Metodologia cercetarii, dezvoltarii si inovarii

(temele 1 - 4)

Prof. dr. Constanta Bodea

ASE din Bucuresti

2013-2014

1

2

Obiectivele disciplinei

Disciplina isi propune;

1. Intelegerea caracteristicilor activitatii de cercetare stiintifica, ca o

componenta a studiilor universitare de masterat

2. Dobandirea abilitatilor de alegere a metodelor de cercetare stiintifica si de

aplicare a acestora

3. Dobandirea abilitatilor de redactare a lucrarilor stiintifice

4. Dobandirea abilitatilor de prezentare orala a rezultatelor

Disciplina nu acopera (pre-rechizite):

• Insusirea de cunostinte specifice diferitelor domenii (REI, MK,

administrarea afacerilor, comert)

• Insusirea unor metode specifice metode de cercetare

Modalitatea de evaluare

Evaluarea se realizeaza pe baza

- Examen (verificarea abilitatilor de cercetare): 4 puncte

- Portofoliu de disciplina: 5 puncte

- Un punct din oficiu

Portofoliul de disciplina cuprinde urmatoarele componente:

1. Tema de cercetare propusa. Intrebarile de cercetare si ipotezele cercetarii

associate temei de cercetare (0.50 puncte)

2. Titlul articolului stiintific (0.25 puncte)

3. Abstractul si cuvintele cheie ale articolului (0.25 puncte)

4. Bibliografia articolului (minim 20 referinte bibliografice, dintre care minim 15

sa reprezinte articole din reviste de specialitate). Pentru fiecare referinta se

va preciza minim un indicator scientometric (aferent revistei sau autorului

principal (1 punct)

5. Fise de recenzie pentru minim doua referinte bibliografice (0.50 puncte)

Modalitatea de evaluare

6. Sectiunea “Analiza critica a stadiului cunoasterii” a articolului (1 punct)

7. Proiectarea cercetarii (stabilirea metodei de cercetare si a modului de aplicare a metodei). Sectiunea “Metode” a articolului (1 punct)

8. Prezentarea rezultatelor cercetarii. Sectiunea “Rezultate” a articolului

9. Sectiunea “Discutii privind rezultatele” a articolului

10.Sectiunea “Concluzii” a articolului

11.Sectiunea “Aknowledgment” a articolului

12.Prezentarea cercetarii sub forma de slide-uri power point (0.50 puncte)

Observatii:

1. Portofoliul poate fi redactat in limba romana sau engleza.

2. Componentele 1-7 si 12 sunt obligatorii. Pentru componentele 8-11 (realizatein mod corespunzator) masteranzii primesc un punct suplimentar. Un punctsuplimentar primesc si masteranzii care participa la activitatile de seminar sirealizeaza temele propuse in timpul seminarului (maxim 0.25 puncte/tema).

2. Masteranzii care pe parcursul semestrului elaboreaza un articol stiintificoriginal care este acceptat pentru publicare intr-o revista de specialitate, indexata BDI pot echivala portofoliul de disciplina cu respectivul articol, prezentand articolul (in format de publicare) si acceptul de publicare.

1. CERCETAREA STIINTIFICA - DEFINITII

5

6

Stiinta reprezinta:

• Un ansamblu de cunostinte despre lume

– Sistematizate si verificate

– Exprimate intr-un sistem de semne, limbaj de comunicare

• O Forma a constiintei sociale (forma de reflectare a lumii)

• Rezultatul studierii obiectelor si fenomenelor din natura si societate, in

scopul de a culege si sistematiza fapte.

• Rezultatul studierii legilor care guverneaza faptele, pentru elaboarea de

previziuni.

Cunoasterea reprezinta un proces complex de reflectare a realitatii practice

in constiinta oamenilor si a activitatii lor productive. Cunoasterea este o

reflectare aproximativ exacta a realitatii.

Exista cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica.

