2. 1.Metodele de cercetareDirectia de baza a cercetarii a constituit-onvatareaunor elemente si procedeedinjocul de handbal prin jocuri de miscare, adaptate la particularitatile psiho-motriceale vrstei elevilor din ciclul primar (10-11 ani).n cercetare au fost folosite mai multe metode, care au constituit caile derezolvarea obiectivelor propuse. Aceste metode au fost urmatoarele:.analizateoretica si generalizarea datelor literaturii de specialitate;.analizadocumentelor de planificare, evidenta si control din cadrul disciplinei"Educatia fizica" la clasele primare;.observatiapedagogica;.metodaanchetei tip chestionar;.experimentulpedagogic;.metodeletestariiindicilor dezvoltarii somatice, pregatirii fizicesifunctionale;.metodacomparativa;.metodestatistico-matematice.Analiza teoreticasi generalizarea datelor literaturii de specialitatePentru a putea face o analiza de ansamblu asupra tezei am selectionatlucrarilecare trateaza acest subiect, materializate n peste 270 de titluri, din autoriromnisi straini, toate constituind bibliografia selectiva a lucrarii. Documentarea acuprinsatt lucrari de specialitate, ctsi din alte domenii: psihologie, fiziologie,sociologie, teoriasi metodica jocurilor sportive, teoriasi metodica predariihandbaluluila clasele primareetc., largindu-se n acest fel suportulstiintific allucrarii.La acest capitol au fost analizate izvoarele literare privind organizareasidesfasurareaeducatiei fizice n ciclul primar, au fost scoase n evidenta diferiteaspecteteoretico-metodice de organizare a acestui proces. Au fost remarcate noicaide ameliorare a educatiei fizice cu elevii claselor primare. Din datele literaturii125

despecialitate a rezultat ca n Romnia s-au ntreprins si se ntreprind n continuarecercetaricare au scop perfectionarea procesului instructiv-educativ la disciplinaeducatiefizica (T. Badiu, 1994).Autorii care trateaza acest subiect n lucrarile lor nu mentioneaza practic,caresunt modurile de rezolvare, pentru a mbunatati procesul instructiv si educativ,pentruca acesta sa fie mai eficient n comparatie cu metodele clasice de instruire.Analiza documentelor de planificare evidentasi control din cadrul disciplinei,,EducatieFizica" la clasele primareNe-au interesat documentele care dezvaluie activitatea cadrelor didactice cuelevii, planul cadru de nvatamnt, programa de educatie fizica pentru clasele I -IV, esalonarea anuala a unitatilor de nvatare, distribuirea lectiilor pe unitati denvatare, planurile calendaristice semestriale, proiectarea unitatilor de nvatare,proiectelede lectie, sistemele de actionare si codificarea lor, metodologia evaluarii.n paralel ne-am documentat asupra posibilitatilor de adaptare aelementelor, procedeelorsi mijloacelor specifice jocului de handbalsitransformareaacestora n jocuri dinamice accesibile, adaptate particularitatilormotrice, somatice, psihologice, fiziologice ale elevilor din ciclul primar. Deasemeneaam analizat 14 planuri calendaristice, 12 anexe cu sisteme de actionare,50 de proiecte didactice.Pentruaadapta jocurile la particularitatile specificevrsteine-au interesat rezultatele obtinute de catre elevi n Sistemul National deEvaluare.n acelasi timp ne-au interesatsi temelesi dezbaterile de la orele deeducatiecivica, n special cele referitoare la comportament, autocunoastere,apreciereavalorilor in colectivitate. Compararea rezultatelor obtinute, prindocumentareabibliografica si analiza documentelor scolare, ne-a oferit o imaginedeansamblu asupra modului de desfasurare a muncii instructiv-educative la lectiiledeeducatie fizica si sport n clasele la nivelul carora se desfasoara cercetarea.Am observat ca nu exista n totalitate o concordanta ntreprogramare,planificaresi activitatea practica concreta.126

