Metode de cercetare

1. Efectul comunicarii incorporeaza ansamblul de procese si de urmari (atribuite actului de comunicare) pe care le presupune …. a. vizualizarea imaginilorb. receptarea mesajelorc. audierea emisiunilord. redactarea articolelor  2. Nu exista o dependenta directa intre …, intrucat indivizii nu sunt corpuri in care mesajele se introduc si produc un anumit rezultat. a. mesaj si reactiile publiculuib. mesaj si continutc. mesaj si ora de difuzared. public si publicitari  3. Influenta consumului mediatic implica dificultati analitice, intrucat efectului i se confera variate dimensiuni, iar …, … si … constituie aspecte importante ce trebuie luate în calcul. a. calitatea mesajelor publicitareb. rating-ulc. durata de prelucrare a mesajelord. masura in care publicul intrebuinteaza un anumit mediu de informaree. aperceptivitatea publicului fata de un anumit mesaj

4. Eficacitatea mediatica ramane sub cota eficientei …, deoarece acest tip de procesualitate face ca mesajele sa ajunga partial la dispozitia publicului.a. minimeb. maximec. previzibiled. imprevizibile

5. Cantitatea de informatie cu care ne confruntam zilnic este mai mare decat cantitatea de informatie realmente …. a. durabilab. prelucrabilac. interesantad. captivanta 6. Selectivitatea de facto se refera la tendinta publicului de a urmari acele informatii care sunt …. a. difuzate la ora de maxima audientab. in dezacord cu predispozitiile salec. in acord cu predispozitiile saled. prezentate cat mai atractiv  7. … si … sunt conditionate intrucatva de comunicarea interpersonala.a. cantitatea de informatieb. marimea publiculuic. durata reclamelord. efectele produse de comunicarea mediatica  8. Dacă dorim sa fixam efectele pe care le are procesul de comunicare, trebuie sa indepartam factorii ce ar putea sa-si exercite influenta asupra ….a. difuzarii mesajelorb. publicului-tintac. comunicariid. dezbaterilor publice 9. Procesul de comunicare este inraurit de felul in care mesajele sunt percepute, receptarea depasind decodarea mesajelor si acoperind …. a. calitatea informatiei primiteb. modificarea sensurilorc. limitarea analizeid. interpretarea informatiei primite si atribuirea de sensuri

 10. In actul de perceptie intervin … si ….a. experienţa de viatab. pauzele publicitarec. predispozitiile receptoruluid. relevanta mesajului mediatic 11. Putem identifica o interdependenta substantială intre …. a. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publicitarilorb. entitatile media si publicul activc. modalitatile de interpretare a mesajelor si orizontul de gandire al publiculuid. calitatea mesajului mediatic si intervalul de difuzare al acestuia 12. Comunicarea mediatica se produce intr-un context…. a. nationalb. psihologicc. internationald. social

13. Un mesaj ramane fara ecou intr-un context … sau … defavorabil.a. socialb. psihologicc. politicd. istoric 14. Procesul de comunicare poate influenta intreaga societate sau cultura acesteia, intrucat … ne impun subiectele asupra carora urmeaza sa reflectam.a. partidele politiceb. publicitariic. analistii mediad. mass-media  

15. Publicul confera relevanta subiectelor care se bucura de atentie ….a. distributivab. involuntarac. mediaticad. voluntara  16. Distinctia dintre televiziune si viata reala apare in mod evident doar la nivelul …. a. esteticb. tehnicc. dezbaterilord. conducerii entitatii media  17. … este un tip de realitate distinct de cultura careia ii apartinem, insa ambele sunt percepute similar si interactioneaza substantial.a. radioulb. presa scrisac. televiziunead. publicitatea  18. Televiziunea este reductibila la realitatea sistemului semiotic al …. a. imaginilorb. telespectatorilorc. secventelord. codurilor  19. Analiza semiotica pozitioneaza experienta televiziunii la distanta, spre a o decodifica, pe cand lectura mesajului televiziunii ne furnizeaza perspectiva unor procese culturale ….a. limitateb. dinamicec. neutred. extinse

