finante publice integral

Upload: cristina

Post on 07-Apr-2018

285 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    1/85

    Cornel Lazr Finane publice

    CUPRINS

    CAPITOLUL 1CAPITOLUL 1 ..................................................................................................2

    FINANELE PUBLICE CONCEPT, CONINUT, FUNCII .............. ....2

    1.1. CONCEPTUL DE FINANE; EVOLUIA FINANELORPUBLICE ....................................................................................................... 2

    1.2. CONTINUTUL ECONOMIC AL FINANTELOR PUBLICE .........4

    1.3. FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE ............................................ 6

    1.4. NECESITATEA FINANELOR PUBLICE N ECONOMIA DEPIA .............................................................................................................9

    CAPITOLUL 2 ................................................................................................ 10

    MECANISMUL FINANCIAR I POLITICA FINANCIARA ..................... 10

    2.1. MECANISMUL FINANCIAR PARTE INTEGRANT AMECANISMULUI DE FUNCTIONARE A ECONOMIEINATIONALE ...............................................................................................10

    2.2. SISTEMUL FINANCIAR; SISTEMUL FONDURILOR DERESURSE FINANCIARE ..........................................................................12

    2.4. PRGHIILE ECONOMICO-FINANCIARE I METODELEADMINISTRATIVE ...................................................................................16

    2.5. PLANIFICAREA FINANCIARA ......................................................18

    2.5. POLITICA FINANCIARA ................................................................ 19

    CAPITOLUL 3 ................................................................................................ 24

    SISTEMUL BUGETAR .................................................................................. 24

    3.1. CONINUTUL I ROLUL BUGETULUI PUBLIC .......................24

    3.2. BUGETUL DE STAT: CONINUT I CARACTERISTICI .........25

    3.3. PRINCIPIILE BUGETARE .............................................................. 27

    3.4. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR ........................................... 35

    CAPITOLUL 4 ................................................................................................ 44

    SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE .............................. 44

    4.1. CONINUTUL I STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE.......................................................................................................................44

    4.2. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE .............47

    CAPITOLUL 5 ................................................................................................ 53 IMPOZITELE ................................................................................................. 53

    1

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    2/85

    Cornel Lazr Finane publice

    5.1. CONINUTUL, ROLUL I ELEMENTELE TEHNICE ALEIMPOZITELOR .......................................................................................... 53

    CAPITOLUL 6 ................................................................................................ 74

    IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICA...............................74

    6.1 MPRUMUTURILE PUBLICE:CONINUT I TRSTURICARACTERISTICE ................................................................................... 74

    6.2 DESTINATIA SI ROLUL IMPRUMUTURILOR PUBLICE ... ... ..77

    6.3 CLASIFICAREA MPRUMUTURILOR PUBLICE ....................... 81

    BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 85

    CAPITOLUL 1FINANELE PUBLICE CONCEPT,

    CONINUT, FUNCII

    1.1. CONCEPTUL DE FINANE; EVOLUIAFINANELOR PUBLICE

    Aprute pe o anumit treapt de dezvoltare a asocietii i anume

    n perioada de trecere de la ornduirea gentilic la ornduirea sclavagist,

    finanele strns legate de istoria statului i dreptului, nsoesc pe scena istoriei

    att institiia statului ct i instituia dreptului, utiliznd banii i formele

    valorice n procesul repartiiei produsului social.

    Finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si

    repartizare a fondurilor necesare statului exprimate in forma baneasca

    (valorica). Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la agenti

    economici, institutii si persoane fizice la bugetul statului, de la bugetul de stat

    catre agentii economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri

    economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri. De aceea,

    exista o deosebire clara intre finantele publice si cele private, astfel:

    2

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    3/85

    Cornel Lazr Finane publice

    finantele publice sunt asociate cu resursele, cheltuielile, imprumuturile,

    datoria statului, unitatile administrativ-teritoriale si altor institutii de drept

    public;

    finantele private cuprind resursele, cheltuielile, imprumuturile, creantelede incasat si obligatiile de plata ale agentilor economici, bancilor,

    societatilor de asigurare private.

    In vorbirea curenta, ca si in literatura de specialitate, se utilizeaza

    diverse expresii care fac parte din familia cuvntului finante, in sensuri

    apropiate sau diferite, dupa caz: finante, finante publice, finante private s.a.

    Cuvntulfinanteprovine de la latinesculfinare, care inseamna, in

    sens general, a termina, a incheia si in sens restrns, a aranja o afacere, a

    termina un diferend prin mijlocirea banului, o actiune judecatoreasca sau o

    hotarre a justitiei in legatura cu o plata de bani.

    In secolele XIII-XIV s-au folosit expresiile finantio, financias si

    financia pecuniria, cu sensul deplata in bani. In secolul al XV-lea, in Franta,

    se foloseau expresiile hommes de finances si financiers (pentru denumirea

    arendasilor de impozite si a persoanelor care incasau impozitele regelui),

    finance (suma de bani, venit al statului),financies (pentru denumirea intregului

    patrimoniu al statului).

    In Germania, in secolele XV-XVII, se utilizau termenii finanz

    (care insemna plata in bani),finanzer(care desemna pe camatar).

    In tara noastra, inca din secolul al XIX-lea s-a folosit notiunea de

    fisc, care denumea organul financiar ce incasa impozitele, taxele, amenzile etc.

    Cu timpul, termenul finante a capatat un sens foarte larg, incluznd bugetul

    statului, creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile cambiale s.a.

    Conceptiile specialistilor privind finantele sunt diferite. Astfel, finantele1 sunt

    considerate ca fiind, dupa caz:

    fonduri banesti la dispozitia statului;

    bani si bunuri utilizate pentru functionarea institutiilor publice;

    mijloace de interventie a statului in economie (impozite,

    imprumuturi, alocatii bugetare, subventii si alte prghii sau

    instrumente cu ajutorul carora statul intervine in viata economica);

    1 Vcrel I. i colectiv, Finane publice, Editura Didactic i Pedegogic, Bucureti, 2000, p. 353

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    4/85

    Cornel Lazr Finane publice

    ansamblul activitatii desfasurate de sectorul public al economiei;

    relatii sociale, de natura economica, care apar in procesul

    constituirii si repartizarii fondurilor publice etc.

    1.2. CONTINUTUL ECONOMIC AL FINANTELORPUBLICE

    Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara

    constituirea unor importante fonduri banesti aflate la dispozitia autoritatilor

    publice. Mobilizarea resurselor banesti la dispozitia statului are loc pe seama

    P.I.B. sau a venitului national (V.N.) prin transfer de resurse si implicit de

    putere de cumparare,de la persoane fizice si juridice la dispozitia organelor

    administratiei de stat, centrale si locale. De la aceste fonduri se efectueaza

    transferuri de putere de cumparare catre diversi beneficiari persoane fizice si

    juridice.

    Prin urmare, au loc fluxuri de resurse banesti in dublu sens catre

    si de la fondurile publice ceea ce genereaza anumite relatii sociale intre

    participantii la acest proces.

    Relatiile sociale aparute in procesul mobilizarii si repartizarii

    fondurilor de resurse banesti din economie sunt relatiile economice,exprimate

    in forma baneasca (valorica), adica relatii financiare. Trebuieprecizat ca nu

    toate relatiile banesti care apar in procesul repartitiei si circulatiei P.I.B.

    sunt, concomitent si relatii financiare. Sfera finanteloreste mai ingusta dect

    cea a relatiilor banesti si cuprinde numai relatiile banesti care exprima un

    transfer de valoare, nu si pe cele care reflecta o schimbare a formelor valorii.

    In legatura cu transferul de valoare care genereaza relatiifinanciare, se impun cteva precizari:

    transferul de valoare are caracterul de transfer de putere de

    cumparare (aparitia relatiilor este determinata de transferul de

    valoare, in forma baneasca, de la persoane juridice si/sau fizice la

    fondurile ce se constituie in economie sau de la aceste fonduri la

    persoanele juridice sau fizice beneficiare);

    de regula, transferul de valoare se efectueaz fara contraprestatiedirecta (de pilda, nici un agent economic care a varsat la bugetul

    4

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    5/85

    Cornel Lazr Finane publice

    de stat o suma de bani cu titlul de impozit pe profit nu are dreptul

    sa solicite statului nici rambursarea acestuia si nici o alta prestatie

    de valoare egala; totodata, finantarea de la buget a anumitor

    cheltuieli publice nu are nici o legatura directa cu varsamintele

    efectuate de beneficiarii alocatiilor bugetare);

    transferul de valoare la si de la fondurile constituite in economie

    se realizeaza, doar partial, in conditii de rambursabilitate

    (caracter rambursabil au, de pilda, garantiile depuse de

    administratorii si cenzorii societatilor comerciale, de persoanele

    care gestioneaza bani sau alte valori publice, sumele de bani

    varsate in contul imprumuturilor contractuale de stat etc.).

    Transferurile la si de la fondurile financiare publice se pot efectua,

    dupa caz, cu ajutorul mecanismului bugetarsau al celui de credit.

    Dupa modalitatea in care se realizeaza transferul de valoare, in

    cadrul relatiilor financiare se particularizeaza:

    - relatiile care exprima un transfer de resurse banesti fara

    echivalent si cu titlu nerambursabil (sunt relatii financiare clasice

    care sunt reflectate in bugetul de stat, bugetele locale, bugetul

    asigurarilor sociale de stat sau in anumite fonduri publice

    extrabugetare);

    relatiile care exprima un imprumut de resurse banesti pe o

    perioada de timp determinata, pentru care se percepe dobnda

    (acestea sunt relatii de credit, mijlocite de banci sau de alte institutii

    specializate);

    relatiile care exprima, dupa caz, un

    transfer obligatoriu sau facultativ de resurse banesti, in schimbul

    unei contraprestatii care depinde de producerea unui fenomen

    aleatoriu (aceste relatii apar in procesul constituirii si repartitii

    fondurilor de asigurari de bunuri, de persoane si de raspundere

    civila, a fondului pentru pensia suplimentara, pentru ajutor de somaj

    etc.);

    relatiile care apar in procesul mobilizarii si repartizarii

    resurselor banesti la dispozitia unitatilor economice in vederea

    5

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    6/85

    Cornel Lazr Finane publice

    desfasurarii activitatii economice si a dezvoltarii acestora, pe seama

    veniturilor realizate, a creditelor bancare, a vnzarii de actiuni, a

    emiterii de obligatiuni sau pe alte cai (acestea sunt denumite finante

    ale intreprinderilor).

