\ -* \c\ \*J- \ \ - :v" - -

PARTEAADOUA

PSIHOLOGIA INSTRUIRII

Capitolul III

Modele qi strategii de instruire

Modelele instrucfionale descriu invtrlarea realizattr in dife.ite condilji 9i-ajut6 pe celcetatori sd dezvolte teorii comprchensive. Ele fumiz€aze cadrel(generalizate ln5untrul cfuora se proiecteazd strategiile instucfioDale. Doud dircele mai populare modcle sunt abordarea pdn descoperire a lui Jerome Bruner tinveFiea prin receptare a lui David Ausubel. Strategiile de inshuire sunansambiuri de metode de abordare a sarcinii didactice, de exemplu, centrele drinvdlare, instruirea pe grupe de nivel egal, instruirea progrdmat5, ln funclie d.obiectivele lectiei $i de abilitilile elevilor.

1. Scopuri, obiective 9i analizi de sarcini

Scopurile educalionale sunt enunlud carq descriu in tenrcni generaliinlormafia ce hebu-ie sa fre tfansmisd. Se codsiderdm drept subiect or'atelecapitala de jude!. Inainte de a decide cum sd prezinte aceast2t informalieprofesorul trebuie sA determine dac, ea este adecvatl pentru elevi, adicd dacd eittiu deja numele oratelor capitaE sau dace acest subiect este prea avansat pentn:ei,

Odate ce scopul educafional a fost stabilit, putem genea obiectivriristruclionale mai specifice. Acestea sunt ni$te afirmalii foarte specifice careidentifice informafia, abilitatea sau atitudinea ce va fi invelat6 $ mijloacele de .mdsuradaci itformafia este irvifat5.

In alfi tenneni, obiectivele inshuclionale identifici comportamentu.specific pe care elevii il voi pelforna. Pentru a desemna aceasta, cercetf,todlfolosesc, de asemenea, tefioe.'ul de obiecde ced'oy'g-e al, V

Obiectivele de dezvoltare ajuti profesorul st gandeasctr direct scopuril€educalionale gi si-'i organizeze leclia intr-o manieri logic6, sE dezvolte cinstrucfie adecvati $i se creeze o evaluare utild. A lmpertltgi obiectivele eleviloreste recomandabil, deoarcce aceasta ii face congtieoli de scopul lectiei ti di

**ffffiffis***$fis**ffi*****me*ffi,#'#$ffiffi

*t*#**;;+'x*r*ffi #',r,,'",*w

tr€buie sd-i jnveli mai intai pe elevi sd se serveasc?i de informalie, apoi sdselecteze informalia rclevant5 $i finalmente sd lucreze cu aceastA info;ade.Bcnjemin Bloom ti roleti i sai 11956) clnif ice ohiectivele educalionrle inlr_o

'g*_!9j9_9_USS!$J cu o complexir:ue crescinda, cunoscuEfiE-ddiiiEa de'ta-\onomia obiectiveloreducationale: tr

a) Cunostintele. La acest nivel, cunogtinfele pot Ii rechemate, evocate.Exemple aici sunt memomrea faptelor $i formulelor, conjugarea

!!E&gg!C4. La acest nivel, jnformalia poate fi interpletate $i iladusi.Ea este inleleasa 9i utiiizatd. De exempiu. a interprela o diagramd. aprevraona ce se poale intampla in viitorul apropiat intr-o povesleiAplglg. La acest nivel, informatia este folositii pentru rezolvareaproblemelor. De exemplu, a calcula cet va costa cdetoria cuautomobilul din localitatea A pane in localitatea B, fiind datii distantadint-re cele doua localihli, cosrut mediu al unui lihu de beDzind ;iconsumul de benzinl la kilometru;

b)

d) Analiza. La acest nivel; inforrnalia poate fi divizatd in p54i ,i seinlelege relatia dintre pa4i. De exemplu, a inlelege similaritatea dinrreinterprefii de pe o audiocasetd $i o videocaseE, a inlelege subiectul uneiscune povesliri;

e) !i!t!Zg. La acest nivel, informalia poate-fi.utilizat6 pentlu.a.crca onoud informalic. De exemplu, a scrie o scune povestire, a face proiectulunur expenment;

D Efglgggg. La acest nivel, informalja poare fi compamta, conuastatd sijudecala conrar criteriului dal. De exemplu. a compara eficienp iigradui de menlinere penl.u sistemul de la carbumtor $i penau cel cuinjeqie de pdcofti.

Taxonomia lui Bloom include variate Divele la care infomatia Doate frinvqxtd. Dupi dobindirer unor frpLe peninente. elevii trebuie str inveie sa leanalizeze, sd le sintetizeze, se le evalueze. Ea poate fi o unealt?i instruciionaldutil6, sugerand cum pot fi construite obiectivele instructionale potrivit lieclreiadin aceste categorii importxnte. Un mod sislematic de a acoperi fiecere nivel alinvel6rii. al pfocesului informalionxl in taxonomie consta in ; dezvolra o matrice

c)

esenlialtr p€ntru abilitatql urmdtoare. Elevii trebuie se fie capabilii a) sA discriminezein{re simbolufi; b) sit formele concepte; c) sd relclionezl conceplele prin reeulide dezvoltare; d) sd combine mai mulre reguli intr- na mai compleu, Oe oiOinsuperior. A invlla srr3tegiitg copnirive 3el mai inetr nlvet ae aUitiUJi"g]5+ql") insermnd dcci ca@roli..!g:p.'a-:4sgs4ar&qq;x;;-@.,i t, aceastS infomatie

. Nu este obligatoriu ca fiecareconlnu! corespunzdtoare $i un anumittoale nivelele taxonomiei, profesorulmaterjalului cit Si populi i jx subiecti lofacopenl; la f iecffe nivelal t .r\onomiei.

nivel al taxonomiei sd aibd o arie deconlnut poJte si nu corespunda pcnfu

rreDure s; considere a6! conlinutulc:nd decide crre xrje de continur esre

Profesorul furnizeazd o orientare, declari obiectivele de invilare $iexplicd de ce aceastd leclie este important5 pentru elevi. Orientarea esienecestra.

^pentru c, ii ejuta pe elevi sd_ri formeze un set mintal poziliv.

inlercsul fil; de mirerirl. poL li utilizale inrreb;ri de intrigare. umorul,dramr. pentru a slrbili serul minlal $i a-i prepara pe elevi pentru alnvrla, uf lenlxrea stabllette, de tsemenea. ce trebuie sa invele elevi icind Iecl ia este completd;A se asigwa ca elevii cunosc condiliile esenliale: revederea iniomalieipe care elevii lrebuie s-o cunoasctr pehrru a inlelege aceastd leciie,pentru a achiziliona noi abilitqi. Acest pas permite a se relafionalnrorma'la v|toare cu cuno$tinlele preexistente;A pretenrn. noua informafe. Sunt imporlanle orgxnizarea lccliei s3u adcmonstrirliei. Trebuie subliniatA infonnxlis sernnificativ6 cfirmand:,,elemenlul important aici este ....", ,,fineli minte ce,..,,. Utilizandexemple,?e cat posjbil, demonsrralii, profesorul ii va implica pe eleviin lectie. Pentru mulli elevi, inlordulia prczenlate vizual este m;moratimai bine decat dacS ea esle dattr numai audiliv. Umorul $i dramatizareaadaugi varierare pre,/enririi. Acesre tehnici. cend nu sunl preJsofisLicate, xjuri lt menlinerea 3tenljei;Chestionarea elevilor este bine venit un scutt control pentru a vedeadacl eievii inleleg cele prezentate. Acest scurt control este o prcb[ deinv:{are ti concr6 jn intrebari c1.re por fi adre$te verbrl, in icris saupnn exercilii fizice. Dupd ce a adresrt intrebarec, profesorul tlebuie sAa$tepfe catcva minute penuu ca elevii sd r:spdDde. Ceicetfuile au aretatci.profesorii au tendinF de a renunta foaie repede la cei cu achizilijslabe. Ei rebuie sI se ingrijeasca de a acordi r.rn rimp de artepde,LftrnLe de r pre\upune c; elevii n-au inleles sau CA au a face conrenlarii.Erevll sa exerseze, sa se anreneze. sa experimenteze. Sa exerseze noiledepnnclen sau si lucreze cu nou3 jnformalie in juI de l0 minute,independent, ca si fim siguri ci au deprinderile necesare peotru acomplera lucrarea incredinlata. Toli elevii sA participe la exercifiiDractlce:

Ya:,cj1e^:t: un chideentru profesor, penrru a o uritiza caDd decide care

;Iff,::,::l: B?ll l':"1"'l': *lii;i";;i;i ;; ;'il:;l,ff ::;:t:T;l::fl:::],::'.;::'if,i liver. uririr,:nd:^,*ri,i i" "r"e.i*,iii,jl,."l'illijli::"j,Tl:::1' j"::::"' i'npo''u'"' r"u o";::;;;:rr1'pil,,;ff;;.",i;ii'J:j:",1i,:,:t"',":::_."?1.*ir,,."""^;""uli#ilft?il;:';i:.,rT;i:;iiliJjifi , j1l;i.Tlilli'i"l'?p*y:i'_^"..'v;];#-l-iiili#:H*:. ",::9:l::,1 -lutot,.,

i"' si'npJon'ii irr,'ffi; rffi i'"jA;i"[*r". p'J"n."'.ali" ^ii,,i,,"',j]

e)

2. Planurile de lecfie $i dezycltarea lectiei

;fridi;;i,t-r ffi dirh h#wl*;r;#It{;;l.jr};:":lTjl jft *#jillTt'f,ff f litfulni$T,:"ti.,f ,',itr","

,"",t",tiiiliiiXt t'"t' in gcneral' de acord cE existe u'mi{oarele co&ponente

51

0 Evnluarea-performanlei li fumizarea feed_backului. Dupd ce elevii facmunca independentd, perforrrlanlele ior hebuie evaluaf,e,i trebuie s6 lise fumizeze un feed-back. Trcbuie specificat cdt de bine au lucrat, careeste fo4a lor, dar $i insuficiertele, sldbiciunea lor;

g) A prevedea revederea u.m;roare ,i acliviralea suplimenfar:. Elevii sa-siexersele noile deprinderi inrr_o manierii distribui!e. determinendintervale regulate de rimp. A prevedea revederea suplimentar' aevenimentelor ii a relationa informafia cu lectiile subsecvente.

Genul_de inviitare crre se produce nebuie consjderat in proiectul iecllcj.Kooeff u:l8nc categoflsefre ccer ce ormenii pol s; invele in cinci tiouri de

ni vet. l--vezi r jEEtrf dEiifi s

Tabefu I 2 Marrice a coniinurului comportamentalExemptu de maGiili

Exemplr.r: su bie-u llo-iir irii-A defini subiectul{31pJica crrm des subiectul jn po!es! i r ;Nonrplicabil

tSA!_ry!1i,"*,r,."Lq,d."rrrrcr r,rb".r,,le ".rig o nor; pol..E6iifiii,liir u-GftlEfiEvJluarc A e' "iua subiecrut inJ6ues-iifiiGteiE

rezultate ale invirarii (197:1): alirudini, abitilili motorii, _,rformalie vc.bati,rbi l i l l l i inrelectJ-l(. \ lrxrcgrj cognrrr\e. Me(od"r Lri l j lari i penlru I innru: rrcbuie'a dcpiqdt dc Senul rczutJl- lo- de,nyt:rfe cJre Jor, i t . t hc tcni,, t t io xtc.Ali tLdinl le \unr .rr\dt3re

|rrI 1)odcl: lre1 :r l tort r i pr:n prol.r i t lc e^lerienlepozi{ive 5i negative. Elevul de gimDaziu, ai cirui prieteni savureazi ba;ched.\ or inrAF str sd\ urcze acc.l loc. ir)\ ;rarer rbrl iUl i l ;r nrolori i implic; a cunoatrece_ pa$i trebuie perfornrafi ti a face o trecere usoara intre paqi. invilareainfomaliei verbale implici inyilarea faptelor Si caracteristicilor, iar iDviiarea.rlrr l i r l l i lnr rn( h. r. . .r l . i I j t) . i . . , J(., \ulr r.(. . t crlJci lJi i i Jc., r.r l ionr. rc/olv c:r dcprobleme, utilizarea sinbolurilor. Cend proiecteazA lectia, profesorul identificArczultatele de invitare dorile $i utilizcazl mijloaccle care il ajuti str decidi cum sdprezinte lectia.

3. N'Iodele gi tcorii instructionalc

Cafiya cercetitod au dczvolrat modele ale instruiii care specificasbofdrfea gcner-la d in.trJrf i i . MoJe,ul cste corceprul propu( penLru a disemnarclajia djntre variabile $i leprczentarea glificA a modului in care ceva anumefunclioDeazi. Unelo modele sunt feotetjce, cxprimand faptul ci couceptele n-aufost inci tostate in situltlii reale. Altele sunt rnodele practice, dezvoltate pe bazam;surArir lacurc irt rclcrufl lumii rerlc, Jc c\cnrplLr:r clasci gcolrrc. Moderetesunt dezvoltate pentru a ajuta la studicrca unor fenomene complexe, cum estelnvaFrea de la clasa. Modelele descriu reiaiiile, nu le expiic6. Or, psihologiaeducalionali dore$te sA explice rehliile fi sd pievizioneze pcrformanlele. pentru aexplica rclaliile sunt neccsar.e teodilc. Ele sunt nigte seiuri de enunltri reiafionatecare explice fenomenul dat Si sintetizeaza dalele exister!e privind fenoncnul_ Elepermit, de asenenea, prediclia perfonnanlei ir sioaliile in care datele n-au fostincd culese. Scopul psihologiei educalionale este acela de a dezvolta teorii aleinst-uirii care vor descrie invitarea ti vor fi predicti.re in rapofi cu achiziliile infunclie de varietarea circumstanlelor. Modelele sunt utilizate peDim a ghidacoleclarea informatiilor in legdturi cu fenotrenele $i servesc ca uD importanted;f rcir penL.u dez, oltr(a (coriei.

Vom prezenta in continuare citeva modele ale instruidi.

