Maassvre militare împotriva contrabandei i

Forţele ruseşti âu angajat, luni, sub comanda directorului Serviciului Federal de Grăniceri, generalul Andrei N ikolaev, im portante manevre militare în nord-vestul Rusiei, cu participarea a c e s te 10.000 oameni, in form ează agenţia IT A R -TA SS.

Exerciţiile ce v o r continua pxria la 9 septem brie şi la care îşi dau concursul, ală tu ri de un ită ţi de g răn iceri, tru p e a le securită ţii, ale M inisterului rus de In terne; precum şi a le F lo te i d in M area B altic» - s în t destin a te s tu d ie rii m ijlo a c e lo r o p tim e d e lu p tă îm p o triv a contrabandei şi a traficului de droguri, activităţi deosebit de dezvoltate

în regiunile de frontieră. în op in ia com entatorilor ruşi, operaţiunea este m enită să dovedească că R usia este.pregătită să răspundă tuturor provocărilo r lansate de acele state ce m anifestă,.potriv it M oscovei, un in te re s s p o r it p e n tru r e g iu n e a K a lin in g ra d , în c e rc în d să dem onstreze "apartenenţa istorică” a acestor terito rii la fosta 'Prusie O rien tală . : u< L a m anev re a u fo s t in v ita ţi să a s is te o b se rv a to ri d in U cra in a ,

■ N orvegia, E lveţia, F in landa ,'P o lon ia , E stonia, L eton ia şi L ituania, m enţionează IT A R -T A SS.

I jşvda 1 2

I fom vuiturilor /3 | ŢiSfipoUtică/4 ~ - I Urli - cultură!5 | kdministrafia Jocală / 6

| Publicitate 17-11| $portl!2-l3| ţconomiall4 :| Eveniment/15 . \ :.| Ultima ora/f 6 r: ■, ANUL VII NR. 1470

ISSN 1220-3203MARTI

5 SEPTEMBRIE 1995 16 PAGINI 3 0 0 LEI

Astăzi vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil. Izolat va mai ploua slab. Vîntul va sufla în general slab. T em peraturile maxime: 19-22 de grade. Ieri, la ora 12, la C iuj-N apoca, se înregistrau 19 grade,"iar presiunea atmosferică era de 728 mm Hg. fn creştere. Meteorolog de serviciu: Ioan Giurgiu

LecţiaVaier CHIOREANU

şadar, dl Max Van der Ştoet a învăţat lecţia Martinez mai bine decît.chiar cel al cărui nume îl poartă. î’Pnetenul” .declarat al României a rămas acelaşi în declaraţii pînă a

şss acasă, unde, după cîte ştim, a negat ceea ce afirmase cît timp ; «aflase în ţara noastră. în a ltu l com isar pentru problem ele

^Vinorităţilor na ţionale a l OSCE, mai b ine orien ta t decît jtedecesorul său s-a "descurcat” în noianul de presiuni care apasă isopra celor ce încearcă sa spună adevărul despre România, adevăr tire trebuie ascuns la ind ica ţia celo r care hotărăsc soarta-,'j ppoarelor din Europa. Mai întîi, comisarul OSCE a declarat foarte, f limpede câ Lege învăţăm în tu lu i din R om ânia corespunde ilandardelor internaţionale. Apoi, dupâ o adevărată navetă între leiiul guvernului şi cel al UDMR, dl Stoel a încercat o şmecherie, ' (lineare spera să împace pe toată lumea. N-a negat explicit ceea ceafirmase mai devreme ( că legea corespunde standardelor ' internaţionale), dar a comentat unele paragrafe ale acesteia de aşa'*; manieră îneît să dea satisfacţie interlocutorului său dc la sediul \ UDMR. Şi astfel, unele componente ale: legii nu mai corespund ilandardelor internaţionale. De exemplu, aceca care prevede folosirea limbii române în învăţămîntul profesional s-a tranformat, ? «viziunea dlui Stoel, în "O atenţie deosebită ar trebui acordată poiibilitâtii de a asigura un învăţămînt în limbile minorităţilor uflbaale la nivelul şcolilor profesionale...” , aceasta întîmplîn- V li-se doar după”.;. luarea îri considerare (a) interesului manifestat patru acest tip de învăţăm înt de către persoanele aparţinînd tinoritâţilor naţionale”. ■ - ■Să zicem că aşa este drept să se întîm ple, cu toate că nu se

iilîmplă aşa nicăieri. Problem a este cine şi cum cuantifică interesul pentru acest tip de învăţămînt”? Sînt întrebaţi copiii,«i părinţii lor - în general, oameni aflaţi pe o treaptă de bunăstare Merială care îi obligă să se gîndească întîi de toate la posibilitatea găsirii unui loc de muncă, nu dacă în cadrul instrucţiei şcolare . itmngul este numit pe româneşte sau pe ungureşte. "Interesul «anifestat" este, de fapt o născocire a unor lideri ai UDMR, care, i*ta,aii avut din nou cîştig de cauză în faţa unui reprezentant al <iei organizaţii internaţionale, după ce acesta se pronunţase limpede în defavoarea acestui principiu.Mai departe dl Stoel spune aşa: "Guvernul României a declarat

'■mai multe oc'azîî câ va respecta pe deplin standardele ^naţionale”, avansînd o situaţie care ţine de viitor şi punînd •cumpănă buna credinţă a guvernului. Cii alte cuvinte, se Roieşte de capacitatea guvernului de a respecta un document «re este şi al său, jignind atît Executivul, cît şi Parlamentul fcoâniei, care a votat aproape în unanimitate Legea în cauză. Dincolo de toate acestea, declaraţia finală a dlui Stoel este un templu de viclenie prin care doreşte să evite recunoaşterea Mărului, îmbrâcîndu-1 într-o haină de îndoieli şi reticenţe abil kntrolate. .

La Consiliul National al P.U.N.R.

Vicepreşedintelui Ioan Gavra i s-a interzis să tacă declaraţii

în numele partiduluiAvînd de soluţionat, printre alte

problem e, şi pe accca a candidaturilo r pentru 'birourile, perm anente ale Parlam entului, C onsiliu l N aţional al PUNR s-a găsit într-o situaţie inedităr Mai mulţi' dintre membrii Consiliului i-au reproşat lui Ioan Gavra tonul şi lim bajul fo losite în m ultele comunicate publicate şi în ziarul "A devărul de C lu j” pe tim pu l . vacanţei parlam entare. Au fost amintite războaiele purtate în această vară de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor cu personalităţi politice . sau persoane-reprezentînd- a lte partide, fără â semna cu cumelţ^său luările de" p o z iţie .; 'F olosind paravanul Departamentului de presă şi mediatizare al PUNR, Ioan Gavra a antrenat partidul în dispute care au produs o impresie defavorabilă în gîndurile alegătorilor. ' ,, Aprecierile de mai sus aparţin dlui G heorghe Funar, preşedintele- PUNR,. şi-au fo s t. făcute. . la ' întoarcerea la Ciuj-Napoca de l a 1 C onsiliu l N aţionala Ca urm are a acestei stări de • lucruri, vicepreşedintelui Ioan Gavra i s-a . interzis să mai semneze comunicate în numele Departamentului de presă

al partidului, în orice caz, fără a avea consim ţăm întul - conducerii partidului.

Cu toate aceste critici formulate de mai m ulţi co leg i la Consiliul. Naţional, în momentul în care s-a trecu t la vot se c re t' penţru desem narea candidatulu i PUNR pentru postul de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, dl Ioan Gavra a ieş it ; din nou învingător, depăşindu-şi adversarii politici din propriul partid. ~ .-r'-.* y .

Consiliul Naţional a avut însă o ordine de zi complexă, ea cuprinzînd o analiză a po litic ii guvernului de promovare a reformei

- în 'a g ric u ltu ră şi a contribuţiei rep rezen tan ţilo r PUNR ' din

> conducerea ministerului agriculturii şi Industriei Alimentare; Pregătirea Convenţiei Naţionale a PUNR, care va avea loc la Bucureşti în perioada 17-19 noiembrie J995; Obiective şi

; p rio rită ţi ale PUNR îji sesiunea parlamentară septembrie-decembrie 1995 şi în perspectjvă pînă la '

: sfîrşitu l ac.tualei legislaturi; Alte • probleme organizatorice; A fost, se pare, o şedinţă furtunoasă, dar care

s n-a zdruncinat unitatea partidului.Vaier CHIOREANU

• i

a 4-a P.D.se întreabă:

a creat mafia grîului? (II)

George Bush -în VietnamFostul preşedinte american Geor­

ge Bush a sosit luni, la Hanoi, fiind jprimul şef al executivului american ce vizitează Vietnamul în timp de

. pace, relatează agenţia Reuter.Pe agenda de lucru a personalităţii

am ericane figurează în tîln ir i cu preşedintele Le Duc Anh şi cu ofi­cialităţi guvernamentale. El va ţine, de asemenea, discursuri la Hanoi şi Ho ' Shi M inh-V ille, în cadrul programului "Asian Leadership”, organizat de. Citibank din SUA.

Dupâ manifestaţia neconvingătoare de la Odorkd

U J P 'J L i i . r e n u n ţ ă

V ' *1

; UDMR nu va organiza un miting la Cluj, în sprijinul Proclamaţiei de la Odorheiu Secuiesc, a anunţat ieri preşedintele organizaţiei judeţene, Molnos Lajos. .Anterior manifes-. taţiei de la Odorhei, desfăşurată fără participarea 'scontată,-conducerea U niunii stab ilise în calendarul

acţiunilor de protest împotriva Legii învăţămîntului mitinguri de stradă, în 8 august, în fiecare localitate cu populaţie maghiară din Transilvania^

Molnos Lajos precizeazăcă în data de 8 va fi o ficiată o slujbă ccumenică în Catedrala Sf Mihail. L iderii locali ai UDMR vor fi

‘ prezenţi în aceeaşi zi lâ plecarea festivă a caravanei ciclice a tinerilor - maghiari cu destinaţia Strasbourg, Consiliul Europei, unde va fi depus proiectul de lege â în văţămîntului în lim ba m inorităţilor- avansat de Uniune şi .nediscutat,' deocamdată, în Parlamentul român. >

; Fără a; cunoaşte hotărîrea, de, ;u ltim ă.o ră a organizaţiei C lu j/ . primarul Gheorghe Funar a declarat că va interzice manifestaţiile UDMR

: şi câ "participanţii vor fî urcaţi în dube şi trimişi la Gherla” . Molnos ; Lajos declară câ renunţarea la miting nu este urmare a ameninţărilor lui' Gheorghe Funar.

-' C.C. '

Din serialul manifestărilor de protest ale U.DJf.R.

Forumul Cetăţenesc de la Odorheiu Secuiesc

Sîmbătă după-amiazâ, de lâ ora 14, în piaţa "M arton ARON” din m unicipiul Odorheiul Secuiesc a avut loc Forum ul C etăţenesc al etnicilor maghiari, prilej cu care s-a p ro testa t îm potriva L egii învăţămîntului din România.

Forumul propriu-zis s-a deschis cu poem ul "C ununa” ,, de Illes G yula, rec ita t de actoru l N em eş Levente. în continuare, în prezenţa a aproape 5.000 de cetăţeni, după aprecierea organizatorilor, profesori, elevi, părin ţi din loca lită ţile judeţelor Harghita, Cluj, Covasna, M ureş, B raşov, B istriţa-N ăsăud, Satu M are, A rad, A lba, â parlamentarilor UDMR, dl Ferenz Ferenczy, p rim aru ln iun ic ip iu lu i Odorheiu Secuiesc a rostit un cuvînt de salut la deschiderea prim ului Forum C etăţenesc . prin care m aghiarim ea din R om ânia protestează împotriva prevederilor Legii învăţăm întulu i, care este o lege, după aprecierea d-lui primar Ferencz "d iscrim inato rie pentru etn icii m aghiari". Au ro s tit apoi cuv în tări p a te tice p reşed in te le UDMR Marko Bela, care a afirmat: "C ei p rezen ţi, azi la O dorheiu

Secuiesc partic ipă în*.num ele străm oşilor dar şi al v iitoarelor generaţii; "Nu se poate accepta ca un deputat sau un senator care nu cunoaşte limba şi cultura maghiară să decidă cînd să se folosească limbă m aternă” ; L aszloffy Pal, preşedintele Asociaţiei Pedagogilor M aghiari din România, care referindu-se la Legea învâţămîntului a spus "Legile nu sînt veşnice. Sînt trecătoare deopotrivă şi legilâ şi autorii şi oponenţii lor. Dar munca bine chibzuită şi rodnică va lăsa urme. Urme de neşters care ne vor asigura supravieţuirea”, prof.univ.dr. Janos Jung din partea Societăţii "B o ly a i” , R obert , R aduly, preşedintele Consiliului Tineretului M aghiar, dr. Jakubinyi G yorgy, arhiepiscop romano-catolic de Alba Iu lia. R eprezentanţii b iseric ilo r m aghiare * trad iţionale din T ransilvan ia au b inecuvîntat pe participanţii Forumului Cetăţenesc de la Odorheiu Secuiesc. In flnal a- a dat c itire P roclam aţiei p a rtic ipan ţilo r la prim ul Forum Cetăţenesc de la ' . ■■■"■*

Gheorghe CHIPER (continuare în pag. a 4-a) ■

A D E V Ă R U Ld e C l u j AGENDA m ărfi, 5 sep tem brie 1 9 9 5 ( 2 ,

. .'Mărturisesc \' . un boteg spre iertarea;i ^ fV pSca te lo r'.‘fjM S i î

• Azi: Calendarul ortodoxi + Sf.Prooroc Zaharia, tatăl Sf. Ioan Botezătorul; Calendarul greco- catolic: Sf. Zaharia,, pf, tatăl Sf.

Ioan B otezătorul; C alendarul catolic: Sf. Laurenţiu Iustiniani, ep.

• Mîine: Calendarul ortodox; + Minunea Sf.. Arhanghel Mibail în Colose; Calendarul greco-catolic: Sf. M ihail, arh (M inunea sa la Roma); C alendarul catolic: Sf. Zaharia, profet. :

©^TELEFOANE• PREFECrURA,CONSlIUL

JUDEŢEAN: 19-6M6•PRIMĂRIA CI.UJ-NAPOCA:19-60-30 •PRIMĂRIA I)EJ: 2 lr17-90 •PRIMĂRIA TURDA- 31-31-60.• PRIMARIAClMPIATURZII:36-8(rtl •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-*»_ •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl ,

1145-10• POIJŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76•POUŢIA DEJ: 21-21-21 •POUŢIA TURDA: 31-21-21• POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POUŢIA HUEDIN: 2J-15-38 , •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 9S1• APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

11-24-71• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL 971• INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTA: 958

•REGttAUTONQVlADE TERMOFICARE - ’ r

• DISPECERAT: 11-87-48 , REGIAAUTONOMĂDE APA \ CANAL DISPECERAT: 11-63-02

• S.a'SALPREST-SA DISPECERAT: 19-55-22 : COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int 132 V -

(1 I1R A N S R P R T 4 C .F .R .PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

:v principatele dincţii trenuri accckrolc, rapide şl intercitj’

•BAIAMARIvSATOMARE(ptinD^>:lS/>5 •BISTRIŢA NASAUD: 15/13 •BRAŞOV (prin Dej): 0,2* •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,5S; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Slbta-Piatra Olt): 11,42 ' '(prin Petroşani •Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinP)olfţtl-BazAn): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14;•ORADEA: 2^5; 16^43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15^0•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prtn Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •1NFORMAŢII.GARA: 952' -

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11 -24-75 (internaţional)

H H f T A R O M ^ H F

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv Plecări din C luj-N apoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv S îm bătă:.P lecare d in B ucureşti: 13.00 Plecare din C luj-N apoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

. CURSE INTERJUDEŢENE din Autogara II

«Quj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00• Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30,14,00. «Cluj-Napoca-Baia Mare: 6,30; 17,00 «Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15. •Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica); 12,30,14,30,18,30. «Quj-Napoca - Gîrbâu - Zalău: 6,40 «Quj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin

Gîrbou); 16,30 (prin Hida).“ «Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30,

16,00•Quj-Napoca - Aiud: 12,00. •Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. •Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, sîmbătă, duminică, luni). •Quj-Napoca - Brad: 16,00. •Quj-Napoca - Cîmpeni: 13,15. •Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. •Quj-Napoca - Reghin: 16,30. - •Quj-Napoca-Tîrnăveni: 15,15. •Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25; •Quj-Napoca - Topliţa: 14,15.• Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14,00 (prin Tioc). ■«Cluj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin . Căpuş), 14,00 (prin Sutor).

«Quj-Napoca - Turda 5,30, 6,30; 6,50; 7,20; 8,15; 9,30; 10,30, 1,30; 12^0,13,20, 14,Oft 14,30; 15,00,15^0,16,00,17,00,18,00,18,30;19,00,20,00,21,00,22,30.

Cursele judeţene pleacă din Autogar* 1

CURSE INTERNAŢIONALE , <UnAutoeara.il:

• Clnj-Napoca - Budapesta, cn pictare din Clnj-Napoca tn zilele de Innl, joi şl vineri la ora 7,00 şl înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri ţi stmbâtâ la ora 11,00 ^ Clnj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din Clnj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Mlsltolelnzinadejoiora 11. ;

INFORMAŢII . A u to g a r a I : 1 4 -2 4 -2 6 A u to g a r a I I : 1 3 -4 4 -8 8

'■) r.viri.rs uadio s-

M arţi, 5 septem brie.5,00 - Matiual; 5,05 Agenda

riic j; 5,10 M eteo; 5,15 “ Horoscop; 5 ,2 5 -Sport; 5,35 Program TV; 5,55. P iaţa şi economia de p iaţă: 6,35 Agenda zilei;.6,40 Actualitatea mondenă; 7; 15 Ilorofcop; 7,25 Revista presei; 7,30 Calendar;8,10 - Poliţia municipiului în direct; 8,15 - Pompierii în di­rect; 8,30 - întreruperea emisiei;12,00 Reluarea emisiei; 14,30- Overdose; 16,10 - C inefil;18,30 - întreruperea emisiei;21 ,30-G reatestH its; 23,05 - Musicby niglit. Ş tiri Uniplus Radia 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00;23,00. Ştiri BBC Londra 6,00; 14,00; 18,00; 21,00.

1 REŢETA ■ Z I L E I ' ■

EBisieife îinete eu saraeDe cc aveţi nevoie: ) /2 kg

carne, 3-4 vinete, 3-4 linguri făină, unt sau ulei, sos alb din:1 liDgură făin£, 60 g unt, 1/2 ceaşcă lapte, 2 linguri caşcaval ras, 2 ouă, sare. după gust.

Mod de p regă tire : Carnea tocată sc rumeneşte pc foc, cu ceapă, condimente şi pătrunjel verde. V inetele spălate sc curăţă de coajă, din loc în loc se taie fe lii, se pudrcază 'cu puţină sare şi sc pun toate în- tr-un vas, ca să lase zeama a- marâ. Apoi se iau cîte 3-4 felii, se dau prin făină şi sc rumenesc în ulei. C înd sînt ga ta , se aranjează într-o formă unsă cu unt, apoi un strat mai gros de carne, apoi vinete, peste carc se toarnă sosul alb cu caşcaval ras şi ouă. Se introduce în cuptorul încălzit, la foc potrivit.

BIBLIOTECI■ B.CU. "LucianBlaga"(strada

Clinicilor 2): 17-28 iulie: 8-14; 31 iulie-20 august: închis; 21 august-3 septembrie: 8-14 sala "Gh. .Lazăr" (num ai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 4-15 septembrie: 8-13,45 şi 14,30-21,00;17-29 septembrie: 8-14. Sîmbătă şi duminica închis.

■ B ib lio teca jud e ţean ă "OCTAVIAN GOGA"

Din 4.09 .1995, SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l) ORAR: luni - joi, 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi . duminica - închis. FILIALE. (Z orilor, - M ănăştur, M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA D E ' LECTURA * (str. M.Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni - joi: 9-19,45: vineri: 9-17,45: sîmbătă: 9-13,45: % dum inică - ^închis. MEDIATECĂ (S tr^ f M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica,- închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis V iy ' =

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9) Orar modificat în perioada 3 iulie 1995 - 9 septembrie 1995: luni - închis; marţi - 10-13; miercuri - 15-18; jo i - 10-13; vineri închis. •

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri1 2 -1 6 ’

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu : 11). O rar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9- 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca " lic ita i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen-: ţese C reţiin (strada Kogălniceanu 7- 9). Oran marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca C ăţei corpului di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

■ Biblioteca C entrului C ultur­al Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şt duminică închis. A

■ Biblioteca "V aleriu Bologa” a U niversită ţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: îi

B Muzeul Naţional ilc Arta (Piaţa Unirii 30) Oranzilnic 10 - 17; luni şi marţi: mc'ais

B M i!/eui N aţional dc A rta, Secţia "Donaţii” (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni si marţi: ' '

* Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicovictu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni înebis.

*• M u /eu l K tn o g rafic al T ransilvaniei (strada Memoran­dumului 21), Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis ’ v

■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă j i duminică: închis

■ Muzeulmemorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Otar. jniercuti- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele'9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■. Parcul etnografic "Romulus

1televiziuni lor "

P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.

M arţi, 5 septem brie 1995 PORTAL 1.7.45 B uletin inform ativ; 8,00

Cartoon N etw ork; 9 ,30 B uletin informativ; 9,45 A 1 -Divertisment matinal; 10,30 A 1- Film; 12,00 Film- Misiune nebună -2 -RTL 2;13,25 Buletin informativ; 1335 A 1- Film; 15,00 A 1- Serial; 15>45 Buletin informativ; 16,00 Şerial- Dan si Roşie -CANALE 5;. 16,30 Seriai - Dădaca -CANALE 5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Observator- Ştiri A 1; 19,30 Buletin informativ; 19,45 A 1- Reportaje, documentare, muzică; 21,30 Buletin informativ;21,40 Film- Pentru prima dată, inima- CANALE 5; 2 3 ,4 0 . A 1- D ivertisment muzical; 0,15 Film- Sărutul te ro rii- ITALIA 1.

PO R T A L 29.45 Buletin informativ; 10,00 A

1- Film; 11,45 Buletin informativ;12,00 A 1- Film ; I3 ,45 B uletin informativ; 14,00 Program -T ele 7 abc-documentare, seriale, post me­ridian, reportaje, film ; telejurnal; cock ta il m uzical; 21,15 B uletin informativ; 21,30 A 1-Film; 23,00 Buletin informativ; 23,15 A 1- Film.

Antena 1; 14,20 Desene an im a te ;.14,40 O .lum e p lină de bărbaţi însuraţi; 16,20 The album show;17,25 Lumea în care trăjm; 17,55 Legende rock; 18,25 Cum se distrează negrii; 19,30 C apcană periculoasă; 2030 Observator, 2130 N untă regală ; 23,10 Sherlock Holmes revine.

M arţi, 5 sep te in lirit 1995 -: 8,00 Program pentru tineri; 8,40 Seriale -RETE 4; 13,00 Seriale RETE 4 şi CANALE 5; 16,00 Timpul merelor - ITALIA 1; 18,05 Revanşa-MediaPro; 18,55 Preluare- diverse -M ediaPro; 20,30 Roata norocului -SAT 1; 21,15 Pentru că mam a lucrează -PRO 7; 23,00 Reporterii -PRO 7; 23,25 Conflict final-PR O 7.. CANAL ANTENA 1'

17,QP Ştiri, reporta je ; 17,10 T eleshopping -show ; 17,15 Videotonomat-show;1730 Lumina călăuzitoare -serial; 18,30 Oglinzi paralele; 19,00 Din lumea afacerilor, 19,15 D esene anim ate; 19,30 Richelieu, p. I I ; 2 1 3 0 Observator, ,22,35 Factoru l astra l; 0 ,10 Trandafirul că ţă ră to r.

s&TVCÂBLUsxLM arţi, 5 septem brie 1995

10,00 C annon (ep .2) -SAT 1;11.00 Secretul incaşilo r-PR O 7;13.00 Desene animate -SUPERRTL;14.00 Rem ington steele -PRO 7;15.00 Seducătorul - RAI UNO; 17,00 Dispreţul -RETE 4; 18,00 Felicita- RETE 4; 19,00 Preţul unei vieţi - RETE 4; 20,00 T eletex t; 20,10. Exploziv: m agazin -RTL; 21,40 Pentru prima dată, inima -CANALE 5; 0,15 Sărutul terorii -ITALIA 1.

t v c + ; : - ') r1230 Deschiderea ediţiei; 1235

Viaţa ultra secretă a lui G.B.; 13,05 American’s top ten; 13,35 Fotbal m ondial; 14,05 D ivertism ent la

M arţi, 5 septem brie 199510,00 NCN Ştiri şi actualităţi lo­

cale AM; 10,10 Aflaţi la datorie (Asediu la M arion) - Film codat;19,00 NCN Ştiri şi actualităţi locale PM; 2330 Ailaţi la datorie (Asediu la Marion) -film codat ■

Farmacii cu serviciu perm a­nent: Farmacia; “Corâfarm”* str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farm acia nr.2 Perla, str..G h.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 20-8. „

Ajutorul socialConsiliul local âl municipiului

C luj-N apoca, - . D irecţia învăţăm înt, sănătate ' cultură, sport - turism, protecţie socială, face cunoscut persoanelor interesate că, începînd din 5 septem brie -1995 prim irea dosarelor privind aplicarea Legii nr.67/1995 cu privire la ajutorul social.se face la cele 8 ghişee din str. 21 Decembrie nr.108, după următorul program: luni, marţi, miercuri, vineri: orele 8-14; joi: orele 8-14 şi 15-17.

Biroul de presă al primăriei

v Pro Vobis organizează,

pe 7 septembrie, spectacol pentru

bătrîniJoi, 7 septembrie,a.c. , de la ora

11, la Club T (fosta C asă a Tineretului) Asociaţia. Umanitară PRO VOBIS organizează un sp e c ta c o l: pentru bătrîn i. Sînt aşteptaţi să participe 100 de bătrîni, dintr-un to tal de 200 cît asistă asociaţia, care, după spcctacol; vor prim i cadorui. Cei ce nu se pot deplasa, vor primi cadourile acasă.

P e ria ad a 1 - 7 sep tem b rie

Ciuj-Napoca• Republica - C ongo - SUA -

premieră (11; 13; 15; 17: 19, 21) • . Victoria - După gratii - SUA (11; 13; 15; 17; 19) • Arta - renovafe * Mârdfii - sala A -Liceenii în alertă -R om ânia(13; 15; 17; 1 9 )-sala.B- Blestemul gemenilor - India (14; 16,30; 19) • Favorit - O cauză dreaptă - SU A ( 11; 13; 15; J7; 19).

In jsideţ^ * T u rd a : • Fox - Rob Roy -

Flacăra iubirii, flacăra răzbunării - SUA - prem ieră • Tineretului - Noaptea în care nu ne-am întîloit - SUA - Premieră. ^

Cîmpia T u rz ii: • Muncitoresc - Alerta - SUA - prem ieră; Pe m arginile p răpastie i - SUA - premieră.

Dej: • Arta - Maj iute ca moartea- SUA - prem ieră; Blink - SUA - premieră.

