metode si tehnici de cercetare

65
Ancheta socială și sondajul de opinie După acest curs veți putea să: construiți corect întrebările dintr-un chestionar construiți un chestionar stabiliți modalitățile practice cele mai eficiente de aplicare ale chestionarului Specificul anchetei sociologice Posibilă datorită interacțiunii directe prin intermediul limbajului Pierre Bourdieu: este un blestem ca științele umane să aibă de a face cu un obiect care vorbește Relația de comunicare este puternic asimetrică, în sensul că cercetătorul este cel care concepe, formulează și adresează o serie de întrebări, la care așteaptă răspuns din partea subiecților chestionați Caracteristicile anchetei 1. Caracterul standardizat 1. Instrumentul de cercetare este CHESTIONARUL 1. Satisface cerința de reprezentativitate 1. Eșantioane mari, concluziile se întemeiază pe legile statisticii matematice 1. Ancheta nu poate urmări decât colectarea unor informații relativ simple 1. Ancheta poate reproduce doar un set de date referitoare la indivizii ce populează un mediu social Sondajul de opinie Sondaj= cercetare selectivă Sondajul de opinie: gen de anchetă care urmărește să surprindă opiniille oamenilor referitoare la anumite probleme de interes public Caracteristici ale sondajelor de opinie 1

Upload: violeta-marin

Post on 25-Jul-2015

202 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Ancheta socială și sondajul de opinie După acest curs veți putea să:

construiți corect întrebările dintr-un chestionar construiți un chestionar stabiliți modalitățile practice cele mai eficiente de aplicare ale chestionarului

Specificul anchetei sociologice Posibilă datorită interacțiunii directe prin intermediul limbajului

Pierre Bourdieu: este un blestem ca științele umane să aibă de a face cu un obiect care vorbește

Relația de comunicare este puternic asimetrică, în sensul că cercetătorul este cel care concepe, formulează și adresează o serie de întrebări, la care așteaptă răspuns din partea subiecților chestionați

Caracteristicile anchetei1. Caracterul standardizat

1. Instrumentul de cercetare este CHESTIONARUL

1. Satisface cerința de reprezentativitate

1. Eșantioane mari, concluziile se întemeiază pe legile statisticii matematice

1. Ancheta nu poate urmări decât colectarea unor informații relativ simple

1. Ancheta poate reproduce doar un set de date referitoare la indivizii ce populează un mediu social

Sondajul de opinie

Sondaj= cercetare selectivă

Sondajul de opinie: gen de anchetă care urmărește să surprindă opiniille oamenilor referitoare la anumite probleme de interes public

Caracteristici ale sondajelor de opinie Sunt centrate pe caracterul opinional, subiectiv al realității sociale Sunt centrate pe probleme ce suscită un larg interes public Au un pronunțat caracter descriptiv Se realizează într-un timp foarte scurt Se realizează, de regulă, de către institute specializate, la comanda unui beneficiar

Sondajul este o formă ”populară” de anchetă, axată pe o problematică ce stârnește un interes general și ale cărei rezultate sunt aduse la cunoștința publicului într-o formă accesibilă

Tehnici de anchetă Ancheta orală sau directă

- ancheta față în față: la domiciliu, la locul de muncă, etc., puncte tari: un număr mic de nonrăspunsuri parțiale; posibilitatea observației directe; o bună interacțiune cu interlocutorul - ancheta prin telefon

1

puncte tari: prelucrarea rapidă a răspunsurilor; arie mare de acțiune; cost redus; control constant asupra operatorilor de interviu

Ancheta indirectă (în scris sau prin autoadministrarea chestionarului) -ancheta prin poștă, prin e-mail - programe speciale de culegere a datelor

puncte tari: prelucrarea rapidă a răspunsurilor; arie mare de acțiune; cost redus.

Chestionarul: instrumentul de culegere a datelor

2

Chestionarul: ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatori de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate, răspunsuri care urmează a fi înregistrate în scris.

Tipologia chestionarelor3

Chestionare de date factuale Chestionare de opinie Chestionare speciale, cu o singură temă Chestionare de tip omnibus

ATENȚIE: chestionarele de opinie măsoară opiniile declarate nu comportamentul efectiv.EXEMPLU: Într-o cercetare privitoare la achiziția unui televizor (1959) 2 persoane din cele 10 care au spus că vor cumpăra un televizor au făcut-o, în timp ce 10 din cele 22 de persoane care au ales varianta nu au făcut acestă achiziție.Construcția chestionarului

ATENȚIE: chiar și cele mai banale întrebări sunt formulate în conformitate cu ipotezele anterior stabilite. În afara testării ipotezelor, chestionarul nu are nicio valoare. EXEMPLU:Întrebarea vârsta dvs în ani împliniți este __________ este concretizarea ipotezei că vârsta respondentului influențează opinia sa vis-a-vis de subiectul aflat în discuție.

Tipuri de întrebări: după conținutIntrebari factuale

4

Q1. De câte ori ați vizitat muzee sau case memoriale în ultimele 12 luni?a.niciodată b. o dată c. de două ori d. de trei ori e. de patru ori f. mai mult de patru ori 99. nu știu/nu răspund ATENȚIE: atunci când punem întrebări factuale, trebuie să ținem cont de subiect și de capacitatea respondentului de a-și aduce aminte. Q2. Câte lame de ras ați folosit anul trecut___________ 99. NS/NRIntrebari de opinieQ3. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 însemnă încredere mimimă iar 10 însemnă încredere maximă dvs. personal câtă încredere aveți în președintele Traian Băsescu. Deloc încredere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 totală încredere 99. NS/NRQ4. La televiziune și în ziare se folosesc în zilele noastre multe cuvinte străine. Dvs. știți, de exemplu, înseamnă Esperanto? (nu citi variantele de răspuns)

1. Limba unitară mondială2. Altceva, ce anume____________ 99. NS/NR

Tipuri de întrebări: după forma de înregistrare a răspunsurilor Intrebari inchise

Q1. Sexul 1. F b. M Q2. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs personal ați merge la vot?

5

a. cu siguranță da b. probabil că da c. probabil că nu d. cu siguranță nu 99.NS/NR

b. nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionare

c. gradul de libertate al subiectului este redusd. presupune existența unor opinii și cunoștințe bine

cristalizatee. o bună cunoaștere a subiectului de către cercetător

Întrebări semiînchise/semideschiseQ3. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, cu care candidat ați vota?

a. Crin Antonescub. Traian Băsescuc. Mircea Geoanăd. Altcineva, cine anume____________ 99. NS/NR

Alte tipuri de întrebăriIntrebari filtruQ1. Aveți copiii minori în îngrijire?

