modul instruire
DESCRIPTION
modul de instruireTRANSCRIPT
Teoria Teoria şi şi metodologia metodologia instruirinstruiriiii
curs aplicativcurs aplicativ
Lect.univ. Elena SeghedinLect.univ. Elena Seghedin
Ce înseamnă a învăţa?
„„Şcoala n-ar trebui să fie o Şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe magazie de cunoştinţe străine”, ci ar trebui „să fie străine”, ci ar trebui „să fie orientată spre dezvoltarea orientată spre dezvoltarea calităţilor personalităţii, adică calităţilor personalităţii, adică spre un învăţământ educativ”spre un învăţământ educativ”
Respectul reciproc – valoarea relaţiei profesor - elev
Dacă n-or
să-nceapă cât
de curând să
ne predea
ceva folositor, o
să te urmăm
Ce înseamnă a învăţa?Exerciţii tip brainstorming:
• De ce învăţăm?
• Ce învăţăm?
• Cum învăţăm?
De ce învăţăm?Ernest Otto: Omul este educabil, perfectibilDeşi aparţinător naturii, prin
educaţie devine fiinţă culturală – raţiunea supune instinctele
Educaţia porneşte de la nevoile de formare ale individului: trebuinţe fiziologice, instinctuale şi trebuinţe raţionale
De ce învăţăm?Trebuinţele individului educabilFizice: valoare – sănătate; forma
corpului; cultura mişcăriiInstinctuale: supravieţuire,
perpetuarea specieiPe plan conştient - valori de
interiorizat: adevărul ştiinţific, binele moral, ordine şi dreptate socială, utilul, frumosul, divinul
Ce învăţăm?a. Cunoştinţe declarativeb. Cunoştinţe procedurale
- indispensabile în formarea de competenţe -
c. Atitudini şi modele comportamentale
Exemplificaţi fiecare categorie!!!
Cunoştinţe declarative• cunoştinţe propoziţionale – se referă la
cunoaşterea obiectelor şi a faptelor (de tipul „a şti...” şi „a şti că...”)
• posibilitatea de „punere în limbaj” face ca aceste cunoştinţe să fie explicite, uşor de de memorat, de stocat şi de transmis celorlalţi
• învăţarea, în acest context devine o acumulare succesivă de date, informaţii disparate, izolate, statice; legată de senzaţii, percepţii, reprezentările personale
• determină memoria declarativă sau explicită a subiectului uman
Cunoştinţe procedurale sau proceduri
• cele care conduc la ceea ce ştim să realizăm efectiv
• renumitul englezism know-how: capacitatea de a săvârşi ceva, de a realiza o sarcină, de a rezolva o problemă.
• Utilizarea efectivă de deprinderi, algoritmi, metode, tehnici, precum şi criteriile care stau la baza mobilizării efortului conduc spre a şti să faci – Cunoştinţele procedurale se asociază cu
deprinderi diverse şi alcătuiesc competenţe acţionale
Cum învăţăm?Constructivism J. Piaget:
asimilare+acomodare=adaptareVîgotsky: zona proximei dezvoltăriKolb: învăţarea experienţială
Învăţare socială - Bandura, Deutsch: învăţare observaţională, modelare
Evaluare iniţială – interviul în trei trepte
• Ce experienţe personale aveţi legate de ....?
