1. Structura legaturilor dintre strategie, program si proiecte are urmatoarea forma:a. scop, strategie, programe, proiecte, subproiecte, activitatib. scop, program, proiect, activitati, sobproiectec. proiect, program, strategie, activitati, scopd. sobproiect, proiect, program, scope. strategie, proiect, program, activitati2. Procesul de definire a strategiilor are ca punct de plecare:a. rezultatul discutiilor intre managerii de proiecte ale aceleasi organizatiib. rezultatele previziunilor compartimentelor functionale ale organizatieic. rezultatul confruntarilor dintre managerii organizatiei si reprezentantii clientilord. rezultatul confruntarilor dintre managerii organizatiei si reprezentantii administratiei centrale. rezultatul confruntarilor, libere, aprofundate si constructive de opinii intre participantii la elaborarea strategiei3. Strategiile se pot elabora la nivel:a. macroeconomic, mezoeconomic, microeconomicb. macroeconomic si microeconomicc. microeconomic si mezoeconomicd. numai la nivel microeconomice. numai la nivel macroeconomic4. La nivel macroeconomic, cea mai importanta strategie in tara noastra este:a. strategia nationala de dezvoltare a IMM-urilorb. strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediuc. strategia nationala de dezvoltare a sectorului privatd. strategia nationala de dezv. A sectorului publice. strategia nationala de dezvoltare a invatamantului preuniversitar pe termen mediu5. Aplicarea strategiilor cu grad mare de generalitate se realizeaza in baza unor:a. programe care cuprind obiectivele prioritare, actiunile si masurile ce trebuie luate intr-un interval de timp determinatb. proiecte care include actiunile specificc. actiuni specifice organizatiilor din domeniul respectived. masuri cu character general, adoptate de organizatiie. masuri cu carater specific pentru domeniul de activitate, intr-un anumit interval de timp determinat6. Efectul sinergic al proiectelor se manifesta atunci cand:a. exista mai multi factori care actioneaza, actiunile lor se desfasoara simultan sau decalat, dar in aceeasi directive exista o interdependeta a factorilor in sensul urmaririi scopului, exista aceleasi functii obiectivb. exista mai multi factori care actioneaza, actiunile lor se desfasoara simultan sau decalat, dar in directii diferite, exista o interdependent a factorilor in sensul urmaririi scopului, exista aceleasi functii obiectivc. exista mai multi factori care actioneaza, actiunile lor se desfasoara decalat, dar in aceeasi directive, exista mai multe scopuri, dar aceleasi functii obiectivd. exista mai multi factori care actioneaza, actiunile lor se desfasoara simultan, dar in aceeasi directive, exista o interdependent a factorilor in sensul urmaririi scopului, exista functii obiectiv diferitee. exista mai multi factori care actioneaza, actiunile lor se desfasoara simultan sau decalat, dar in directii diferite, exista o interdependent a factorilor in sensul urmaririi scopului, exista functii obiectiv diferite7.Alegeti afirmatia corecta referitoare la gradul de cuprindere al programelor fata de cel al proiectelor:a. gradul de cuprindere al programelor fata de cel al proiectelor este mai micb. gradul de cuprindere al programelor fata de cel al proiectelor este mai marec. gradul de cuprindere al programelor este egal cu cel al proiectelord. nu exista nicio relatie intre gradul de cuprindere al proiectelor si cel al prgramelore. gradul de cuprindere nu este o caracteristica specifica programelor sau proiectelor8. In abordarea specifica managementului proiectelor, conceptual de proiect inseamna:a. o multime de actiuni, cu caracter tehnic, economic, social, politic, strategic orientate spre realizarea unui anumit scop, care presupune un management propriu si care necesita un consum de resurseb. o multime de actiuni, cu character tehnic, economic, social, politic, strategic orientate spre realizarea mai multor scopuri, care presupune un management propriu si care necesita un consum de resursec. o multine de actiuni, cu caracter tehnic si economic orientate spre