Cunoasterea stiintifica

• Forma: in special teorii stiintifice, care explica procesele si fenomenele, stand la baza prevederii acestora

• Metoda: perspectiva metodologica

• Procedee de verificare a ipotezelor

• Limbaj specializat

7

Nivelurile cunoasterii

• Cunoastere empirica (reflectarea obiectelor si proceselor studiate).

Metode specifice de reflectare: observatia si descrierea.

• Cunoasterea teoretica (adancirea cunoasterii prin intermediul gandirii

abstracte, realizandu-se patrunderea in esenta proceselor si fenomenelor

economice, identificarea legaturlor interne, cauzelor si mecanismelor lor

de existenta)

8

Epistemologia - Teoria cunoasterii stiintifice

Abordari

• Valoarea cunoasterii stiintifice

• Adevarul rezultatelor stiintei

Curente:

– Pozitivism

– Epistemologia realist-critica

– Epistemologia fenomenologica

– Epistemologia genetica

– Hermeneutica

9

Structura stiintei

• Materialul faptic

• Ipotezele confirmate si neconfirmate

• Rezultatele observatiilor si experimentelor, generalizarile teoretice (legi,

teorii, axiome) realizate pe baza materialului faptic si confirmate de

practica

• Modelul de cercetare (metodologia)

10

Stiintele naturii si stiintele sociale

• Stiintele naturii: stiintele care au drept obiect de studiu raporturile dintre

fenomenele naturale (fizice, chimice, biologice).

• Stiintele sociale: stiintele care au drept obiect de studiu raporturile care

seformeaza intre oameni si care le conditioneaza comportamentul.

11

Stiinta economica – stiinta sociala

Stiinta economica studiaza o parte a raporturilor dintre oameni si anume

acelea care sunt in legatura cu productia, schimbul, distributia si

consumul de bunuri si servicii, denumite relatii economice.

12

Stiinte experimentale si logico-matematice

• Stiintele experimentale (reale sau empirice) isi intemeiaza cercetarea si

rationamentele pe realitati existente in mod obiectiv (fizic).

• Stiintele logico-matematice (teoretice) isi intemeiaza obiectul cercetarii si

metodologia pe lumea ideilor, a gandirii.

13

Stiinta economica – stiinta experimentala

Stiinta economica face parte din stiintele experimentale deoarece

studiaza faptele, fenomenele si procesele economice, precum si

comportamentul agentilor economici implicati in activitatile economice.

14

Caracteristici generale ale stiintei economice

• Obiectul de studiu are caracter subiectiv (actiunea oamenilor, inzestrati

cu vointa, dorinte si comportamente).

• Criteriul adevarului deriva din confruntarea teoriei cu practica

• Analiza si sinteza: reconstructia mentala a realitatii, cu “fotografierea” ei.

15

Functiile stiintei economice

• Explicativa (cauzele care determina un fenomen economic sau altul,

relatiile cu alte fenomene economice, sociale, politice). Teoria economica

are un puternic continut cognitiv-informational.

• Predictiva (formularea, prescrierea de solutii eficiente la problemele care

se cer rezolvate, precum si previziuni asupra evolutiei fenomenelor

economice).

• Rezumativa (formularea de enunturi sintetice asupra unor cantitati mari

de informatii empirice).

16

Sectorul CDI (Cercetare, dezvoltare si inovare)

• Iunie 1963, reuniune a experţilor din domeniul statisticii cercetării-

dezvoltării (C-D) în Frascati, Italia initiate de Organizaţia de Cooperare şi

de Dezvoltare Economică. In urma acestei intalniri a fost publicat

Manualul Frascati.

• Alte două lucrari de referinta: manualul Oslo (care are ca obiect de

analiză inovarea) şi manualul Canberra (cu obiect de studiu resursele

umane ale sistemului C-D)

• Aceste manuale prezintă definiţiile unanim acceptate în ţările O.C.D.E., în

ţările U.E. cât şi în alte ţări şi preluate ca atare de Eurostat, organism

specializat al U.E.

17

• Conform manualului Frascati , termenul C-D acoperă trei activităţi:

cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă şi dezvoltarea

experimentală.

