1. Pulberi, definitie, reguli de preparare dupa FR X

Pulberi monografie FR X

Pulberile sunt forme farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante active asociate sau nu cu substante active. Sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare si poate fi administrate pe cale orala sau aplicate pe mcoase sau pe piele.

Clasificarea pulberilor se face dupa anumite criterii:1.dupa natura si originea materiei prime se impart in :a.pulberi din produse naturale:a1.vegetalea2.animalea3.mineraleb.pulberi din semisintezac. pulberi din sinteza2.dupa modul de formulare se impart in a. magistraleb.tipizate c. oficinale3.dupa compozitie se impart in:a.simpleb. compuse4.dupa dozare se impart in :a.divizateb.nedivizate5.dupa clasa granulometrica (dupa gradul de finete)FR.X prevede urmatoarele tipuri:a. pulberi groscioare(IV)b.pulberi mijlocii(V)c. pulberi semifine(VI)d.pulberi fine(VII)e. pulberi foarte fine(VIII)f.pulberi extrafine(IX)g.pulberi coloidale6.dupa calea de administrare se impart in:a. pulberi cu administrare pe cale oralab.pulberi de uz parenteral si administrate in cavitatile parenterale interne ale organismului7.dupa actiunea farmacologica se impart in :a. pulberi cosmeticeb. pulberi medicamentoase

Pulberi simple divizateLa prepararea pulberilor simple se tine seama de calea de administrare a acestora si de aparatura pe care o avem la dispozitie pentru acesta. Gradul de finete al pulberii obtinute depinde si de forma farmaceutica ce se prepara ulterior din acestea . De exemplu pt obtinerea unguentelor sau suspensiilor este necesara o pulverizare mai avansata decat in cazul prepararii unei solutii.

Pulberi simple nedivizateIn cazul pulberilor compuse componentele se pulverizeaza separat.Daca substantele au densitate apropiata ordinea de amestecare ae cea de amestecare ae cea a maselor. Componenta in cantitate mai mare se aduce in mai multe portiuni peste componenta aflata in cantite mai mica.Initial se aduce in mojar o cantitate de substanta aproximativ egala cu cantitatea de pulbere existenta in mojar.

Pulberi cu substante toxiceIn cazul acestor pulberi substantele active sunt prescrise in cantitati foarte mici de ordinul miligramelor sau zecimilor de miligrame pe doza .In cazul pulberilor care contin substante toxice in catitati mai mici de 0,5 g care nu pot fi cantarite cu exactitate se folosesc pulberi titrate 1:10,1:100 care sunt obtinute prin diluare cun lactoza .Lactoza ca substanta inerta din punct de vedere chimic si terapeutic care are avantajul de a avea densitate apropiata a majoritatii substantelor active.Sunt unele substante toxice care au densitate mai mare decat a lactozei si au tendinta de a stratifica cazuri in care pulberile trebuie reomogenizate inainte de utilizare: acid arsenios, saruri de mercur. Triturarea dureaza cel putin 15 minute pentru a obtine o pulbere omogena.Vesela se pastreaza la VENENA si se spala separat fata de restul. E indicat sa se lucreze in mojar acoperit. Pulberea triturata se pastreaza in borcane bine inchise, pe eticheta se mentioneaza denumirea produsului concentratia preparatului si proportia de substanta activa si excipient, data .Borcanul se pastreaza in fata borcanului cu substanta activa pura. La prepararea pulberii titrate se indica uneori adaugarea unor cantitati mici de carmin sau colorant alimentar (0,25 g la 100 g pulbere)fapt ce permite urmarirea omogenizarii amestecului. Cand se foloseste pulberea titrata se calculeaza care este cantitatea de pulbere pentru a nu modifica compozitia procentuala a preparatului si implicit concentratia substantei.

Pulberi compuse cu substante puternic activePentru pulberile care au prescrise substante puternic active trebuie facute o verificare pentru o data si pentru 24 h.In cazul in care dozele maxime sunt depasite se adnoteaza reteta . Ca regula de baza pentru substantele active pulberile obtinute pentru acestea vor fi incepute cu pulverizarea initiala a unei substante inerte pentru acoperirarea peretilor mojarului.

Pulberi compuse cu substante oxidanteDaca intr-o pulbere compusa sunt asociate substante oxidante cu substante reducatoare prepararea are loc cu multa grija deoarece acestea pot reactiona si reactiile pot fi insotite de mici explozii. Ca regula generala pulverizarea se face pentru fiecare substanta in parte triturand usor. Amestecarea substantelor nu se realizeaza cu ajutorul pistilului ci cu ajutorul spatulei sau a unei lingurite.Substante oxidante:-clorura de potasiu-bicromat de potasiu -peroxid de sodium-permanganat de potasiu-nitrat de potasiu - nitrat de argintSubstante reducatoare:-sulf-sulfiti-hiposulfiti- acid tanic-carbune-pulberi vegetale

Pulberi compuse cu substante eflorescenteAnumite substante care contin apa de cristalizare au tendinta de a pierde o cantitate in aceasta in anumite conditii: triturare, variatii de temperature, conservare necorespunzatoare. Substantele eflorescente ridica probleme la incorporarea in pulberile compuse deoarece pot duce la modificarea dozajului pulberii, la aparitia unor reactii chimice nedorite intre componente, alterarea preparatului in timpul conservarii. Pentru a elimina aceste neajunsuri inainte de folosire, substantele eflorescente trebuie uscate . Uzual se usuca astfel:-uscarea la aer in strat subtire intr-o camera cu umiditate scazuta-uscare la etuva in anumite conditii de temperatura specifice fiecarei substante in parte -uscare pe baie de apa.Ex pulvis alcalinum(FRX)

Pulberi compuse cu substante colorante si coloranteLa prepararea acestor pulberi substantele colorate si colorante creaza probleme in timpul prepararii cernerii si folosirii. Ex:albastru de metilen, rivanol, violet de gentiana, carbune medicinal.Pulverizarea se realizeaza in mojar cu pereti luciosi si nu se aduc niciodata primele in mojar pentru evitarea patrunderii substantelor in porii acestuia, ceea ce ar duce la colorarea partii inferioare. In farmacie la prepararea formulelor cu astfel de substante se folosesc mojare, site, lingurite consacrate acestui scop. Diferenta intre substantele colorate si cele colorante este ca desi toate coloreaza primele au efecte terapeutice, iar celelalte au doar efectul de urmarire a omogenitatii, substantele colorante se adauga 0,25 g la 100g pulbere.

Pulberi compuse cu substante higroscopice si delicvescentePulberile higroscopice absorb apa si se umezesc.Pulberile delicvescente se dizolva in apa absorbita. Substantele higroscopice si delicvescente daca sunt pastrate in conditii necorespunzatoare retin apa din atmosfera. Exemple de substante higroscopice :-iodura de sodiu -bromura de sodiu-bromura de amoniu-azotit de sodiu-nistatinExemple de substante delicvescente:-bromura de calciu cristalizat cu 2 molecule de apa-clorura de calciu cristalizat cu 6 molecule de apa-clorat hidrat-piperazina cristalizata cu 6 molecule de apaReguli ce trebuie respectate la prepararea pulberilor compuse care contin substante higroscopice si delicvescente:1.cantarirea se realizeaza pe hartie de tectura cerata 2.cand pulverizarea, amestecarea se realizeaza cat mai repede pentru a limita contactul substantelor cu umiditate atmosferica3.substantele higroscopice si delicvescente nu trebuie aduse la un grad de pulverizare foarte avansat pentru a nu oferi o suprafata foarte mare de contact cu aerul. Pulverizarea trebuie realizata intr-un mojar pentru a evita contactul cu umiditatea.4. substantele termostabile se incorporeaza in pulberi dupa o prealabila uscare la etuva 5. substantele termolabile se incorporeaza alaturi de substante absorbante in pulberi.6.ambalarea acestor tipuri de pulberi compuse se face in capsule de hartie cerata sau ambalaj dublu de hartie la care ambalajul interior e obtinut din hartie cerata , parafinata , sau staniol iar pastrarea capsulelor de hartie care contin astfel de pulberi se face in borcane de sticla bine inchise.

Pulberi compuse cu substante care dau amestecuri eutecticeUn amestec eutectic prezinta un punct de topire mai scazut decat al fiecarui componente in parte.Din aceasta categorie de substante fac parte:acid salicilic , antipirina , camfor, mentol, fenitoina, fenol, sarol, timol.Cele mai frecvente asocieri intalnite in retete magistrale si care dau amestecuri eutectice:-camfor- mentol-camfor-fenol-aspirina -metenamina-aspirina-fenazonaIncorporarea in pulberi compuse a unui amestec eutectic nu ridica probleme in sensul modificarii consistentei acestuia daca amestecul eutectic este in proportie mica fata de proportia pulberii.In cazul in care amestecul eutectic format este in proportie mare pulberea obtinuta are tendinta de aglomerare si se inmoaie.Metoda de evitare a formarii unui amestec eutectic:a)o metoda pentru evitarea acestei dificultati este dispersarea separata a celor 2 substante si administrarea a cate o doza din fiecare.Aceasta metoda poate fi aplicata in cazul medicamentelor pentru uz intern.b)o alta metoda e aceea de a adauga pulberi inerte absorbante ca :-carbonatul de magneziu-oxid de magneziu-amidon-lactoza-talc-fosfat de calciu Carbonatul de magneziu si oxidul de zinc sunt cei mai folositi diluanti.In general fiecare din substante care dau amestecul eutectic se asociaza mai intai cu diluantul si apoi se amesteca usor cu o spatula.De obicei o cantitate egala cu diluantul si cu cea a substantei respective este suficienta pentru a impiedica lichefierea pe o perioada de 2 saptamani , daca umiditatea se pastreaza in conditii corespunzatoare.O alta metoda utilizata pentru evitarea formarii amestecului eutectic este daca divizarea se face in capsule amilacee si anume se separa componentele cu un disc de hostia.

Pulberi compuse cu substante volatileIn practica farmaceutica intalnim pulberi compuse ca retete magistrale ce contin substante volatile:mentol, camfor, timol, uleiuri volatile.Ca metoda generala de preparare se amesteca substanta volatila cu una din celelalte componente ale pulberii dupa care se adauga restul componentelor. Substanta aleasa pentru incorporare trebuie sa fie una cu reactivitae chimica scazuta. De obicei majoritatea substantelor volatile care se incorporeaza intr-o pulbere compusa sunt reprezentate de uleiuri volatile .Acestea se incorporeaza fiind aduse in picaturi pe varful pistilului in pulberea cu reactivitatea cea mai mica sau se formeaza oleozahar ndin 2 g zahar si o picatura ulei volatil care se aduce in pozitie verticala triturandu-se dupa fiecare picatura.