realizarea unui anumit scop, care presupune un management propriu si care necesita un consum de resursed. o multine de actiuni, cu carater tehnic, economic, social, politic, strategic orientate spre realizarea unui anumit scop, care presupune un management propriu si care nu necesita consum de resursee. o multine de actiuni, cu caracter tehnic, economic, social, politic, strategic orientate spre realizarea mai multor scopur, si care nu neceista consum de resurse9. Constituirea echipei de proiect se realizeaza in functie de:a. resursele umane disponibile in organizatieb. obiectivele specifice proiectuluic. resursele umane disponibile pe plan locald. pregatirea resurselor umane din organizatiee. pregatirea managementului organizatiei10. Proiectele se caracterizeaza printr-un puternic caracter de:a. unicitateb. universalitatec. complexitated. permanentae. reversibilitate11. Ciclul de viata al unui proiect contine urmatoarele etape:a. elaborarea proiectelor si implementarea proiectelorb. elaborarea proiectelor, verificare proiectelor si depunerea la institutiile finantatoarec. elaborarea proiectelor, evaluarea proiectelor si realizarea proiectelord. elaborarea proiectelor si analiza rezultatelor obtinute dupa implementaree. elaborarea proiectelor, intocmirea documentatiilor specific si evaluarea proiectelor12. Dupa forma de finantare, proiectele pot fi clasificate in:a. proiecte cu finantare interna, externa sau mixtab. proiecte cu finantare interna sau externac. proiecte cu finantare autohtona sau europeanad. proiecte cu finantare proprie si finantare prin creditee. proiecte cu finantare prin credite si finantare prin granturi13. Dupa pozitia relativa proiect-organizatie, proiectele pot fi:a. proiecte functionale si materialb. proiecte cu participare interna si externac. proiecte pure, functionale si materialed. proiecte curente si proiecte de dezvoltaree. proiecte pure si proiecte multiple14. Selectati afirmatia corecta din urmatoarele:a. proiecte pure presupun angajati pentru proiectul respectiv, fara alte sarcini in cadrul organizatieib. proiectele pure psp existent unui grup de elaborare in cadrul unui departament functional al organizatieic. proiectele pure psp existent unor colaborari intre departamentele functionale ale organizatieid. proiectele material psp existent unui grup de elaborare in cadrul unui departament functional al organizatieie. proiectele funtionale psp angajati pentru proiectul respective fara late sarcini in cadrul organizatiei15. Selectati afirmatia corecta:a. proiectele pure presupun existenta unui grup deelaborare in cadrul unui departament functional al organizatieib. proiectele functionale presupun constituirea unui grup de elaborare in cadrul unui serviciu functionalc. proiectele pure psp existent unor colaborari intre departamentele functionale ale organizatieid. proiectele material psp existent unui grup de elaborare in cadrul unui departament functional al organizatieie. proiectele functionale psp angajati pentru proiectul resectiv, fara alte sarcini in cadrul organizatiei16. Starea de certitudine se caraterizeaza prin:a. estimari clare, mediu deterministb. fenomene nedorite, greu de prevazut si certificatec. cause imprevizibile, neidentificate in timp si spatiud. fenomene imprevizibile ale concurentilor pe piata organizatieie. fenomene greu de prevazut in domeniul fiscal si legislative17. Starea de risc se caracterizeaza prin:a. estimari clare, mediu deterministb. cause imprevizibile, neidentificare in timp si spatiuc. fenomene nedorite, greu de prevazut si certificatd. stabilitate pe piata produsului respectivee. stabilitate in domeniul fiscal, legislative al concurentei18. Conceptul de management al timpului presupune:a. asigurarea conditiilor ca proiectul va fi terminat la data planificatab. asigurarea membrilor echipei in numarul si structura profesionala impuse de obiectivele propusec. asigurarea cu resursele necesare desfasurarii activitatilor de concepere si executie a proiectuluid. asigurarea conditiilor de buna functionare a proiectului, din