• Cercetarea fundamentală constă în lucrări experimentale şi teoretice

realizate în principal în vederea dobândirii de noi cunoştinţe asupra

bazelor fenomenelor şi faptelor observabile fără a prevedea o aplicaţie

sau o utilizare specială.

• Cercetarea aplicativă constă, de asemenea, în lucrări originale realizate

cu scopul dobândirii de noi cunoştinţe. Totuşi, ea este în special orientată

către un scop sau un obiectiv practic determinat.

• Dezvoltarea experimentală constă în lucrări sistematice bazate pe

cunoştinţe existente obţinute prin cercetare şi/sau experienţă practică, în

vederea de a lansa fabricarea de noi materiale, produse sau dispozitive,

de a stabili noi procedee, sisteme şi servicii sau de a le ameliora

considerabil pe cele deja existente.

18

• Manualul Frascati, defineşte şi un număr important de activităţi conexe

care deşi sunt bazate pe ştiinţă şi tehnologie trebuie disociate de sistemul

C-D:

– activităţi de învăţământ şi formare, cu excepţia cercetărilor doctoranzilor care

trebuie luate în considerare ca activităţi C-D;

– alte activităţi ştiinţifice şi tehnologice conexe, cum ar fi colectarea de date de

interes general, indexarea, înregistrarea, clasificarea, difuzarea, traducerea,

analiza, evaluarea, realizate de servicii bibliografice, de brevete, de difuzare a

informaţiei ştiinţifice, de conferinţe ştiinţifice.

– alte activităţi industriale împărţite în două grupe: lucrări de inovare şi

producţia cu activităţile conexe ei (cum ar fi studiul de piaţă);

– administrarea şi alte activităţi de susţinere care cuprind activităţile conduse

de ministere, organizaţii de cercetare, fundaţii, etc. de gestionare şi distibuire

a fondurilor către executanţi dar şi activităţile de susţinere indirectă cum ar fi

transportul, intermedierea, curăţenia, reparaţiile, întreţinerea, paza etc.

19

Inovarea

• Inovarea este un concept care a fost analizat şi definit în manualul Oslo.

Manualul distinge inovarea tehnologică de produs şi inovarea de proces,

prescurtate împreună inovare TPP.

– Prin inovare tehnologică de produs se înţelege punerea la

punct/comercializarea unui produs mai performant cu scopul de a furniza

consumatorului servicii în mod obiectiv noi sau ameliorate.

– Prin inovare tehnologică de procedeu se înţelege punerea la

punct/adoptarea de metode de producţie sau de distribuţie noi sau în bună

măsură ameliorate. Ea poate face să intervină schimbări care afectează

separat sau simultan materialele, resursele umane sau metodele de lucru

• Inovarea ştiinţifică şi tehnologică poate fi considerată ca transformarea

unei idei:

– într-un produs nou sau îmbunătăţit, introdus pe piaţă;

– într-un procedeu operaţional nou sau îmbunătăţit utilizat în industrie sau în

comerţ;

– într-un nou demers în privinţa unui serviciu social.

20

Definiţii specifice sistemului de cercetare-dezvoltare

românesc

• Cercetarea fundamentală - activitatea desfăşurată, în principal, pentru a

dobândi cunostinţe noi cu privire la fenomene şi procese, precum şi în vederea

formulării şi verificării de ipoteze, modele conceptuale şi teorii.

• Cercetarea aplicativă - activitatea destinată, în principal, utilizării cunoştinţelor

ştiinţifice pentru perfecţionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii şi

servicii.

• Dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor şi

de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul rezultatelor

cercetării către agenţii economici, precum şi în plan social, având ca scop

introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii,

precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:

– cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor

cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi produse, procese

ori servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a prototipului, care nu pot fi

utilizate în scopuri comerciale;

– cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor

cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răspunde, în mod

direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de inginerie a sistemelor, de inginerie şi

proiectare tehnologică;

21

• Inovare - activitate orientată către generarea, asimilarea şi valorificarea

rezultatelor cercetării-dezvoltării în sfera economică şi socială;

• Inovarea de produs - introducerea în circuitul economic a unui produs

nou sau cu unele caracteristici îmbunătăţite în mod semnificativ, astfel

încât să se ofere consumatorului servicii noi sau îmbunătăţite;

• Inovarea tehnologică - introducerea în circuitul economic a unui proces

sau a unei tehnologii ori ameliorarea semnificativă a celor existente,

inclusiv imbunătăţirea metodelor de gestiune şi organizare a muncii;

• Transfer tehnologic - ansamblul de activităţi desfăşurate cu sau fără

bază contractuală, pentru a disemina informaţii, a acorda consultanţă, a

transmite cunoştinţe, a achiziţiona utilaje şi echipamente specifice, în

scopul introducerii în circuitul economic a rezultatelor cercetării,

transformate în produse comerciale si servicii;

22

• Valorificare - procesul prin care rezultatele cercetării competitive ajung

să fie utilizate, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale, în

viaţa socială, economică şi culturală;

• Diseminare - transmiterea informaţiilor, a experienţei şi a bunelor

practici, precum şi cooperarea pentru promovarea inovării, pentru

sprijinirea celor care vor să-şi creeze întreprinderi inovative şi pentru

sprijinirea proiectelor inovative;

• Absorbţia inovării - capacitatea mediului socioeconomic de a îngloba

inovarea, în mod deosebit în întreprinderi, de a utiliza, de a transforma şi

de a lărgi cunoştinţele despre rezultatele inovării, în scopul de a se

extinde posibilitatea aplicării acestor rezultate în noi produse, procese

sau servicii.

23

Sistemul CDI in Romania – notiuni de baza

• Plan naţional de cercetare-dezvoltare si inovare - instrumentul prin

care statul realizează politica generală în domeniul cercetării-dezvoltării,

al inovării şi prin care asigură corelarea acestora;

• Plan sectorial - instrument prin care organele administraţiei publice

centrale şi locale, precum şi academiile realizeaza politica de cercetare

menită să asigure dezvoltarea domeniului coordonat şi creşterea

eficienţei activităţilor;

• Program de cercetare-dezvoltare-inovare - component al Planului

national de cercetare-dezvoltare şi inovare, alcătuit dintr-un set de

obiective care au legătură între ele şi cărora le pot corespunde

subprograme. Prin program se urmăreste implementarea unei politici într-

un domeniu specific. Realizarea programului se efectuează prin

intermediul proiectelor;

24

• Proiect de cercetare-dezvoltare - modalitatea de atingere a unui

obiectiv al unui program, cu un scop propriu bine stabilit, care este

prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând resursele

alocate şi căruia îi este ataşat un set propriu de reguli, obiective şi

activităţi;

• Program-nucleu de cercetare - program propriu al institutelor naţionale

sau al instituţiilor publice de cercetare-dezvoltare care fac parte din

sistemul de cercetare de interes naţional, care poate fi finanţat direct de

către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare;

• Lucrare de cercetare-dezvoltare - componentă a proiectelor de

cercetare-dezvoltare care are un obiectiv concret ce trebuie atins în

cursul unui an;

• Raport de cercetare-dezvoltare - document tehnico-ştiinţific care

prezintă obiectivul şi rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unei

lucrări de cercetare, precum şi acţiunile concrete pentru valorificarea

rezultatelor obţinute;

25

Sistemul CDI in Romania - structura

26

Sursa: Raportul Meris,

Romania, 2011

Finantarea sistemului CDI in Romania

27

Proprietatea intelectuala. Cadrul general de reglementare

DREPTURI DE AUTOR

– Legea nr.8/1996 legea drepturilor de autor cu modificările şi completările

ulterioare

– HG nr.758/2003 privind organizarea Oficiului Român pentru drepturile de

autor şi a corpului de arbitrii

Legea nr.8/1996 este în vigoare în prezent în forma modificată și adăugită

prin următoarele acte normative:

Legea nr. 285 din 23 iunie 2004;

Ordonanța de urgența 123 din 1 septembrie 2005.