Din aceasta cauza am considerat caestenecesar sa prezint n anexa lucrariimetodologiade elaborare a documentelor de planificare si o planificare anualasisemestriala.Cunostintele noi le-am asociat cu alte categorii de informatii, provenite dinabordareaconcreta a colectivitatii scolare, din procesul de antrenament etc.Metoda observatiein literatura pedagogica se subliniaza ca observatia consta n nregistrareadatelorsi a constatarilor ce ne intereseaza, asa cum se prezinta, n modul lornaturalde manifestare, fara intentia de a le modifica, cercetatorul asteptnd ca elesase produca pentru a le putea surprinde (C. Meyers,E. Blesh, 1962; M. Epuran,1970, 1980;A. Gagea, 1979; G. Chirita, 1983; M. serban, 1987; A. Gugiuman, E.Zetu si colab.1993;I.Nicola, 1993; T. Badiu, 1994; C. I. Coman, 1996).ncercetareanoastra, am folosit observatia directa asupra comportamentului elevilorsia conduitei lor n timpul desfasurarii jocurilor dinamice cu elemente din handbal.Observatia s-a desfasuratnanulscolar 2001-2002 au fost supuseobservatiilorpedagogice 36 de lectii la Liceul teoretic ,, Onisifor Ghibu " dinOradea. Din cele observaterezultacaelevii se integreaza n lectie, au conduitacorespunzatoaresi participa cu mult interes si entuziasm la jocurile nou create, cadealtfel si n alte situatii, daca sunt solicitati.Metoda anchetei tip chestionarn prezent, cunoastereasi aprecierea persoanei, indiferent de domeniu ncarese implica, intra n preocuparile unui numar tot mai mare de teoreticieni sipracticieni, fara sa fi ajuns la un sistem de evaluare unanim acceptat (M. Barrow,R. McGreer, 1970; A. Nicu 1979; A. Dragnea, 1984; Ct. suteu, V. Farcas, 1982;M. serban, 1987; T. Badiu, 1993).Aceasta metoda a fost aplicata la mai multe categorii de persoane ncepndcuprofesorii de educatie fizica, care predau la clasele a IV-a, si la elevii cuprinsi n127

acesteclase. Am folosit att chestionarul cu ntrebari nchise pentruprofesori,acestiaalegnd raspunsul dorit, ct si chestionarul cu ntrebari deschise (lasndlibertatetotala n raspunsuri celui chestionat). Numit n literatura de specialitate"Chestionar de opinii" (S. Chelcea, 1975; A. Dragnea, 1984; A. Gugiuman, E. Zetusicolab. 1993; T. Badiu, 1993, 1996; C. I. Coman, 1996), acesta ajuta laobtinenereade date de ordin subiectiv, care nu pot fi operate direct. Cu ajutorul luis-a ncercatsacunoasca opiniile cadrelor didactice despre nivelul de utilizare ajocurilorde miscare, n general si a celor cu elemente din handbal, n lectia deeducatiefizica, despre comportamentul si manifestarile elevilor n timpul jocuriloretc. Chestionarele adresate au ncercatsascoata n evidenta aspectele legate deinfluenteleexercitate de introducerea si practicarea jocurilor de miscare cuelementedin handbal n clasele primare , despre impactul si atitudinea lor, fata dejocurilefolosite n lectii, despre dorintele si aspiratiile lor legate de disciplina"Educatie fizica".n toate cazurile, chestionarele ntocmite au respectat cerintele formulate nliteraturade specialitate, pedagogica si psihologica. Orientndu-ne dupa modelelestabilite, chestionarele noastre au cuprins o scurta introducere, prin care amexplicatclar ce anume urmareste cercetarea initiata si s-a cautat ca printr-o formastrictpedagogicasa se trezeasca interesulsi simpatia persoanei careia ne-amadresat. n textul introductiv am dat informatii privind obiectivele cercetarii, moduldeformulare a raspunsurilorsi valoarea acestora n analiza noastra asupraprocesuluiinstructiv-educativ n cadrul lectiei de educatie fizica. Pentru profesoris-a preferat raspunsul anonim.Prin aceasta forma de introducere s-aurmaritobtinereacolaborarii la cercetare a celor investigati. Au fost chestionati 93profesoricu o vechime n nvatamnt de cel putin 5 ani, avnd diferite grade depregatireprofesionala.Experimentul pedagogicExperimentul pedagogic necesita crearea unei situatii noi, prin introducereauneimodificari n desfasurarea actiunii educationale cu scopul verificarii ipotezei128