punct de vedere al utilitatilor necesare proceselor tehnologicee. asigurarea cu reserve suficiente de timp pentru ca proiectul sa poata fi terminat mai devreme decat data plnificata19. Conceptul de management al oamenilor, in abordarea managementului de proiect psp:a. asigurarea membrilor echipei in numarul si structura profesionala impuse de obiectivele propuseb. asigurarea cu resursele necesare desfasurarii activitatilor de concepere si executie a proiectuluic. asigurarea conditiilor de buna funtionare a proiectului, dpdv al utilitatilor necesare proceselor tehnologiced. asigurarea cu reserve suficiente de timp pt ca proiectul sa poata fi terminat mai devreme decat data planificatae. asigurarea conditiilor ca proiectul va fi terminat la data planificata20. La stabilirea criteriilor de evaluare / autoevaluare a managerului de proiect, punctual de plecare este constituit de:a. cerintele beneficiarului proiectuluib. obiectivele urmarite in cadrul proiectuluic. cadrul legitim in domeniul de activitated. datele de intrare pentru elaborare proiectuluie. rezultatele altor proiecte coordinate anterior21. Din perspective eticii manageriale, problema principala care trebuie abordata este legata:a. modalitatea de comunicare a partenerilor in cadrul proiectelorb. modalitatea de stabilire a preturilorc. modalitatea de stabilire a responsabilitatilor in cadrul proiectelord. modalitatea de alocare a resurselor in cadrul proiectelore. modalitatea de stabilire a managereului de proiect22. Studiile de oportunitate au drept obiectiv:a. evaluarea generala a cererii de anumite bunuri, concomitent cu evidentierea unor carateristici, avantaje ale ramurii economiceb. evaluarea profitabilitatii organizatiilor dintr-un anumit domeniu de activitatec. evaluarea nivelului de rentabilitate al organizatieid. evaluare nivelului de pregatire al angajatilor unei organizatiie. evaluare gradului de implicare al angajatilor la procesul decisional23. Studiile de oportunitate regionale au drept obiectiv:a. identificarea posibilitatilor de a investi intr-un anumit sector de activitateb. prezentarea tipologiei resurselor fisponibile din punct de vedere cantitativ, calitativ si al structuriic. identificarea posibilitatilor de a investi intr-o anume regiune, zona administrativa, cu un anumit potential economicd. identificarea gradului de rentabilitate al organizatiei24. Studiile de oportunitate speciale se refera la:a. prezentarea resurselor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al structurii, potentialilor investitorib. identificarea posibilitatilor de a investi intr-un anumit sector de activitatec. identificare posibilitatilor de a investi intr-o anume regiune, zona administrative, cu un anumit potential economicd. identificarea necesarului de resurse umane dintr-o organizatiee. identificarea gradului de rentabilitate al organizatiei25. Criteriile de eligibilitate a proiectelor, reprezinta:a. conditii obligatorii ce trebuiesc indeplinite pentru a depune un proiectb. conditii obligatorii care trebuiesc indeplinite de membrii echipei de proiectc. conditii necesare ce trebuiesc indeplinite pentru a putea desfasura o anumita activitated. conditii necesare pentru obtinerea autorizatiilor de functionaree. conditiile necesare pentru organizarea activitatii de desfacere26. Studiu de prefezabilitate are drept scop:a. prezentarea detaliata a organizatiei solicitanteb. selectia preliminara si definirea proiectuluic. finalizarea si implementarea unui proiectd. analiza gradului de pregatire al resurselor umane din organizatiee. optimizarea modului de alocare a resurselor in cadrul organizatiei27. Pentru aprecierea bonitatii unui proiect investitional de catre institutiile bancare, indicatorul solvabilitatea patrimoniala reflecta:a. gradul in care capitalul varsat al clientului asigura acoperirea creditelor si imprumuturilorb. cat din volumul total al activitatilor clientului este acoperit din credite bancare si datorii catre tertic. posibilitatea clientului de a-si achita datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurtd. proportia