3,1. Abordareaprin descoperire: J. BrwEr

Jerotne Bruner (1966) dezvohd o teorie a inst-uidi care descie Dalrupr i r :c ip i j d le inJirrr i i : mor i \dr :e. str . r lLLr i . .ecvenl i . i1 r : r ( .

Autorul crede ci proicscrul trebuic si inceapi leclia cu exemple specificeti sd stirnuleze elevii si descopere principiile generale pomind de h exenlple,idetalii. I general, acest lip de invitare este numll rationare iuluctiyd. *E oprocesare, care meree de jos in sus, intelcgand ca incefe cu detaliilg, cu dttele Si

evolueazi citfe descoperirea principiLrlui care descrie cum se lelationeaze datclc.Numim acest gen de abordale metoda regulii E-G. nenrru cA ulilizeaza exemple t;rcgulj generale.

Bmner menljoneazii ci prcfesorul ffebuie sd preziote situafiile probleme ,ist psrmitl elevilor sA aedescoperc stnrctu& acestor infomalii. Bruner utilizeazi..sruclurx'. vrind sa spuna relalionffe $i modele. Pentru a inlelege structura,elevii pot utiliza scheme de codificare peotru a organiza informafia. Schema decodificare este o ierarhie de conccpte Si idei relalionate. Utilizffea acastor schemeajulS clevii si orgaDizcze infomalia peDtru a lnlelege relafiile. Brunet crede ceatunci c6nd elevilor li s-a prezentat un numdr sirficient de exemple, ei vor ficapabjli sA debrmine regulile, rclafiile sau prcprietdlile itcmilor de studiat.

Deoarece elevii invald prin acliune, abordarea preconizatt de Bruner sechca.lJi i t,dlate prfu dcscoperire. Totu$i, invdlarea descoperitoare, in careelevilor li se permite sA lucreze in mare parte asupra lor io$igi, trebuie diferentiattrde descoperirea dirijate, in care profesorul fumizeazi cateva directii. profesoruldirijeaza invalarea printr-o relea dc probleme $i pdn purclea unor lntreblri cheie.Abordarea preconizale de Bruner este consecventd cu psihologia cogoitivd ageslalti$tilor, care subliniazi conccptul global de inv;fare gi genenlizarca cmedczvolLi.

Pentru a impiementa abordarea prin descoperire, profesorul incepo cu ositualic- problcmtr introductivtr $i cu exemple, incurqjand elevii se rispundl la ele$i sA gandeasca prin intu{ie cend trebuie. Profesorul utilizeaza multe intreb5ai,exemple $i sisteme de codare, ajumndu-i pe elevi s6 descopere relafia pertinetteii si rezolve problema. In tirrp cc gandirca creativa tebuie incumjatt, estcimpo art a fumiza nolexemple, astfel ca elevii sA nu suprageneralizeze.

Accs! gen de design insfuctiv esre un modcl inductiv. Unele deficicntepotentiale ale aborddrii pdn descoperire not se fie accca cI unii copii pu! fi tipsiiide anumile abiltali cogritive $i cd pregadrca profesorului penhu acest gen deprezentare poate sd suscite o gandire atend ti Fofunde. In plus, unii copii voravea dificulta$ in a-ti deseva$i munca ln timpul alocat.

3.2. iwdlarea pin receptare - David Ausubel

David Ausubel (1963) crede cd profesorul febuie se prezinte mai intaiinformalia organizate, cu sens, compled $i apoi se se mitte cetre exemple maispecifice. Aceasd abordare esle numita it general insfiuire prin expunere(,,expositary teaching"). in conhast cu abordarea lui Bruner, Auiubel crede ceoamenii invali primar pdn rcceptare, decat prin descoperirc $i ctr le.lia trebuieorganizrt; ti focrlitalA ca sa fJcililele invdlarea prin receplare.

Ausubel susline ideca invildrii verbale cu sens, cate inseanx1i ciinformalia Si reialiile sunt prezentate impteuna intr-o manier! cu sens.Memorarea pc dinafari nu este invefare cu sens, deoarece informaiia du este

relalionatd cu cunoftintcle existente. Ausubel se referi ia prezentaiea conceptelor9:::_1]:,:

t""p*dl^*liei ti la prezenrarea subr""u.nta u tnfo.Ino1i"i oailiinoficxernplele, cu noua invilare, fiind subsumate cuno$tintelor cxistcnte. Este oinvilare dedLrctivi, care procedeazd clc la general ta specific. in ;;;r;;;";p-rocesarea dejos in sus (bottorn-up processingl, "a"".to "ri"

o p.o""rrr" a" .o, ii

i:;rJ:t",li,:l: processins): se incepe cu retaliile senerale qi se cauta aareie

Un f lspccr b:nc cunoscLr r i leor iei ,ui Ausl lbcl c,re sDccif ict t ia

:]:] l f: i :,"i o-9J'. i71{orre d( (pr;j in.

-d:ca .r enunlurilor uLrrizrre'pcnu.u'-arnlroduce mitten-lul i i I fufni lJ o punle :nlre ceea ce eleri i gLlu 5i ceea ce e"re deIlvalJr Aie\1c elcmente or8-nj l :uoJrc .unt Lt. l iT, l lc penrru a ielrn_nti elevi lorceea- ce deja Stiu; ele dircctioncazd arenlia cife ceea ce este ae invz-4at 9i scofinrciief relaliile inporrante djn roile inibrrrralii. Exisri doui g"nu.i i" ii"ooni"

::ii::11"::;":", Jlll"iil:: ii,:)i"".1 i I i:",fl .Hn:".U";k*lltt*:lermrnenl) rn nremorir dc Iucr.r {. tocaj lrmjLxr, dc sc.rrd durur;1. C.l.

";o;; l ;#nu rrcoule sa ictt\ele vecltea informrtie. ci fumizerz:l Doua informalic c,re \a f inecesad pentrt a inlelegc leclia_

. Potrivit aborddrii iui Ausubel, profesorul incepe pdn prczentarea unor idei: l- : i9..," ' : ; l

majoie. irr ctev.i en:r iJeit( si r;splnsuri l ; de iu u" *pa, r" JriJlectrer. Lvstl o jnler"cl iurc con.iderJbil i inlre pJofcsor : i ele; i . Lec!;a seprezinLe d:r<cr. d-.ducr.v. J( l" gc..eral Ja speclf ic. ir , ,nrorm:rria ",;

; ; ; ;J;tn,r-o rranlern .ucce.,vt. pc p-t j . Cr. 1i rbo.alea lr i B.r""r, '"1;;; ; ;e{pozrr.vd ., /ur At.\ub,- i tnc-rJ_c-la Li i l iTrcd rrLnrl, jclor l j ce ienLreirzi Dere13rl l c.r : tmtlt lud,nea )i d,.-er.nl l in Intbnnrt:c

Acest model de irslrujrc corsi{ierd protesorul ca aansmirator decunostnle. El este rnai porrivjt cand elevii au uneie cuno'tnrle acspre maieria, iarscopul lecle. ejre J curl ir- re'd0i le, ori a-i exrrnde cunogrrnrclc exisrentc.u:oJrece elcvlt 5-nt cap-bi l j .- ILlcrcze cu -el"! l i le, aoordarea expoz:ri \ ! c"te m.upolnvi l ; pcnlru cle / j : din clo,s s ele:nenrire t i superjore.

3,3. Modelul inyitirii tcolare - John Carrol

. Potrivit lLli Carrol (1967) exista cinci elemente carc contribuie larnstruirea eficien!d:- aptitudinea: abiljtatea generali de a invira; cu cat cste nui inalti

aptitudinea de a invita, cu alat este Decesar mai pulin timp pentrumstnr1le;

.- - oportunitatea: cantitatea de timp pe'. ' lncercand sd invele;

_ _

- calitatea irstrucliei: eficienlalnsfutre, malerialul de utilizat,satisfacd nevoile elevilor.

carc elevul o consuma fiind atent ,i

prezentddi materialului: secvenla dem5sum in ca.e materiaiul este adaptat sd

"bi l i rarer de.- inreje8e jr . rrucl i r : preg, l i rca penlru a inv; la. o combinarer rnlel tgen'ct lenerale cu Jbi l i l l red vefbal, : ;

- petsevercnta: canlitatea dc timp pe care subicctLrl dofe$te s-o cheltuiascapentru sarcrDa;

Carrol discul6 relalir dintre fiecare din ace$li factori ,i crnlitater de !imDpenlru 3 invt{a m erialut $i limpul disponibil p.n* u in"afu. O"

"*"rnoiu. "u iei

este mtu InatLa tptirudinei elevului. cu tut mai puin rimp va fi nscgsar psntr-ujostnrire. Cu cat este mai buna caljtatea instiui"i, "" ",af

* n *"",* rn"i"""fi,timp pentru a stEpeni matedalul. O hdsiturd a acestui model

"J ;;; ;'";

combine facrorii pe care profesonrl poale sa_i controleze ttacrorii + si Sf cutacron pe care protasorul nu-i poete controla (1.2 $i 3)

3.4. Modelul QAIT al i,tstruiii eficiente _ Robert Slavin

Modeiul propus d" 6G;;] lg--d;D se conccntreaza asupm aspectelori,modelului lui carol p. ca..")6EGit li poate controra. Mgd4sfuLg&lGl ,/p++l+r+:e: calirarea inso-uirii. nivetut adecv-ar at insgli,i,., iqelb"tjGp"t- ?Potrivit lui Shvin, roare cete parru ete6EiiEG@gryEpenfi#o instruire efi.ienta

0 (caln:ilin fiSiiiiAi)igradul in care informafia ese prezentara lntr_o manieracare ajutA elevii (lecturend, discum']d, dirij6nd), indiosebi dacd produce unsens p-enlru ei. ActiviteFle cheie sunti organizarea informaliei, utilizareaexemplelor, prczentarea informaliei intr-un dm potrivi!.A (nivelut adecyal de inslruire: .-appropiale..levels :of. insEuction.,):nrezentarer informaliei pe care etevii sunr gar. p*latiii!Jiiiiqi p"on" iiei au cuno$linlele $i calitatile esenliale. Acest elemeni este greu de asisurat.penlru ct elevii dinr-o ctasa sunt foarre fiecvent Ia niveie de abiU;fi fideprinderi difedre;I (sdmulenul- ' incentive'): masura in care elevi i sunt molivad sd lucreze laleciia.prezenratd de profesor. Motivul variazi printre elevi, f"i"fiif"

""."-*sunt rnerent lnleresanie pot fi fecule uneori relevanle h rapofl cu viataelevului gi prin aceasla mai alrrcrive, Dact aceasta nu este fezabila. ooiiiutilizate rehnici de cre$te.e a motivatiei (atracliei): lauda, ;il;;fil;;Dremiile:? (tim-pul): mdsum in caae profesorul frrmreazd timpul necesar pentrD caelevii se lucreze cu materialul. Timpul poate fi vdzur sub aoua urlp""!e:

""ump alocat pentnr prezenfarea mate.ialului Si ca timp pe care elevii ilcbeltuiesc actual lucrand asupra sarcinii subsecvente. pianin"** uuan,ut5,abilitatea de a conduce clasa $i intrerupe le neuzuale pot

"f*;;;;;element.53

Dupi Slavin, lectia este cu ate! mai probabil si ile cicjente, cu catcalitatea insrruifii esfc mai iDafui, cu cat este alocat mai mult un timp optimpentru leciii, cu cat ejevji sunt mai inreresati $i au abili[lite esontiale tenrru ainvita materialul.

4. Strategii de hrstruire

1.L Tto sferul ittt'ilirii

Unul din scopuriie fundamentale ale educaiei este acela de a_i invdla peelevi informatii Si abiiirili care pot fi utilizate mai telziu. Transferul invilarii esleaplicarea informalici invltxte inlr,un context la tezolvarca problemelor in altcontcxt. El este cI] atAt mai probebil si se producd cand abilitilile sunt inaltformirte,

Cercetdrile asupra iransferllui io invetare au avut un impact putemicasupra cducaliei in sccolul al douizecilea. Cu peste taptezgci de ani in urmd,Brayler (192?) investigheazd faprll daca invitaJea unui obiect, latina, il ajule peelev sd-$i sporeascd abilitilile menlale. pe$oanelq care s-au ingrijit de studiul' latinei $i matemalicii iti sporesc abiiirau; de gandire $i ralionimeni care vorinfluenta invilarea aitor subjecte. Ele asociazi studiul latinei cu o disciplindmentali crescuta. Brirylcr $i colegii s;i, inclusiv Thomdike, suslin ci nu exis6 unl rnsfer gcneral de ia lrrinl Si matemarici la alte adi: Studiul latinei ii ajutd peelevi si invete mai muit! latini Si poare ceva din vocabuiarul limbii mateme. Darpentru a'gi dezvolta disciplina mentali, elevii nu trebuie si studieze cu$udspecifice.

' Sunt mai mu1!c cetegorii de iransfer:Transferal specifrc - se produce cand infonnalias.LuJl sini larc. Acea\tr se rcfera, de obiiei,reg.rl i . depprderi inlr.o nou; r irLrl iL.

tuv6tat6 este aplicate inla aplicarea unor fapte,

sltuaFeobicei,

Transferul eenelal - se produce cand informatia invdtati intr-oeste aplicatd la noi probleme sau noi situatii. Accasta se referA, dela aplicarea princjpiilor generale intr-o noud situalie.Tr(nsferul pozitit - se produrc cend informafia invdlata intr-o situalieajuld l . l inrU larea unei noi informali; . Dc exemplu, elevj i au inv6lal desprevectori in clasa de matenatice $i utilizeazl aceste cunottinte pentru arezolva probleme de fizice.Transferul nelatiy - se produce cand informalia invitatl lntr-o situalieinterfe.eazi cu invdlarea unei noi infonnalii. Ea poate fi proactiv4 candinlorr1latia anterioari interfercazd cu cea nou inveFtd $i refoactivd, candnoua iniblnlalie interfercazd cu cea antedoard. Tiansfeml negativ sepro.luce, dc exemplu, a{unci c:ind elcvul proounfl prost un cuvantengle,.c.. dUfj i t .r i :J-ed co'ccrir d Iu. in ff t . .cez;.

60

tehnici:a)

Tn!$.lI zerc - cund infofmalia invdlad lnr-o sirualie nu afectexziirchrrlllonaret sru iplicarea unei informalii subsecvente. De exemDlu.invrlarea inotulDi nu afecteaze invahrea cititului.