Pulberi compuse cu extracte uscate si tincturiConform FR.X extractele uscate sunt preparate fluide , moi sau uscate obtinute prin extractia produselor vegetale cu diferiti solventi urmata de evaporarea partiala sau totala a solventului si aducerea masei reziduale sau a pulberii la concentratii sau consistenta prevazuta. Dependent de consistenta acestea pot fi:-extracte fluide -extracte moi care tin cel mult 20% materii volatile -extracte uscate care contin ce mult 5 % materii volatileCand se prescriu extracte uscate in pulberi se procedeaza in mod obisnuit .Ele pot incorporate in orice proportie fara a modifica consistenta acestora.Extractul trebuie sa fie bine pulverizat si amestecat treptat cu pulbere compusa pana se obtine un produs uniform.Dupa unele parti extractele uscate se dizolva sau disperseaza intr-o cantitate mica de apa sau de lichid hidroalcoolic de concentrati a vehiculului care a servit la prepararea lui dupa care se adauga treptat restul pulberii si se tritureaza.Cantitatea de lichid adaugata trebuie sa fie minima pentru a nu fi influentata omogenizarea pulberii .Adaugarea de lichide permite in oarecare masura o dispersare mai buna si mai usoara a extractului vegetal.Totusi prezenta apei sau a altui lichid poate da nastere la o serie de reactii intre componentele pulberii compuse sau poate influenta in mod negativ conservarea preparatului.De aceea e preferabil sa se recurga la dispersarea extractului uscat prin triturarea mai intai singur si apoi cu restul pulberii.La incorporarea extractului in pulberi trebuie sa se tina seama de faptul ca unele sunt titrate.Un exemplu il constituie extractul de belladonna care se regaseste in farmacie in dilutie de 1:1 sau 1:2 cu excipient.-sicc-siccatum extracte uscate -spiss- spissum extracte moi

Pulberi cu extracte moiExtractele moi sunt preparate vascoase semisolide colorate cu aspect uniform. Culoarea, gustul si mirosul acestora sunt caracteristice fiecarui preparat constituind criteriul organoleptic pentru identificarea acestuia.Extractele moi se pot incorpora ca atare in pulbere compusa in proportie de 30% din masa totala a pulberii, se vor transforma in extracte uscate. Exista mai multe posibilitati de incorporare a extractului aflat in proportie de maxim 30% din masa totala a pulberii:-dispersarea in pulberea compusa obtinuta anterior-dispersarea in compozitie cu capacitate absorbanta maxima-dizolvarea intr-o cantitate mai mica de alcool urmata de dispersarea in pulbera compusaDupa prepararea pulberii compuse prin incalzire usoara a mojarului se realizeaza evaporarea alcoolului .Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca in pulberi compuse se incorporeaza o cantitate suplimentara de apa (apa continuta in alcoolul concentrat ). Posibilitatea de incorporare a extractelor moi aflate in proportie de peste 30% din masa totala a pulberii sunt:-transformarea in extracte uscate cu ajutorul unei pulberii inerte (lactoza, amidon , pulbere de liquiritiae , dextrine) In acest scop pulberea inerta se foloseste In raport de 1:3 fata de extractul moale.Uscarea se relizeaza in capsule de portelan pe baie de apa.Extractele care contin principii termolabile se concentreaza prin incalzire subit la maxim 40-50 grade -inlocuirea extractului moale cu extract uscat in functie de continutul in principii active.

Pulberi compuse cu extracte fluide si tincturiTincturile sunt preparate farmaceutice lichide sub forma de solutie alcoolice , hidroalcoolice sau extraalcoolice obtinute prin extractia produselor vegetale in general cu alcool diluat uneori acidulat.Se pot folosi si alte concentratii ale alcoolui si amestec de solventi. Prepararea se efectueaza prin macerare , macerare repetata si percolare.Tincturile care au stabilitate redusa se prepara prin dizolvarea extractelor uscate sau diluarea extractelor fluide .Extractele fluide si tincturile se pot incorpora ca atare in pulberile compuse cand sunt prescrise in cantitati care nu depasesc 10% din masa totala a pulberii.Incorporarea se face prin triturare usoara cu pulberi compuse obtinute anterior la mojar.Daca acestea sunt prescrise in cantitati mai mari de 10% se pot incorpora prin transformarea in extracte uscate folosind pentru aceasta o pulbere inerta in raport de 1:1 fata de extractul fluid , dupa care amestecul se aduce pe o baie de apa si se amesteca cu o bagheta pana la incorporare cand se obtine un preparat de consistenta unui extract .Se inlocuieste extractul fluid cu extract uscat in functie de continutul de principii active.

Pulberi suspendabileSe mai numesc suspensii uscate sau reconstituibile si reprezinta o forma farmaceutica solida care la administrare se tranforma in forma fluida reconstituind suspensia. Aceste forme farmaceutice au aparut datorita instabilitatii fizice a substantelor in mediu apos ceea ce a determinat formularea de pulberi preconditionate pentru prepararea ex tempore a suspensiei destinate administrarii interne. Prepararea suspensiei in forma finala in vederea administrarii de catre pacient se realizeaza prin dispersarea amestecului de pulberi format din substanta medicamentoasa solubila si alte subtante auxiliare sau a unui granulat care contine acelasi amestec in apa sau un vehicol apos aromatizat. Suspensiaastfel reconstituita se utilizeaza intr-o perioada scurta de timp pastrata in conditii de temperatura scazuta .ex:antibiotice

Pulberi de uz extern/pudreSunt preparate farmaceutice care contin una sau mai multe substante medicamentoase asociate cu diverse substante auxiliare si care se aplica pe piele sau mucoase.Sunt pulberi de uz extern caracterizate de un grad avansat de finete corespunzator sitelor 8 si 9. Pudrele sunt cele mai fine pulberi care servesc la protejarea mecanica la racorirea pielii, infrumusetarea tenului sau aplicarea si absorbirea substantelor medicamentoase la nivelul epidermei si mucoaselor . Pe pielea sanatoasa pudrele se aplica in scop de igiena sau in diferite boli de piele.Pe plagi sau mucoase pudrele actioneaza prin substante active care dizolvandu se in secretie actioneaza asigurand o concentratie mai mare iar pe alta parte sub actiunea sicativa si prin modificarea ph-ului secretiei conditiile de trai ale microorganismelor devine favorabila.Pudrele sunt pulberi de presarat.latina:PULVIS ASPERGENDI;CUTIPULVIS;PULVIS CONSPERGENDI.

Conditii de calitate indeplinite la pulberi:-un grad foarte avansat de finete -particulele trebuie sa aiba dimensiunea frecventa de 100 microni dar nu mai mare de 120-sa fie preparat omogen care trebuie sa adere de piele -sa fie onctuoase si sa alunece usor-sa nu fie toxice si iritante -sa nu astupe porii pielii-sa aiba ph neutru pentru a nu influenta negativ echilibru la nivelul pielii- sa nu fie higroscopice-sa aiba densitate mica-putere mare de acoperire-sa nu se stearga repede- sa aiba buna absorbtie de grasimi si sa fie usor astringent-pudrele colorate trebuie sa prezinte o culoare omogena iar pentru pudrele cosmetice se folosesc coloranti insolubili in apa.Pudre sicativeAu rolul de a retine secretiile pielii impiedicand macerarea pielii. Se folosec substante cu actiune:-astringenta (tanin , saruri de bismut , formaldehida , oxid de zinc , alaun)-antiseptice(acid salicilic , dermatol)-antisudorifica(carbonat de magneziu)-fotoprotectoare(saruri de bismut , tanin)In compozitia puidrelor sicative intra si excipienti cum ar fi talc , oxid de zinc si amidon.

Pudre cu substante grase Pudrele care se aplica pe suprafete intinse care exudeaza cantitati mari de lichide se aglomereaza din cauza umiditatii si formeaza cruste . pentru a scadea capacitatea de absorbtie a acestor pudre ele se supun hidrofobizarii care se realizeaza cu ajutorul substantelor grase. Clasificare:-solide:ceara ,alcool cetilic, cetaceu , colesterol-semisolide: lanolina , unyura de peste-lichide : ulei de parafina Incorporarea substantelor grase in pulberi se poate face prin una din urmatoarele metode:1.dizolvarea substantelor grase in substante volatile si amestecarea solutiei obtinute cu excipienti ce urmeaza a fi hidrofobizati.Amestecarea se face pana la evaporarea completa a solventului si etalarea substantelor grase pe particulele solide ale excipientului.2.topirea substantelor grase si amestecarea cu excipientului ce urmeaza ce urmeaza a fi hidrofobizat.Aceasta metoda se foloseste cand substanta grasa e in cantitate relativ mare sau cand nu e solubila in solvent solubil.

Pudre cu substante moi Substantele moi de tip ihtiol sau gudroane vegetale se incorporeaza mai usor in pulberi dupa o prealabila dispersare intr-un solvent volatil.

Pudre cu sulfamide si antibioticeFRX prevede ca pudrele care se aplica pe plagi , arsuri de piele, sugarilor, trebuie sa se prepare prin metode care sa asigure sterilitatea si care sa permita evitarea contaminarii ulterioare cu microorganisme.Pudrele cu antibiotice trebuie sa fie sterile pentru a evita o suprainfectare a ranilor sau o diminuare a activitatii antibioticului. Starea sterila se poate obtine prin 2 procedee si anume:1. sterilizarea pudrei dupa preparare in cazul in care toate preparatele sunt termostabile.2. prepararea pe caleaseptica numai in cazul in care in formula respectiva sunt prevazute componentele termolabile.Substantele termolabile se incorporeaza aseptic in amestecare de excipienti sterilizati in prealabil.Sterilizarea excipientilor se poate realiza la etuva in diferite conditii d timp si temperatura :3h la 160 de grade;1h la 170 de grade; sau 30 min la 180 de gradeIn general la sterilizarea excipientilor folositi la pulbere se prefera sterilizarea 1h la 170 de grade in strat subtire si pe tavite metalice si capsule de portelan.Obs :sulfatiozolul , acidul boric talcul sunt termostabile si se pot steriliza. Tetraciclina si dermatolul se incorporeza aseptic in pulberile compuse obtinute si sterilizate anterior(termolabile).

2. Apa distilata, preparare, aparatura folositala preparare, conditii de colectare si conservare

Distilarea simpla se foloseste la prepararea apei distilate si purificarea prin distilare a unor lichide. Aparatul folosit in cazul distilarii simple se numeste distilator alambic.Se compune din:a) Cazan de fierbere / fierbator / evaporator sau cucurbita E construit din tabla de cupru, alama, aluminiu sau otel inoxidabil, sticla termorezistenta; In cazul alambicului de cupru, interiorul se cositoreste sau se arginteaza; Cositoria este necesara pentru a acoperi sau izola peretele interior al almbicului pentru ca apa sa nu poata dizolva urmele de cupru; se face de cateori este nevoie; Cucurbita poate avea forma cilindrica sau sferica in ea introducandu-se apa sau substante de distilat, e cuplata cu diferite dispozitive ce permit alimentarea continuu fara a intrerupe distilarea; Incalzirea se poate face cu foc direct, abur sau electric Poate prezenta un dispozitiv de sicane ce contribuie la revarsarea apei comune antrenate de vapori sub forma de pelicule, bule sau chiar sub forma de picaturi saparate;b) Un capac de forma sferica / cilindrica = capitel Este partea care acopera curcubita ; Se inchide etans si se continua cu un tub in forma de gat de lebada numit condensator care este suficient de larg pentru a lasa sa treaca liber vapori fara sa produca cresterea presiunii, tub ce face legatura intre capitel si refrigerentc) Condensator d) Refrigerent Este partea alambicului unde vaporii iau forma lichida;

Mod de lucru:-apa potabila se introduce in evaporator pana la 2/3 sau fata de volumul total;- cu ajutorul unei surse de caldura se transforma in vapori ce ajung in refrigerent prin intermediul condensatorului;-in refringerent curga apa rece in contiuu vaporii din serpentina fiind transformati in apa distilata;- refrigerentul poate fi asezat deasupra cucurbitei per altus, in lateral per latus, dedesupt per descensum;

Conditii de colectare a apei distilate: Se face in recipiente din sticla neutra bine spalate si clatite in prealabil cu apa distilata; Primele portiuni de apa distilata se arunca deoarece pot contine gaze si substante volatile; Nu se colecteaza apa proaspata peste apa veche; Deschiderea vasului de colectare trebuie sa fie ingusta si trebuie sa fie mai mare decat diametru tevii de scurgere a distilatorului, se etanseizeaza cu mansoane de vata sau de tifon Distilatorul se amplaseaza in boxe sterile de 2x2 m, asezate in vecinatatea camerei de receptura; Sterilizarea se face cu lampi cu raze UV; Curatenia se face cu carpe umede fara matura;

Valabilitatea apei Pentru colire si solutii parenterale este indicat a se folosi apa din primele 4 ore Pentru solutiile obisnuite apa distilata se paote folosi in termen de 14 zile; Dupa 4 ore pot aparea pirogene = produs de metabolism al microorganismelor; ele se distrug foarte greu si dau efecte nedorite pentru bonlavi si anume: temp peste 40 C si frisoane.