1. da b. nu 99.NS/NR mergi la întrebarea Q2

Q1.1(dacă răspunsul la Q1 este da) Pe o scală de la 1 la 10 unde 1 însemnă deloc mulțumit iar 10 însemnă total mulțumit cât de mulțumit sunteți de nivelul actual al alocației pentru creșterea copiilor Q1.2….Q1.n întrebări cu variante multiple de răspunsQ3. Pe care din produsele de spălat de mai jos le-ați folosit în ultimele 6 luni? (alegere multiplă, maxim 3 variante)

6

a. Cocolino c. Dixan e. Persil g. Sunsilb. Lenor d. Fewa f. Perwoll h. altceva, ce anume____

99. NS/NR

Formularea întrebărilor Pentru fiecare întrebare trebuie estimat dacă: Sunt greutăți de înțelegere a limbajului Întrebarea este prea abstractă Depășește elocvența celui anchetat Necesită capacitate de observație prea bogată pentru a

răspunde Suprasolicită gândirea Este obositoare Este plictisitoare Generează teamă Generează reacție de prestigiu Tema este prea intimă Generează conflicte cu idealul propriu

Erori generate de forma intrebarilor Erori generate de limbajExista dificultati de comunicare datorate vocabularului; termenii in care obiectul anchetei este prezentat n-au nicio semnificatie pentru public; cuvintele sunt prost intelese si dau nastere la interpretari diferite; ele sunt ambigue sau poseda un caracter sugestiv, fiind incarcate si de elemente afective. Noelle-Newmann, E., 1966Erori generate de continut

7

pot sa fumez in timp ce ma rog versus pot sa ma rog in timp ce fumez

Erori legate de limbajATENTIE: gradul de abstractizare a intrebarilor trebuie sa corespunda nivelului de scolarizare al celor cuprinsi in ancheta.Q1. Ce credeti dvs: in urmatorul an, valoarea marcii germane va ramane la fel, va scadea sau va creste?

a. va creste (40%) b. va ramane la fel (38%) c. va scadea (7%) 9. NS?NR (15%)

Q2. Ce credeti dvs de evolutia preturilor in urmatorul an: credeti ca preturile se vor ridica, vor ramane la fel, vor scadea?

a. vor creste (70%) b. vor ramane la fel (24%) c. vor scadea (4%) 99. NS/NR (2%)

Necesitatea stabilirii axei semnificative a fiecarui termen:

Semnificatiile cuvantului lume (dupa Oprescu, 1973)  urban rural Cosmos 6,5Glob 39,1 12,0Populatie 41,3 40,5Grup 13,0 26,2Sat - 9,5Locuri indepartate - 9,4

Erori legate de continut Supraestimarea memoriei Forme nespecifice: in general, cam cat de des… Negatie si dubla negatie Doua sau mai multe intrebari intr-una singura Influentarea raspunsurilor

8

Ordinea cuvintelor: cel mai frumos destin este de a muri pentru patrie versus a muri pentru patrie este cel mai frumos destin

Factori afectogeni (Hitler, Roosevelt, etc.)

Q1. In ultima vreme s-au imultit crimele cu arme de foc. Dvs. Personal considerati necesara inasprirea legislatiei cu privire la detinerea si utilizarea unei arme de foc?

a. Cu siguranta da b. probabil ca da c. probabil ca nu d. cu siguranta nu 99. NS/NR

b.Q2. Cam cat de des ati achizitionat produsul X in adolescenta?

a. Foarte des b. des c. rar d. foarte rar sau deloc 99. NS/NR

b.Q3. Considerati ca nu s-a facut suficienta publicitate anti-fumat sau anti-drog in Romania?a. Cu siguranta da b. probabil ca da c. probabil ca nu d. cu siguranta nu 99. NS/NR

Tehnici de structurare a chestionarului

Tehnica palniei: trecerea de la general la particular Tehnica palniei rasturnate Efectul de halo Efectul de pozitie

9

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE ÎN ȘTIINŢELE COMUNICARIIRetorica cotidianului și retorica știinţelor socioumane• Indivizii si grupurile umane dezvoltă si posedă, mai mult

sau mai puţin elaborate, concepţii cu privire la diverse structuri, aspecte si fenomene ale socialului, au explicaţii, formulează predicţii în legătură cu ele.

• Această capacitate a indivizilor de a înţelege lumea înconjurătoare, spontan, fără o cercetare sistematică sau metode stiinţifice, pe baza activităţilor obisnuite, se numeste

SIMŢUL COMUN sau CUNOASTERE COMUNĂ

Limitele cunoașterii comune• La nivelul cunoasterii comune este masiv prezentă

SUBIECTIVITATEA (clisee, interese, aspiraţii, valori), ceea ce poate deforma de la început conţinutul informaţional prin însăsi percepţia incorectă a realităţii funcţionează printre altele: EXPUNEREA SI FILTRAREA SELECTIVĂ SI EFECTUL DE

TUNEL • Reprezentările obţinute la nivelul simţului comun sunt

întotdeauna PARTICULARE, REZULTAT AL UNUI CONTEXT CONCRET

O eroare des întâlnită în retoricile cotidiene, constă în TENDINŢA OAMENILOR DE A GENERALIZA SI

10

DE A ABSOLUTIZA constatările pe marginea unei situaţii specifice, la fenomenul ca atare. În viaţa de zi cu zi, transformăm fără să ne dăm seama, caracteristicile unui fragment al realităţii sociale imediate în caracteristici universale• Cunoasterea comună poate cădea relativ usor în pericolul de

a înregistra doar LEGĂTURILE APARENTE între dimensiuni, factori si variabile

Abordarea stiinţifică a fenomenelor socioumane , prin luare în considerare a unui complex factorial si prin analize statistico-matematice sau prin interpretări calitative de fineţe, pune în lumină LEGĂTURI MAI PROFUNDE, NESESIZABILE “CU OCHIUL LIBER”• Reprezentărilor si constatărilor simţului comun le lipseste în

general PRECIZIA, EXACTITATEA

Oricât ar fi de juste si patrunzătoare, ele sunt formulate în termeni vagi si nu se bazează pe numărătoare si/sau măsurare

• Pe lângă limitele si erorile expuse anterior, studiile de cogniţie socială au identificat si sistematizat unele MECANISME SI EFECTE DISTORSIONANTE SPECIFICE SIMŢULUI COMUN:

1. EFECTUL FALSULUI CONSENS indivizii au tendinţa de a se considera, în ceea ce priveste actiunile, judecăţile si modul lor general de comportare, mult mai asemănători cu semenii lor decât sunt in realitate

11

2. EFECTUL ÎNCADRĂRII prejudecăţile si aprecierile noastre relativ la diferite obiecte, persoane, instiutii si probleme sociale sunt afectate în mare măsură de felul în care este prezentată informaţia, cadrul în care ea apare.