Tl:t:tfcr vc |cal I cind o informalie invAFltr inrr_o sirualie ajura tl

,,11i l*"1. ..r l"i rntbnnalii mc; comptexe. De exemptu. cand iniAlarer

oespre dltenle genuri de rransfer ajllre elevul sA invele lc procesi demsrufe inal complexe.Trol\fcnrl-lattal - cind ab;litalite inva{nle anEtior sunl rplicare in noiconlexrc- De c\emplu, Lj-\ul invaF sa identifice planul un;i povestiri ,ilnaj 6rziu identificA plinul unei alrc povesLiri,lnsrulrea pentru tnnsfer poate fi maximjzatA prin utilizarea umAbarelor

a asigun ca elevii sA aibl abilitnfile de baza inaintea predlrii unei noirnlonnaau:

b) prezentarea informaliei intr-o maniere medculoasd, bine organizatd, o faceinlelease pentru elevi; aceste aspecte faciliteazE stocareiinformatiei inmemoda pe termen lung $i recupeaarea ei cand este nevoie;

c) a asigura .suprapuoerea inlormaljei prin relalionarca noii jnfomafii cu

cuno$tintele existente Si cu noile trebuinleid) a-i face pe elevi si se implice acLjv in procesele de invAlare, alar oe

parcursl'll rcrivitiiiilor de Ia cl.sA, cit,i Ia exameDe: a incuraja abilitalilcde studiu bune; a-i instrui se ialrotile, sd reducd la fund;ental. sAmcmorcze: a-i invela abilita le de rezolvare a problemelor:

e) a contmua preze[tarca de informalie pane la invIlarea ei foarte buna, panala infelegcrea ei, astfel ca elevii sd aibi deprinderi practice sau str lucrezecu,informafia uecuta pand aling un lllai inalt nivel de pricepere, vecin cullalesana,

4.2.lnvdSarea performantd (Mastery teamins) f

l.!

cdterjile de performcn16 fiind sp.cifrcaLe. Etevii invcla obiectivel" l; ;;;;;;;;tl nu progrcseazd la obiectivul urmitor pand ce nivelul de performanld specilicatnu este ilins.

,, . Cind s-xJormrt unrinrp tdecvat, i deprinderea este ctehl secvenljonaLa.

elevrl merge mri depJne. Cand per{ormanla nu este acceprabila, se dd in;rucliide corecttre. ut i l izinJ o airA slrategie de instruire. in general, insi, elevi i vor

Prcpus6 de Bloom (1968), acest gen de invElare este o sttalegie eJicienti

f^11,:-.11"1i1 p: elevi diverse abilitdli. Llcrarile lui Bloom su; bazare pe

abolq4r..e insquc_iiolal?. care necesira [n nivel stah;t de f",forrnan!aO--3bllllalsJllati, inailre ca ele!ul sa Drogreseze la. abil;rare,

risplnzand criticilor, Kohiberg $i-a nlodificat teoria, rerluDt-_-J la sitdiul C saupunandu-i de-o parte.

^ _ Alte critici exisla, lotu$i. Maj intai, judecata poslconvenlionald apfie cafavo.abiltr culturilor vestice, care accentueaze individualitatea.Descriind stadiul 5, am folosit fraza ,dreptwi absolute ca viala, libertatcl

li dernniletca irdividului". Dtcll rcest luctu cste o sltrbicir,ne sau nu a tcoriei lulKohlbcrg, nu este incd sigur. in al doilea riind, stadiile nu au descrieri tdiate cl;Oamenii raspund la dileme carc pot fi in accla$i timp clarificate in mai mutt deirun singur stadiu.

Obiectul asupra clruia se concenteazi opera lLri Kohlberg este judecatamorsl: si nu compontmeut_i InorJl. F:plul ca ormet. i i rr; ione,rrr le un siadiu nuInse:L.nnr_cd ei \e po-rl ; :n .pir i t ,r l ece.lui rLadiu. Kohlbefg (1975), iu cerceEreaaceslei chestiuni, a aflat cd doar l5fo dintre elevii cire jLrdecd la nivelulposlconvenlional au copiat caad li s-a dat posibilitarea si o fa;A; 552, dintrc ceide la nivelul convenlionxl au copiat Si 70..; djntre cei carc ralioncazi la nivclulprecoDvenlional au copiat. Ciriar dacd nu peifect, se observd o tendinl, clare laelevii care gdndesc la nivelurile mai inalte aie momlitilii de a se compofta i;concordanli cu credinlele 1or. Compo amentul moral 9i ialionamentul moral nLrsunt in corespondenli directi, dar coreleazl in mod sigui. De asemeneat altecercetdri, de$i limitnte, jndicd faptul cd comportar,rentul moral poatc i prezis dindescrierile oferite de Kohlberg (Resr, 1983).

CercetAriie asupra teoriei lui Kohlberg au itr;tat c6 dezvoltarea moral,poate. fi sporiti prin disculii Ia clasa, care le pemit elevilor sa-$i exaninezepropria judecard morali fi s-o compare cu a cetorlalji (Oser, 1936). prin(xprncred Ie c m-i ini lre sxu mri complexc de a g:ndi asupra di lemelor morale,ele\u.sunr capabil i sa-ri evl luele pfoprja gandire. examinand.o in relal ie cuceilal i i . Penlru di.cul i i cf ic-ce de.pre di lemele moralc. profesori; ar uebLri sl ircalizeze urm5toarele:

- sa se concentreze asupra conflictelor morale $i caile altemative de arezolva conJlictul;

- sA incurajeze elevii de a se gandi la roiurile $i perspectivele celorlalli;- si ceara elevilor sd realizeze o alegcre pe$onala asupra dilemei gi sijustifi ce alegerea lAcu6;- sd analizeze culsurile in schimbare ale acfiunii discuiend palcrite pro ,icontaa.

. Discuiii ca acestea permit eleviior s6 lncerce si-fi evalueze propriilescheme morale in situatii din viata reald.

- . O- alti contribulie imporianla a operei lui Koblberg pentru profesori estece dczvol!a o sen..Dil iL"Lc in f lu. penlrL prevalenrJ'efdguli :or jn mLIre din ceedce lacem in lcoaia. C:nd.Jbliniem rc.po1..-b:l i ialsa ele!i lor f"cent re8ulic' lrc j iimpiedici pe clevi si se ddiculizeze unul pc altul. accentuirn h:erniciit siperseverenla, promovim calitatea si suntem apii:{orii cinslci, ii inviiln De coDii260

ttI moralr. Arsumcnte:c co n carorr Scolile n-ff trcbui sd invele morBlitatea sunl

I n"i"", e--i,nu penlru ahceva mecar penlnr laptul cl acest lucru e imposibil de

I "uitot.

Votoat. tunt implicrle tot timpul atunci cand un profesor ia o decizie de a

I sublinia un subiect in f.rvo.uea altuia 9i monla reflectb valorile indi]i1*]il"]

de bine ca ii grupurile culturale, Un mod de abordarc mult mai intelept este de a

fi cit mai bine informali posibil, acest lucru pemilandu-ne s6 ludm decizii cat

mai sensibile si clibzuite, bazate pe inlelegerea noashe'

3. Implica(ii instrucfionale ale examinirii dezYottirii eleYilor

3.1. Copildria titttpuie $ clasele primare

Se ne imaginem cb suntem irltr-o clasi plin6 cu copii d€ grddidld sau de

c)asa I. O privirJ fugard asupra mdrii de chipud abia surprinde mulimea de

,,oameni mici". La o privire mai atenti, totu$i, incepem se vedem diversitatea

enorlrri a copiilor. Simona cste mai inaltd decAt Angela cu un cap lonui.€re

mjscari mei 'bine coordonate, dar Andrci se impiedica efecdv de proPriile_i

oicioare. Natalia este atenta dar Camelia e cu mioler oriunde altundeva decat la

irofesor. Andreea si Lisa se joacl lmpreuna, dar Bogdan Pare ostil cu toti cei din

iur.in ciuda acestei dive.sitdti, recunoa$tem totuli nitte modele De pild6'

maiorjt3tea elevilor sunl plini de energie. Ei alearga. piPaie' se mi$ca" chicolesc'

Peicurt, uaiesc penru a;!iune. Inteleclual. vin cu sltpanirea buna a limbii ti ctl

"Uititutea a" u inuap din propriile exPerienfe Emofional, indepetrd€Dla lollafd de

adu1li este ln cregtcre, ei-invlfd se se joace cu cei de varsta lor Fi dobandesc tot

mai mult sentimentul propdei competente 9i iniliative'CoDiii mai mi;i nu sunt aduli in miniatura Ei Sdndesc, simt Si aclionszi

aldel aecir adullii. inleleger€a acestor implicalii itrsmlclioDale Pemiteprofesoritor si ia decizii informare privind cea mai bunf, maniera de a satisfac€

nevoile elevi lor.Tmtarea Procesului poate fi divizati ln tlei mari secliuni, coespunzator

copilldei timpuri'i. claselor primare 9i gimnaz iale $i adolescenlei Din peNpectiva

dc)volrarii. iceste perioade corespund aproximativ -cu

sradiile lui .PiagerDrcoDerarionxl. al operaliilor concrete ti al oPeraliilor lormale $1 cu su6ure lur

Lr;lion: inilieL;ua uersus vinovd!ie. productivitale vs lnferioritate $i identirate vs'

confuzie.Aceastd strlrcture de organizarc pe ffei nivele simplificl mult schimbErile

care apa: la copii. Elevii nu cresc in stadii; Iiecare cre$te intr-o rnanierh unicZ litescinlnra. in jr..rc^r"u de a inlelege aceasla creltere, psihologia dezvoltErii a

"iurroiui "on""pt" pt"aum cel de ,,stadiu". Ca profesod, totuti, tebuie se lelinem

la """i*

ttuaii ton, uproxiftdli bazate pe modele $i Du pe desclieri pre{ise' Ele

26t

sunl menitc sl- i r jutc pe profe.ofi .r ix dcLi,, ir frutc, iorrr lc, Jr, , .u sunr le8uli cetrebuie lrmale f:r! exccplie.

^ . In aceste trei perjoade, apar diferenle importante in curiculum:ul $colar.Copildria timpurie ti cli$ele prirnre sc ccntrcazi pc soci.rlizarcr copiilo; $i peachizilia dep.indetilor de baze pentru citire, scris 6i matematici. Dup; ce cooii aurealjrat cchizi l i i le de b:lzr.5e trece. in clt .ele lneoii 1i supcrio"ri . h in.uylreacuno$tinlelor gi a abilita!ilor de gendire.

Perioada cuprinsi intre pre$colaritrte $i claselc pdmare este fiarcatd de ocrcgterc 5i rafinare gradati etit ilt migciri notorii majore cit,i i mirciri fite.Felele $i bdielii se dezvoltd canl in acelasi rirm realizand la cresterea i; iniltime)i in greurdre valori nlcdi i aprof drc.

CLt lo,te :cc.tea. indi\ izj i Ji lcr.r n. l lr . in oricc gr.!f , i de g|id: l i l j , deexemplu, va exisra o gani largi ttc dczvolrarc, unii fii;d rnxi i;lli, ix; alliid€pl$indu-i pe ceihl l i cu cirev" kg in grcul e. Zcsrea genetictr, nurri ia, isimplele deosebid in rata malurizirij, toate coDtribuie la aceste diferente. C;i dinAsja de sud-esl Si din America de Suo. oe p.lda. au r e de crcsrere m"i nlci, ia:"copiii din fanilii prospere, unde iuana sindtoasi $i asistenta medicale suntimediat disponrbi lc. su0t mxi miri

-ecrt.ci |rorenind din [rmri ir sar.r.c rporu.in+iWendkos -Olds. lo8gJ., \prr f r \ r r tunjeoccrct lerc.c j | ldcopi i i adruga cl f lveceDtimelrii sau cAteva kg inlr,o perioadi scurti de dmp. Aceste varfuri condijcadesea la sLingacii ti ciudalenii pc m;surd clr copilut invald sA se descurce cu,,noul" corp.

Coordonarca motodc se rafineazd in aceasti perioed!, Dezvoltareaabil j lal; lor motori i l lnc - pfecum lejerul t ireluri lof l i panLofi f mai olesdesenarca, coloruea gi decupajul - este inportanta, intrucat prcgilegte fazascrisulLri ti cititului. Cadrele didactice pot contribui muh la acest proces.pregalind leci i i in care ele\: i utr l i /eza creior'e, foal fece s; pen,ule m1rj ;nlr-ogaln; largd de acl ir i !at i .