 20. Codurile si conventiile achizitionate cultural preschimba ceea ce privim din simpli stimuli externi in comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este … si ….a. receptatb. prezentatc. decodificatd. anulat 21. … si … ce incorporeaza perspectiva specifica culturii noastre sunt incluse in modurile de perceptie într-o asemenea masura incat nu suntem constienti de actiunea lor.a. codurileb. conventiilec. cartiled. ziarele 22. Constienta cu care ne situam în fata televizorului este o preconditie pentru a intelege ceea ce … a. auzimb. vedemc. este previzibild. se afla intr-un plan secundar 23. Discursul televiziunii furnizeaza necontenit o versiune permanent actualizata a … si …, mesajele sale articulandu-se in functie de acestea.a. relaţiilor socialeb. informatiilor publicec. mesajelor publicitared. perceptiilor culturale  24. Publicul constientizeaza optiunile multiple si contradictorii pe care le are zilnic la dispozitie si pe care le poate selecta oricand. a. multipleb. contradictoriic. restransed. consonante

25. Există semnificatii … inerente oricarui mesaj insa intra in disputa si trebuie analizate in contextul altor perspective posibile.a. preferentialeb. istoricec. simboliced. geodinamice 26. Televiziunea este preponderent …, … si …, fiind un mijloc de comunicare normativ. a. neconventionalab. novatoarec. comercialad. conventionalae. conservatoare 27. Familiaritatea permite televiziunii sa functioneze ca agent al ….a. puteriib. opozitieic. serviciilor secreted. defamiliarizarii  28. Televiziunea este constientă de arbitrarietatea majoritatii … sale. a. imaginilorb. emisiunilorc. codurilord. reclamelor

29. O perspectiva … poate indrepta dezechilibrele inevitabile ale experientei individuale in raport cu televiziunea. a. globalab. localac. sumbrad. realista  

30. Violenta la televiziune este … si … in raport cu celelalte elemente ale dramei. a. nuantatab. supralicitatac. codificatăd. structurată 31. Comunicarea prin unde luminoase va furniza modalitatile ce vor determina o dezvoltare accelerata a noilor forme de media .... a. generalisteb. digitalec. localed. transnationale 32. Desi conceptele de servicii de stiri mediate de computerul personal si lumile virtuale par sa fie atractive, influenta lor asupra ... si a ... nu este neutra.a. indivizilorb. cunoasteriic. mediad. societatii  33. Capacitatea crescanda de a ... si ... informatia spre a acoperi grupuri tot mai restranse de interese, combinata cu posibilitatea de a trai în comunitati virtuale de proprie creatie (si prin aceasta evitarea implicarii si a responsabilitatilor in comunitatea din lumea reala), ofera motive de ingrijorare.a. preluab. prelucrac. filtrad. concentra  

34. Un control individual sporit asupra ... si ... informatiei va genera cetateni mai informati si mai implicati, insa cybermedia poate fi acuzata ca accelereaza fragmentarea sociala mai curând decat sa realizeze unitatea. a. selectariib. fluxuluic. cunoasteriid. analizarii 35. Grupurile marginale pot folosi retelele ... pentru a raspandi diviziunea si intoleranta care ar putea antrena dispute rasiale, etnice si religioase. a. de socializareb. CMCc. de dated. wireless 36. Mentinerea increderii si a intimitatii in ... devine tot mai mult o problema, pe masura ce retelele CMC se extind in intreaga lume si devin tot mai comerciale.a. mass-mediab. perceperea realitatiic. societated. cyberspatiu 37. Orice putere suplimentara de control pe care indivizii ar putea-o castiga de pe urma extinderii retelelor CMC si a ... este considerata ca o pierdere pe seama guvernelor si a controlorilor consacrati ai informatiei.a. tehnologiilor de codareb. infrastructurii mediac. informatiilor publiced. televiziunii  

38. Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere trebuie abordata in interiorul unei perspective asupra rolului social al influentei … (mass-media au o contribuţie evidenta si un efect pozitiv in diseminarea informatiei). a. selectiveb. mediaticec. celested. umane  39. Studiul efectelor mediatice trebuie sa tina cont de rolurile distincte ale …, ale … si ale …. a. televiziunii publiceb. emitatoruluic. mesajuluid. receptoruluie. publicitarului 40. Indivizii fac parte din grupuri sociale distincte, iar … pot declansa efecte variate la nivel individual, in functie de apartenenta de grup. a. publicitariib. reporteriic. realizatorii TVd. mass-media 41. … poate apartine unui tip de societate în care influenta mediatica poate avea alte coordonate decat intr-un alt tip de societate. a. Emitatorulb. Producatorul TVc. Reporteruld. Publicitarul  