Metodologia:definitie, clasificari Definiţie: metodologia cercetării în stiinţele socioumanului (si implicit în stiintele comunicarii) este expresia constiinţei critice, autoreflexive si constructive ale disciplinei. Uneori metodologia cercetării este considerată ca ramură a filosofiei stiinţei, dezvoltându-se în relaţie cu epistemologia (teoria cunoasterii stiinţifice)

Clasele de elemente componente ale metodologiei de cercetare sunt:

a. ENUNŢURILE TEORETICE fundamentale, admise ca referinţe pentru structura paradigmatică a unei teorii si convertite în principii metodologice de orientare a abordării realităţii sociale

b.METODELE SI TEHNICILE DE CULEGERE A DATELOR EMPIRICE (observaţia, experimentul, ancheta etc)

c. TEHNICILE SI PROCEDEELE DE PRELUCRARE A DATELOR SI INFORMAŢIILOR EMPIRICE

12

d. PROCEDEELE DE ANALIZĂ, INTERPRETARE SI CONSTRUCŢIE SAU RECONSTRUCŢIE TEORETICĂ pe baza datelor empirice în vederea elaborării de descrieri, tipologii, explicaţii si predicţii teoretice

• În stiinţele sociale, elementele metodologiei de cercetare

NU SUNT UNITARE SI UNIVERSALE

ci manifestă diferenţieri importante. Principala sursă de variaţie este reprezentată de concepţia teoretică luată ca referinţă.

Întrucât în stiinţele sociale nu există o paradigmă unică ci structuri teoretice alternative care uneori sunt concurente iar alteori complementare, fiecare teorie sociologică majoră a tins sa-si derive si sa-si formuleze propria metodologie.În funcţie de modul teoretic general aplicat în vederea explicării vieţii sociale, se distinge:

PRACTICA METODOLOGICĂ OBIECTIVĂpromovează o metodologie apropiată de modelul știinţelor naturii:• faptele sociale sunt explicate prin alte fapte sociale;

13

• cunoașterea socială trebuie să ia forma explicaţiilor, predicţiilor, a legilor si a generalităţilor empirice detașate de eventualele implicaţii valorice pentru a asigura “obiectivitatea” discursului social.

Are la baza CERCETARE CANTITATIVĂ

PRACTICA METODOLOGICĂ INTERPRETATIVĂpune accentul pe specificul subiectiv ireductibil al faptelor sociale, ceea ce implică necesitatea concentrării analizelor asupra semnificaţiilor investite si vehiculate de actorii sociali în interacţiunile socialeAre la baza CERCETARE CALITATIVĂ

note diferenţiatoare între investigaţiile de tip cantitativ și calitativ(după Brayman, 1992, apud Rotaru si Iluţ 2006)1. Orientarea generală epistemologică Cantitativ: pozitivist-explicativistă, nomoteticăPresupune existenţa unei realităţi obiective, a unor structuri exterioare actorilor sociali

Cercetătorul lucrează cu scheme cauzale și cu subsumarea fenomenelor particulare la legi generale

14

El evidenţiază legături statistice, influenţe și determinări între fenomene și procese sociale, cu variabile “dependente” si “independente”, cu structuri factoriale

Calitativ: fenomenologico-comprehensivă,ideograficăMizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit și interpretat prin interacţiunea motivaţiilor, așteptărilor, simbolurilor etc. grupale sau individualeFace apel la empatie, la experienţa trăirilor propriiCercetătorul “se pune în pielea personajului”, caută să-i înţeleagă intenţiile, starea sa de spirit care a prezidat actul în cauză.

2. Relaţia dintre cercetător ș i subiect Cantitativ: distantă/poziţie din exteriorEmile Durkheim: a trata faptele ca lucruri însemnă să abordezi studiul lor pornind de la principiul că nu știi absolut nimic despre ele si că proprietăţile lor caracteristice, precum si cauzele necunoscute de care depind, nu pot fi descoperite nici prin cea mai riguroasă introspecţie

Trebuie ca, pătrunzând în lumea socială, să avem conștiinţa intrării în necunoscut

Calitativ: apropiată/poziţie din interiorMax Weber: înţelegerea acţiunilor oamenilor este metoda par excellance în sociologie, iar înţelegerea este strâns legată de interpretareRealitatea subiectivă nu poate fi analizată cu mijloacele obiective ale știinţei.

15

Empatia, capacitatea de a-l înţelege pe celălalt, se formează și se amplifică pe baza experienţei obţinute din interacţiunea socială, din plasarea în variate roluri.

3. Relaţia dintre teorie si cercetarea empirică Cantitativ: de verificare a teorieiDirecţia: teorie spre practică Cercetarea empirică vine să verifice sau să “falsifice” teoriaTeoreticul, sub forma unui corp de concepte si ipoteze va organiza si ghida demersul empiric.Cel mai practic lucru este o bună teorie, ori această teorie de obicei rezultă din cercetări anterioare, efectuate, eventual, de alţi cercetători

Calitativ: de emergenţă a teorieiDirecţia: practică spre teorie Teoria (conceptele, schemele descriptiv-explicative, ipotezele) sunt produse în procesul viu al cercetării si al contactului direct cu terenul Teoria este generată în timpul cercetării, printr-o continuă și strânsă interacţiune între culegerea datelor si analiza lor

4. Imaginea realităţiiCantitativ: statică și exterioară actoruluiRealitate socială exterioară, obiectiv-structurală

Cercetătorul trebuie să renunţe la prenoţiuni, la explicaţii preconcepute ale fenomenelor si nu trebuie să ezite să-si astupe urechile pentru a rezista tentaţiei de a lua în considerare reprezentările pe care i le furnizează indivizii despre ei însisi