in care veniturile realizate acopera cheltuielile aferente acestorae. rata profitului net in raport cu capitalul social utilizat si rezervele existente28. Pentru aprecierea bonitatii unui proiect investitional, indicatorul gradul de indatorare, reflecta:a. gradul in care capitalul varsat al clientului asigura acoperirea creditelor si imprumuturilorb. posibilitatea clientului de asi achita datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurtc. proportia in care este utilizat creditul in raport cu necesarul de capital circulantd. proportia in care veniturile realizate acopera cheltuielile aferente acestorae. cat din volumul total al activitatilor clientului este acoperit din credite bancare si datorii catre terti29. Pentru aprecierea bonitatii unui proiect investitional, indicatorul de lichiditate imediata reflecta:a. posibilitatea clientului de a-si achita datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurtb. cat din volumul total al activitatilor clientului este acoperit din credite bancare si datorii catre tertic. gradul in care calitatul varsat al clientului asigura acoperirea creditelor si imprumuturilord. proportia in care este utilizat creditul in raport cu necesarul de capital circulante. capacitatea clientului de a rambursa creditele la scadenta de sub 1 an si de a plati dobanzile aferente creditelor contractual30. Metoda arborelui decizional se utilizeaza in cadrul managementului proiectelor pentru:a. fundamentarea necesarului de resurse umane al organizatieib. fundamentarea capacitatii optime de productiec. fundamentarea necesarului de lichiditati financiare al organizatieid. fundamentarea deciziei de achizitie a utilajelore. fundamentarea momentului optim de inlocuire a utilajelor31. Metoda cheltuielilor anuale de recuperare se utilizeaza in cadrul managementului proiectelor pentru:a. fundamentarea deciziei de achizitie a utilajelorb. fundamentarea capacitatii optime de productiec. fundamentarea necesarului de credite al organizatieid. fundamentarea momentului optim de inlocuire a utilajelore. fundamentarea necesarului de investitii al organizatiei32. Metoda Kaufmann se utilizeaza in cadrul managementului de proiect pentru:a. fundamentarea deciziei de achizitie a utilajelorb. fundamentarea capacitatii optime de productiec. fundamentarea necesarului de investitii pentru perioada viitoared. fundamentarea momentului optim de inlocuire a utilajelore. fundamentarea necesarului de resurse material pentru organizatie33. Etapa de incheiere a unui proiect presupune urmatoarele activitati:a. autoevaluarea finala si auditul proiectuluib. verificarea respectarii legislatiei in vigoare la data elaborarii proiectului si corelarea cu legislatia internationalac. asigurarea cu surse de finantare si asigurarea respectarii criteriilor de eligibilitated. asigurarea cu resursele umane necesare si cresterea nivelului de pregatire al acestorae. evaluarea potentialului economic si managerial al organizatiei pentru implementarea proiectului34. In cadrul studiului de prefezabilitate, fundamentarea amplasamentului optim se realizeaza in functie de:a. criterii economice, factori sociali, factori strategici si factori naturalib. factori economici, factori tehnici si factori juridicic. factori tehnici, factori tehnologici, factori de mediud. factori economici, factori sociali, factori de dezvoltaree. factori sociali, factori natuali, factori tehnici si potential de cercetare-dezvoltare35. In cadrul studiului de fezabilitate, analiza diagnostic are drept scop:a. evaluarea perspectivelor de dezvoltare a domeniului de activitate al organizatieib. evaluarea resurselor umane disponibile intr-o organizatiec. evaluarea posibilitatilor de diversificare a activitaii organizatiei, in conditiile existente de functionared. prognoza evolutiei organizatiei pe pietele inernationalee. evaluarea la zi a societatii comerciale, evolutia activitatii acesteia in ultimii ani si identificarea cailor de urmat pentru cresterea eficientei economice36. Autofinantarea proiectelor investitionale