
bugetul se inchide automat, iar in contul de incheiere a exercitiului bugetar
respectiv sunt inscrise numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate.
32
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
33/85
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
34/85
Cornel Lazr Finane publice
bugetarepe categorii de cheltuieli. Gruparea veniturilor si cheltuielilor, intr-o
anumita ordine si pe baza unor criterii precis determinate, poarta denumirea de
clasificatie bugetara. Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe
destinatia lor efectiva si in functie de continutul economic;
sa fie simpla, concisa si clara, pentru a fi inteleasa cu usurinta
de catre persoanele fara o pregatire specifica.
In Romnia, prin legea bugetara anuala, se stabilesc impozitele,
taxele si cotele acestora, precum si celelalte venituri ale statului, care urmeaza
sa se perceapa. Este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire
de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.
In ceea ce priveste creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu
financiar, acestea se aproba prin legea bugetara anuala, in structura stabilita
prin aceasta lege.
Clasificatia bugetara tip este elaborata de Ministerul Finantelor
Publicesi cuprinde ca subdiviziuni: parti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe
si articole (daca este necesar si alineate).
6. Principiul echilibrului bugetar se refera la faptul ca bugetul
public trebuie sa fie echilibrat (balansat), adica veniturile publice sa acopere
integral cheltuielile publice.
In teoria clasica a finantelor, echilibrul anual al bugetului era
considerat drept principiul de aur al gestiunii bugetare" si se referea nu
numai la intocmirea unor bugete balansate, ci si la pastrarea echilibrului in
perioada de executie bugetara.
Desi, initial, au existat tari (de exemplu Germania) in care legislatia
financiara nu permitea intocmirea unor bugete dezechilibrate, ulterior,
principiul echilibrului bugetar strict a fost,progresiv, abandonat, att sub
impulsul teoreticienilor finantelor functionale (care promova teoria bugetelor
ciclice si cu caracter regulator), ct, mai ales, sub impactul economiei reale
care nu asigura cu randament fiscal suficient pentru acoperirea cheltuielilor
publice anuale. In prezent, multe state au renuntat la aplicarea acestui principiu,
elabornd si prezentnd Parlamentului spre aprobare bugete deficitare.
34
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
35/85
Cornel Lazr Finane publice
Conform legii, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului
public prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre
banci.
Cnd apar goluri de casa, temporare, acestea pot fi acoperite, pna
la incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de trezorerie ale
statului stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
De asemenea, prin Legea bugetului, Ministerul Finantelor Publice
poate fi autorizat ca, pe parcursul executiei bugetare, sa emita bonuri de tezaur,
purtatoare de dobnda, cu scadenta de rambursare pna la sfrsitul anului
financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pna la incasarea veniturilor.
7. Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce
este supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului, bugetul trebuie adus la
cunostinta opiniei publice prin mass-media. De fapt, bugetul este cunoscut,
prin mass-media, inca din faza de proiect si din timpul dezbaterilor
parlamentare.
Dupa adoptarea de catre Parlament a legii bugetului si promulgarea
ei, aceasta lege se publica in Monitorul Oficial sau in alte publicatii cu caracter
oficial, specifice fiecarei tari.
3.4. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR
In Romnia,procesul bugetar este reglementat prin Constitutia tarii
si Legea finantelor publice, care reglementeaza modul de intocmire, aprobare,
executare si incheiere a bugetului national public.
Procesul bugetar cuprinde activitatile privind:
elaborarea proiectului de buget;
aprobarea proiectului de buget;
executia bugetului;
incheierea si aprobarea contului de executie bugetara;
controlul bugetar.
Aceste activitati se desfasoara intr-un cadru constitutional (legal)
si administrativ institutional, care prezinta particularitatile de la tara la tara,
determinate de evolutia istorica a fiecareia dintre ele.
35
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
36/85
Cornel Lazr Finane publice
Indiferent de aceste particularitati, procesul bugetar prezinta
urmatoarele trasaturi comune, si anume:
este un proces de decizie, intruct esenta sa consta in alocarea
resurselor bugetare limitate pentru bunuri publice (cum sunt
invatamntul, sanatatea, apararea tarii etc.);
este un proces predominant politic, deoarece deciziile de
alocare a resurselor bugetare sunt determinate de grupuri
politice prin mecanismul reprezentarii si al votului;
este un proces complex, cu multi participanti (Scoli, spitale,
ministere etc.);
este un proces ciclic, deoarece se desfasoara dupa un calendar
bine precizat, consecinta a cerintelor principiilor anualitatii si
publicitatii bugetare.