    Prin urmare, finantele intreprinderilor, creditul, asigurarile ca si

    finantele publice deservesc procesul reproductiei largite, contribuind, decisiv,

    la satisfacerea nevoilor generale ale societatii.

    1.3. FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE

    Finanele publice contribuie la realizarea unor obiectiveeconomico-sociale precis determinate i care nu pot fi nfptuite pe alt cale

    sau cu alte mijloace dect cele puse la dispoziie de ctre stat.

    Misiunea social i economic a finanelor publice se realizeaz

    prin funciile pe care le exercit i anume:funcia de repartiie i funcia de

    control.

    Functia de repartitie a finantelor publice cuprinde doua faze,

    distincte, dar organic legate intre ele, si anume:

    -constituirea fondurilor puble

    -distribuirea fondurilor publice

    1. Constituirea fondurilor publice se realizeaza in procesul

    distribuirii si redistribuirii P.I.B., intre diverse persoane fizice si juridice, pe de

    o parte, si stat, pe de alta. La constituirea acestor fonduri participa, in proportii

    diferite, in raport cu capacitatea lor financiara:

    unitatile economice, indiferent de forma juridica de organizare a

    acestora si de forma de proprietate asupra capitalului social;

    institutiile publice;

    populatia;

    persoanele fizice si juridice rezidente in strainatate.

    Participarea la constituirea fondurilor publice de resurse

    financiare imbraca forme diferite, si anume:

    impozite, taxe, contributii la asigurarile sociale, amenzi,

    penalitati, varsaminte din veniturile institutiilor publice;

    6

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    7/85

    Cornel Lazr Finane publice

    redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si alte

    bunuri proprietate de stat;

    venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat si a

    bunurilor fara stapn; imprumuturi de stat primite de la persoane fizice si juridice;

    rambursari ale imprumuturilor de stat acordate;

    donatii, ajutoare si alte transferuri primite;

    alte venituri.

    2. Distribuirea fondurilor publice de resurse financiare constain

    repartizarea acestora pe beneficiari (persoane fizice si juridice), dupa ce s-au

    inventariat nevoile sociale (cererea de resurse financiare de la fondurilepublice) existente in perioada (anul) de referinta.

    Datorita faptului ca cererea de resurse financiare este mai mare

    dect oferta lor, este necesar ca autoritatile publice competente sa trieze si

    ierarhizeze cererile organelor centrale si locale in functie de importanta pe care

    o reprezinta unele in raport cu celelalte.

    Distribuirea acestor fonduri reprezinta, de fapt, dimensiunea

    volumului cheltuielilor publice pe destinatii, si anume pentru: invatamnt, cultura, sanatate;

    asigurari sociale si protectie sociala;

    gospodarie comunala si locuinte;

    aparare nationala;

    ordine publica;

    actiuni economice;

    alte actiuni;

    datorie publica.

    Proveniena fondurilor de resurse finanaciare publice ca i

    destinaia lor se modific n funcie de gradul de dezvoltare al sectoarelor

    economiei naionale, de politica promovat de stat, de raportul dintre resursele

    interne i cele atrase din exterior, de numeroi factori interni i externi.

    Functia de control

    Functia de control a finantelor publice decurge din faptul c

    fondurile de resurse publice constituite la dispoziia statului aparin ntregii

    7

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    8/85

    Cornel Lazr Finane publice

    societi. Exercitarea funciei de control a finanelor publice contribuie la

    mpiedicarea irosirii avutului public i efectuarea de cheltuieli ilegale,

    inoportune, ineficiente precum i la repararea prejudiciului adus i nlturarea

    indisciplinei n gestionarea fondurilor publice.

    Controlul statului are o sfera larga de manifestare, cuprinznd toate

    domeniile vietii sociale care tin de sectorul public si anume: activitatea

    economica, cultural-educativa, de ocrotire medicala, de asigurari sociale de

    stat, de aparare nationala, de mentinere a ordinii publice, de protectie sociala

    s.a.

    Controlul financiar se exercita in toate fazele reproductiei sociale,

    astfel:

    a) in faza repartitiei, urmareste:

    provenienta resurselor care alimenteaza fondurile publice si

    destinatia acestora;

    nivelul la care se constituie aceste fonduri;

    titlul cu care se mobilizeaza si cel cu care se repartizeaza catre

    diversi beneficiari;

    gradul si modul de redistribuire a fondurilor financiare publice

    intre sferele de activitate, sectoarele sociale, membrii societatii

    si intre diverse regiuni si zone geografice;

    modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse

    financiare si posibilitatile de procurare etc.

    b) in faza productiei, controlul financiar urmareste productia

    realizata in sectorul public;

    c) in faza schimbului, in sectorul public, controlul urmareste daca

    produsele obtinute in unitatile economice cu capital de stat se realizeaza ca

    marfuri, daca oferta corespunde cererii si daca preturile marfurilor, stabilite

    prin mecanismul pietii, acopera cheltuielile de productie si circulatie si un

    anumit profit;

    d) in faza consumului, controlul financiar vizeaza att consumul

    productiv al unitatilor economice cu capital de stat (gradul de valorificare a

    materiilor prime si a materialelor, rentabilitatea diferitelor produse, cursul de

    8

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    9/85

    Cornel Lazr Finane publice

    revenire la export etc.), ct si consumul final al institutiilor publice (de

    invatamnt, sanatate, cultura, aparare nationala etc.).

    In tara noastra, controlul financiar se exercita de organe

    specializate (ale Curtii de Conturi, Ministerului Finantelor Publice, ministerelor

    etc.).

    1.4. NECESITATEA FINANELOR PUBLICE NECONOMIA DE PIA

    Necesitile populaiei sunt reprezentate de dou mari categorii de

    nevoi: individuale (hran, mbrcminte, locuin etc.) i cu caracter colectiv

    sau sociale (aprare naional, ordine public, educaie, cultur etc.).

    Finanele publice ndeplinesc n acest context un rol important att

    n satisfacerea nevoilor populaiei (cu caracter individual sau social) ct i n

    realizarea unor obiective economice propuse prin programe guvernamentale.

    Repartizarea unei parti importante din P.I.B., prin intermediul

    finantelor publice, genereaza anumite efecte utile pentru intreaga societate,

    pentru unele grupuri sociale sau pentru anumite persoane luate in mod

    individual. Astfel, prin intermediul finantelor se deruleaza actiuni publice careurmaresc, printre altele:

    sporirea potentialului economic al tarii;

    dezvoltarea economica a unor regiuni ramase in urma;

    asigurarea fortei de munca intr-o structura socio-profesionala

    corespunzatoare nevoilor economiei nationale;

    mentinerea starii de sanatate a populatiei ct mai aproape de

    standardele europene;

    ridicarea gradului de cultura al tuturor membrilor societatii;

    asigurarea conditiilor pentru instaurarea si consolidarea unei

    democratii pluripartidiste;

    respectarea drepturilor omului si ale minoritatilor nationale;

    indeplinirea riguroasa a angajamentelor asumate prin tratate,

    acorduri si conventii bi si multilaterale;

    participarea tarii la diviziunea internationala a muncii.

    9

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    10/85

    Cornel Lazr Finane publice

    De asemenea, impactul finantelor publice asupra economiei se

    manifesta su sub forma redistribuirii veniturilor si averii in rndurile

    populatiei, ca si al intreprinzatorilor. Prelevarile de impozite si taxe de la

    persoanele fizice si juridice la fondurile publice de resurse financiare, se fac cu

    titlu definitiv si nerambursabil si diferit de la un contribuabil la altul. Prin

    urmare, impozitele si taxele sunt nu numai mijloace de procurare a resurselor

    necesare statului, dar si instrumente de redistribuire a veniturilor si averii

    contribuabililor.

    Redistribuirea realizata cu ajutorul impozitelor si taxelor este

    urmata de o a doua redistribuire, infaptuita pe calea alocatiilor bugetare,

    subventiilor si a transferurilor de resurse de la fondurile publice la diversi

    beneficiari, in scopul sprijinirii, cu prioritate, a celor lipsiti de posibilitati

    materiale sau cu un potential economic redus.

    Autoritatile publice folosesc instrumentele financiare si pentru a

    influenta procesele economice in scopul inlaturarii dezechilibrelor

    economice.

    CAPITOLUL 2MECANISMUL FINANCIAR I POLITICA

    FINANCIARA

    2.1. MECANISMUL FINANCIAR PARTEINTEGRANT A MECANISMULUI DE

    FUNCTIONARE A ECONOMIEI NATIONALE

    Potentialul economic al unei tari, posibilitatile acesteia de a

    satisface nevoile sociale, locul pe care il ocupa in economia mondiala simasura participarii la diviziunea internationala a muncii, ca si independenta

    tarii, depind de modul in care resursele materiale, umane si financiare sunt

    atrase si folosite in circuitul economic, de modul de organizare si conducere a

    proceselor economice, de mecanismul de functionare a economiei nationale.

    Fiecare economie nationala are propriul sau mecanism de

    functionare, care poate sa prezinte att similitudini, ct si deosebiri fata de

    mecanismele altor economii, generate de condiiile concrete care au stat la baza

    elaborrii lui.