G herla : • Pacea - Băieţi răi - SUA - prem ieră; • Tim ecop - Răfuială dincolo de moarte - SUA

PO UCUW ICA ^

, slr, Pascal) n>".5> 1 6lyvtr3b>Ti'

IN T FJiN li • CXRDIOÎJCXÎIK' NIOJROLOGÎE • PSIH IA H iD i EN lX X ;îilN O U X 2ÎE •IÎEUM A T O K X î 1F. * FXXXJIUHF,* A1J2ÎGOIXXÎIE DliRMATOfXXJIJÎ • C H IRU R G IE ‘ O RTO PED IE O.R.L. • O K f A U IO IjO G IE ( ;(n jx x ) j j lx ;u > o n c o i x x î l c p e d i a t r i e • U ROIXXîIE A CU PUN CTU liA I-AlK)IlATOR (Biochim ic - liiictcriologic Im im ologic- Parazitologic Teste SIDA)XILMC, In c lu siv DUMINICA orele 7 - 2 1 ,Medic de gardă: orele 2 1 -7

Rezervare, consultaţii la tel.193.939

A L IA N Ţ A A N T IS U IC tD

- sufletul nostru la d ispoziţia dum neavoastră. T elefonul de noapte, te lefonul de ' suflet

Vl9.39.39 - între orele 21-07. " j

M arţi, 5 stptcmbrit •Program ul 1: 7,00 Tw Telematinal; 8^0 La prisae-l9,20 Film serial: "Santa Baifea” .10,05 Film serial: *hhr amăgitoare”; 10,55 Desene tr. mate; 11,20 VideoMir. muzicală; 11,45 Film artiife "Iubire”; 13,10 - 1001 audş-J14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Ia;115.05 TVR Cluj-Napocs; 161c Actualităţi; 16,10 Fii tn înaţ17.00 Convieţuiri; 18,00Coti şi necazuri în dragoste; 19,ţ»' Clio; 19,30 Desene anim:-.20.00 Actualităţi; 20^0 Fi'.: artiştii: "într-o noapte cu d o i ; lună” ; 22,50 Reflector; 23 w Studioul şlagărelor; 23,5;; A ctualităţi; 0,10 Gong!; 0,ii; Ritmuri muzicale.v Program ul 2: 7,00 La prin; oră; 9,20 Terra - via satelit; 10£ Documentare; 11,50 Desene & mate; 12,20 Teatru TV; "Capi de răţoi” , de Gheorghe Ciprisi;14.00 Actualităţi; 14,10 Eeniâ vacanţă; 15,00 Film senil "Poliţia intervine"; 15,55 Des» anim ate; 16,20. Film seri2i "Pasiuni secrete”; 17,00-1 milioane (I); 17,45 Film serul "Iubiri amăgitoare”; 18,00 -1: m ilioane (II); 19,50 Ritme m uzicale; 20,00 Cu cărţile^ faţă; 21,00 TVM. Mesager; 21rV între da şi nu; 22,00 Credo; 23 L' Teatru TV: "Patima de sub nta* de Eugene O’Neill.

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,î Jurnal - actualităţi. Emisiasti; limba maghiară: Ştiri; Reporte; La început de an şcolar - Kti de - opinie ... despre Lck învăţămîntului; Starea manuaki ■şcolare; ”C ît de greu cii ghiozdanul” - reportaj despr. necesităţile anului pregătite pentru şcoală. . ;

' M iercuri, 6 septembrieP ro g ra m u l.! : 7,00 TV>

Telematinal; 8,30 La prima ci 9;20Film serial: "Santa Baito10.05 Film serial:. "Iri- am ăgitoare”; 11,40 E c m i vacanţă; 13,10 Concert p form aţia "American MtK Shop” ; 13,45 ,Brazilia; M.f

■Actualităţi; 14,10 TVR laşi; IV TVR Cluj-Napoca; - 16,', Actualităţi; 16,10 Alfa şi On«ţ^17.00 Tele-discul mszicî populare; 17,25 Film serial: "FiS şi băieţii”; 17,55 Fotbal îi £ Polonia - : Români»; 20,&• A ctualităţi; 20,50 Film soi* "Dr.Quinn”; 21,45 Noi froBtirî22,25 Totul despre muzici 2i i Confluenţe; 23,25 Actniliti23,45 Întîlnirea de la Ei«î; nopţii; 0,25 Jazz Alive majeî

Program ul 2: 7,00 La p s1 oră; S,20 Ora dc muzicâ: !î - Magazin satelit; 11,30 Dc*s- aniinate; 12,00 Gong!: 1—' D ivertism ent muzical; !-**

.Documentar; 14,00 Actcî,u“' K ,10 Ecran de vacanţă: 15,'- nii ns facem iluzii: 15,55 Doff anim ale; 16,20 Fi!~ "Pasiuni secrete”; 17,05 7x>- Baianţci; ! 7,45 FH& *?'•- "Iubiri amăgitoare”: U- Eraifiiune în limba maşli;-20.00 Pro memoria; 20,50 T-'»c galeriilor lunii auguit; 21* TVM. Mesager; 2L30 T nir22.00 Film serial: 'S a a t* ^ bara”; 22,45 Un seccl dc 0,05 Moda pe meriJUor: ?> Documcntar. s -

TVR CLUJ-NAPOCA: lî.«* Jurnal - actualităţi; creştin: Aspecte «le ,l<^ 1 religioase î« !***■• contemporană; Studionl B tr ? . dc cameră; Ambient 2000 ^ spaţiu al sculpturii - Smr"**® ■ internaţional Art ’95, Sî*!®*5 Băi (jud. Bistriţa

marţi, 5 septembrie 1995 ROZA VINTURILOR a d e v ă r u ld e C B m

Distanţarea Kninului de Belgrad ) a avui consecinţe tragice

pentru Kraina■mtika”nr. 29385 din 10 august 1995)preşedintele guvernului

biblicii K ra in a Sîrbă (RKS), llj|u B abici, a acuzat recent ^ucerea de sta t şi militară a RKS slru eşecu l d in noua fază a

fiului sîrb o -c ro a t. Babici se ■â c o n s te rn a t de decizia

şedintelui R K S, Milan Martici, generalului M ile Makşici de a

a ev a c u a re a generală a filiaţiei şi a arm atei din Kraina,Htoate că la m om entul respectiv ',ti-aii m anifestat acţiuni militare pioase”. B ab ic i afirm ă că, după formaţiile pe care le deţine, trupele jdle puteau fi op rite cel puţip o jî la p o r ţ i le K ninului (reşedinţa (21), pentru aceasta existînd toate • fisele necesare .Pupă a le g e r ile generale din

Caisa a început punerea în aplicare ilucţiilor v ita le ale RKS, paralel jitlansarea tratativelor cu Croaţia jtkaza a c o rd u lu i de la Zagreb, tilitive su sp e n d a te în perioada «paliei electorale. Acest curs, la

l căruia se profila o soluţie jolitică c o re c tă , e ra sprijin it de

il de la B e lg rad , fiind în atordanţă cu p lan u l de pace Iice. El a fo s t însă perturbat prin

hotărît d e îa Pale, urmat de. apingereâ soluţiei de pace propusă ItGtupul de contac t pentru Bosnia. Aormat su sp en d area relaţiilor

iitre Belgrad şi Pale, iar opţiunea si Milan Martici s-a dovedit ulterior iliS: el optează pentru respingerea xilicii oficiale a conducerii Serbiei «'cimentează” re la ţiile cu Pale, ttnjîndu-şe d e ţara de origine. 1 Mai m u lte in iţia tiv c lan sa te de

ftltarfi trebuit să-i.pună pe gînduri; fiMartici şi K n in -u t în general şi ■scîntrebe încotro duc demersurile. Kliticienilor de la Pale. U ltim ul:.

prilej l-a oferit Slavonia de Vest. în pofida deciziei proclamate cu privire

.la apărarea comună a R epublicii Sîrbe (RD) şi a RKS, fapt confirmat şi în acordul p riv indun ificarea conducerii m ilitare a celor două republici într-un Consiliu militar suprem de apărare, guvernul de la Pale nu a dispus apărarea frontului din Slavopia de Vest. Cu excepţia unor persoane, care m erita toată stima, nici o. formaţie militară a RS nu a trecu t podul de pe Sava pe malul sîng al rîului.

R epublica K raina Sîrbă ă fost proclamată pe data de 19 decembrie 1991, la K nin, fiind adoptată Constituţia, Imnul, drapelul, stema şi toate celelalte in semne statale. A fost form at guvernu l şi ales preşedintele republicii. Graniţele RKS au fost stabilite prin plebiscit, în cadrul căruia populaţia şi-a dat acordul pentru autonomia acestei regiuni şi fa ţă de sta tu l croat şi pentru apartenenţă la Iugoslavia.

Potrivit datelor din 1993; Kraina număra 433.000 locu ito ri, dintre cafe 91 la sută erau sîrbi, şapte la sută croaţi, doi la sută maghiari şi alte naţionalităţi. Kraina cuprindea un teritoriu de 17.028 k m p ., cu 28 de comune. RKS includea nordul Dalmaţiei, regiunile Lika, Kordun, Bania, Slavonia de Vest şi Slavonia de Est. în ultimii cinei arii Croaţia a atacat în repetate rînduri Kraina, ocupînd părţi din teritoriul acesteia - din spatele oraşului Zadar, Kotar, Pakraţ şi, în final, întreaga Slavonie de Vest. în urma recentei agresiuni, .Croaţia a ocupat toată partea de vest , a RKS, provocînd exodul populaţiei/ iar coloane de refugiaţi îşi caută salvarea în Republica Sîrbă (Bosnia) şi Iugoslavia. /

LURIE’S W < g j^ P R t - Q

Un nou "parteneriat" pentru alegerile

parlamentare din Rusia

(ITAR-TASS) Delegaţii la cel de-al V-lea Congres al Partidului- Socialist al O am enilor M uncii (PSOM ) s-au pronunţat pentru participarea partidului lor la- alegerile, pentru Duma de Stat îm preună cu gruparea electorală Congresul Com unităţilor Ruseşti . (CCR). v , ,■

L iudm ilaV artazarova, lideru l PSOM,un mic partid cu orientare de stînga, a pus problema participării la alegeri fără menajamente: dacă partidul se va prezenta la alegeri de unul singur, şansele sale de reuşită vor fi nule/dar dacă îşi va găsi un partener demn şi corect, el ar putea asigura intrarea în parlament, sub ”umbrela”aeestuia, măcar a cîtorva deputaţi ai săi. Şi astfel PSOM consideră că un asemenea partener esţe CCR al lui Iuri Skokov, cele^ două formaţiuni colaborînd de altfel demult timp.Reprezentanţii PSOM au respins categoric eventuala aderare la blocul de' centru-stînga a lui Ivan Râbkin, care s-a numărat prin tre în tem eietorii acestui partid .L iudm ila V artazarova a declarat că "blocul (lui Râbkin) nu mai dispune de structuri interne serioase şi participarea (la alegeri) îm preună cu acesta, care’doar se preface că se află în opoziţie, a rk însemna pentru PSOM să-şi p iardă. identitatea” în acelaşi timp, nu au fost încununate cu rezultate pozitive nici tratativele duse de âCest partid cu alte o rgan iza ţii, inclusiv cu sindicatele, pentru crearea unui bloc electoral al forţelor de stînga.. 'vLiudmila Vartazarova a $ibliniat‘ ! că dacă reprezentanţii PSOM v o r , ajunge în Dum ă,vor avea dreptul

să-şi formeze un grup parlamentar propriu,fără a in tra obligatoriu în fracţiunea CCR. ' /

Formaţiunea electorală CCR mai reuneşte în rîndurile sale Federaţia Producătorilor de Mărfuri, Uniunea Popoarelor din R usia, A sociaţia U niunilor S indicale R egionale, S indicatu l Independent al Militarilor, ca şi o parte a membrilor Partidu lu i D em ocrat din Rusia (PDR) al lui Serghei Glaziev, cel din urmă refuzînd să adere la blocul creat de Partidul Autoconducerii M uncitoreşti al Iui Sviatoslav Fiodorov cu care s-a a lia t PDR. Astfel stînd lucrurile, CCR trebuie în principiu să atribuie PSOM locul trei sau patru în lista sa federală de candidaţi (pentru Liudm ila Vartazarova), ca şi un anumit număr

. de locuri în listele regionale pe care le pretind copreşedinţii PSOM.

Liudmila Vartazarova, fostă şefa a Centrului de Analize al Dumei de Stat, consideră de asemenea^că locuri în parlament vor obţine cu_ siguranţă şi Partidul Comunist din Federaţia Ru să, Partidul Agrarian (”cu greu”), "Femeile din Rusia” , ’Tabloko”, "Casa Noastră - Rusia”. Blocul lui Egor Gaidar - adaugă ea - nu va putea depăşi pragul de 5 la

' sută din voturi fixat pentru alegeri, în aceeaşi situaţie aflîndu-se şi mişcarea lui Boris Fiodorov”înainte, R usia!” . Şansele de reuşită ale m işcării lu i A leksandr R uţkoi - ”P a tria” - sînt puse de Liudm ila Vartazarova sub semnul întrebării, iar în ceea ce priveşte "blocul lui Ivan R âbkin” , ea este sigură câ autorităţile îl vor ajuta ”în orice caz sâ se propulseze în Dumă”.

Procesul de pace d in tre frac ţiun ile kurde d in nordu l Ira k u lu i în tîm pină

n enum ăra te d ificultăţi(AFP) Procesul de pace dintre cele două principale fracţiuni kurde

din nordul Irakului, iniţiat de Washington şi susţinut de Ankara, se pare că întîmpină nenumărate dificultăţi politice,m ilitare şi economice.

Cu excepţia menţinerii încetării focului, în regiune nu s-a înregistrat nici un progres dupâ reuniunea care a avut loc la Drogheda, în apropiere de Dublin, între 9 şi 1 laugust.Cu prilejul acestei reuniuni, organizată de Statele Unite între reprezentanţii Partidului Democrat din Kurdistan (PDK) al lui Massud Barzani şi Uniunea Patriotică din Kurdistan (UPK) a lui Jalai Talabani, cele două partide s-au angajat în prezenţa unui diplomat turc, ca observator, sâ înceteze confruntările armate,care au făcut peste 2000 de victime,din mai 1994.. Kurdistariul irakian este di viat de facto în două pârţi.'nordul cuprins între frontiera turcă şi oraşul Salabaddin, trecînd prin Zakho şi Dohuk, este dominat de PDK.Doar 30 la sută din cele patru milioane de kurzi irakieni trăiesc în această zonă muntoasă şi rurală. PDK percepe peste 40 milioane de dolari anual, din taxele încasate de la camioanele-cisterne care transportă păcură din Irak prin postul de frontieră Brahih Khalil. Majoritatea agenţiilor ONU şi a.orj>anizaţiilor internaţionale de ajutor umanitar au baza Ia Dohuk.

Sudul, pînă la graniţa iraniană, aflat sub controlul UPK, care a cucerit în iunie capita la 'E rbil ( 1,2 milioane de locuitori), este o regiune mai urbanizată, îndeosebi Suleihannieh (800.000 de locuitori). UPK consideră că trebuie mai întîi ’’să reglementeze problema financiară, pentru a face din nou să funcţioneze parlameqtul din Erbil şi să întărească măsurile de securita te în scopul asigu rării unor condiţii bune de lucru pentru parlam entul care va numi un nou guvern reprezentat de ansam blul partidelor politice şi grupările etnice şi religioase”.

M assaud B arzani însuşi cere mai în tîi evacuarea capitalei Erbil.considerînd că, în cazul în care UPK acceptă, celelalte probleme divergente vor fi soluţionate cu uşurinţă. „UPK refuză acest punct de vedere şi acuză la rîndul său PDK ”că menţine şi întăreşte armata sa tribală, în loc să creeze arm ata kurdă sub au to rita tea guvernului federal al Kurdistanului irakian” . Purtătorul de cuvînt al PDK întoarce această acuzaţie UPK şi condamnă, de asemenea, "colaborarea dintje Talabani şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan” (PKK, rebeli kurzi din Turcia).

Animozitatea care durează de ani de-zile între cei doi "fraţi duşmani” continuă. "Massud colaborează cu Saddam”, acuză unii conducători ai UPK. "Talabani este la fel de sălbatic ca Saddam”, răspund majoritatea lup tătorilo r lui B arzani. "E ste o luptă pentru putere şi este vorba deocamdată de Kurdistanul irakian, dar şi de funcţia de vicepreşedinte ; la Bagdad, în viitor, după căderea lui Saddam”, estimează un responsabil , Suedez al unei organizaţii de ajutor umanitar la Dohuk. Recenta campanie de atacuri a-PKK în regiunea de frontieră împotriva PDK complică şi mai mult procesul de stabilitate şi securitate în nordul Irakului. . > ;

"Pentru a fa.ee progrese Washingtonul şi Ankarâ aj putea fi determinate să ceară sprijinul europenilor” , estimează un responsabil i i UPK,care precizează că destinul lui Saddam Hussein şi rolul PKK ’Vor influenţa evoluţiile pe termen mediu în regiune”. v ... " f '

Letonia: ”Nu, foştilor deţinuţi de gennl lu i Rubiks!”C om isia E lec to ra lă C entrală

pentru alegerile parlam entare a hotărît cu m ajoritate de voturi să excludă din lis te le de candidaţi num ele lui A lfreds Rubiks (fost prim -secretar al CC al Partidului Comunist din Letoni? -_n.n.), care ocupa locul întîi pe lista candidaţilor Partidului Socialist din Letonia.-Şi aceasta deoarece legislatorii letoni consideră câ un condamnat (deşi instanţa de casaţie încă nu şi-a spus cuvîntul în cazul.lui Rubiks) nu poate pretinde titlu l de onoare de parlamentar leton. Sincer vorbintţ, în să , este vorba de faptul că actualele autorităţi pur şi simplu se

C’Pravda”)tem de p rezen ţa 'lu i A .Rubiks în viaţa po litică a R cpublicii. în schimb, au fost deschise larg uşile pentru a participa la cam pania1 electorală unora care nu pot fî numiţi' altfel decît escroci, printre candidaţii admişi aflîndu-se şi unii a căror repu taţie este departe de a fi ireproşabilă. Legea privind alegerile în Seim, este adevărat, nu-ţi interzice să pretinzi titlul de legiuitor chiar dacă ai şi şapte condamnări, pentru aceâstajtrebuind însă să Ii cetăţean al acestei ţâri, să ştii bine limba de stat,să nu te numeri printre membri

fostului KGB,ai mişcării "Interfront” (organiz'aţe a e tn icilo r ruşi din Letonia - n.n ),etc. ' > •' De necrezut dar adevărat: Alfreds Rubiks, un om,modest şi cinstit ( nu posedă nimic ce i-ar putea f i ' confiscat .în conform itate- cu hotărîrea judecătorească în această privinţă), ale cărui fapte bune în calitate de primar al capitalei letone şi le mai amintesc şi acum foarte m ulţi (z iarele î l num eau atunci ”Omul A nului”), este m azilit de' puternicii zile i, care îl consideră nedemn de a-i reprezenta în Seim pe

ai săi. Mulţi oameni simpli gîndesc însă a ltfe l, protestele îm potriva răfuielii politice cu'Alfreds Rubiks necontenind. Astfel, la 9 august a avut loc un marş pe străzile Rigăi, ăi cărui participanţi s-au îndreptat spre zidurile închisorii Centrale, unde -a ' fo st în tem niţat ■ A lfred \ Rubiks. Ei au protestat împotriva ' răfuielii politice cu comuniştii. Iar z ile le acestea, ch iar în centrul Oraşului, în locul unde se afla înainte monumentul lui V.I. Lenin, a apărut o femeie cu o placardă pe care scria: "Sînt gata să stau la închisoare în locul lui Rubiks!”.

B o ris E l t în : L ib e r ta te a m a s s - m e d ia -r -v -

g a r a n tu l in d e p e n d e n te i z ia r iş t i lo r ş i a r e d a c ţ i i lo r(ITAR -TA SS) în cuvîntarea pe care a rosti-

•■o în c a d ru l forumului presei dem ocrate la Moscova, preşedintele Rusiei, Boris Elţîn, a calificat libertatea m ass-m edia "garantul independenţei ziariştilor şi a redacţiilor”. După părerea sa, acest Principiu constituţional este în prezent adeseori grav încălcat,subliniind că ”statul rus şi societatea sînt ţital in te re sa te în existenţa unor m ijloace de informare în masă profesioniste pu tern ice, cu >devârat libere, iar. una din principalele condiţii o constituie realizarea consecventă a principiului constituţional cu privire la libertatea mass-media”. Acest principiu, a amintit preşedintele, presupune

primul rînd neamestecul statului în activitatea Profesională a ziaristului.

Înclinîndu-se în memoria lui Dmitri Holodov, Vladislav Listicv, Natalia Aleakina şi a altor ziarişti ■jertfe ale terorismului, crimei de drept comun, ale conflictelor armate -, preşedintele a informat câ

aproape în fiecare săptămînă primeşte noi şi noi date referitoare la discriminarea ziariştilor, dar, în profida caracterului de; masă al acestor manifestări, în anul1994, a fdst intentată doar o singură acţiune penală, în conform itate cu articolul referitor la îm piedicarea activităţii profesionale legale a ziariştilor, iar în anul 1995 - trei. Boris Elţîn a împărtăşit din plin neliniştea ziariştilor în legătură cu pregătirea unui Cod penal, care a fost deja adoptat de camera inferioară a parlamentului, dar din care lipseşte acest articol. "Ca preşedinte, sînt ob lig a t să iau m ăsurile necesare” - a spus Boris Elţîn."Eu n-am semnat acest Cod şi în această formă nu-l voi semna”, a spus el.

Preşedintele a considerat că cea mai acută problemă o reprezintă "tăinuirea de către organele de stat a unor inform aţii im portante din punct de vedere social” . Amintind că în ultimii ani, pe lîngă numeroasele organe şi departam ente au apărut centre de presă şi centre pentru relaţii sociale cu mass-media, preşedintele a

relevat că, în realitate, uneori lucrurile stau invers - asemenea centre devin bariere între structurile de stat şi presă şi se ocupă cu dezinformarea, cu denaturarea informaţiei, îşi arogă rolul de cenzori, ceea ce este de neîngăduit. B. Elţîn s-a referit, de asemenea, la o altă problemă importantă: cea privind abuzurile de libertate ale mass-media, care se manifestă adeseori şi care, după aprecierea preşedintelui, trebuie sâ constituie obiectul unei analize atente a comunităţii ziariştilor. O serie de publicaţii, este de părere preşedintele, nesocotesc cu rea-cred in ţâ in terd icţia cu p riv ire la propagarea v io len ţei, stîrn irii d iscordiei sociale , naţionale, religioase, la modificarea forţată a integrităţii statului. "Procuratura Rusiei fie nu observă asemenea fapte, fie îi acoperă pur şi simplu pe aceia care încalcă în mod sistem atic legea” , a sublin iat preşed in te le . Dupâ aprecierea sa, o asem enea abordare com prom ite principiile libertăţii presei, este îndreptată împotriva 'dem ocraţie i, nu are nim ic com un cu po litica

p reşed in te lu i. "P lu ralism ul po litic , ideologic reprezintă una din cele mai importante cuceriri ale Rusiei şi se impune să o apărăm, a subliniat Boris Elţîn. Dacă manifestărilor de şovinism, xenofobie nu li se va da risposta cuvenită, soarta pluralismului va fi pecetlu ită” . Şeful statului a arătat că ” nu încetează încercările de renaştere, într-un fel sau . altul, a unei anumite ideologii unice de stat, şi asta înseamnă înăbuşirea libertăţii mass-media” .

”Aş dori să văd deosebit de apropiate relaţiile dintre colegii din C.S.I. un exemplu bun în această d irec ţie p u tîn d u -1 da z ia r iş tii partic ipan ţi la conferin ţă .' Nu mă îndoiesc că poziţia dumneavoastră clară în favoarea menţinerii unui spaţiu in fo rm aţional unic în CSI va constitu i principalul semnal pentru oamenii de stat din ţările noastre, va reprezenta un argument important în favoarea conso lidării C om unităţii S ta te lo r , -Independente”, a spus Boris Elţîn.

A D E V Ă R U Ld e C l u j VIATA POLITICA marţi, 5 septembrie 1995(4

HoâîTGâv» iul Adrian Nastase:

Dimensiunile specifice feminităţii trebuie expuse

în altă parteCOMUNICAT

în legătură cu replica domnului Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor,] referitoare la Bugetul rectificativ precizez următoarele:

1. PUNR a propus ca suinele, disponibile din Bugetul Camerei. Deputaţilor sâ fie alocate unor sectoare deficitare din.acest punct de vedere, mai precis, sănătate, armată, cercetare şi cultură, ; :

2. Disponibilităţile pot ajunge la cîteva zeci de miliarde de lei dacă se renunţă la achiziţiile de mobilier tip consignaţie: şi altor dotări independente d e " la Camera Deputaţilor. Am considerat câ este mai necesar ca aceste sume să fie alocate pentru hrană în spitale, medicamente, cercetare ştiinţifică sau cultură. -

3. în ce priveşte creaţiile artistice, ale pictorului Sabin Bălaşa lucrurile stau cu totul altfel. Una este creaţia artistică şi cu totul alta destinaţia acesteia. Am considerat că la salonul.

■ de protocol al Camerei Deputaţilor se impune decenţa necesară şi la acest capitol. Tablourile care reprezintă dimensiunile specifice

feminităţii ar trebui expuse în altă parte. A ltfel există perico lu l ca spaţiul Camerei Deputaţilor să fie confundat cu altceva. Credem că deputaţii au cu totul alte preocupări decît cele sintetizate în tablouri expuse acolo. . . ".... 4. Biroul Permanent al Camerei D eputaţilor n-a luat în discuţie o asem enea problem ă, în truc ît Ordonanţa p riv ind rec tificarea Bugetului de stat pe 1995 nu a ajuns încă la Parlament. Atunci cînd va ajunge, PUNR va face aceiaşi propunere. în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor s-a aprobat cu totul altceva: tran sferuri dc sume din B ugetul âlocat in iţia l Palatu lu i Parlamentului. Era firesc şi normal să fiu de acord cu'aceste transferuri de sume. Oricum^ nu cu tablouri şi achiziţii de mobilier se realizează o im agine favorab ilă a C am erei Deputaţilor. Cetăţenii aşteaptă cu totul altceva de la noi.