Elaborarea proiectului de buget
Proiectul de buget este elaborat de puterea executiva In cadrulguvernului, responsabilitatea pentru elaborarea proiectului de buget o are
ministrul finantelor sau ministrul bugetului.
Elaborarea proiectului de buget se fundamenteaza:
pe obiectivele programului de guvernamnt al partidului (sau
coalitiei de partide) care detin majoritatea parlamentara;
pe analizele efectuate de Ministerul Finantelor Publice cu
privire, in special, la:- evolutia economiei;
- modul de realizare a veniturilor si cheltuielilor bugetare in
perioada trecuta;
factorii care au determinat sau pot genera schimbari in
marimea veniturilor si a cheltuielilor.
Rezultatul activitatii de elaborare a proiectului de buget il
constituie documentele pe care guvernul la prezinta Parlamentului spre
examinare si aprobare, care, de regula, contin:
36
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
37/85
Cornel Lazr Finane publice
1. expunerea de motive si proiectul de lege pentru aprobarea
bugetului, care cuprind:
prevederi privind marimea veniturilor si cheltuielilor bugetare;
propuneri de modificare a legislatiei referitoare la venituri sicheltuieli necesare pentru realizarea bugetului care se aproba
(de pilda, schimbarea gradului de fiscalitate, prin majorarea sau
diminuarea unor cote de impozite etc.).
2. anexele la proiectul de lege in care este redata structura
veniturilor si cheltuielilor bugetare;
3. materialele documentare necesare Parlamentului pentru analiza
proiectului de buget.
Aprobarea bugetului
Proiectul de buget se prezinta Parlamentului, iar fiecare membru
al guvernului are obligatia de a-l sustine in dezbaterile parlamentare, in masura
in care este solicitat sa participe la acestea.
Proiectul de buget se aproba de catre Parlament, deoarece:
deciziile de alocare a resurselor bugetare au un caracter
predominant politic; numai Parlamentul are dreptul de a institui sau modifica
impozitele care constituie sursa de baza a veniturilor bugetare;
prevederile de buget au un impact direct asupra redistribuirii
veniturilor si a dezvoltarii economice a tarii.
Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament
presupun, de regula, parcurgerea urmatoarelor etape:
1. prezentarea de catre seful executivului, sau de catre ministrulfinantelor, a proiectului de buget in Parlament;
2. analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare de
specialitate;
3. concilierea amendamentelor (modificarilor) propuse la proiectul
de buget;
4. aprobarea proiectului de buget in Parlament;
5. ratificarea bugetului aprobat de catre presedintele republicii.
37
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
38/85
Cornel Lazr Finane publice
Executia bugetului
Dupa aprobarea bugetului de catre Parlament, procesul bugetar
intra in cea de a treia faza a sa executia bugetului care se intinde pe durata
anului bugetar.Executia bugetului inseamna realizarea veniturilor prevazute si
efectuarea cheltuielilor aprobate.
Responsabilitatea pentru executia bugetului, in conditiile aprobate
de catre Parlament, revine Guvernului, iar rezultatele in acest domeniu depind
de procedurile financiare folosite.
Prevederile de venituri din buget sunt considerate sarcini minime
(cu exceptia acelora privind veniturile din imprumuturi care sunt maxime), iarcheltuielile aprobate sunt limite maxime. De asemenea, cheltuielile se pot
efectua numai pe destinatiile aprobate.
Incasarea veniturilor si efectuarea de plati de la buget se realizeaza
prin organe specializate ale Ministerului Finantelor si/sau prin banci.
Avnd in vedere rigorile executiei cheltuieliloraprobate prin buget,
in tarile cu economie de piata exista, in general, reguli precise pentru fiecare
din etapele pe care le parcurge o cheltuiala publica si anume:
1. angajarea;
2. lichidarea;
3. ordonantarea;
4. plata.
1. Angajarea:
reprezinta actul care genereaza obligatia unei institutii publice
de a plati o suma de bani unui tert (contract, decizie
ministeriala, hotarre judecatoreasca etc.);
este, prin urmare, consecinta deciziei luate in mod deliberat de
un organ al administratiei de stat; exist insa si cazuri in care
angajarea cheltuielilor se produce datorita unor decizii ale
Parlamentului (majorarea salariilor functionarilor publici, a
pensiilor etc.) sau unor cauze fortuite;
competenta in angajarea cheltuielilor revine, de regula,
conducatorilor institutiilor publice;
38
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
39/85
Cornel Lazr Finane publice
este etapa cea mai importanta in efectuarea unei cheltuieli, de
care depinde incadrarea in limitele aprobate prin buget.