BREVETE DE INVENTIE

– Legea nr.64/1991 republicată. Legea a fost republicata in temeiul art. III din

Legea nr. 203/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991

privind brevetele de inventie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I, nr. 340 din 22 mai 2002, dandu-se textelor o noua numerotare.

28

DREPTURI DE AUTOR

ART. 3 (1) Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.

(2) In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului

persoanele juridice si persoanele fizice altele decit autorul.

(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii.

ART. 4 (1) Se prezuma a fi autor, pina la proba contrara, persoana sub numele careia opera

a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica.

(2) Cind opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim

care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de catre persoana fizica sau

juridica ce o face publica numai cu consimtamintul autorului, atit timp cit acesta nu-si dezvaluie

identitatea. ( modificat prin art.75 din OG nr.57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea

tehnologica)

ART. 7 Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in

domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma

concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sint:

a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte

opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;

b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare,

manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;

…

29

ART. 8 Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al

dreptului de autor operele derivate care au fost create plecind de la una sau mai multe opere

preexistente, si anume:

a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice

alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca

intelectuala de creatie;

b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile,

colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care,

prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii intelectuale.

ART. 9 Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:

a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi

modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale

ale acestora;

c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar fi:

stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;

d) mijloacele de plata;

e) stirile si informatiile de presa;

f) simplele fapte si date.

30

Limitele exercitarii dreptului de autor

ART. 33 (1) Sint permise, fara consimtamintul autorului si fara plata vreunei remuneratii,

urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca acestea

sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il

prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:

a) reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau administrative, in masura

justificata de scopul acestora;

b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica ori cu

titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea citatului;

c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in emisiuni de

radio sau de televiziune ori inregistrarii sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv

invatamintului, precum si reproducerea pentru invatamint, in cadrul institutiilor publice de

invatamint sau de ocrotire sociala, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, in

masura justificata de scopul urmarit;

d) reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul

bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice culturale sau

stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; reproducerea integrala a exemplarului unei

opere este permisa, pentru inlocuirea acestuia, in cazul distrugerii, al deteriorarii grave sau al

pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a bibliotecii sau a arhivei respective;

31

e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public, in scopul informarii asupra

problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de presa si reportaje radiofonice sau

televizate;

f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public de scurte fragmente ale conferintelor,

alocutiunilor, pledoariilor si a altor opere de acelasi fel, care au fost exprimate oral in public, cu

conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop informarea privind actualitatea;

g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public a operelor in cadrul informatiilor

privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de scopul informatiei;

h) reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera, difuzarea

sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta plastica, fotografica sau

arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara cazurilor in care imaginea operei

este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, difuzari sau comunicari si daca este

utilizata in scopuri comerciale;

i) reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de invatamint,

exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atit reprezentarea sau executarea, cit si accesul

publicului sa fie fara plata.

(2) In cazurile prevazute la lit. b), c), e), f) si h) trebuie sa se mentioneze sursa si numele

autorului, daca acesta apare pe lucrarea utilizata, iar in cazul operelor de arta plastica sau de

arhitectura, si locul unde se gaseste originalul.

32

Institutii in Romania

• OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) – www.osim.ro

• ORDA (Oficiul Român pentru Drepturi de Autor) – www.orda.ro

33

Plagiatul

• Plagiatul reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor,

tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei alte persoane, indiferent de

calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație

proprie. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat)

• Servicii de detectare a plagiatului. Există aplicatii software (gratuite

sau cu plată) pentru detectarea plagiatului Initial, aceste programe

foloseau căutarea prin Google, acum sunt utilizate si alte motoare de

cautare (de exemplu, ExactSeek). Aceste programe pot detecta copierea

și lipirea din texte aflate pe internet sau în baza proprie de date, oferind

rapoarte in acest sens. Programele nu se pot pronunța asupra plagierii

ideilor, ci doar a textului.