16

Calitativ: procesuală si construită social de actor

Teorema lui Thomas: când oamenii definesc situaţiile ca fiind reale, ele devin reale prin consecinţele lorCercetătorul mizează pe subiectivitatea umană, pe socialul construit si interpretat prin interacţiunea simbolurilor, motivaţiilor, asteptărilor si reprezentărilor individuale sau de grup.5. Metode principaleCantitativ: experimentul, ancheta cu chestionar standardizatMetode axate pe numărare si masurareCercetătorul se bazează pe măsurarea numerică a unor aspecte specifice fenomenelor studiate

Număr reprezentativ de cazuriRezultatul este o descriere generală sau testarea unei ipoteze cauzaleCalitativ: observaţia participativă, interviul comprehensivMetode discursive, ce urmăresc descrierea comprehensivă a unui eveniment Număr mic de cazuriRezultatele nu pot fi generalizate în acestă etapă a cercetării, dar pot constitui ipoteze pentru cercetări cantitative

6. Natura datelor obţinute

Cantitativ: valide, cu o mare fidelitateRezultatele sunt cel mai adesea tabelare si grafice: frecvenţe, corelaţii statistice, etc.

17

Calitative: complexe, bogate, de adâncimeRezultatele sunt intepretative, descrierea este bogată si densă.Limbaj natural, metaforic, cu putine date statistice si reprezentări grafice

7. Selecţia unităţilor de cercetat efectiv din populaţia vizatăCantitativ: esantionare statisticăPrimează reprezentativitatea si din acest motiv se recurge la metode statistice de esantionareCalitativ: esantionare teoretică

Primează explicaţia si din acest motiv se aleg cazuri extreme sau critice sau esantioane intensive, ce cuprind participanţi cu o mare experienţă în domeniul cercetat.

8. Rolul cercetărilor si relatia dintre cele doua tipuri de cercetare

Cercetarea calitativă nu este superioară cercetării cantitative sau invers, indiferent care ar fi subiectul cercetării. Cele mai bune studii îmbină de obicei caracteristicile ambelor stiluri.

18

Principalele metode de investigare a fenomenelor sociale.Delimitări conceptuale

19

Experimentul:

• Presupune provocarea variaţiei (apariţiei) unuia sau mai multor fenomene într-o situaţie controlată.

• Porneste de la schema deterministă a relaţiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configuraţii de legături relaţia cauzală

• Zona predilectă de aplicare o constituie fenomenele care se petrec la nivelul individului uman, a colectivităţilor de dimensiuni reduse si în general acolo unde se poate asigura un bun control al variabilelor

• Desi în stiintele tari, experimentul joacă un rol important, în stiinţele sociale rolul său este mai curând modest

20

Observaţia:

• Observaţia pasivă fără interacţiune socială: cercetătorul nu modifică cu absolut nimic unitatea de observat si nici nu există o relaţie nemijlocită între acesta si subiectul cercetat.

• Observaţia pasivă cu interacţiune socială: se înregistrează date în condiţii naturale în care cercetătorul interacţionează cu subiecţii studiaţi, dar, în principiu, nu intervine în mersul lucrurilor

• Observaţia activă cu interacţiune socială: cercetătorul provoacă răspunsuri prin interacţiune cu subiecţii

• Observaţia activă fără interacţiune socială: presupune că cercetătorul provoacă intenţionat schimbări în condiţiile de viaţă si de muncă ale subiecţilor fără ca acestia să stie. În ochii lor, schimbările apar ca fiind naturale, iar cercetătorul nu are contacte interactive cu subiecţii studiaţi.

Specificul anchetei sociologiceAncheta sociologică (alături de metoda interviului) se constituie ca metodă în cercetarea socialului datorită capacităţii cercetătorului de a intra într-o relaţie de comunicare directă cu subiecţii.

21

Modalitatea practică prin care se pot potenţa avantajele si diminua dezavantajele este RIGUROZITATEA CERCETĂRII

Caracteristici ale anchetei• Relaţia dintre cercetător si subiect este asimetrică, în sensul

că cercetătorul este cel care concepe, formulează si adresează o serie de întrebări la care asteaptă răspuns din partea subiecţilor chestionaţi

• Cercetătorul stimulează producerea unui comportament verbal a cărui interpetare îl ajută să descopere alte tipuri de comportamente ale indivizilor, sistemul de valori si atitudini, caracteristici ale mediului social, etc.

OBS: în acest context subiectul rareori este perfect constient de “rostul” întrebărilor ce-i sunt adresate si deci, comportamentul lui

22

verbal nu va fi dependent doar de conţinutul întrebării ci si de modul în care el însusi interpretează scopul întrebării.

Trăsături ale anchetei sociologice1. Tehnicile de realizare a anchetelor au un evident

caracter standardizat în sensul că numărul, ordinea si formularea întrebărilor, precum si efectivele de persoane cărora li se adresează întrebările sunt stabilite foarte clar de la bun început, nefiind permise decât rareori abateri de la schema de realizare a anchetei

2Instrumentul de cercetare al anchetei este chestionarul3.Ancheta urmăreste să satisfacă cerinţa de reprezentativitate a esantionului pe o populaţie incomparabil mai mare. Altfel spus, alegerea indivizilor anchetaţi trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera, cu o marjă de eroare rezonabilă si cu un risc acceptabil, constatările obţinute pe esantionul de indivizi la nivelul populaţiei vizate de cercetare.

Pentru a satisface condiţia de reprezentativitate, ancheta se realizează pe esantionane mari

4. Investigând un număr atât de mare de indivizi, ancheta nu poate urmări decât colectarea unor informaţii relativ simple. Mai exact, standardizarea instrumentului presupune acest gen de uniformizare spre o formă cât mai simplă, pentru a putea fi aplicat corect de către mai multe persoane, cât mai multor persoane

Întrebările din chestionar se referă la aspecte din viaţa omului sau din mediul său înconjurător despre care acesta posedă informaţii pe care le pot reda si este dispus să o facă fără mari dificultăţi si de o manieră nedistorsionantă

23

Aspectele vizate de chestionar sunt simple pentru că sunt generale. Altfel spus, ancheta este o metodă de tip extensiv.

5. Preluacrarea datelor unei anchete se realizează folosind proceduri statistice standard care se bazează pe calculul frecvenţelor cu care apar diferite variante de răspuns ale fiecărei întrebări.