cuprinde urmatoarele categorii de surse:a. capitalul initial, fondul de amortizare, partea nedistribuita din profitul intreprinderii si alte sume provenite din completarea capitalului initial al intreprinderiib. fondul de amortizare si fondul de salarii al unei organizatiic. capitalul initial, fondul de amortizare si creditele bancare rambursabiled. capitalul initial, fondul de amortizare, partea nedistribuita din profitul intreprinderii si sumele provenite din imprumuturile nerambursabilee. fondul de amortizare, creditele bancare rambursabile si imprumuturile nerambursabile37. Pentru aprecierea bonitatii solicitantilor, analiza nonfinanciara vizeaza:a. prelucrarea datelor financiar-contabile din documentatia depusa, referitoare la proiectl in cauza si activitatile anterioareb. aspect legate de forma juridica si structura actionariatului, capacitatea managerila a directorului de proiect si a echipei, relatiile si reputatia pe piata a persoanelor implicate, angajamentele echipei de proiectc. numai prelucrarea datelor privind capacitatile managerului de proiect si a echipei de proiectd. aspect privind derularea altor proiecte anterioare de catre organizatia implicatee. respectarea criteriilor de rentabilitate pentru solicitarea de credite bancare38. Analiza financiara utilizata pentru aprecerea bonitatii solicitantilor, vizeaza:a. aspect privind respectarea reglementarilor privind protectia mediului, existente in vigoare la data elaborarii proiectuluib. prelucrarea datelor financiar-contabile din documentatia depusa, referitoare la proiectul in cauza si activitatile anterioarec. aspect legate de forma juridical si structura actionariatului, capacitatea managerial a directorului de proiect si a echipei, relatiile si reputatia pe piata a persoanelor implicated. aspect privind pregatirea resurselor umane implicate in proiecte. aspect privind respectarea criteriilor de eligibilitate generala a solicitantilor de credite39. Pentru apreciere bonitatii solicitantilor de credite, indicatorul de lichiditate totala reflecta:a. capacitatea solicitantilor de a-si acoperi obligatiile de plata exigibile sau cu scadenta imediata prin mijloace proprii banesti si/sau prin elemente patrimoniale active ce se pot transforma in scurt timp(12 luni) in mijloace banestib. gradul in care capitalul social varsat al solicitantului asigura acoperirea creditelor si a imprumuturilorc. gradul in care volumul total al activitatilor solicitantului este acoperit din credite bancare si datorii catre tertid. posibilitatea clientului de a-si achita datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurte. rata profitului net in raport cu capitalul social utilizat plus rezervele existente40. Pentru aprecierea bonitatii solicitantilor de credite, indicatorul de rentabilitate a fondurilor proprii reflecta:a. rata profitului net in raport cu capitalul social utilizat plus rezervele existenteb. gradul in care capitalul social varsat al solicitantului asigura acoperirea creditelor si a imprumuturilorc. capacitatea solicitantului de a valorifica elementele patrimoniale si de a genera un castig netd. proportia in care cheltuielile sunt acoperite din vanzarie. posibilitatea clientului de a-si achita datoriile, creditele si imprumuturile in termen scurt41. Pentru aprecierea bonitatii solicitantilor de credite, indicatorul serviciul datoriei reflecta:a. rata profitului in raport cu capitalul social utilizat plus rezervele existenteb. capacitatea solicitantului de a rambursa creditele la scadenta sub 1 an si de a plati dobanzile aferente creditelor contractualec. proportia in care cheltuielile sunt acoperite din vanzarid. capacitatea solicitantului de a valorifica elementele patrimoniale si de a genera un castig nete. gradul in care volumul total al activitatilor solicitantului este acoperit din credite bancare si datorii catre terti42. Standardul A de apreciere a bonitatii solicitantilor de credite, reflecta:a. performante financiare foarte bune, ce permit achitarea la scadenta a ratelor si dobanzilorb. performante financiare