42. … fac perceptibile lumi indepartate in care accesul direct nu este mereu posibil, permitand publicului sa preia sincronic informatii despre universul sau social. a. Cronicile sportiveb. Tabloidelec. Calupurile publicitared. Mass-media 43. Oricat de relevante ar fi mass-media pentru fiecare individ în parte, importanta lor trebuie identificata la nivel ….a. de stradab. nationalc. generald. european  44. Jocul liber al interactiunii in care sunt implicate fortele … permite disputa deschisa, garantand simultan indreptarea neadevarurilor. a. terestreb. aerienec. conventionaled. sociale  45. Mass-media sunt active in variate sectoare ale vietii sociale si pot indeplini mai multe functii specifice, de unde o operativitate selectiva a functiilor …. a. matematiceb. publicec. derivabiled. mediatice  46. Prin informare se realizeaza diseminarea informatiei, ceea ce determina ridicarea nivelului de …. a. incredereb. cunoasterec. traid. stres

 47. Prin … se obtine comentarea faptelor, decurgand cristalizarea propriei opinii. a. vizionareb. lecturarec. interpretared. argumentare  48. Exprimarea dobandeste semnalarea in public, rezultand …. a. constientizareab. supralicitareac. neconcordanta cu realitatead. concordanta cu realitatea 49. Functia … este o activitate derulata de mass-media, realizand o influenta asupra intregii societati sau doar cu privire la o portiune a acesteia. a. de organizareb. de conducerec. mediaticad. manipulatoare  50. Efectul (real sau potenţial) asupra publicului este esential in … si … functiilor mediatice. a. clarificareab. definireac. anularead. sistematizarea  51. Difuzarea stirilor poate fi analizata in cadrul functiei …, al carei rezultat este constituirea unui public la curent cu evenimentele zilei. a. evaluativeb. formativec. informatived. exponentiale

 52. Interpretarea proceselor de comunicare este influentata covarsitor de modul in care este concepută pluriformitatea mediatica, ce exprimă …, sensuri ce se disting unul de celalalt pe baza uneia sau mai multor caracteristici. a. eterogenitatea de sensuri ale mesajelor mediaticeb. neutralitatea mesajelor mediaticec. relevanta mesajelor mediaticed. irelevanta mesajelor mediatice  53. Pluriformitatea mediatica se desprinde din varietatea viziunilor despre … si …. a. reportajeb. lumec. societated. publicitate  54. Pluriformitatea … vizeaza oferta informativa, fiecare publicatie, post de radio sau statie TV furnizand informatii de diverse tipuri. a. externab. radicalac. subversivad. internă  55. Pluriformitatea … urmareste deosebirile dintre publicatii, dar si pe cele dintre publicatii si alte entitati media. a. internab. dinamicac. externad. statica 

 

56. O accentuata pluriformitate interna (de pilda, la nivelul unei publicatii periodice) afecteaza pluriformitatea externa (recunoasterea din exterior a profilului publicatiei in discutie si pozitia ei distincta in spatiul …). a. publicb. virtualc. comunitard. mediatic 57. Putem vorbi de un micronivel de pluriformitate (nivelul unei anumite … la care transpare pluriformitatea internă), de un mezonivel (analiza la nivelul categoriilor mediatice) şi de un macronivel de pluriformitate (la nivelul întregului sistem mediatic). a. analizeb. entitati mediaticec. productii TVd. realitati 58. Pluriformitatea mediatica indica pluralitatea curentelor de gandire (raporturile dintre imaginea mediatica si viata publica pot fi determinate statistic pentru orice moment al …). a. societatiib. actualitatiic. realitatiid. transmisiei 59. Atasamentul unui anumit public pentru o entitate media este o expresie a pluriformitatii … si …, diversitatea ofertei informationale conducand la o varietate de consumatori.a. realeb. socialec. mediaticed. imaginare  

60. Climatul mediatic este cu atat mai favorabil cu cat apar mai multe institutii de presa, … fiind un indice al climatului social. a. vizibilitateab. pluriformitatea mediaticac. impactuld. factualitatea 61. Adesea jurnalistii profesionisti isi construiesc o imagine despre ei care fie este relationata de o viziune romantata incompleta si tendentioasa cu privire la universul stirilor, fie schematizeaza procesul redactional ca un set de activitati … si ….a. restranseb. credibilec. functionaled. subversive  62. Jurnalismul vizeaza transmiterea organizata si publica a unor relatari cu privire la ce se petrece in lume, dezvoltandu-se ca forma si continut, insa nu pare a avea un loc clar in …. a. reportajb. societatec. realitated. imaginarul colectiv 63. Conceptul de proiectie ne determina sa fim constienti de dificultatea de a fi obiectivi, deoarece orice afirmatie este intrucatva un enunt despre cel ce o formuleaza si astfel este …. a. interesantab. obiectivac. subiectivad. irelevanta  