34

Exemple de programe de detectare a plagiatului

• GRATUITE: Chimpsky, CitePlagm, CopyTracker

• COMERCIALE: Iparadigms, Plagiarismdetect, PlagScan, Urkund,

Veriguide

(Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Plagiat#cite_note-uva-6)

35

2. CERCETAREA STIINTIFICA – COMPONENTA A UNUI

PROGRAM DE MASTERAT

36

Lucrarea de disertatie reprezinta o lucrare stiintifica pe care trebuie sa o realizeze fiecare masterand, la finalizarea programului.

Cerinta de realizare a lucrarii de disertatie are in vedere sa asigure:

Pentru studenti

Sansa de a invata/aprofunda o tema de interes,

Sansa de a dobandi deprinderi de lucru independent, de gandire critica si de asigurare a rigorii activitatii, care presupune verificarea corectitudinii abordarii si relevantei rezultatelor

Pregatirea pentru profesie

Pregatirea pentru continuarea studiilor

Pentru universitate

Scop educativ (operationalizarea cunostintelor transmise, formarea gandirii critice, dezvoltarea abilitatilor de lucru independent)

Scop de cercetare

Lucrarea de disertatie

37

Structura generala a unei lucrari de disertatie

Titlu

Introducere

Corpul principal (capitole ale lucrarii)

Concluzii, directii de continuare

Bibliografie

Anexe

38

Alte tipuri de lucrari stiintifice realizate de masteranzi

• Lucrari prezentate la conferinte (cercetare in curs de desfasurare)

• Articole originale publicate in reviste de specialitate (cercetare finalizata)

• Articole de tip review publicate in reviste de specialitate (studiu critic al

stadiului cunoasterii intr-un anumit domeniu)

39

Lucrarea pentru conferinta

• Pentru prezentarea unor rezultate preliminare, partiale

• Structura lucrarii: 5-10 pagini, 3 figuri, 15 referinte bibliografice

• Se redacteaza si se trimite la organizatorul de conferinta

• Este o buna modalitate de a incepe sa redactezi lucrari stiintifice

40

Articolul original

• Este forma standard de diseminare a rezultatelor unei cercetari finalizate

• Structura lucrarii: 8-10 pagini, 5 figuri, 25 referinte

• Se redacteaza si se transmite (submit) la o revista

• Este modalitatea de a iti consolida competentele de redactare a

lucrarilor stiintifice

41

Articolul de tip review

• Analiza critica a unei anumite teme de cercetare

• Structura lucrarii: 10+ pagini, 5+ figuri, 80 referente

• In general este solicitata de editorii unei reviste

• O buna forma de consolidare a comptentelor de realizare a lucrarilor

stiintifice

42

3. REALIZAREA CERCETARII STIINTIFICE

43

Etapele realizarii unei cercetari stiintifice

• Alegerea temei

• Alegerea metodologiei de cercetare

• Realizarea cercetarii (contributiei) stiintifice, obtinerea rezultatelor

• Elaborarea raportului de cercetare si diseminarea rezultatelor sub

forma unor lucrari stiintifice

44

Alegere tema,

proiectarea

cercetarii

Realizare

cercetare

Verificare,

validare.

Concluzii,

solutii

Redactare

lucrare

45

Cercetare

1

Managementul proiectului

1.1

Documentare

1.2

Analiza datelor

1.3

Formulare ipoteze

1.4

Construire model

1.5

Verificarea ipotezelor si modelului

1.6

Elaborare concluzii, solutii propuse

1.7

Redactare raport de cercetare, diseminare

1.8

Demararea proiectului

1.1.1

Coordonarea proiectului

1.1.2

Administrarea proiectului

1.1.3

Controlul proiectului

1.1.4

Incheierea proiectului

1.1.5

Stabilirea surselor bibliografice

1.2.1

Consultare surse bibliografice

1.2.2

Stabilire surse documentare faptica

1.2.3

Colectare date

1.2.4

…

Definire metodologie/criterii de analiza

1.3.1

Realizare analiza

1.3.2

Interpretare

1.3.3

Identificare cerinte suplim. de document.