6. Ancheta se realizează strângând informaţia de la persoane luate în mod individual si de aceea ea nu poate să reproducă decât un set de date referitoare la indivizii ce populează un mediul social si nu la societatea ca atare sau măcar subunităţi ale ei

7 .Ancheta se realizează, de regulă, cu personal auxiliar, operatori de anchetă (operatori de interviu) care nu au nici un interes, stiinţific sau de altă natură, faţă de tema studiată, oameni neutri, ale căror singure calităţi cerute sunt capacitatea de a provoca reacţiile verbale potrivite ale subiecţilor si de a înregistra corect aceste manifestări.8. Ancheta face parte din cadrul procedurilor cantitative, fiind agreat ca metodă de investigaţie de sociologii de orientare comprehensiv-interpretativistă. Lucrul este evident relativ la fiecare moment al desfăsurării cercetării cu aceste metode, începând cu construcţia instrumentului de cercetare si terminând cu analiza si interpretarea datelor obtinute.

Sondajul de opinie• termenul de sondaj este, in general, sinonim cu cel de

cercetare selectiva sau de esantionare.• in domeniul investigatiilor sociale se utilizeaza frecvent

expresia sondaje de opinie pentru a desemna un anume gen de ancheta, cea efectuata pe diferite teme de interes public si

24

care urmaresc in general sa surprinda opiniile (parerile, evaluarile, atitudinile) oamenilor referitor la aceste probleme

• Sondajele de opinie sunt specii ale anchetei sociologice

Caracteristicile sondajelor de opinie

1. Sondajele de opinie sunt centrate pe aspectul opinional, subiectiv al realitatii sociale. Ele urmaresc sa evidentieze ceea ce cred, ce gandesc, ce simt, apreciaza si intentioneaza sa faca oamenii.

2.Sondajele de opinie sunt centrate pe probleme ce suscita un larg interes .

3.Sondajele de opinie au un puternic caracter descriptiv. Ele nu numai ca nu au ambitii explicative, dar, adeseori , insasi descrierea fenomenelor este realizata doar in linii foarte generale, fara detalieri si particularizari

4. Timpul de realizare a sondajelor de opinie este, de regula , foarte scurt cu chestionare simple si clar structurate, pe esantioane care sa asigure o reprezentativitate rezonabila pentru evaluarile cu caracter general urmarite

5.Sondajele de opinie se realizeaza de regula, de catre institute specializate, la comanda unui beneficiar ale carui interese sunt altele decat cele stiintifice.6.Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg intr-o forma simpla fara a recurge la mijloace sofisticate de prelucrare si interpetare a informatiei

25

7.Sondajele de opinie sunt, intr-o societate democratica, nu doar o componenta a cunoasterii stiintifice a socialului ci parte indispensabila a vietii societatii respective, un reper pentru evaluarea diverselor elemente ale mecanismului social si puncte de sprijin pentru ajustarea strategiilor si tacticilor fortelor politice

Observatii: sondajul este o forma “populara” de ancheta, axata pe o problematica ce starneste un interes general si ale carei rezultate sunt aduse la cunostinta publicului sub o forma accesibila, utilizandu-se, de regula, reprezentari grafice ale frecventelor exprimate procentual ancheta, in forma sa clasica presupune mult mai multe premise teoretice si modalitati mai ample de analiza si interpretare a datelor culese cu ajutorul unui chestionar decat se intampla in cazul sondajului principala distinctie intre sondaj si ancheta este nu atat tematica investigatiei, cat mai cu seama forma ei de realizare si cea de valorificare a rezultatelor.Tehnici de ancheta• Transmiterea informatiei de la persoanele chestionate spre

cercetator se poate realiza prin doua metode fundamental diferite atat prin actul de comportament pe care-l presupun cat si prin inducerea unor probleme metodologice specifice, a caror cunoastere este esentiala pentru ca rezultatele anchetei sa nu fie afectate:

1. calea orala de comunicare - ancheta prin autocompletarea chestionarului. 2. calea de comunicare prin scris - ancheta in scris Ancheta orala sau directa

26

• Este tehnica de ancheta cel mai des folosita, mai ale in anchetele cu mare audienta la public

• Tehnica anchetei orale imbraca doua variante principale de realizare:

1. ancheta fata in fata 2. ancheta prin telefon

Ancheta fata in fatafie la domiciliu, fie la locul de munca, fie pe strada. Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitatile enumerate depinde de: tematica supusa cercetarii, de prcedura de esantionare, de tematica supusa cercetarii, de mijloacele umane avute la dispozitie nota bene: in cea mai mare parte a cazurilor se utilizeaza ancheta prin vizita operatorilor la domiciliul persoanei anchetate.Ancheta prin telefon• denumita: Computer Assisted Telephone Interviewing

(CATI) avantaje: rapiditate arie mare de actiune costuri reduse, fiabilitate realizarea studiului pilot in conditii reale control constant al terenului receptarea imediata a chestionaruluiAncheta indirecta• Exista mai multe variante de realizare a acestei tehnici, dar

cele mai importante sunt: ancheta prin posta si, versiunea sa moderna ancheta pe internet

27

• Avantaje ale anchetei prin posta sau pe internet: cost mult mai redus,se inlatura influenta perturbatoare a operatorului, anonimatul,timpul lung de gandire, posibilitatea unei mai bune reprezentativitati

• Neajunsuri: nu avem certitudinea ca persoana selectata este cea care raspunde in mod real, se pierde spontaneitatea raspunsurilor, un numar ridicat de nonraspunsuri.

Observatii: nu orice problema poate fi abordata pe o asemenea cale . In plus, in conditii egale, ancheta in scris produce mai multe erori generate de chestionar decat ancheta orala

Logica intocmirii chestionarelor

• Orice realitate este inepuizabila, date fiind bogatia si complexitatea ei, si de aceea trebuie sa decidem ce pastram ca obiect al anchetei si ce excludem.

• Ancheta bazata pe chestionar selectioneaza din realitate elementele pertinente ale conduitelor studiate si ale factorilor sociali.

• Selectarea elementelor pertinente si eliminarea acelora considerate secundare nu poate fi facute decat dupa criterii de apreciere teoretica.

Operationalizarea conceptelor• Una dintre problemele fundamentale ale stiintelor empirice

este stabilirea modalitatilor prin care se realizeaza legatura dintre universul teoretic-conceptual si realitatea empirica de care da seama.

• In cadrul acestei chestiuni generale, un loc central il ocupa problema operationalizarii conceptelor = ansamblul

28

operatiilor prin care insusirile definitorii ale notiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar masurate in universul empiric.

Obseravatie: fiecare individ recurge la operationalizari, fara sa-si dea seama, atunci cand distinge un barbat de o femeie, o relatie de rudenie de una de serviciu, un profesor de un elev, o stare de veselie de una de tristete, etc.