    10

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    11/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Trebuie precizat faptul c obiectivul major2 al mecanismului de

    funcionare a economiei moderne de pia const n asigurarea unie eficiene

    economice ridicate n domeniul utilizrii resurselor de care dispune economia

    unei ri ntr-o anumit perioad de timp n scopul satisfacerii ct mai depline a

    nevoilor socio-umane.

    Mecanismul economic reprezinta ansamblul metodelor si

    instrumentelor de conducere si/sau reglare, de catre factorii de conducere

    societali a functionarii economiei nationale, impreuna cu obiectivele ce

    guverneaza aceasta conducere si/sau reglare si intregul sistem organizational

    prin intermediul caruia o efectueaza.

    In tarile cu economie de piata, si cu att mai mult in cele aflate in

    perioada de tranzitie catre economia de piata, statul,prin institutiile si organele

    sale, are un rol foarte important, actionnd, pe de o parte, ca autoritate

    publica, iar pe de alta parte, ca producator si consumator de bunuri si

    servicii.

    Nu toate modalitatile de influentare a activitatii economice de catre stat au

    caracter financiar sau produc efecte financiare, ci numai:

    constituirea si repartizarea fondurilor de resurse financiare

    publice;

    participarea statului la activitati economico-financiare in

    calitate de agent economic, de asigurator, bancher etc.;

    folosirea prghiilor financiare, a normelor si normativelor

    financiare.

    Prin urmare, mecanismul de functionare a economiei nationale

    cuprinde o serie de componente de natura financiara, care impreuna formeaza

    mecanismul financiar.

    Mecanismul financiar cuprinde ansamblul structurilor, formelor,

    metodelor, principiilor si prghiilor economico-financiare prin intermediul

    carora se constituie, repartizeaza si utilizeaza fondurile financiare publice

    necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

    In structura sa, mecanismul financiar cuprinde urmatoarele

    componente:

    2 Lazrescu Al., Finane publice, Editura Naional, Bucureti, 2000, p. 3511

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    12/85

    Cornel Lazr Finane publice

    sistemul financiar;

    prghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea

    activitatii economice;

    metodele administrative, de conducere folosite in domeniulfinantelor;

    cadrul institutional, alcatuit din institutii si organe cu atributii

    in domeniul finantelor;

    cadrul juridic, format din legi, ordonante, hotarri de guvern si

    alte reglementari cu caracter normativ in domeniul finantelor.

    2.2. SISTEMUL FINANCIAR; SISTEMULFONDURILOR DE RESURSE FINANCIARE

    ntr-o accepiune modern sistemul financiar reprezoint

    totalitatea instrumentelor, instituiilor care realizeaz gestionarea patrimoniilor.

    Deci sistemul financiar cuprinde ansamblul autoritilor i instituiilor care

    gestioneaz banii publici i privai.

    Finanele considerate ca sistem pot fi privite dintr-un mptrit

    punct de vedere3:

    1. ca un sistem de relatii economice in expresie valorica si care

    exprima un transfer de resurse financiare fiind formatdin:

    - relatiile care se evidentiaza in bugetul de stat si in bugetele

    sociale;

    - relatiile care se evidentiaza in bugetul asigurarilor de sanatate si in

    bugetele altor actiuni care tin de asigurarile sociale;

    - relatiile generate de constituirea si repartizarea fondurilor

    speciale extrabugetare;

    - relatiile de credit bancar;

    - relatiile de asigurari si reasigurari de bunuri, persoane si

    raspundere civila;

    - relatiile generate de constituirea fondurilor la dispozitia unitatilor

    economice.

    3 Vcrel I. i colectiv, Opere citate, p. 85-8612

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    13/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Primele trei componente formeaz mpreun sistemul financiar

    public,iar celelalte trei constituiesistemul financiar privat.

    2. ca un sistem de fonduri de resurse financiare ce se constituie

    in economie la anumite niveluri si se utilizeaza in scopuri precis determinate.

    3. ca un sistem de planuri financiare, care evidentiaza anumite

    procese prevazute a se produce in economie, in decursul unei anumite perioade

    de timp.

    4. ca un sistem de institutii si organe, care participa la organizarea

    relatiilor, la constituirea si distribuirea fondurilor, precum si la elaborarea,

    executarea si controlul planurilor financiare.

    Prin urmare, componentele sistemului financiarsunt:

    1. bugetul de stat si bugetele locale;

    2. asigurarile sociale de stat;

    3. fondurile speciale extrabugetare;

    4. creditul public si bancar;

    5. asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila;

    6. finantele unitatilor economice.

    Sistemul fondurilor de resurse financiare

    Fiecare component a sistemului financiar cuprinde de regul mai

    multe fonduri de resurse financiare, fiecare avnd propriile sale reguli de

    constituire, de repartizare, legturi specifice cu celelalte fonduri.

    Fondurile financiare care intr n componene sistemului financiar

    sunt structurate dup mai multe criterii (vezi schema nr.1).

    13

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    14/85

    Cornel Lazr Finane publice

    14

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    15/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Schema.1 Sistemul fondurilor de resurse financiare

    1. dupa nivelul (esalonul) la care se constituie,distingem:

    fonduri constituite la nivel central (macroeconomic):

    fondul bugetar de stat;

    fondurile asigurarilor sociale;

    15

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    16/85

    Cornel Lazr Finane publice

    fondurile asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere

    civila;

    fondurile de creditare etc.

    fonduri constituite la nivel mediu care include fondurilebugetare ale judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor;

    fonduri constituite la nivel microeconomic care cuprind

    fondurile proprii ale unitatilor economice, institutiilor publice

    si populatiei.

    2. dupa destinatia primita, se disting:

    fonduri de inlocuire si de dezvoltare

    fonduri de consum; fonduri de rezerva;

    fonduri de asigurare

    3. dupa forma de proprietate, se disting:

    fonduri financiare aflate inproprietate publica;

    fonduri financiare aflate inproprietate privata;

    4. dupa titlul cu care se constituie fondurile financiare publice,

    distingem: prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu;

    prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ;

    transferuri externe rambursabile sau nerambursabile.

    2.4. PRGHIILE ECONOMICO-FINANCIARE IMETODELE ADMINISTRATIVE

    Funcionarea normal, eficient a mecanismului de conducere a

    economiei naionale necesit printre altele utilizarea unui ansamblu de

    instrumenze sau prghii cu ajutorul crora pot fi nfptuite anumite obiective

    economico-sociale. Mecanismul de conducere a economiei nationale

    incorporeaza, alaturi de alte componente, o multitudine de instrumente

    financiare, fiecare dintre ele contribuind la atingerea anumitor scopuri.

    Aceste instrumente se concretizeaza, in special, in:

    16

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    17/85

    Cornel Lazr Finane publice

    o previziuni, programe si planuri financiare (sub forma de

    balante financiare, bugete de stat, bugete locale, bugete de venituri si cheltuieli

    ale intreprinderilor si institutiilor etc.);

    o metode si tehnici de lucru necesare determinarii eficientei

    economice sau a eficacitatii unor cheltuieli, stabilirii optiunilor unor solutii

    alternative;

    o metode de prelevare a unor resurse la fondurile publice

    (impozite, taxe, venituri nefiscale, imprumuturi etc.);

    o metode de dirijare a resurselor financiare de la fondurile

    publice catre diversi beneficiari(alocatii, subventii bugetare, credite etc.);

    o instrumente cu dubla functiune (de prelevare-dirijare si de

    influentare a proceselor economice, sociale si de alta natura).

    Metodele de prelevare si de plata capata caracter de prghie, in

    masura in care, asigurnd infaptuirea functiei de repartitie a finantelor

    influenteaza pozitiv anumite laturi ale activitatii economice in diverse faze

    ale procesului reproductiei sociale.

    Prghiile economico-financiare, utilizate in procesul reproductiei

    sociale, constituie instrumente cu ajutorul carora statul actioneaza pentru

    stimularea interesului economic al unei anumite colectivitati (ramura sau

    subramura economica, grup social, profesional, zona geografica, etc.) sau al

    membrilor acesteia luati in mod individual pentru realizarea unui anumit

    obiectiv.

    Aceste prghii sunt utilizate nu numai pentru stimularea interesului

    economic al participantilor la procesele economice in realizarea anumitor

    obiective, ci si pentrusanctionarea materiala a acestora, in cazul nerespectarii

    unor obligatii legale sau contractuale.

    Folosirea prghiilor economico-financiare nu exclude necesitatea

    utilizarii, in completare, a unormetode administrative, cum sunt, de pilda:

    o intocmirea de prognoze, programe economice si planuri

    financiare pentru a stii in ce directii, in ce ritm, cu ce eforturi si cu ce rezultate

    se dezvolta economia, ramurile economice, sectoarele si unitatile economice;

    17

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    18/85

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    19/85

    Cornel Lazr Finane publice

    bugetele de venituri si cheltuieli ale instituiilor publice.

    In actualele conditii, cnd fiecare unitate economica isi desfasoara

    activitatea pe baza propriului sau program, indicatorii economici cuprinsi in

    programul de dezvoltare a economiei nationale nu se mai defalca pe agentieconomici si nu mai au caracter imperativ. Caracter imperativ au doar

    indicatorii de venituri si cheltuieli aprobati prin bugetul national public.

    2.5. POLITICA FINANCIARA

    n vederea procurrii resurselor financiare de care are nevoie pentru

    nfptuirea obiectivelor politicii sale economice, autoritatea public dispune deanumite tnstrumente sau opiuni politice precum: politica de investiii, politica

    industrial, politica valutar, politica comercial, politica monetar, politica

    financiar. Politica financiara este o component principal a politicii oiricrui

    stat.

    Prin politica financiara se intelege totalitatea principiilor, metodelor

    si normelor financiare folosite pentru constituirea, repartizarea si utilizarea

    fondurilor banesti ale statului in scopul infaptuirii obiectivelor sociale,

    economice etc.