Ioan GAVRA preşedinte al Biroului

Permanent al Camerei Deputaţilor

D i n s e r i a l u l m a n i f e s t ă r i l o r

d e p r o t e s t a l e U D M R

Forumul Cetăţenescde Ia >■■■ .r

Odorheiu Secuiesc' (urmare din pag. 1)

Odorheiu Secuiesc din 2 septembrie 1995, în care se afirmă:”Noi, cei ce ne-am ' adunat- azi la Odorheiu Secuiesc, în numele maghiarilor din Transilvania şi de pe alte meleaguri ale ţării, ne exprimăm voinţa unită de a nu permite nici distrugerea, nici ciuntirea limbii, culturii şi tradiţiilor com unităţii noastre naţionale... Atunci, cînd după amara experienţă a ultimilor 75 de ani, după noi şi noi încercări de asim ilare forţată am prezentat Parlamentului un proiect de lege sprijinit de semnăturile a aproape cinci sute de mii de cetăţeni, speram ca în sfîrş it Guvernul Român şi reprezentanţii legislativului vor recunoaşte şi e i' acest adevăr fundamental, cu atît mai m ult, cu cît a devenit deja o cerin ţă - europeană cuprinsă în docum ente ■., şi acorduri n ternaţionale. N-a fost să fie

aşa... Vrem sâ rămînem m agh iari,; fiindcă num ai aşa putem răm îne oam eni.” ţ

Primul Forum Cetăţenesc de pro- , test de la Odorheiu Secuiesc a fost mai puţin “înflăcărat”, chiar şi prin tonalitatea discursurilor. în schimb, în conţinutul acestora ş-au strecurat multe...şopîrliţe...- Ascultîndu-l pe dl. ■ L aszldfy Pal; preşedintele

Uniunii C adrelor D idactice - Maghiare din România, cel care nu cunoaşte realităţile din România,

- poate avea o imagine...apocaliptică ce s-a abâtu t asupra m inorităţii maghiareprivind păstrarea limbii, culturii, a iden tită ţii naţionale. Vorbitorul şi-a prefaţat discursul cu lin citat din Suto Andras deosebit de bine realizat...artistic: “ ...Doamne Dumnezeule ! („ .) Ce-faci cu noi, ce faci? (...) De ce tocmai copiilor noştri hărăzeşti soarta ciu lin ilo r goniţi de v înturi? (...) Ai înălţat deasupra noastră turlele de zăpadă ale Marii Pierzanii, ca pe dedesupt să ne fie frică şi de şoaptele noastre (. ,.). Îmblînzeşte-le Doamne turlele - tale de zăpadă, şi dă-ne dreptul strigării, dreptul strigării de apărare, ca sâ ne adresăm copiilor noştri cu glasul înălţat".

O rem arcă la cel d in tîi Forum Cetăţenesc ie protest de la Odorheiu Secuiesc: -a lip sit, neaşteptat, preşedintele de onoare al UDMR, d l Tokes Laszlo, au lipsit, cel puţin de pe scenă, mai m arii U niunii Mondiale a M aghiarilor precum şi m ulţim ea delega ţiilo r de peste hotare”, care, deşi au fost salutate dc dl dr. Ferenczy Ferenc, prim arul municipiului Odorheiu Secuiesc, nu le-am auzit cuvîntul.■■■'■■V-iV ■■ ,

CAZUL "IZVO RU L G R ISU LU I ” IN PRESA UNGARĂDeteriorarea imâgi n ii României;:

în lume este mobilul şi rostul acţiunilor întreprinse de partidul unic al etniei maghiare.-Afirmaţia noastră numai în aparenţă este exagerată. Scenariile demersurilor : UDMR sînt ticluite după o anumită logică. Regulile sînt următoarele: fă ceva în aşa fel încît să-i enervezi pe români (fiind preocupaţi de menţinerea stabilităţii ţării, răbdarea

■ lor este aproape nelimitată), pu- ' ne-i în faţa faptelor împlinite, ţi-, ne-i în scandaluri şi am plifică-le ! proporţiile tranformîndu-le în tert ’ atîtea prilejuri de tensiuni politice, fă orice ca. lumea sâ creadă că

-ungurii au o soartă-ingrată în

România, nu te lim ita la op in ia publică internă foloseşte-te de marile avantaje ale unei publicităţi intense internaţionale (banii riu contează,1 lobby-ul unguresc are destui).

Cazul de la Izvorul Crişului s-a declanşat şi s-a desfăşurat după tipicul susmenţionat. El a ajuns şi la - faza "internaţionalizării”/L a data de 27 august a.c.,Ta postul de radio naţional ungar Kossuth,' în Emisiunea "Gazeta de duminică” , Kreitzinger Istvan, şeful "Alianţei B ocskay” , . fo losindu-se dc o frazeologie .'an ac ro n ică şi mincinoasă, a înfăţişat "fărădelegile’’ autorităţilor româneşti şi campania "agresivă”, a presei ro m â n e ş ti,:

m enţionînd în mod special ziarul "A devărul de C luj” . Participarea ■ conducătorului acestei organizaţii iredentiste la postul de radio naţional a reprezentat un prilej de falsificare a imaginii românilor în general şi a moţilor, în special, care -afinnă el- au m ăce lă rit în chip sălbatic detaşamentul ungurilor dornici de pace şi împăcare. înafara deturnării sensului evenim entului, se poate sesiza stereo tip ia viziunii istoriografiei ungureşti naţionaliste., Interviul lui este un răcnet împotriva românilor” agresori de statui şi de monumente” . Nu putea sâ lipsească evocarea- lui G heorghe Funar. P ledoaria , pentru "salvarea”

monumentului a avut un caracter pro domo. Din cele transmise, am afla t că el a fost rid ica t • de, o rganizaţia lui K reitzinger. Din prom ptitudinea in form aţiilo r postului de radio budapestan am aflat că invitarea conducătorului a lianţei'”Bqcskay” a fost un gest firesc dc care beneficiază un "mecena” şi nu unul oarecare. Deci gestul este pe măsura sponsorului. Participarea străinilor la ridicarea de monum ente ne insp iră o a ltă întrebare: vpe cînd şi Eva M aria Barki, cu al ei Comitet Internaţional Ardelean?

G. FARKAS

IN M EM ORIAM % A D RIA N DOHOTARV

O veste îndoliată ne-a anunţat ireparabilul: intr-un spini din Germania s-a stins din viaţă - după toate încercările medicilor români şi străini de a-l salva - secretarul de stat la Externe ADRLiS DOHOTARU, rănit în tr-un accident de circulaţie în Ucraint (aproape aşa cum spunea în “E pitaf "-ui ce-l reproducem aici).

Noi îl plîngem îndeosebi pe colegul nostru de breaslă şi de sujie, unul dintre puţinii gazetari de marcă din perioada “socialismului multilateral dezvoltat " care a înfruntat deschis oligarhia epocii, suportînd consecinţele cu 'modestia care nu-l va favoriza pentru i ajunge printre cei care şi-au arogat cu grabă titulatura iedisidex.II mai plîngem, desigur, pe-clufeănul Adrian Dohotaru, reprezenta: ă l uneia din frum oase le generaţii de intelectuali produsele generoasa Universitate clujeană: ’ ' : '

Fie ca toţi. cei care l-au cunoscut p e Adrian Dohotaru si-# amintească de e l şi să-l pomenească atunci cînd fac dreapta judecata a.vremurilor şi oamenilor. ^

'ADEVĂRUL DE CLUJ*'

■ H M

t ‘

A D R IA N D O H O TARU (2 aprilie 1939, O radea ' - 1 septembrie 1995, Munchen).-

Poet, dramaturg, ziarist, dip­lomat. M embru fo n d a to r al F undaţiei "D avid Prodan Absolvent al Facultăţii de istorier filosofie din Cluj (1959). Debut publicistic în ziarul "Făclia ” şi la Studioul de radio Cluj. Carieră ju rn a lis tică -b o g a tă : “Viaţa studen ţească" (1960-1968), "Amfiteatru " (1968-1974, redac­tor ş e f adjunct), “F lacăra" (1973-1981 şi 1983-1985), “Viaţa cooperaţieim eşteşugăreşti” (1981 -1983),• Agerpres (1985-1989), Rompres (1990, director general adjunct).

In 1990 intră în diplomaţie, « Ministerul Afacerilor Externe, iar din 1992 secretar de stat h acelaşi minister. A scris doui volume de poezie ( “Ora 24" ji

P rivire liberă"), mai multe p ie s e d e teatru, dintre cm cunoscute sînt “Anchetă asupra unui tînăr care n-a făcut nimic’, “Concurs de împrejurări", “Ultimele ştiri".

Din nefericire’ pentru secretaru l de stat, munca adm inistrativă nu-l pune in lumină aşa cum a făcut-o teatruL

’ Dimpotrivă, încurcatele căi de birocraţiei de'tranziţiei îi alătură numele ' conflictelor

. organizatorice interne şi externe şi, hu. o dată, este în situaţia si scoată castanele cu propriile mîini ( ca în toamna Iui 1994, c în d ,' dintr-o greşeală de organizare, a trebuit să salveze, la in terven ţia , ministrului Meleşcanu, imaginea şifonată a României la “Zilele România" din Italia). •_

(PERSONALITÂŢI PUBLICE POLITICE - 1992-1994,

' dicţionar, Editura Holding Re­porter 1994)

E P I T A FEvident, moartea m£a va trece neoservată. Nu ţin la publicitate, nu vreau să mi se treacâ numele funerar într-o revistă de seâră; a murit călcat de-un tramvai şi s-a închis într-o cutie de rezonanţă. ■

Evident) moartea mea va fi un fapt banalde care îşi vor aduce aminte corectorii şi tipografii.Nu vreau să mă incineraţi, vreau să-mi treceţitrupul prin rotativele de noapte şi să mă fac ;un z ia r ... V ■; -Celulele mele sâ fie litere mici de tipar, ca oamenii să rămînă o vreme cu ele pe degete. ~Duc pe iumea cealaltă teama mea de război. . . . . .şi ultimele ştiri despre dragoste ... . -

(Adrian Dohotaru, volumul “Ora 24”, Editura “Albastros 1978)

ED. SE INTREABA: CINE A CREAT M AFIA GRIULUI (II)3. PARIUL CU AGRICULTURA

Din 1991 pînă în prezent, în mediul rural s-au construit 330.000 de locuinţe. Producţia agricolă a crescut constant din 1990, atingînd un maxim în1995, favorizat şi de condiţiile climatice.• încrezător în viitorul său ca proprietar de pămînt, ţăranul a investit enorm în gospodăria lui, astăzi 51 la sută din utilajul agricol fiind privat. r _

Recoltarea la tiifip în acest an a producţiei record s-a făcut în principal pe seama combinelor private, şi nu de către AGROMEC-uri, paralizate de forma de proprietate de stat. Ajungem astfel şi Ia afirmaţia cea mai hazardantâ a comunicatului peunerist:'

"Producţia de grîu n-a venit din iluziile FSN, ci din activitatea competentă a actualului ministru al agricu ltu rii, dom nul V aleriu T abără, deputat PUNR.”

O considerăm hazardată pentru câ avem cel puţin3 argumente care demonstrează că actuala situaţie creată de criza grîu lu i a lua t prin surprindere 'ministerul agriculturii şi că sîntem departe de a asigura o politică agricolă performantă:

a) cantitatea foarte mare de grîu infestat carc a

făcut ca acesta să fie preluat ca grîu furajer, diferenţa de pre) de 80-100 de lei punîndu-1 pe ţăran în situaţia de faliment, neputînd să-şi acopere cheltuielile.

b) nevalorificarea stocului de 11,5 milioane tone de grîu din producţia lui 1994, aflat la Romcereal.

c) incapacitatea Ministerului agriculturii de a estima la timp producţia anului 1995 şi de a organiza astfel exportul de grîu, finanţare şi pieţe de desfacere. Aici se află cauza principală a actualei crize a grîului. Contrar celor afirmate în comunicatele oficiale, preluarea grîului de la ţărani este departe de a fi optimă. Mari cantităţi de grîu necontractate nu sînt preluate de Romcereal. Putem da numeroase ejiemple din judeţul Cluj.

Câ actualul guvern nu a fost capabil să continue reform a în agricu ltu ră in iţia tă prin legea 18, este dem onstrat de faptul c& agenţii economici care au apărut în acest sector n-aii putut sâ se capitalizeze. în agricu ltu ră , din cauza actualei politici de preţuri practicate prin monopolul de stat, care a făcut imposibilă acumularea, se tucreazâ pe bază dc crcdite. Agricultura plăteşte şi lipsa de decizie a guvernului în politica de restructurare economică. Profitul care ar trebui să-i

revină agricultorului este.înghiţit de neperformanţa industriei alimentare.

Cum să poţi astfel explica următoarele situaţii: un kilogram de grîu 240 de lei - un kilogram de pîine 1200 de lei; un kilogram de orz 180 de lei -1 /2 1 bere 700 de lei, un litru de lapte 400 de lei - un kilogram de lint 4500 de lei? -

4. Întrucît considerăm câ răspunsurile pe care le-am dat vis-a-vis de problema griului sînt suficiente ne vom .ocupa în continuare de minciunile grosolane conţinute în comunicatul PUNR. f:

a) Cităm: ’"Trist este câ guvernele FSN au planificat creşterile de preţuri pînă în 1995 a semnat şi angajamente internaţionale în acest scop. De aceea creşterile de preţuri din ultimi doi ani nu au putut fi stopate".

îi reamintim autorului comunicatului PUNFt că în cursul anului 1993 România n-a beneficiat de sprijin financiar extern, politica PDSR-PUNR a blocat acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaţional. Guvernul ■Văcăroiu a semnat acordul cu FMI abia în anul 1994 în condiţiile pe care şi le-a negociat direct. Concluzia nu poate fi decît una singură: guvernul Văcăroiu, guvern PDSR-PUNR poartă singur răspunderea evoluţiei economice aRom âniei pe ultimii trei ani!

G uvernul S to lo jan: a lăsat o datorie de 500milioane dolari pentru ca în 1995 aceasta să atingi cifra de 6 miliarde de dolari.

b) Din cele ”4 miliarde risipite de FSN” cca 2,5 miliarde dolari se află încă în Irak şi Libia.

c) La in terval de o zi autorul comunicattlw m odifică c ifra datoriei externe a costurilor importurilor de grîu suportate de guvernul actwl de la 200 m iliarde'lei la 500 miliarde lei (100 milioane dolari - 250 milioane dolari). Care o fi ce* adevărată.

d) Cităm din nou: "Asta a adus FSN-ul ţiramhn român: făină din pusta ungară. Ruşine naţionali!

Domnilor PUNR-işti această ruşine naţionali vi aparţine în întregime! în 94-95 s-a importat fiini din Ungaria, iar ministrul agriculturii a fost *i ci* (încă) Valeriu Tabără, deputat PUNR.

Foarte interesant de văzut lista oamenilor de afaceri care au făcut acest import. Studiaţii fi fiţi mai prudenţi!

încheiem la fel ca-n precedentul comuniett ne veţi da ocazia vom reveni cu plăcere

' Iuliu PĂCURARU. preşedinte P.D. Cluj

ADEVĂRUL.!de Clui Imarţi, 5 septembrie 1995

£ARTĂ - CULTURĂ

Serbările de la Ţebea

|g organizarea Prefecturii, Consiliului judeţean şi Ijspectoratului- pentru cultură JEVA şi a Societăţii "Avram luci” din România, serbările de la ţebea vor avea loc anul acesta în - tlele de 9 şi 10 septembrie. Sîmbătă (septembrie, de la orele 10, în sala tarea Primăriei din Brad, va avea keun simpozion "Avram Iancu în

| nijliinţa naţională”, la care vor ^aparte academicieni, profesori

yjiiversitari, cercetători ştiinţifici de li iistitute, muzee, Ncentre din iitieaga ţară. Vor participa de menea, toţi preşedinţii de filiale ţ subfiliale ale Societăţii "Avram îjdcu” şi membrii Consiliului Monah De la orele 16 se va face, hBrad, şedinţa Consiliului Naţional il"Societăţii "Avram Iancu” , în cadrul căreia se vor adopta măsuri ptru sporirea eficienţei activităţilor

cultural-patriotice ale Societăţii.Duminică, 10 septembrie, de la

orele 10, în localitatea Ţebea, vor avea loc o slujbă religioasă şi depuneri de coroane şi jerbe de flori la mormîntul eroului- martir al" tuturor românilor. Vor lua cuvîntul acad. Ştefan Pascu, Timotei Seniciu, Episcopul Aradului,.în continuare, pe scena impunătoare, în faţa a sute de mii de participanţi, vor lua cuvîntul preşedintele României, domnul Iod Iliescu, membri ai parlamentului,7 " , guvernului, reprezentantul Societăţii "Avram Iancu”, reprezentanţi ai diferitelor partide politice, parlamentari, alte personalităţi.

Ca noutăţi absolute pentru anul acesta, la propunerea Societăţii "Avram Iancu” ceremonia oficială nu se va mai desfăşura la cimitir, ci pe scenă, în faţă mulţimii şi vor

putea lua cuvîntul şi oameni politici, considerînd că la mormîntul eroului naţional fiecare are dreptul să rostească cuvinte de apreciere a luptei moţilor sub conducerea lui Avram Iancu penţru libertate naţională şi socială, pentru păstrarea fiinţei, culturii, limbii şi, nu în ultimul riad, a demnităţii româneşti.: Societatea "Avram Iancu” organi­

zează excursie la festivităţile de;la Ţebea cu autocarul. Plecarea-va avea lac duminică 10 septembrie, orele -5,30 dimineaţa din Piaţa Păcii, pe- traseul Cluj-Turda -Valea Arieşului -Abrud -Brad- Ţebea, iar întoarcerea pe ruta Ţebea- Brad - Deva - Orăştie- Alba Iulia- Turda- Cluj.

înscrierea se face la recepţia H otelului M elody (C en tra l) în zilele de m arţi, miercuri, joi şi vineri, întţp orele 8-20.

Ioan Teodor STAN:

hernii şi menţiuni pentru ''Nepoţii Iancului”Ansamblul folcloric "Nepoţii Iancului” din Huedin

(participat zilele trecute la "Festivalul naţional al rtelor” de la Năvodari. Printr-o instruire atentă şi cu pasiune, instructorii Ioan Bota şi Viorica Abrudan au nşit sâ sudeze o formaţie care s-a impus în ţară şi peste ktare (mai ales prin programele prezentate în Franţa, Republica Moldova şi Germania), iar acum, în luna ngust au impresionat publicul şi juriul. ;VU Năvodari, tinerii interpreţi şi-au făcut intrarea în

««curs cu o variantă a "Horii Iancului", în timp ce I prezentatorul a spus: ”De sub poală de Vlâdeasă/ VV-i4ucem cîntare-aleasâ/ Cîntec, joc şi voie bună/ Să ’fpnzm împreună,/ Cu nepoţii :Iancului/ Din tîrgul

Hodinului”. •Grupul vocal-instrumental a interpretat: ”Răsună din

tyueui", "Frunzuliţă trei alune”, "Frunzuliţă de sasău”. Apoi, elevul Ionuţ Matiş, cu al său taragot "fermecat”, •prezentat cîteva melodii din Poiana Horii.Cei mai tînără interpretă, eleva Ioana Bota din clasa

■IY-iivenit cu un cîntec nou pentru juriu şi spectatori, 'Maica cînd m-a legănat”, al cărui text spune printre

altele: româneşte mi-a cîntat/Româneşte mi-a doinit/ Pînă cînd eu m-am trezit/ Şi-apoi unde m-oi trezi/ Limba maicii oi vorbi/ Că de-aş trăi zile grele/ Nu-mi las limba maicii mele’VAlţi solişti vocali şi instrumentişti au fost: Cristina Mureşa'n, Mariana Todea, Ciprian Mureşan, care au făcut aceeaşi impresie foarte bună. ■ ’ . ' .

La încheierea festivalului, Ansamblul folcloric ^Nepoţii Iancului” a obţinut locul I şi titlul de laureat, solistul instrumentist Ionuţ Matiş - locul al II-lea, iar solista vocală Cristina Mureşan - menţiune.■ Distincţiile au răsplătit eforturile instructorilor şi

interpreţilor, dar au însemnat şi noi eforturi pentru a aduna, include şi intrepreta noi piese din inestimabilul tezaur al folclorului românesc.

O dovadă ”de ultimă oră” a aprecierii muncii şi rezultatelor o constituie invitarea a cinci interpreţi din formaţia "Nepoţii Iancului” şi a instructorului Ioan Bota de a fi mesagerii ctntecului românesc în America.

Noi le urăm mult succes. xN. ŞTEIU

Societatea'Avram Iancu' •

Vasile Băncilă:

"Semnificaţia Ardealului”

Editura "Clusium” a publicat un excepţional eseu semnat de filosoful Vasile , Băncilă ; intitulat "Semnificaţia Ardealului”. ,

Această lucrare a văzut prima oară lumina tiparului în anul 1938, cînd se sărbătoreau 20 de ani de la Marea Unire şi a fost găzduit de revista ."Gând rom ânesc” care apărea la Cluj.V Vasile Băncilă, unul dintre cei mai străluciţi gînditori ai vremii, a publicat această sinteză laborioasă şi îndrăzneaţă, ce se constituie în­tr-un remember spiritual, într-o perioadă cînd intelectualitatea din ţara noastră îşi reevalua tradiţiile, istoria şi cînd iredentismul european era în ofensivă agresivă.

Lucrarea se structurează pe două capitole: / "Sem nificaţia A rdealu lu i” şi "P ersona lită ţi transilvane. Mic dicţionar" şi ca prefaţă un "Argument" semnat de cunoscutul critic literar Petre Poantă.

Configuraţia şi ; ■ aşezarea Ardealului ocupă un prim plan în construcţia lui Vasile Băncilă şi istoria lui este conturată cu acurateţe avînd în vedere câ Trianonul era în plină actualitate. _ - ' Din paginile cărţii se desprinde teama românilor de o ameninţare asupra Ardealului) dar acest senti­ment este palid , faţă de impulsivitatea propagandistică a ungurilor. Situaţie care se pare că este identică cu. cea. de astăzi. Siguranţa românilor asupra paternităţii Ardealului vine din conştiinţa drotului istoric îndeplinit

Filosofia lui Blaga îi dă sentimentul lui Vasile Băncilă c& vitalitatea ardelenească se construieşte pe un sistem filosofic emanat din energia spirituală, românească şi de aici elogiul adus

Ardealului din prima parte a lucrării.El înţelegq ca vîna noastră

occidentală vine din voinţa romană, din vocaţia catolică efervescentă, dobînditâ prin coborîrea noastră din latini şi nu prin imitaţie de cult. Acest argument i-1 dă opera lui Blaga, dar tot autorul aratâ câ Ardealul este o îmbinare patetică, de tip faustic, iar oamenii şi societatea de aici au avut, de-â lungul istoriei o singură dorinţă, mi supravieţuirea, ci esenţialul, afirmarea.

Populaţia Ardealului este creatoare de cultură, majoră^ în mediile intelectuale la jumătatea secolului al XVIII-lea se scria în mod curent în limba latină, iar fruntaşii culturii studiau prin ţări europene unde învăţau limba aces­tora, manifestîndu-se în adevăraţi enciclopedişti, ale căror opere au fost actualizate încontemporaneitate.. -

în lucrare, autorul exemplifică comparativ cu Ţara Românească unde Ardealul a dat autori de epopei ca Budai-Deleanu, ” a că ru i "Ţ igan iadă" e singura epopee românească ce-şi merită numele, deşi e atinsă şi ea de lirism e şi infiltraţii didactice. "Apoi să uu uităm câ acelaşi ■ autor cu nenumăratele lui dicţionare laborios construite, vizînd aproape toate limbile Europei, făcea un pionierat pe continentul nostru.

Toţi marii ardeleni ai secolului XVIII sînt întemeitori de istorie, filologie, gramatică^ lexicografie, teologie, etc. şi se află mult deasupra "Şcolii de la Govora”. v ^ vY'"

Prin opera lui Petru 'M aior; generaţia Jui Nicolae Bălcescu lua cunoştinţă despre destinul neamului românesc. Elementele burgbeziei româneşti, cu toată obstrucţia brutală a imperiului austro-ungar, aici apar mai înainte decît în celelalte principate româneşti.

Datorită "rasei” ardeleneşti şi a tenacităţii acesteia în zona celor trei linii carpatine, românii dobîndesc o anume putere financiară şi încurajează "formarea unor medii Culturale tn principalele oraşe, medii în care cristalizează ideea naţională”. Eseul lui Vasile Băncilă se constituie într-un elogiu suprem adus Ardealului, românismului ca permanenţă pe aceste meleaguri mioritice, o "istorie" a unui progres de durată.

Al. Florin TENE

(părţile clujenilor)Ioan Negru,

L ab irin tu l ile a e r

Ioan Negru e un tînăr care s-a făcut remarcat- cu ocazia evenimentelor din Decembrie 1989, făcînd parte din prima echipă redacţională a săptâmînalului Atlas- Clujul liber,'apărut ca expresie de atitudine şi cultură în acele zile. De atunci a lucrat la redacţia Casei de editură "Atlas-Clusium”, iar mai recent a trecut în redacţia "Mesagerului transilvan”. Debutul său editorial a avut loc în 1992 cu volumul de poezii Asediul in fernu lu i, care făcea dovada ataşamentului său la schimbările care avuseseră loc, deplîngînd lunga stare de toropeală a "infernului” socialist, cînd libertăţile omului au fost total eludate. Labirintul de aer, noul său volum de poezii apărut în 1995 Ia Editura Clusium, ţine să ilustreze mai degrabă o stare de tranziţie decît una de criză: Aici metaforele răului şiale întunericului lasă loc unui limbaj liric mai destins, dar nu lipsit de crispări şi stări de abuliţie. Aflat încă în fază de căutare a propriului său drum şi a unui limbaj (stil) poetic care să-l reprezinte, Ioan Negru amalgamează experienţe poetice diverse, apelînd la o exprimare sincopată, uneori incoerentă, care vrea să sugereze caligrafia unor stări sufleteşti torturante care devin chinuitoare obsesii lexicale. Nuclee germinative - înmuguresc puţin, limbajul n-are delirul unui eu -temperamental debordant, ci turnura strunită a,' versului lucid care dă răspuns unor trăiri ce vin din adînc. Poetul se complace în descriere,’apelînd la aglutinări de cuvinte oponente, menite să schimbe' macazul logicii ' reale într-una absurdă sau în asociaţii care doresc o lărgire de registru: "miraculoasa mîngîiere a îndoielii/ la fel floarea/ /nimeni zăvorit în deşert/ sub gratiile ploii/ strigăt cu nume de lut înverzit/ doar căderea înaltă a stelelor/ la fel floarea ”■(Cenuşa curcubeului)- Cenuşă şi lacrima sînt cele două metafore ordonatoare ale discursului unei poezii care se desfoliază încet, ca o "cercetare fără cuvinte asupra cuvintelor/mirare sau minune/ înm orm întare. fără sfîrşit” (în trebare dc palimpsest).

Mircea POPA

) L a A m b a s a d a R o m â n i e iConform unei înţelegeri prealabile,’ sînt primit astăzi, localul Ambasadei României, de Excelenţa Sa,

*®buadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României «Republica Austria, conf. univ. dr. Petru Foma. îmi "nnisuri de prevedere şi pornesc din timp, pentru a •Intînia la o întîlnire aşa de importantă (pentru mine). Urc iii staţia Scbottentor, tn tramvaiul D, cu care Wintobunâ parte a Ringului (Dr. Karl Luegere Ring, tairing, Opernring), după cate tramvaiul o ia la taţta, spre Schwaizenbergplatz. Piaţa este dominată, 1,0 parte, de impunătoarea statuie ecvestră a •“'Hlului austriac Schwarzenberg, care a repurtat o

victorie asupra iui Napoleon. De cealaltă parte 'pieţei se află o uriaşă flntînâ arteziană, după carc VBe>zi un monument-surprizi pentru, mine: statuia ““Ului sovietic, ridicată în 1945 (cu O rdinal dc zi

Stalin încrustat pe postament!), avlnd înălţimea iui Avram Iancu din Ciuj-Napoca. Deoarece tn

®l*kiphil nostru (şi nu numai!) monumentele ostaşilor ^ktici "eliberatori" au fost demolate, sfnt realmente ®Wm de existenţa, în inima Vienei, a acestui monu- ***’. purtînd încă însemnele comunismului totalitar

am aflat câ întreţinerea monumentului este butt printr-o clauză a Tratatului dc Stat, semnat

Awtri» şi marile puteri învingătoare tn al doilea * mondial, în 1955), Străbatem apoi

Prinzeugenstrasse, lăsînd în dreapta ambasadele Franţei, Braziliei şi Turciei (ultima straşnic păzită, de soldaţi înarmaţi, de cînd indivizi necunoscuţi au intrat în ambasadă şi l-au împuşcat pe ambasador). Aproape de capătul străzii, pe partea dreaptă, la nr.60, se află clădirea Ambasadei Rom&niei, cumpărată de statul român fn anii cînd ministru dc externe era Nicolac Titulescu. în această clădire a lucrat şi Lucian Blaga, ca ataşat, apoi consilier de presă, intre anii 1932-1937. De aici şi-a trimis faimoasele sale rapoarte şi informări, tipărite recent, care atestă o conştiinciozitate profesională exemplară, surprinzătoare, poate, la un creator dc talia sa.