3. Comprimate, definitie, clasificarea dupa modul de administrare

Def: Sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active; se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare si sunt destinate administrarii orale.

Clasificare dupa modul de administrare

1. Uz intern: orale, bucale, sublinguale, masticabile, efervescente2. Extern: vaginale, pentru solutii de uz extern, pentru inhalatii3. Uz parenteral: implante hipodermice, pentru solutii sterile care se realizeaza ex tempore

Comprimate neacoperite (uz oral): Comprimate obisnuite Comprimate de uz specialComprimatele obisnuite sunt 90% din productia de comprimare. Se inghit intregi, se obtin prin comprimare directa, granulare umeda sau uscata.Formularea le asigura dezagregarea rapida si cedarea rapida a substantelor medicamentoase. Unele pot actiona local la nivelulu tractului gastrointestinal(antiacida), altele au actiune sistemica.Pot fi: Unistrat(obtinute printr-o singura comprimare) Multistrat(obtinute din straturi concentrice fara a fi acoperite, obtinute prin comprimari succesive)Comprimatele de uz special:1.Comprimate efervescente sunt neacoperite si contin amestec de substante acide, carbonati sau hidrogenocarbonati care reactioneaza rapid in prezenta apei si elibereaza CO2. Inainte de administrare se dizolva sau disperseaza in apa. Se pastreaza in mediu uscat, recipiente cu substante dezhidratante:silicagel.2.Comprimate masticabile sunt destinate pacientilor cu deficiente de inghitire a comprimatelor intregi (copii, batrani). Se prefera a sa prelucra astfel antiacide, vitamine, acid acetilsalicilic. Proprietatile caracteristice acestor comprimate sunt: gust placut, si rezistenta mecanica redusa.3.Comprimate pentru supt sau orale:se mentin in gura spre a elibera substanta activa in vederea combaterii a unor afectiuni locale a mucoasei. In compozitia lor intra:antibiotice, analgezice, antiseptice, astringente, decongestionante. Cand substanta medicamentoasa se dizolva intr-o solutie de zahar si se toarna apa in forme produsul obtinut se numeste pastila sau bomboana medicinala.Excipinti:zahar candel, masa de gelatina hidroglicerinata. Cand substanta medicamentoasa se prelucreaza intr-o masa vartoasa ce se intinde pe o foaie din ce se decupeaza unitati individuale ce se usuca=tablete triturate ce se mentin in gura.Trochisti sunt asemanatori cu tablete triturate, dar acesta se tin sub limba.4.Comprimate sublinguale si bucale sunt destinate mentinerii sub limba sau intre gingie si buza = mucoasa obrazului pentru a elibera substanta medicamentoasa ce intra in circulatia generala prin mucoasa sublinguala respectiv bucala, evitand bariera hepatica nitroglicerina.5. Comprimate solubile sunt utilizate ca tablete hipodermice ce se dizolvau inaintea injectarii, excipientii trebuie sa fie solubili iar conditiile de preparare sa asigure stabilitatea produsului. Acest tip de comprimate se foloseste azi in mod exceptional in caz de calamitati. Se mai pot prepara comprimate solubile pentru obtinerea de solutii dezinfectante caz in care se iau masuri de precautie sa nu produca intoxicatii prin ingerare. Sunt comprimate obisnuite ce se dizolva total si rapid in interval de 40 min la 40 C. Diametrul este intre 3-5 mm pentru a nu necesita multa apa pentru dizolvare.6. Comprimate vaginale /ginecologice sunt intrebuintate local in scop terapeutic. Introduse in vagin trebuie sa se dizolve sau dezagrege in lichidul vaginal. Forma poate fi adaptata spre a favoriza retinerea in vagin. Subst. medicamentoase pot fi antibiotice, antiseptice, antiinfectioase, antimicotice, etc. Pot fi administrate si substante hormonale ce se absorb pe aceasta cale intrand in circutul sanguin. Pot avea o dezagregare obisnuita sau spumogena sau foarte lenta. 7. Comprimate implantabile / comprimante dept se implanteaza prin incizie chirurgicala. Au ca scop producerea unui efect terapeutic intre o luna si un an. Au forma rotunjita cu grosimea de 3 mm si diametru de 7 mm. Nu au o utilizare prea raspandita. 8. Comprimate oftalmice trebuie sa se dezagrege usor in lichidul lacrimal. Comprimatele au un diametru de 3 mm si greutate de cateva cg.Timpul de dezagregare pt. diferite tipuri de comprimate:-cpr. per-orale(inghitit)1-15min.-cpr.orale(de supt)-30-60min.-cpr. sublinguale-3min.-cpr. efervescente-5min. fara reziduu-cpr. vaginale-2 min. in solutie de acid lactic si lactat de calciu

4.Solutii extractive apoase Metode generale de preparare dupa FR X

Solutii extractive apoase ( FR X SOLUTIONES EXTRACTIVAE AQUOSAE )Sunt forme farmaceutice lichide obtinute prin macerare, infuzare sau decoctie rezultand macerate, infuzii sau decocturi. Pt obtinerea solutiilor extractive produsul vegetal se utilizeaza maruntit. Sunt preparate intermediare care NU se administreaza ca atare.FR X prevede urmatoarele grade de maruntire:flori, frunze, ierburi si radacina de Althaea - sita I; radacini, scoarte - sita II; fructe, seminte - sita IV; produse ce contin alcaloizi si glicozide - sita VConform FR X raportul drog - solvent folosit la preparare este de 6% daca medicul nu prevede altceva. Exceptie fac:florile de musetel, radacina de valeriana si radacina deciubotica-cucului = 3%; frunzele de digitala = 0.50%; radacina de ipeca = 0.25%Solventul folosit este apa distilata, uneori acidulata sau alcalinizata.Pt a favoriza extractia din produsul vegetal a: saponinelor acide greu solubile in apa se adauga 1g hidrogenocarbonat de sodiu la 10g produs; alcaloizilor se foloseste apa acidulata cu acid citric, clorhidric sau tartric in parti egale cu continutul in alcaloizi( la scoarta de China se adauga 1.50ml HCl pt 1g alcaloizi ); principiilor active din produsul vegetal se umecteaza cu apa distilata ( 3 p apa : 1p produs) principiilor active din produse ce contin uleiuri volatile se umecteaza cu alcool diluat ( 70 ) 0.50p alcool : 1p produs; florile de tei se umecteaza cu apa pt ca se urmareste extractia mucilagiilor.Filtrarea: se face prin tifon, vata sau amandoua.Descriere: lichide limpezi sau slab opalescente, cu miros, gust si culoare caracteristice componentelor extrase din produsul vegetal.Conservare: se prepara in cantitati mici si se pastreaza la rece (2 - 8C ). FR X prevede ca atunci cand cantitatea de solutie extractiva depaseste 100g se adauga 0.1g amestec Nipagin - Nipasol pt fiecare 100ml solutie.Maceratele Solutii extractive apoase obtinute prin macerare care are drept scop extragerea principiilor active termolabile si a mucilagiilor din produsul vegetal.Mod de lucru: peste produdul vegetal maruntit si cantarit in prealabil se adauga apa rece si se lasa la macerat 30 minute, interval in care amestecul se agita de 5 - 6 ori. Lichidul obtinut se decanteaza si se filtreaza prin vata, dupa care se completeaza la masa prevazuta prin spalarea rezidului cu apa distilata fara a presa. InfuziileSolutii extractive apoase ce se obtin prin infuzare care urmareste extractia principiilor active din produse vegetale care contin tesaturi friabile ( flori, frunze, ierburi ).Mod de lucru: produsul vegetal maruntit corespunzator se umecteaza cu apa distilata rece timp de 5 min (3p apa : 1p produs). Dupa umectare se adauga apa incalzita la fierbere pana la masa prevazuta si se lasa in contact timp de 30 min in vas acoperit. Amestecul se filtreaza prin vata si se completeaza la masa prin spalarea si presarea rezidului.DecocturileSolutii extractive apoase ce se obtin prin procedeul de decoctie care reprezinta operatia de dizolvare extractiva a principiilor active din produse vegetale care contin tesaturi lemnoase ( rizomi, scoare, radacini ). Mod de lucru: produsul vegetal maruntit corespunzator se umecteaza cu apa rece timp de 5 min ( 3 p apa : 1 p produs), dupa care se adauga pana la masa prevazuta apa adusa la fierbere si se lasa pe baie de apa in fierbere 30 min. Solutia obtinuta se filtreaza fierbinte prin vata si se completeaza la masa prevazuta prin spalarea rezidului cu apa fierbinte si presare.

5. Cantarirea, balante uzuale, folosirea si intretinerea acestora, reguli practice la cantarire

Cantarirea = este operaia prin care se determin masa substanei sau produsului cu ajutorul balanei i a greutilor corespunztoare. n ara noastr unitatea de msur pentru mas este gramul cu multiplii i submultiplii si.Tipuri de balante: balanta cu coloana balanta de mana balanta cu terezii balanta analitica balanta semiautomata balanta electronica1) Balanta cu coloana, tip sibiu sau balanta tehnica pentru cantarire intre 10- 1000 gDescriere: coloana verticala metalica fixata pe o cutie, acoperita uneori cu o placa de marmura (cu 2 sau 3 sertare) la partea superioara a coloanei este asezata pe un cutit o parghie metalica formata din 2 brate, la extremitati prezinta 2 cutitepe care se sprijina 2 dipozitivew cu 2 platane (talere) au dispozitiv de blocare ptr a nu oscila liber echilibru este verificat de un ac fixat in mijlocul parghiei si care penduleaza in fata unui ecran gradat echilibru este satisfacator cand oscilatiile sunt uniforme echilibru trebuie verificat inaintea fiecarei cantariri2) Balanta de mana sau cumpana de mana pentru cantariri mici cuprinse intre 0,10 10 gDescriere: parghie suspendata cu ajutorul unui cutit intr-o furca metalica terminata cu un inel la extremitatile parghiei sunt prinse prin 3 snururi 2 platane din celuloid sau material plastic se tine cu mana stanga in timp ce cu dreapta se manevreaza incarcarea, cursorul si descarcarea platanului poate avea un cursor sau se pot folosi greutati3) Balanta cu terezii pentru cantariri de la 100 5 000 gDescriere un sistem de parghii care sustine 2 platane asezate orizontal4) Balanta Chirana asemanatoare cu balanta cu coloana pentru cantariri intre 0,05 50 gDescriere este prevazuta cu un opritor este prevazuta cu un sertar cu lacasuri in care sunt asezate greutati si o penseta cu care se manipuleaza5) Balanta analitica se foloseste in laborator avand o sensibilitate de ordinul zecimilor de mg cantitatea de substanta este indicata cu 4 zecimaleDescriere balanta analitica clasica are o constructie asemanatoare cu cea cu coloana se pastreaza intr-o boxa cu temperatura si umiditate constante manipularea se face prin 2 deschideri laterale prin care se introduc mainile operatorului