64. Notiunile de …, … si … sunt importante pentru intelegerea productiei de stiri. a. filtrarea informatiilor (gatekeeping)b. incluziunec. control sociald. excluderee. procese de selectie 65. Combinarea caracteristicilor formale ale limbii (gramatica, sintaxa si alegerea cuvintelor) si a celor mai puţin formale (cadrele narative, modelele textuale si formulele narative) creeaza un sistem …. a. socialb. politicc. juridicd. pluristratificat de transmitere a informatiei  66. Mesajele nu sunt … sau …, ci codifica informatii mai ample despre formele vietii, depasind secventele de actiune incorporate intr-un eveniment de stiri. a. subliminaleb. transparentec. mediaticed. simpliste  67. Parcurgerea unui text este produsul unui proces negociat, determinat social, de articulare a …. a. vorbiriib. realitatiic. intelesuluid. cunoasterii 

 68. Jurnalismul implica un proces de construire sociala a …. a. realitatiib. cunoasteriic. dezbaterilor publiced. mesajelor mediatice  69. Analiza de continut nu ia in considerare atributele formale ale … stirilor în sine.a. constructieib. semnificatieic. durateid. limbajului

70. Jurnalistul si cititorul (respectiv publicul ascultator sau telespectator) codifica si decodifica mesajele mediatice cu ajutorul unor similitudini in întelegerea practicilor … si …. a. nedemocraticeb. socialec. ilicited. discursive  71. Lingvistica critica furnizeaza un mod sistematic si cuprinzator pentru abordarea limbajelor …. a. formaleb. relationalec. jurnalisticed. documentare 72. In paralel cu interesul pentru atributele vizuale ale stirilor s-a pus intrebarea daca domeniul vizual poate functiona sau nu ca un …. a. mesajb. calup publicitarc. tot unitard. limbaj 

 73. Studiul formal al limbii a conturat un portret complex si sistematic al modului în care jurnalistii recurg, potrivit unui set de tipare, la anumite instrumente … si … in realizarea stirilor. a. verbaleb. vizualec. financiare derivated. digitale 74. Alegerile inerente in construirea limbajului oferă o perspectiva strategica a modului in care functioneaza ….a. reteaua de comunicatiib. creierulc. lumead. entitatile media  75. Limbajul furnizeaza o modalitate de a produce o segmentare … si … a evenimentelor in timp si spatiu (comunicarea se refera la procesele implicate de actul implementarii acestor secvente). a. realab. coerentac. imaginarad. secventiala  76. … news reprezinta contextul in care ar trebui analizati parametrii narativi, intrucat continutul stirilor este recent, important, interesant si nou. a. Softb. Hardc. Mainstreamd. Telematics  

77. Stilul … se afla in antiteza cu relatarile neutre favorizate de reporterii centraţi pe hard news.a. narativb. bizantinc. barocd. gotic 78. Naratiunile din … sunt uniforme: senzationaliste, accesibile, provocatoare, populare ca tonalitate, fragmentate textual si insistand pe spectacol si pe mesajele de excludere. a. publicatiile qualityb. tabloidec. publicatiile generalisted. publicatiile de nisa  79. Talk-show-urile construite ca jurnalism de sustinere (assertion journalism) înfatiseaza conflicte produse de jurnalisti in locul analizelor substantiale si show-urile de tip vox populi in care publicul joaca rolul expertilor constituie dezvoltari ale temelor tabloide ale … si …. a. analizeib. cunoasteriic. popularizariid. individualizarii  80. … furnizeaza o metoda convingatoare de conceptualizare a folosirii limbajului cu referire la punctul de întalnire dintre jurnalisti si publicul lor. a. Analizab. Cadrareac. Investigatiad. Reportajul  