2. Lichidarea:
reprezinta operatia prin care se constata serviciul facut infavoarea institutiei publice si se determina suma de plata;
se bazeaza pe acte justificative si efectuarea reala a livrarilor de
marfuri si a serviciilor pentru institutiile publice.
3. Ordonantarea:
inseamna emiterea unei dispozitii (ordin) de plata a unei sume
de bani de la buget in favoarea unei terte persoane.
4. Plata:
reprezinta operatia de achitare propriu-zisa a sumei de bani
datorata de institutia publica.
Executia veniturilor presupune parcurgerea mai multoretape. In
cazul impozitelor directe acestea sunt:
1. asezarea impozitului:
reprezinta identificarea materiei impozabile de care dispune o
persoana fizica sau juridica si determinarea marimii acesteia.
2. lichidarea impozitului:
reprezinta stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei
impozabile, pe baza cotelor de impozit si a celorlalte elemente
prevazute de lege;
pe aceasta baza, se deschide rolul pentru persoana fizica sau
juridica, respectiv se inscrie suma datorata ca impozit in debitul
persoanei in cauza.
3. emiterea titlului de percepere a impozitului:
consta in inscrierea cuantumului impozitului intr-un act, in
baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit in
contul bugetului;
un asemenea act poate fi:
un titlu de incasare cnd contribuabilul se achita spontan de
datoria sa;
39
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
40/85
Cornel Lazr Finane publice
un ordin de incasare se foloseste pentru executarea silita a
debitorilor ce nu-si achita obligatiile ce le revin fata de stat.
4. perceperea impozitului:
consta in incasarea efectiva a sumei datorate; in cadrul acestei etape se include si urmarirea contribuabililor
care nu-si achita datoriile fata de stat la termenele stabilite.
Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara
Contul de executie bugetara evidentiaza totalitatea operatiilor de
executare a veniturilor si a cheltuielilor si permite stabilirea rezultatului
executiei bugetului la finele anului bugetar (deficitul sau excedentul bugetar).Intocmirea acestui cont prezinta particularitati in functie de
optiunea statului pentru durata executiei bugetului, respectiv sistem de
exercitiu sau sistem de gestiune.
Insistemul de exercitiu:
contul de executie bugetara pe un anumit an cuprinde toate
operatiunile aferente bugetului respectiv, chiar daca efectuarea
operatiunilor este ulterioara datei care marcheaza incheiereaanului bugetar;
prin urmare, pentru o perioada de timp, functioneaza conturi
duble:
- unul referitor la anul bugetar precedent;
- altul privind anul in curs.
Insistemul de gestiune:
operatiunile prevazute in bugetul unui anumit an, care au ramasneefectuate pna la sfrsitul anului bugetar, se reflecta in contul
de incheiere a bugetului pe anul urmator;
prin urmare, contul de incheiere a executiei bugetare pentru un
an anume cuprinde operatiunile efectuate in anul bugetar
respectiv, aferente att anului considerat ct si celui anterior.
Contul de executie bugetara, intocmit cu respectarea clasificatiei
bugetare, este prezentat de Guvern Parlamentului spre dezbatere si aprobare.
40
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
41/85
Cornel Lazr Finane publice
Parlamentul dezbate acest cont, de regula, la sfrsitul anului
urmator (respectiv celui pentru care se prezinta contul), odata cu examinarea
proiectului de buget prezentat de Guvern pentru anul viitor (celui aflat in curs
de executie).
Controlul bugetar
Executia bugetului se realizeaza sub controlul unor organe
imputernicite.
In functie de natura acestor organe, controlul poate fi:
1. politic exercitat de catre Parlament;
2. jurisdictional exercitat de Curtea de Conturi sau o alta institutie
publica insarcinata cu un astfel de control;
3. administrativ exercitat de organe specializate ale Ministerului
Finantelor Publice, ale celorlalte ministere.
1. Controlul politic:
se exercita de catre Parlament:
- cu ocazia examinarii si aprobarii proiectului de buget si a
contului de executie bugetara;
- pe parcursul executiei bugetului aprobat, de catre comisiile
sale permanente (de specialitate) sau prin comisii de
ancheta, special constituite.
2. Controlul jurisdictional:
consta in verificarea, piesa cu piesa, a actelor justificative
prezentate de catre contabilii unui organ de control anume
imputernicit;
acesta se pronunta asupra legalitatii actelor justificative si da
anual descarcarea de gestiune pentru conturile care sunt gasite
in ordine; neajunsurile constatate se prezinta, prin rapoarte,
Parlamentului.