Cum pătrund pentru prima dată într-o ambasadă, am emo|ii c i nu m i voi descurca fn labirintul de coridoare pe carc mi-I imaginam dincolo de ziduri.

Emoţii inutile, căci labirintul nu exişti. în plus, chiar de la intrare, sfnt luat tn prim ire, cu o politeţe diplomatici, de câtrc doamna Pleşca, dc la serv icul de

1 secretariat, carc m i introducc dircct tn cabinetul ambasadorului.

Cu domnul ambasador n-am mai conversat de aproape douizeci de ani, dc etnd, student fiind, i-am urmat un curs facultativ de limba germani. Erau ani tn carc, aşa cum am mai spus, nici eu nu visam c i voi ajunge vreodată la Viena, dar cred că nici dinsul nu se

gîndea că va deveni cîndva ambasador I între .timp s-au întîmplat atîtea în jurul nostru şi cu noi... Domnul Fonia s-a afirmat ca un eminent germanist şi traducător (a transpus în limba română romane şi povestiri de Henrich Boli, Christoph Hein, Wielhelm Konig, , Friedrich Durrenmatt, Hotmut Gogelman, precum şi poezii deWalter von der Vogelweide, Fr. Holderlin, Minnesageri etc). Discutăm despre noutăţile din Ciuj- Napoca, despre cunoştinţe comune.

M i interesez apoi de p rio ritiţilc diplomaţiei româneşti la ora actuali, de imaginea României fn Austria, dc şansele afirmării noastre culturale, de nivelul relaţiilor romano-austriecc, de bucuriile şi neîmplinirile unui ambasador.

Cum vizitasem, cu o zi înainte, celebrul Palat Belve­dere, situat, ”printr-o sinistri coincidenţi”, vizavi de Ambasada României, nu-mi pot ascunde amărăciunea c i fn această "catedrală a sflşkrii transilvane” (Adrian Piunescu) a avut loc, la 30 august 1940, semnarea Diktatului dc la Viena. Ghicindu-mi gîndurile, Domnul Ambasador precizează: "Tricolorul românesc fluturi zi şi noapte pe Ambasada României, care este plasaţi, absolut dht lotîmplarc, peste drum de Palatul Belvedere. El constituie legimtntul nostru de a nu mai îngădui vreodată ca trupul ţării s i fie sflrtecat".

Episodul urmitor: Pentru t i ra n i Catedralei Sf. Ştefan, varal a fost ftla t ta...via ! .

Ilie RADU-NANDRA

P o e ţi i n o ş tr i

t in e r i

AŞTEPTARE

Mi-e plină inima de vise şi de dor Deparle-i răsăritul şi palma mi-e întinsă, Un ţipăt de pescăruş, stingher străbate zarea. Prin degete răsfrînte-n aşteptare,Adie-un vînt uşor, de înserare,E toamnă-n flori, priveşte!E lună în petale de crini care adorm E noapte în geana-(i, de un albastru stins Şi e tîrziu, în frunze, se-nnoptează.Din ziua ce-a trecut un soare-ngenuncheazd Sub privirea-ţi peste care flori de mod au nins h primăveri îndepărtate: V

Doina VARVA elevâ la Liceul agricol Bistriţa

_L

ADEVARULde Cluj ADM INISTRAŢIA LOCALĂ marţi, 5 septembrie 199S(6) l|

Un centru nou în apărarea intereselor copilului

Vineri 1 septembrie, la Consiliul Judefean Cluj s-a desfăşurat

' ceremonia deschiderii oficiale a Centrului de sprijin familial şi ocrotire a copilului, institufie de Serviciu social specializată în protecţia copilului - prima de acest, gen din judeţul nostru - organizată pe lîngă Consiliul Judeţean. Au fost prezenţi şi au rostit scurte alocuţiuni d-1 Victor Romulus Constantinescu, preşedintele - Consiliului,dl subprefect Liviu Medrea.dna Ann Arthur din partea UNICEF, dl Paul Bailey - supervizor din partea The Romanian Orphanage Trust din Anglia, dna Carmen Secâreanu - directorul de Program, dna Măriuca Pop - secretara Consiliului Judeţean, directori şi şefi de compartimente din serviciile de specialitate ale acestuia, angajaţi ai Centrului şi reprezentanţi mass-media.

Centrul a fost înfiinţat începînd cu data de 1 iunie 1995, prin decizia Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean, pe baza Convenţiei de colaborare încheiata între Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului, Consiliul Judeţean Cluj, Asociaţia pentru Orfelinatele din România "Pentru copiii noştri”şi The Roma­nian Orphanage Trust. Cu acelaşi prilej s-a adoptat şi Regulamentul de organizare _ şi funcţionare a Centrului, punerea în aplicare a prevederilor deciziei Delegaţiei Permanente revenind Direcţiei de coordonare şi organizare din cadrul. Consiliului.' ,-. Scopul Centrului şi obiectivele

colaborării instituţiilor sus menţionate se îndreaptă spre apărarea intereselor superioare ale copilului potrivit prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile copilului, ratificată şi de România prin Legea 18/1990. Eforturile Centrului se vor orienta cu precădere asupra familiilor în dificultate, prevenirii abandonului copiilor, asupra copiilor instituţionalizaţi şi altor categorii şi fpnomene sociale care constituie o problemă de suflet a societăţii noastre.

Personalul Centrului a fost selectat pe bază de concurs dintre absolvenţi ai - institu ţiilo r. de învăţămînt superior de specialitate cu experienţă în domeniu, activitatea urmînd să fie desfăşurată - pînă la amenajarea unui spaţiu propriu - în sediul Consiliului Judeţean. ^

' In cadrul festivităţii s-a reiterat : specificul Centrului, gîndit ca un■ serviciu public de interes comunitar, în strînsă legătură cu serviciile Consiliului, precum şi disponibilitatea întregii administraţii a judeţului, municipiului şi a reprezentanţilor Guvernului atît în a sprijini direct activitatea Centrului cît şi în a atrage atenţia unor foruri, fundaţii, bănci, agenţi economici, personalităţi etc. asupra nevoilor cu care se confruntă atît problema ocrotirii copilului cît şi - în perspectivă - Centrul nou înfiinţat şi personalul acestuia.

Consiliul Judeţean Cluj

i

!ffc

Utilajele speciale ale societăţii de salubritate ”Napoget” au devenit un element obişnuit al peisajului clujean; c Foto: / . PETCU

P r i m e l e s e n i n e a l e O c c id e n tu lu i a u a p ă r u t ş i l a G h e r laîn ultimii cinci ani, tot mai multe delegaţii din oraşul

Gherla s-au deplasat în.ţările dezvoltate ale Europei.Iar gospodarii urbei de pe Someş - care s-au perindat

şi ei prin Franţa, Elveţia şi Germania - au învăţat cîte ceva din experienţa gazdelor de acolo. Mai ales în domeniul edilitar, orăşelul transilvan poartă pecetea acestor deplasări. Oricum, experienţele pozitive de acolo sînt transpuse în practică. în ceea ce priveşte starea drumurilor şi a străzilor de pe raza localităţii de pe valea Someşului Mic, realizările edililor gherleni sînt notabile.Prin grija harnicului colectiv de munca de la Regia Autonomă a Domeniului Public, Străzi şi Spaţii Verzi, în cursul acestei veri s-au asfaltat nu mai puţin de 12 străzi pe o suprafaţă totală de peste 20000mp.!

O adevărată performanţă în Gherla, avînd în vedere că după 1989 abia s-au modernizat cîteva uliţe de la marginea oraşului. Iată că imaginea străzilor din Oc­cident a avut un efect pozitiv asupra gospodarilor Gherlii. La aceste lucrări edilitare s-au consumat nu mai puţin de 100 tonei de bitum, iar staţia de asfaltare proprie a oraşului a funcţionat non-stop de la sfîrşitul lunii mai

: pînă în prezent.Aşadar, străzile oraşului Gherla sînt mai bine îngrijite, mai aspectuoase, şi asta datorită grijii celor care conduc destinele urbei, dar şi hărniciei şi priceperii celor 33 de angajaţi de la RADP din localitate, care şi în aceste zile de sfîrşit de vară lucrează la modernizarea străzii Parcului, o zonă total neglijată în ultfmii ani.

SZEKELY Csaba

- * !*

n I

E L » ..........

- , - r , i

rSigur, acum ne e ciudă

că ne "împotmolim” ,în drumul nostru cotidian din cauza ei, dar să nu uităm că sîntem beneficiarii importantei lucrări de modernizare a Căii Mănăştur.

Foto: I.PETCU

Noi tarife pen tru înch irierea capelelor în C im itiru l C entral si M ănăştur

'■i' : .v - t - v ’ . \ - 7 -7 -în şedinţa Consiliului municipal Cluj-Napoca s-a discutat necesitatea

schimbării tarifelor pentru închirierea capelelor în Cimitirul Central şi Cimitirul Mănăştur,. Referatul din partea Serviciului administrarea cimitirelor a menţionat faptul că actualele tarife se practică dinainte de anul 1989, fărăa li se fl adus vreo corecţie care sâ ţină cont de rata inflaţiei. Menţinerea nivelului la aceste tarife (55 lei/oră pentru slujba de înhumare şi 8 lei/oră pentru depunerea decedaţilor pînă în ziua înhumării) face practic imposibilă desfăşurarea activităţii acestui serviciu, implicit repararea capelelor care se află într-o stare jalnică.

- în urma discuţiilor, s-a acceptat propunerea de a exista tarif egal pentru cele două cimitire, tariful fiind de 2500 lei/oră pentru slujba de înhumare şi 400/oră pentru depunerea decedaţilor pînă în ziua înhumării.

R olul ş i a tr ib u ţ i i le c o n s i l i i lo r j u d e ţ e n e în c o o r d o n a r e a a c t iv i tă ţ i i c o n s i l i i lo r lo c a le , în v e d e r e a r e a l i z ă r i i s e r v i c i i l o r p u b l i c e d e i n t e r e s j u d e ţ e a n (II)

, Trecerea\de la o societate hipercentralizată la o societate democratică, bazată pe mecanismul economiei de piaţă, proces început în România dupâ Revoluţia din Decembrie 1989, este un proces de anvergură şi care a început prin reconstrucţia cadrului legislativ şi instituţional.' Acest proces are în vedere şi administraţia publică centrală şi locală. în acest context; continuarea reformei administraţiei... locale este un obiectiv principal al procesului de democratizare. :

Articolul 119 .din Constituţia ' României.instituţionalizeazâ două principii fundamentale ale organizării şi funcţionării administraţiei publice, şi anume; principiul autonomiei locale şi principiul descentralizării serviciilor publice. Pentru ca acest proces sâ aibă loc au înccput sâ sc transfere, simultan, responsabilităţi şi mijloace către autorităţile locale. Desigur că acest proccs nu sc poate realiza decît trcjitat, pe etape, ficcare etapă avînd obiective şi priorităţi spccifice. Reaşezarea raporturilor dintre ccle două administraţii, cea centrală şi cc.a locală, presupune o reformă complementară a ambelor administraţii şi carc trebuie pregătită temeinic din ambele părţi. Cel mâi important obiectiv al reformei ad­ministrative este transformarea administraţiei, definită în principiu ca'totalitatca serviciilor publice,într- o reţea dc instituţii care să fie puse în slujba populaţiei şi sâ-i olcre

acesteia servicii care îi şînt necesarele un înalt nivel calitativ, ştît în domeniul educaţiei (învăţămînt, cultură), asistenţei sanitare, asistenţei sociale, stării civile, protecţiei mediului, alimentării cu apă potabilă, a transportului, a ordinii publice şi altele. Trebuie renunţat definitiv la vechea co’ncepţie dinainte d^l989 care, din nefericire, se mai manifestă în acest domeniu. : ,

Nu trebuie să uităm nici un mo-- ment faptul că populaţia reprezintă pe de o parte contribuabilii, iar pe de altă parte electoratul atît pentru alegerile localc.cît şi pentru alegerile generale. în acestâ dublă calitate are dreptul, iar prin educaţie şi datoria de a controla cum este utilizat banul public şi .cum autorităţile alese îşi îndeplinesc mandatul de încredere care li s-a acordat. Un criteriu esenţial dc apreciere este însăşi calitatea şi eficienţa serviciilor publice. în acest sens este necesar transferul autorităţii ' dinspre administraţie către populaţie.> în această privinţă un rol deosebit dc important îl au autorităţile locale (judeţene, orăşeneşti şi comunale) ale unităţilor adminsitrativ- tcritoriale."Acestea trebuie sâ sc pregătească sâ preia şi sâ-şi asume noile responsabilităţi. Reforma administrativă nu sc'poatc realiza numai pc calc legislativă. Ea' presupune ' o pregătire corespunzătoare ■ logistică, modernizarea serviciilor, resurse

financiare şi perfecţionarea în domeniul practicii manageriale a celor care lucrează în serviciile publice şi, nu în ultimul rînd, o schimbare de comportament şi .. mentalităţi atît a funcţionarului public, cît şi a populaţiei. Prin calitatea serviciilor publice se asigură condiţia esenţială de modificare a comportamentului şi mentalităţii cetăţeanului şi respectiv, a populaţiei. Ritmul reformei admi­nistrative depinde de condiţiile, prezentate anterior şi de factorii implicaţi: autorităţile administraţiei centrale, autorităţile administraţiei " locale şi condiţiile economico- sociale. Frecvent apar dispute asupra

: acestei probleme, reproşurile fiind reciproce. Dc fapt, aceste discuţii au loc şi în ţările cu vechi tradiţii democratice. Este suficient să se studieze legislaţia în acest domeniu a acestor ţâri pentru a aprecia diversitatea mare care există în spe­cial în privinţa raportului între administraţia ccntrală şi cca locală.

Această diversitate sc datorează şi tradiţiilor şi evoluţiei specifice a fiecărei ţări în parte. Indiferent de această diversitate, s-au conturat însă principiile dc bază la carc s-au aliniat aceste ţări şi care condiţionează aderarea ţârilor din centrul şi estul Europei la structurile europene. Ele sînt cuprinse în Carta Europeană â Autonomiei Locale/Ia. care a aderat şi România, urmînd a fi discutată în Parlamentul României în vederea ratificării.

Desigur câ administraţia publică în aceste ţâri, şi este normal să fie aşa, calitativ este superioară unei ţări aflate în perioada de tranziţie de la un regim totalitar la o societate democratică. Funcţionarea eficientă a unei societăţi depinde de stabilirea raportului optim între rolul guvernului şi al adminsitraţiei centrale şi rolul administraţiei locale.

Raportului optim trebuie să asigure obiectivul major de armonizare a intereselor naţionale cu cele ale colectivităţilor locale. Desigur câ acest raport depinde de perioadă în care se află'procesul reformei administrative şi condiţiile în care ea se desfăşoară,

controversele cantonîndu-se asupra ritmului reformei.

La consfătuirea reprezentanţilor consiliilor judeţene, organizată la iniţiativa Consiliului Judeţean Cluj (Cluj-Napoca, 2-4 iunie 1993) şi care a fost onorată de prezenţa Preşedintelui României, dl Ion Iliescu, primul-ministru, dl Nicolae Văcăroiu, miniştri, reprezentanţi.ai Parlamentului României, ai Justiţiei, s-a discutat conceptul de administraţie publică locală şi autonomie locală în statul de drept. Deasemenea, s-â abordat şi problema, rolului şi atribuţiile consiliilor judeţene. * •

prof. upiv: dr., Victor Romulus ;

7 CONSTANTINESCU ' preşedintele Consiliului

. judeţean Cluj

/'Vi * J1 t {i* îj *

Cum este receptată democraţia în . ţările Europei de Est ş i Centrale ?Revista “Economic Reform Today" ne prezintă rezultatele unui interesant sondaj din care rezultă că. marea majoritate a popoarelor în tranziţia pun mai mare preţ p e prosperitatea economică şi securitatea socială decât p e libertatea principiilor unei democraţii politice. Prin contrast, vest-europenii susţin că democraţia se defineşte In primul rând în termeni politici. Chestie de mentalitate...

Telegraf• în şedinţa de pregăti),

trimestrială a prefecţilor, desfăşsnţ în ultimele zile ale ale lunii angsţ discuţiile s-au axat pe problamti, aplicării Legii nr. 55/1995 4 accelerare a privatizării, a măsurii, privind ’ punerea în practică , ordonanţelor adoptate de Gnven \ vacanţa parlamentară, precum ţi ţo analiză a modului de aplicarei Lfegii nr. 67/1995 referitoarei protecţia socială.

• • în conferinţa de presă dii săptămînă trecută a Ministenlj Sănătăţii s-a afirmat că în Proiectil de reabilitareşi restructurare Sănătăţii, finanţat de Ba»t| M ondială,'unul din obiectivei importante îl constituie îmbuci tăţirea asistenţei sanitare de urge® la nivelul tuturor, eşaloanelt medicale, în vederea îmbunătăţii) asistenţei medicale de urgenţţ Ministerul Sănătăţii â fost preocup de înfiinţarea, organizarea şi dotam a l 00 de Centre de Sănătate Rara (CSR), organizarea şi dotaig Camerei de stabilizare a spitakj judeţene, reorganizarea şi dotai; serviciilor de ambulanţă din ţaii

• Direcţia de Informare şi ReUŞ' Publice a M. Ap.N. a editat revii "Romanian Armed Forces - A Put ner For Peace”, pentru a fi ditai participanţilor la exerciţiul "Coci rative Determination ’95” care sen desfăşura la Sibiu în acestă Inii revista cuprinde, printre altek prezentarea poziţiei geostrategic; României, a sistemului naţionali apărare, a reformei Arinali Române, date privind dotarea bugetul armatei, relaţiile.militii internaţionale ale României, prea şi* viaţa spirituală a Arma! Române. '-7 • Adrian Severin, vicepreşedht al Partidului Democrat, a declarai: recenta conferinţă de presă a PJ, că partidul său se pronunţă peşti reconcilierea istorică între Româii şi Ungaria după'modelul franc german. Adrian Severin a foşti părere că "atunci cînd se vorbeşte i reconciliere internaţională intenŞ trebuie sprijinită de acţiuni cot crete”; totodată, reprezentantul PJ a menţionat că"cei care vorbesc 4 reconciliere pe plan extern au nits cu totul de reconciliere interni; afirmînd câ spiritul de reconcilie* trebuie să fie unitar, Adrian Severi s-a arătat sceptic în privinţa şansek) unei "împăcări” pe plan extern atît timp cît cea internă nu se product

- « M unicipiul Cluj-Napoca fl beneficia totuşi de o monografie ideea a fost acceptată în şeditţi Consiliului local al municipiile Cluj-Napoca din data de 31 aigxS a.c:,chiar dacă "scurta monograf* istorico-culturală” se va numi”gk>i"

• Consiliul local al mnnicipralo Cluj-Napoca a avizat favoraW solicitarea Institutului de Isterie privind alocarea Suinei de ■> milioane lei din rezerva bugetari i anului 1995 pentru manifestări!* dedicate împlinirii a 75 dc ani de b înfiinţarea institutului; momeatil aniversar va-fi marcat printr-< sesiune de comunicări, cu iovititi din, ţară şi de peste hotare, si organizarea unei expoziţii documentare.'. " în şedinţa din 31 august 19951

Consiliului municipal Cluj-Napoc» s-a respins (nu în unanimitate' discutarea unui material venit da partea Asociaţiei pentru Adevini Revoluţiei din judeţul Cluj, argumentul că respectivul matern! (e vorba despre o sesizare * prefectului referitor la modul^ aplicare a prevederilor LegiiBr *-1990 dc către executivul Primărie Cluj-Napoca) a fost. înmin* consilierilor doar în pauza şedinţa

^marri, 5 septembrie 1995 P U B L I C I T A T EADEVĂRULcfe Cluj

\

■N

I

B u c u r e ş t i

vă invită să vizitaţi standul de

(peste 800 de modele)

T îrg u l d e B u n u r i d e C o n s u m

Napoca '95T elem ob il 0 1 - 8 - 6 0 1 8 2 0

(3120425)

A C A D E M IA D E A R T E V I Z U A L E

-IOAN ANDREESCUteii . : : ‘ Ciuj-Napoca ' ' ■ ..

cu sediul în piaţa Unirii nr.31, organizează concurs în data de 12 sept, 1995 ora 9. pentru ocuparea a

ri$li:iocrn:hmetTJ

stiIrKS3f*rhatnrk3

iiikbnl'*Crjsiî'i

- < cz c'' is iî

al«J*

• 2 p o s t u r i d e portar ( b ă r b a t )

Informaţii la biroul personal zilnic între orele 10-13- ' (2 4 0 2 4 6 ) .

RA A ER O P O R T CLUJ-NAPOCAa n u n ţ ă c o n c u r s p e n t r u p o s t d e

M J V A G E R în d a ta d e 2 0 .1 0 .1 9 9 3la se d iu l M in is te r u lu i T ra n sp a r tu r iU * r

B u c u r e ş ti .' * ' ............Solicitanţii, d u p ă c o n s u lta r e a le g i i G G /1993 fi BG 2G 3/199& , v o r d e p u n e a c te le la s e d iu l

R A A e r o p o r t C lttf-N poaca, Js tr . T r a ia n V u ia 1 4 9 .

In fo r m a ţi i la te L 0 6 2 /1 9 2 2 8 8 , d -na M u n te a n u F e lic ia .

(7&&H5H) ■

r =

JOIN H A N D S IN A W I N N I N G T E A M Î

kl Pagette needs: v .Iiale» representatives • winners1 People in accounts * reliable•contact & customer service - who knows wlth people|Purchaslng - wlse negottator -"«hnlclans - professlonal

**our people... know Engllsh . ■are communlcatlve ■have inltlative ■are Independent... , ■

... |ust Hkeyou! jWe send your CV and a letter of motlvation at the

owlng address:- Str. Albini nr. 21 CLUJ NAPOCA

t a e p I n t o u c h . . . (242525)

Authorised DealerROXERS.A.

MuK mal bina eu nd decât Ifiră noi .•copiatoare* faxuri* maşini de scris* imprimante •calculatoare •consumabile

XEROXThe Document Company

Str. lozsa Bela 10

ITh« Open I Univarsity

Open Business Schoolfar Op»Cfnwia Edmlo»

D a c ă d o riţ i s ă fiţi co m p etitivIntr-un mediu concurenţial c o d e c s va oferă:

Posibilitatea de a studia managementul fi marketingul ? fără a întrerupe activitatea profesională! .

BZT784 Managementul Competitiv - 42as {integrai y«os(in tot) BZT786 Managementul Relaţiilor, cu Clienţii si Cumpărătorii

• 380S (inieg«lV410S (& rate) BZT655 Management Financiar.--«o$ (imigrai )/-*«» (th.nie) -

Pachetele de curs conţin: xplume de studiu, volume de referinţă, casete audio i i video," teste'şi dischete. Plata fii lei la cursul zilei. Cursurile se finalizează printr-un examen scris, fn urma căruia se poate obţine un Certificat de Curs cu valoare european? acordat de Open Uni verşi ty din Anglia. Studiile se pot continua pana la nivelul de M B A - M a ş te r in B u s in e s s A d m in is tra tio n . g

: Data limilî de 1h scriere: 22 Septembrie 1995. Q-fInformaţii suplimentare st pot obţine la: CODECS Centrul Regional Clif

P-ţa Ştefan cel Mare 5, (064-192560)

T H E B EST M flW K iE lţS D O IT W ITH CODECS!

/ rR Â A e r o p o r t u 1

o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e p u b l i c ă î n d a t a d e 11

s e p t e m b r i e 1 9 9 5 o r a 9 ,0 0 p e n t r u v î n z a r e a u n u i

c o r p C a z a n C e n t r a l ă T e r m i c a t i p M e ta l i c a d e 21

e l e m e n ţ i . •.' -

î n s c r i e r e a s e f a c e la s e d i u l A e r o p o r t u l u i C lu j -

N a p o c a s t r . T r a i a n V u i a n r .1 4 9 . (762857)

Consiliul Local Aşchileu Judeţul Cluj

anunţă licitarea execuţiei unui pod din beton peste Valea Borşii, la Aşchileu. Licitaţia va avea loc la Consiliul Local Aşchileu, în data de 18 septembrie 1995, ora 10,00. Documentele se vor ridică de la sediul Primăriei Aşchileu contra sumei de 50.000 lei. (242565)

Regionala de C ă i Ferate Clujcu sediul în piaţa Avram Iancu n r .l7 ,

organizează licitaţie la data de 0 3 .1 0 .1 9 9 5 ora 10 în vederea irinzării d e a n sa m b le ,

’ s u b a n s a m b le ş i m a te r ia le r e z u l ta te d in c a s a r e a u n o r m a ş in i d e c a lcu l

t ip M u r e ş , O d h n er , Felix, A s c o ta ş i m a ş in i d e s c r i s t ip E rika , C o n su l

a l te le d e c î t m ijloace fixe.

Lista obiectivelor poate fi consultată la sediul ’ nostru camera 146. (241257)

s . c . M O N D IA L P R IM E X s r l

vinde EN G R O S Tel. 064-167390CHIPS 0,75 gr. 900 lei/bucADIDAS 6000 -19000 lei /bucPĂTURI duble Spania 31000 lei /bucDETERGENŢI Italia 2000 lei /bucVOPSELE pentru zugrăvit interior, exterior 2300-4500 lei/kgPreţurile nu includ TVA dar sunt negociabile.

(242509.510)

COMPLEX COMERCIAL «MIHAI VITEAZUL", ET. 1 DESCHIS ZILN IC: ORELE 8-20.

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă

A C O R D S . R . L .C iu j-N apoca ,'P -ţa 1848 n r . l , tel. 437429 sau 437430

. ■. ■ Im p o r ta n t” Woft/fă în ru te" Ju r ti tlubîntln

V inde în ra te , d in stoc şi pe bază de com andă toa te tipurile de m obilă: bib lio teci, do rm itoare , cam ere de tineret,

com ode TV , m ese p lian te , m obilă de bucătărie. Societatea noastră m ai com ercializează: parchet, lac, aracet,

< d iluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, •' 1 ' ■ d e ro e tc . (242570)

s.c. AWA com-intangajează: .. .

- lucrători comerciali cu experienţă

Informaţii la sediul firmei str. Calea Turzii. ' t e l . 1966 0 0 , 198800 .