Nivelui de energie atinge un varf $i elevilor le este gleu s6-ri creasce sausd-$i scadi nivelul activismului penfu a corespunde cerinfelor scolare variate.Ceea ce pentru noi este facil - a citi, a sta $i a asculta - este dificil pentru ei:dimpotriv6, incercalea no:rslm de a aringe nivelul lor de actir ism n"-"a a^,anuo.De aceer. acdvil;dle de invalare Lrebuie si fie scune !i inLetrdte jn joc. O regulade pri.,'d mana este aceea cA aciividlile, care implice ticere ii pasivism Si ir1timpd cerora copiii tebuie sd stea lini$tili ii si asculte, nu trebuje se dureze maimult decat pennite varsta copiilor, de pildi, activitali de 5 minute penrru copii de5 ani. Copiii din claselc gimnaziale gi dc liceu pot mult rrai ugor si stea in ttrccrc$i sa i$i concenrele xtcnl ia. dar "ccca)i regul; "e rpl ic: i l i r icj-

. Exista $i deosebiri inre sexe. De$i beielii ti fetete sunt similari ca inlltime9i greutate, dezvoltatea motorie fina a feteior este supedoa.d. ele voibcsc maimult t i :unr mai capabilc s:r i t j conBoleze:lrcnl ir in momenlele de ascuhare sivorbire. Interesant, un numdi disproDortionat de bdieli sunt trimi$i la expe4i in

[,*l[. gd,,,ca1ie ,pecirtn pentru piu;leme

-componamenrale 9i de invalare apdrute in

| l*iitmi;llll !,11]i,'iit;i?,1i"?il'Jili ::*:ffi*Hhliffiii";| [ t*;;;;;-t";i. ,otl.i,i'ir' s'or*" curente de citire si scriere' Mai mult'

I n* j:J $,,lnl:"11":::,il,JT:'i::"1"":*,"l'iff ",1'"1'T#"'"T''i "':':stli:xilru*::i;;'.'"1"t;::lli;::ipJJii#li:"11:"::i*#,1'"iiiI il;;.;, ;;;;liriii,r ofe,;nd

'"i n'uite o'uzii de eliberare a energiei $i crescand

I -'"'f{:iiliiii;.f iJ'"Lii"'i:.::":,.1;,",i"*:,.Jj".T'*::X"#n :1x'-iJiI l:""1fiil:i""' l?:"'t"JJi""""',1i".ij"1?t""a,""1'"r'i't*ii'p"nante Ei treci i.-,'i.pi"r" acliuni nzice, .ca **"l.*ff",:' d::l?::ill'ff ':i:},:il:f,i

' '""ffil :r:'::,?: ii.'" .i:T:"H:: 1x."", praji,uri. nu.esre jumarardllrg

nl-i: ii: n:luili'".i,,1ill;3' ilJ"ili;:l[^'i;;,,1x ii' :''lti""'l:11;;i;;";;'; ";;.ent

is'ul tor te permite s6-9i.accept" llliT:a. l-"i::

r*i;nlr;;l if i',i,:;l; i"":lx.':""Hxh'LJi:"rui'#Tff;1ili"rni"

""piI"J ta r"roseascd limbajul atAt ca mijloc de comunicare cat 9i ca

fu""'t'f;:l :"*::i"nstici au mari implicalii in instrucfie' Directivele trebuie sd

n" "*pri"it" 5i conciie. Ideite treb.t:-:ilH?"j:r*.:fiT*ildffH::*;

:ff""#.:'i:I^"lxt".':i'ix'ili&:il::::ixil*t*'1,#*1i"":ru:tActivitdlile trebuie sA vizeze o siogurainainte de a se trece ia alta. Limbajul fiebuie exe$at intens'"^-""-

Na,* l" " "t,fitate

limitate de a comunica' copilul mic intre. h -gredilifd

*ffi*;H.,"J;:K:#,$::.:iln:J:i.Ti''ili:i"'f ."fl$i$"k];"'.

*"';:il1;'#',ll'.:llxlil".ll,i,fiti#ii;bajurui iste cer mai bine expricartrr" "-iJ' a"-"G",tament intrrit t:#:11i"::i1"i #:tTth%Hff :entuziasmeazi Si copilul iti da seama cI

xli*,::':"'xl**f l#iJfi l[,"#,*;i:"iTi'?'ff.j1 :!!i:"iiHj"-"'-"-;;;;;;";;

"" pdrinlii joaca un rol foarte mare in teodile behavioriste

263

. . Teori i .n\ , t l j r i i socjare xcccnrueJza rolul modcl;r i r renlxiu. imitarL. copilului, inurirea $i leedbackul corecliv corcspun?trlor a

"ii"ii,,J ,'a."J"i"l'1977\.

l1'$,:;i::ii:if :fil?:":.:,Hi;,n *i,'i"llTr."#l i;;1,11, TH:accentueazarolul invdtirii prin obse.r'alie in into{rcliunile socialc., . . Ater behaviorismul cit $i reoria invilirii soclalc sunt intuitive, confimatepnn,slmlul conrun. Copii i pjobabil in\t l ; t rnulnire aspecre Jle j imbajului pri ;asc-ullared celorlrlli. incercjnJ $i ei qi primind inriiLriri sub fornlr huaei sa'u arntannl soctt le f. . I"r i . pJ-c.. . .Du. rnefgem in pxrc imedi ce rati termina dJ:f:] l l ": :1.., Dar o-men:i se lr i inl. t care au srudrhr Jezvotrxred rimbajulLri inorrente culfuf l cred c; mei intervine un f lclor,

,,--",, h:U" lol i ormenii in\al; "a vorbers(i l $i, in ciudJ dlversiral i i , rorel lrno e ru lonne !olnune. prccum srr.] .clura prcpozil ionele s.rbiect-velb, numireunrversale l ingvr\t ice fFuw ti Belkin, l9g9r. In plus, copii i l rec in dcelir i r j t f tstadiile de varstd in invAlarea diverselor lin1bl.

, . Noam Chomsky t1972). pif iDlele leonjlor psiholingvisrice 3le dezvoluri i

nmoqulur. n l tnsal rpote/: l cd cxisra un dispozi! iv de.cl l izi l ie a l imbtjuluiinnAscul $i determjnal genedc, core predrcpune copii i h in\alaret unci I imbi noi.uupa Lnoms,(y_ acesr di\pozir iv cj le un jer geneLjc de dbil i l ; t i de procesare rr lmDajUlur care-tr lace pe copii Jpl i s; :nlelerte reguli le care guremeali i vorbireaarrora fl \a le toloseascd ei irf;ti. C.lnd sunt expu$i h tjmbaj, acesl progmm dincreier aneiizeald paltem-uri lc vorbjr ir, dcscopcrind reguli ie gramaric: i c;;;guvemeaza limaajul. Dispozitivul acesta explici de ce copiii suit at6t de experfiin producetea de noi propozilii pe care nu le-au mai auzit niciodatl-. __ Pozil ir , .n" vjsta poaLc f i ) j ea cri l ic.rr;. ins:. Cei mai mult i reprezenlanli

ar psrhotogiei dezvolrari i cred ca l imbajul esle inv;lar prinrr_o comU;nlqie aerac(on carc,include !r. i l prcd:,pozil i" ixn;:cur;. dupa cum pfopune Chornsky. c;rlr ractonr de medlu, care Inodeleari fonna spec:f ic; pe care l imbajul o vi lua.Ace$ti factori de mediu explid maniera de invElur" u Oif".ir"to, tin il qiaia""r"precum fi de ce unele medii iamiliale sunt mai bune decat altele in achizifial imbajului.

. In procesul invdlnrii vorbirii, copiii fac erori, iar vorbirea lor este oversrune rmperlecl i r vorbir i i adul! lor. Cel mai important este totusi faDtul cA eirrc man etofluri in incercarei lor de a fo'osi Si inlelege limbaiui. inielesereaacestui proces i i ajuL: pe educarori sa i .r cele mai bunedciizi i posibi le atunci 'cinJprcmoveazl dezvoltarea limbajului in clasi

P.ocesul de int l larc J \ojbir i i incepe Jin leag;n c;ud,,ooh..sj . ,at i . .si-ce

copii dettepa sunr folosire pentru x incumja ginguritul iopitut'ui.'ncesLe

ii:1.J:'#:;"1 rn\ala pe copil ce ea. comunicarea, eire un proce; recjproc jnrre

264

1, Primele cuvinte \ - .labile apar abia intre 1-2 ari, cand -copiltrl

folose$te

holofraze penlru a exprime inlelesLrl. Holofrazete sunt sinlagme din unul sau doua

-,, iouint" "oi"

uu p"n* copil acelaqi inleles ca propozilie lntreagS. De exemplu:,Ma$ine, mama" este ,,Aceea esle ma$ina mamei",,Banana" este ,,Vreau o banan6:'..Nu. Dlerc:" es[e ..Nu me llsx singui'in acersta taza, copiii foloscsc 9i intonapa penlru a sublinia inlelesul'

Acela$i cuvant spus altfel are un mesaj foarie diferit pentru pdrinte. Intonalia este

semnihcativS, aritdnd c6 un copil folose$te limbajul ca instrument funclional al

comunicarii ideilor dai $i al dorinlelor 9i trebuinlelor.Douf, pa$em-uri (suprageneralizarea si subgenerolizarea) P6trund in

vorbire in aceastd faz6 Fi taman la copil pe parcursul celorlalte etape.Supra4eneraliaarea apate xtunci c;nd coPilul folose$te un cuvanl PenEu

a se refe; Ia ; clasd de obiecte mai lar8a, dar nepotdvid (Faw 9i Belkin,.1989)'Esre situalia cand,.rna9ind" este folosil pentru a denumi nu numal ma5lru oar srautobuzc $i henuri. hoblema apale intrucat copilul nu a fuveFt lnca

caracterislicile esenliale - vehicsl cu moto. cale fanspoltii doal calva oaine -care definesc conceptul,

Subgeneratizarec este mai greu de detectat. E3 se Prcduce.in-situaFa in

care copilul folosegle un cuvant cu sens prea restrans, cum ar fr ,,PisL' doar pentru

propria pisicd qi nu pentru pisici in general. Atat supragenetalizarca cat tiiubgeneralizarea sunt ;specte normale ale dezvoltirii limbajului $i ifl cele mal

multe cazuri sunt corectate prin asculta&a 5i vorbirea norrnah.Dezvoharea limbaj;lui estc forne aproPiati de dezvollarea schemelor $l

structurilor men(ale ale cop;ilor. Suprageneralizarea aparc atuncr cano .erdsimilea"A in mod gre$iL informalii noi intr-o sEucluri pteexistenld' lar

si.rbgeneralizareaintervine cand schemele sunt supmacomodate.tn perioada aceasta, copiii elaboreaza 9i regleaza fin vorbirca greoaie

anredoar: aFaw tiBelkin. I989).

- O problema care apare in acest stadiu este supragcneralizarea regulilorgramaticali, explicatd de Piaget pdn utilizarea uflor modele deja existente care

permit copilului se pesEeze un echilibru; varierea lor presupune acomooale'

. cu.nin" (1i90) explicd aceast! tendinF spunard cd creierul ale o

capacitate innascuta de a categoriza, recunoscand cazurile ',alemdnetoard"

Pe la varsta de 3 ini, copilul lnvali si foloseasctr p'opoziliile mai

strategic. Subiectul si predicatul sunt inversate la fomularca intrebirilo' sip.opoT4iile ufr.mativ" sunt modificate pentnt a deveni negative' Spre exemplu'

,,el l-a lovit" devine ,,el nu.l-a lovit" 9i ,,1-a lovit el?". ldeea ce forma pe cale o la

limbajul este determinatd d! fun4ia sa se dezvolta tot mai mult ln aceasti etapa'

P(opoziliile decl$ative simple cu subiect_Predicat-obiect' evolue^zaacum spre fome mai comPlexe. Doua idei seParate dar inrudite,

"t: i"il':

apareau ca doua propozilii ;islincte. devin in acest stadiu una singura De pilda'

26s

:,^O-ni1t:t_." ",",.t"1.n1* *pede',.$i ,,bdiatul a cizut', devin ,,bar,,,lt a atergat prearepeoe a cazuC,. Structura din ce in ce nai cornptexa a propoziliei re-tlecti o'

Bandire_maicomplex;.

_,- , l l l rr lduc. 'er ptopo/i l i ; lor compjcrc ,,r perrece in jurr l vir\rei de 6 rni.E.rc conlrn z sru ntJl multc propo/i l i i simplc. f iecere cxpr..mirrd o idce seperataAprrrl lr propozrl tor comolere e.te jc.xr6 dc inlelegcreu, in crcAtere, e reial i j lorcruzd-efect fealrzara de copii .

. lmaginea generxle este aceea de creltete a limbajului, care devine multma1 complex 5i pcrmite copilului si descrie gi sl ganOeaici aespre meaiut siu.C-opil ! l inlr l jn rcoJh jnr; legjnd bjne pulerea I imbajutui $i cum poate foiosiaceasrJ r1 com_nr.area cJ cei i l l l i . penLru educrtori csle oin ce in ce ;ai evidenrArmpo(anla acestui fundament fenn al limbajului penuu insugirea scris_cititului infcol ld (Anderson, Hiebcrt, Scotr l i Wilkinson, t9b5;nomUeigcr, t9S9;., Oric;ne c;.;rorel lc podte conLjrm,i ca pe Leritoriul unei lari exi iu o eamlr.rrga.$r olver: l trcala de dislecte regionalc $i ehice. Un dislect este o vari i t ie airmorr sland;rd.dtsrjncr; ca voc.rbular, grumit ica Si pronunlie.

. Ce trebuie se faci un profesor cand un copil utiizeazi un dialect ton_standard in clasd? Opiniile variazd de h respingere ,si corectare p6ni la acceotaietoLrlL CcJ m-; pronil ;rojrre $i pfx..dca rbordrr".. i" su."c.pti ,n a;"1..rui 'si i iconstruim pe bJza rcesluia ,Hrrber $i Byren, 1976). A_l folosi

"u b-r;; ; ; ;

:)9lrF".:pr9 l imba srl dard e\lc o per\pccrivri inteleJpld. din n]o_.nr ."oralectJ l l -d losl dc lb lo! copi lL l i :n afJra c l t .e i .

Elevii care lolosest dialecte ncstandardizate la Scoali au nevoie se sesimti valorizali. Reaciiile negative ale proiesorilor, gen ,,Otr, Susana, tai sa nt,lolosrm acest cuvant" constituie un obstacol in acest sens, Cetcetdtorii au aretatcA limba nestandardizatd a condus la a$teptiri profesorale mai reduse in privintapenonnanletor 5colare (Cuskin, t9701 Wi idnrs. Whitehead si M;l ler, l9?l l ,Acerre a)rept;r i tu a{ras dup; sjne evaludri m reduse ale acUi;ra1ii eteri ior i laie elevilorlngi$i (J. Taylor, i983).

Inlelegerea dialectelor nestandard ii poate ajuta pe prcfesod seminimizeze aceste ptobleme $i sA foloseasci to""n

"u tingu;siicA'a el"u;tor cu

fundament rn op' i 1,/3red scri-cit : tului ,Wr-hington oi 'V,ff"r_:"".r.

l iSriAlunci cind lucre1Za cu asemenea elevi, prolcsorii t ebuie sa separe diferentele$smdlicaie si de pronunlie de mesajul in sine. AceasE poale l l o sarcine dif i ; i lapentru prcfesoii cfie au studiat limba staDdard 9i pentru care gramatica esteesenlial i j . Accentuared exagcrar: a pronunliei in l jmp;l ci l i r j i * i fu. *. poui"

i lrurT" u,"4,, de l :r Jcopul lr incipl l _ inletegerea pasaj- lui tAnderson er al..