    Principalele componente ale politicii financiare sunt:

    -metodele si mijloacele concrete privind procurarea si dirijarea

    resurselor financiare;

    -institutiile, instrumentele si reglementarile financiare utilizate de

    stat pentru influentarea proceselor economice si a relatiilor sociale intr-o

    anumita perioada.

    Fiind parte integranta a politicii generale a statului, politica

    financiara are un rol important in realizarea programelor de:

    dezvoltare economica;

    promovare a progresului tehnic si stiintific;

    formare profesionala;

    recalificare si reincadrare in munca a somerilor;

    ocrotire a sanatatii populatiei; protectie sociala;

    19

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    20/85

    Cornel Lazr Finane publice

    dezvoltare a culturii;

    aparare nationala etc.

    Politica financiara stabileste raporturile financiaredintre stat, pe

    de o parte si regii autonome, societati comerciale, institutii publice,cooperative, societati mixte, intreprinderi private si populatie, pe de alta parte.

    Desi, in principal, politica financiara este determinata de sistemul

    politico-economic, de legile economice care actioneaza in societate si de

    interesele categoriilor sociale, totusi ea difera de la o tara la alta in functie de:

    potentialul economic al tarii;

    nivelul de dezvoltare economica;

    interesele pe care le exprima partidul (coalitia) de la putere; metodele de conducere a economiei nationale;

    conditiile interne si internationale.

    Politica financiara actioneaza nemijlocit in sfera repartitiei,

    respectiv asupra relatiilor ce iau nastere in procesul de constituire si dirijare a

    fondurilor publice de resurse financiare in scopul satisfacerii nevoilor sociale.

    In functie de modul in care se realizeaza repartitia, prin dimensiunile si

    destinatia fondurilor constituite, ca si prin obiectivele pe care le urmareste, politica financiara influenteaza si celelalte faze ale reproductiei sociale:

    productie, schimbul si consumul.

    Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a

    statuluisunt:

    domeniul cheltuielilor publice;

    domeniul resurselor financiare publice, care vizeaza:

    veniturile ordinare, cu caracter fiscal si nefiscal; resursele financiare extraordinare procurate prin imprumuturi

    contractate de stat, emisiuni monetare, privatizarea unor unitati

    economice;

    domeniul creditului bancar;

    domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila.

    In domeniul resurselor financiare publice, politica financiara

    promovata trebuie sa stabileasca:

    20

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    21/85

    Cornel Lazr Finane publice

    1. volumul resurselor financiare publice;

    2. provenienta resurselor financiare publice;

    3. numarul si tipul canalelor (modalitatilor) de prelevare a

    contributiei la fondurile publice;

    4. instrumentele (prghiile financiare) de influentare a proceselor

    economice;

    5. veniturile care provin de la sectorul public;

    6. modalitatile de realizare a echilibrului financiar.

    1. Volumul resurselor financiare publice este indicat de cuantumul

    cheltuielilor publice aferente fiecarei perioade. Teoretic, organele de decizie

    competente aprobnd aceste cheltuieli determina insasi volumul necesar de

    resurse financiare publice. Insa, practic, intre cererea de resurse financiare

    publice si oferta de resurse financiare publice nu exista intotdeauna o

    concordanta deplina (fie cererea de resurse este mai mare dect oferta, fie

    invers).

    Volumul resurselor financiare prelevate la fondurile publice

    depinde de:

    gradul de dezvoltare economica a tarii (de regula acesta este cu

    att mai mare, cu ct economia unei tari este mai puternica, iar

    activitatea desfasurata de agentii economici mai eficienta);

    solutiile adoptate de autoritatile publice cu privire la modul de

    satisfacere a nevoilor sociale si de finantare a cheltuielilor pe

    care le antreneaza.

    2. In ceea ce priveste provenienta resurselor financiare publice,

    teoretic, organele de decizie au doua alternative, respectiv:

    fie sa opteze pentru folosirea de resurse interne, ce pot fi

    procurate pe plan national;

    fie sa apeleze la resurse externe, ce pot fi atrase din afara.

    Practic, nu exista tara, dezvoltata sau mai putin dezvoltata

    economic, care sa se bazeze, exclusiv pe resurse financiare straine.

    De aceea, in orice tara, indiferent de dimensiuni si grad economic

    de dezvoltare, satisfacerea nevoilor sociale se bazeaza, in primul rnd, pe

    fortele sale proprii si numai in subsidiar pe mijloace straine.

    21

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    22/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Resursele financiare publice interne pot proveni, in proportii diferite, de la

    sectoarele public, privat sau de la populatie, in functie de structura din

    economie.

    Organele de decizie pot promova:

    fie o politica financiara care sa trateze identic pe toti agentii

    economici, indiferent de forma de proprietate (adica la venituri

    egale, contributia financiara este identica);

    fie o politica financiara preferentiala care sa favorizeze o

    anumita forma de proprietate (diferentierea contributiei se face

    in functie de forma de proprietate, dimensiunea agentului

    economic, ramura careia ii apartine, zona geografica unde este

    amplasata etc.).

    In privinta persoanelor fizice, diferentiereacontributiei, larg

    aplicata in prezent, se face in functie de:

    puterea contributiva a platitorului (exprimata prin marimea

    averii si volumul veniturilor);

    situatia personala a platitorului (necasatorit/casatorit, vaduv,

    divortat, cu sau fara copii sau alte persoane in intretinere etc.);

    capacitatea de munca a platitorului (integrala, partiala,

    incapacitate totala);

    grupa socio-profesionala careia ii apartine.

    3. O alta problema de politica financiara se refera la numarul si

    tipul canalelor (modalitatilor) de prelevare a contributiei la fondurile publice.

    In ceea ce priveste numarul canalelorde prelevare, in practica se utilizeaza

    mai multe canale (de ordinul unitatilor sau chiar al zecilor), deoarece aceasta

    solutie asigura o solutionare mai buna a problemelor financiare.

    In privinta tipului canalelor (a instrumentelor de prelevare

    utilizate), contributia poate imbraca forma:

    impozitelor si taxelor stabilite in mod individual pe persoane

    fizice si juridice, in functie de venit (profit), avere (activ net)

    sau de alte criterii, si percepute la termene stabilite dinainte;

    impozitelor si taxelor percepute la vnzarea de bunuri, la

    prestarile de servicii, la importul sau exportul de produse etc.,

    22

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    23/85

    Cornel Lazr Finane publice

    fara ca acestea sa fie repartizate, dinainte, pe platitori.

    4. Impozitele si taxele constituie nu numai canale de prelevare a

    unor resurse financiare la fondurile publice, ci si instrumente (prghii

    financiare) de influentare a proceselor economice.

    De aceea, ele trebuie concepute astfel inct:

    sa incite agentii economici la efectuarea de investitii productive

    in anumite ramuri (subramuri) economice, la crearea de noi

    locuri de munca, la ridicarea nivelului calitativ si al

    competitivitatii produselor;

    sa stimuleze producatorii agricoli sa creasca productia agricola

    pentru acoperirea nevoilor pietei interne si pentru export;

    sa frneze scoaterea terenurilor din circuitul agricol si silvic

    s.a.

    In domeniul cheltuielilor publicepolitica financiara trebuie:

    sa stabileasca marimea, destinatia si structura optima ale

    acestor cheltuieli;

    sa defineasca obiectivele ce trebuie atinse prin efectuarea

    diferitelor categorii de cheltuieli;

    sa precizeze caile, metodele si instrumentele ce trebuie folosite

    pentru ca obiectivele respective sa fie realizate cu minim de

    efort financiar (cu resurse financiare ct mai putine).

    23

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    24/85

    Cornel Lazr Finane publice

    CAPITOLUL 3SISTEMUL BUGETAR

    3.1. CONINUTUL I ROLUL BUGETULUI PUBLIC

    n realizarea echilibrului ntre nevoile colective i mijloacele cu

    care acestea se acoper un rol nsemnat revine bugetului public. n acet scop sestabilete un raport ntre resursele financiare publice provenite n principal din

    impozite i taxe i nevoile societii; n cadrul acestui raport, trebuie s se

    urmreasc respectarea echitii n repartiia sarcinii fiscale asupra membrilor

    societii.

    Din punctul de vedere al coninutului su, bugetul poate fi analizat4

    ca:

    Document bugetul fiind actul n care sunt prevzute i aprobate

    n fiecare an veniturile i cheltuielile publice sau dup caz numai

    cheltuielile n funcie de sistemul de finanare a instituiilor

    publice;

    Lege bugetul este actul juridic n care se prevd i se aprob

    prin lege veniturile i cheltuielile anuale ale statului sau ale

    instituiilor publice (act de previziune i de autorizare);

    Sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor

    financiare publice pe de o parte i de repartizare a acestora pe de

    alt parte;

    Instrument de politic economic a statului n domeniul

    fiscalitii i a cheltuielilor publice, deoarece prin acest ocument

    sunt stabilite veniturile bugetare ce reflect politica fiscal i pe

    de alt parte cheltuielile bugetare care au un rol important n plan

    economic i social.4 Moteanu T. i colectiv, Buget i tezorerie public, Editura Universitar, Bucureti, 2003, p.35-36

    24

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    25/85

    Cornel Lazr Finane publice

    n afar de cee menionate anterior, trebuie precizat faptul c

    bugetul public este instrumentul de programare, executare i control asupra

    rezultatelor execuiei resurselor bneti ale societii i a modului de repartizare

    i utilizare a acestora prin cheltuielile publice.

    n sens larg, bugetul public reprezint ansamblul documentelor din

    sectorul public, care mpreun formeaz sistemul unitar de bugete.

    Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate n dou categorii,

    respectiv:

    Bugetul public naional, care este format din: bugetul de stat,

    bugetul asigurrilor sociale i bugetele locale;

    Bugetul general consolidat, care este reprezentat de ansamblul

    bugetelor componenete ale sistemului bugetar, agregate i

    consolidate pentru a forma un ntreg. Elementele componente ale

    bugetului general consolidat sunt:

    -bugetul public naional;

    -bugetele fondurilor speciale;

    -bugetul trezoreriei statului;

    -bugetele instituiilor publice autonome;

    -bugetele instituiilor publice finanate integral/parial de

    la buget;

    - bugetele instituiilor publice finanate integral din

    venituri proprii;

    - bugetele creditelor externe rambursabile, contractate

    direct sau garantate de stat;

    -bugetele fondurilor externe nerambursabile:

    3.2. BUGETUL DE STAT: CONINUT I

    CARACTERISTICI

    Bugetul de stat este o categorie fundamentala a finantelor la

    definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.

    Sub aspect juridicbugetul de stat:

    25

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    26/85

    Cornel Lazr Finane publice

    reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege,

    veniturile si cheltuielile anuale ale statului;

    este un act de autorizare prin care puterea executiva este

    imputernicita de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapavenituri in acorduri cu prevederile legale;

    este un act de previziune a resurselor publice si a modului de

    utilizare a acestor resurse;

    este un act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar

    este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua

    programarea si se poate urmari executia veniturilor si

    cheltuielilor.

    Sub aspect economic,bugetul de stat:

    exprima relatiile economice, in forma baneasca, care apar in

    procesul repartitiei produsului intern brut (P.I.B.), in

    concordanta cu obiectivele de politica economica, sociala si

    financiara ale fiecarei perioade; aceste relatii se manifesta in

    dublu sens:

    - pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se

    mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului;

    - pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste

    resurse

    este un plan financiar la nivel macroeconomic;

    este conceput ca un ansamblu de conturi ale natiunii, care

    reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile

    asupra tuturor unitatilor economice din tara noastra.

    Dinpunct de vedere al organizarii bugetare publice, se remarca

    anumiteparticularitati si deosebiri, in special in statele federale fata de cele cu

    structura unitara, astfel:

    1. in statele nationale unitare,cum sunt Franta, Italia, Suedia,

    Romnia etc. organizarea bugetara de interes public cuprindea, initial, numai

    bugetul de stat si bugetele locale. Ulterior, acestora li s-au adaugat:

    bugetele anexe celui de stat;

    bugetele extraordinare sau fondurile banesti speciale;

    26

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    27/85

    Cornel Lazr Finane publice

    alte fonduri banesti alaturate bugetului de stat.

    2. in statele federative, cum sunt S.U.A., Brazilia, Germania,

    Elvetia s.a., organizarea bugetara este influentata de structura federativa (care

    cuprinde, dupa caz, statele, landurile, cantoanele etc.); organizarea bugetara

    federativa este mai complexa si cuprinde:

    bugetul federal;

    bugetele statelor, landurilor etc. componente;

    bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale din fiecare

    dintre statele, landurile, cantoanele etc. componente.

    De asemenea, in statele federative, desi au o organizare federativa

    asemanatoare, cuprinsul de cheltuieli si venituri, relatiile dintre bugetul federalsi celelalte bugete componente, procedura elaborarii si aprobarii bugetelor

    anuale sunt reglementate diferit.

    In Romnia, Legea finantelor publice a instituit o varianta originala

    de organizare bugetara, care este aplicata prin bugetul public national"

    statuat si de Constitutia tarii din 1991.

    3.3. PRINCIPIILE BUGETARE

    n scopul asigurrii unei gestionri corecte a reseurselor financiare

    publice se recomand respectarea unor reguli tehnice, cunoscute sub denumirea

    de principii bugetare. Acestea sunt reprezentate potrivit Legii finanelor

    publice nr. 500/2002 de: principiul universalitii, principiul unitii, principiul

    neafectrii veniturilor, principiul anualitii, principiul specializrii, principiul

    echilibrului bugetar i principiul publicitii.1. Universalitatea bugetului este principiul potrivit caruia

    veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul national public

    in sume globale sau totale. Astfel, Parlamentul are posibilitatea sa cunoasca

    veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerata, precum si a destinatiei

    acestora.

    In practica bugetara, cerintele universalitatii bugetului se respecta doar

    partial, deoarece in locul bugetelor brute (care include pe total veniturile si

    cheltuielile) s-a trecut la elaborarea unor bugete mixte, in care veniturile si

    27

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    28/85

    Cornel Lazr Finane publice

    cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor totale in buget, iar

    altele numai cu soldurile.

    In bugetul statuluise inscriu numai cu soldul:

    veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile catre

    acestea;

    varsamintele catre bugetul de stat sau subventiile primite de la

    acesta, in relatiile dintre bugetele locale si bugetul statului;

    subventiile primite in completarea resurselor financiare proprii a

    unor institutii publice (universitati, unitati de cercetare

    stiintifica, scoli, spitale etc.).

    In legislatia romneasca in vigoare, principiul universalitatii

    bugetului a fost inscris in Legea privind finantele publice, permitnd

    Parlamentului sa exercite controlul sau asupra cuantumului total al veniturilor

    bugetului public si asupra destinatiilor acestora.

    Astfel, potrivit Legeii nr. 500/2002 privind finantele publice, in

    stabilirea realizarilor veniturilor bugetare se vor respecta urmatoarele norme:

    impozitele, taxele si orice alte venituri se inscriu in bugetul de

    stat numai daca au fost stabilite prin lege;

    legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor,

    taxelor precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza

    sa se perceapa;

    este interzisa perceperea, sub orice titlu si sub orice denumire,

    de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin

    lege.

    2. Principiul unitatii presupune ca veniturile si cheltuielile

    publice, exprimate in sume totale, sa fie inscrise intr-un singur document.

    Reunirea intr-un singur document, a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice

    prezinta urmatoarele avantaje principale:

    permite prezentarea clara a resurselor statului si a destinatiilor

    acestora;

    permite cunoasterea exacta a surselor de provenienta a

    veniturilor si a directiilor de utilizare a acestora;

    28

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    29/85

    Cornel Lazr Finane publice

    ofera posibilitatea determinarii raportului dintre veniturile si

    cheltuielile bugetare respectiv a masurii in care acesta a fost

    intocmit echilibrat, excedentar sau deficitar;

    permite membrilor Parlamentului sa emita judecati de valoareprivind structura si volumul cheltuielilor propuse de Guvern, pe

    baza carora pot adopta decizii de amnare sau respingere a

    anumitor cheltuieli considerate inoportune;

    asigura cadrul favorabil exercitarii unui control, mai riguros,

    asupra executiei veniturilor si cheltuielilor publice.

    In practica, principiul unitatii bugetare nu este respectat riguros,

    deoarece, pe lnga bugetul ordinar al statului, se intocmesc si alte bugete cum

    sunt:

    a. bugetele autonome;

    b. bugetele extraordinare;

    c. bugetele anexe;

    d. conturile speciale de trezorerie;

    e. taxele parafiscale.

    a) Bugetele autonome se elaboreaza, in general, de trei categorii

    de persoane sau organisme politice, si anume de:

    colectivitatile locale cu personalitate juridica distincta de aceea

    a statului;

    institutiile publice din sfera administratiei;

    unitatile economice publice cu caracter industrial, comercial

    etc.

    b) Bugetele extraordinare sunt bugete distincte de cele ordinare,

    in care se inscriu cheltuielile considerate exceptionale, datorate unor situatii

    deosebite, cum sunt:

    calamitatile naturale;

    crizele economice;

    masurile de intensificare a inarmarilor;

    desfasurarea unor conflicte armate etc.

    Veniturile inscrise in aceste bugete pot sa provina din:

    impozite;

    29

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    30/85

    Cornel Lazr Finane publice

    imprumuturi publice;

    emisiune monetara.

    c) Bugetele anexe sunt bugetele proprii intocmite de unele

    servicii sau institutii publice si care nu au personalitate juridica. Aceste bugetese anexeaza la bugetul ordinar al statului si se voteaza separat de Parlament.

    d) Conturile speciale de trezorerie evidentiaza incasarile ce nu

    reprezinta un venit propriu-zis pentru bugetul de stat si plati care nu au un

    caracter definitiv. De aceea aceste incasari si plati nu pot fi inscrise in conturile

    definitive ale bugetului de stat.

    Se pot deschide conturi speciale de trezorerie pentru:

    evidentierea sumelor de bani depuse drept garantie de

    functionarii publici care gestioneaza bani si alte valori publice;

    reflectarea in contabilitate a avansurilor acordate de stat unor

    firme particulare si care se vor deconta pe masura livrarii

    bunurilor comandate de stat, in special pentru armata;

    achizitionarea la preturi avantajoase a unor bunuri necesare

    statului, in cantitati ce depasesc nevoile anuale de consum si

    care urmeaza a fi decontate, ulterior, din resursele bugetare ale

    anilor urmatori etc.

    Elaborarea bugetelor anexe si a conturilor speciale de trezorerie nu

    reprezinta o incalcare a principiului unitatii bugetare, daca aceste documente

    insotesc bugetul ordinar al statului si sunt supuse procedurii bugetare si

    controlului parlamentar.

    3. Principiul neafectarii veniturilor bugetarese refera la faptul

    ca veniturile prelevate la buget se depersonalizeaza, servind la acoperirea

    cheltuielilor publice privite in ansamblul lor. Prin urmare, veniturile, privite in

    totalitatea lor, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite

    ca un venit bugetar sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli

    bugetare, deoarece nu se poate realiza o concordanta deplina intre marimea

    unui venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a fi efectuate pe seama venitului

    special afectat.