Intervievarea in trei:Intervievator, intervievat, cel care
noteazăA – B B – C C – A
C A B
Taxonomiile învăţării şcolare Indiferent de activitatea de învăţare propusă, sunt atinse finalităţi ale celor trei domenii psihocomportamentale:a. Cognitivb. Afectiv – setul proceselor reglatoriic. Psihomotor
“Competenţa profesorului în acţiunea educativă este o abilitare a comportării sale într-un anume fel, într-o situaţie pedagogică concretă” (Marin Călin, 1996)
Obiectivele învăţării...după taxonomiiOperaţionalizarea – tehnica lui Mager
Un obiectiv operaţional are trei elemente:
• A. comportamentul prescris elevilor• B. Condiţiile în care se exersează
comportamentul• C. performanţa minimă acceptată
Educaţia formală• Procesul de învăţământ presupune
articularea a trei procese:Predare – învăţare – evaluare
Cadrul ERR:EvocareRealizarea sensuluiReflecţie
Învăţarea experienţială – învăţare centrată pe elev
Patru moduri de învăţare sunt definite de Kolb (1984):
1. Experienţa concretă 2. Observarea reflectivă 3. Conceptualizare 4. Experimentare
Test stiluri de învăţare – profil individual sau colectiv
Centrarea pe elev - principii
• principiul unicităţii personalităţii umane şi al traseului educaţional personalizat;
• principiul descoperirii şi construirii de sine;
• principiul responsabilizării faţă de propria devenire;
• principiul binelui personal prin raportare cu binele social;
• principiul dragostei necondiţionate faţă de cei în formare;
• principiul democratizării relaţiei educator-educat;
• principiul educaţiei pentru o viaţă împlinită (formare de capacităţi şi competenţe utile pe toată durata vieţii).
Strategie didactică centrată pe elev
Competenţa metodologică a cadrului didactic se exprimă prin capacitatea acestuia de a elabora şi actualiza strategii didactice eficiente
Factori în alegerea unei strategii didactice?
Caracteristicile tehnicilor centrate pe subiectul care
învaţă • o acţiune educaţională constituită ca
experienţă construită; • asigură atingerea obiectivelor personale
de învăţare • susţin parcurgerea traseului cunoaşterii
de sine: autodescoperire, imagine de sine, stima de sine, autocontrol şi autodeterminare;
• un nucleu al învăţării sociale constituit pe identitatea persoanei (ceea ce este subiectul care învaţă) şi inter-învăţare;
Caracteristicile tehnicilor centrate pe subiectul care
învaţă• determină şi susţine inter-învăţarea;• dezvoltă diverse tipuri de învăţare
(învăţare experienţială, învăţare colaborativă etc.);
• punct de plecare în învăţare - se elaborează sau se aleg pornind de la: ceea ce ştie, ceea ce ştie să facă şi ceea ce vrea să devină subiectul;
• determină construirea intereselor pentru activitatea de învăţare şi susţin dezvoltarea motivaţiilor pentru autoînvăţare;
Caracteristicile tehnicilor centrate pe subiectul care
învaţă• susţin dezvoltarea inteligenţei
emoţionale, a creativităţii, ca şi semne de distincţie individuală;
• au valenţe terapeutice deosebite putând fi utilizate şi pentru mai buna cunoaştere a elevilor şi chiar pentru a îndepărta constructe nefaste ale personalităţii elevilor (timiditatea excesivă, logoreia sau lipsa firului logic, lipsa argumentării ideilor, indiferenţa, intoleranţa etc.).
• valorifică situaţii de învăţare prin descoperire, dezvăluind şi exersând capacităţi şi competenţe
Caracteristicile tehnicilor centrate pe subiectul care
învaţă• capacitează subiectul punându-l în situaţia de a
exersa, a compune şi re-structura cunoaşterea de care dispune la un moment dat
• determină subiectul să caute noi surse de cunoaştere şi de aplicare a acesteia
• construiesc un tip de învăţare agreabil, plăcut şi eficient, în acelaşi timp, respectând particularităţile anatomo-fiziologice şi psihice
• construiesc o învăţare afectivă, fundamentând o pedagogie a grijii faţă de sine şi faţă de celălalt
• nu forţează rezultatul imediat al învăţării, adesea fiind structurate pe secvenţe de evaluare amânată; intră în combinaţie strategică cu tehnici de evaluare formativă şi autoevaluare
Strategii centrate pe elev
Clasificate după timpii de învăţare: - t0 – auto şi intercunoaştere, decizii
pe obiective personalizate- t1 – învăţarea efectivă, cu
respectarea etapelor ERR (evocare, realizarea sensului, reflecţie)
- t post-învăţare – autoevaluare sau evaluare constructivă, centrată pe elev
t0 - Situaţia generală a elevului/ Mediul de
învăţareCine este elevul?Ce vârstă are?Care sunt reperele
sale culturale?Care sunt
evenimentele marcante din viaţa lui?