1.3.4

Documentare suplimentara

1.3.5

Analiza finala

1.3.6

Stabilire tip ipoteza

1.4.1

Fundamentare ipoteze

1.4.2

Stabilire conjenctura

1.4.3

Stabilire tip model

1.5.1

Definirea componentelor/relatiilor

1.5.2

Formularea modelului

1.5.3

Stabilire cerinte de aplicare model

1.5.4

Stabilire mod de interpretare a rezultatelor

1.5.5

…

…

Stabilirea criteriilor

1.6.1

Identificarea conditiilor de verificare

1.6.2

Aplicarea ipotezelor si modelului

1.6.3

Interpretare rezultate

1.6.4

Stabilirea cerintelor de revizuire

1.6.5

Revizuirea ipotezelor/modelului

Stabilirea modului de aplicare

1.7.1

Stabilirea datelor de intrare

1.7.2

Aplicarea modelului

1.7.3

Interpretarea rezultatelor

1.7.4

1.7.5

Redactare raport

…

Formularea solutiilor

Stabilire forma de diseminare

1.8.1

Elaborare articole, comunicari

1.8.2

Publicare, particiupare la manifestari

1.8.3

1.6.6

46

Interactiuni in cercetare

PROIECT

Indrumatorul stiintific

Masterand

Co-autori

Cadre didactice/

evaluatori

Conducere

program de

masterat

Alti masteranzi Redactii

reviste

Comitete

de

program

conferinte

Alegerea temei

• Tema lucrarii reprezinta raspunsul la intrebarea “Despre ce este vorba

in lucrare?”

• Mastrandul alege tema plecand de la un domeniu mai larg de care este

preocupat, si despre care ii place sa invete si sa scrie

• Unii masteranzi isi aleg tema care considera ca este mai usor de tratat.

47

Criterii de alegere a temei

• Interes (sa il intereseze pe autor). Uneori, cu cat te documentezi mai

mult despre o tema, cu atat creste interesul pentru acea tema.

• Relevanta (sa ii intereseze si pe altii in afara autorului). Dezbaterile cu

alti colegi permite identificarea unor noi puncte de vedere despre tema,

care sa o faca si mai interesanta.

• Durabilitatea (sa aiba relevanta si in viitor, nu numai in prezent)

48

• Anvergura (tema nu trebuie sa fi prea larga/prea ingusta). Trebuie sa se

focalizeze pe anumite aspecte specifice care sa fie abordate in lucrare

(“research questions”)

• Accesul la informatii (sa fie disponibile suficiente informatii). Pentru a

stabili acest lucru, se realizeaza o investigare/ documentare preliminara.

49

• Sa corespunda modului de gandire al autorului (se poate verifica prin

elaborarea unui mind map). Un exemplu cu FreeMind:

50

Metode de alegere a temei

• Metode de stimulare a creativitatii:

– Idea web

– Brainstorming

– Freewriting

• Metode de focalizare pe aspecte specifice

– Formularea de intrebari

– Diagrame piramidale

– Diagrame tinta

51

52

Alegerea metodologiei de cercetare. Exemplu: cercetare

prin studii de caz

• Exista numeroase abordari metodologice in domeniul cercetarii stiintifice.

• Studiile de caz reprezinta o modalitate frecventa de realizarea a

cercetarii in stiinta economica.

• Studiul de caz se aplica atunci cand:

• Cercetarea urmareste sa stabileasca “cum?” sau “de ce?” se produce

un anumit fenomen/eveniment economic;

• Investigatorul nu detine controlul asupra fenomenului/evenimentului

• Fenomenul/evenimentul sunt actuale (contemporane), existand

posibilitatea de a fi studiat in contextul sau real, intr-o abordare

holistica (impreuna cu contextul in care se manifesta)

Studiul de caz reprezinta:

– o cercetare empirica care investigheaza un fenomen contemporan in

contextul real de manifestare in conditiile in care

– nu este clara legatura dintre fenomen si contextul real de manifestare

a acestuia.