3. Controlul administrativ:
se exercita de organe din interiorul institutiei publice sub forma
controlului intern, ierarhic, asupra folosirii creditelor bugetare,
41
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
42/85
Cornel Lazr Finane publice
precum si de organe din afara institutiei publice, respectiv ale
Ministerului Finantelor.
Controlul bugetar se poate exercita:
a) inainte (preventiv)
b) in timpul (concomitent)
c) dupa (posterior)
a) Controlul preventiv
este cea mai eficienta forma a controlului bugetar, deoarece
poate opri derularea operatiilor nelegale, neoportune sau
neeficiente.
b) Controlul concomitent
se efectueaza in momentul platii unei marfi sau al unui serviciu
prestat si are o valoare limitata, deoarece se concentreaza, in
special, asupra legalitatii platii.
c) Controlul posterior (postoperativ)
are ca obiectiv principal identificarea incalcarilor legii, a
neregulilor in executia bugetului, stabilirea persoanelor
vinovate si sanctionarea acestora, urmarirea recuperarii
prejudiciilor aduse statului.
Referitor la procesul bugetar la nivelul bugetului de stat n
Romnia, se impun urmtoarele precizri:
elaborarea proiectului bugetului de stat const n formularea
propunerilor privind veniturile i cheltuielile bugetare de ctre
ordonatorii de credite bugetare, comunicarea acestora Ministerului
Finanelor Publice, la nivelul cruia are loc centralizarea ntr-un
document numit Proiect al Legii Bugetului de Stat. Dintre
momentele5 calendarului elaborrii bugetului de stat remarcm:
- Ministerul Finanelor Publice transmite ordonatorilor
principali de credite pn la 1 iunie a fiecrui an o
scrisoare cadru care cuprinde metodologia de elaborare a
proiectului de buget i limitele de cheltuieli aprobate de
Guvern;
5 Pentru detalii a se vedea Moteanu T. i colectiv, Buget i Trezorerie Public, EdituraUniversitar, Bucureti, 2003, p. 54-56
42
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
43/85
Cornel Lazr Finane publice
- ordonatorii principali de credite au obligaia ca pn la 15
iulie s depun la Ministerul Finanelor Publice
propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta
pentru anul urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli,
nsoite de documentaii i fundamentri detaliate;
- Ministerul Finanelor Publice pe baza proiectelor de buget
ale ordonatorilor principali de credite bugetare i a
bugetului propriu, ntocmete proiectele legilor bugetare i
proiectele bugetare, pe care le depune la Guvern pn la
30 septembrie ale fiecrui an;
- dup nsuirea de ctre Guvern a proiectelor legilor
bugetare i de buget, acesta le supune spre aprobare
Parlamentului , cel trziu pn la 15 octombrie ale fiecrui
an.
examinarea i aprobarea proiectului bugetului de stat
presupune parcurgerea urmtoarelor faze:
- dezbaterea proiectului la nivelul comisiilor de
specialitate i Compartimentului tehnic legislativ al
fiecrei Camere, care comunic avizul adoptat i
amendamentele propuse ntr-un raport comun;
- dezbaterea general n edina comun a celor dou
Camere ale Parlamentului; la dezbatere particip i
Primul Ministru, care expune motivele ce au condus la
elaborarea proiectului bugetului de stat, a proiectului
legii bugetare anuale i a Raportului privind proiectul
legii bugetului de stat;- adoptarea Legii bugetului de stat pe baza votului de
ansamblu a legii, care poate fi deschis sau secret;
- Legea bugetului de stat este supus promulgrii de ctre
Preedintele rii, dup care este publicat n Monitorul
Oficial; legea intr n vigoare la data publicrii, dar nu
nainte de 1 ianuarie;
43
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
44/85
Cornel Lazr Finane publice
execuia bugetului de stat nseamn activitatea de ncasare a
veniturilor bugetare i de efectuare a cheltuielilor aprobate prin
acest buget; n Romnia execuia de cas a bugetului se realizeaz
prin trezoreria statului, implicnd i operaiuni prin sistemul
bancar;
ncheierea execuiei bugetare se realizaez la 31 decembrie ale
fiecrui an; conform sistemului de gestiune bugetar, efectele
ncheierii exerciiului bugetar sunt:
- orice venit nencasat pn la 31 decembrie se va
ncasa n contul bugetului pe anul urmtor;
- orice cheltuial neefectuat se va putea plti
numai n contul bugetului pe noul an.
n legtur cu ncheierea execuiei bugetare, Guvernul este obligat
s prezinte n faa Parlamentului, modul cum a fost efectuat execuia; astfel
Guvernul analizeaz i finalizeaz Contul general annual de execuie a
bugetului de stat pn la data de 1 iulie a anului urmtor celui de execuie i l
prezint spre aprobare Parlamentului
CAPITOLUL 4SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE
PUBLICE
4.1. CONINUTUL I STRUCTURA RESURSELOR
FINANCIARE
Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste
posibilitatile de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un
caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza o tendinta de crestere continua.
Resursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, include in structura
lor, alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele
financiare
44
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
45/85
Cornel Lazr Finane publice
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti
necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioada de
timp.
La nivel national, resursele financiare includ:
resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;
resursele financiare ale unitatilor publice si private;
resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;
resursele financiare ale populatiei.
Intre resursele financiare ale societtii si resursele financiare publice
exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale
societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga.Alaturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale
societatii include si resursele financiare private.
45
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
46/85
Cornel Lazr Finane publice
Schema 2 Structura resurselor financiare ale societatii
Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema
foarte importanta a societatii o constituie alocarea resurselor necesare
producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte si private).
Deciziile privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel
privat influenteaza decisiv, att productia de bunuri publice ct si raportul
dintre acestea si bunurile private.
In teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea resurselor este
optima atunci cnd cerintele consumatorilor sunt satisfacute la un nivel maxim,
prin intermediul sectorului privat si a celui public.In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare
generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid dect cel al
evolutiei produsului intern brut.
Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este
influentata de un ansamblu de factori, cum sunt:
factori economici, care imprima o anumita evolutie
produsului intern brut, ceea ce poate determina crestereaveniturilor impozabile;
46
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
47/85
Cornel Lazr Finane publice
factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in
scopul asigurarii nevoilor de educatie, sanatate, protectie si
asigurari sociale etc.;
factori demografici, care pot influenta, in anumite conditii,att numarul populatiei active, ct si cresterea numarului
contribuabililor;
factori monetari (masa monetara, creditul, dobnda), care
isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor
accentueaza fenomenele inflationiste, care la rndul lor
genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe;
factori politici si militari, care prin masurile de politica
economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea
ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor
pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra
bugetului general consolidat, influentnd, in acelasi timp,
nivelul resurselor financiare publice;
factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta
factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea cheltuielilor
publice.
4.2. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIAREPUBLICE
Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar
in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.
In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:1. din punct de vedere al continutului economic;
2. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
3. prin prisma bugetului general consolidat;
4. in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;
5. in functie de provenienta.
Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului
loreconomic, se concretizeaza in:
47
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
48/85
Cornel Lazr Finane publice
1. prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii);
2. resursele de trezorerie;
3. resursele provenind din imprumuturi publice;
4. resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire.
1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma
veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in
virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public.
Veniturilecu caracter fiscalreprezinta prelevari legale din veniturile create de
unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre
acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in:
impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul
real este considerat a fi insusi subiectul lor;
impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu
coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de
repercursiune.
Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul
reproductiei economice (de pilda, dividendele);
de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub
forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei
fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor
proprii);
de la institutiile publice (apar sub forma taxelorde metrologie,
pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in
traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de
laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si
de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din
protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati
sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt
veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de
reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente
imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii
publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor
48
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
49/85
Cornel Lazr Finane publice
Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor
institutii publice si ale unor activitati autofinantate);
din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse)
cum sunt de pilda cele provenite din:
amenzile si penalitatile aplicate;
valorificarea bunurilor confiscate;
concesiunile realizate de institutiile publice;
expertizele in domeniul navigatiei etc.
2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a
deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele
caracteristici principale: sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de
capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma
bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;
au caracter temporar si rambursabil;
presupun un cost determinat de dobnda aferenta titlurilor de
stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si
retragerea din circulatie a titlurilor respective.3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se
gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un
mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului
bugetar.
4.Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate
de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic
si social, generate de inflatii.
Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura
organizatorica a statelor si distingem:
1. in statele de tip unitar:
resurse publice ale bugetului central;
resurse publice ale bugetelor locale;
resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in
bugetul central consolidat.2. in statele de tip federal:
49
-
8/6/2019 Finante Publice Integral
50/85
Cornel Lazr Finane publice
resurse publice ale bugetului federal;
resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor
membre ale federatiei;
resurse publice ale bugetelor locale.In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc
ca venit att in bugetul central consolidat, ct si in bugetele statelor, regiunilor
sau provinciilor membre ale federatiei.
Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului
general (central) consolidat,inclu