EXPRESII FR Xexact cantarit = se refera la faptul ca determinarea masei se face cu balanta anlitica

6) Balantele semiautomate Balanta cu 1 platan limite de incarcare 1 000 g 2 000 gDescriere la balantele de incarcare cu limita de 1000g diviziunea este de 1 gram pana la 100g cu ajutorul unei manete se poate schimba limita de incarcare la balantele de incarcare cu limita de 2000g diviziunea este de 2 grameBalanta cu 2 platane limite de incarcare 10 000 gDescriere la cantarirea cu aceasta balanta se iau in calcul cadranul si greutatile

Greutatile greutatile folosite trebuie sa fie marcate DGM (directia generala de metrologie) greutatile mai mici de 1 Kg se conf. Din bronz, alama sau arama greutatile mai mici de 1 g se fac din placute mici de aluminiu si au forme diferite

Conditii de calitate pentru balantea) stabila, inclinarea sa se faca cand se adauga greutati iar la ridicarea acestora sa revina la pozitia initialab) dreapta, justa sau exacta, ceea ce inseamna ca balantele ramn in echilibru la adaugarea a 2 greutati egale. Balantele trebuie sa fie echilibru si cand platanele sunt goalec) sa fie fidela, adaugand un corp in diferite puncte ale talerului sa fie necesara de fiecare data o aceeasi greutate pentru echilibrared) sa fie sensibila, balanta sa se incline la adaugarea unei greutati cat de mica

Controlul balantelor si greutatilor e reglementat de lege si executat de DGM periodic la inceputul fiecarei cantariri balanta e verificata de operator balanta corespunzatoare: coloana in pozitie vericala, bratele si talerele se balanseaza pe liber, fara frecare, iar acul indicator sa oscileze in aceeasi masura la dr si stg punctului zero balanta se aseaza pe o suprafata perfect plana se incearca sensibilitatea cu o greutate foarte mica

Conditii de pastrare pentru balante sa fie ferite de variatii mari de temperatura si umiditate sa se respecte limita de incarcarede pana la 1 data si fata de aceasta parghiile sa fie sterse de praf cu o carpa moale cutitele si lacasul acestora vor fi protejate prin blocare in repaus si se sterg cu o carpa moale curata si uscata sau cu o pensula partile nichelate se sterg cu carbonat de Ca cumpenele de mana se pastreaza in carton sau suspendate intr-un cuiReguli practice la cantarire toate preparatele medicamentoase se verifica la masa exceptie - solutiile parienterale se masoara la volum se folosesc balante verificate n afara unor indicaii speciale, cntririle se fac cu o precizie de 0,01 g cnd avem indicaia exact cntrit s-au se cntrete exact cntrirea trebuie fcut la balana analitic cnd substanele sunt prescrise n pri (prescurtat p) o parte va fi asimilat ca fiind 1g alegem balana potrivit cantitii de cntrit pentru cantitile sub 0,05 g se utilizeaz pulberi titrate (pulberi diluate 1/10 sau 1/100 pentru exactitatea cntririi). intotdeauna se verific punctul de echilibru al balanei nainte de cntrire. pentru cntrirea substanelor solide se pun pe cele dou talere (n situaii n care nu cntrim direct n vasul tarat) 2 foite de hartie sau 2 cartele de plastomeri egale iar substanele se scot din borcan cu ajutorul linguriei de metal sau plastic i se pun pe talerul drept (pe talerul stng fiind greutile). lichidele se vor cntri n flacoane sau mensuri (vase de laborator tarate) lichidele se cantaresc cu grija ptr a se evita murdarirea etichetei; se inclina sticla pe partea opusa etichetei dopul borcanului sau sticlei cu care se lucreaza se aseaza mereu cu varful in sus cntrirea substanelor vscoase se face n capsule de porelan de unde pot fi scurse usor. substantele moi se pot cantari pe foite de hartie cerata ptr a nu se murdarii platanul balantei

6.Pulverizarea, metode de pulverizare, ustensile folosite

Pulverizarea= este operaia prin care corpurile solide sunt reduse n fragmente foarte mici, pn la dimensiuni coloidale.- este o etapa obligatorie pentru toate publberile- pulverizarea se poate realiza prin: lovire (aplicnd lovituri perpendiculare pe substana respectiv) sau prin triturare efectund o micare circular de apsare n sens invers acelor de ceasornic.- in functie de marimea particulelor obtinute deci a gradului de finete urmarit se pot obtine particule mari de peste 1mm prin sfarmmare sau particule mici cuprinse intre 50 si 500 microni prin macinare-prin pulverizare suprafata totala a particulelor creste foarte mult, ceea ce constituie un avantaj ptr prepararea anumitor ff deoarece sa mareste viteza de dizolvare la solutii se usureaza procesul de extractie la solutile extractile se ajunge la amestecuri mai omogene in cazul pulberilor compuse-procesul de pulverizare necesita supunerea materialului la forte de presare si forfecare-maruntirea poate fi obtinuta prin 4 metode principale:-strivire- taiere sau despicare- lovire- frecaren farmacie aceast operaie se realizeaz cu ajutorul mojarului i pistilului (pentru pulverizare fiind indicat mojar a crui perei prezint porozitate).Dup pulverizare substana se cerne prin sita indicat iar un eventual reziduu se pulverizeaz din nou. Conform FR X substana se pulverizeaz fr reziduu.

Pulverizarea cu reziduu este ntlnit la unele produse vegetale (exemplu rdcin de ipeca) unde un anumit reziduu este rezultat din esutul lemnos foarte srac n substan activ.Rezidu se admite pana la 5% la vegetal iar la chimice nu se admite reziduu.

Porfirizarea = Este o metoda de pulverizare prin care se obtin pulberi foarte fine. Ea se executa cu ajutorul unui pistil plat sau usor concav la baza care actioneaza frecand substanta pe o placa perfect lustruita. Atat pistilul, cat si placa sunt confectionate dintr- un material foarte dur si rezistent, cum este porfirul sau otelul inoxidabil.Pulverizarea prin intermediiPentru a micora timpul de pulverizare la substane care se pulverizeaz anevoios, utilizm unele substane strine inerte chimic i farmacologic, cu rolul de a uura operaia, modalitatea numindu-se pulverizare prin intermediu, ca de exemplu:Intermediu permenente- zahrul pentru pulverizarea seminelor de oleaginoase (dovleac, in etc.);Intermedii efemere (10% )- alcoolul pentru camfor, acid boric, acid salicilic;- cloroformul sau eterul pentru dizolvarea iodului;- substane gazoase pentru obinerea de pulberi foarte fine (sulf).

Frecarea pe o sita:- pulverizarea unor substane cu tendin de aglomerare (oxid de magneziu sau oxid de zinc) se realizeaz prin frecarea pe sit.

7.Siropuri, metode de preparare

Siropuri ( FR X SIRUPI ) Sunt preparate lichide cu un continut crescut de zahar (54 - 64% ) destinate administrarii interne. Continutul de zahar este mai mare decat solventul.Siropul se clasifica: 1 dupa formulare: -oficinale(siropul simplu, siropul de Tolu, siropul de beladona, siropul de codeina)-magistrale-industriale2 corectoare de gust3 medicamentoase

Preparare: conform FR X se prepara prin dispersarea subst active sau a extractelor vegetale in solutii concentrate de zahar sau in sirop simplu si completare la masa prevazuta. In principiu prepararea are 3 faze:a.dizolvarea zaharului in apa sau in solutia ce contine subst. activeDizolvarea zahrului se face prin mai multe metode:a) Metoda de preparare la rece - metoda agitrii, per descensum, percolare;b) Metoda de preparare la cald.Dizolvarea la rece se folosete rar deoarece se realizeaz greoi si siropul obinuit poate fi invadat de microorganisme. In general, metodele de preparare la rece se folosesc pentru alte siropuri in care sunt incorporate substane termolabile sau volatile.Prepararea la rece prin metoda agitrii: intr-un pahar Berzelius se aduc cele 64 g zahr si cantitatea corespunztoare de apa. Amestecul obinut se agita cu o bagheta pana la dizolvarea completa a zahrului.Preparare la rece prin metoda per descensum", numita si dizolvarea circulanta: zahrul se aduce intr-un scule, si se suspenda la suprafaa apei (cu ajutorul unei baghete de sticla), fara ca aceasta sa ating pereii vasului. Dupa dizolvarea ntregii cantiti de zahr, amestecul se agita pentru omogenizare.

Prepararea prin dizolvarea la cald: este metoda folosita in farmacie si se realizeaz astfel: zahrul si apa se aduc intr-un vas emailat, cu emailul intact, pe baie de apa, la foc moderat si se agita pana la dizolvarea zahrului, fierbandu-se 1-2 minute. Pentru ca procesul de dizolvare sa fie mai rapid, zahrul se pulverizeaz si apa se incalzeste. Daca spumeaz, spuma se va indeparta. Siropul obinut se filtreaz fierbinte prin hrtie de filtru, vata, estura. Se pot folosi plnii de filtrare la cald. Cand prepararea siropului se face la temperatura prea ridicata, el poate capata o culoare bruna datorita caramelizarii zahrului, de aceea va fi necesara o decolorare a acestuia. Daca in timpul fierberii se pierde din apa, completarea se face cu apa distilata fierbinte, pana la obinerea concentraiei corespunztoare.

b.aducerea la concentratia doritaEste operatia ce se aplica tuturor siropurilor preparate la cald. Stabilirea densitatii se face cu ajutorul densimetrului sau zaharimetrelor ce se lasa sa pluteasca in sirop in timpul prepararii. In lipsa de densimetre concentratia se stabileste prin cantarirea cat mai exacta a vasului si componentelor siropului pt ca intr-un sirop mai concentrat zaharul cristalizeaza iar intr-un sirop mai diluat zaharul e expus hidrolizarii sau fermentarii. Densitatea siropurilor trebuie sa fie intre 1.30 - 1.32.c.clarificarea si decolorareaCa agenti de clarificare se folosesc:*pasta de hartie de filtru, albumina, carbune medicinal, sau pulberi inerte (talc, caolin, carbonat de magneziu).8. Deosebiri intre solutiile injectabile si solutiile perfuzabile dupa FR X

PREPARATE INJECTABILEPREPARATE PERFUZABILE

In FRX intalnim preparate injectabile sub denumirea de INIETABILIA si se definesc ca fiind preparate sterile destinate administrarii parenterale incare substantele active sunt dispersate molecular si sub forma de solutii, emulsii,suspensii sterile sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire. Sunt repartizate in fiole sau flacoane si sunt administrate prin injectare.FRX prevede o monografie de generalitati pt medicatia injectabila si 35 de monografii individualizate de preparate injectabile.Preparatele perfuzabile sunt solutii apoase sau emulsii de tip U/A izotonice, apirogene si sterile care se administreaza IV in volume de 100 ml sau mai mari cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. In FRX se gasesc la monografia INFUNDIBILIA.

Se folosesc pt tratament si scop de diagnosticSe folosesc pt. a hrani organismul

Se administreaza IV, IM,SCSe administreaza doar IV

Se administreaza in cantitati de 5-10 mlSe administreaza in cantitati de 100 ml.

Se conditioneaza in fiole si flacoane Se conditioneaza in pungi de plastic.