53

• Contextul real in care se manifesta fenomenul este relevant pentru

intelegerea, explicarea fenomenului (altfel, s-ar recurge, de exemplu la

un experiment)

• Contexul real in care se manifesta fenomenul poate fi investigat in

detaliu (altfel, se poate recurge, de exemplu la un survey)

• Frecvent, fenomenul si contextul de manifestare nu pot fi delimitate cu

usurinta, ceea ce impune utilizarea a numeroase metode de colectare

si analiza a datelor.

Studiul de caz presupune tratarea unei situatii distincte in care sunt avute in

vedere multiple variabile, diferite surse de informatii si un cadru teoretic care

sa ghideze colectarea si analiza datelor

54

Rolul teoriei (contextului teoretic) in studiile de caz

• Realizarea unui studiu de caz presupune identificarea teoriei/teoriilor

legate de tema de cercetare.

• Scopul studiului de caz poate fi:

– Dezvoltarea teoriei

– Testarea teoriei

• Teoria anterioara reprezinta un template cu ajutorul caruia se analizeaza

rezultatele studiului de caz.

Trecerea de la studiul de caz la teorie prin generalizarea analitica.

Generalizarea analitica inseamna ca daca doua sau mai multe studii decaz

sprijina o aceeasi teorie, se poate realiza replicarea (aplicarea) teoriei si la

alte situatii/contexte.

Generalizarea analitica ≠ generalizarea statistica

Generalizarea statistica inseamna trecerea de la un esantion la intreaga

populatie.

55

Intrebarile de cercetare (Research questions)

• Diferenta dintre tema de cercetare si intrebarile la care se cauta raspuns

prin realizarea cercetarii:

– Tema reflecta mai degraba domeniul in care se realizeaza cercetarea

– Intrebarile de cercetare stabilesc tinte precise ale cercetarii

56

Tipuri de intrebari

- Ce, care?

- Cine?

- Unde?

- Cati?

- Cum?

- De ce?

57

Intrebari de tip: Ce, care?

• Cercetare exploratorie

• Exemple:

- Care sunt efectele implementarii unei metodologii sau standard de

managementul proiectelor ?

– Care sunt domeniile in care vor deveni preponderente anumite

practici, se vor raspandi anumite instrumente, metode de lucru?

58

Intrebarile de tip: Cine, unde, cati?

• Cercetare pentru identificarea si previzionarea aparitiei unui fenomen si a

rezultatelor.

• Exemple:

– Cine trebuie sa implementeze masurile de sustenabilitate in

managementul proiectelor?

– Cate companii au adoptat sau vor adopta pe termen scurt masuri de

reducere a locurilor de munca?

59

Intrebari de tip: Cum, de ce?

• Cercetare explicativa

• Exemple:

– Cum a reactionat comunitatea locala la fenomenul de crestere a

somajului?

– Cum influenţează testarea electronică a competentelor demanagementul proiectelor (mai precis, utilizarea aplicatiei CertExam)performanţa firmelor româneşti?

– De ce managerul de proiect esueaza in a raspunde adecvat la

asteptarile stakeholderilor?

60

Ipotezele cercetarii

• Sunt raspunsuri posibile la intrebarile de cercetare, care urmeaza a fi

validate/invalidate prin intermediul cercetarii.

• Exemple:

– (H1) Există o legătură între perioada de utilizare a aplicaţiei CertExam şicreşterea salarială de care au beneficiat utilizatorii aplicaţiei.

– (H2) Există o legătură între numărul de clienţi care au apelat la serviciileaceleiaşi companii şi utilizarea aplicaţiei CertExam de către angajaţiirespectivei companii.

– (H3) Există o legătură între numărul de persoane certificate şi utilizareaaplicaţiei CertExam de către acele persoane.

– (H4) Impactul utilizării aplicaţiei CertExam asupra performanţei unei companiidepinde de sectorul de afaceri al firmei respective.

61