[2 4 2 5 6 7 ]

i e h i i b m ţ HUTILAJE PENTRU INDUSTRIA ' ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUI

Str. Fabricii de chibrituri nr. 5-11 ANUNŢ '

Persoanele care nu şi-au ridicat Carnetele de acţionar de la Banc Post (ca urmare a depunerii carnetelor cu certificate de proprietate prin acţiunea

; de Ofertă Publică din aprilie-mai a.c.) sînt invitate la sediul societăţii în perioada 6-22

septembrie, în zilele lucrătoare, între orele8 -1 0. fP425B9l

S p i t a l u l C l i n i c

d e R e c u p e r a r e: - Ciuj-Napoca

organizează în data da 15 septembrie 1995, ora 9, concurs pentru ocuparea unui post

vacant de Z U G R A V - V O P S I T O RInformaţii suplimentare se pot obţine la

telefon 1 2 3 0 6 6 int. 106.

ADEV ARULdo C/u/ PUBLICITATE marţi, 5 septembrie 1 995

AIUUIUT

C o n s i l i u l l o c a l

a l m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a ,anunţă scoaterea la licitaţie publică, la sediul

său-din strada Moţilor nr. 1-3, Sala mică de şedinţe, în data de 25.Q9.1995 ora 9 .ih vederea închirierii

următoarelor spaţii cu aită'destinaţie:

■ Nr Iert

Adresa spaţiului Suprafaţa totală (mp

Destinaţia |

1 1 - Andrei Şaguna nr. 17 parter[32B.2B]

depozit |

1 2 Eroilor nr.5 ■" , • subsol „ 37.86 ‘

depozit

8 3 Vasile Alecsandri nr.1 subsol ' 134.91 ,

spaţiu comer- . cial+depozit

1 4 . Traian Vuia nr,41 parter 556,00 curte

' 407 ,00

; activit-c'ultu- rale+comerciale

1 5- Iuliu Maniu nr. 18 parter şi etaj 653,25

depozit

Societate Comercială

F IN A N C IA R Ă P E A CŢIUN I.•

- oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază deCONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 10% dobîndă pe

lună la investiţiile în lei.: Investiţie minimă y

5 milioane lei.Relaţii la tel. 146290.

Wnzâri-cumpărări . apartamente, case,

terenuri, pm PRIMORDIALstr. Braşov nr.44; tel. 147897. ,

orele 10-17 (242CB1) J

V în z ă r i, c u m p ă r ă r i , s c h im b u r i . în c h ir ie r i la c e le m a i a v a n ta jo a s e

p r e ţu r i .T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 , o r e l e 9 - 2 2 . z i l n i c -

posibilităţi apă, gaz, curent. Tel 18- 89-38 după ora 20. (575801) ,

Documentele licitaţiei se ridică contra cost de la camera 83, începînd cu data de 11:09.1995.(7601671

HELVILA-I n t e r n a t i o n a l Cluj-Napoca

Prin magazinul din P-ţa Cipariu nr,9-mezanin VINDE IN IUTE IN TOT JUDEŢUL ,

• MOBILĂ• TELEVIZOARE,CONGELATOARE s i FRIGIDERE• MAŞINI D E SPĂLAT AUTOMATIC, ARAGAZE• Mobilier modular, import.Grecia pentru orice tip de birouri §

ZILNIC 8*20 Prin no i puteţi obţine şi ACŢIU N I SA F I o SIMBATA 8-13 cu cel mai m ic comision, Intre 3% si 1,5% ^

E lV llA internaţional , Td/Fax i §64 -193447

MATRIMONIALE• American 29/180, doresc să/ - • • • • ...

cunosc beautiful educated girl 18- 28 ani, studentă. Tel. 069/44-89- 29.(434154)• Intelectuală ti trată,fără obligaţii,

prezentabilă, sociabilă, doresc cunoştinţă domn 50-55 aiii. Condiţii asemănătoare.-CP 1106 OP 1. (557220): • Inginer 59/172/80 doresc prietenie (căsătorie) doamnă prezentabilă, situaţie. Tel. 15-08- 58; 15-22 (557242) ^ ■ ■

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

mpăr teren pentru ■trucţii, garsonieră şi

ent. Tel. 142-907.

N D. G AR S 0 IUI E RĂ% /Â P ARTA M E NTt\CA S Âffr %EREj\l^5Tel-,î43!2d#12'

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă , ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:

RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export" ■ 'l ic it a ţ ii

■ CONCURSURI pentru ocuparea - unor posturi vacante

■ INTERMEDIERI V■ VÎNZĂRI • CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII

V ă a ş te p tă m Z IL N IC , în c e p îh d d e L U N I ş i p în ă V IN E R I, î n t r e o r e le S - 1 6 , la

s e d iu l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a 1 6 . I n f o r m a ţ i i la TE LEF O N U L 1 0 7 3 0 4

P R O M P T IT U D IN E , C A L IT A T E ş i f R A P ID IT A T E s î n t a t r i b u t e l e

s e r v i c i i l o r n o a s t r e .

V Ă A Ş T E P T Ă M !

■ * SC Siam SRL vinde vitrine frigorifice noi. TeL 43- 80-02; 12-29-39 (433258).

• Vindem acumulatoare din import. Str. Plopilor nr, 1, tel 42-50-06'(575715)

• Vînd convenabil SRL. Tel 13-82-43 (575740)

SC Virginia SRL vinde casete goale pentru bere, noi, 160 bucăţi Tel. 16-77-71. (557183)• Vînd sifonărieîn spaţiu închiriat.

TeL17-49-04; 17-28-54. (557205) - • Vînd maşină de îngheţată şi cumpăr maşini accidentate înmatriculate. Tel. 12-37-42. (557239)• Vînd camionetă Ford 1,5 to. Tel. 19-17-92. (557266) .

• Cumpăr masă de tîmplărie, butuci de lemn din diferite esenţe pentru sculptat. Tel. 19-44-27. (428535)

• Vînd spaţiu cofnercial în construcţie, 380 mp, realizat 70%. Oferte serioase tel. 12-80-21. (428598)• Vîndbolţari38x 18x 15.Tell3-

47-39. (575512)• Vînd frigider industrial 2 uşi, cu

agregat 850 K. Tel .15-92-88. (575545)

• Vînd firmă decembrie 1994, obicct complex. Tel 18-07-16 ora •20. (575745)

• Vînd maşină îngheţată şi vitrină frigorifică. Tel 12-18-67. (575755) , • Vînd urgent şi convcnabil casă dc marcat marca Omron, stare bună dc funcţionare. Tel 14-47-15. (575804) *• Vînd tcrenîtizonă buna. Telefon 16-93-91. (575778)• Vînd teren intravilan 8000 mp,

• Vînd casă ultracentral doua camere dependinţe, singur în curte cu teren 487 mp str. Copemicus nr.1 7, vizibilă începînd din04.09.95 între orele 16-18, plata în valută. (434325)

• Vînd apartament de 2 camere finisate, mobilate complet, în Zorilor. Str. Lunii nr. 4 ap. 13. (428552)

• Vînd urgent apartament 2 camere cartier Gheorgheni In jorm aţii tel. 41-43-12. (428617)

• Vînd apartament 2 camere confort Imărit, finisat, imediat ocupabil Str. F-cii de Zahăr nr. 7 ap. 3. Vizibil orele 12-20 (428633) : /■'

• Vînd casă particulară stn Gruia nr. 31. Tel 13-67-04 orele 17-201 (575606)

• Vînd casă str. Dornei nr. 37, cartier Gruia. Tel 13-30- 86; 17-36-67 (575629)

• Vînd casă zona centrală, 6 camere dependinţe. Str. Ion Mincu nr. 5. (575639)

• Vînd apartament 1 cameră zona Grădini M ănăştur. Tel 14-27-63. (575718) T

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat, TV cablu, telefon, garaj zidit şi Dacia 1309 din 1994. Tel 15-34-53. (575721)

- • Vînd garsonieră în Zorilor, etaj L ulreafinisată, ocupabilă imediat, 14 milioane. T el 14-63-83 orele 9- 15 şi 15-95-41 seara. (575724)

• Cum păr urgent apartament 2 camere confort I cu telefon. Ofer 20-21 milioane lei. Tel 17-77-47între orele 15-19. (575732)

• Vînd apartament 3 camere ultra finisat. Calea Dorobanţilor nr. 90 sc. II, ap. 44, între orele 16-20. (575733)

• Vînd camion Gaz 5 t, 1986,2000 DM sobă încălzire centrală gaz300 DM, combină păioase John Deer 15 mii DM, Mercedes 250D 19. 000 DM, apartament 3 camere 16.000. DM. Tel 23-14-67orele 10-12; 17-22(575791)

• Vînd apartament 4 camere finisat 21000 DM.. Cumpăr Dacia 1300.-Ofer 2 milioane. Tel 16-72-61; 13-51- 92(575795),.

• Vînd apartament finisat,, mobilat, 3 camere, 2 balcoane, beci. Telefon 15-77-66. (575821)

• Cumpăr apartament 2-3 camere la parter. Tel. 15-42-45. (434309)• Vînd, închiriez casă mare nouă

bună pentru orice activităţi. Tel. 13-18-81 între 14-22. (434383)• Vînd garsonieră str. Dîmboviţei

bl. 89. ap. 60 finisată. Vizibil între. orele 17-19. (557104) -

• Vînd apartament 3 camere str. Alvema. Informaţii latel.,1 5-45-96 (557157)• Vînd apartament 3 camere zona

Big. Tel. 17-92-44. (557169) . '; • Vînd casă familiară de 5 camere ; baie,.două holuri, grădină şi vie.- Informaţii miercuri, joi, vineri între orele 18-20. Tel. 31-34-66 sti Gh Lazăr nr. 54 Turda. (557170)

• Vînd garaj. Informaţii str. Gorunului nr. 3 ap.*25 zilnic după, ora20. (557171) -v '• Vînd casă vad buh. Tel. 14-02-

89. (557173) , 0■ • Vînd apartament 2 camere str.

Mănăştur nr. 76 ap. 28 bl. E2 parter,- posibilitate de privatizare. După. orele 16. (557178)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel. 43-82-50 între orele 10-17. (557180) - r

• •, Vînd apartament 2 camere, telefon tv cablu, et. 3 str. Primăverii nr.6 bl. S2. Tel. 17-12-25. (557185)■ • Vîndurgentapartament2camere finisat. Str. .Parîng nr. 16 ap. 54. (557186) /• Vînd sau schimb cu autoturism

plus diferenţă 3 Ha teren ( cu pomi) comuna Gîrbău, intersecţie şoseaiia Gîrbău-Cluj-Gilău. Tel.' 19 -57-84 azi după ora 15. (557191)

• Vînd vilă 5 camere cartier A. Mureşanu. TeL 14-94-88. (557192)• Cumpăr garsonieră, ofer maxi­

mum 8,5 milioane. Tel. 17-45-17. (557199), • Cumpăr garsonieră.'"tel. 069/

42-36-66.(557200) ■- • Vînd garsonieră confort I str. Dîmboviţei nr. 81 bl.D16sc.Iet.IH ap. 47. TeL 15-3 l-17preţ avantajos.(557211)

• Vînd apartament 4 camere str. Ciocîrliei nr. 1 bl. CIO ap. 27 Mărăşti. (557215) ' ; ; ' "'• Vînd sau schimb apartament 3- camere Mănăştur str. Mehedinţi nr. 17 bl. 02 sc. Vet. 2 ap. 94. (557216)

• Vînd apartament 4 .camere confort IIet. IIcu balcon,Mănăştur. Tel. 14-59-51. (557223) - :

• Vînd 3 camere. Tel. 18-37-02. (557225) .

• Vînd apartament 3 camere str. Gorunului. Tel. 15-87-69. (557227)■ • Vînd apartament 2 camere

confort 2 parter cartier Plopilor vechi. Tel. 13-73-15. (557233)

• Vînd casă cu grădină în cartier Gruia. Tel. 43-71-87. (557254)'

• Vînd urgent casă cu grădină cartier Gruia. Tel. 13-38-00. (557265)• Vînd garsonieră confort I parter

Tel. 19-24-59. (557268)Cumpăr garsonieră Tel. 14-98-

57 zilnic între orele 16-18. (557271)"• Vînd apartament 3 camere ’

confort I cu terasă mare etaj I. - Informaţii str. Mureşului nr. 37 bl. R3 ap. 3 sau tel. 14-83-12. (557273) 1* Vînd apartament în Gheorgheni 2 camere, Dacia break, microbus Peugeot J5, dubă L3000. Tel. 11-18 -63.(557274) \ ' ;■ • Vînd" garsonieră mobilată la ' parter str. Bucegi nr. 14 bl. Tl ap. 8 Mănăştur. (5^7280)....*• Vînd urgent apartament 3 camere

confort II, parter în Gheorgheni parţial mobilat 25 -milioane

negociabil. TeL 14-63-43 oi^j 22.(557288)• Vîndapartament ultra cejk

pivniţă, telefon internaţi^ cablu, posibilităţi privatiza^ 18-54-57.(557289)• Vîndapartament 3 camenş,

. str. 21 Decembrie nr. 137 bl|~ 2 et. 4 ap. 56 sau schinj camere Mărăşti + difţ; (557295) . ’■ • 'Vînd garsonieră confe Răsăritului nr. 108ap. 16. (5;'«(

• Vînd apartament 3 ... confort Rejaţii zilnic 9-15 lait[|

75-16 (557299)• Cumpăr sau închiriez pe ,

lung garaj în zona str. Rovit calea Bucureşti, str.' Fabricii^ la tel. 15-43-26 după ortfcj (557300)> Vînd garsonieră confc-(

Cemei nr. 9 et. II ap. 26.1 între orele 10-20. (557303)• Vînd urgent apartament 3n-t

confort I et. 6 cartier />; ocupabil imediat. TeL .1 (557305)

• Vînd apartament 2 a» confort II str. Mehedinţi, milioane. Tel. 15-00-43 dţi J6. (557307) H• Vînd casă zona Pata. Tclll y

90(428543)• Vînd garsonieră confdij

cablu. Tel. 16-92-47. <4-28541)• Vîrid garsonieră str. P i:

27 bL H8ap. 1 dupămasa. (i®• Vînd 2 camcre ultra fini s>:z

str. Cehoslovaciei nr. 2 bLJIi bun şi pentru privatizare. (05:• Cumpăr apartament 1 cam

str. Pata. TeL 15-44-54. (411»• Vînd casă familială, tr

grădină, total 800 mp, motc cu ataj U 350. Str. Nădăşeli tel. 13-19-91; 124277 oreW (428558)• Cumpăr casă cu gaz, apă,ae

în Baci sau Cordoş. TeL l t f (4285611• Vînd garsonieră str. Zamfc

21 ap. 18 bL G6,preţ 5 ,5 miit negociabiL (428562). • Vînd apartament 2 cairc» Năsăud nr. 10 bl. Y8 sc. 2 «t"u 62(428565), Vînd^apartament 2 cao:<( curte bun şi pentru privatizai^

< Tutunului nr. 24. (428568)• Vînd garaj demontat tip fa

Tel. 12-72-13.(428577)• Vînd garsonieră str. RăsiM

nr. 104 ăp. '38, nouă miliotf* TeL 11-72-48.(428584)

• . Vînd garsonieră confort l ! Porţile de Fier nr. 4 bL B l l,e$ 10. Zilnic după ora 18. TeLl ' 16 orele 12-15.(428586): • Vînd casă în central oft?*

Turda, cu grădină şi curte Informaţii la Balint Matia, ti5 20-55.(428604)

• Cumpăr apartament 2 ca)*5 zona Gheorgheni (Micro 1 sf Tel. 41-40-69; 41-40-99 op» 13.(428608)

• Vînd avantajos gars^ confort 1 mărit, str. I. Cosind nr. 15 ct. 1 ap. 5 cartier Cordoş/ 9,8 milioane Ici. (428614)• Vînd tcren la Coada Lacul*

laBcliş,9.000mpeu 5 milioasi11 Tel. 18-40-61.(428619)

• Vînd cabană din grinzi milioană lei. Tel. 18-4^ (428620) 'V "

• Vîrid garsonieră mobJ frigider,telefon,parter.TeL I I 1'

28(428624)

mărci, 5 septembrie 1995 P U B L I C I T A T EADEVAtrtn.d0 CJaf

V

"Adevărul ile G/a/”!

lU fc a ft . , _ s '

toate $uâtu>tite! ţfoşian, căutat iernai fiettfatc C& . m Z ttM d a u u u i

tite de acwict m *Dv&‘

3-4 camere în Cluj. Tel 16-82-87.(575831) '■ . .♦ Vînd apartament 3 camere pentru

pretenţioşi în Grădini Mănăştur. Calea Mănăştur nr. 72, ap. 42, et: IV

•între orele 19-21.\575833)• Vînd garsonieră confort I str.

Cojocnei nr. 16, Bl. C15, et. I, ap. 19 ,sau schimb cu apartament 2 camere confort; Tel 15-15-81. (575837) ^ 7 ,T

• Vînd garsonieră str. Porţile de Fier nr. 2, Bl. bl2, sc. I, ap, 15. Vizibilă întreorele 17-20. (575839)

Tind apartament 2 camere parter m Pata, posibilitate privatizare; ipăr apartament 3 camere zona

ta-Gheorgheni. Tel. 15-8894 iţa orele 16. (428634) V . W2 camere; telefon, tv cablu, «centrală. Tel. 19-17-25 seara *18-21.(428636) •Vmd casă 2 camcrc, grădină,

idmp, str. Dragoş Vodă, preţ 65 lilioane lei. Tel. 18-19-07.

V'WJJJV Vînd { rirăşti, str.1

Vlnd 5000mp teren construcţii iparcele de lOOOmp, zona

leni-Borhanci. Tel. 18-08- J seara. (428650) ■1 Vmd apartament 2 camere str.i Alexandre seu nr. 15 bl. L2 sc. 2 14 ap. 38 între orele 12-17. W53)

garsonieră confort I Cojocnei. Tel 12-39-,

1(575423) -’ Cumpăr casă cu 2-3 camere, în taă stare, zonă de deal sau munte (#■30 km de Cluj), la un preţ inabil. Plata în valută. Aştept

oferte serioase la tel 17-59- *(575440)'Vînd casă şi apartament în vilă. '419-03-84. (575443)' Vînd apartament central în

■feiiţajud Călăraşi; Tel 13-11- *(575543) . s;:'Vmdgarsonieră finisată confort ^Ciobanului 6, Bl. 03, ap. 174 •'5562) . . ... , ’Vîadapartamcnt confort I etaj X ^«Gheorgheni. Tel 15-65-83. S'5607) . 7 7 .'Vlndgarsonieră confort I str. N’toinr. 2, Bl. Cl.et. 3,ap, 37.

iHlzilnic orele 18-21. (575616) Vînd casă Calea Turzii nr. 43

teren pentru sediu firmă , depozit. Tel 19-81-73. -5618) •‘ c«mpăr casă/teren. Tel 14-85-. ” (575620) . , : • : •' Vînd apartament 1 cameră.leftfon 17-67-48. (575701)' Compar apartament 2 camere. ^•S-lâmilioane. Tel 17-67-48.-5/02) .

• Vînd apartament 1 cameră. Preţ fix 16.000.000. Tell 7-90-17 seara (575722). ' . v -

' • Cumpăr contract ICRAL. Telefon 17-02-48 între orele 15-18. (575727) ■ -

•’ Vînd apartament 2 camerc confort 1 finisat, str. Pata, preţ 35 milioane. Tel 14-78-53. (575735)• Vînd garsonieră Mărăşti, preţ 8,

5 milioane. Str. Cernei nr. 9, ap. 98. (575744)

• Vînd apartament 4 camerc parchetat, telefon, pivniţă. Tel 16- 29-60(575751). • Vînd apartament 3 camere confort I finisat, decomandat,. (ne)mobilat Str. Haţeg nr. 26, Bl. LI,ap. 19, et. 4 cartier Grigorescu. (575759) ' -

• Vînd garsonieră confort I cu îmbunătăţiri. Str. Ciobanului nr. 6, ct. I, ap. 28. (575761)

• Vînd apartament 3 camere confort 2,Mănăştur. Str. Tazlăunr.1, Bl. Cl ap. 3 zilnic între orele 17-19. (575765) ;* Vînd garsonieră str. Cemei nr. 2,

ap. 70. Informaţii zilnic. (575777)-• Vînd casă cu grădină. Str.

Colectiviştilor nr. 3, Someşeni.(575782)’ ’ '

• Vînd urgent 'apartament- excepţional, 3 camere, finisat, mobilat, Zorilor, et. 3. Tel 17-34- 25,16-59-59(575786)

• Vînd apartament 2 camere confortl. Str. Gruia nr. 58, Bl. Bl, ap. 3. (575788). "7

• Vînd Mercedes 260E, 1987, apartament 2 camere, 2 băi, în casă particulară, central (cu o uşă sc transformă într-un apartament şi o garsonieră). Tel 19-92-43. (575812)

• Vînd apartament 2 camerc etaj rVMărăşti. Tel 15-84-17. (575824)

• • Vînd apartament 2: camere Mărăşti confort I mărit, bun privatizare şi Daciadin ’ 87. Tel 15- 84-17. (575825)r Vînd/schimb garsonieră Cluj şi

casă+tcrcn în Huedin, excelent privatizare, vad comercial Autogara, Gara CFR, cu aparatment

• Cumpăr talon BMW 320 sau asemănător. TeL 18-75-83 sau 19-37-71. (557251)

• Vînd Mercedes 240 stare foarte bună,- 6300 DM şi VW Broască 2 milioane lei. Tel. 17- 29-31.(428618)

• Vînd autoturism Mitsubishi Galant HB, 2000 cmc, cu aer condiţionat, servo direcţie, geamuri electrice, an fabricaţie ’93, înmatriculat Cluj, primul proprietar, preţ negociabil 17.000DM. Vizibil zilnic între orele 9-17 str. Par­is nr. 40 sau tel 13-52-73. (575365)

• Vînd Ikarus 255, cu'45 locuri, tip - turism , neînmatriculabil, aspect şi stare> bună. Relaţii la telefon 065/14-19-44. Tg. Mureş. (575664) •;

• Vînd VW Golf GT1988 şi Seat Ibiza 1, 2 GL 1988. Tel 19-97-32.(575705)

• Vînd Mercedes 2401) (bot de cal) cu motor de 3000 cmc. Informaţii tel 17-83-86 între orele 16-19. (575725)

• Vînd Mazda 323, stare excepţională, 3,5 milioane. Tel15-49-57.(575737)

• Vînd BMW 524 turbo- diesel, an fabricaţie 1987, înmatriculat,înstare perfectă, 7500 DM negociabil Tel 15-09-19.(575774)

• Vînd BMW 320 plus o maşină piese schimb. Tel 14- 93-81; 18-15-61. (575796)

• Vînd Audi 100 cu carte, verificare, geamuri electrice, preţ 2600 DM, an ’79. Tel 17-22-73.(575813)

. • Cumpăr Dacia 1300. Ofer2, 5 milioane. Tel 16-91-20. (575815) - - '

Vînd Renault 18 an 1980, preţ 2700 DM negociabil. Tel. 16-39- 07.(434350) • ‘

• Vînd camion Roman 10 t şi Saviem turbo 7, 5 t an fabricaţie 1991. Tel. 12-79-42. (557144)

Cilmpăr Dacia 1300 indiferent de stare. Tel. 13-80-41. (557182)• Cumpăr talon Mercedes 300 D.

Ofer 1500 DM^ Tel. 14-57-78.(557188)., • Vînd Ford Scorpio 1989 culoare .neagră, geamuri electrice, jenţi aluminiu, ABS. Tel. , 16?27-63. (557197), .

• Vînd microbuz Volswagen an80 înmatriculat. Tel. 12-23-89. (557213) ■

* . Cumpăr Mercedes neînmatriculat an 81-85. Tel. 12-23-89.(557214) v , ''• VîndDacia an 1994. Tel. 16-01-

92 (557218) ,

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer preţ avantajos. TeL 17-63-85. (557222)

• Vînd Dacia 1310 anul 1990 42000 km. Relaţii la tel. 18-28-56. (557231) ^

• Vînd Mercedes 240 D înmatriculat 12 CJ stare ireproşabilă, preţ avantajos. Tel. 13- 28-59.(557234)

.(•Vînd ieftin Renault 18din 1981 cu carte. Tel. 12-33*01. (557235)

• Vînd, Volkswagen transporter benzină , fabricat .1983 neînmatriculat. Ţel. 12-48-58. (557240). \• Vînd BMW 528i 1984, Tel. 42-

06-07 (557241) ... /• CumpărtalonVW Golf. Tel 17-

82-87.(557243) ' . 7 ■• Vînd Aro 244. Tel. 17-52-66.

(557244) ^- • De vînzare Opel Kadett an fabricaţie 1987 stare foarte bună.' Tel. 12-84-31 dupăora20. (557250)

• Vînd VW Scirocco 79 neînmatriculabil, preţ 1500 DM. Tel. 15-23-68dupăora 20,(557256)• Vînd motocicletă Enduro Aprilia

Pegaso 600 cmc an 1992. TeL 19- 48 -56. (557259) ; -•' Vînd Fiat Regata diesel ieftin 3,<

5miIioane. Tel. 13-19-83. (557264)• / Vînd Lancia Prisma ncînscrisă

în circulaţie an 1986. Informaţii str. Oltuluinr. 58. (557276)

• Vînd Audi 80 GTI, 1983, Opel Kadet 1983;. stări perfecte neînmatriculate, aduse recent. TeL16-98-24.(557279)

• Vînd BMW 3 23i an 82 înmatriculat Jawa 350 TS an 90. Tel. 15-71-27.(557281) _ :; • Vînd Golf 7 CJ carte identitate 1500 DM an 78. Tel.. 17-11-18. (557282)• VîndDacia 1310an 1989. Relaţii

str. Haşdeu bl A4 ap. 36 orele 16 -18. (557286)

• Vînd segmenţi, cuzineţi Mercedes, Opel, VW, Audi. Vînd genţi magneziu trei spiţe pentru Dacia. Tel. 19-58-32 orele 17-21, 30. (557287)

• Vînd motor Opel Ascona 16 diesel Tel. 19-97-27. (557293)

• Vînd Mazda diesel Fiat Uno stare perfectă. Tel. 19-67-44; 19- 35-44. (557301) .• Vînd Ford Escort 1,6 diesel an

1986. Tel. 19-44-27. (428533)• Cumpăr Mecedes, Volvo turbo

diesel. Tel. 19-44-27. (428534)• Vînd VW Transporter, motor

Dacia 1300. Ţel. 18-58-02 după ora20. (428536)

• Vînd Dacia 1410 an fabricaţie1987. Tel. 453, Gilău. (428537)’• Cumpăr talon Mazda 626 între

orele 15-17 tel, 13-07-80. (428541)- • Vînd pianină'vieneză 1885; caut

uşă stînga Trabant. Tel. 19-76-23 (428546) , . >

• Vînd autoturism Dacia 1310, .7 motor 1400,5 trepteviteză,49,000

km şi Oltcit Club 12TRS, 4. 500 km, 5 trepte de viteză. Pentru pretenţioşii Tel. ;13-06-52 ora 18- 22. (428550) . -

; • Vînd avantaj os Barkas izoterm• şi rulotă Fclicia. Acccpţ variante închiriere. Tel. 18-21-82. (428563)

• Cumpăr Fiat Panda înscris cu RAR'preţ minimi Tel.: 15-49-95;

_ 24-10-91 (428571); • VîndDacia 1310 Lan fabricaţie

1993, stare impccabiiă, culoare alb, preţ 7 milioane.. Tel. 12-72-13

• (428576)' " ‘ ..• Cumpăr Dacia 93-94. Tel. 17*

44-14.(428578) . "• Vînd piese şi accesorii Alfa 75.