9. Divizarea, metode de divizare pentru medicamente

Divizarea e o etapa obligatoria in cazul pulberilor divizate.Diviziunea pulberilor in doze unitare se face in mai multe moduri si anume:prin aprecierre vizuala a conurilor de pulbere formate pe cartele de celuloid si prin masurarea si prin cantarire. Apreciere vizuala sau dupa ochi consta in repartizarea pilberii in doze egale in numarul indicat pe cartele asezate cate 5 in randuri verticale unele peste altele in asa fel incat o treime din lungimea fiecarei cartele sa fie libera pe aceasta urmand sa se depuna pulberea de divizat. In felul acesta conurile de pulbere sunt mai aproape unele de altele aprecierea vizuala e mai usoara. Repartizarea in volume e mai exacta iar pierderea de substanta prin aderarea de cartele e mai redusa deoarece distanta de parcurs pana la introducerea in capsule e mai scurta. Cartela cu pulbere de divizare se tine cu mana dreapta deasupra sirului de cartele asezate vertical si printr-o usoare lovire a marginei cartelei cu degetul aratator intreaga cantitate de pulbere se repartizeaza in doze egale. Este de criticat procedeul prin care cartelele se aseaza orizontal si mai ales distantate intre ele dispunerea pulberilor facundu-se in mijlocul cartelei. Prin procedeul dupa ochi sunt pierderi de substanta iar diferenta dupa doze poate fi mare daca operatorul nu are suficienta experianta. Procedeul se foloseste atunci cand avem de divizat cantitati de substanta mai mari intr-un timp mai scurt . Modul prin masurare se executa cu dispozitive speciale. Se foloseste pentru divizare de cantitati mari de substante dar este imprecis deoarece substanta se cantareste in prealabil si apoi se masoara. Modul prin cantarire este cel mai exact procedeu si singurul recunoscut de FR. Necesita timp mai mult sunt si oarecare pierderi de substanta dar merita folosit deoarece obtinem doze exacte.

10. Solventi uzuali folositi la prepararea solutiilor, enumerare, descriere

Solventi:Solventii sau faza de dispersie constituie al doilea component esential al unei solutii. El reprezinta dizolvantul care transforma substantele medicamentoase in solutie prin intermediul operatiilor de dizolvare.

Conditii de calitate pt solventi: sa nu aiba actiune farmacologica proprie; inert din punct de vedere chimic; incolor, pur, stabil, neinflamabil; putere mare de dizolvare; ieftin si usor de procurat; sa nu reactioneze cu materialul recipientelor in care se lucreaza; sa se conserve bine si sa asigure o buna conservare; sa nu fie toxic; usor de recuperat daca au folosit la prepararea solutiilor extractive.

Clasificarea. Dupa constanta dielectrica:1)polari = constanta dielectrica mare, adica pot prezenta forte electice locale.2)nepolari = nu prezinta moment electric, adica au constanta dielectrica aproape de 0.

b. Dupa LLOYDgrupa 1: apa distilata, alcool etilic, metilic, glicerol, propilen-glicol.grupa 2: acetona, cloroform, acid acetic, eter, eter-acetic.grupa 3:benzen, tetraclorura de carbon, sulfura de carbon, ulei de parafina, ulei de terebentina, uleiuri vegetale.

IMPORTANT ! solventii din aceeasi grupa sunt miscibili intre ei in orice proportie. solventii din grupa 2 sunt partial miscibili cu cei din grupa 1 si 3 solventii din grupa 1 si 3 nu se amesteca intre ei.

Solventi uzualiSolventul apa e cel mai important din punct de vedere calitativ, polar, bine tolerat de tesuturi, usor de asimilat pt ca reprezinta constituientul major al organismului, nu prezinta toxicitate, e cel mai economic solvent, suporta actiunea caldurii fara a se descompune fapt ce inlesneste obtinerea preparatelor parenterale si pt ochi (preparate sterile).Fr X inscrie urmatoarele monogrfii ce corespund scopurilor farmaceutice: Apa distilata ( AQUA DISTILLATA; AQUA DISTILLATA AD INIECTABILIA iar in suplimentul din 2001 apare AQUA PURIFICATA)Apa dizolva subst anorganice, o parte din subst organice, alcooli, zaharuri, cetone, aminoacizi, taninuri,etc. Nu dizolva rezine si hidrocarburi.Conservare : 14 zile pt solutiile obisnuite 4 ore pt solutiile parenterale

Prezentarea apei distilate:este un lichid incolor, inodor dpdv chimic si microbiologic. Apa purificata e o apa cu o puritate mai ridicata ca a celei distilate dar nu indeplineste caracteristicile acesteia dpdv bacteriologic.

Alcool etilicDupa apa cel mai utilizat, singur sau in amestec de solventi pt preparatele unei mari categorii de solutii. Solvent polar ce se amesteca in orice proportie cu apa, glicerol, propilen-glicol, polietilen-glicoli lichizi, etc.Prezentare: lichid incolor, limpede, volatil, inflamabil, cu miros caracteristic si gust arzator. pe langa calitatea de dizolvant are calitati dezinfectante si antiseptce, de aceea in preparatele de uz intern are si rol de conservant.Alcoolul dizolva: iod, alcaloizi, baze, uleiuri volatile, mentol, timol, camfor, glicozide, materii colorate, etc.Incompatibil cu subst oxidante.Conservare: se face in recipiente de capacitate mai mare, bine inchise, ferite de lumina.

FR X prevede urmatoarele monografii: alcool absolut, alcool rectificat, alcool, etanol, regasit la monografia Alconolum cu concentratia de 96 .alcoolul diluat ( ALCONOLUM DILUTUM ) concentratie 70 obtinut prin diluarea cu apa.

Solventi anhidriGlicerol ( glicerina ) FR X : GLYCEROLUMPrezentare: lichid incolor, siropos, fara miros, cu gust dulce, higroscopic, temperatura de fierbere 140 C. Se amesteca in orice proportie cu apa, alcoolul, acid lactic cand ii scade vascozitatea, practic insolubil in cloroform, eter, uleiuri grase si uleiuri volatile, nemiscibil cu lanolina si vaselina. Dizolva: alcooli, polioli, zaharuri, saruri organice si minerale, etc. Incompatibil cu subst oxidante.Se utilizeaza ca solvent pt prepararea formelor aplicate pe mucoase, ca laxativ in clisme, sau intern in dischinezii biliare.Administrarea orala pe cale bucala da iritatii gastrice.Intra in componenta unor forme farmaceutice ca: unguente, suspensii, emulsii, supozitoare, ovule.Conservare: flacoane bine inchise pt ca este subst higroscopica.

Propilen-glicol (FR X: PROPYLENGLYCOLUM)Prezentare: lichid limpede, vascos, incolor, fara miros, gust dulce amarui, higroscopic, miscibil cu apa, acetona, cloroformulo, solubil 1:6 in eter, nu se amesteca cu uleiurile.Se sterilizeaza prin caldura.Capacitate de dizolvare sub cea a glicerolului.Dizolva: alcaloizii baza, anestezine, cloranfenicol, sulfamide, efedrina, mentol, vitamine din grupa A, B, D, iod, iodura de potasiu, etc.Folosit ca solvent cand subst medicamentoasa hidrolizeaza cu apa, fiind putin toxic se foloseste si intern. Extern : lotiuni cutanate, potenteaza actiunea bacteriilor.Conservare:recipiente bine umplute si bine inchise.

Polietilen-glicoli (FR X: MACROGOLA; PEG SAU CARBOVAX)Prezentare:pot fi solizi, semisolizi sau lichizi.Cei lichizi sunt limpezi, incolori, cu miros slab caracteristic, cu gust amar, usor arzator, higroscopici. Se amesteca cu apa, alcool, cloroform, acetona, glicerol. Nemiscibil cu uleiuri grase, grasimi, eter. Dizolva antibiotice, sulfamide, anestezina, camfor, acid salicilic, etc.Incompatibile cu fenoli, ioduri, taninuri, saruri de argint, acid acetil salicilic, terpeni hidrati, etc.Conservare: flacoane bine inchise care nu sunt confectionate din polietilen. Se pastreaza ferit de lumina.

AcetonaPrezentare: cetona miscibila cu alcoolul, eterul, uleiul volatil si apa. Are toleranta biologica redusa pt ca da dureri de cap si iritatii gastrice fiind inflamabil.Se utilizeaza in obtinerea oleorezinelor si ca solvent pt grasimi fiind folosit la degresari. Se utilizeaza extern si intra la subst cu regim special.

Solventi nepolariIntra uleiurile vegetale, de parafina, eter, acetat de etil, oleat de etil, mirestat de izopropil, uleiuri fine sau uleiuri vegetale.Conditii: sa fie neutre, cu indice de aciditate mic; sa nu rancezeasca usor; bine tolarate extern (sa nu produca acantoza = pori dilatati) iar pe mucoase sa nu irite; sa se resoarba repede fara a forma noduli cand sunt injectate I.M;Uleiurile fine sunt utilizate ca solvent la prepararea solutiilor uleioase (frictii, injectabile, colire, picaturi pt nas, etc), obtinerea sapunurilor, a emplastelor, linimentelor si ca excipienti la prepararea unguentelor.

Uleiul de floarea-soarelui (FR X HELIANTHI OLEUM) se obtine prin presarea la rece a semintelor de HELIANTHUS ANNUUS Prezentare: lichid uleios, galben auriu, cu miros slab caracteristic, gust dulceag, densitate mai mica ca apa, si prezinta indice de aciditate cel putin 2, usor solubil in cloroform, eter, benzina, greu solubil in alcool, insolubil in apa. Bun dizolvant pt solutii hidrofile si volatile.Folosit ca solvent pt obtinerea solutiilor uleioase de uz intern si extern si a solutiilor aplicate pe mucoase.Pt obtinerea solutiilor injectabile se foloseste ulei de floarea-soarelui neutralizat si sterilizat cu aer cald timp de 3 ore la 140 C :HELIANTHY OLEUM NEUTRALISANTUM ).Se mai foloseste la fabricarea emulsiilor, sapunurilor, unguentelor.Conservare:vase pline, uscate, ferite de lumina.

Uleiul de ricin (FR X RICINI OLEUM ) se obtine din seminte de ricini comunis Prezentare: lichid vascos, aproape incolor sau slab galbui, cu miros si gust slab particular.La 0 C se tulbura iar la -16 C se solidifica intr-o masa albicioasa, moale.Singurul ulei vegetal miscibil cu alcoolul.Utilizat ca vehicul pt subst lipofile si se foloseste pt prepararea unor forme farmaceutice ca: solutii, preparate injectabile, emulsii, unguente, globule, capsule gelatinoase, lotiuni de uz extern si mai ales in cosmetica. Intern se administreaza ca purgativ in doze de 5-10 g pt copii (2 g / an varsta) si 30-40 g adulti.

Parafina lichida (ulei de parafina) - FR X PARAFFINUM LIQUIDUMPrezentare: amestec de hidrocarbuni parafinice saturate fiind un produs obtinut la distilarea fractionala a petrolului. Parafinele sunt lichide incolore, fara gust si miros, solubile in benzen, benzina, cloroform, eter, foarte greu solubile in alcool, nemiscibile cu apa, se amesteca in orice proportie cu uleiuri volatile.Administrata intern parafina lichida e laxativa, bine tolerata de piele.Intra in compozitia unor forme farmaceutice ca: emulsii, unguente farmaceutice si cosmetice, solutii uleioase. ! FR X nu prevede folosirea lui la prepararea picaturilor pt nas (da parafinoame) recomandand inlocuirea sa cu ulei de floarea-soarelui.

Alte uleiuri folosite: de in, avocado, migdale, arahide, susan folosite mai mult in cosmetica.

11. Ambalaje folosite in farmacie

Ambalarea si ambalajul reprezinta un ansamblu de tehnici si materiale care permit protejarea medicamentului impotriva modificari posibile pana la utilizare.