carea declansat aceste inovatii. n acest scop am formatunlot experimental dineleviiclaselor a IV-a, mpartit n mod egal ntr-o grupa experimentala (baieti+fete)sio grupa martor (baieti+fete). Variabila independenta, utilizata la grupaexperimentala, a constituit-o introducerea, n cadrul planificarilor tematice, aelementelordin handbal sub forma de jocuri de miscare. Experimentul s-adesfasuratpe durata a doiani scolari, 2000-2002 si a fost divizat n expeimentpedagogicde constatare si experiment pedagogic de baza. Att n experimentulpedagogicde constatare, ct si n cel de baza au fost cuprinsi grupe de elevi aiclaselora IV-a de la Liceul teoretic Onisifor Ghibu dinOradea.Metodele testarii indicilor dezvoltarii somatice,pregatiriifizicesi functionalen decursul evolutiei sale, omul a simtit ntotdeauna nevoia de apreciere siautoapeciere, se spune, de altfel, "ca omul nu nceteaza niciodata sa-i evalueze peceilalti, sa-i compare si sa se compare n raport cu acestia, sa-i valorizeze n raportcuevenimentele" (T. Badiu, 1993, 1996; I. Nicola, 1996; C. Filip si colab., 1999,2001). Sa ne amintimcea spus Secenov (citat de V. C. Ciocrlan, 1973) "estefirescca oamenii sa-si cunoasca limitele, ca sa se poata ajuta n efortul lor decooperare".Masurarea n conditii standard,aesantionului stabilit de noi, cu ajutorulunorbaterii de teste, a avut ca scop constatareasi apoi evidentierea evolutieiparametrilorantropometrici, motrici, fiziologici esentiali la copiii din ciclul primar,subraport practic. n plan antropometric s-au masurat talia, greutateasielasticitateatoracica (diferenta dintre perimetrul toracelui n inspiratie profunda sinexpiratie fortata).DEZVOLTAREA SOMATICTalia- naltimea n stnd.Talia constituie principalul indicator al cresteriisomaticesi asa cum este cunoscut, acest indice este conditionat genetic. naltimeaafost masurata cu taliometrul n pozitia stnd (fara ncaltaminte) cu calciele,feselesi omoplatii atingnd tija taliometrului.129

Greutatea.Spre deosebire de talie, acest indiceestecontrolabil si poate fiinfluentatntr-o proportie considerabila de catre o serie de factori exogeni. Printreacestifactori se evidentiaza alimentatia rationala, regimul de viata, la care seadaugasi factori educativi.Greutatea a fost verificata cu cntarul medicinal.Perimetrul toracic n expiratiesi inspiratie.Acest parametru ne furnizeazadatede un real folos privind evaluarea functionala si motrica a esantionului luat nstudiu. Reflecta dimensiunea actului respirator al carei profunzime si frecventa,attla fete ctsi la baieti, este conditionata de calitateasi cantitatea dinamiciiacestora. n metodologia de nregistrare am folosit banda metrica care n timpulmasurariia fost fixata posterior la nivelul unghiurilor inferiore ale omoplatilor, iaranterior, pe linia supra mamara. Calculnd diferenta dintre perimetrul toracic ninspiratieprofunda si n expiratie fortata am stabilit indicele de elasticitate toracica.Dinamometria- forta absoluta a minii dreptesi a minii stngi.Semasoaracu dinamometrul pentru copii (elevi) cu precizia de 0,05 kg. n pozitiastnd, elevul tine dinamometrul n mna dreapta, bratul stng jos lnga coapsa.Indexul dinamometruluivaavea vrful ndreptat proximal si va fi tinut pe parteadinamometruluicare nu vine n contact cupalma, pentru a nu stnjeni deplasarealuin timpul flectarii degetelor . La efectuarea lucrului mecanic, elevul duce bratuldreptlateral si strnge energic aparatul cu maximum de forta. Dinamometrul sestrngeprintr-o contractie progresiva - nu sub forma de inpuls- fara ca mna sa sesprijinede vreun obiect sau parte a corpului. Se efectueaza doua ncercari si senregistreazacea mai buna.Acelasi lucru cu mna stnga.PREGTIREAFIZICn plan motric, pentru fiecare competenta evaluata au fost folositeurmatoareleprobe:Evaluareavitezei:-alergarede viteza pe distanta de 30m cu start din picioare; alergarea seexecutacu start din picioare, n linie dreapta pe teren plat; se traseaza dinainteliniilede plecare si de sosire; cronometrul se porneste la miscarea piciorului din130