    Totusi, ca si in cazul altor principii bugetare, in practica financiara

    actuala sunt admise o serie de abateri, cu referire la:

    30

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    31/85

    Cornel Lazr Finane publice

    scoaterea in afara bugetului ordinar a unor venituri, provenite

    din anumite surse, in vederea finantarii anumitor servicii

    publice;

    lasarea la dispozitia ministerelor a unor cote-parti din unelevenituri proprii, sau a sumei totale aferente unor incasari

    directe, pentru acoperirea cheltuielilor aferente unor actiuni

    specifice;

    intocmirea bugetelor extraordinare, autonome, anexe si a

    conturilor speciale de trezorerie;

    garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri

    bugetare sigure, precum si folosirea anumitor surse de venit

    pentru amortizarea unei parti din datoria publica (cum sunt, de

    pilda, monopolurile fiscale);

    stabilirea prin lege a unor impozite, taxe sau altor venituri care

    capata o destinatie precisa si nu pot fi folosite dect in acest

    scop;

    posibilitatea utilizarii sumelor varsate benevol la buget, de

    catre persoane fizice sau juridice, pentru acoperirea unor

    cheltuieli de interes public, precizate expres.

    4. Principiul anualitatii bugetului,reprezinta, din punct de vedere

    istoric, primul principiu aplicat in practica bugetara.

    La baza acestui principiu au stat considerente att de natura

    politica, ct si de natura tehnica.

    Initial, regula anualitatii s-a impus din ratiuni politice, deoareces-a

    considerat ca eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a

    Guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli

    publice pentru perioade de timp scurte.

    Principiul anualitatii se practica si din ratiuni de ordin tehnic, in

    vederea asigurarii conditiilor necesare pentru evaluarea veniturilor si alocatiilor

    bugetare ct mai aproape de realitate, concomitent cu evitarea fraudelor si

    delapidarilor.

    Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:

    31

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    32/85

    Cornel Lazr Finane publice

    prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si

    aproba bugetul;

    cea de-a doua se refera la perioada de timp in care se executa

    bugetul public.Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. La

    expirarea acestei perioade este necesara o noua autorizare a Parlamentului

    pentru o alta perioada de timp, pentru un nou an bugetar.

    Anul bugetar poate sau nu sa coincida cu anul calendaristic .

    De exemplu, anul bugetar coincide cu anul calendaristic in tari cum sunt:

    Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda,

    Portugalia, Romnia s.a.

    In alte tari momentul inceperii anului bugetar nu corespunde cu

    anul calendaristic; astfel, exercitiul bugetar este cuprins in intervalul:

    1 aprilie 31 martie in: India, Indonezia, Israel, Japonia, Marea

    Britanie, Noua Zeelanda si alte tari;

    1 iulie 30 iunie in: Australia, Camerun, Egipt, Pakistan,

    Suedia, Sudan, Uganda, s.a.;

    1 octombrie 30 septembrie in: S.U.A., Thailanda.

    Data inceperii anului bugetar este influentata de o serie de factori

    cum sunt: caracterul economiei, nivelul de dezvoltare a acestuia, programul de

    lucru al Parlamentului, traditia s.a.

    In practica bugetara internationala in unele state exista venituri care

    se incaseaza sau cheltuieli care se efectueaza dupa expirarea anului bugetar sau

    cheltuieli care se efectueaza sub forma avansurilor.

    In functie de solutia adoptata pentru rezolvarea problemei

    veniturilor neincasate si a cheltuielilor neefectuate la sfrsitul anului bugetar,

    unele state practica sistemul de gestiune bugetara, iar altele sistemul de

    exercitiu bugetar.

    Potrivit sistemul de gestiune bugetara la finele anului bugetar

    bugetul se inchide automat, iar in contul de incheiere a exercitiului bugetar

    respectiv sunt inscrise numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate.

    32

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    33/85

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    34/85

    Cornel Lazr Finane publice

    bugetarepe categorii de cheltuieli. Gruparea veniturilor si cheltuielilor, intr-o

    anumita ordine si pe baza unor criterii precis determinate, poarta denumirea de

    clasificatie bugetara. Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

    sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe

    destinatia lor efectiva si in functie de continutul economic;

    sa fie simpla, concisa si clara, pentru a fi inteleasa cu usurinta

    de catre persoanele fara o pregatire specifica.

    In Romnia, prin legea bugetara anuala, se stabilesc impozitele,

    taxele si cotele acestora, precum si celelalte venituri ale statului, care urmeaza

    sa se perceapa. Este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire

    de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.

    In ceea ce priveste creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu

    financiar, acestea se aproba prin legea bugetara anuala, in structura stabilita

    prin aceasta lege.

    Clasificatia bugetara tip este elaborata de Ministerul Finantelor

    Publicesi cuprinde ca subdiviziuni: parti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe

    si articole (daca este necesar si alineate).

    6. Principiul echilibrului bugetar se refera la faptul ca bugetul

    public trebuie sa fie echilibrat (balansat), adica veniturile publice sa acopere

    integral cheltuielile publice.

    In teoria clasica a finantelor, echilibrul anual al bugetului era

    considerat drept principiul de aur al gestiunii bugetare" si se referea nu

    numai la intocmirea unor bugete balansate, ci si la pastrarea echilibrului in

    perioada de executie bugetara.

    Desi, initial, au existat tari (de exemplu Germania) in care legislatia

    financiara nu permitea intocmirea unor bugete dezechilibrate, ulterior,

    principiul echilibrului bugetar strict a fost,progresiv, abandonat, att sub

    impulsul teoreticienilor finantelor functionale (care promova teoria bugetelor

    ciclice si cu caracter regulator), ct, mai ales, sub impactul economiei reale

    care nu asigura cu randament fiscal suficient pentru acoperirea cheltuielilor

    publice anuale. In prezent, multe state au renuntat la aplicarea acestui principiu,

    elabornd si prezentnd Parlamentului spre aprobare bugete deficitare.

    34

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    35/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Conform legii, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului

    public prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre

    banci.

    Cnd apar goluri de casa, temporare, acestea pot fi acoperite, pna

    la incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de trezorerie ale

    statului stabilite de Ministerul Finantelor Publice.

    De asemenea, prin Legea bugetului, Ministerul Finantelor Publice

    poate fi autorizat ca, pe parcursul executiei bugetare, sa emita bonuri de tezaur,

    purtatoare de dobnda, cu scadenta de rambursare pna la sfrsitul anului

    financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pna la incasarea veniturilor.

    7. Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce

    este supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului, bugetul trebuie adus la

    cunostinta opiniei publice prin mass-media. De fapt, bugetul este cunoscut,

    prin mass-media, inca din faza de proiect si din timpul dezbaterilor

    parlamentare.

    Dupa adoptarea de catre Parlament a legii bugetului si promulgarea

    ei, aceasta lege se publica in Monitorul Oficial sau in alte publicatii cu caracter

    oficial, specifice fiecarei tari.

    3.4. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

    In Romnia,procesul bugetar este reglementat prin Constitutia tarii

    si Legea finantelor publice, care reglementeaza modul de intocmire, aprobare,

    executare si incheiere a bugetului national public.

    Procesul bugetar cuprinde activitatile privind:

    elaborarea proiectului de buget;

    aprobarea proiectului de buget;

    executia bugetului;

    incheierea si aprobarea contului de executie bugetara;

    controlul bugetar.

    Aceste activitati se desfasoara intr-un cadru constitutional (legal)

    si administrativ institutional, care prezinta particularitatile de la tara la tara,

    determinate de evolutia istorica a fiecareia dintre ele.

    35

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    36/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Indiferent de aceste particularitati, procesul bugetar prezinta

    urmatoarele trasaturi comune, si anume:

    este un proces de decizie, intruct esenta sa consta in alocarea

    resurselor bugetare limitate pentru bunuri publice (cum sunt

    invatamntul, sanatatea, apararea tarii etc.);

    este un proces predominant politic, deoarece deciziile de

    alocare a resurselor bugetare sunt determinate de grupuri

    politice prin mecanismul reprezentarii si al votului;

    este un proces complex, cu multi participanti (Scoli, spitale,

    ministere etc.);

    este un proces ciclic, deoarece se desfasoara dupa un calendar

    bine precizat, consecinta a cerintelor principiilor anualitatii si

    publicitatii bugetare.

    Elaborarea proiectului de buget

    Proiectul de buget este elaborat de puterea executiva In cadrulguvernului, responsabilitatea pentru elaborarea proiectului de buget o are

    ministrul finantelor sau ministrul bugetului.

    Elaborarea proiectului de buget se fundamenteaza:

    pe obiectivele programului de guvernamnt al partidului (sau

    coalitiei de partide) care detin majoritatea parlamentara;

    pe analizele efectuate de Ministerul Finantelor Publice cu

    privire, in special, la:- evolutia economiei;

    - modul de realizare a veniturilor si cheltuielilor bugetare in

    perioada trecuta;

    factorii care au determinat sau pot genera schimbari in

    marimea veniturilor si a cheltuielilor.

    Rezultatul activitatii de elaborare a proiectului de buget il

    constituie documentele pe care guvernul la prezinta Parlamentului spre

    examinare si aprobare, care, de regula, contin:

    36

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    37/85

    Cornel Lazr Finane publice

    1. expunerea de motive si proiectul de lege pentru aprobarea

    bugetului, care cuprind:

    prevederi privind marimea veniturilor si cheltuielilor bugetare;

    propuneri de modificare a legislatiei referitoare la venituri sicheltuieli necesare pentru realizarea bugetului care se aproba

    (de pilda, schimbarea gradului de fiscalitate, prin majorarea sau

    diminuarea unor cote de impozite etc.).

    2. anexele la proiectul de lege in care este redata structura

    veniturilor si cheltuielilor bugetare;

    3. materialele documentare necesare Parlamentului pentru analiza

    proiectului de buget.