Dezvoltarea si diversitatea produselor medicamentoase participarea la schimburile internationale au impus perfectionarea ambalarii (conditionarea)Conditionarea este operatia complementara care urmeaza dupa fabricarea unui medicament si este inchiderea formei farmaceutice realizate intr-un invelis de forma si material.Ambalajele sunt foarte variate si confera aspectul definitiv, usor de utilizat de catre bolnavi.Pot fi considerate deci ca o prelungire a punerii in forma a substantei farmaceutice. Cele doua faze de preparare si de conditionare sunt inseparabile.Aceasta e conditionarea primaraForma farmaceutica astfel conditionata este protejata de un ambalaj constituit in general din carton ceea ce se numeste conditionare secundara.Conditionarea unui medicament se compune din mai multe elemente care indeplinesc urmatoarele roluri:1) rol de protectie cand ambalajul contine forma farmaceutica si trebuie sa o pretejeze contra socurilor, deformarilor in timpul manipularii, transportului si depozitarii, factorilor de alterare prin permeabilitate la agenti externi (O2 , vapori de apa, lumina, microorganisme)2) rol functional- cand ambalajul trebuie sa faciliteze distribuirea medicamentelor si utilizarea lor de catre pacient3) rol de semnalizare si informare recipientul trebuie sa poarte in particular o eticheta pentru identificare usoara, sa aibe identificat numarul de utilizari si precautie4) rol de promovare a marketingului medicamentului. Medicamentul terbuie sa aiba aspect placut sa ofere incredere5) rol psihologic ambalajul trebuie sa prezinte semne distinctive, sa prezinte aceeasi culoare si forma pentru acelasi produs, sa aibe inscriptie Avizat de Ministerul Sanatatii

Conditii de calitate pentru materialele conditionate:1) inerte fata de continut2) sa fie lipsite de toxicitate3) sa fie impermeabile la lichide si gaze4) sa prezinte etanseitate5) sa protejeze continutul de radiatiile 6) sa aibe rezistenta fizica

Materialele folosite la conditionareSticla e cel dintai material utilizatProprietatile sticlei sunt: transparenta rezistenta fata de diferite elemente fizice si chimice poate lua prin prelucrare diferite forme ambalajele din sticla pot fi sterilizate are rezistenta mecanica buna dar la socuri puternice poate deveni casanta si se spargeTrebuie stiut ca suprafata sticlei imprima alcaneitate substantei apoase, din acest motiv de multe ori se recurge la izolarea peretilor sticlei prin siliconare ceea ce duce la imbunatatirea stabilitatii chimice si la golirea mai usoara a recipientului de continut.

Sticla obisnuita nu este recomandata pentru confectionarea recipientrlor farmaceutice. Pentru recipiente farmaceutice e recomandat a se folosi sticla cu un continut mare de siliciu.

In general se foloseste sticla colorata de prefetinta rosie bruna, neagra- rosie, rosie violet, brun inchis.Recipientele de culoare brun deschis, brun verzui, verde inchis sau violet sunt mai putin indicate deoarece lasa razele ultraviolete sa treaca prin ele.Culoarea albastra e total contraindicata deoarece cntine oxid de cobalt.Se acorda o atentie deosebita sticlei din care se fac fiolele si flacoanele pentru solutii parenterale (se injecteaz)Pentru ele se foloseste se foloseste sticla borosilicata sau sodocalcica.

Plastomerii ocupa un loc important in conditionarea primara a medicamentelorAvantajele plastomerilor greutate redusa rezistenta mecanica indiferent chimic securitate in administrarea solutiilor datorita absentei combinarii bacteriologiceDezavantajele plastomerilor unele materiale plastice cedeaza din componente sau reactioneaza cu substantele ambalate de aceea e necesar sa se testeze compatibilitatile medicamentului cu ambalajele din plastomer

Se disting:a) polimer termoplastici care pot fi prelucrati la cald Ex: polietilena (e folosita pentru obtinerea flacoanelor cu pereti supli, pentru obtinerea tuburilor pentru comprimate si unguente, saci, pungi, tipare, ambalje pentru supozitoare) , polipropilena(se foloseste pentru confectionarea filmelor si a articolelor sterilizabile cu apa firbinte, a seringilor), policlorura de vinilb) polimer termorezistent aici intra fenoplastele, aminoplastele din care se obtine cutii, busoanec) elastomerii (cauciucurile) ele se impart in:a. naturaleb. sinteticec. siliconiceSe folosesc pentru obtinerea de accesorii de conditionare, dopuri, tuburi si racorduri pentru aparatele de transfuzie, sonde, tetine, prezervative, etc.

Avantaje: cel mai importante elasticitatea, deoarece asigura etanseitatea dupa intepatura.Dezavantaj: cel mai importanta imbatranesc in timp mai ales cauciucul naturalMetale si aliajeCel mai folosit metal e aluminiuAvantaje: maleabilitatea, greutatea redusa rezistenta chimicaE utilizat sub forma de folii, tuburi, recipient pentru aerosoli, capace pentru flacoane de antibiotic injectabilStaniol e maleabil, e bine tolerat dar se foloseste din ce in ce mai rar pentru folii termosudabile fiind inlocuit cu aluminiuPb e folosit in ultima vreme foarte rar, doar siliconat, deoarece e toxic, prin acumulare duce la saturniz (intoxicare cu Pb)Otelul inoxidabil ofera mare rezistenta mecanica si chimica, e folosit pentru obtinerea de containere, cuve, diferite aparate, pese ce intra incontact direct cu medicamentul in timpul preparariiPortelanurile sunt mai solide si mai stabile decat sticla, dar sunt mai grele si se folosesc pentru confectionat de mojare si pistile recipiente pentru pastrarea excipientelor solizi si a unguentelor.Hartia in farmacie sunt multe tipuri de ambalaje de hartie. Hartia e folosita alaturi de carton in mod frecvent in farmacie. Ambalajele de hartie sunt folosite pentru conditionarea formelor farmaceutice ca: pulberi, comprimat, drajeuri.Dezavantaj major al hartiei este ca nu ofera protectie suficienta contra umiditatii si O2Ambalajele din hartie pot fi imbunatatite prin acoperirea cu folii din material plastic, polimetalizate, dar in aceste cazuri rolul protector nu-l mai ofera hartia.Din hartie se obtin plasturi, pungi, saci, etichete. Ambalajele de hartie pot fi capsule de hartie sa mai numesc si pachete in latime (CAPSULAE PAPIRACEAE) si sunt ambalaje folosite pentru pulberi divizate sau nedivizateEle se arunca dupa folosirea preparatului.Se utilizeaza pentru ambalarea pulberilor divizate in greutate de cateva grame pana la cateva centigrame.Pentru greutati mai mari se folosesc pungile de hartie numite in latina PUGILLUMHartia folosita trebuie sa fie de buna calitate, constituita aproape in totalitate din celuloza si trebuie sa fie indiferenta chimic fata de alte substante.

12. Clasificarea medicamentelor, dupa gradul de toxicitate, aranjarea lor in rafturi- insemne si etichete specifice functie de locul de depozitare

Prin medicament se intelege substante sau asociere de substante folosite in actul terapeutic cu scopul ameliorarii sau vindecarii la om sau la animal. Sunt considerate medicamente si substantele folosite in scop de diagnostic.

Dup toxicitatea. Medicamente obinuite sau anodine care se administreaz n cantiti de ordinul gramelor fr a produce tulburri n organism. Etichetarea substanelor se face cu etichet avnd litre negre pe fond alb i sunt depozitate pe raft obinuit;b. Medicamente puternic active (eroice) utilizate n cantiti de ordinul cg, iar eticheta acestora conine numele substanei scris cu litere roii pe fond alb i se depoziteaz la Separanda.c. Medicamente toxicesi stupefiante la care dozele sunt de ordinul mg, eticheta acestora are fondul negru pe care denumirea substanei este scris cu litere albe i sunt depozitate la Venena. Stupefiantele sunt substane care produc dependen. Depozitarea i etichetarea acestora este tot la Venena. Eliberarea stupefiantelor se face pe baz de reet cu timbru sec pe care se elibereaz doza maxim pentru 3 zile.

n oficin medicamentele sunt aranjate pe rafturi sau n dulapuri dup mai multe criterii:1. Calea de administrare (intern / extern);2. Forma farmaceutica3. Ordine alfabetica (stanga / dreapta)4. Termen de valabilitate (din fata in spate)

13. Dozele, tipuri de doze si definitii

Doza este acea cantitate de medicamente care se administreaza pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.

Doza terapeutica utila sau uzuala: reprezinta cantitatea minima de medicamente la care apare efectul minim terapeutic cunoscut. Cand nu se specifica altfel administarea se refera la calea orala, dozele pot fi pentru o data sau 24 h.Dosis plena consta in administrarea cantitatii intregi de medicamente o singura data in ziDosisrefracta medicamentele se prescriu fractionat in mai multe doze.

Doza de atac sau initiala poate reprezenta din doza totala; se impune in stari de urgenta; se foloseste pentru a realiza o concentratie activa;

Doza de intretinere este cantitatea de medicamente cu care se face tratamentul indelungat a unei afectiuni prelungite sau cronice si este corespunzatoare cantitatii de medicamente folosite zilnic de organism ce realizeaza intretinerea efectului favorabil obtinut prin doza de atac;

Doza unica este cantitatea unica de medicament administrata o singura data pe timpul tratamentului

Doza de depozit este doza unica dar cu efect prelungit pe zile, luni in functi de durata necesara substantei necesara in organism (preparate hormonale)

Doza curativa sau uzuala: cantitatea cuprinsa intre doza utila si cea maxima care da raspunsurile farmacodinamice cele mai favorabile in tratament

Latitudinea terapeutica se regaseste intre doza utila si doza curativa

Zona terapeutica sau maniabila se regaseste intre doza utila si cea toxica.

Varsta omului este impartita in urmatoarele etape: nou nascut (1 zi-2 luni) sugar(2 ani-2 ani) copil(2 ani-12 ani) adolescent(12-18 ani) adulti(18-60 ani) batrani(peste 60 de ani)Daca nu este interdictie de varsta calculul de doza pt copii se face astfe: in functie de varsta peste 2 ani pana la 12 ani:d=d- doza pt copilD-doza pt adultA-varsta copilului12-constanta in functie de greutatea corporala a copiluluid=G-greutatea copiluluiD-doza pt adult70-constantad-doza pt copil

d=F=factor de corelatie care are in functie de masa corporala capata urmatoarele valori:2=10-16 kg1,5=sub 36 kg1,25=sub 56 kg calculul dozei pt sugarid=A=varsta sugarului-ptr o luna -0.6%din doza adultului 2 luni1.3 3 luni-2% 4 luni-2.6% 5 luni-3.3% 6 luni-4% 7 luni-4.6% 8 luni-5.3% 9 luni-6% 10 luni-6.6% 11luni-7.3% 12 luni-8.2% 14 luni-9.3% calculul dozei pt batrani dupa 60 de ani,metabolismul incetinit, functiile hepatice si renale influenteaza absorbtia si eliminarea medicamentelordoza terapeutica maxima se obtine astfel:-60-80=D*0.80-peste 80 de ani=D*0.70

14. Ustensile, folosite la prepararea formelor farmaceutice, recunoastere si prezentare

n farmacii, pentru prepararea cantitilor mici de pulberi se utilizeaz mojarul i pistilul.Dac pentru pulverizare se ntrebuineaz mojare la care pereii au poroziti pentru amestecare se utilizeaz pe ct posibil mojare cu perei netezi. n afar de aceast modalitate se utilizeaz i aparate pentru amestecare acionate electric (mixere etc.) care conduc la obinerea unei pulberi cu omogenitate i grad de dispersie ridicat. La triturarea substantelor colorate se folosesc mojare cu pereti luciosiPentru pulverizarea substanelor toxice, iritante este important s se lucreze cu mojare acoperite sau operaia s aib loc sub ni.