spate; se acorda doua ncercari cu o pauza de minim 1o minute ntre ncercari, si senregistreazacea mai buna; rezultatele se nregistreaza n secundesi zecimi desecunda.Evaluarearezistentei:-alergare de durata n tempo uniform moderat, se desfasoara pe teren plat sietalonat, pe grupe de 6-8 elevi; alergarea este continua, n ritm propriu, s-anregistratatt timpul ct si distanta parcursa de fiecare elev pna cnd acesta s-aopritsau a nceput sa mearga. Proba de alergare s-a desfasurat pe pista de atletismcu8 culoare.Evaluareafortei:Fortaspate:extensii ale trunchiului din culcat facial; executantul adoptapozitiaculcat facial cu palmele la ceafa estefixat la glezne de un partener; sitrebuiesa execute extensii ale trunchiuluicu ridicarea capului peste naltimeabanciide gimnastica situata n fata sa, apoi revine n pozitia initiala; senregistreazanumarul de repetari, proba este executata o singura data.Forta abdomen:ridicari de trunchi din culcat dorsal; executantul trebuiesaadoptepozitia de culcat dorsal cu minile la ceafa, avnd genunchii ndoitisi talpilefixatepe sol de catre un partener; elevul trebuie sa execute ridicarea trunchiuluipnala atingerea genunchilor cu coatele apoi va reveni n pozitia initiala, senregistreazanumarul de repetari; proba este executata o singura data.Forta membre inferioare:saritura n lungime de pe loc; se masoara de lavrfuri(pozitia de plecare), la calcie (pozitia de aterizare ); pentru elan se permiteunasau mai multe balansuri din brate; se acorda doua ncercari si se nregistreazaceamai buna; rezultatul se nregistreaza n centimetri .Aruncarea mingii de oina de pe loc ladistanta; pe un spatiu trasat, eleviivorefectuadoua aruncari fiecare, fiind notata cea mai buna; n timpul executieipicioruldin fata (cel opus bratului de aruncare) ramne fix pe sol; aruncarea seefectueazape deasupra umarului (tip azvrlire),aruncarea se masoara n metri.Aceasta proba se aplica doar la gimnaziu dar am considerat caestenecesara si n131

experimentulnostru deoarece aruncarea prin azvrlire este specifica jocului dehandbalsi pledam pentru introducerea acestei probe nca din clasa a IV-a.Evaluareandemnarii:Aruncare latinta verticala; elevul executa aruncare azvrlita cu o mna pedeasupraumarului, cu minge de oina sau de tenis, la o tinta verticala cu latimea de0,5m situata ladistantade 5-6m si naltimea de 2m; se nregistreaza numarul dencercarireusite; proba este executata o singura data.TESTELE FUNCIONALEn plan functional am utilizat urmatoarele probe:Capacitatea vitala(CV); se masoara cu ajutorul spirometrului si reprezintacantitateade aer introdus n aparat printr-o expiratie fortata, n urma unei inspiratiiprofunde.Aerul expirat se masoara n centilitri sau n cm3.Testul Ruffier.(pentruevaluarea capacitatii de efort-puterea aeroba, VO2max). P1estepulsuln pozitie seznd, timp de 15 secunde, care apoi se nmultestecu4; P2reprezinta pulsul pe 15secunde, tot seznd, dupa care elevul executa 30degenuflexiuni timp de 45 secunde, nmultit cu 4; ( adica secundele 0-15 aleprimuluiminutdupa efort); P3estepulsul pe 15 secundenmultit cu 4, sezndnsecundele45-60 ale minutului post efort. IarIc esteindicele cardiac;Ic=(P1 +P2 +P3) 100;3Frecventa cardiaca(pulsul) s-a luat la carotida n ortostatism.Frecventa respiratorieprin nregistrearea alternantei inspiratie si expiratie ntr-unminutde repaus din ortostatism (numarul respiratiilor).Metoda comparativaPrivind problemele pedagogicecepot fi abordate prin metoda comparativasementioneaza manualele de nvatamntsi programelescolare, n ultimancadrndu-sesi cercetarea noastra. n cadrul acestei metode (comparative), carearemai multe etape, ultima este cea de interpretare si evaluare a datelor obtinute.Noi am utilizat-o n special la compararea indicilor statistici. La baza metodelor132

statisticede comparare, ipoteza este nula (Badiu T., 1993, 1994; A. Gugiuman, E.Zetu, si colab.1993), si se subliniaza ca diferentele dintre doua medii aritmetice nusuntntotdeauna concludente, elepot sa fie ntmplatoare, datorita progresuluinormalnregistrat de elevi n diferite faze ale instruirii. Statistica matematica oferaposibilitateade a stabili cu destula exactitate daca aceste diferente se datoreazantmplariisau interventiilor ameliorative (V. Dumitrescu, 1971, 1981; s. Tdsi,1980,I.Iacob, C. R. Gheorghiu, 1998).n cercetarea noastra semnificatia diferentei dintre medii s-afacut princalcularea variabilei "t". Valoarea lui "t"obtinutas-a comparat cu valoareatabelaraa lui "t" (tabla lui Fisher), numarul gradelor de libertate fiind egal cu n-2.Am folosit formula:xx

t=

1

2

;