• Conceptele complexe se definesc de regula prin prelucrarea si rafinarea unor concepte mai simple. In astfel de cazuri, apropierea lor de realitate nu se poate face decat prin revenirea la unele trasaturi simple, care se regasesc mai usor in universul imediat

Este evident vorba de un set de insusiri pentru ca este aproape imposibil de gasit una singura, care sa fie echivalenta conceptului.• In plus, gradul inalt de complexitate a unor concepte se

datoreaza si particularitatii lor de a acoperi dimensiuni distincte ale realitatii.

Exemplul 1: studierea integrarii studentilor de anul I in viata universitara.Trebuie sa avem in vedere cel putin urmatoarele aspecte : integrarea in colectivul grupei/al anului; adaptarea la stilul si cerintele profesionale universitare; adaptarea la viata in camin (daca e cazul); adaptarea la stilul de viata al orasului (pentru cei veniti din alta parte); integrarea in organizatiile studentesti, etc.• Cercetatorul trebuie sa defineasca de la inceput notiunile

(conceptele) ce vor sta in centrul anchetei, pentru a gasi indicatorii adecvati si pentru a putea construi chestionarul.

29

• Modul in care va defini conceptul va influenta intreaga cercetare ulterioara.

• Exemplul2 : timpul liber . Pentru a realiza o ancheta despre acest subiect cercetatorul trebuie sa ia o decizie prealabila, definind ceea ce intelege el prin timp liber.

Trebuie oare sa includa in aceasta notiune tricotatul, mestesugitul, lucratul in gradina? Daca pentru el timpul liber desemneaza activitatile neproductive, atunci nu.

Dar sportul? Dar cititul?

• Exemplul 3: artistii plastici . Cum trebuie delimitat acest grup? Trebuie retinuti doar cei care traiesc din vanzarea operelor lor?

Cautarea indicatorilor multiplii• Dupa ce am definit notiunea sau notiunile care constituie obiectul

anchetei, trebuie sa gasim indicatorii empirici cu ajutorul carora putem masura conceptul.

• Exemplul 3: conceptul de prudenta. spunem despre un om ca este prudent daca adopta un anumit numar de comportamente caracteristice prudentei: economiseste pentru viitor, incheiei asigurari, nu se lanseaza cu ochii inchisi intr-o afacere, conduce atent, etc. Anchetatorul va pune deci intrebari referitoare la sumele economisite, la plasamentele efectuate, la modul de comportament , etc., ale caror raspunsuri vor servi drept indicatori pentru abordarea notiunii de prudenta.• Nota bene: relatia intre fiecare dintre indicatori si

conceptul fundamental fiind definita in termeni de probabilitate si nu de certitudine, este indispensabila

30

utilizarea, pe cat este cu putinta, a unui numar mai mare de indicatori.

• Nevoia de a gasi mai multi indicatori ai conceptelor analizate rezulta din doua premise:

1. imperfectiunea masurarii date fiind conditiile desfasurarii oricarei anchete 2. imperfectiunea indicatorului dat fiind ca nicio intrebare nu poate acoperii intr-o maniera pe deplin satisfacatoare un concept.

• Exemplul 4: Daca incercam sa definim modul de raportare a studentilor la studiile lor.

Nu este suficient sa adresam o intrebare referitoare la frecventarea cursurilor. Trebuie puse intrebari si in legatura cu numarul orelor de lucru acasa, de frecventarea bibliotecilor, de luarea notitelor si de lectura acestora.

• Recurgerea la indicatori multiplii este absolut necesara atunci cand notiunea abordata este esentiala pentru obiectul anchetei.

• Exemplul 5: Daca religia este considerata drept un indicator al sistemului de valori al persoanei interogate, intrebarea despre prezenta la slujba de duminica poate fi suficienta. Dar daca obiectul se refera la practicarea religiei, ar fi o gresala sa ne limitam la aceasta intrebare, fie si pentru ca acest indicator privilegiaza punctul de vedere institutional.

Guy Michelat (1990 apud Singly 1998) descompune identitiatea catolica a francezilor in mai multe dimensiuni: - practicile religioase

31

-credintele -atitudinile fata de insitutia catolica -activitatile religioase (participarea la miscari catolice) Fiecarei dimensiuni ii corespund indicatori precisi. Regruparea lor intr-un indice mergand de la 0 (grad nul) la 4 (grad ridicat de practica) furnizeaza un indicator pertinent al practicilor religioase. Etapele operationalizarii conceptelor

1. Initial avem o imagine sau o reprezentare destul de vaga a ceea ce intelegem printr-o notiune, printr-un concept, creat si folosit in aceste situatii are rolul de a face posibila intelegerea sensului relatiilor observate

2.A doua etapa consta in specificarea conceptului . Ea inseamna descompunerea reprezentarii in elemente ce constituie diverse aspecte sau dimensiuni ale conceptului. Astfel de elemente se deduc din analiza teoretica a conceptului sau din analiza corelatiilor empirice

3.A treia etapa se refera la alegerea indicatorilor. Indicatorul fiind acel element simplu de comportament care poate di detectat in realitatea empirica. In cazul anchetei si sondajelor, indicatorii imbraca totdeauna forma intrebarilor din chestionar.

4.A patra etapa este cea a formarii indicilor. Este vorba aici de a realiza o sinteza a informatiei culese cu ajutorul indicatorilor.

Etapele premergatoare elaborarii chestionarului

32

Inainte de a elabora chestionarul, trebuie realizate concomitent trei operatii:• Documentarea =lectura a ceea ce s-a scris deja despre tema

studiata, cunoasterea modului in care anchetatorii au incercat pana in acel moment sa explice subiectul in cauza, rezultatele si limitele cercetarilor anterioare.

• Familiarizarea cu obiectul cercetarii= ascultarea a ceea ce spun actorii sociali despre propriile practici care urmeaza a fi analizate.

• Teoretizarea, formularea problemei teoretice = elaborarea progresiva a unei problematici, a unei interogari teoretice care va servi drept suport pentru a doua faza, aceea a formurarii chestionarului.

Ca rezultat al acestei etape : construirea ipotezelor de cercetare

Stabilirea ipotezelor de lucru• Ipotezele sunt fragmente ale modelului explicativ pe care-l

adoptam in legatura cu femonenul analizat.• Chiar daca o ancheta are un caracter eminamente descriptiv,

ea se intemeiaza pe un sistem de relatii ce sunt presupuse a guverna universul fenomenelor cercetate.