    Aprobarea bugetului

    Proiectul de buget se prezinta Parlamentului, iar fiecare membru

    al guvernului are obligatia de a-l sustine in dezbaterile parlamentare, in masura

    in care este solicitat sa participe la acestea.

    Proiectul de buget se aproba de catre Parlament, deoarece:

    deciziile de alocare a resurselor bugetare au un caracter

    predominant politic; numai Parlamentul are dreptul de a institui sau modifica

    impozitele care constituie sursa de baza a veniturilor bugetare;

    prevederile de buget au un impact direct asupra redistribuirii

    veniturilor si a dezvoltarii economice a tarii.

    Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament

    presupun, de regula, parcurgerea urmatoarelor etape:

    1. prezentarea de catre seful executivului, sau de catre ministrulfinantelor, a proiectului de buget in Parlament;

    2. analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare de

    specialitate;

    3. concilierea amendamentelor (modificarilor) propuse la proiectul

    de buget;

    4. aprobarea proiectului de buget in Parlament;

    5. ratificarea bugetului aprobat de catre presedintele republicii.

    37

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    38/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Executia bugetului

    Dupa aprobarea bugetului de catre Parlament, procesul bugetar

    intra in cea de a treia faza a sa executia bugetului care se intinde pe durata

    anului bugetar.Executia bugetului inseamna realizarea veniturilor prevazute si

    efectuarea cheltuielilor aprobate.

    Responsabilitatea pentru executia bugetului, in conditiile aprobate

    de catre Parlament, revine Guvernului, iar rezultatele in acest domeniu depind

    de procedurile financiare folosite.

    Prevederile de venituri din buget sunt considerate sarcini minime

    (cu exceptia acelora privind veniturile din imprumuturi care sunt maxime), iarcheltuielile aprobate sunt limite maxime. De asemenea, cheltuielile se pot

    efectua numai pe destinatiile aprobate.

    Incasarea veniturilor si efectuarea de plati de la buget se realizeaza

    prin organe specializate ale Ministerului Finantelor si/sau prin banci.

    Avnd in vedere rigorile executiei cheltuieliloraprobate prin buget,

    in tarile cu economie de piata exista, in general, reguli precise pentru fiecare

    din etapele pe care le parcurge o cheltuiala publica si anume:

    1. angajarea;

    2. lichidarea;

    3. ordonantarea;

    4. plata.

    1. Angajarea:

    reprezinta actul care genereaza obligatia unei institutii publice

    de a plati o suma de bani unui tert (contract, decizie

    ministeriala, hotarre judecatoreasca etc.);

    este, prin urmare, consecinta deciziei luate in mod deliberat de

    un organ al administratiei de stat; exist insa si cazuri in care

    angajarea cheltuielilor se produce datorita unor decizii ale

    Parlamentului (majorarea salariilor functionarilor publici, a

    pensiilor etc.) sau unor cauze fortuite;

    competenta in angajarea cheltuielilor revine, de regula,

    conducatorilor institutiilor publice;

    38

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    39/85

    Cornel Lazr Finane publice

    este etapa cea mai importanta in efectuarea unei cheltuieli, de

    care depinde incadrarea in limitele aprobate prin buget.

    2. Lichidarea:

    reprezinta operatia prin care se constata serviciul facut infavoarea institutiei publice si se determina suma de plata;

    se bazeaza pe acte justificative si efectuarea reala a livrarilor de

    marfuri si a serviciilor pentru institutiile publice.

    3. Ordonantarea:

    inseamna emiterea unei dispozitii (ordin) de plata a unei sume

    de bani de la buget in favoarea unei terte persoane.

    4. Plata:

    reprezinta operatia de achitare propriu-zisa a sumei de bani

    datorata de institutia publica.

    Executia veniturilor presupune parcurgerea mai multoretape. In

    cazul impozitelor directe acestea sunt:

    1. asezarea impozitului:

    reprezinta identificarea materiei impozabile de care dispune o

    persoana fizica sau juridica si determinarea marimii acesteia.

    2. lichidarea impozitului:

    reprezinta stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei

    impozabile, pe baza cotelor de impozit si a celorlalte elemente

    prevazute de lege;

    pe aceasta baza, se deschide rolul pentru persoana fizica sau

    juridica, respectiv se inscrie suma datorata ca impozit in debitul

    persoanei in cauza.

    3. emiterea titlului de percepere a impozitului:

    consta in inscrierea cuantumului impozitului intr-un act, in

    baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit in

    contul bugetului;

    un asemenea act poate fi:

    un titlu de incasare cnd contribuabilul se achita spontan de

    datoria sa;

    39

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    40/85

    Cornel Lazr Finane publice

    un ordin de incasare se foloseste pentru executarea silita a

    debitorilor ce nu-si achita obligatiile ce le revin fata de stat.

    4. perceperea impozitului:

    consta in incasarea efectiva a sumei datorate; in cadrul acestei etape se include si urmarirea contribuabililor

    care nu-si achita datoriile fata de stat la termenele stabilite.

    Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara

    Contul de executie bugetara evidentiaza totalitatea operatiilor de

    executare a veniturilor si a cheltuielilor si permite stabilirea rezultatului

    executiei bugetului la finele anului bugetar (deficitul sau excedentul bugetar).Intocmirea acestui cont prezinta particularitati in functie de

    optiunea statului pentru durata executiei bugetului, respectiv sistem de

    exercitiu sau sistem de gestiune.

    Insistemul de exercitiu:

    contul de executie bugetara pe un anumit an cuprinde toate

    operatiunile aferente bugetului respectiv, chiar daca efectuarea

    operatiunilor este ulterioara datei care marcheaza incheiereaanului bugetar;

    prin urmare, pentru o perioada de timp, functioneaza conturi

    duble:

    - unul referitor la anul bugetar precedent;

    - altul privind anul in curs.

    Insistemul de gestiune:

    operatiunile prevazute in bugetul unui anumit an, care au ramasneefectuate pna la sfrsitul anului bugetar, se reflecta in contul

    de incheiere a bugetului pe anul urmator;

    prin urmare, contul de incheiere a executiei bugetare pentru un

    an anume cuprinde operatiunile efectuate in anul bugetar

    respectiv, aferente att anului considerat ct si celui anterior.

    Contul de executie bugetara, intocmit cu respectarea clasificatiei

    bugetare, este prezentat de Guvern Parlamentului spre dezbatere si aprobare.

    40

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    41/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Parlamentul dezbate acest cont, de regula, la sfrsitul anului

    urmator (respectiv celui pentru care se prezinta contul), odata cu examinarea

    proiectului de buget prezentat de Guvern pentru anul viitor (celui aflat in curs

    de executie).

    Controlul bugetar

    Executia bugetului se realizeaza sub controlul unor organe

    imputernicite.

    In functie de natura acestor organe, controlul poate fi:

    1. politic exercitat de catre Parlament;

    2. jurisdictional exercitat de Curtea de Conturi sau o alta institutie

    publica insarcinata cu un astfel de control;

    3. administrativ exercitat de organe specializate ale Ministerului

    Finantelor Publice, ale celorlalte ministere.

    1. Controlul politic:

    se exercita de catre Parlament:

    - cu ocazia examinarii si aprobarii proiectului de buget si a

    contului de executie bugetara;

    - pe parcursul executiei bugetului aprobat, de catre comisiile

    sale permanente (de specialitate) sau prin comisii de

    ancheta, special constituite.

    2. Controlul jurisdictional:

    consta in verificarea, piesa cu piesa, a actelor justificative

    prezentate de catre contabilii unui organ de control anume

    imputernicit;

    acesta se pronunta asupra legalitatii actelor justificative si da

    anual descarcarea de gestiune pentru conturile care sunt gasite

    in ordine; neajunsurile constatate se prezinta, prin rapoarte,

    Parlamentului.

    3. Controlul administrativ:

    se exercita de organe din interiorul institutiei publice sub forma

    controlului intern, ierarhic, asupra folosirii creditelor bugetare,

    41

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    42/85

    Cornel Lazr Finane publice

    precum si de organe din afara institutiei publice, respectiv ale

    Ministerului Finantelor.

    Controlul bugetar se poate exercita:

    a) inainte (preventiv)

    b) in timpul (concomitent)

    c) dupa (posterior)

    a) Controlul preventiv

    este cea mai eficienta forma a controlului bugetar, deoarece

    poate opri derularea operatiilor nelegale, neoportune sau

    neeficiente.

    b) Controlul concomitent

    se efectueaza in momentul platii unei marfi sau al unui serviciu

    prestat si are o valoare limitata, deoarece se concentreaza, in

    special, asupra legalitatii platii.

    c) Controlul posterior (postoperativ)

    are ca obiectiv principal identificarea incalcarilor legii, a

    neregulilor in executia bugetului, stabilirea persoanelor

    vinovate si sanctionarea acestora, urmarirea recuperarii

    prejudiciilor aduse statului.