Aceste substane se pstreaz n vase de porelan, de plastic, etichetarea fiind fcut n acelai mod ca i la substanele solide, iar pentru manipulare se utilizeaz spatule, patentule

Mensura este confecionat din tabl smluit, porelan sau sticl, are forma unui trunchi de con rsturnat i este marcat n interior ncepnd de jos n sus, cu numrul de mililitrii corespunztor pn la nlimea respectiv. Mensura este indicat pentru msurarea cantitilor mari de lichide (100 2.000 ml) deoarece msurarea cu ajutorul ei este mai puin exactCilindrul gradat confecionat din sticl, are form cilindric cu diametrul mic n raport cu nlimea. Este mai exact dect mensura, dar mai puin exact dect pipeta sau biureta.

Balon cotat fabricat din sticla, de diferite capaciti are un gt lung i ngust pe care este un semn care marcheaz capacitatea exact a balonului. Baloanele cotate permit o msurare exact a volumului diferitelor lichide

Pipeta. Pipetele sunt utilizate pentru volume mai mici de lichid. Ele sunt vase care permit o msurare exact a volumului lichidelor. Pipetele sunt de dou feluri:- pipete cu bul (a);- pipete biuret (b).

Biuretele sunt tuburi de sticl cilindrice, gradate cu diametrul bazei foarte mic n raport cu nlimea, la partea inferioar avnd un robinet cu ajutorul cruia se regleaz scurgerea.

15. Filtrarea, materiale filtrante uzuale

FiltrareaDefinitie: operatia de separare a unei faze lichide de o faza solida dintr-un amestec eterogen solid- lichid (suspensie) prin retinerea particulelor solide pe suprafata unui material filtrant ce permite numai trecerea fazei lichide.

Lichidul ce trece pprin filtru = filtratConditiile pt. ca o membrana sa fie filtranta:-sa retina particule in suspensie -sa prezinte rezistenta mecanica mecanica( sa nu se rupa in timpul filtrarii)-sa fie inerte din punct de vedere chimic-sa filtreze in debit continuu-sa fie economic si usor de procuratMateriale filtrante flexibile metalice-confectionate din otel inoxidabil, cupru, argint sau foi de tabla perforata- fol in industrie-pentru particule mari sau ca suport pentru filtre nemetalice- ptr lichide neagresive sau utilizate la temperaturi mari

Materiale filtrante flexibile nemetalice-confectionate din fibre de celuloza, lana, material plastice sau vascoase-permit retinerea particulelor fine-sunt sensibile la caldura-pot fi sterilizate cu vapori de caldura- pot filtra solventi polari si nepolariPnza de bumbac este utilizat frecvent, avnd o rezisten mecanic bun i pre de cost sczut. Nu este utilizabil pentru filtrarea substanelor corozive.Lna este utilizat pentru filtrarea acizilor diluai.estura de in este asemntoare bumbacului dar cu rezisten mai mare.Tesatura din matase are rezistenta mecanica mare. Sunt atacate de substante alcaline mai usor decat cele acide. Au fost inlocuite de materiale sintetice

Materiale filtrante neflexibile-sub forma de discuri, placi, cartuse obtinute din material dur prin presare ca atare sau in prezenta unui liant-au durata mare de functionare-rezistenta buna la actiunea lichidelor agresive- nu se deformeaza sub actiunea lichidelor de filtrat-poseda selectivitate-au debit constantEx: bujiile CHAMBERLAND-este une material ceramic poros-rezistent la caldura si pot fi sterilizate prin caldura uscataBujiile filtrante sunt confecionate din material poros obinut din amestecuri de caolin (Chamberland), de siliciu (Berkefeld) etc. cu ap, presate n forme i calcinate la 1.0000C Au un diametru al porilor ntre 0,3-0,4m. Rezistenta la caldura i se sterilizeaza prin caldura uscata.

Filtre din sticla sinterizanta rezultate prin sudura partiala a particulelor de sticla Porozitatea determinata de calibrul particulelorTifonul (Tela hydrophila FR X) este estur de bumbac n amestec cu celofibr. Pentru filtrare se utilizeaz n cteva straturi suprapuse sau combinat cu vat.Hrtia de filtru este din celuloz pur, de culoare alb, aspect omogen, rezisten corespunztoare i nu trebuie s cedeze filtratului substane strine. Rezistenta mecanica se poate mari prin pergaminare metoda ce consta in tratarea hartiei intai ac. Azotic, apoi cu amoniac dupa care se spala si se usuca, are o rezistenta mai buna fata de acizi sau baze.Din hartia de filtru se pot face filtre simple, plisate sau cutate.Filtrele plisate au o suprafata dubla de filtrare fata de cele simple si prezinta si o filtrare mai rapida.- filtrul simplu cnd suntem interesai de precipitat;- filtrul plisat cnd suntem interesai de fluid.

Vat (Gossypium depuratum, Gossypium depuratum mixtum, ambele oficinale n FR X) se obine din bumbac prin diferite operaii de purificare i albire, este tot celuloz i trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de FR X. Filtrarea prin vat este expeditiv i poate fi folosit ca atare sau mpreun cu tifon mai ales pentru soluii extractive apoase i siropuri. Rezistenta la tractiune, usor aspra la pipait, fara sa scartie. Filtrarea prin vata se face rapid si da solutii clare si e indicata pentru cantitati mici de lichid.

Gluga lui Hipocrat filtru din tesatura de lana sau bumbac de forma conica fixat pe un cadru de lemn sau cerc metalicla extremitatea inferioara si inauntru e prin un snur ce permite ridicarea bazei filtrului cand filtrarea incetineste datorita imbibarii cu particule a pereti filtrului. Se pot filtra cantitati mari de lichid prin partea superioara a filtrului ce nu e imbibat.Filtrare la cald- pentru solutii vascoase care se incalzesc si se folosesc palnii speciale. Unele palnii pot fi inconjurate de o teava prin care circula continuu apa calda sau doua palnii cu diametru diferit intre care circula continuu apa caldaReguli practice la filtrare: -filtrul de hartie se taie mai mic decat inaltimea palniei pentru a evita scurgerea prin capilaritate a lichidului pe dinafara. -Solutia se aduce pe peretele palniei sau prin prelingere pe o bagheta sau se confectioneaza un mic manson de protectie al varfului filtrului. -Prin filtrele de vata solutiile se trec aducandu-se pe mijlocul filtrului si prin usiara apasare a acestuia cu o bagheta, deoarece prin acest tip de filtre se pot pierde cantitati importantede solutie preseaza filtrul pt evacuarea acestora. -Orice filtru se umecteazain prealabil cu lichidul de filtrat sau cu un solvent(apa pt. solutiile apoase si alcool cu aceeasi concentratie pt. solutiile alcoolice)pt. filtrarea solutiilor in compozitia carora intra pulberi inerte, talc, caolin, carbonat de magneziu, caolin,se foloseste intotdeaunahartia de filtru. -Solutiile anhidre trebuie sa se conditii de calitate impuse de FRX.

16. Substante auxiliare, folosite la prepararea comprimatelor

Substante auxiliareExcipienti sunt majoritatea substantelor auxiliare adaugate unor subst medicamentoase si tratamanete speciale.Principalele grupe sunt:1.Diluantisau subst de umplutura sunt inerte din punct de vedere chimic si fiziologic si se adauga la formulare atunci cand avem o cantitate mica de substanta activa, cantitate ce trebuie completata pentru a realiza comprimatul de marime necesara. Minim de subst activa este de 50 mg. Diluanti pot fi solubili sau insolubili in apa. In cazul in care comprimatele trebuie sa se dizolve complet in apa se folosesc doar excipienti solubili. In general se prefera acei diluanti care usureaza prepararea si pot indeplini si rolul de aglutinanti absorbanti dezagreganti. Ex: lactoza, amidon, fosfat de calciu dibazic, celuloza microcristalina.Pentru comprimatele masticabile se utilizeaza zaharul, manitoul, sorbitolul (sorbitoul higroscopic).Clorura de sodiu eventual citratul sau sulfatul de sodiu se intrebuinteaza la prepararea comprimatelor ce duc la obtinerea solutilor limpezi.

2.Aglutinanti / lianti / adezivi contribuie la transformarea substantelor active purverulente in mici agregate denumite granulate ce pot fi mai usor comprimate. Se pot adauga sub forma uscata sau de solutie. Cei lichizi pot fi solutii apoase sau coloidale/ lichide de granulare si se adauga amestecului de substante active transformate intr- o masa vartoasa din care se prepara granulatele ce se supun uscarii. Aglutinantii nu trebuie sa aiba proprietati adezive excesive pentru a nu intarzia dezagregarea. Granularea poate fi umeda sau uscata. Aglutinantii pentru granularea umeda: glucoza sub forma de sirop, lactoza si zaharoza.Aglutinanti folositi la obtinerea preparatului cu timp de dezagregare prelungita (ce se dizolva lent in gura): guma arabica, guma tragacanta sub forma de mucilagii.Cel mai utilizat aglutinant este celuloza microcristalina folosit in procesul de granulare directa.Alte exemple: acid steraic, ulei de parafina, unt de cacao.Aglutinanti pentru granulare uscata / brichetare: PEG solide, PEG 4000, PEG 6000, fiind solubili in apa se preteaza la prepararea comprimatelor pentru solutii injectabile.

3. Dezagreganti asigura desfacerea comprimatelor dupa administrare in fragmente. In general dezagregantii se adauga dupa obtinrea granularii inante de comprimare. Pentru o degregarea mai energica se pot adauga dezagreganti si in masa inainte de granulare. La comprimatele care se sug si la cele pentru implante nu se adauga dezagreganti.Cantitatea dezagregantilor este de 5 20 %. Cel mai utilizat dezagregant este amidonul. Se mai foloseste amidonul modificat chimic, celuloza, acid alginic si celuloza microcristalina.

4. Lubrefianti reduc frecarea in timpul comprimarii si elimina comprimatele din matrita. Ajuta la prevenirea aderentelor comprimatelor de matrita si ponsoane. Actioneaza antagonist cu aglutinantii. Se impart in:- lubrefianti propriu- zisi, care diminueaza frecarea comprimatelor de matrita si favorizeaza expulzarea comprimatelor- antiaderenti sau antiadezivicare micsoreaza aderarea materialului de matrita si ponsoane- glisanti care imbunatatesc scurgerea de granulate din matrite realizand o umplere uniforma a acetora. Se pot folosi in cantitati mici 1 -5 % pentru a nu influneta dezagregarea.Ex: saruri metalica ale acidului stearic, uleiuri hidrogenaturi, talc FR X prevede folosirea talcului pana la 3% pentru ca nu este complet indiferent din punct de vedere fiziologic provocand iritatii pe mucoase.

5. Adsorbanti reduc gradul de umiditate a aemstecului ce contin subst medicamentoase lichide (tincturi, extracte fluide, uleiuri, amestecuri eutectice).Ex: carbonat de Ca, carbonat de Mg (5-10 %), oxid de Mg (aerosili)

6. Alte componente- Aromatizanti- Indulcitori- Stabilizanti- Coloranti Majoritatea comprimatelor sunt albe. Se practica colorarea artificiala a unor comprimate pentru a atrage atentia asupra toxicitatii acestora pentru efect psihologic sau pentru considerente comerciale.Aromatizantii si edulcorantii se adauga pentru comprimatele ce se desfac treptat in gura sau pentru comprimate efervescente.