bune, dar care nu se pot mentine la acelasi nivel pe o perspective indepartatac. performante financiare satisfacatoare dar cu o tendinta de imrautatired. performante financiare scazute si perspective slabe de imbunatatire a situatieie. performante financiare foarte slabe ( pierderi) si fara sanse de redresare43. Substandardul C de apreciere a bonitatii solicitantilor de credite, reflecta:a. performante financiare foarte bune, ce permit achitarea la scadenta a ratelor si dobanzilorb. performante financiare bune, dar care nu se pot mentine la acelasi nivel pe o perspective indepartatac. performante financiare foarte slabe (pierderi) si fara sanse de redresared. performante financiarescazute si perspective slabe de imbunatatire a situatieie. performante financiare satisfacatoare dar cu tendinda de inrautatire44. Stabilirea variantei optime de dezvoltare pe baza metodei arborelui decizional are la baza:a. maximizarea profitului pe etapele luate in calcul si pe intregul orizont de timp consideratb. maximizarea profitului pe un interval de timp limitat in intreg orizontul de timp luat in considerarec. minimizarea profitului pe etapele luate in calcul si pe intregul orizont de timp consideratd. minimizarea veniturilor pe etapele luate in calcul si pe intregul orizont de timp considerate. egalizarea veniturilor cu cheltuielile inregistrate pe etapele luate in considerare sip e intregul orizont de timp luat in considerare45. In cadrul metodei arborelui decisional, dupa stabilirea variantei optime de dezvoltare urmeaza:a. dimensionarea necesarului de resurse din punct de vedere cantitativ si calitativb. dimensionarea capacitatii optime de productie pentru dezvoltarec. determinarea profitului maxim afferent fiecarei variante de dezvoltare propused. determinarea veniturilor si cheltuielilor pentru fiecare variant de dezvoltaree. elaborarea unui studiu de marketing, respective identificarea produselor care se cer, cantitativ si in structura46. Fundamentarea deciziei de achizitie a utilajelor prin metoda cheltuielilor anuale de recuperat presupune determinarea:a. efortului anual actualizat, cu achizitia si cu intretinerea utilajelor pe toata durata de funtionare, actualizat la momentul scoaterii din functiune a utilajuluib. efortului anual actualizat, cu achizitia si cu intretinerea utilajelor pe toata durata de functionare, actualizat la momentul achizitiei utilajuluic. efortului anual cu achizita utilajelor, actualizat la momentul scoaterii din functiune a utilajuluid. efortului anual actualizat, cu intretinerea utilajelor pe toata durata de funtionare, actualizat la momentul achizitiei utilajuluie. efortului annual cu achizitia si cu inretinerea utilajelor pe toata durata de functionare47. Metoda Kaufmann pentru determinarea momentului optim de inlocuire a utilajelor presupune:a. inlocuirea utilajelor atunci cand cheltuielile cu intretinerea si functionarea acestora depasesc cheltuielile totale (pentru achizitia unor utilaje) actualizateb. inlocuirea utilajelor atunci cand se termina perioada de amortizarec. inlocuirea utilajelor atunci cand cheltuielile cu intretinerea si functionarea acestora depasesc cheltuielile totale (pentru achizitia unor utilaje)d. inlocuirea utilajelor atunci cand se depaseste durata de functionare estimate de producatorii acestorae. inlocuirea utilajelor atunci cand veniturile inregistrate de pe urma utilizatii acestora sunt mai mici decat cheltuielile de intretinere si functionare48. Avantajul Metodei Kaufmann pentru determinarea momentului optim de inlcouire a utilajelor este determinat de:a. faptul ca permite inlocuirea utilajelor inainte de incheierea duratei de functionare, recomandata de producatorb. faptul ca permite inlocuirea utilajelor inainte de incheierea perioadei de amortizarec. faptul ca ia in considerare influenta factorului timp si influenta promovarii progresului tehnic prin intermediul coeficientului de actualizare ad. faltul ca permite utilizarea utilajelor pe o durata maxima de functionaree. faptul ca permite inlocuirea utilajelor atunci cand