Td. 12-43-38.(428597)

.♦ Vînd Ford Escort 12/87. Tel. 1756-28 după ora 14. (428600) ■• Vînd Toyota diesel, 5 uşi, 8 ani,

starelmpecabilă şi maşină de cusut Singer..Ţel. 19-96-31. (428612)

* • VîndDacia 1310din89.Ţelefon15-40-13.(428613) . .

; — Vînd VW Polo, 1977, înmatriculat, cu carte, consum 7, 5% urban, 1850 DM negociabil.. Tel. 13-41-07.(428616), • Vînd Lada Samara. Str. între Lacuri nr. 38/A după amiaza. (428623) '

■ • • Vînd Fait Regata D avariat. Tel.13-90-75.(428637). ' ; ,• Vînd Dacia an fabricaţie 87, preţ

negocjâbil. Relaţii tel. 19-93-29. (428640);' - ' ’- ;

. • Dezmembrez Dacia 1310, 12 ani, Ungaria. Vînd motor 700 mii lei, cutie viteză 500 mii lei. Telefon12-37-90 după masa. (428641)• Vînd dubă TV izotermă, tractor

550 cu remorcă, strung I. Ranglez. Cîmpia Tirzii, str. G. Lazăr nr. 55 (575536)-— '

• Vînd Aro 244 pe benzină, an fabricaţie 90, cu 9. 000 km la bord şi bafacă metalică de 3x5 pe 2x5 bună pentru grădină. Tel 19-42-81 (575687) - ; . 7' • Cumpăr talon Ford Tranzit. Tel18-86-70. (575717)• Vînd semnalizator Fiat Cronia.

Informaţii latei 18-60-28. (575741)‘ • Vînd Dacia Combi 1989 şi Dacia 1985. Informaţii la tel 11-41-63. (57.5748) 1 ;• Cumpăr talon Renault 5. Telefon16-05-39 după ora 20. (575758)• VîndDacia 1310, an fabricaţie

78 87,90 şi.Break*an fabricaţie 87. Vizibile după ora 8. Str. Tulcea nr.21, BL K2, sc. m,ap. 30. (575764) „ • Cumpăr Dacia înmatriculată şi cu defecţiuni sau uzură. Ofer 2 milioane lei. Tel 17-94-54. (575769)

: • Vînd Ford Fiesta 1981 neînmatriculabil, convenabil. Tel19-92-45(575770)• Vînd Fiat Uno 87. Tel 13-20-13.

(575773) v:• Vînd BMW 520i, 1982,

neînmatriculat, perfect, ieftin. Tel 19-92-45.(575776) 7'

• Vînd urgent Dafcia 1100 stare perfectă, preţ convenabil. Telefon *16-47-19 după ora 16. (575779) .• Cumpăr talon Fiat Argenta 1984,

benzină. Vînd maşină. Tel 16-89- 40(575797)

• Vînd BMW 320i. , 1988, înmatriculat 4 uşi, carosat, alarmă, casetofon,. antenă electrică, stare excepţională. Tell 5-40-25; 14-47-15. (575802)

• Vînd urgnet şi comvenabil 2 autoutilitare marcaMoskvici, 1987, una piese schimb. Tel 14-47-15. (575803) . ,

• Vînd Mercedes 300D. Tel 14- .77-76. (575808)

• -Vînd'Nissan Bluebird an ’85, neînmatriculabil. T’c l ,13-80-41.(575829)

amplificator 2x40W. Tel. 13-60- 09.(557294) 7

• Vînd placă de bază AT486 şi ■module calculator. Tel. 15-24-06. (428575) . . .•• Vînd video player nou-, Funăi,

preţ 250. 000 lei. Tel. 14-71-77 oreie 18-20. (428585) .

• Vînd.calculator 286 şi 486 cu sau fără imprimantă. Tel. 19-90-76 (428599) ' ....• Vînd calculator 486. Tel 18-13-

19(575657)• Vînd maşină tricotat Jakard R54.

Tel03.1/51-11-57. (575698), .•• Vînd maşină de cusut şi de scris

marcă, germană. Tel 13-06-25. (575734) .• Vînd cameră video nouă Canon

cu casetă mică, 2000 DM'. Tel 42- 68-88(575798)

• Vînd-antenă parabolică cn telecomandă, 99 programe. Informaţii str. Mureşului nr: 52, ap.4.(575818)

• Vînd combină recoltat cereale germană. Tel. 15-87- 69. (557228) '• Vînd tractor U650 şi plug, pre]

10 milioane negociabil- Accept: Dacia maxim 6 ani + diferenţă. Str. Tâşnad nr. 25, ap. 20, Cluj. (575780)

• Vînd sufragerie furnir* placă m arm ură sticlă şi oglindă de. cristal, preţ 20 milioane. TeL 058 /87-01-60 dupâ ora 20. (434346) r

• Vînd mobilă cameră. Tel15-60-78: (575750) '

. • Vînd maşină de spălat autom atică nemţească. G aranţie;. Tel 13-08-04.(575318)

• Vînd cazan pentru baie inox, muşină dc cusut Singer nouă şi Ileana. Tel 17-45-11. (575719) '

• Vînd îegafon, xerox. Tel13-51-92.(575794) -

• Vînd urgent televizor Philips cu teletext ecran 65 cm. Tel. 12-07-50. (557275)• Vînd televizor Panasonic şi Sony

• Vînd dulapuri, masă, rafturi. Str. ; Donath 84 ap. 39 orele 16-18. (434206) ; ’ ’ - '

• Vînd HDS diferite culori. Tel.13-79-95> (434239)• Vînd pui de senauzer uriaş. Tel.

18-40-28.(557106) : • '• Vînd dormitor Timişoara stare

impecabilă şi bicicletă nouă Italia.. Tel. 17-76-70. (557126)• Vînd mobilă tineret 2 sufragerii

.pătuţ copil, perne. Tel. 13-24-61. . (557172) - 7 ’ • 7:: 7 '

• Vînd bicicletă -Mountain Bike nouă cu 24 viteze str. Bucureşti 89 bL F2 sc., 2 ap. 35 zilnic 17-20. • (557175)7 • Vînd mobilă dormitor modem pentm pretenţioşi. TeL 16-84-44. (557204) ’ ’. • Vînd Inmunoferon, Ossopan, Nootropyl (Piracetam). CP 1106 OPI Cluj (557219)• Vînd garnitură hol şi masă birou

TcL 16-22-72. (557255)• Vînd dulap antic. TeL 14-10-19

după ora 21. (557290) ^*. Vînd pat fotoliu. TeL 16-97-84

după masă. (557297),• Cumpăr 15 kg iarbă de mare.

Tel. 16-87-28 după orele 17. (428540)

• Vînd pat cu saltea Relaxa de o persoană. Tel. 14-04-61. (428548)• Vînd 10 plăci polistiren grosime

6 cm, plasă sudată pentru armături planşce. Tel. 19-28-79. (428557)

• Vînd Urgent mobilă modernă Tineret. Tel. 15-01-20. (428566),• Vînd bicicletă copii roscască în

stare perfectă. .Tel. 19-61-24. (428567) ^ .. ,v• Vînd mobilă: 2 paturi, 2 dulapuri

■2 fotolii, 4 scaunc. Tel. T 5-48-20 după orele 17. (428569) ' ;

• Vînd ieftin calorifer fontă. Tel 063/36-52-51 după ora 16. (4323 50)

• Cumpăr pictură- Şcoala .băimărcană' şi vitrină, comodă, , scaune, mese antice. Tel 19*50-43 luni-vineri. (575163)

ADEVARULda Cluj PUBLICITATE marţi, 5 septembrie 1995

- • Vînd pui dalmaţian cu pedigree. Tel 18-14-36 sau 42-01-04. (575432) , '• Vînd bibliotecă şi dulap, canapea cu 2 fotolii, vană fontă, obiecte sanitare, aragaz iară cuptor, cazan pentru apă caldă pe gaz. Tel 13-79-17.(575656) .• Vîndcîntar500kg.Telll-05-47

orele 18-20. (575709)• Vînd mobilă veche. Vizibilă în

8 şi 9. IX. str. Brătianu nr. 41, ap. I. (575747) ' V":• Vîndmobilă.Tell5-18-30ziInic.

(575752)Vînd glucoinetru german cu

consumabile şi tensiometru ' mecanic german, sigilat. Tel 19- 92-45.(575771)• Cumpăr saltea Relaxa. Telefon

19-69-57.(575817)

SC H IM B U R I DE L O C U IN Ţ A

• Schimb maşină teren Suzuki Samurai ’88 cu apartament 2. camere + diferenţă. Tel 18-76-83; 16-62- 83 (575809)

Schinţb garsonieră confort II în Mănăştur et. III cu apartament 2 camere. Tel. 17-79-25. (557176)

Schimb apartament 4 camere : confort 1 Mărăşti cu apartament 2- camere plus diferenţă. Tel. 11-01- 77 între orele 17-21.(557193)• Schimb 3 camere cu 2 camere în

Zorilor. Tel. 12-33-64. (557232)*. Schimb apartament proprietate,

2 camere decomandate, confort 2, et. 1, Mănăştur pentni 2 camere confort 1. Tel. 16-76-26. (428610)• Schimb apartament Rm. Vîlcea

cu similar Cluj. Tel 14-82-45.(575835) : y v 1 \.y

ÎN C H IR IE R I

• Dau în chirie spaţiu comercial, parter. Tel.. 17-49-04; 17-28-54. (557207) •'• închiriez rochii de mireasă im­

port, mode le unicate. Tel. 18-80-96 (557226)

• Dau în chirie spaţiu comercial centralfuncţionabiLTeL 13-19-83. (557263) : ^

închiriez spaţiu central parter pentru birou. .Tel. 19-25-60. (557292)/ .* Fundaţie, caută de închiriat apartament 3-4 camere, cu telefon Tel. 19-60-15 între orele 15-21. (428574)

• Căutăm de închiriat spaţiu comercial 50-100 mp. Tel 13-13- 17 orele 8-15. (575237)

Dau în chirie jocuri electronice Tel 14-94-09 (575249)

• Caut de închiriat spaţiu comercial. - Tel 19-93-88 seara. (575363)

• Dau în chirie casă de marcat Raxon. Tel 14-43-31 orele 16-21. (575842)

Tel. 16-02-20. (557202)• Primesc în chirie cunoscător bun

de limba germană şi franceză, condiţiixleosebit de avantajoase TeL16-98-46 între orele 20-22. (557261) ~

• Dau în chirie apartament două camere ultracentraL Tel. 19-41-49 (557298)

. • Dau în chirie cameră accese. TeL 14-00-56.(428595) -

• Primesc în gazdă doi băieţi în timpul examenelor. Tel. 17-27-12 (428611)

• Dau în chirie apartament 2 ' camere ultracentraL Tel. 13-89-45 (428622)

, • închiriez apartament două camere mobilat, parchetat, cu telefon, frigider, bloc cărămidă. Tel’16-50-71.(428642) ;

• Dau în chirie aparatment 4 camere, termen lung. Tel 18-45-92. (575433). ■ V ; ' ; '• Dau în chirie locuinţă lux pentru

pretenţioşi. Tel 19-03-84. (575441)• Dau în chirie apartament 3 şi 4

camere. Tel 14-48-14. (575684)• Primesc în gazdă studenţi. Str.

A. Vlaicu nr. 44, Bl. VI6, ap. 35.(575746)

• Dau în chirie apartament '2 camere nemobilat, telefon, Grigorescu. Tel 14-93-24 orele 8-11 şi 20-22 (575749)• Dau în chirie 2-3 camere central

zona Cipariu, numai pentru spaţiu comercial. Tel 14-84-19. (575753), • Dau în chirie apartament 2 camere, telefon, garaj. Plata anticipat valută. Tel 18-35-82orele -17-20.(575838)

• Caut penţru închiriat o casă mică sau apartament cu telefon zona Grigorescu, cen­tral, Pata, Andrei Mureşanu. Tel 18-89-15. (575267)

• Student român, caut chirie. CP1042 (575826)

♦ Dau in chirie casă, curte, beci în suprafaţă de 300 mp. Tel 19-44-54 (575481)

*. Dau în chirie casă ultracentral, 140 mp pentru sediu firmă, reprezentanţă. Tel 19-06-23; 19-0&-71 (575642)

• Dau în chirie o cameră şl hol, bun pen tru spaţiu comercial,-50 mp,; în oraş Gherla, str. Mesteacănului nr. 5. Tel 24-37-73 fam Rusu (575757)

închiriez apartament 2 camere.

• Medic, caut de închiriat garsonieră sau apartament. TeL 19- 54-94. (434249) -' • Caut de: închiriat 4 camcre semimobilat. Plata în valută: Tel.18-05-16 după ora 12.(434387)• Caut garsonieră sau apartament

cu două camere de închiriat. Prefer Mănăştur. TeL 17-04-94. (557155)• Două fete căutăm chirie o cameră sau gazdă. Tel. 12-80-39.(557167)

• Caut de închiriat apartament casă 3-4 camere, exclus Mănăştur. .Informaţii teL 11-73-64. (557187)

• Student grec caut apartament cu2 sau 3 camere în Zorilor, Pata sau Plopilor. TeL 14-73-85. (557198)

• Caut de închiriat 3-4 camere cu telefon zona piaţa Păcii Pavlov

'centru. TeL 19-81-11 după ora 17.(557210) . .

• Caut de închiriat apartament 2 camere cu telefon, în zona Grigorescu. Tel. 14-11-44. (557217)

• Caut de închiriat garsonieră pc termen lung, plata anticipat. Tel.13-14-82 orele 7-19 sau 22-24. (557229) •• Caut de închiriat apartament una

două camere, ofer-80000-100000 lei lună. TeL 14-35-11. (557247)• Două studente căutăm garsonieră sau apartament cu 2 camere semimobilat pentru închiriat. Tel.13-51-38.(557262)

• Caut de închiriat garsonieră mobilată, ofer 100 mii lei/lună exclus Mănăştur. TeL 13-57-66. (557272)

• Caut garsonieră pentru închiriat TeL 16-65-73 dupăora 18. (557278)

• Caut urgent -pentru închiriat apartament 2 camere cu telefon. Ofer 120000-150000 lei. Plata lu­nar. TeL 17-99-69. (557302)• Dorim să închiriem garsonieră,

apartament. Preţ rezonabil Zilnic orele 16-19teL 16-01-84. (428539)

• Tineri căsătoriţi căutăm de închiriat garsonieră sau apartament. Ofer 100-150.000lei. Informaţii la teL 19-16-45, seara. (428542)• Studentă caută apartament cu 2

camere mobilat, cu telefon, prefer zona Grigorescu; studenţi căsătoriţi căutăm garsonieră. Telefon 18-18- 25. (428553)

Caut garsonieră. TeL 16-20-47. (428579)• Studente căutăm apartament sau

casă de închiriat. TeL 13-24-30orele .16-19.(428589) '• Doi studenţi căutăm chirie. TeL

16-88-21. (428625)• Caut garsonieră de închiriat. Tel

17-99-12.(428635),♦ Studenţi serioşi căutăm să

închiriem locuinţă mobilată sau nemobilată. Tel. 14-60-18. (428638)

. • Tineri căsătoriţi, căutăm gazdă sau garsonieră! Tel 15-28-94. (575710) . ■' -• Doamnă cu 2 copii, caut chirie la

preţ rezonabil. Tel 17-3 5-16. (575736):>• Studentă, caută de închiriat garsonieră sau apartament cu 2 camere. Tel 12-81-85. (575766)

• Caut de închiriat locuinţă Plopilor, Zorilor,-cu telefon, 3-,4 camere. Tel 16-01-62 luni-vineri orele 7-18 şi 20-24. (575811) \ \ :

Studenţi serioşi, căutăm apartament de închiriat. Tel 18-58-; 61.(575814):■.* ,Caut de închiriat garsonieră. Tel19-69-57: (575816)

• Studente, căutăm locuinţă de închiriat. Tel 18-70-44. (575827) _• Caut de închiriat garsonieră sau

apartament 2 camere, telefon, cen­tral sau semicentral. Informaţii tel

r l 9-06-47 sau 13-21-44 seara.(575830) y - : V ^ v

D IV ERSE

• Societate comercială, angajează 4 lăcătuşi calificaţi în montaje confecţii metalice, vîrsta maximă 40 ani. Tel 18- 08-48 orele 8-14. (575677)

• SC “Nicola Cristiane” angajează personal calificat pentru cusut feţe încălţăminte, cu salar foarre bun. Fabrica de Pensule, str. H. Barbusse nr.59-60, tel 13-22-21 sau 16- 57-78.(575789) -

• Daya-contracte auto. Str. Horea 28 (575793)

• Ocazie! Vînd dozator suc Siemens Asigur garanţie. Tel 13-27-95.(575810)

, • Angajez bucătăreasă şi 2 vînzătoare serioase. Tel 15-77- 66.(575819)

• Executăm deratizări TeL17-11-88(557195)

• Reparăm maşini de spălat la domiciliu cu garanţie. Tel.14-96-67(557212)

• • SC Bilcav producătoare de cuzineţi de orice tip, angajează strungări-frezorl Tel. 13-81-96. (557291)

• SC Bere Kanizsa SRL, angajează cu contract de muncă agent comercial. Condiţii: studiisuperioareavantaj şi posesor de autoturism Se asigură salar substanţial şi bonus. Informaţii telefon 018/ 62-31- 24 şi 064/41-54-63. (428538)

• Farmacie Veterinară angajează farmacist sau med- ic veterinar, vîrstămaximă35 ani. Informaţii teL 19-46-32 orele 17-19. (428547)

* Firmă Particulară caută menajeră Program de lucru între orele 16-19 de 3 ori pe săptămîni. Informaţii la teL19-93-51.(428587)

, '• Executăm, recondiţionăm, reparăm, jaluzele din lemn de tei. Garanţie. TeL 13-03-09. (434148)

• Angajăm specialişti AUTOCAD. TeL 16-13-92 orele18-21.(557113) .• Angajăm un băiat cu cunoştinţe

detinichigerieauto. TeL 13-98-51.(557163)

• Executăm şi cu plata1 în rate reparaţii autoturisme, tinichigerie motor, vopsit. TeL 13-98-51.(557164)

• SC Nicola Cristiane SRLCluj- N. str. Albiei nr. 1 angajează de urgenţă personal calificat , pentru cusut feţe încălţăminte. Relaţii suplimentare la sediul firmei sau la. tel. 14-70-27. (557194) V• Angajăm tîmplar vîrsta maximă

30ani. InformaţiiteL 18-46-59; 18- 43-75 după ora 16. (557209) :;; • Transporţmarfa 1,5 T; TeL 14- 28-71.(557221)

V • Liceul de Coregrafie anunţă concurs pentru ocuparea unui post' de secretară în data de 12septembrie 95 orele 10. Relaţiila teL 19-38-35.. (557224) ■’• Discoteca Sun angaj cază bucătar şi barman gestionar. TeL 18-08-31- oreie 17-22. (557238) -, • Angajez cu Carte de muncă zidari zugravi, faianţari. TeL 17-96-59.(557283)

• Angajez vînzători la tonetă în piaţa M. Viteazu. Relaţii la tel.18- 37-04 sau 18-60-40 după ora 12. (428573) • K.

< Angajăm lăcătuş-sudori. TeL 1868-42 seara 19-21. (428580);• Minimarket str. Clinicilor nr. 21 vinde haine ieftine import printre care costume şi sacouri de bărbaţi. Orar 9-19, duminica închis. (428588)• Caut contabil cu experienţă. TeL

41-40-69; 41-40-99 orele 9-13. (428609)• SC Vlăduf angajează vînzătoare

inclusiv absolvente. Informaţii teL19-62-43 dupăora21,30(428626)

• Firmă en gross angajează'vînzătoare dinamice, isteţe, în domeniul comerţului. TeL 13-29-11. (428632) .• Firmă de Panificaţie Româno-;

Germană, angajează agent comercial (preferabil studii economice), vîrsta 25-35 ani, dinamic şi întreprinzător. Relaţii la teL 16-22-36 şi 19-06-99. (428649)• Angajăm vînzătoare. Td 14-02-

22.(575571) V '• Angajăm inginer constructor cu

experienţă pentru supervizare lucrări. Tel 19-32-13. (575689)

,• Noul Mpara SC Zăvoiul

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizai?

A dresaţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. j|

CALITATE, PROMPTITUDINE ?| [ RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd dc LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.

Comprod SRL din Chinteni efectuează prestări servicii pentru populaţie în condiţii avantajoase. Informaţii şi programări la tel 18-24-14 Ciuj-Napoca. (575726)• ArminMayerReisen transportă

persoane şi colete în Austria şi Germania cu autocare confortabile. Viza de tranzit Austria se asigură, gratis. Tel064/19-50-43. (575738)• Angajez bucătar. Tel 19-98-26.

‘(575743) .'V-:• Angajăm agent comercial cu

permis auto categoria B. Telefon17-90-07 orele 8-16. (575784) A v• Căutăm femeie de servici la bloc

(lîngă IEIA). Tel 12-22-58. (575790)

- • SC Corvinul angajăm barmani şi ospătari (băieţi şi fete) cu liceul terminat. P-ţa Unirii nr. 12. (575823)

• Angajez bucătăreasăgospoia TeL 13-01-24. (557246)

PIERDERI■ a

* Locuitorii satului Dolu comuna Zimbor, judeţul Sălaj, vînd la licitaţie două grajduri pentru cca 100 vite şi o magazie. Deasemenea anunţă că pot asigura păşune pentru cca 100 vite şi 1500 oi. Data vînzării 10-15 sepetembrie (428645) •-

Ofer împrumut valută.-Garanţii imobiliare. TeL 15-95-16. (428564)• Solicit împrumut. Ofer garanţii.

Tel 12-36-00 după ora 16. (575828)• Meditaţii germană. Tcl.16-52-

68. (557179)• Ţin evidenţă contabilă pe calcu­

lator, avantajos. Tel. 17-49-04; 17-28-54.(557206)

• Meditaţii engleză. Tel. 13-33- 84.(557252)

• Angajez familie muncitori agricoli (pensionari). Ofer locuinţă. Calea Dorobanţilor nr. 65 ap. 1 după ora 19. (428602)• Meditez franceza. Tel 15-66-01.

(575598)• Contablă şi operatoare calcula­

tor, îmi ofer serviciile. Telefon 14- 56-71 după ora 16. (575768)• * Profesoară, predau limba şi

literatura română. Tel 14-60-71. (575822)

• Caut profesoară engleză,germană. Tel 23-14-67 orele 10-12; 17-22. (575792)

• Caut parchetar. Tel 15- 77-66.(575820) !• Caut persoană serioasă îngrijire

copil 11 luni. Informaţii str. Dorobanţilor 98 bL 27 et. 3 ap.. 12; după ora 17. (434390)• Caut dădacă pentru copil un an ,

jumate. Tel. 42-04-19. (428646);

• Pierdut carte de idealii* « autoturism Dacia 1310 seriaUUli « 1171192450178avînd seria AOîrfl937.0 declar nulă. (557181). • Kis Nicolae şi Irina pieA I contract locuinţă. îl declari(557189)

Burjan Ioan pierdut co4£sa nr. 4289395. îl declar nuL(557K

• Pierdut carnet de stata j numele Fodor Carmen.. îl dedi« nul. (557270) „

• Pierdut carnet de student p numele de Sandor Vilmos. Î1M nul. (557277)

• Pierdut număr de înregisiit|t| fiscală 4984600 al fin; Internaţional Voivo Comin L SRL. îl declar nuL (428572)

SC Classis SRL pitit, autorizaţie sanitară de fiincţiois cu nr. 5817. Se declară ui (428601)• -Pop Ioan Marian pierdut as

de student.1 îl declar nuL (575741• Nicula Adriana Emilia pic®

carnet student. îl declar np. (575756) •

_• Pierdut legitimaţie serviţi numele Volovati Vivian. 0 dtdf nulă. (575760)• Pierdut legitimaţie provizorie*

student pe numele Meristo*5 Christos. O declar nulă. (575TP

Pierdut legitimaţie SCTaţ* pe numele Pintea Augustin. 04* nulă. (575807) __

DECESE COMEMORĂRI

• în ziua de 01.09.1$'încetat din viaţi într-«*accident aviatic Gr. of- *BUNOAICA 1°'Comandantul Truptlof *Jandarmi Arma jambnri*îndoliată aduce anomagiu celui care şi-a dsufletul şi intelig*1?restau rării neceur*!*

faconceput de jandarintf# ■ România. Om de ale*»1^ y m orală şi profeiio*1 ! Comandantul Trupelor Jandarmi,- lasă ireparabil în miji®* j oamenilor de Comandantul Batalio»* j Jandarmi Cluj. (5571<8) J

marţi, 5 septembrie 1995 PUBLICITATEAOEVARULde Cluj

Is

o îndelungată şi M i suferinţă, Ia 1 jriea trecut întru cele p OCTAVIAN C. ,^0,doctor în Geologie, <(t al p rem iului miei Române în ' anul luptător în primele

i,ri pe baricadele .,iii|iei din C lu j, în graiul decembrie 1989, . (onducător democratic

| ului Cluj după aproape fătate de secol de jjttrism com unist, «jtntîndu-1 în cel dintîi

postrevoluţionar, jplu ireproşabil de cinste jtm, fiinţă înnobilată de jofundâ sensib ilitate

j [{tetscă, preşedinte al = sjiei Dialog Interetnic,

id pînă în ultima clipă a* jsileidealul deînţelegere— juraie între taţi locuitorii ~ ssrmeleaguri. înhumarea __ ivea loc la data de .5S mbrie 1995, orele 13 Ia [Jli lilirul cen tral Cluj. Iqwku să-l odihnească în- â Familia îndurerată.

/ v : r-

^ > Alianţa Civică Cluj şi siaţia Culturală ”Tribjuna ieilului” este greu srcati prin trecerea în îi|i a cehii care a fost dr. ÎÎAVIAN '• BURACU, iihru fondator al

^ itituţiilor noastre civile, liitorul şi preşedintele mafiei p en tru ' Dialog ‘tretnic, una dintre tonalităţile de seamă ale

^ publice din municipiul şi if|ul Cluj: L uptător

^ -Sosit pentru drepturile* Ai, pentru înţelegerea şi ^ iwţairea paşnică dintre

Şilaţia majoritară română* minorităţile naţionale,

>;hiari, germani, romi,dr. OCTAVIAN

* ®ACU a ./ost o figură feinoasă care a încurajat,

iPp exemplul său şl ţinuta sa* speranţele tu turor,

^ care cred într-un stat de ¥ţidemocraţieautentică. rtâţim durerea familiei 1 prietenilor apropiaţi

^ le transmitem şi pecale sincere

doleanţe. Dumnezeu să-l 2®6ascâîn pace! (11850)

' Cu nemărginită durere încetarea din viaţă

’nnaunui tragic accident a ’&lui nostru frate ILEA

0/-AE(!VicuIiţă ) în vîrsta '®«nidm comuna Zimbor Sălaj. îndureraţi fratele

*1 Ilea şi sora Viorica ’&iţan cu familiile! Dormi

(557174) \-

’ Cn inimile zdrobite de ^ aducem la cunoştinţa ^ r , prietenilor, colegilor,

<tau de 2 septembrie 1995 total din viaţă procurorul ‘ IN'CZI ŞTEFAN în vîrstă !<2«ni. Corpul neînsufleţit Opului nostru decedat

'^Meatpeveciîn Ciniitiri/l .^1,capela mare la data de >tcmhric 1995 ora 15. '^veitrăi veşnicîn inimile ’',re- Familia îndoliată.