    Referitor la procesul bugetar la nivelul bugetului de stat n

    Romnia, se impun urmtoarele precizri:

    elaborarea proiectului bugetului de stat const n formularea

    propunerilor privind veniturile i cheltuielile bugetare de ctre

    ordonatorii de credite bugetare, comunicarea acestora Ministerului

    Finanelor Publice, la nivelul cruia are loc centralizarea ntr-un

    document numit Proiect al Legii Bugetului de Stat. Dintre

    momentele5 calendarului elaborrii bugetului de stat remarcm:

    - Ministerul Finanelor Publice transmite ordonatorilor

    principali de credite pn la 1 iunie a fiecrui an o

    scrisoare cadru care cuprinde metodologia de elaborare a

    proiectului de buget i limitele de cheltuieli aprobate de

    Guvern;

    5 Pentru detalii a se vedea Moteanu T. i colectiv, Buget i Trezorerie Public, EdituraUniversitar, Bucureti, 2003, p. 54-56

    42

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    43/85

    Cornel Lazr Finane publice

    - ordonatorii principali de credite au obligaia ca pn la 15

    iulie s depun la Ministerul Finanelor Publice

    propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta

    pentru anul urmtor, cu ncadrarea n limitele de cheltuieli,

    nsoite de documentaii i fundamentri detaliate;

    - Ministerul Finanelor Publice pe baza proiectelor de buget

    ale ordonatorilor principali de credite bugetare i a

    bugetului propriu, ntocmete proiectele legilor bugetare i

    proiectele bugetare, pe care le depune la Guvern pn la

    30 septembrie ale fiecrui an;

    - dup nsuirea de ctre Guvern a proiectelor legilor

    bugetare i de buget, acesta le supune spre aprobare

    Parlamentului , cel trziu pn la 15 octombrie ale fiecrui

    an.

    examinarea i aprobarea proiectului bugetului de stat

    presupune parcurgerea urmtoarelor faze:

    - dezbaterea proiectului la nivelul comisiilor de

    specialitate i Compartimentului tehnic legislativ al

    fiecrei Camere, care comunic avizul adoptat i

    amendamentele propuse ntr-un raport comun;

    - dezbaterea general n edina comun a celor dou

    Camere ale Parlamentului; la dezbatere particip i

    Primul Ministru, care expune motivele ce au condus la

    elaborarea proiectului bugetului de stat, a proiectului

    legii bugetare anuale i a Raportului privind proiectul

    legii bugetului de stat;- adoptarea Legii bugetului de stat pe baza votului de

    ansamblu a legii, care poate fi deschis sau secret;

    - Legea bugetului de stat este supus promulgrii de ctre

    Preedintele rii, dup care este publicat n Monitorul

    Oficial; legea intr n vigoare la data publicrii, dar nu

    nainte de 1 ianuarie;

    43

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    44/85

    Cornel Lazr Finane publice

    execuia bugetului de stat nseamn activitatea de ncasare a

    veniturilor bugetare i de efectuare a cheltuielilor aprobate prin

    acest buget; n Romnia execuia de cas a bugetului se realizeaz

    prin trezoreria statului, implicnd i operaiuni prin sistemul

    bancar;

    ncheierea execuiei bugetare se realizaez la 31 decembrie ale

    fiecrui an; conform sistemului de gestiune bugetar, efectele

    ncheierii exerciiului bugetar sunt:

    - orice venit nencasat pn la 31 decembrie se va

    ncasa n contul bugetului pe anul urmtor;

    - orice cheltuial neefectuat se va putea plti

    numai n contul bugetului pe noul an.

    n legtur cu ncheierea execuiei bugetare, Guvernul este obligat

    s prezinte n faa Parlamentului, modul cum a fost efectuat execuia; astfel

    Guvernul analizeaz i finalizeaz Contul general annual de execuie a

    bugetului de stat pn la data de 1 iulie a anului urmtor celui de execuie i l

    prezint spre aprobare Parlamentului

    CAPITOLUL 4SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE

    PUBLICE

    4.1. CONINUTUL I STRUCTURA RESURSELOR

    FINANCIARE

    Intr-o economie moderna, de regula, necesarul de resurse depaseste

    posibilitatile de procurare a acestora. De asemenea, in timp ce resursele au un

    caracter limitat, cererea de resurse inregistreaza o tendinta de crestere continua.

    Resursele, ca elemente ale bogatiei unei natiuni, include in structura

    lor, alaturi de resursele materiale, umane, informationale, valutare, si resursele

    financiare

    44

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    45/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti

    necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioada de

    timp.

    La nivel national, resursele financiare includ:

    resursele financiare ale autoritatilor si institutiilor publice;

    resursele financiare ale unitatilor publice si private;

    resursele financiare ale organizatiilor fara scop lucrativ;

    resursele financiare ale populatiei.

    Intre resursele financiare ale societtii si resursele financiare publice

    exista un raport ca de la intreg la parte, deoarece resursele financiare ale

    societatii au o sfera de cuprindere mult mai larga.Alaturi de resursele financiare publice, resursele financiare ale

    societatii include si resursele financiare private.

    45

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    46/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Schema 2 Structura resurselor financiare ale societatii

    Datorita caracterului limitat al resurselor financiare, o problema

    foarte importanta a societatii o constituie alocarea resurselor necesare

    producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte si private).

    Deciziile privind alocarea resurselor intre sectorul public si cel

    privat influenteaza decisiv, att productia de bunuri publice ct si raportul

    dintre acestea si bunurile private.

    In teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea resurselor este

    optima atunci cnd cerintele consumatorilor sunt satisfacute la un nivel maxim,

    prin intermediul sectorului privat si a celui public.In toate tarile se manifesta o cerere sporita de resurse financiare

    generata de cresterea nevoilor sociale intr-un ritm mai rapid dect cel al

    evolutiei produsului intern brut.

    Insa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este

    influentata de un ansamblu de factori, cum sunt:

    factori economici, care imprima o anumita evolutie

    produsului intern brut, ceea ce poate determina crestereaveniturilor impozabile;

    46

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    47/85

    Cornel Lazr Finane publice

    factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor in

    scopul asigurarii nevoilor de educatie, sanatate, protectie si

    asigurari sociale etc.;

    factori demografici, care pot influenta, in anumite conditii,att numarul populatiei active, ct si cresterea numarului

    contribuabililor;

    factori monetari (masa monetara, creditul, dobnda), care

    isi transmit influenta prin pret, respectiv cresterea preturilor

    accentueaza fenomenele inflationiste, care la rndul lor

    genereaza sporirea resurselor din impozite si taxe;

    factori politici si militari, care prin masurile de politica

    economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea

    ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor

    pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra

    bugetului general consolidat, influentnd, in acelasi timp,

    nivelul resurselor financiare publice;

    factori de natura financiara, care sintetizeaza influenta

    factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea cheltuielilor

    publice.

    4.2. STRUCTURA RESURSELOR FINANCIAREPUBLICE

    Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar

    in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari.

    In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:1. din punct de vedere al continutului economic;

    2. din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;

    3. prin prisma bugetului general consolidat;

    4. in functie de ritmicitatea incasarilor la buget;

    5. in functie de provenienta.

    Resursele financiare publice, din punct de vedere al continutului

    loreconomic, se concretizeaza in:

    47

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    48/85

    Cornel Lazr Finane publice

    1. prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contributii);

    2. resursele de trezorerie;

    3. resursele provenind din imprumuturi publice;

    4. resursele provenind din emisiune monetara fara acoperire.

    1) Prelevarile cu caracter obligatoriu se prezinta sub forma

    veniturilor fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale se instituie de catre stat, in

    virtutea suveranitatii sale financiare, in calitatea sa de subiect de drept public.

    Veniturilecu caracter fiscalreprezinta prelevari legale din veniturile create de

    unitatile economice si populatie, inclusiv in legatura cu detinerea de catre

    acestia a unor averi sau proprietati impozabile si se concretizeaza in:

    impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul

    real este considerat a fi insusi subiectul lor;

    impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu

    coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de

    repercursiune.

    Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:

    in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul

    reproductiei economice (de pilda, dividendele);

    de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub

    forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei

    fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor

    proprii);

    de la institutiile publice (apar sub forma taxelorde metrologie,

    pentru eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in

    traficul international de marfuri, pentru analizele efectuate de

    laboratoarele organizate in sistemul protectiei consumatorilor si

    de altele asemanatoare, taxele consulare, taxe si alte venituri din

    protectia mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati

    sau pentru diverse activitati, care se varsa la buget, cum sunt

    veniturile unitatilor publice veterinare, ale unitatilor de

    reproductie si selectie a animalelor, din chiriile aferente

    imobilelor proprietate de stat si administrate de institutii

    publice, sumele incasate de Comisia Nationala a Valorilor

    48

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    49/85

    Cornel Lazr Finane publice

    Mobiliare s.a., din varsamintele efectuate din veniturile unor

    institutii publice si ale unor activitati autofinantate);

    din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse)

    cum sunt de pilda cele provenite din:

    amenzile si penalitatile aplicate;

    valorificarea bunurilor confiscate;

    concesiunile realizate de institutiile publice;

    expertizele in domeniul navigatiei etc.

    2. Resursele de trezorerie intervin pentru acoperirea temporara a

    deficientelor curente ale bugetului national public. Ele prezinta urmatoarele

    caracteristici principale: sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de

    capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma

    bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit;

    au caracter temporar si rambursabil;

    presupun un cost determinat de dobnda aferenta titlurilor de

    stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si

    retragerea din circulatie a titlurilor respective.3. Resursele financiare provenind din imprumuturi publice se

    gestioneaza, de asemenea, prin sistemul trezoreriei publice, si constituie un

    mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare si de acoperire a deficitului

    bugetar.

    4.Emisiunea monetara fara acoperire, desi constituie o modalitate

    de finantare a deficitului bugetar, produce si efecte negative, pe plan economic

    si social, generate de inflatii.

    Un alt criteriu de grupare a resurselor publice il constituie structura

    organizatorica a statelor si distingem:

    1. in statele de tip unitar:

    resurse publice ale bugetului central;

    resurse publice ale bugetelor locale;

    resurse mobilizate pe linia asigurarilor sociale, reprezentate in

    bugetul central consolidat.2. in statele de tip federal:

    49

  • 8/6/2019 Finante Publice Integral

    50/85

    Cornel Lazr Finane publice

    resurse publice ale bugetului federal;

    resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor

    membre ale federatiei;

    resurse publice ale bugetelor locale.In statele de tip federal, resursele asigurarilor sociale se regasesc

    ca venit att in bugetul central consolidat, ct si in bugetele statelor, regiunilor

    sau provinciilor membre ale federatiei.

    Structura resurselor financiare privita prin prisma bugetului

    general (central) consolidat,inclu