Ce evenimente l-au marcat recent?
Ce s-a întâmplat în mediul său de viaţă?
Dar în clasă / în grupul de apartenenţă?
De ce experienţă dispun eu pentru a-l face să vrea să înveţe?
La ce nivel de complexitate mă pot ridica eu în dialogul pe care îl propun?
Cu ce vocabular, formule, exemple voi opera?Ce materiale (didactice / ilustrative) folosesc?
Ce ar putea să-l sensibilizeze?
Ce întrebări ne punem în t0 al învăţării ? Evaluare iniţială
• Imaginaţi-vă o situaţie de învăţare pentru care să concepeţi un set de întrebări premergătoare proiectării în detaliu.
• Valorificaţi taxonomizarea pe domenii: afectiv, psihomotor, cognitiv
Proiectarea din perspectiva centrării pe elev
• CE/CUM ESTE ELEVUL?
Obiect/Produs/DirijatOrientat algoritmic /
stereotipicPasivIndiferentUnilateral valorizatNedescoperit, necunoscut
- traditie -
• CE/CUM AM VREA SĂ FIE ELEVUL?
Subiect/ PartenerAutonomOrientat creativ/euristicActivResponsabilComplex valorizatDescoperit, revelat
-centrare pe elev-
Invăţarea din perspectiva centrării pe elev
CE POATE PIERDE EDUCATORUL?
Poziţia centrală în derularea activităţii didactice
Perspectiva de deţinător unic al adevărurilor absolute, de tip teoretic
Caracterul livresc al predării
Comunicare agresivă/pasivă
Soluţiile unice, convergentePrestigiul oficial atribuit
CE POATE CÂŞTIGĂ EDUCATORUL?
Poziţia de partener în derularea activităţii didactice
Perspective diverse ale adevărurilor relative, de tip experienţial
Caracterul aplicativ şi interdisciplinar al predării
Comunicare asertivăSoluţiile diverse, divergentePrestigiul
dobândit/recunoscut
Evaluarea din perspectiva centrării pe elev
• Comunicarea este evaluare• Evaluarea este interacţiune
Importante devin:- Procesele interne ale subiectului- Relaţia cu elevul este sursa transformării
elevului în direcţia dorită de acesta- Comparaţiile luate drept criterii de
evaluare- Cadrul de referinţă poate fi: extern şi intern
Aplicaţie• Constituiţi în echipe de trei,
proiectaţi o secvenţă de 45 minute dintr-o activitate de învăţare în specialitate. La alegere: Formal sau nonformalDe precizat:
Obiective operaţionaleStrategii educaţionale
Grupe de conţinuturi sau de componente ale educaţiei dezirabile
(Văideanu, G., 1988)1. Educaţia pentru şi prin ştiinţele exacte2. Educaţia pentru şi prin ştiinţele sociale şi
umaniste3. Educaţia pentru şi prin tehnologie şi
muncă4. Limba maternă şi limbile străine 5. Educaţia morală, civică, patriotică6. Educaţia pentru şi prin arte şi modurile
frumosului7. Educaţia culturală şi spirituală8. Educaţia pentru şi prin sport şi loisir9. Educaţia economică şi casnică modernă 10. Conţinuturi destinate semicalificării şi
calificării profesionale.
Noile educaţii – răspunsuri ale educaţiei
la PLC• educaţie relativă la mediu (în franceză,
“l’éducation rélative a l’environnement”);• educaţie pentru pace şi pentru cooperare;• educaţia pentru participare şi pentru
democraţie;• educaţie în materie de populaţie;• educaţia pentru o nouă ordine economică
internaţională;• educaţia pentru comunicare şi pentru mass-
media;• educaţia pentru schimbare şi dezvoltare;• educaţia nutriţională;• educaţia economică şi casnică modernă;• educaţia pentru timpul liber