- Copiii invala limba in mod natural, lie cd este limba marenrtr sau alttr

l imb: l i inra in tco3lA cu o e\lerienld bogara a uti l izal i i l imbajului in viala d; zicu 7r, l .rolcsonl Lrcbuje 5i consurrj ,scx pe aceistd ba/i de cunott inle, l le ctr eslc

266

|. "r,*

o" u" dialect "3u o i limbd $i sa o foloseasca ca o mmPd de lansare a

I insusir i i scrisului t i cir i tului.I i_ ' c.rcet:rit. rsupn factorilor care impLrlsioneaza dezvoltarea limbajului

I nferl cireua idci despre cum Pot Plofesorii sa veghcze csLrpra creSterii sde

I "i, ;o"t". Mediile in care adullii vorbesc cu copiii despre experienlele din viala

I .op;ito. sunt propice dezvoldrii limbajului (Anderson et al, 1985; Papalia $iI wendkos-Olds, 1989). Acest lucru este valabil atat Penlrx carmnele lanllllale

I fff."ftir, 1983) cat $i pentru gradinile/centrele de zi (Mcca(ney' 1984)

| ' Esre imoonand catitarea lcestor interacliuni Ascultarea pasivi nu este lL

I t t ae "n.l.nra

ca ti conversa$a. Spre exemPlu, Hoff-Ginsberg (1986) a

I dcscoperit ce gramatica se dezvolt6 msi rePede Ia copiii ai caror pannlr lolosesc

I mutre' int.uai a. t ipul , ,cine" ..ce'$i ' 'unde" ' care i i sol icitd sa descrie si se

I exolicc lumee Propoe.I ' Profesorii'pot oferi oponunildli similare Una dintre cele mai PutemiccI este acees de a-i ixpune pe copii in silu3lii Posibjle sau reale de vial5'- precum

I eiperlmenrele qtiinlihce, excursii Pe teren, exemple concrcte 9i casete video' care

I otit: o U-a "*p.;enFaltr

penbr dezvoltarca schemelor copiilor' Cercelari asupra

| .iUl "onn.*i

importanla experienlei anteriorre a copiilor^ in, inlelegerea

I novestilor (Malik, 1990). Mai muh. sludiile asupra procesulut oe rnvalare a crunl

| 'un.i u aoui t;tti tugeieaza ci eficienla orala - abilitatea de a comunic-a in acea

I ti.Ua - este o precondilie imponinta a cilirii in limba respecgva (vernoven'

| 1990).I Profesorii febuie sd ofere multe ocazii de exersare a limbii solicitald

I elevii sd vorbeascd, se citeasca $i sa scrie despre experienlele personale' mai-ales

I in clasete diverse cultural. Din nou' pomeaze calitatea acestor lntemcllutu

I Profesorii crebuie sa se asigure c; elevii se imPlica acriv iD leclie Pe mesura ce se

I dezvold conlinutul.i ' intre;ga abordaJe liDgvisticl a isstruirii pentnt citlt alare-ca o pjnte

I oro-itJout" intr" timbxjd v;rbit $i cel scris' mai ales la nivelul Srddinilei (Stahl

I ii l,tri"t. 19891. Pomind de la ideca,,ceea ce Sandesc pot spune' ceea- ce pot

I loun" oo, ,". i . , ."ea ce pot scrie pot cit i ' (Atlen 1976' pag 5l) ' inueSul. l imbaj

I iiro..s" pt"pti. prodLrciie linguisiica a copilului ca o legdtura intre limbajul od

J qi cel scris,I ie tanga efonuriie majore implicale de dezvoltarea lor fizicd ti cognitivi'

I orescolarii si scolarii mici se formerza impresionanl ca elevl lnoepenoenF'

I i.J"J .i,J "il"ada

in care ei se tuPta cu ceea ce descria Erikson in lermenii

I initiudt.i $i vinovaliei. Copiii inainleaza, au mai mulle sarcini' caut6 tara preget

I t"i"^"".iit"t". "$i eu poi sa fac asta" ti,J-asd-m' pe mine se incerc" sunt

| .emn"i" acest.i iniliaLivi. in plus, copiii dezvolti o identitate sexuald ti jocul.lor

I este tot mai inflLrenlat de idenrificarea sexude lnteracliooeaztr mai mult cu cei de

I vdrsta lor,jocul devine mai comPlex si interdependent'

| 26iI

,.",,, ;::f;i:1,:":J:[::i1 ;1"::;'-""" '' iniri]'Iivd cre,, e].prim-u p,in

ghidarii, pe..re ei rJ p;;;.;:i;.;.,l;il;J:"il'ill,;[; ill'H,Trt;illli"l 1::i.p_,.,:11"i

Cririca.acestor initiarivc reduce scntimenlul independe;lei ri i;

ii",'"ii",",i'l"ff;,n:::::"1:":':ffi l;":"n:ni:.r;"iru' *^l:5::inii"#:il:"f i':ff i:"'"fi: T, "j'liT11jtr#,1 ::,llll"lru;ru;1,*jfi:rffi [T:f ;Hl[::iii::";t"iffi 1xl.:j:J::,:r,.ff ::":*iit ji

Procesul de identificare cu rolulexercira o influenri din "" ,; l" .n -"."

liii3 ,11'Jji,X1 ;:,#,j:r?j"lll,ji:[*"ff::;l'#-;:l,ii:::::;l "1"ji$l*.;rr ml":,,jlit:! ( r f rc. rnl |cJto| l r J(f \ ror J i l i tn lJ sLrnl Fcftr i l , l prnuu p.,nencri dc jo; de

illJ,tjr;ilJ."""Or."(a xprorpc comprcr.i .tc egeliL dc ,.* opu., .u .*'".pi"

. Identificarea cD rolul sexual este

l'fl l';1i,Hffi lr#rutfx"tLn*:ilrffi*x*"fjnlbupra iolurilor se\urje core conduce la o jm:lgine limitari 5i disLorsionara ,Jesore cc

;;:il'l:1 "i : ll"#:; :1i :',ri;: ffil.11,"ffii:*jiHfl iil:"."":'i:*:

meorciue.,Holesonl pol inrervcnl :n proc(sul dc ;dcnlillcare cu rolul sexualprezcntano temerie tr barb":ij .n toluri nesLejeoripc $i conFunL;nd elevii cu pe$oanecc rndepttnesc rojuri scrualc "tipice.Jocul esle..munca micului copil . in dce,tcadru, copii i cxperimenteaza siexenea/d abil ir i l i 5ociale. p:rgel idenLjf ic- erpericnla ,". i"f ir ̂ ." ," i f Ji. i .erementelc cncte care conlr ibuie Ia dezvoll .re, ,3r joc,r l oferi oc.lzia unor aslfclOe expenenle. Jocurile de rol oferi ocazia copiilor de a genOi snaUolic ai ae ajDdeca nlai degrabi ce esre posibil decar ce este real ryago;ki, 19?g).

"r".""o::lT:l[.'3:;1i,:i".^i:':,f :'J "J-if i:ffi " *,._"""i;"":j:i",;^destul

de izolate. Ei ..s inpl;q; in _ocuj pdridel. ieee ce irrsermni .;_," i"""ilmpreuna cu xl l t rof: j in ace ayi mediu f; f ; a i .rteracl ionJ intre ei semnif i"cariv(e\cepr.tnd cdzut ln ctc JItul are oju( ir ic doii l : . / .. Pe ld J-4^ani, numirul inremcliuDilor inLre egil l j cre)rc dmmadc. Jocul

::ili:t;i{:.::lj#}; ::':::i:ff *it,liTl*"xTn;,,i:';:frili j}xlco-opemnl, copii i i tr coordoncald rct ivit : t i le,pre un scop.tu remi comund, f ie cie.re vofot despre consL.ucl id lnej cl;dir i s.ru g.l t irJI cinei.268

!.., ,

ri ,'., ,q.nic4la are aceeatr evolulie gradattr (Shantz,. 19?: l1,ll3plt-llll

privi l i c1 f i ;nd ceua tranritoriu t i concret Treptrl , prieknii le devin mai Pulin

ientrarc pc sine, mri inslduilocre )i b37rte m.i mult pe relclir-reciprocd .Un rezult| t inevitabi l al rcesluii contact spont cu egalii este tensiunea $i$1

oosibititatea apariliei unui conflict. Jucdriile r;buie imprumutate, iar regulile

tcului, pr.oritiriie $i dircclivelc accctujil trebuie xcceplate de toli Asenivitatea'".ison"fi sl negocierce sunt produsele xcestei cretteri Agresiunea nu este unul

dintre ele.: Copiii de 3-4 ani rispund adesea la conflict prin violentd fizic5; cei de 5-6

ani ili necdjesc adverslrii, le dau porecle si ii ataci verbal''

Conflictele verbale au un rol important h dezvoltalea socioemolionald a

copiilor. ii ejula sa inleleaga punctele de vedere ale altor persoane $i ii invale cum

.a'r.totu. ,,t conniir -iuit;ra1i ce le vor fi ulile pe Palcursul in$egii viefi'

Acestea sunt cateva experienle necesare dezvoltirii (Pellegrini $i Perlmutter'

r988).Procasul de intemeiere ti pesfiare a Prieteniilor este un proces de incercin

si erori $i unii copii sunt mai buni decat alfii. Conform unui studiu, copiii cu mai

lutti p.i"t"ni trnt tnrl uorbareli. sunt tle)dbili ti receptivi Ia dorinlele celorlalli'gi ' r ; 'nu"..In"; des. dispuo de mli multe resurse in rezolvarea confl iclelor t i_siofera iucariile sau aiurorul mai prompt decit copiii cu mai pugini prieteni'

flooonarinc si l-jeld, i984i Roopnarine ti Honig. 1985) Copiii de aceea$i vars't'

der cu mai p,rtin succes, sunt mai rimizi. d3r mai agresivi fi dnd sa se bata decat

,l n.co.i..:". e..""t" invelffe sociria limPurie este imporlanla' inlnrcat coPiri

care i,r au reLrgit sa aibd comp€tenje sociale minime PanI la versta de 6 ani sunt

mai predispugi la abandon gcbhr 5i experimentarea problemelor de integrare in

anii ufmetori (Parker gi Asher, 198?).' Au foit create programe menite sa ii ajute pe elevii inapli social se

dobandcasce noi deprinieri sociale iar rezultatele sunt incurajatoare (Anderson'

Nelson, Fox 9i G;ber, 1988; Elliott, Sheridao $i Gresham' 1989)' Aceste

oro**te ,ir.rra componamente locide cheie - ca inilierea unei conversalii'

ioli-cirarea unei jLrcarii - $i predau activ aceste noi abiUtad sociale coPiilor'

Rezultatele cercetarilol asuPra dezvoltdrii sociale 9i emofionale au avut

imprct isupre rcolilof De pildi, profesorii se centreaze pe factorii sociali iipersonali in eualuarea copiilor mici. Au fost dezvoltate teste pentru a evalua la

ilevi corrrunicarea. psihomotricitatea. abitiLdFle de autosupraveghere ^ti

cele

rociale, iJ aceste instrumenle se sprijina Putemic pe obsefvarca cop[lor ln clasa

,uo:p"'t"."nul de joacd,. Aceasti schimbale de perspectivl este o aplicatie a

cercetddlor educafionale.Ce Dot fece adullii pentru a promota creslerea socioemolionalS a

nrescolariloi si a scolariloi rniiil Diane Baurnrind (I973) a analizrt srilurile de

in*',u.l;un" a. parinlitor pe mSsura ce li-au crescut cop;ii 9i a identificat trei

parefi:uri distinclel rutoritar, permisiv 9i oficial'

269

_. _Stilurile de interaciune a1c profesorilor in clasi su,,,rsioilare cu aleptrrinfilor. Profesorii eficienli sunt cei care stabilesc.clar regulile qi proceduriiedin.clar; l i .r ioc,i r jrnp penlru r e^plica de ce ,unl cle ;ecesire. Asrlel d;prolesorr sunt cdzi $i ,uponivi emoliolJl, d"r au $i r i leptari inal le in ceea cepn\efte erevl l . Ljnd aprf problcme. ci inrervin npid penFu a se rsigura cdproblema-este complet stopati ti revin la lel de rcpede laiolul central deircdare-invijare. Sunr fermi dar iubitori, stabilesc rcglli !i tirnite 9i se agteapta ia eteviisA se conforanezc la ele,

Lumea politicd, economice fi educalionaltr lucreazl la elaborarea unorprograne care str satisleci cerinlele acestor copii activi in dezvoltare.

^ Cel mai cunoscut program genetat de acest angajament este denumit

,,Inceputuf',.un progmm pentru pre$colaritate finanlat de stat (SUA),i menit sdofere condilii elevilor slraci si reu$easc?t in Scolile elementare. progiamul esteconrpensatoriu. Alte cercedri au aratat cd eievii sdraci au oblinut rezuhate scdzutein ciasele primare, diferenlele crescend in timp (Levine $i Havighu$t, 1989).Pentru a remedia acestc progmme, este accentuaE dobAn;irea delprinderilor depregadre. crre sunt de bJz; $i necesare insutirij ulterioJre a dh;r deDrinderi.Spcmnla esre iceea ca copiii cre dobindcsc acesre deprjnderi in gradini!; inlra infcoala pregitili peniru reu$ita.

Rczultateie cercetarilor despre efectele,,inccputului" sun! amestecate.Elevii particjpanli au in general rezultate Scolare mai bune.in clasele mici atar. dinf icare. acesre ci)t iguri par sa dispJr; in trecerea in clasele mai m3rj. ToLusiproJfJmcle urrnito:rre. menite . i menlina accsre ci$rigurj. par sd aibi i succes(Meyer, 1984). Cegdgudle ncacademice par a fi mai rezistente.

Cretele devin o extensie descendentd a gradinilelor $i au activitdriplanjficate

..educalionel. Problema prcgramelor adecvate penttu copiii mi;iramane ln olscutte,

O asemenea abordare stluctumta s-a dovedit a fi eficientd nu numai cucopiii mici, dar qi cu elevii mai mari (Brophy qi Good, 19g6; Rosenshine siStc,en5. 1986).