se manifesta primele semen ale aparitiei defectiunilor in functionare49. In cazul fundamentarii deciziei de achizitie a utilajelor prin metoda cheltuielilor anuale de recuperare, se utilizeaza:a. tehnica actualizariib. tehnica amortizariic. numai preturile existente pe pietele internationald. numai preturile existente pe piata internae. surse de finantare externe50. Pentru fundamentarea variantei optime de capacitate de productie, etapa de elaborare a arborelui decizional se realizeaza in functie de:a) preturile la utilaje de pe pietele internationale;b) probabilitatile de vanzare;c) valorile indicatorilor de volum ce caracterizeaza variantele de dezvoltare;d) rezultatele analizei economico financiare pe baza documentelor contabile;e) pozitia pe piata a organizatiei, fata de principalii concurenti.51. Analiza economica a unui proiect de investitii difera de analiza financiara prin:a) nu exista diferente intre cele doua analize;b) structura cheltuielilor si a veniturilor;c) momentul la care se face actualizarea;d) preturile utilizate la calcule;e) marimea coeficientului de actualizare folosit.52. Orice proiect de investitii trebuie analizat prin prisma:a) investitorului si constructorului;b) investitorului si beneficiarului produse realizate de acesta;c) investitorului si economiei nationale;d) investitorului si furnizorului de utilaje;e) investitorului si industriei furnizoare de utilaje.53. Pentru un proiect de investitii se cunosc urmatoarele informatii: In acest caz, venitul net actualizat este:a) 84,28 miliarde lei;b) 25,15 miliarde lei;c) 15,65 miliarde lei;d) 34,95 miliarde lei;e) 95,56 miliarde lei.54. Pentru un proiect de investitii se cunosc urmatoarele informatii: In acest caz, raportul venituri pe cheltuieli actualizate este:a) 1,42;b) 1,91;c) 1,84;d) 0,95;e) 2,15.55. Rata interna de rentabilitate financiara este, in general, mai mica decat rata interna de rentabilitate economica, deoarece:a) datorita ratei de actualizare;b) datorita duratei de functionare;c) datorita structurii veniturilor si cheltuielilor;d) datorita influentei inflatiei si altor factori de natura macroeconomica;e) datorita duratei de realizare a obiectivului.56. Rata interna de rentabilitate se defineste ca:a) acea rata de actualizare la care, venitul net actualizat si costurile actualizate ale proiectului sunt egale;b) acea rata de actualizare pentru care costurile actualizate a doua proiecte sunt egale;c) acea rata de actualizare pentru care veniturile actualizare sunt egale cu costurile actualizare ale proiectului;d) acea rata de actualizare la care costurile actualizare ale unui proiect sunt egale cu zero;e) acea rata de actualizare la care veniturile actualizate ale unui proiect sunt egale cu zero.57. Momentul la care se realizeaza actualizarea tuturor indicatorilor economici, in cadrul metodologiei B.I.R.D. este:a) momentul inceperii lucrarilor de investitii;b) momentul punerii in functiune a obiectivului investitional;c) momentul scoaterii din functiune a obiectivului investitional;d) orice moment;e) momentul finalizarii restituirii creditelor.58. La analiza financiara valoarea creditelor obtinute de agentul economic se includ la capitolul:a) cheltuieli de exploatare;b) venituri totale;c) taxe si impotize;d) cheltuieli totale;e) nu se iau in calcul.59. Rezultatele analizei financiare sunt in general mai slabe decat cele ale analizei economice, datorita:a) ratei de actualizare;b) structurii veniturilor si cheltuielilor;c) influentei factorilor perturbatori de la nivel macroeconomic, care la nivelul macroeconomic nu pot fi intalnite;d) influentei concurentei de pe piata;e) in general, rezultatele analizei financiare sunt mai buen decat ale analizei economice.60. Pentru un proiect de investitii se cunosc urmatoarele informatii: Pentru un coeficient de actualizare a = 15%, in cazul analizei economice, indicatorii rata interna de rentabilitate si raportul venituri/cheltuieli actualizate inregistreaza urmatoarele valori:a) 0,185 si 1,02;b) 0,44 si 2,4;c) 0,28 si 1,14;d) 0,11 si 0,35;e) 0,98 si 1,11.