• Cu profundă tristeţe anunţam încetarea dia viaţă a dragului nostru soţ, tată şi bunic colonel în rezervă IOAN SUCIU la 63 de ani, după o grea suferin ţă Ceremonia înmormîntării va avea loc marţi, 5septembrle, Ia ora 13, în C im itiru l Cordoş. Dumnezeu să-1 odihnească în pace. Familia. (557258)

• Cu inima zdrobită de durereanunţăm încetarea din v iaţă al scumpului şi regretatului nostru soţ şi tată UNGUR VASILE Ia frumoasa vîrstă de 43 ani. Soţia Doina şi fiicele Puşa şi T iti. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 6 septembrie 1995ora 13 la Capela nouă Cimitirul Mănăştur. Fie-i ţărîna uşoară.(557284)

• Ne despărţim de iubitul nostru fra te şi cum nat VASILE UNGUR. Sora M aria, cum natul Lică şi nepoţii Anca şi Cipri. VASILE dragă te vom pffnge toată viaţa.(557285)

/ • Cu inima zdrobită; de durere anunţ fulgerătoarea trecere în nefiinţă, în urma unui trag ic accident a scumpului meu soţi ILEA NICOLAE, în cel de-al «Mea an de viaţă Ultimiul omagiu şi înhumarea va avea loc în ziua de 6 septembrie, ora 12, de la Capela Nouă din Mănăştur. Veşnic nem îngîiată soţia Maria. (428627)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă , frate şi cum nat, HAIDUC IOAN. Înmormîntarea va avea loc de la Capela .Cim itirului M ănăştur, în data de 5. septem brie 1995, o ra 15 Familia îndurerată (428651)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă, a iubitului nostru fiu, soţ tată şi ginere, dr. TĂTAR ŞTEFAN, medic primar-stomatolog. Înmormîntarea. va aveâloc miercuri, 6 septembrie, orele14, de la Capela Mare a C im itirului C entral. (Odihnească în pace! Familia îndurerată (575731)

• > Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, - socru, bunic, străbunic şi frate, CIPAIANU GHEORGHE, 85 ani: Înmormîntarea va avea loc în data de 6 august, ora 12, Ia Cimitirul Central. Familia îndurerată (575781)

. • Cu adîncă durereîn suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost POP ILEANA, iubita noastră bunică şi s trăbunică înmormîn tarea va avea Ioc miercuri 06.09.1995* ora 10, la Cimitirul Central. Rodica şi Sânziana. (575787)

• Cu nemărginită durere ne despărţim decelcarea fost colonel SUCIU IOAN. Alese sentimente de compasiune pentru familia îndoliată. Sora Victoria şi cei patru copii cu familiile. (557165) '

• Anunţăm cu tristeţe şi durere în suflete încetarea din viaţă în ziua de 03. 09.1995, după o grea suferinţă, a dragei noastre fiice soră, cumnată şi mătuşă, prof. ing. LUCIA RUSU, Ia vîrsta de 59 an i Înmormîntarea are loc azi, 05. 09.1995, orele 14, de la Capela Veche din Cimitirul Mănăştur. Odihnească-se în pace. îndurerata familie (575845)

• Suntem alături de Sonia, Claudia şi Ildikoîn marea şi nedreapta pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă a celui care a fost OCTAVIAN BURACU, om de aleasă şi nobilă ţinută; m orală şi profesională. Sincere condoleanţe şi un pios omagiu din partea familiei conf. dr. ing. Bud Ioan. (557166)

• Un ultim omagiu domnului colonel SUCIUi IOAN Ia trecerea în nefiinţă Sîntem alături de familia îndoliată. Vecinii din str. Fabricii nr. 3 bL B6 sc. IL Fie-i ţarina uşoară (557177)

• Sincere condoleanţe familiei îndbliate pentru decesul distinsului dr. OCTAVIAN BURACU, Colectivul SC Transgex SA Cluj-Napoca. (557203)

• Suntem alături de sora şi cumnata noastră Aura în marea durere pricinuită • de moartea mult iubitului ei soţ procurorul LORINCZI ŞTEFAN. Familia Ciupeiu Dan şi Angela. (557237) 'i

• Un ultim omagiu celui ce a fost lt, coL în rezervă IOAN SUCIU. Condoleanţe familiei Cadrele din UM 01607 Someşeni. (557245)

• Regretăm dispariţia prematură .a celui care a fost p rocuror LORINCZI ŞTEFAN. Procurorii financiari de pe Ungă Camera de conturi judeţeană Cluj. (557267)

• Cu profund respect, împărtăşim marea durere a soţiei Ildiko şi a fetelor Claudia şi Sonia pricinuită de moartea tatălui, dr. geologOCT AVIAN BURACU Locatarii din str. Fîntînele nr. 1 (428531)

C • Un ultim omagiu colegului nostru dr.geolog OCTAVIAN BURACU şi condoleanţe familiei îndurerate. Grupa de Prospecţiuni-Transgex Cluj. (428554) :

•- Sîntem alături de Adrian şi Magda în aceste clipe de durere pricinuite dc pierderea ficeî DENISA. Familia Ţibre Ovidiu şi Elena. (428559)

• Cu mult regret anunţăm decesul colegului nostru procurul LORINCZI ŞTEFAN, în Vîrstă de 41 an i Dragă FĂNICĂ, nu te Vom uita niciodată. Colectivul Parchetului Judeţean Cluj.(428582)

• Suntem alături de tine Păpuşă. G rupa 6 şi Stomatologie V (428590)

' • FANICĂ, vei rămîne în amintirea noastră acelaşi prieten şi coleg drag. Colegele Ani, Corina, Dora, Lia şi VivL(428583) :

• A trebuit să-ţi spun adio, dar veşnicia pentru noi nu există căci tu, tata dragostea mea, vei rămîne mereu alături de mine. Fetiţa ta, Clau. (428591)

• La trecerea în nefiinţă a iubitului tău ta tă , dr. OCTAVIAN C. BURACU, sufletulţi-eplinde deznădejde şi durere, dar lîngă tine Sonia dragă ai şi vei avea totdeauna pe cineva. Bebe. (428592)

• Sunt alături de prietena mea Claudia şi de familie în momentelegrelededespărţire de iubitul lor dr. OCTAVIAN BURACU. Odihnească în pace! Roxana. (428594)

r» Sincere condoleanţe familiei,îndoliate la decesul coproprietarului' HAIDUC IOAN, în etate de 52 ani. Asociaţia locatarilor str. Gr Alexandrescu nr. 4-6, bL F5 (428603) :

• Copleşiţi de durerea dispariţiei celui care timp de unans-aluptatcuogreaboală, BORŢIG GHEORGHE, cumnaţii din Cîmpia Turzii, familia Văcar Tănase, sînt alături de sora Borţig Vica şi copiii Liana şi Ovidiu la încercarea grea prin care trec. Dumnezeu să-1 odihnească!(428606) -

• Familia Văcar Grigort din Bacău se alătură cu lacrimi în ochi şi durere în suflet surorii lor, Borţig Raveca şi copiilor Liana şi Ovidiu, la încercarea grea suferită prin d ispariţia, după o lungă suferinţă a celui care a fost un om deosebit, bun tată şi Soţ, BORŢIG GHIŢĂ. Vei fi mereu în gîndurile noastre. Dumnezeu să te aibă în pază!(428607)

• în aceste clipe grele sîntem alături- de sora i şi cumnata noastră, la durerea suferită în . urma dispariţiei din viaţă al scumpului ei soţ şi al nostru cumnat NICULIŢĂ. Sora Lucreţia, fratele Ioan, cumnata Livia şi nepoata Daniela; frateleNicu, cumnata Minodora şi nepotul Ciprian, cumnata Virginica-Dumnezeu să-l odihnească în pace. (428628)

.J • Cu inimile profund îndurerate ne luăm un ultim rămas bun de la dragul şi iubitul nostru tată, socru şi bunic, ILEA NICOLAf. Odihneşte-te în paceîVeşriic nemîngîiaţi fica Geta, gi nerele Doru, nepoţii Sabrina Tşi Sergiu. (428629)

• Cu inima îndurerată ne despărţim de iubitul 'nostru ta tă , socru şi bunic, CHIOREAN VASILE. Înmormîntarea va avea loc la capela VecheMănăşturîndata de 6 septem brie ora 13. Dumnezeu să te odihnească. Fiul Radu cu familia. (575834)

• Nu-I vom uita niciodată pe cel care a fost dragul şi iubitul nostru tată, socru şi bunic, ILEA NICOLAE. Te vom plînge mereu. Gilda, Adi şi Liana. (428630)

• Un bun rămas cuscrului NICULIŢĂ Nu te vom uita niciodată. Cuscrii Lidu şi Violeta Pop. (428631)

• Cu durere şi cu mult regret ne despărţim în aceste momente grele de buna noastră colegă, inginer LUCIA RUSU-om de aleasă omenie şi neţărmurită bunătate, care a fost mulţi ani directoare la Liceul de Construcţii nr. 6, Cluj-Napoca. Transmitem pe această : cale sincere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune familiei îndurerate. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colectivul delaGr. ŞC. UCECOM,CIuj- Napoca. (428647)

- • Sincere condoleanţe familiei Buracu în aceste momente grele. Farmacia “Corafarm” (428648)

* Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru HAIDUC IOAN, dispărut p rem atur d in tre noi. Condoleanţe familiei îndoliate din partea salariaţilor Secţiei L3 CFR Cluj. (428652)

• Un ultim omagiu colegului LORINCZI ŞTEFAN. Fănică dragă nu te vom uita!Colegii de Ia Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj. (428654)

• Sîntem alături de fraţii lanos şi Ştefan Balint în aceste momente, grele pricinuite de trecerea în nefiinţăa mamei lor dragi Colectivul S. U. T. A. Cluj. (575643)

• Sincere condoleanţe familiei Rădeau Alexandru la pierderea mamei dragi. Fie-i ţărîna uşoară Locatarii scăriiIII, BL X2. (575729)

• Filiala Cluj a P/A. C. este alături de familia îndurerată şi îşi exprimă profundul regret faţă de dispariţiaprematură ă dr. OCTAVIAN BURACU, figură proeminentă a opoziţiei clujene, membru fondator al Alianţei Civice. (575775)

• Suntem alături de familia Dohotarii Octavian şi Violeta în marea durere pricinuită de p ierderea fra te lu i drag, ADRIAN DOHOŢARU. Odihnească-se în pace! Foştii colegi de Ia I. P. A. Cluj.(575783)

.. • îndureraţi, anunţăm plecarea dintre noi a iubitului nostru frate cumnat şi unchi, CHIOREAN s VASILE (PUIU). Fie-i ţărîiţa uşoară! Surorile Maria, Ana, Rita şi cumnatul Viorel Oniga-(575832) , , ,

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în clipele grele pricinuite de trecerea în e te rn ita te a scumpei noastre BALINT EDITA, soţie, mamă; bunică şi soacră. Familia îndurerată (575805) „ ; ...

• Sîntem alături de Doina, Titi şi Puşa în cele mai grele clipe prin pierderea soţului şi tăticului drag. Familia Costea.(575840)

• Regretăm dispariţia p rem atură a- prietenului nostru VASILE UNGUR. Sîntem alături de Doina, Titi şi Puşa. Familia Porumb.(575841)

• Cu durere şi profund regret ne despărţim de cuscra noastră prof ing. LUCIA RJJSU, plecată neaşteptat de repede dintre noi Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul bun şi nobiL Familia Galea Miron. (575843)

• Cu sufletele întristate anunţăm încetarea din viaţă, dupăogreasuferinţă,adragei noastre mame, soacră şi bunică, prof. ing. LUCIA RUSU. Nu o vom uita niciodată. Dumnezeu s-o odihnească în pac&Nteu,Dana şi Adi. (575844)

• S-au scurs 8 ani de lacrimi şi durere de la moartea iubitului nostru SALAMON ARPAD măţar-beles Soţia şi familia. (434332)

•„ Se împlinesc în 5 septembrie optani de dud ne- a părăsit cea care a fost MĂNDICA BĂLIBANU. Neştearsă, amintirea ei ne însoţeşte mereu! Familia. (557269)

• Se împlinesc 6 luni de durereşi lacrimi de la trecerea în eternitate a iubitului fiu şi frate, SABĂU GHEORGHE. Mama şi sora cu 'familia. (575680) ■ •

• Se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată, socru şibunic, SABĂU GHEORGHE. Nu te vom uita niciodată Familia.(575836) •

; • Datorîndu-i întreaga noastră existenţă şi în mare parte destinele noastre, eterna recunoştinţăscumpului nostru tată IOAN SUCIU acum Ia trecerea în nefiinţă, pentru tot ce a făcut de-a lungul vieţii sale întrui devenirea noastră Mulţumim tuturor celor care ne-au sp rijin it moraL şi m aterial sâ depăşim momentele grele de suferinţă: rude, prieteni, medici şi în special colegi Plicele, Speranţa Iacob şi Adriana Corodea. (557257)

: • în plenitudinea vîrstei soarta a fost mult prea crudă cu cel care a fost Echilibrul şi liantul familiei, BORŢIG GHEORGHE, un soţ şi un tată de neînlocuit plecînd dintre noi la numai 46 ani. A dus cu el toată căldura şi fericirea familiei. Pe această cale- mulţumim tuturor celor care în data de 04. 09. 1995 prin prezenţă şi fioril-au condus pe ultimuldrum. Soţia Raveca în veci nemîngiiatăşi copiii liana şi Ovidiu cu sufletele lorpline de lacrimi şi de negura durerii (428605)

ADEVĂRULde Ciul S P O R T marţi, 5 septembrie \ 995 (12)

M îin e , P o lo n ia - R o m â n ia

Intrăm, aşadar, iar în focul meciurilor pentru,campionatul european. Parcă e toamnă tîfzie, e frig şi te gîndeşti cu... rezerve la fotbal. Acum, naţionala noastră e aproximativă. Hagi e accidentat, Gicâ Popescu suspendat, Răducioiu va veni doar la meci... Care va.să zică, nu ne aflăm înti^-o situaţie normală,, ci am putea zice anormală! Dar şi alţii au trecut şi trec prin Asemenea perioade de criză. Chiar adversarii noştrii, francezii, au jucat în ultimele meciuri fără Papin şi Cantona, practic atacul lor de bazâ! Vom juca şi noi fără cei doi Gică, cei doi piloni ai formaţiei. Am o strîngere de inimă gîndindu-mă la Hagi. De un an, la Barcelona, Hagi n-a făcut mai nimic. A fost doar umbra marelui Hagi din turneul final mondiai.de acum un an. Şi e păcat. L-au ţinut deoparte nişte accidentări, dar nici cînd a evoluat, el n-a dat ceea ce trebuia: . un joc pe măsura talentului şi ştiinţei lui. Dacă' va continua-aşa, nu-i prevăd un viitor prea senin!

Revenind la meciul • cu Polonia el este dificil, dar nu decisiv. Avem un . avans confortabil de puncte. Astă înseamnă că ăi noştri nu trebuie să joace cu spaima în suflet şi cu plumb îb picioare. E adevărat, o victorie poate însemna calificarea. Dar, repet, şanse sînt. Trebuie să ne apărăm aglomerat în faţa careului, să stopăm; .acolo * atacurile impetuoase ale gazdelor, să nu le lăsăm spatii de manevră. Cine va stăpîni terenul nostru, acela va avea de cîştigat: un egal sau victoria. Nouă , ne convin ambele!!' Polonezii trebuie măcinaţi prin pase şi supuşi unor contraatacuri tăioase. A ne arunca peste ei e... jale! Pe"spaţii largi ei se descurcă - au dovedi­t-o în meciul cu Franţa - foarte bine. Acasă vor evolua-şi ei cu trac, precauţie şi nelinişte.

Deci, Doamne ajută! -■Viorel CACOVEANU

încet, încet, dejenii îşi construiesc mitul de invincibili pe propriul teren (ultima victorie a oaspeţilor pe terenul din Dej datează din... 1994). In aceste condiţii era firesc ca sîmbătă Unirea Dej să pornească cu şansa întîi, mai ales că oaspeţii veneau după un 2-4 pe propriul teren. Nu-i vorbă, nici dejenii nu aveau un moral prea ridicat, acel 0-2 din prima etapă; de Ia Fălticeni, neavînd darul sâ liniştească, tn săptămînă care a trecut de la înfrîngerea din prima etapă, dejenii au reuşit să-şi întărească lotul cu două achiziţii de valoare: Şuvagău şi Tămaş. Ac­estora li se ' ' v - ' '

. adaugă şiarădeanul Grad, transferat în vară, dar inutilizabil pînă sîmbătă datorită . unei accidentări. De altfel, acomodarea lui Tămaş cu nouă formaţie a durat exact... şapte minute: Cristian Ivan centrează de pe stînga, Tămaş se înalţă în careu şi înscrie cu o frumoasă lovitură de cap. Gheaţa fiind spartă atît de repede, dejenii evoluează dezinvolt ratările la poarta sucevenilor ţinîndu-se lanţ: Pe fondul acestei dominări cvasitotale a gazdelor, cei care înscriu sînt.. oaspeţii. în minutul 32, la primul contraatac sucevean Ghinea reuşeşte golul egalizator, fructificînd centrarea lui Vrinceanu mai mult datorită "spaţiului de manevre” pe care l-a avut în careul dejean. Gazdele acuză şocul şi pînă la pauză nici o ocazie nu ne mai reţine atenţia.' In cea de a doua parte a jocului, dejenii, mai motivaţi pornesc o cursă contra-cronometru după victorie. în

U n i r e a D e j - B u c o v i n a

S u c e a v a 3 - 1 ( 1 - 1 )

minutul 62'Tirchineci execută o lovitură liberă de pe partea dreaptă, Grad prelungeşte inspirat pînă la Costică Olariu care," cu spatele la poartă reuşeşte o execuţie de mare fineţe: stop pe piept urmat de un şut din foarfecă şi... 2-1. Al treilea gol "cade” în minutul 78: Tămaş face o cursă de 60 de metri însoţită de driblinguri în cascadă, pasă la Pîrvu, pătrundere a acestuia în.careu şi, din unghi, gol pe lîngă portarul ieşit în întîmpinare.

Şi pentru câ meciul trebuie să aibă Evidenţiaţii de rigoare, i-am ales pe Tămaş (pentru un debut mai mult

decît inspirat) şi Grad . (pentru ex trao rd inaru l travaliu din teren).

Iată - şi p r o ta g o n i ş t i i

meciului: Unirea Dej: Ceclan - Tirchineci, Fărcaş, Grad, Cremeniţcbi (20 Manea), Praţa, Tămaş, Olariu, Ivan (Moşuţ 76) - Şuvagău (58 Tanca), Pîrvu; Bucovina: Robu - Buzea, Ghinea, Ciobanu, Ilucă (22 Covătaru) - Vrînceanu, Perja, Beldiman, Szekely, Guriţă - Mihăilă. -Arbitrii: V. Anghelini - N. Argir şi L. Seceanu (toţi din Galaţi)V. v : ***] •: Ca un post scriptum al meciului, notăm plecarea din trupa dejeană a ex-universitarului Stelică Gherman, acesta părăsind marţi cantonamentul fără nici o explicaţie. .

Mihai HOSSU

( P rim ele tr e ip im c te ia "a d evă r" a d u se d e -a fa ră )

Phoenix Baia Mare - C.F.R. Cluj-NapocaL-am întîlnit, ieri dimineaţă, pe

Ion Ciocan, antrenorul principal al formaţiei feroviare clujene. Era şi mulţumit şi bucuros de prestaţia formaţiei pe care o antrenează. De la el am aflat cîteva detalii semni­ficative despre prestaţia echipei C.F.R., încheiată cu o: preţioasă victorie care înseamnă primele trei puncte la "adevăr” aduse de-afară. Succesul este cu atît mai notabil cu cît este vorba de Phoenix, formaţie care în ediţia trecută a făcut parte din eşalonul secund al ţării.;

"Pentru noiV- îmi spunea Ion Ciocan - partida avea o importanţă deosebită, ea însemnînd un prim şi greu examen pe care l-am trecut cu succes, o primă certitudine că seriozitatea cu care ne-am avîntat în lupta pentru revenirea fn Divizia A are acoperire în prestaţia jucătorilor pe care-i pregătesc. Satisfacţia a fost dublă - şi pentru echipă şi pentru mine, acest prim succes afară fiind de'bun augur în privinţa evoluţiilor

0-2 ( 0 - 0)

viitoare. Asta nu înseamnă câ ne vom culca pe laurii victoriei şi că automulţumirea ne va întuneca luciditatea atît de necesară în acest lung campionat”.

Despre joc am aflat că doar în prima repriză a existat un uşor echilibru, cu diferenţă că în privinţa periculozităţii acţiunilor ofensive centrul de greutate l-a constituit formaţia clujeană. De altfel, în afara celor două goluri marcate, C.F.R. a avut şi alte ocazii bune de a înscrie. Aşa, de exemplu, o acţiune Iepure • Truşcă s-a încheiat cu pătrunderea ultimului în careu, lob peste portar şi ...poarta goală; sau şutul bombă expediat de Iepure (deosebit de activ i şi incisiv) de la aproximativ 35 de metri, deviat miraculos de portar în corner; sau două "libere”, ambele executate de Iepure dar, din careu,

- ocaziile au fost ratate. _

O victorie norm ală la Cîmpia Turzii:

INDUSTRIA SÎRMEI CÎMPIA TURZII LAMINORUL ZALĂU 2 0 (0 0)

Cea de a treia etapă de ”B” â adus la Cîmpia Turzii o echipă mai puţin cunoscută publicului, Laminorul Zalău, o echipă oaspete văduvită la propriu şi Ia figurat de nu mai puţin şase jucători trecuţi In tab&ra concitadinei, ccva mai cunoscută, Armătura. In faţa unei asistenţe de circa 2000 de spectatori, pe un timp bun pentru fotbal, pe un teren bine îngrijit de gazde, "sîrmarii" n-au reuşit decît un joc cenuşiu, mai ales în primele 45 de minute. Mai impresionanţi a fost prestaţia galeriei locale care, practic, s-a manifestat pe toată durata'întîlnirii.. Ca întotdeauna, poate fl loc de mai bine. Sâ nu uităm un lucru esenţial: noul cuplu de antrenori al ISCT-ului ţi-a intrat în drepturi doar de o luni şi jumătate, fiind încă mult de lucru cu perfecţionarea schemelor tactice, condiţia fizici ţi mod de gîndire a jocului...

Pe scurt despre filmul jocului. In minutele 9 ţi 10, Mîţhi, destul de insistent în atac, are două bune ocazii de a deschide scorul; "cap” Roţu (25), de puţin pe lingi; o ocazie uriaţi In favoarea gazdelor, ratată de Mî|iu (30) Ia o excelentă paşi a Iui Marcel Rus; Mîţiu (44) este faultat în careu, 11 metri pe drept acordat de arbitrul întîlnirii, dar... ratat de Ovidiu Pop; ratare a Laminorului prin Pop (48), inspiraţi fiind ieţirea

portarului Deceanu; din nou uriaşi ratare semnaţi de Mîţiu (60), stop pe piept şi şut... în bara laterali; un minut mai tîrziu este rîndul lui Sălăjan să trimită balonul în... bari; ultimele 30 de minute însi capătă culoare/Primul gol cade fn minutul 70, autorul lui fiind R. Roman. Cu cinci minute^nainte de final ''cade” ţi cel de al doilea gol al gazdelor înscris de Mtţhi printr-un şut dc la 30 de metri, gol spectaculos, cum rar poate fi vizut pe un stadion de fotbal. In contul sîrmarilor mai pot fi trecute ocaziile din minutele 88 ţi... 90, ratate de Silâjan, respectiv Kallai, acesta din urm i singur cu portarul ziliuan.

formaţiile aliniate de cele doui echipe: ISC Turzii: Deceanu - Keresteţ, Ovidiu Pop, R. Roman, Tripon, Roţu, S. Roman, Silijan, Mîţiu, Stan, lancu, (au mai jucat: Marcel Rus, Moraru, Kallai; antrenori Marius Brelan ţi Alexa Uifileanu);

Laminorul: Pop • Pop, Nicea, Chiţ, Oprea, Lucaciu, Cadar, Nagy, Blaga, Gonea, Chifa (au mai jucat Ardelean, Ghiuruţan; antrenor Z. Ardeleanu).

Au oficiat, fn ton cu jocul, Ion Pop (centru), Cristian Heghcduţ ţi C. Vasilici (la cele doui linii), toţi trei din Bucureţti. Observator federal a fost domnul Radu Petrcscu. C&lin BECAN

'După o repriză albă, în secunda, practic C.F.R; şi-a impus cu autoritate "punctul de vedere” prin acţiuni deosebit de incisive, două din ele fiind finalizate de Vasile Iepure şi Truşcă, ambele goluri fiind marcate în decurs de două minute, la p u ţin ,timp de la reluare. în continuare gazdele au fost la un pas de K.O., în timp ce jucătorii clujeni au acţionat cu dezinvoltură: -

' După primirea celor două goluri era firesc ca gazdele să iasă mai mult la atac, dar toate zbaterile lor s-au izbit de o defensivă de netrecut, atacurile băimărenilor soldîndu-se doar cu şuturi expediate de la distanţă, fără nici o problemă pentru Cîrlan. - -

Iată şi ”1 l”-ele aliniat de C.F.R. în partida de la Baia Mare: Cîrlan -

, Baci, Man, Găvruş, Şimon - Matiş, ' Truşcă, Minteoan, Haitonic - Iepure . (Velţan-*87), Coroian. , .