_. In schimb, cei cc pledeaza pent-u abordarea de tip ,dezvottarc,l suslinobiective mai echilibrate, srre, cred ei, sunt mai potdvite pentru nevoile acesiuigrup de varsti (BredeDkamp, 1987; Katz, 19gg). Aceas6 abordare tiD,dezvoltare" propune o balanli intre scopudle tcolare, sociale si personale. inplus, insfrucl id este mai indirecra. cu lnult acccnr pe proiecrele gn"puri lor mici.

Educalio deschisd a fast adesea descrisi ca o abordare tip ,dezvolta.re,, aeducaliei timpurii. imprurnurari din Anglia, educatia deschisi a irsenmat initialcla5e bine strucLurale care ofereJu:

. ample opofiunileji pentru inlenctiunea infe egali fi cLr profesorul;r activitAfi de invAlarg mai mult active decdt pasive;. ocazii de a inilia activitEii care prezinti interes pcntru elevi.

270

Din ne{ericire, pc ,olsuli ce au fos! transpuse in clase efectiv, aceste ideiau iost interpretate in alilea moduri ircat temenul s-a golit. Pentru unii educaliadeschish a insemnat sd-i lase pe copii sd factr ce vor ti multe diDtre avantaje aufost anulate (Rothenberg, 1989; Marshall, 1988),

Principalele distinclii intre instruirea directe $i prog.amele de dezvoltaresunt r€zumate in tabelul de maiios:

Care abordarc esle mai bune? Dacl dorim s5 forrnlm deprinderi Ia eleviidezavantajali abordarea structuralE este mai buna (Camine et al., 1988: Stallilgs

ti Stipek, 1986).Tot$i, dacf, luctdm cu copii dotafi, surlt mai propice Progmmele care pun

accent pe alegerea Si autonomia elevutui (Walberg, 1984). Facand o sintezd asodiilor care compaGu prcgramele de educalie deschisd cu abord[riletradilionale, cercetitorii nu au 85sii deosebiri semdficative in performanfele

t;ohrc, dar au constatat superiorilatea programelo! de educalie deschisl privindadaptarea, atitudinile fale de $coa16 $i profesori, cunozitate, coopedrc'creativitate $i independenfa (Hedges, Giaconia ti Cage, 1981; Rothenberg' 1989).Aceastl abordare mai flexibilI a $colii ofera elevilor ocazia alegerii $iautonomiei, iar acestc oportunit5li par si se reflecte Pozitiv It maturizareaafectivh. Cercetiri paralele asuFa stilului parental susli! aceste concluzii: coPiiiai ciror pdrinli le ofera posibilitatea alegerii ti autonomiei sunt mai independenli

ti increzitori in sine (GFlnick 9i Ryan, 1989). Este inteesantd aceasci asemana&interesanta lntre case $i tcoald !

Clasele gimnaziale constituie o perioade a contrastelor. Cretterea fizicaeste beptate dar uinitoarc ca sA poli constata modificirile.

Dezvoltarca cognitivd este $ mai dramaiicd De pilde elevii trec de la fazain care abia se descurce cu titerele ripdrite in clasele primare la cea in care delindeprinderi bine dczvoltate de scris-citit la sfer$itul clasei a VI-a (Englen li

Tabelul n.. 6 Distinciii lnlle instruirea directl fi pro$amele de dezvoltare

Abordarea tip dezvoltare Abordarea tip instruire directil

Activitati deinstrucFe

Metode iie descopedrcProiecte de gtup

Cercetarc independenti

sarcini academiceorientarea deprindedlor

manioulative

MotivafieIntriNece, bazate pe

curiozitateiaftirc

Organizarea claseiCentre de lnvAfme

IndividralizareCrupuri mici

Tot grupulLucru aslpra deprinderilor

irdividualizate

Rolul profesorului ConducdtorFacilitator

Conduce i'struireaPrezentato!

nl

Rrphrel. t9891: lJ mJt(rni. ic:. l ici de h nunttr: l lul pc dege(e la inletctcrclzecimalelor, frtcl i i lor Si chiar I dlgebrei.

Se produce o putemicd schimbare a autoconrrolului. Copilul igitat sineasomptrfat, de glzdinila, esle inlocuit cu un elev mai calm, apt sI evaluezesarcinile de inviitare ti si gdseascd strategiile potrivite pentru acestea.

Aceasti perioadi este criticd pentru dezvoltarea sociali Si emotionaltr aelevului. E\pericn!ele )colare polir i \e cresc reslectul de sine Si creeazj un simtal ef icienrei pehonale. Esecufi le reperrte conduc It senrimenre de inferiodt"tecare impiedjci crcsterca ultedoari. Familia $i Scoala sunt doud dintre cele maiimporlanle io4e deteminante ale direcliei in care se va dezvolla conceptia despresine a copilului.

Cre$terea fizica a copiilo. din clase girDaziale estc nui realusicompara{iv cu cea a celor mai nici. Biielii sunt putin mai ponderali dccat fetele,panl in clasele a IV-a sau a V,a, cand, la fete, inte ine varful de crestercprepuberi l . Cu e\cepli t calului cind difcrenlcle sunl erkemc, con$ljenrizffe; lor(atat dedureroasA in gimnazju) nu este iDcd prezenti.

In aceastd pcrioade, copiii se joac6 mai pulin Si se uiti la televizo. maides. Un copil de 7 ani petrece in medie 15 ore pc siptemantr jucandu-secomparativ cu cel de 11 ani care se joacd cca. 8 ore $i jumitate. Diferenfa sepotrivette aproape perfect cu cre$terea corespondentS a vizionArii TV (13 oreversus 18 ore). Tinlpul sporit petrecut in fala televizorului este adesea asociat cuconsumul tot mai mare al hrarci neslntrtoase (Dietz $i Gortmake., 1985).

3.2. Dezroltarea tcolailor mijlocii

Caracteristica cheie a dezvoltirii $colarilor mijlocii o conslituie reducereadependenlei de perceplia singuhra ti o cre${ere a abilirilii de a gandi logic saD,io cuvintele lui Piaget, de a executa operalii logice. Copilul mai mic vederobinetul qi apa $i concluzioneazd cA toati apa este ln robinet, copilul mai marelntelege cI aceas{a este imposibil, cu toate ce sursa de ape este dincolo deperceplia imediatd a cuiva. Un alt exemplu: la vederca numarului 22, copiii potacum inlelegc ci cele doui nume.ale au inlelesuri foarte diferite, cel din pafieasl inga referindu (era dou;8rup.rr i de l0 5icel din pane" d|etpra l :r dou6;niufisingulare.

Opera lui Piaget are implica,tii impoftante pentru profesorii acestor elevi.Spre exemplu, elevii nu vor fi gata si inleleag6 semnificalia fiecerri numelal din22 dccat daci au vizut doui legituri a cile l0 beligoare sau alte obiecte, aHturide alte dou6 betiloare. $i mai departe, elevii pisre.z6 o bund pane a rendinteipreoperalionale de a se centra $i de a rAspunde bdzandu.sc pe perceplie mai multdecat pe logica, dac6 le-a fost furnizeti o varietate de experiente concrete.Necesitatea experienielor concrete inilialc este una dintre ccle mai importanteimplicaJi i ale opefci lui Piager pcntru profesori i$colari lor mici.

I j . .l

I Scolarul nric e'Lc o llinli acdva. neastimpfuaB care are nevoie ,,sa faca"

I in rimp ie lnvrla. t'livelul lui de energie ;i nevoia de a se migca se aI15 in legtrtud

| .:'cu incipacitatea de a-qi cenra ti pdsffa atenlia - o priceperc care se dezvoltt cu

| l impulaFla\el l '1985)I Arcntia implicl abililatea clevilor de a-si centn procesele cognitive, ca

I pe'cep1ia, gindirei 5i memoria, pe o sarcinl Pcniculard. Pe mdsurtr ce abilitltile

I ioeniiiu. ile copiilor se dezvolta. in mod trePlo! ele cer abilitatea de control

I mu'pr" "ten1i"i,

pi.cum $i adaptxrex ei la nevoile variate ale sarcidlor de invaFre

I rFlcvelt, 1985;P. Mil ler, 1985).I Relalia dinFe atenlie 5i invdlare este evidenui elevii nu pot invaF dacd nu

I sun! atenli. Penku a depdti aceasla problem5, profesorii incearc6 str creeze un

| ,nediLr propice ccre sa conducd la atenlie. Ei slabilesc reguli ce cer ordine' pun

I ufir" "u

,j".*.. Ve rugam nu derailjali", senlne pe u$i. deptrneazi blncile una

I de atta penrru a cvita distragerile. sau, in unele cazuri, ctua! construiesc

I comoartimente de inv;lcre pentru elevii care suot utor de distras'I D. tou,. u.estea sunt un simplu sprijin fi las' elevii neschimbali Ce pot

I face profesorii pentru a dezvolla abililatea elevjlor de a-$i conrola atenlia?

| '

Meta'atcnt;u insearnna a 9ti desPre xtenle ti include inlelegerea factorilor

I ce influenleaza atenfia $i invdlaree. Aceasta abilitate pare sA se dezvolte natural

I a"-u tuneut anitor ie icoala. dar Poale fi sPoril6 prin eforturile directe ale

I protesoriior tP. Miller, 1985). Sunt nenumaraE modun de a face aceasla:

| '

r vorbind desPre ea 1n timpul otei;

I . demonstrAnd utiliLrlea eiiI r fumizfud o structurA suportiva.I in hecare caz. Drofesorul incearcd sl ajute elevii sa inleleage rolul pe

I carel ioace atentia in in\dlare Profesorii Pot de asemenea educa mooitorizend

| ,Lenria acLiva Drin imita-re si inlarirc. Copiii mici adesea nu inleleg cand sunl

I n.utenti si rce;sta preocupare e nevoie sa fie dezvoltald De_a lungul timpului $i| .u

"siit.nt" profesorului ia cre)le. in cele din urma, elevii vor fi capab i se-$i

I monitorizeze orooriile obiceiuri si sa le paskeze'I p.of"*tii incearca sa iliute elevii mai mari s;-li dezvolte meta-at'ellia'

I incuraiZrndu-i si-si monitorizezi objceiurile de lucru acase ti sd-$i facl lemele ln

I acelasi loc in fiecare zi, deparLe de distra8erile celorlald membri ai familiei sau de

I L"t.uizor. Cdnd un orofeior spune: "S!iu

ca ve place s' lucrali cu radioul

I mergind. D,rca nu vi distrrge itenlia c in (cgula, dar dace' asculdndul' nu vtr

I nu,"ii .on..ut,, dsuDrx tcm;i, ur fi rnai bine sl-l inchided", el incearca se faca

I elevj] consrienti de pattemurile atenFonele Aceastd conttiendzare se va reflecE

I inr-un m"i initr niiel cl mela-atenljei. Acest aspect al dezvolt-irii elevului este

I una dint'e cele mai importalte contdbutii pe care dascdlii le pot aduce' E$ecul ltr

I a cdqtiga controlul aiupra Ploceselor aten$otale adesea duce la ftusdli 9i

I problcme de inv61arc ultcrioare (Wong, 1985).

| 213

, ln aceasu perioJ{ l ; , o xl t i i pulcf tr icA schimbrrc incepc 5; rc produca. tsre

vorD3 de dezvol larea nretJcomLtnicjr i j . ce repaezint i capirci l r tex elcvi lor dc q

ihqi. e:p.: I imbrj .si conlnicrre )i J( :r monilorizi i i .crir rccsrc procc."i

Lop r njrct toloscsc ]imbJjul ru moo incon$lienr. cu puljnl arcnlie lr a;dilof:u(sau asupra impactului mesajului). Ei adesea nu re"tir"ara "i

o "omoni"ar" "riiincompletl sau neclari.

. . Ascultarca esrc o dbil irare importJntj cc Iaci l i tee/a roale n;yeludlernsrumr: urur speclatr l t l c( l i l terz: c;. in Fopo4ie de 50do, l impul dr I.r cl,rs,tincludc tcriviltrli dc rculrrfc (McDuvirl, Spivcy, Shcchan, Lcnnorc, Story, t990J.Abil i lSl i le dc ascull lre 5c dezvolt i in ! imp. Elc incep prin eccentuarea ocLivirati lorexleme, ca de exemplu de I f i atent ) i d nu inlrerupc.yi tr.ec rreptar in proccselnleme.

Abililttea dc a_ monitori,,.r propriul nosLru dj5cJrs peDlru clxritile $i de aJuoecr cand mesaJut r l lcujva estc necltr sunl e'emcnle jrnpott: inlc ale dez!oitari ilimbajului. Profesorii pot sprijini aceasta prin tiimiterca de mesaje clare, prinmodelarer prneri i inncberi lor. prin discLtl i i ajuprx impor{rnlei unci bune rscuir lr itr vorbrnd despre srrategii le lolosirc. ind mesdjele sunr neciare.

^ - Elevi i inu: in )coald cu imagini po,, i l ive .supra lor ca , i perso.ne ce

inraF fFrey $i Ruble. 19871 Slipek- I988). dar. din nefericire, rcesre imaginidevin tot mai pulin pozitive de-a lungul timpului. Aceasta e ?n mod spiiatevident penlru elevi cu problcme in inviilrre (Chapman, lg8g).

Elevii de cjclu gimnaziol crcsc nu doar in inilime, cunoastere ii abilitdr,dar ti in congtientizarea lor ca persoane. Noi numim

"""irtu "r"rt"r"'ucon$lienti lari i propriei per.orne dczvollarea jnrrgini i de sinc. lmaginea de srneeste suma totaia a percepliilor cuiva asupra eului fizic, social, academic.

. Deciziile noastre in legaturi cu cine suntem sunt bazate pe inieracfiunilecu-alJii_$i_ profesorii umeazi pdrinlilor in influenlarea acestor decizii (piilips,-1990). Chiar $i cei mici por simfi daci adullii au expecranle inatre sau sc;zule inlegEtuI. cu achiziliile lor ti aceste expectante influentcaza achizitiile.

Primul pas in de?voltare.l ace.tei imagini este conrliendzarea frprului c;suntem separali de mediu. lucru ce se inl impli i in r impul

"Lediuiui senzorio_moLoral dezvoltarii. Dupd 18 luni, are loc lecunoatlerea propriei persoane, caDd copilulrealizeaztr ,,Cunosc acea persoaoe din oglinde. Acela sunteu !"