17. Conservarea medicamentelor dupa FR X

Se refera la preparatele farmaceutice dar si la substante medicamentoase si insumeaza totalitatea probelmelor legate de modificarile pe care ar putea sa le sufere in timp in urma actiunii factorilor fizici, chimici sau biologici; masurile care trebuie aplicate pentru pastrarea pe o anumita perioada de timp a preparatelor si caracteristicilor neschimbate ale acestora.Se poeat considera stabil un medicament care controlat la un interval de timp corespunde conditiilor prevazute in farmnacopeesau in normele interne (caractere organoleptice, puritate, continut in principii active).Factori raspunzatori de alterare a medicamentelor in timpul conservarii pot fi interni sau externi.1.Factori interni includ reactiile care se petrec intre principiile active asociate intr-o forma farmaceutica precum si reactiile dintre substantele active si diversi excipienti.

2.Factori externi sunt: lumina, temperatura, aerul atmosferic datorita umiditatii si componentelro sale chimice, microorganismelor si alti agenti biologici, recipientele si materialele de ambalaj.Modificarile care se petrec in medicamente sub actiunea acestor factori sunt organoleptice, fizice, chimice si biologice.a)modificari organoleptice sunt schimbarea culorii, mirosului, gustului, consistentei precum si aparitia precipitatelor in forme lichide.b)modificarile fizice sunt fluidificarea, intarirea, eflorescenta, higroscopicitatea, schimbarea gradului de dispersiec)modificari chimice sunt oxidarea, reducerea hidroliza si polimerizaread)modificarile biologice pot aparea ca urmare a contaminarii preparatelor cu microorganisme, bacterii, ciuperci, algeEventualii produsi de descompunere a substantelor medicamentoase sau auxiliare uneori cu toxicitate marita pot fi depistati prin reactii de puritate. Modificarile chimice duc la scaderea continutului acestora sub limita admisa de farmecopee. Farmacopeea cuprinde conditiile generale la conservare pentru preparatele farmaceutice in monografiile generaleale acestora si conditii speciale pentru substante, produse vegetale si preparate farmaceutice in monografiile lor individuale.Recipientele in care sunt conditionate substantele, produsele vegetale sau preparatele farmaceutice au un rol esential in buna conservare. Dupa caz in farmacopee se indica recipiente bine inchise care protejeaza continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse lichide sau solide in conditii corespunzatoare de conservare, manipulare si transport si recipiente inchise etans care protejeaza continutul de mediul externprin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide, vapori, gaze sau microorganismea si impiedica pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor in conditii corespunzatoare de conservare, manipulare si transport. In unele monografii e prevazuta temperatura de conservare sau sunt folosite expresii care corespund anumitor interval de temperatura La rece 2 - 8 La loc racoros 8-15 La temperatura camerei 20 5 La cald 30 - 40 Alte expresii din FR care sunt legate de conservare: Ferit de lumina recipientele din sticla sa fie de culoare brun inchis sau din alte materiale care nu permit trecerea luminii Ferit de umiditate pastrarea medicamentelor in recipiente etans sau bine inchise si in prezenta unor subnstante deshidratate avand grija ca acestea sa nu vina in contact direct cu produsul respectiv Se prepara la nevoie sau in cantitati mici: preparatul are timp de conservare redus

Conservantii antimicrobieni se adauga se adauga unor preparate farmaceutice sterile cu scopul evitarii eventualei contaminari microbiene a acestora pe perioada folosirii lor sau a unor preparate farmaceutice nesterile in scopul reducerii incarcarii microbiene a acestora.Criteriile unei bune conservari trebuie indeplinite nu numai pana in momentul probabil prescrierilor de catre medic si al aplicarii de catre pacienti ci intr-un anumit interval stabilit numit perioada de valabilitate.Un medicament e considerat stabil daca pastrat in conditii corespunzatoare isi mentine neschimbate caracterele intr-o perioada de timp stabilita numita perioada de valabilitate.La medicamentele elaboarate in farmacii pe eticheta recipientului trebuie inscrisa data prepararii. Perioada este de 7-10 zile pentru medicamentele magistrale si 4-6 luni pentru medicamentele oficinale. In cazul medicamentelor industriale pe eticheta recipientului trebuie sa prevada perioada de valabilitate care este cuprinsa intre data fabricatiei si data de expirare.Daca data de expirare nu e prevazuta se intelege ca medicamentul respectiv are o valabilitate de 5 ani conform FR cu conditia sa nu prezinte modificari organoleptice.Produsul trebuie sa garanteze calitatea medicamentelor in cadrul perioadei de valabilitate. Personalul de specialitate are obligatia de a pastra medicamentele in conditii prevazute de a urmari perioada de valabilitate a acestora si de a observa eventuale modificari ale caracteristicilor organoleptice care vor atrage dupa ele scoaterea din consum a produselor respective. La eliberarea medicamentelor realizate in industrie sau preparate in farmacie personalul farmaciei trebuie sa atraga atentia pacientilor asupra conditiei de pastrare si perioadei de valabilitate a acestora.Ambalajul se alege in functie de perisabilitatea produsului.Exemple de termene de valabilitate :amestec eutectic -2 saptamani;pilule-2 luni dupa care se efectueaza un test de dezagreagare

18. Cernerea

Cernere Prin pulverizare indiferen de metoda si aparatura, nu se obtin particule de marime egala din acest motiv este necesara cernera materialului pulverizat. Cernerea are ca scop de a separa. Sitele sunt construite din retele tesaturi sau placi metalice perforate. Ca materiale folosite sunt firele de fier galvanizat, otel inoxidabil, aluminiu, alama, par, matase,lame,metalice.Tesaturile sunt fixate pe cilindri de lemn sau pe rame metalice care se aplica la corpul sitei. Cernerea este cu atat mai buna cu cat diametrul particulelor se apropie mai mult de cel al ochiurilorsitei. Totodata randamentul cernerii este ifluenta de constructia sitei de conditiile de lucrusi de proprietatile materialului.Dacamaterialul este umed particulele mici se aglomereaza si cernera este ingreunata.Sitele sunt numerotate dupa numarul de ochiuri pe cm patrat . este o etapa obligatorie cand masa pulberilor depaseste 20 g (conform FR X) materialul care trece prin sita se numeste cernut iar cele care raman pe sita refuz particulele cu forme sferice se cern mai bine prin site cu ochiuri circulare. In general cele sferice sunt mai usor de cernut decat cele alungite, solzi, placi etc. Randamentul unei site depinde de suprafata utila de constructie a sitei n tabel sunt prezentate cele 9 site standardizate oficinale n FRX.

Nr. siteiGrad de finee

IFragmente mariPentru fragmente vegetale

IIFragmente mijlocii

IIIFragmente mici

IVPulbere groscioarCern pulberi de uz intern

VPulbere mijlocie

VIPulbere semifin

VIIPulbere finCern pulberi de uz extern

VIIIPulbere foarte fin

IXPulbere extrafin

- refuzul la cernere nu trebuie sa fie mai mare de 5 %- nu se admit pulberi cu dimensiui mai mult de 50 % care se verifica cu sita imediat urmatoareIn industrie se folosesc si unele site cu diametrul ochiului mai mare fiind confectionate din sarma de fier galvanizat si se numesc ciururi. Produsul obtinut de la ciururi este de obicei un produs vegetal redus la fragment. Pentru cernerea pulberilor groscioare se folosesc site confectionate din fire de aluminiu sau alama iar pentru obtinerea pulberilor fine se folosesc sitele de matase.

19. Metode de sterilizare in farmacii

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune mecanismul microbicid consta in dezorganizarea reactilor metabolice ale germenilor microbieni pana la coagularea proteinelor se efectueaza in autoclave incalzite in care aerul a fost in prealabil complet deplasat de vaporii de apa temperatura de sterilizare e cuprinsa intre 115-120 C propagarea caldurii se face prin conventie la autoclav se sterilizeaza solutii si suspensii apoase demedicamente termostabile, instrumentele si obiecte din cauciuc, materiale plastice termorezistente, sticla, panza, tifon, vata.

Sterilizarea cu caldura uscata mecanismul microbicid consta in denaturarea proteinelor microbiene prin oxidare cu oxigenul din aer adus la o temeperatura crescuta se efectueaza in etuve incalzite electric la o temperatura cuprinsa intre 140-180 C pentru materiale cu o conductibilitate electrica crescuta si termostabile se foloseste la ustensile, obiecte din portelan, sticla, ulei vegetal, lanolina, vaselina, parafina, ceara, glicerol, solventi organici nevolatili, pulberi termostabili.Sterilizarea prin filtrare mecanismul sterilizarii consta in retinerea microorganismelor si sporilor prin urmatoarele efecte: de cernere ce consta in retinerea microorganismelor datorita diametrului redus al porilor membranelor filtrante, efect de absorbtie ce consta in fixarea microorganismelor in interiorul canalelor filtrelor de profunzime. Se utilizeaza prin filtre bacteriologice sterile confectionate din derivati de celuloza, material plastic, produse semisintetizate sau derivate ale actostora sterilizate. filtre: membrane filtrante sterile confectionate din polimeri sintetici sau esteri ai celulozei filtrarea are loc sub influenta unor diferente de presiune se aplica a subst apoase

Aseptic = o stare aparent stabila si se refera la un spatiu, proces produs in care contaminarea poate fi exclusa datorita masurilor luateAsepsia = ansamblul metodelor prin care se evita contaminarea mediului ambiant sau a unui substrat a carui conditie microbiologica trebuie pastrataPrepararea pe cale aseptica toate operatiile se fac in spetii sepcial amenajate: boxe, incaperi sterile, vitrine echipamentul de lucru al personalului trebuie sterilizate in prealabilMetoda lucrului aseptic se aplica in special pulberilor injectabile, vaccinuri, materiale de sutura resorbabile

Sterilizarea cu gaz gaze utilizate: formaldehida si oxidul de etilen metoda folosita in industrie si necesita perosnal calificat

Alte metode de sterilizare: flambarea pasteurizarea tindalizare = incalziri si raciri succesive la 40 C

20. Reteta ce reprezinta aceasta, partile componente

Medicamentele se prescriu n funcie de diagnosticul stabilit de medic pe imprimate speciale numite ordonane medicale sau prescripii medicale. Prescripia medical sau reeta trebuie scris cite, fr corecturi deoarece este un act special, care n situaii speciale poate deveni document medico-judiciar. Cuvntul reet deriv din limba latin de la verbul recipio, care nseamn a lua, a primi.Redactarea reetei se face n limba romn sau latin nefiind permis ntocmirea parial n limba romn i parial n latin.Reteta poate fi folosita si ca document contabil sau ca proba in instanta.Reeta se compune din urmtoarele pri:- superscriptio (inscriptio);- invocatio;- prescriptio;- signaio sau instructio;- subscriptio;- adscriptio.

SuperscriptioEste prima parte a reetei (antetul tiprit al reetei) cuprinznd:- denumirea instituiei;- numele bolnavului;- datele personale ale bolnavului;- numrul fiei medicale;- diagnostic etc.InvocatioA doua parte a reetei i reprezint modul de adresare a medicului ctre farmacist i este reprezentat prescurtat prin Rp care nseamn ia.PrescriptioReprezint prescripia propriu-zis n care sunt nirate ingredientele din compoziia preparatului. Prescrierea ingredientelor i a cantitilor se face n limba latin utiliznd genitivul partitiv pentru numele substanelor i acuzativul plural pentru cantitatea substanelor (excepie fcnd cantitile de substane sub 1 g, ca de exemplu:- acuzativ singular (gramma = gmma unum 1 g);- acuzativ plural (grammata = gta duo 2 g).n afar de exprimarea n grame se mai