81. Cadrarea traduce un mod de a intelege organizarea … si … a stirilor in modalitati ce usurează selectia, accentul si prezentarea conform anumitor modele. a. cunoasteriib. determinatac. sistematicad. predeterminata  82. Cadrarea reflecta atat … jurnalistice ale evenimentelor, cat si contextele prin care acestea dobandesc sens. a. temeleb. subiectelec. secventeled. interpretarile  83. Astfel, jurnalistii elaboreaza cadrele de referinta prin care publicul interpretează stirile. … naturii constructiei textelor poate ajuta la fixarea unor dimensiuni elaborate relationate de modul in care functioneaza jurnalismul.a. Identificareab. Subminareac. Deconstructiad. Investigarea  84. Preluarea puterii de catre … in informatie a determinat o pierdere evidentă a rationamentului informativ. a. stiintab. analizac. sintezad. imagine 

 

85. Imaginea a condus subiectul informatiei la … si … propriei imagini, a ceea ce urmeaza sa se adapteze mai bine la noul mod de transmitere si difuzare solicitat de televiziune. a. neutralizareab. adaptareac. subminaread. construirea 86. Separarea clara intre … si …, regula importanta a onestitatii informatiei, nu intra in domeniul legii. a. fapteb. opiniec. reprezentared. imagine  87. A afirma ca deontologia profesionala este o chestiune de constiinta individuala sau ca depinde doar de atitudinea fiecarei entitati media se afla in contradictie cu activitatea colectiva si sociala care este …. a. televiziuneab. reportajulc. informatiad. cronica de teatru 88. Jurnalismul nu poate concepe o deontologie profesionala dincolo de …. a. cunoastereb. reportajc. stired. societate  

89. A judeca un jurnalist inseamna a analiza o informatie, adică nu doar continutul, ci si modul in care a fost aceasta obtinută sau investigata, si cel in care apoi a fost … si …. a. redactatab. prelucratac. segmentatad. difuzata 90. Pot fi comise erori în fiecare stadiu al elaborarii informatiei, iar deontologia este creata spre a sprijini libertatea prin intermediul ….a. responsabilitatiib. creatieic. publicitatiid. promovarii mediatice 91. Semantica generala analizeaza relatiile dintre … si …, precum si modurile in care limbajul ne influentează gandirea, avand implicatii pentru practicienii din comunicarea de masa. a. analizab. limbajc. realitated. interpretare  92. Semantica generala evidentiaza dificultatea codarii (a exprimarii intelesului in … sau …), furnizeaza o baza pentru analizarea si discutarea obiectivitatii ca un concept relevant al comunicarii, si poate ajuta comunicatorul in clasificarea informatiilor si a erorilor.a. sintagmeb. dezbateric. simbolurid. coduri 

93. Reporterul care investigheaza o sursa de stiri ar putea tine cont de o serie de intrebuintari eronate ale expresiilor (…, …, … şi …), care l-ar ajuta simultan si pe consumatorul obisnuit de comunicarea mediatica care incearca sa reziste asaltului zilnic de informatii si materialelor eronate din media.a. abstractizarea excesiva, identificarea exageratab. abstractizarea limitata, identificarea exageratac. identificarea cu valoare dubla, proiectarea inconstientad. identificarea cu valoare simpla, proiectarea inconstienta 94. Realitatea este un proces, pe cand limbajul pe care trebuie sa il intrebuintam pentru a o descrie este … si …. a. dinamicb. mobilc. fixd. static  95. Cea mai eficienta comunicare urca si coboara pe scara …, un mesaj eficient continand generalizari la un nivel superior de abstractizare, insa si detalii specifice la un nivel inferior de abstractizare. a. realitatiib. abstractizariic. socializariid. determinarii

96. O problema importanta in jurnalism vizeaza …, si anume daca aceasta este buna sau rea, si daca poate fi realmente realizata. a. subiectivitateab. analizac. cunoasteread. obiectivitatea 

97. O … este o afirmatie ce poate fi verificata, eliminand inferentele si judecatile. a. butadab. judecatac. inferentad. relatare  98. O … este o afirmatie cu privire la un lucru necunoscut pe temeiul a ceva cunoscut (orice afirmatie despre viitor este o inferenta, întrucât acesta este necunoscut). a. inferentab. relatarec. judecatad. apoftegma  99. O … este expresia unei aprobari sau respingeri pentru un eveniment, o persoana sau un obiect. a. inferentab. elucubratiec. judecatad. relatare  100. Jurnalistii ar trebui astfel sa respinga … si …, limitandu-se cat mai mult posibil la relatari, si sa evite preferinta pentru o anumită directie (preferinta este selectarea detaliilor care sunt favorabile sau defavorabile subiectului descris).a. dovezileb. prejudecatilec. inferenteled. judecatile