Odati cu recunoagterea propriului eu fizic incepe procesul definidi €uluiSi incepem diferenfierea intre eul ideal $i eul real. Eul ideal reprezinli ce am dorisi devenim: putemic, curajos, inteligent, aragator. Eui real esie perceplia noastridespre ceea ce suntem de fapt, perceptie fihate prin lentilele altor persoane,Dezvoltarea stimei de sine reprezinta evaluarea pe care o derivEm din conparareaeului ideal cu cel real (Erikson, 1950). psihotogii umaniqti au exrins aceaittr ideedincolo de dimensiunea evaiuadve pentru a include totaluj percepliiloi oamenilorclespre competenla ior fizicr, social6, inlelectual6 (Hamachek, l9g7).

274

lii;,., O foarte ilnpofianl5 componentd a conceptului geDe'al de eu -este

,,'Jiit."ptut de eu acaiemic, acca pafie cale se r€ferl la comPetenla n:as:1 -cl.i, corucPur

itcri. Conc.prul de cu li perfor;Jrll3 fcolsra interaclioneiza -pxlemic'

C^opiii

inri in icoJla atleplirrd sd invcle $i sA frca bine (Enlwhslte fr Haryo0K' tv6r)'t lo. ei'p.ogrei"-a, se evalueaz6 pe baza realizfilor sPecilice (Harte! $

ionn"tt, igsi). Cano ocestc experienJe dc invilare sunt pozitive, conceptul de eu

este intiril cand sunt negative, acesta are de suferit''- Reirti" dintrc eu-ri lchizilie cste pozitivl dar slabd (Hansford ti Hattie'

)982; Walbirg, 1984). iD incercrrcr de c inlelcgc .dc ce ", cerce6toriiau gdsit ctr

conceptul de eu Jle cel pulin trei subcomPeleole - academrc' socral 5l llzlc

ili"J,lss!, M*,t' ti Hilmes, 1990) - concept;le de eu fizic ti social fiind in

;ilt i:;il; cu cei privind achizlia acad;mica (Bvme' 1984; Marsb tiShuu"f,o"n, fSSS). Cunoi;tem elevi carc sunt mai retali din punct de vedele

social dar fericili in ceea ce Prive$te acluzilia academicd Si totodatli -cunoaqtern

.levi foane populrri c,,re sunt mediocri in ce privette activitalea tcolarS'in ti.p." cercetatorii au gesit o leg)turA mod€rattr intse concePtul

acedernic de eu 5i achizilie' cea mai putemici! corelape existii iDtre conceptul6e

eu ucaa"^i" 9i corespondenlele salJin diferitele arii de sildiu' Sp€ exemplu'

Derso$le cu un eu ,,poziriv" in ceea ce Prive$te abiliratea de a se descurca la

inatematica oblin reiultate mai bune la lestele de matematica (9i viceversa)'

e"".t" "on""pi"

rcfe.itoare la abilitatea in difedte arii de studiu' precum

Inut".uti"u ,ui "ngt"tu,

devin $i mai distincte de-a lungtrl timPului ti elevii sunt

"upltili "a af*"ifi"t" pedormanta lor in diferite arii de studiu (Ma$h ti

Shavelson, 1985).- tegdlurx din{re conceprul de eu' performanla- a:ad:mr:1 ,9i. iliTdin:l

elevilor fata de tcoala a indelnnat cltre eforturi spre a imbunauli-felul in care se

v6d elevii. Acesle efofluri au [os! orientite spre douA direcl orsuncE: a)

incercari de a imbunSdli imaginea dc bjne in mod dfueci 9i b) incercdri de a o

imbunetili Drin producerea unei crctteri a succcsului Scolar'Prima abordare 3 presupus dezvoltarea unei varieEF de sEategu'

exdnzandu-se de Ia utilizarea unor materiale de invelare Eulticultuab cu

.tro"n1i "rlnotit*i,

in timpul unor tabere de vald cu facilit6F - ca dclmitoare

."*""'" - Si pirni la inceicarea de a spori^inlelegerea p5rin9ilor in ce pnlelte

imasinea di "ine

(Scheirer ii Krant. 1979) In spatele fiecdrei asemenea straEgu

era lreatta ca, aaca modul in care se pdvesc elevii in$i$i (sau simt in legtrturn cu

ei) Doate fi schimbat, ei se vor comporta mai bine in Scoala'' c"i

"ur" au cri{cat aceastl abordale au fost de pfuere ca din cauza

IaDtului ca eul se dezvolla pe o perioada intinsa de Ump $i este central pe!tru

""'.ron"li"t"u ;"0i";O"fui, efonuriie directe de a schimba iJnaginea de sine nu duc

L-..t"1.." ."""i""a"r. Ei au suslinut ca' f[ra un succes evident tangibil' elevii

.. "",

,li"t"t." r"","rea negativi iniliala Parrizanii celei de-a doua direclii au

2'15

il:ffiidl"Ifr:ffiX;:c:esul scorar care' apoi' ca o consecinl,, determini'

.^.,. Un tot al acestor pozilii contrastante-a fost realizatlntr-un program federal

8fr::tr i:.i.'J,li fi;,'#'ji:::,,J""$:[Xjll;.:Jil*l; ji,yillt,i';'jiil{,li !{:ffi ^'lni' J,""i"iliil: ;,"t::;,.T;:": fJ::::,", n T'JJ ;f**1""";J':l*:Jiffi1l"':J::[ii"ifl:,l"^::lo't,ei i""'ea"'e."o aeui ce'p,,teiispeciar penrru a cre$re s,r-" J" ,r" " o"J,lii'ffi fl::::l:H;T,: iH::,lX;:ri:f$l #;tr"x ";:;liii i;,illT"".ff l#r"," i"'x%i,""l'l";:lli'*:"""'"T'fi *:f,*i{1iil""'ffi ,ii1li'li;",,l'iffiT";ii;;,'i;ll:l

Ata cum aparc din acest ;tudir

;f :#f tn:''..X[':"1*,tt','#1tl'4" "'iiii'Ji?;'iillilii"li"lfr{ffiHi**:iil;11i: ii ;,Jifi ;il;j':3",T.::ff ':f:il;Ti:"ff i",l:t-*rttX1?"T",ffi:3;,":"1T,:i:"t trebuic se isnore irnporlarla unei

ix""mnii'#:;*:'','"'*'1#ff :i*'i'$'T'l:"i'"*irHrff :::rir:i: Tjiffi: ::T fflJ"i"tfrff::i 1*ililt :1.;tri"511i"tAceast4 tendinF este normali, dar nu are Iuo"rpr"" c"'..ir","u.,i. ;;ilffi;;1ff :["1rf,!ir[!t'fonu.i .onr,i.n," nr"

Loreglarea este un stadiu de ranlilie intre dependenld ,i reglarea eului in

:ffi ;"1",y.x:,::ij"";Tff l"i::.j::"::# d;n:,:*..",'"'* ;i:.*";*:l;:',if.T:?l?fr ,, iTfl ::?',;,"1,i::"TI*"J:TiJi, *T,:"ff i:';T"i"ffi;libenale $i oponuniLAd de alnceria.,A ia decrzu.

. Exageririte in una sau alta dintre direclii pot op.i dezvolta.ea

:i:'ffilXt'l#1iJ::,Hli iibertate lasa copiii ftre i'" ,i-1 "rii-it"i"..^ "i,"n""",:'lr:iiillil Tj:]:,;I""'i':"tj:.*

pracric' Examinand Iesatura din'e

s ::T:T;i ttt ffi r#m,{l ",:n *t}l:#: *m216

si proceduri) tj autonomie ) exemplu, permilandule sd faca alegeri), au un Sradmri inak in ce Di:iveste irrDt,rea eului. Acesti coDji se vedeau De ei lnsisimaj ineit in ce prive$te irrpt,rrea eului. Acetti copji se vedeau pe ei ln$iti

:,1 corltrohnd situaliile de invelare $i efortul ca pe o strategie de a atinge succesul lia evita e$ecul.

Duptr alti cercetdtori, calitatea acestei interacliuni influenleaztr $i achizilia

scolard. intr-un studiu, realizat pe 30.000 de liceeni, ace$tia au fost solicitali sldescrie nodul in care pSrinlii se implicau cand ei erau la $coala priDar[. Elevi.i cuachizilii inalte se deosebeau de cei clt achizifii scdzute in um5toarele modun:

. pirinlii unnlreau progresele gcolare;

. perinl i i $t iru unde sunt copii i .(National Center fo. Educational Statistics, 1985).ln.plus, alte marturii leagd stilul padntilor de comPortamentele de

adaptare ale eului (Wentzel Si Feldman, 1990) ti de achizilii. Elevii clescufi depfinli cu un stil autoritar erau mai pufin impulsivi, mai chibzuili de4at alii' mairesponsabili la ore ti cu un nivel inalt al achiziliilor decat elevi qesculi lntr-unstil permisiv. Acaca$i combinalie lntle stiucturd d libenate, ce incumjeazldezvoltarca emofionald $i social5, fumizeazd de asemenea un mediu favorabilcomportamentului responsabil gi achiziliilor academice. Pfin$i autoitari Par seglseascd nivelul potrivit al adaptErii (coreglirii) care, in final, duce la adaptarcaeului.

Importanta ,,redarii" eului pentru succesul tcolar nu trebuiesupraestimata. Elevii trebuie ajutali sd lnleleagd legdturile dirltre acliuni]e lor 9iachiziliile tcolare si str invele sE fie responsabili pentru aceste acliuni $ pentruconsecinlele care, in final, vor cidea pe umerii lor (Elikson $i Ellete, 1990).

Examinand rezultatele cercetfuii, am doli sd accentuefl faPtul c{implicafiile nu sudt ata de simple cum par la prida vedere' Spre exeoplu,absenta sau prezenfa unei mame care muDcette este mai Pulin importantl decetcalitatea protectiei pe care o acordd zilnic (Belsky, 1987), Deqi divo4ul estedificil pentru copii, ace'tia sunt mai fericili cu un singur pdrinte decat ar ! 9lambii pSrinli, dar intr-o atmosler5 plnA de stres gi dizarmonie (Rutte!, 1983).Cercedbdi au evidenliat faptul ce Foblema principal6 a familiilor cu url singurpfinte nu este lipsa unuia dintre ei, ci venitul scdzut, sdracia liind adeseaprezenti. (Milne $i alfii, 1986). Unii ' cercetdtori nu au gesit difernfesemnificative, din punctul de vedere al trastrturilor de pelsonalitate saucomportament, lnffe copiii supravbgheali 9i cei cdrora li se leagi cheia de gat (A.

Bridgemaa. t984).Structura famitei pe membrii nu €ste at6t de important?i cat calitatea

interacliunitor dintre ace$!ia. Vorbesc pArinlii cu copii' le tnPerttrgesc acestoraviziunea lor asupra lumii, le fumizeazA un nivel adecvat al suslinerii ti orienttrrii?Acesta este un element cheie.

Din pecate, un pfinte singur, care este plecat de acasl prea mult Penffu aofed orieniare si structur5, sau cale este mult prea obosit, per ru a inte€cliona, va

.n7

r\ea ade\ea copii cJfc vor h de,,a!anrJj. l i emolion"l gt i I lel.-. .rdj. Aceajla e\leuneon de neeviu( ) i aslrcl creSte pov-r- 5coli i pi a profesori lor._

, Implicaliile penlru profeso! sunt foafte cla;. Slujba lui este mult mai multdecet o fumizate de cunogtinle/continuturi. Meseria de profcsor este o activitateumani $i urul dintre roiurile profesorLllui este de a se ingriji de ,evoileemolionale t i rocir i( e elc\ l lor. nrxi ales dtca pr.o.upr.. i f". i l iai p"n,.,uacedsra.l ipsetre. Profesori i poL r\ea ur) imptcr'enorm asupi.r eteri lor. in tabetulde marJos sunl sjnrerilaie unele dinEe efecLele schimbjrii s!,'lrclurii familiale.

Tabelul nr.7 Rezutrale posibilc ale schimbArii strxcrurilor fanitiate

Un aspect al vielii de familie, de care din nefericire profesorii Eebuie sdI 'e.conidenJi. este abLlldreJ copii ior l i negLijenlr. AbulrreJ copii lor impjic;rlnirca deliberattr a unui copil neajutorat (papalia fi Nendkos_Olds, ligg).Negli ja-rea copilului. cere esLe ruai greu de idenli f icar, reprezinlA erecul in ;asrgura coprlu-lul srgurenlt, p.otccri". jn e_i s,tdsface ne\oi le etxol lonale $i f izjce.incluzand mincare li haine adecvJle, ingrijire medicali. rrpr"u"gh"r" yiafecfiune. Abuzarea v€$de, emofionale $i psihologici este mutt mA iuttita iimai dificil de identificat decat abuzarea fizici

Incidenfa relatirilor despre copii abuzafi a crescut dmmatic ln ultimultimp.. Cauzele abuzErii copiilor sunt complexe, dar adesea implicb familiinefericite, cu probleme, sau chiar este vorba despre pirinli, care, la iAndul lor, aufost abuzali (Berk, 1989).

- - Responsabilitatea profcsorilor in a raporta despre copiii abuzali este cla.i.

hoferorii sunt obligali sE relateze cazurile de abuz agenliilor de proteclie acopiilor. In ciuda acestui mandat clar, profesorii arati o lipsa de injetegeie in2'78

Shuctura familiei Rezullate de cercgtarcMame ce muncesc Imbunitdtirea stimci de sine a tno-"i gi a securi-fr

fi nanciare (Hoffman, 1986)Copii mai insecurizali atunci cand mamele i$i lasa copiiifoarle mici (Belsky, 1987)Achizilii mai scezure daci copiii sunt lisrti singuri(Milne, Myers, Rosenthal, Ginsburg, 1986)Achizilii mai crescute ti o mai inaltd srinle pentru fete 9iadolescenli (Hoffman, 1986).

Perinli divo4ai Mai g.eu peDtru biieli $i pre$colad care pot dezvoltacomportamcnte negative (Bec, 19E9, papala $i Wendkos_Olds, 1989).

Familii cu un singurptrrinte

Achizifii slabe, o cre$tcre a absenlelor, o ;aapiare $coh;scdzud (Rufter! 1983).