De exemplu, intreband studentul-subiect al unei sondaj despre ocupatia parintilor sai nu facem altceva decat sa introducem ipoteza ca studentii provenind din categorii socio-

33

profesionale diferite vor avea atitudini si comportamente diferite.• In general, putem spune ca tot designul unei anchete se

sprijina pe sistemul de ipoteze adoptat.• Doar un sistem de ipoteze clar enuntate si strans legate de

obiectivul cercetarii ne permite atingerea obiectivelor stiintifice propuse

Intrebari factuale si intrebari de opinie

• in cazul intrebarilor factuale informatia priveste elementele de comportament ale indivizilor anchetati, ale semenilor din jurul lor sau situatii ce caracterizeaza viata subiectilor sau a comunitatilor in cadrul carora traiesc.

in principiu, toate aceste aspecte se materializeaza in fapte comportamentale sau situationale si ar putea fi inregistrate prin metoda observatiei, daca o asemenea investigatie nu ar presupune un effort prea mare.

• Intrebarile de opinie vizeaza aspecte ce tin de universul interior al individului, cum ar fi parerile, atitudinile, credintele, asteptarile, proiectele de viitor,evaluarile, atasamentul fata de valori, explicatiile fenomenelor din jurul sau, justificarile sau motivatiile actiunilor sale.

Caracteristic informatiei continute in raspunsul la aceste intrebari este faptul ca ea nu se poate obtine in mod direct, prin alte metode decat cele ce fac apel la comunicarea verbala cu subiectii .

34

• Granita intre intrebarile factuale si cele de opinie de dovedeste in practica cercetarii destul de imprecisa, deoarece:

- este legitim sau dimpotriva deloc legitim sa declari o anumita activitate in public. Asa se face ca participarea la vot este destul de des supraestimata si exprima mai curand opinia respondentilor fata de participarea la vot decat participarea efectiva. - indivizii sunt mult mai putin constienti de practicile lor decat se presupune in general. Astfel, intrebarea cam cate carti aveti in biblioteca in afara de manualele copiilor primeste ca raspuns , in foarte multe cazuri, o estimare subiectiva a acestui numar. Intrebarile de cunostinte si rolul lor in cadrul chestionarului• Scopul intrebarilor de cunostinte nu este sa furnizeze o

informatie necesara sporirii cunostintelor noastre despre subiect ci una care sa ne ajute sa caracterizam persoana anchetata.

• Aceste intrebari pot fi utilizate ca intrebari de control. Acest gen de intrebari nu sunt adresate pentru a aduce o informatie propriu-zisa din partea respondentului ci pentru a verifica, controla acuratetea raspunsurilor sale la alte intrebari.

• Ele pot fi de asemenea utilizate ca itemi de minciuna care testeaza onestitatea respondentului.

• Problema esentiala legata de intrebarile de cunostinte este aceea a interpretarii raspunsurilor corecte si incorecte. De obicei, aceste intrebari apar in chestionare sub forma unor blocuri compacte caci rareori o singura intrebare poate indeplini functia ceruta.

35

• Faptul ca oamenii nu agreaza aceste intrebari deoarece se simt pusi in situatia de examen, deternina folosirea lor doar in situatii de cercetare deosebite.

Intrebari inchise si deschise• Dupa forma de inregistrare a raspunsurilor, se face, in

principiu, o distinctie intre intrebari inchise si intrebari deschise

• Intrebarile inchise: ofera subiectului variante de raspuns prefabricate, respondentul urmand doar sa o aleaga pe cea care se potriveste situatiei sau opiniei sale.

• Intrebarile deschise: reclama inregistrarea cat mai fidela si mai completa a raspunsului dat de respondent.

OBS: prelucrarea informatiei dobandite printr-o intrebare deschisa trebuie efectuata, finalmente, in acelasi mod ca si pentru una inchisa, deci pornind de la stabilirea de categorii in care este introdus continutul raspunsurilor. Deosebirea este ca aceste categorii se stabilesc dupa efectuarea anchetei, iar clasificarea raspunsurilor se face de catre cercetator, pe baza analizei textului raspunsului.• Sistemul de variante de raspuns al oricarei intrebari trebuie

sa satisfaca un numar de conditii elementare, dintre care amintim:

- trebuie sa fie complet, in sensul ca orice raspuns posibil trebuie sa-si gaseasca locul in gama variantelor prevazute -trebuie sa fie discriminatoriu, intelegand prin aceasta ca doua situatii semnificativ diferite trebuie surprinse in variante de raspuns diferite

36

-trebuie sa fie univoc, adica un raspuns sa-i corespunda o singura varianta dintre cele diferite (nu in cazul intrebarilor cu variante de raspuns multiple)

Intrebarile de motivatie• O specie aparte de intrebari o consituie cele de motivatie

care sunt, in intelesul foarte larg, intrebari de opinie.• Relevanta lor deriva din aceea ca sondeaza o zona a

subiectivitatii umane de o importanta cauzala, si anume cea a universului cauzal-motivational al aprecierilor, deciziilor si actiunilor umane

• Desi exista un strat motivational mai superficial si schimbator, putem vorbi si de o infrastructura motivationala mai solida si mai stabila, pe baza careia se pot face predictii comportamentale si deci se pot estima schimbari in optiunile oamenilor.

• Exista 3 paliere ale motivatiei: motivele reale din mai multe cauze, intre aceste motivele constientizate planuri nu exista corespondenta motivele declarate deplina

Intrebarile mixte, seminichise sau semideschise• Sub una din aceste denumiri sunt desemnate cazurile cand

variantele de raspuns la o intrebare inchisa nu epuizeaza intreaga gama de posibilitati de a raspunde, ceea ce conduce la incheierea seriei de variante cu una de genul altceva, ce anume …

• Asemenea intrebari apar in principiu atunci cand lista cazurilor posibile este foarte lunga

37

• Se recomanda ca frecventa raspunsurilor la varianta altceva, ce anume… nu trebuie sa depaseasca ordinul celor mai mici frecvente cu care apar variantele explicite.