m12+m22X1-estemedia aritmetica a valorii grupei experimentale;X2-estemedia aritmetica a valorilor grupeimartor;m12- amplitudinea standard a valorii medii grupei experimentale;m22- amplitudinea standard a valorii medii grupei-martor.Statistica matematicaofera posibilitatea de a stabili aproape exact daca acestediferentese datoreaza ntmplarii sau interventiilor ameliorative. Daca tcalcul>ttabelnseamnaca diferenta dintre cele douamedii este semnificativ diferita n procentde95% (sau 99%).Dacatcalcul< ttabeldiferenta dintre cele doua medii estenesemnificativa, cele doua siruri difera ntmplator.Aceasta metoda de cercetare a fost utilizata la sfrsitul experimentuluipedagogic, cnd au fost comparate mediile rezultatelor obtinute de cele doua grupedesubiecti, pentru a evidentia contributia jocurilor de miscare cu elemente dinhandbalatt la dezvoltarea calitatilor motrice, ct si la formarea deprinderilor ce tindenvatarea unor elemente tehnice.Metode statistico-matematice133

Metoda statistica, foarte frecvent folosita n cercetarea stiintifica, reprezintaaceldomeniu al matematicii aplicate, fundamentata pe teoria probabilitatii si pelegeanumerelor mari, care permite studiul diferitelor caracteristici ale fenomenelordemasa (V. Dumitrescu, 1971; s. Tdsi, 1980; A. Dragnea, 1984; T. Grimalschi,1999). Indicatorii statistico-matematici pe care i-am utilizat n analiza datelorobtinuteprin masurare au fost:-mediaaritmetica, care reprezinta indicatorul cel mai utilizat n toatex

calculelereferitoare la dispersie, semnificatie si corelatie, dupa formula

X=;n

-abatereastandard (S)sau abaterea tip, indicator al dispersiei folosit cel mai multncercetarea stiintifica, are ntotdeauna nainte semnulsi se calculeaza dupaformula:

= (

+

)2

S

xx12n 1

;

cuct dispersia este mai redusa, cu att valoarea centrala este mai reprezentativa;-coeficientulde variabilitate (CV)se exprima n procente, oferamasuragraduluide omogenitate a unui esantionsi face posibila compararea grupelormasuratecu unitati de masura diferite.Valorile sale se exprima n procente.Cv =S100;xValorile coeficientului devariabilitatecuprinsentre:.0-10%indica omogenitate mare a colectivului cercetat;.10-20%aratao colectivitate mai putin omogena;.peste20% indica lipsa de omogenitate a colectivitatii.-eroareamedie a mediei (Em)se calculeaza cu ajutorul formulei:S

Em= ;

nncareS= abaterea standard;n = numarul de cazuri.2.2.Organizarea cercetariiDeoarece cercetarea noastra urmareste cresterea eficientei procesuluiinstructiv-educativdin cadrul educatiei fizice n cadrul ciclului primar, au fost134

vizatecontinuturile programelor claselor a IV-a. Cercetarea noastra a foststructuratan doua etape.n prima etapa(2000-2001) s-au utilizat observatia si chestionarele. Aceastafazaa cercetarii ne-a permis sa determinam gradul de cunoasteresi utilizare ajocurilordinamice cu elemente din handbal, precum si opiniile profesorilor,referitoarela temele cercetarii noastre. A fost ntreprinsunexperiment constatativpentruaprecierea nivelului dezvoltarii somatice, a pregatirii fizice si functionaleaelevilorn comparatie cu mediile petara.Tot n aceasta etapa am selectionat o parte dintre elementele si procedeeledinjocul de handbal, prin observarea procesului de antrenament,si le-amtransformatn jocuri dinamice, accesibile elevilor ciclului primar. De asemeni, naceastaperioada am realizatsi o planificare a acestor jocuri n cadrul planuluitematic.n etapa a doua, n anul scolar 2001-2002, s-adesfasuratexperimentulpedagogicde baza unde au fost cuprinsi 119 elevi.Clasele martor cuprind 59 deelevidintre care 30fete si 29 baieti.Clasele experiment cuprind 60 de elevi,fetelen numar de 28 iar baietii32, toti cuprinsi ntre vrsta de 10-11 ani.Clasele experimentale au avut ca materiale de orientare a procesului didactic,planificareatematica realizata de noi n baza jocurilor dinamice cu elementetehnicedin handbal. Testarea finala s-a realizat la sfrsitul anuluiscolar 2001-2002. Volumul jocurilor n cadrul lectiilor a fost aproximativ de 20'-25' (40-50%)dintimpul lectiei. Pe tot parcursul experimentului, att clasele experimentale ct sicelemartor au efectuat cte doua ore de educatie fizica pe saptamna. Ambeleesantioanede elevi sunt de la Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu"si au lucrat cuacelasicadru didactic. scoala dispune de teren pentru handbal, sala pentru jocurisportive.