Copiii cu cheia ]asat

O mai crescurl anxierate gi frica ae a fi-dsatlGgGfi-erire $i HarinShursr- I989r

tt;i:.1.t leg6turd cu proceaurile !- trebuie urmate in mportarea copiilor abuzali (Jedngs,

3.3,t,lotesceayj{\ fi41t( / - , / l ! t7

Este o prorhNie/at.L pcMelevi cirt li penru profesori. Schimbdridlamatice, atat fizice cit gi cognitive, alath o crestere a con$tiinlei de sine ti aindependenlei elevilor. Elevii cautd sa inteleagd ce sunt ti ce vol deveni' ceea ceEnkson numette ,,criza de identitate". Adulli semnificativi, precum ptuinlii tiprofesorii, pot orienta acest proces ajutend elevii se lnFleagd schimbarile pe caleiceqtia le experimenteaz5, oferindule o dozd adecvate de tbenate. Profesodiadesea vorbesc despre abilitdlile speciale necesare penftu a lucra efectiv cu acestglup de varst5.

Dezvoltarea fizica, caftcl4i,zatd p n crc$terea inceat?i dar sigurd dinclasele primare, sufertr schimbdd importante intre clasele primare $i liceu.Functiile reploductive se rbatudzeazd. Se incepe cu o explozie de clestere $ setermina cu activa.ea in totalitate a funcliilor reproductive. Pentu baieF'schimbfuile fizice includ o creslere in inelfme $i greutate, cregterea masermusculare in partea de sus a corpului, apadlia perului facial 9i pubian 9iingro$area vocii. La fele ate loc o creltere in inf,ltime $i geutate, cre$terea sanilor

$i a parului pubian ti, de asemenea, o rotunjire a formelor corpului.Aceste schimbiri pot lace din adolescenfd o pelioad5 de coduzie penhu

elevi. Ele sunt adcsea rapide, acompaniate de schimbbri compaiabile alehomonilor gi ele vin intr-o perioada cand conformitatea este foafte imPortantS'Nu trebuie sd vezi decat uniformitatea adolescedlilor in ceea ce Priveqteimbricdmintea, ca sd-li dai seama ce o parte importantd a ,,apartenenfei" este de asernana cu ceilal l i , de a xr;ta ca ei.

Vanta medie penfiu prepubertate este ]a fete in jl]r de 10 ani' pentru b[iefimai aproape de 12 ani. ApariFa primei mensfuafii la fete arc loc la 12 ani' i6r labeie,ti pubertatea e injurul varstei de 14 ani. Ala cum o aiatl Si ciftelq existi odiferenfd genetici programatA de 2 ani a dezvoldrii sexuale lnEe beieti 9i fete.

Ac€stea sunt paltemuri generale, iar indivizi.i vaiiazd larg ln mport cu ele.Unii elevi vor fi ln plin proces de matudzare sexuald, allii vor fi de-abia maturiial alfii se vor intreba dacd aceasla se va inBmpla vteodatd. Nici un dubiu asupmfaptului cd parte din ,,confuzit' tiner4ii in acest stadiu este cauzate deimportantele schimbdri ce au loc in corpurile 1or.

Fetele se dezvoltd inaiotea bdielilor; unii elevi se dezvoltd mai devreme,allii mai 6siu. Legat de aceasto, unele cotpud se dezvolta Precum celo alemodelelbr pe carc le vedem la televizor ti in leviste, iar altele reman fie slabe sau

n9

8rase. f ie indl le sru scunde. Drrorit l n,rejui acccnr p( c:.. j l di socictr le,aparentei fizice, nu e de mil?re ci diferelaaporzu ereuuor lsiegei:";*;; .;;:j 1l:5:l;:'r:';iil: :: ilT[TlJ,.H;:1fr*,'fi'jili:"fi',|i::il. i#3, ' 10-40 dc 'ni 'e'"r'"ia-w'i'"i,",*n.:ilfl"00';:"11*;i *? l,:.il fl}::T:,iT.,ili,iiii ijli; jlHiiJil:fl:,':"Hff:::}Ji

"::"T:#:J*"::i,T;l,llllff l; ;,:T:,nr;l'l.li

;l}.:::il:,1iir:i j}i,,p!rin incre'irori in sine' mdi nesisuri' 'J;;;;;';]

ififq{:r:Ti*i,r,*HT,li',r::.l;:. ##:*i;:l::"'.'*fr:::fr ;::lilitf ; ; fl"Jilffihil iJ;: :mj*t **:]*i:;:l;;;,"j1:T.i'[;ilj,i.":ltilii",lXllii;?:li;,'",:;:..Jj;:',,;S!:'*"',,. **i,::',;Tffi:1"5fi:%: j: :1:::j " "nn'" *dere din ,e60 (;i'd era

tr#jmkffi ri#ir^:;;;HlfTlliill'f+:$:"ir:::d;:iHi:*"- iru**j :*:#ji:'f*{",;ilH*$.":fi :,T$i:ir",:,J:."ifl".;ifi1":t,'$f ',fl:"ii jlr:i:.fr Ji:il j{J\'##li}ft iff l;xT:"J

Cea mai importantd schimbere ce arc loc in gdidirea adolescentina este

3;':*:':ffi ,*"'J:"i:"* "j.?ll';,iJT*:,lU:t,:n*:*:."1:l!jii'??'i"'-,x,,"""i":Tf,ii.":rfi l]T: i:i::*"t ;::,',il1f".'1;-:;fi:'ii:J'*:?,ff'J$:ii;ifi:3i" ."*"t' rs8s) i" r"""i ^;:"i";;ip"i

m:j#$l#i;"T',l,1'iff:''::.1JilT.:::*#;H",ihff ll,i?

280

" Caracl€risticile; gendirii formale

Ce ar fi dacd am trli lntr-opra fari legi?

,.Ei bine, arfi unele lucn'i

' ' Tabelul nr. 8 Carac lenstic ilc alribu ile de Flavell gandi'ii fomal e' xla cum reies din

: ' ""-- ' ' - s"ai , i "a"tesccni i loc ( l0-18 rni) $i Scolar i lormici (7-10 ani)

Posibilac. rare Pc o singurtrvariabill p€ntru a glsi soluIa:lungimea sforii, cet de rcpede

se leagdntr Pcndula.

Nu pot adeaea vedea dincolode situatia imediatl, de a

Fevedea Posibilele rEzultate

0"n,", tui,iJT"o'"'iiT,'::":?ff]; :'r"""J.,'Ji J!l"Jr:$"Tli':: |l'#:,trS

iiH*t"*j':l5q{""",1'+{:i*tffi riffi'*':T;'."':tri"$.t'*"^Lffi,i; ;oJ:ii}l""iil,1"i'-"'' ttn contrast' poa* sa'di ecua6a in

:':':"T"k"ilf#'fri+il.':,t:"ji"T'#il{r:"::":*:t"tililffi i#lrif"#i3*:Hi*:ff tJf,rl:"1tffi#:fi,x''"'l'iu,i,:rt:{}:ff i?llf rr#*fu ,#'*r,xftl''if;H. Tf 1t'ifJi;lill'uJl'i"Lf'h mnziga d;roc. Frrtr experienre g

:::.:*:lri***qwh*l*'*i{n;^#mr

,Nu inleleg ce Yrei snspui. Noi aYem legi"

Pot fonnula Predicii aleconsecirlelor $i sugera

posibile rezultale

Fi*:T:,::J l"J.'"li:i:Jl;i;:ff, l: ft,:,Tl,i.,I, jj.,i'ill",,::.,. "*,.,t::,T .:,Ti?:,:i: ;,il:"li:1,:"i:inx.ilf, ,,'j[iT:1";,#i,il,[i,f;ii-:iii!::."11":"ilT::13J:::i:ii"i;,."",,,i :"m;:,t*:I u:l*i*","?lllf H:fi fl:i'":ffi '.:::fi ':Tf il.';*lf ;;j"J'flffi ::il;'il,'""#i*1';##li*"s#i"'*1i:H':".T"#i:iHi:p,ouremeror in ecnip,. e;.; ;;;;;; ; ::"ffi ::[:iir::r"Ji';]i:','":t **,^

i",""!'1,:l*iirTi;il:.,:*nffi x.l*;:ff f ih?i"tx,#: ji{il,i'iilf ,1fi!';,i'1t::#'f;T:';rruncali"

intr-o p"'i""aa J"'i'""nir'ili"",

,",.0,T:1*1#,;"j:j:;,,:i5" :: iT'n i" :::1"#Ti.jrjj,ff :{l::r,diiltij:,J,"J';#ffij'j",#".Txon:,,:

f l,#:l';ift:""g";3#,i#i#'n"tr*;*f,r""iir{fl;i11"j",'ff{l:,]} ;T'T:' n;1,'ilx"Jflilx,""f,#r;:"}*'""'ff'l; ";;;*tm+X+i*:*::*t#lif,':ffi tfrr:*"0'i ,fl*lTiill] |!r1,-.i}f ::;l,t::",+tp'i"teni'

aaoreJ""nlii trec prin trei

-**m*ifri,,"",,* i:r"'"ffi il,, ffi :lJ#:[";

,.,,",,rfi i'i:,fi',i51,;"0,"."::-.:'1".:""' spre cer de-ar dojrei srcdiu:care se adaus. securiratea prieteniror .""lTil:i::::"ji#t:t t#i$,::

ft#ff f :;:i*";.ffi H:ittff i,,",1"Tii""rt;U:*::1,ii""S:*l282

ca adolescenlii sd

'"'t#ll",ll;':,*qT"ra"-fi ,**i,,1ii"T1l.i',ll'li'.i,i1,,1:r'"1':"H'J*ilfi : j*n:ai,:n[1N$i41,il:J:'#'lK::']'i';ffi ffiln*;m-:,*;';;*i#li# irsn*'r;;ti ""*- "'#:#,ii?ili'"l$:i::''XTll,|i,;ffi"'ii'tii'i' aro'' uoot"'""ntot

:*'"'l*i?#*r:l- lru*f h'#J;ii:: :,f:1}'li""Hl'L?$"il"ii#lsa feacA in stadiul adullilor dneri'

Tabelul nr. 9 Elenentele dezvoltirii identitElii

6fr ,EfJ;d;ffittt-i%6t1"--parinli ir timp ce

mentin prcteclia acestoml _ ---- _

f f i t iceartrebui.-j.ile r*a ".",irle4rou--el9sa-e9gs4++=

tDecizia Privind

ZtHi;i;+a-o 9'1'aqaalii intime si.".#;i""ti[" * t..urii de c€lilah-sex in cadrul limitelor

de familie, norme religi

ffi'*"'lllcercelatoriic^,el::"1'l::115*Hil'i;l,"J,ll#:'*-f"fllliilBt;]

i";:";fl ;t#'-';'ililJtg*,fi 'F'::+]i***lf l;:::l'"i"il'nii ff"li"[}l..1, rurT.',']" U;i" ?"""i'iii-a'i pi".i"'i'r"'

f :,d**t:fi ;{'J:t*g:*'r;'*'"*5:':}:"i**"Jrdf ":r':

.:";,'m'X*:;:ilff :#.'"ilLtrr*tr*i$i:ii:.;;i*iJ;t"b","l'ffi ru""1;""*i.'n*i*t5*i**t*tt*iffi,?[':Jiil"x\:'::$i'iT' fi3 ;::"^#"#;ii"'"ii-'"r u'oartr penmradolescenti

2a3

f:;iii,dl,fiffifii1i:4g-:.i.' #i+i"",'"'. i,'fil';fii;*f {i]i1'"}ffi ;ixf [iTilrn:i"*[+fll:#LtTfiptrj;*;#3f $# ixli " rffi ri:ii*+"fift *i".^"r""-,'"r:"'Jfj,','r"#l":l; "*J[::,::.Jfl i.",""i XTJJf *i"frr^,t ;i*j;,","o,,linii;"Hj"iinoi;,'limt:i:rX';",mmnffi ",':lf L*ggng{$ii$#.*,i n'[*.i*i,.'ffi5;f$*#*'tf*:* ** ru*$ti.,#",u*::.::::T::[ i=* ::i]i]ff :.:i": ffi?":", j"::$ $"JS*::: ;i:::J,:'i"Xfi ilXX'j:'fi?::",n*lmn*ffi;:1,";l#ffi I1,","*:[

n'.ni.fl f .***,]{**r.C#*:,,ilr-:',r,,'m'*o"",'u,ji o"Jl i,l"j,. ilT;"l :iT:::lJ#,'i,t,i:*Tf,",ff,:: :i,j "';ff:necesard a independenfei.

281

Capitolul XDiferenfe Individuale

Cand intrim pentru pdma datd lrl clasd, ne apare in fald o mullime de

chipuri. La o prime observafie, ei par sa se asemene mult: sutlt aproape de aceea$ivarste, au interese similale ti shrdiaz5 subiecte 9i teme comune.

La o obsewatrie mal atent?i totu$i, intre elevi apar o serie de diferenle' In

mod sigur, in clastr sunt rep(ezentate ambele sexe. "A invlfa" este un proces ce se

face aproape frrd efort de unii b5iefi $i fete, ln timp ce alfii se chiDuie chiar qi cu

ideile simple. Unii au familii influente, altii au familii care abia i9i caldgeexistenta. Obseryalii mai atente au rcleYat fapol ce elevii se deosebesc $i duPa

modul in care prefere sa invele.Luand ir considerarc combinatia acestor caracteristici, mullimea de fele

se hansformi in 30 de indivizi. Din nefedcire, unele combina[ii pun elevii iositualia de risc de a nu beneficia de pe utna sistemului educalional.

$tim cI elevii variazd foane mult ca abilittrti $i din nenumtrmte alte puncte

de vedere. Ni se reaminte$te mereu cd elevii nogtri sunl lntr_adevfu individualitali

si cd trebuie sd ludm deciziile Doastre prcfesionale cu acest fapt in minte.Fipur4 8 ilustrgazd carcva din aceste surse de individualitate.

Inteligenta este una dintre cele mai Putemice din aceste valiabile. Copiiiinvati in dtmud diferite, $i noi, ca profesori, febuie sd rc acomodem cu acest

285

INDNlDUAIITEACELUICARS

iNqr'ATA

Fig. 8 Surse ale individualit4ii celui care invall