Reguli in construirea intrebarilor. 1. Pentru a respecta principiul intrebarilor care sa aiba sens pentru respondenti includeti o varianta de raspuns nu am nicio parere . In acest fel, este reconsiderata presupunerea ca indivizii au o parere despre orice. 2. Realizati un echilibru intre modalitatile pozitive si modalitatile negative de raspuns. Formularea intrebarilor nu trebuie sa avantajeze apriori vreun raspuns si nici sa indice, prin alegerea cuvintelor, a variantelor, raspunsul pe care majoritatea persoanelor interogate presupun ca ar trebui sa-l dea. 3. Fiti atenti la nuantele cuvintelor. Cuvintele nu sunt neutre, de aceea trebuie sa reflectam la folosirea lor inainte de a le include in intrebari. 4. Autorizati raspunsurile duble sau triple atunci cand o intrebare inchisa presupune o serie destul de lunga de variante de raspuns. 5. Atentie la ordinea variantelor de raspuns care nu trebuie sa reproduca ordinea legitimitatii activitatilor.

Reguli privind evitarea erorilor tehnice1. Nu adresati decat o intrebare printr-o intrebare 2. Menajati memoria indivizilor interogati atunci cand variantele de raspuns sunt numeroase, prezentati respondentilor fise pe care sa figureze toate raspunsurile la intrebare. In caz contrar favorizam primele si ultimele variante de raspuns, in functie de tipul de memorie al respondentilor

38

3. Propuneti pentru intrebarile de opinie sau de atitudine un continuu care sa includa raspunsuri exteme si raspunsuri “de centru”4. Evitati negatiile si dublele negatii 5. Surprindeti cat mai bine intensitatile si frecventele practicilor 6. Controlati ordinea intrebarilor care sunt sensibile la un efect de context.

Erori si surse de erori in anchete si sondaje• Ideea de eroare se intemeiaza pe supozitia ca, o insusire X

poseda o anumita valoare “reala” V care, in procesul de cunoastere (masurare), va fi aproximat cu o anumita valoare V1.

• Diferenta intre cele doua marimi e= V-V1 poarta denumirea de eroare

Tipologia erorilor o prima clasificare a erorilor este oferita de distinctia dintre erori sistematice si erori intamplatoare:

Erorile sistematice provin din actiunea constanta a unui factor, care produce o “deplasare” a valorilor inregistrate intr-un sens sau altul Exemplu1: o persoana intrebata cat de des ati citit ziarul in ultima luna va rapunde prin supraevaluarea frecventei comportamentului (dezirabilitate sociala)

39

Erori intamplatoare sunt actiuni ale unor factori aleatori, a caror interventie nu se materializeaza intr-o tendinta de deplasare intr-un singur sens a raspunsurilor Eroare finala obtinuta dupa compresarea erorilor individuale se numeste eroare neta. observatie: in cazul erorilor intamplatoare, daca numarul probelor in care acestea apar este suficient de ridicat, eroarea neta este aproape nula

• acesta este motivul pentru care, in cazul anchetelor, toata atentia se indreapta spre eliminarea oricarui factor cu actiune sistematica, generator deci de erori neintamplatoare

• In acest context, in literatura de specialitate consemneaza ca importanta distinctia dintre erori intentionate si erori neintentionate. Aceste doua tipuri de erori sunt prezente atat la nivelul respondentilor, cat si la cel al operatorului si, foarte important, la nivelul constructorului de chestionare.

Erori legate de constructia chestionarului• Chestionarul , ca instument de culegere a informatiei in

ancheta, poate deveni o sursa importanta de erori, mai cu seama in cazul tehnicii anchetei indirecte, prin “autocompletare”, adica atunci cand subiectul ramane singur cu textul in fata si incearca sa inteleaga sensul intrebarilor si modalitatea de a raspunde la ele.

• acest tip de erori pot fi clasificate in: erori datorate formularii intrebarilor erori generate de numarul si ordinea intrebarilor erori generate de forma de raspuns erori produse de constructia grafica a chestionarului

40

Erori generate de forma de raspuns• Este vorba de a introduce erori la o intrebare prin utilizarea

unei forme necorespunzatoare de inregistrare a raspunsurilor (intrebare inchisa sau deschisa)

• De obicei sunt invocate erorile ce tin de intrebarile inchise si care tin de faptul ca subiectului i se sugereaza variante de raspuns atunci cand el, de fapt, nu are raspuns

• Intrebarile deschise genereaza de asemenea erori deoarece oamenilor nu le place sa scrie, asa ca vor inregistra putine detalii; nu este sigur ca subiectii isi pot exprima opinia in cuvintele cele mai potrivite; adesea variantele de raspuns asigura unitatea interprtarii sensului intrebarilor; erorile de postcodificare sunt mult mai numeroare

Erori generate de constructia grafica a chestionarului• Tehnoredactarea unui chestionar este o operatie importanta,

in special in cazul anchetelor indirecte, in scris• Daca intrebarile nu sunt clar delimitate una de alta, precum

si variantele proprii de raspuns, prin spatii si caractere diferite, cu siguranta vor avea un numar mai mare de erori.

• O cantitate insemnata de erori sunt introduse de intrebarile filtru mai ales daca subiectul nu este suficient atentionat asupra caracterului selectiv al intrebarii

Erori generate de formularea intrebarilor• Prima problema se refera la limbajul utilizat in

compunerea textului chestionarului care trebuie sa indeplineasca simultan conditiile de adresabilitate generala si de intelegere similara. Cu alte cuvinte,

41

limbajul trebuie sa fie limpede, cu termeni si expresii cu inteles neechivoc, fara posibilitatea introducerii unor sensuri neprevazute de cel ce a redactat chestionarul.

• A doua problema vizeaza continutul intrebarilor. Vom evita intrebarile care sugereaza raspunsuri sau intrebarile generale, care vizeaza mai multe aspecte ale realitatii.

Erori generate de numarul si ordinea intrebarilor• Numarul intrebarilor poate fi privita ca o sursa potentiala

de erori in situatiile in care el depaseste anumite limite, dependente de problematica tratata de ancheta, tipul de subiecti abordati, contextul in care se realizeaza dialogul

• Ordinea intrebarilor intr-un chestionar mai ales in contextul in care se poate vorbi de contaminarea raspunsurilor la o intrebare ce urmeaza, in chestionar, dupa o alta referitoare la acelasi subiect sau la unul apropiat

Bibliografie• Chelcea, Septimiu Metode si tehnici de cercetare

sociologica ed. Economica, 2000• Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar Dictionar de sociologie

ed. Babel, 1993• Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-

Claude Kaufmann Ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv ed.Polirom, 1998.

• Rotaru, Traian; Ilut, Petre Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica Ed. Polirom, 2006.

[email protected].

42