Felicitări echipei C.F.R. pentru acest frumos examen trecut cu notă mare şi urarea de noi asemenea surprize plăcute în viitoarele deplasări.' *

Victor ROMAN

D i v i z i a A d e f o t b a l - 2

E t a p a " r e m i z e l o r ” _ ş i in e f ic a c i t ă ţ i i

"Ziua ai doua” pe scena fotbalistică secundă a ţârii a fost va i "remizelor” (8 la număr) şi ineficacităţii (în cele 18 dispste fiii. marcate doar 37 de goluri (gazdele cu 25 de reuşite, oaspeţii es 12 Să parcurgem rezultatele etapei, nu înainte de a sublinia fiptal e doar 3 echipe - Electroputere (seria I), ASA Tg. Mureş şi Gaz (seria a Il-a) - au acumulat maximum de puncte dună doni etest

.0sl#4

*• Seria I: Steaua M izil - - CSM Reşiţa 0-0 (o "rec

Electroputere Craiova 1-2; FC preţioasă a reşiţenilor, puşi, ie ţ Constanţa Galaţi - FC Oneşti 0-0 pe fapte mari în această cin (nou promovată, echipa din Oneşti U nirea Dej - FC Bicti a obţinut o preţioasă "remiză" în Suceava 3-1 (amănunte în cn* deplasare), Dacia Piteşti - Dunărea trimisului nostru "la faţa locali Călăraşi 2-0 (partidă disputată la Gloria Reşiţa • Minaur Zlatn Ştefăneşti, în vecinătatea,.;. 1 (scorul a fost descbis de gi plantaţiilor de vii), FC Ielif Slatina- prin Furdui în min.6 şi se păit Oţelul Universitatea Tîrgovişte 1 - va lua proporţii, dar noua pwex 0, Cetatea Tg. Neamţ - Portul n-a fost de acord egalînd prin II Constanţa 2-1 (şi fostul lieder după în min. 42); Unirea Alba Ii prima etapă a cedat jilţul şefiei), M ineru l Venns Motrn 1-1 Rocar Bucureşti - Metrom Braşov! "remiză"- în extremis smuli 2-1, Metalul Plopeni - Gloria Buzău; gazde prin golul Iui Cristi S:1-1 (se pare că buzoienii sînt puşi: dintr-o "liberă” înscris în mi: pe fapte mari în această ediţie), nou promovata a fost la nn pai Dacia Unirea Brăila - ARO mare surpriză reuşind să des Cîmpulung Muscel 2-0 şi Tractorul- scorul prin Dumitru în mii Braşoy - Poiana Cîmpina 0-0 ( a; rezistînd apoi cu brio atact doua "remiză" consecutivă a gazdelor; cît de ciudat este fotV tractoriştilor braşoveni). în fruntea în prima etapă cei din M oJ# clasamentului cu 6 puncte cedat acasă, iar acum au reci;!® Electroputere, urmată de 3 echipe cu - un punct din cele trei pierdui» cîte 4 puncte- Gloria Buzău, FC Vîlcea Rm Vflcea - F« Oneşti şi Poiană Cîmpina. Urmează Fălticeni 1-1 (vîlcenii s-au c: nouă echipe cu cîte 3 puncte: Portul, pentru supravieţuire şi în : Oţelul Universitatea, Dacia Unirea : trecută, se chinuie şi Brăila, Dacia-Piteşti, D.unărea, nereuşind în faţa noii promf” Metrom, Cetatea, Ielif, Rocar. Cu decît un egal). - două puncte Tractorul, iar cu cîte un' ; .' ' Clasamentul punct FC Constant, ARO şi Plopeni. 1. ASA Tg. Ms. 22 0 0 Pe ultimul loc, cu zero-puncte,; 2. Gaz Metan Steaua Mizil. _ - 3. Corvinul . '

• Seria a Il-a : FC M aram ureş V 4 ;'CSM Reşiţa Baia Mare - Corvinul Hunedoara 5. Foresta2-2 (derby-ul etapei, încheiat 6: M.Zlatna "remiză"; au înscris Oană şi lodi 7. UT Arad pentru băimăreni, Gabor şi Tetilean pentru hunedorerii, în minutele 14 şi 75 gazdele, respectiv 36 şi 51 oaspeţii; gazdele au ratat la scorul de 1-2 un penalty prin S.Sabău, în 12. M.Motru min. 72); ASA Tg. M ureş - J iu l 13. Unirea AI Petroşani 1-0 (alt derby, la care a fost prezent şi liderul minerilor,Miron Cosma, implicat după fotbal- tenis şi în fotbalul clasic; unicul gol a fost marcat de Lup în min. 61);UT Arad - Olimpia Satu M are 3-1 (sătmărenii au deschis scorul prin Etapa a’ 3-<a (sfmbâliBencze în min. 3, după care au septembrie): Foresta - surmat trei goluri înscrise pentru Timişoara, Bucovina -FC1»"Bătrîna doamnă" de Mariş în min. J jui Unirea Dej, Olimpia15 ţi 45 şi Baciu în min. 62; Metan>FCBihor-M ineralisătmărenii au ratat prin Caraman un Minaur Zlatna - UTA, Cor#penalty în min. 86); Gaz Metan" Gloria, . CSM ReşiţaMediaş - FC Bihor Oradea 2-0 -Maramureş şi ASA - Uniră1' (goluri date de Marcadonatu şi Albu o etapă foarte intere^ în min 17 ţi 58); CFR Timişoara - Victor ROM/

22 0 02121

8. Olimpia9. Unirea Dej10. Jiul11. FC Bihor

14. Maramureş15. Gloria .16. CFR Tmş.17. FC Vîlcea18. Bucovina

21 21 21

121 21 21 21 20 20 20 20 1 20 1 20 1 20 0

m im © m /_ ^

î n s e r i a a I V - a f e r o v i a r i i• " - ■ . 0 . ■ . „

c l u j e n i - p e r f o r m e r i i e t a p e i

Ex-divizionarele A, echipele Phoenix Bafh Mare ţi CFR Cluj- Napoca s-au întîlnit pe terenul primei echipe, într-un derby al orgoliilor rinite. Feroviarii, care se . pare c i - ţ i gisesc cadenţa, au terminat invingitorl pe merit. Şi celelalte reprezentante ale judeţului nostru, Sticla ţi Industria Sîrmei, cvoluînd acasi, au obţinut victorii preţioase ţi dititoare de speranţe într-o comportarc buni ţ i în continuare. Minerul Anina ţi Metalurgistul Cu gir au adus cfte un punct mare, de pe terenuri unde nu se prea tntim pli aţa ceva, de la Zalău respectiv Sa Ion ta. Rezultatele etapei: Phoenix Baia Mare - CFR Cluj-Napoca 0-2>(aminunte fn relatare), Armătura Zalău - Minerul Anina - 0-0, Olimpia Salonta • Metalurgistul Cugir 0-0, West

Petrom Pecica - Vulturii Lugoj 4-0, UM Timiţoara - Motorul IM Arad 4-0, FC Telecom Arad - Metalul Bocţa 2-0, Minerul Baia Borşa - Minerul Cavnic 2-0, Furnirul Deta - Topitorul Darcadia Baia Mare 2-0. Industria Sîrmei C. Turzii - Laminorul Victoria Zalău 2-0 (aminunte în cronică), Sticla Arieşul Turda - Minerul Ştei 5-1.

’ Clasamentul:1. UM T lnlţsan 3 3 00 9-0 02. l i a tn l B. Birţa 3 2 01 8-2 83. Ti Iocom Arai 3 2 01 7-2 64. Sttela Aitoţil 3 2 01 *-4 66. C n Chj-Kapca 3 2 01 6-2 88.U.C.T. 32 01 4-3 67. I i ta h l Bocşa 3 2 01 3-3 6 8 .ll i in lA ila a 3 1 209-3 59. Vtat Pitron 3 1 1 1 8 -8 410. f in i r i i Deta 3 111 2-1 4

11. A raăU raîtlii12. l« ta lu |ls til 13.01. Saluta14. Mlainl Ştii15.TopltonlD..16. Phoeilx B. I .17. LamlionlV. 18.IotorIJ.A n419. I i i . Canie20. Viltirll Li|tj

3 1 11 î’s n i î J3 111 f 3 102^ 3 1 02^ 3 102^ 3 1 02 3 10211 3 0 12^ 3 0 0 3 /

Etapa 'viitoare (miere*' septembrie): Minenil Anina Jr nix, Metalurgistul - A rd ' Vulturii - Olimpia. Motor»! ' Petrom, Metalul - UMT, I r Cavnic - FC Telecom, Tof. Darcadia - Mineral B«U f Laminorul VictorU - F«^ Minerul Ştii - Ind. S tan e i/ Sticla Arieşul. j

Eugen HAF

marţi, 5 septembrie 1995 SPORTADEVARULcfle CBui

jhA z i,d e la o re le 18, j b a sch e t in te rn a ţio n a l:’ SM Invest, fată în fată co Spartak Sunotica,'

adversar de renume•jjcitiţi aceste rînduri, ne mai despart puţine ore pînă la debutul jjibaiiştilor de la ”U” SM Invest într-o nouă ediţie a Clipei

nai exact faptul urmînd să se petreacă azi la oţa 18, în. irtiirilor ”Horia Demian”, în compania formaţiei Spartak

jitJ. Ca de obicei sorţii nu par prea darnici cu elevii lui Roman, care; iată, încă din primul tur o vor avea în faţă

s4l(jialta decît pe cîşţigătoarea cupei Iugoslaviei, ţară despre ^palmares în sportul cu .mingea la coş se pot scrie pagini gloate la superlativ. Conştient de dificultatea acestui nou exa- iliff-ul studenţilor a încercat tot ce i-a stat în putinţă şi în* jdtnlă, pentru a pregăti cu maximă exigenţă abordarea acestui jjif|ii lucrînd cu o dăruire exemplară atît pentru o pregătire.

Satisfăcătoare cît şi pentru însuşirea unor noi idei tactice.„jir lipsa din programul de pregătire a unor cantonamente la jtiilamare (!?), a unor turnee puternice de verificare, plecarea jlotare a conducătorilor de joc Mihai Sinevici şi Marcel Ţenter, '

i .jjşia lui Mihai Corui în curtea vecină a lui Carbochim, nu (uşor suplinite. Antrenorii Gheorghe Roman şi, noul său <4 Horia Rotaru au încercat tot ce a fost omeneşte posibil iiiliicăelevii la un nivel de exprimare cît mai apropiat de cel: jilav, dar chiar fiind în plină "voce”, să susţii un asemenea duet, jidistorsiona, este o reală performanţă... Noutatea în lotul jiieste un conducător de joc, tînârul Zoltah Szilagyi (20 de sitmârean de origine, dar format şi "consacrat’’ Ia echipa

îliuâZ.T.E. Goldsun Zalaegerseg. Dar iată componenţa acestuia lUoeciul de după amiaza, avînd înaintea numelui numărul de :

: 4. Codruţ Bob, 5. Dorin Pintea, 6. Âtila Vereş, 7. Horia . Rareş Boian, 10. Tiberiu Sebestyen, 11. Mircea Cristescu, ’

ComeiGeomoleanu,-14. Zoltan Szilagyi, 15. Cornel Săftescu.; Aie adversari ştim doar atît că au o medie de înălţime de invidiat, ' irai scund sportiv avînd 1,97 m,'iar cel mai înalt 2,11 m, iar fa pivoţi din cinciul de bază, sînt componenţi ai naţionalei tslire. Arbitrii întîlniHi sînt: G . Ziembliclci (Polonia) şi L Wev (Republica Moldova), delegat al F.I.B.A: fiind dl Aurel skscu (România).-, ( . - ' (M.I.R.) '

P H \ A * "

■ ■r?\ * %

IM M P« w K j j mw j j m m

t fi

în aşteptarea balonului repus în joc de la tuşă, secvenţă surprinsă de Ion PETCU.

Derbyurile etapei cu numărul 3Două au fost derbyurile etapei cu numărul trei: unul. la Ciuj-

Napoca, între ’’U” -16 Februarie şi Farul Constanţa, campioana en- titre respectiv la Bucureşti, între Dinamo şi Griviţa Castor. Rezultatele complete ale etapei: ”U” - 16 Februarie - Farul Constanţa 29-17 (amănunte în cronică), Steaua-Metrorex CCCF 29-13, Dinamo - Griviţa Castor 29.-13, Rulmentul Bîrlad - CFR Constanţa 12-16, Minerul Lupeni - ”U” Remin Baia Mare 15-9 şi Ştiinţa Petroşani - ”U” Marcclini Timişoara 20-6.: Clasamentul.” la zi” :1. Dinamo Bucureşti 3 3 0 0 95-25 9 ^2. ”U” - 16 Februarie Cluj ' 3 2 0. 1 81-40 7 ^ ‘3. Farul Constanţa 3 2 0 1 100-60 74. Griviţa Castor Bucureşti 3 2 0 1 64-64 75. Minerul Lupeni • 3 2 0 1 49-51 76. CFR Constanţa - 3 2 0 1 55-68 77. Ştiinţa Petroşani 3 1 0 2 35-35 58. Steaua Bucureşti 3 1 0 2 60-70 59. Rulmentul Bîrlad 3 1 0 2 28-45 510. ”U”Marcelini Timişoara 3 .1 0 2 35-45 511. Metrorex Bucureşti : 3 1 0 2 48-69 512. Remin Baia Mare _ 3 0 0 3 15-64 3

Sîmbătă, 9 septembrie, la Bucureşti, Steaua * ”U” Cluj.

S o c i e t a t e a d e î n t r a j u t o r a r e

" F a ru l C o n s ta n ţa & E n c lu S t o i c a ”

n u l - a p u tu t o p r i p e c lu j e n i

d in d ru m u l lo r s p r e v ic to r i e !• ”U” 16 Februarie - Farul Constanţa 29-17 (23-3) •

aproape logic. Scorul încercărilor fiind egal, a picat din nou în sarcina lui Nichitean obţinerea victoriei.’E l . a marcat în urma executării a 5 lovituri de pedeapsă şi a 2 transformări, faţă de Bezărău care a marcat doar dintr-ro lovitură de

m

Ciudată coincidenţă de a fi delegat câ arbitru, la această partidă, domnul

Enciu Stoica. Ciudată pentru că partida din sezonul trecut dintre cele două formaţii, ce a avut loc la Constanţa, a fost arbitrată tot de

C i n c i m i n u t e c u v i c e c â m p i o n u l

b a l c a n i c 1 9 9 5 - C o n s t a n t i n A U R• La Baia Mare pe locul 2 •

Cmtantia A ur, etapa întîlnit pe reprezentanţii firmei'ţirati în T urc ia a fost una Nissan, Nissan Motor Sport, care seungur, încununată cu titlul ocupă de Europa. Nu am hotărît cetampion balcanic. " ‘ maşină va fi.. Se pare câ _ o iîurcia a fost greu, â fost

. - Viteză în coastă la Baia Mare, traseu montan; "Cupa ARDAF”, singura etapă-internaţională de viteză pe traseu montan' din România, sîmbătă, 2 septembrie... Urmează apoi C.N. de raliuri din

ai.Raliul a fost de macadam.Iii cauza căldurii, plus cîteva ine cu maşina, nu mari dar te. fn maşină pînă Ia'40 de >iMlt mai cald decît afară,

( «excesivă datorîndu-se şi Aică nu im răcirea prea bine -

I iipiinct, fiind obligat sâ merg Şaiirile închise.

Iifina? -j/îyiâ de cauciuc la înccput de ■ ’Ş o neracordare a suspensiei,

fflnania am pregătit maşina;pentru macadam; Pe urmă 4tcâ arcurile nu erau. chiar1,

>tttrebuia să am.. în general, s-a comportat bine. r ‘*stul turc? "

totul de complex. Cu probe de *oai strînse, de viteză mică,

’J)ri înguste, pînă la probe de , cu macadam foarte bun. Aprobe dificile ca tehnicitate şi Aprobe periculoase p en tru - ■Becanică a maşinii, ■ 7 Weg câ începînd cu 1996

va schimba maşina, i-idcvâr, aceasta este intenţia

Am avut o vizită de lucru ^da. cred că o pot numi aşa, ^»ol Nicorici, preşedintele ^ t î n cadrul căreia i-am

*>»

mmm/

&

"japoneză”, ei sînt implicaţi în raliuri. Urmează să decidem, poate o Toyota, un Mitsubishi, în orice caz o.m aşină mai competitivă decît Audi. Ne vom dota cu o asistenţă tehnică bine echipată, cu o maşină pregătită special pentru raliuri şi intervenţii, piese, generator curent electric, sudură...

- Ce urmează pentru echipajul Âur-Boboescu?

care s-a disputat o singură etapă, la Braşov şi Baia Mare care a contat

, doar pentru grupele A şi N. Etapele se numesc Timişoara (23-24 septembrie), şi fără date stabilite încă, Piteşti, Cluj, Piatra Neamţ.

Iar noi să vedem ce a fost la Baia Mare în...”CUPA ARDAF”: Aur-Boboescu pe locul 2

Baia Mare a fost din nou gazda unei apreciate întreceri automobilistice, "Cupa ARDAF’*, aflată la cea de a doua ediţie. în clasamentul grupei ”H” : Victor Nicoară, Constantin Aur/ Dumitru Bobocscu, Constantin Rusu; în clasamentul general naţional primele trei locuri sînt ocupaie dc Victor Nicoară, Aur/ Boboescu, George Grigorescu.

Demostene SOFRON

către domnul Stoica şi, aşâ cum se ştie, a făcut tot ce se putea face, ba chiar mai mult, pentru ca Farul să cîştige, evitînd astfel problemele pe care le-ar fi putut avea echipa constănţeană în vederea cîştigării titlului. Din acelaşi punct de vedere, partida, care a avut loc sîmbătă pe terenul din Parcul Sportiv ”Iuliu Haţieganu”, se dovedea a fi de o importanţă capitală pentru ambele, formaţii, dar mai ales: pentru ”Farul”, care în caz de victorie lua o opţiune^ aproape decisivă în cîştigarea, şi în acest an, a titlului naţional. Temerile erau deci justificate. N-a fost să fie aşa, pentru

mai mult cauza bugetului substanţial de care a dispus şi probabil, dispune şi în acest an. ■ ,

Revenind la partida de sîmbătâ, sâ spunem că ”U” a dominat clar prima repriză, deşi scorul a fost deschis de oaspeţi, prin Bezărău,care a transformat o lovitură de pedeapsă şi două transformări, şipedeapsă în minutul 7. N-au fost astfel ”U” a obţinut o victorie foarteînsă motive de îngrijorare, pentru că importantă . în , economiaNichitean, excelent şi în această clasamentului. Urmează partida departidă (deşi a ratat 4 lovituri de la Bucureşti, cu Steaua. O victoriepedeapsă) şi--a conclus echipa» în a clujenilor nu ar fi deloc o minune, mod invariabil, spre terenul de ţintă - Nu mai comentăm arbitrajulconstănţean. Primul eseu al partidei ' domnului Enciu Stcrfca/Judecâtoria fost înscris în urma unei acţiuni al de margine au fost concitadinii săi,cărei promotor a fost Nichitean, bucureştenii C-tin Bonea \ şiM altei îndeplinind o simplă V.Marinescu.formalitate prin culcarea balonului Au evoluat formaţiile: ”U” :chiar sub buturi. Al doilea eseu Maftei, Franciuc, Răcean,clujean a fost înscris de ”Moşul” ■ Gontineac, Copil, Nichitean, Flutur,.Şugar care a finalizat în'urma unei' S.Ciorăscu (25 Rădulescu), Tămaş,grămezi în 5 metri! • . Şugar, Rus, C.Ciorăscu, Croitoru,

Cu un avantaj substanţial la Cilinca, Budai; "Farul”: Florea,pauză, clujenii reduc turaţia Tinca,; Talabă, Fulina, Tranca,motoarelor, dînd posibilitatea Bezărău, Foca, Gârbu, Ruxandra,constănţenilor, ajutaţi şi de domnul Şeptâr, Chiriac, Brănescu,

că rugbiştii ;clujeni au obţinut Enciu Stoica, să ‘se facă m ai 'Dragomir, Lupu, Rotaru.victoria într-o manieră categorică, periculoşi, însă cele două eseuri / Marcatori: pentru ”U” - Nichiteanentuziasmantâ, "rolul” domnului înscrise de oaspeţi au fost posibile (5 l.p. şi 2 transformări), MafteiEnciu Stoica rezumîndu-se doar la pe fondul unor greşeli copilăreşti, limitarea diferenţei de scor de pe - banale. Bezărău a culcat a doua oarătabela de marcaj. Gampioana en- balonul în terenul de ţintă clujean întitre, "Farul”, a dovedit că laurii urma unei degajări a lui Răcean coroanei i s-au veştejit demult şi că; direct în 1 braţele jucătorului evoluţia din campionatul trecut este, constănţean^ eseul venind în mod

(eseu), Şugar (eseu); pentru "Farul” - Bezărău (un eseu, o lovitură de pedeapsă : şi 2 transformări), Ruxandra (eseu). ■

Cristian BARÂ

C lu je n i la fe s tiv a lu l in te rn a ţ io n a l de ş a h

"TROFEUL CENTROCOOP”

OPEN, copii pînă la 14 ani.' Participarea clujeană este numeroasă. Voi începe cu şahiştii Şcolii Pionul Club Cluj, antrenor Lufiian Popescu: Adrian Secară (categoria Il-a), Oetavian Pop (II), Deszo Iuliana (II), Alexandru Cobliş (I), Mihai Pantiş (II), toţi în concursul copiilor, iar la seniori -

Astăzi, 5 septembrie, la Eforie Nord start în cea,de Cristina;Cr!şan (I) şi Marton Sandor (I). Şi-au mai a V lII-a ediţie a trofeului internaţional de şah anunţat participarea şahiştii clujeni Râul Neagoş (I, "CENTROCOOP”, organizat de Asociaţia Sportivă Fimaro), Helmer Janoş (M, Viitorul CUG Cluj), Ioan Centrocoop Bucureşti, Fundaţia Imaginea României, Toader (I, Viitorul CUG) şi Virgil Mânu (CM, Dacia S.C. Eforie S.A. Se joacă pe durata.a 11 runde, sistem Carbochim).- ' ,elveţian (masculin şi feminin), nouă runde în turneul Dem. SOFRON

ştir i & informaţii Pregătiri intenseia VICTORIA SOMES LAPI DEJ

Începînd cu anul competiţonal 1995-1996, divizionara ”B” Victoria Someş Lapi Dej are un nou antrenor, în persoana domnului profesor Alexandru MUREŞAN (ex ”U” Transgex). Pregătirile echipei dejene au început pe Litoral, preţ de o săptămînă, urmate de zece zile bune la Stîna de Vale, accentul punîndu-se pe recuperarea fizică. Au fost două cantonamente utile, în primul rînd, pentru cunoaşterea colectivului, stabilirea unei serioase punte de legătură între jucători, între antrenor şi jucători, la care se adaugă perfectarea contractelor, stabilirea lptului de 12 cu carc va fi abordat noul campionat. Lotul de bază îi cuprinde pe ION ION, ADRIAN IOK, CONSTANTIN DINU, TIBERIU SCHUBERT, NICOLAE MÎTIEŞ, MIHAI DUDESCU, CĂLIN COTUŢIU, CIPRIAN VEDEŞ, HORAŢIU BAL (acesta din urmă fiind aşteptat sâ revină la lot). Noii veniţi se numesc ANDREI 1IUDEA (centru, Poli. Timişoara), VIRGIL ONAC (secund.

Explorări Baia Mare), LAZĂR VICTOR (ridicător, Rapid Bucureşti) şi CĂTĂLIN BUHĂIANU (secund, ”U” Bacău). Au plecat Năsăudean, Truşcă, Huduşan. în programul de pregătire: două meciuri cu CSS Viitorul CONIS Cluj (rezultatele au mai puţină importanţă), iar la sfîrşitul lunii septembrie, 28-30 septembrie, un turneu la Zalău. Sponsorii echipei sînt SOMEŞ SA şi Armata D.ej, Şi un gînd al antrenorului Alexandru MUREŞAN: Seria este mai dificilă decît pare la prima vedere, Cu trei echipe retrogradate din "A" şi forţa Superligă, Someş LAPI Dej şi Electrocarbon Slatina respectiv ASĂ Lapte Electromureş Tîrgu Mureş, cu echipe de ”B” aflate de cîţiva ani buni în lupta pentru promovarea în eşaloanele superioare. Mă refer la ISC Turzii, Sighetul Marmaţici, CSM Caransebeş. Sper ca sponsorii, dejeni sâ fie.alâturi de echipă, aşa cum au fost si pînâ acum.

Dem. SOFRON

ADEVARULde Cluj ECONOM IA marţi, 5 septembrie 1995 14

C j r o ^ r a m u l de privatizare în m a s z P >

loti cetătenii trebuie sd se

pînă ta 15 septembriev Urmare a derulării de lă data de

14 august a acţiunii de distribuire 'a cupoanelor nominative de privatizare în temeiul Legii nr.55/ 1995 privind accelerarea procesului de privatizare, dorim să atragem atenţia cetăţenilor asupra unor aspecte grave, de natură a împiedica buna desfăşurare a acţiunii.

A. Toate situaţiile în care a fost necesară trecera persoanei pe Lista suplimentară (inscripţionări greşite pe cupon ale codului numeric per­sonal, numelui, prenumelui, data naşterii, persoane neînscrise în lista nominală etc.) necesită un timp de clarificare de circa două săptămîni în vederea rezolvării lor. în acest sens rugăm pe toţi cetăţenii îndreptăţiţi să se prezinte pînă cel tîiziu la data de 15 septembrie 1995 la centrele de distribuire (deschise inclusiv sîmbătă şi duminica) în vederea clarificării situaţiilor personale. Prezentarea la centrele de distribuire după data de 15 septembrie atrage riscul finalizării acţiunii de distribuire a cupoanelor fără clarificarea situaţiei persoanelor ce s-au prezentat la centre după această dată.

B. Urmare a analizei datelor d e . identificare ale persoanelor înscrise în lista suplimentară (prima tranşă) atragem atenţia atît cetăţenilor cît şi personalul!» centrelor de distribuire asupra următoarelor:

a) Toate cupoanele avînd cod numeric personal, nume, prenume, data naşterii în concordanţă cu datele de pe actul de identitate a persoanei vor fi eliberate, indiferent

de existenţa unor rieconcordanţe altele decît cele de mai sus.

b) Persoanele care şi-au schimbat în ultima perioadă domiciliul si nu s-au regăsit cuprinse în listele nominale existente la centrele de distribuţie la care este arondat domiciliul actual, sînt rugate a se prezenta de urgenţă şi la centrul de distribuire căruia îi este arondat fostul domiciliu. Cupoanele găsite aici se vor elibera. în condiţiile prezentate la pct.a). ;

c) Atragem atenţia tuturor cetăţenilor care şi-au folosii carnetul cu certificate de proprietate emis în 1991 în procesul de privatizare al unei societăţi comerciale că nu au dreptul la cupon. Nerespectarea acestei atenţionări atrage după sine sancţiunile prevăzute în art.292 din Codul Penal privind falsul în" declaraţii. Atragem atenţia că se vor efectua controale post distribuire de către Agenţia Naţională pentru Privatizare în colaborare cu Ministerul de Interne, controale care vor viza în special depistarea acestor situaţii. v i

d) Toate problemele legate de neclarităţi ce nu se pot rezolva la nivelul centrelor de distribuire, se vor adresa, spre competentă rezolvare, la sediul Secretariatului judeţean din cadrul Prefecturii judeţului Cluj (tel. 190449 sau 116416/114) camera 35. ' :

■Secretariatul judeţean pentru urmărirea

...: aplicării Legii 55/1995 - privind accelerarea

procesului de privatizare

S i h a n i i s - a u d u s ■ +p e a p a s â m b e t e i . . .

Cartierul Zorilor. Şcoala Generală nr. 10. Am auzit că această şcoală a fost dotată, nu de mult, cu o frumoasă sală de sport. ■'Cer

după un şoc? *Cît despre pereţi, nu ştiu cine îi va

fi proiectat, sau dacă se va fi gîndit Ia ceea ce trebuie să însemne o sală

permisiunea de a o vizita. Şi rămîn , polivalenţă de sport pentru o şcoală surprinsă. -In modul cel mai (sală în. care trebuie să se poată neplăcut. în interior, un tîmplar' practica orice ramură sportivă), repară spalierele. Deşi noi, ele nu au Pereţii, la care se lucrează, pentru a fost comandate ., la Reghin, monta o plasă, sînt construiţi din producătorul obişnuit cu standardele BCA Iar tavanul are o izolaţie cerute de activitatea sportivă. Au necorespunzătoare. Amintesc’ că fost aduse de la Huedin şi ele sîn t, această sală a fost dată în folosinţă practic, inutilizabile. Din lemn verde în anul 1993, iar în 1995, poţi intrade brad (neuscat), nelăcuite, acum, după un an de zile, sînt crăpate, rupte, neuniforme, un adevărat

aici cu umbrela! Apa se infiltrează, exact în zona corpurilor de iluminat, prelingîndu-se alene pe lîngă firele

pericol pentru copii. Lemnul de brad. electrice! Şi toate acestea le-ameste complet neadecvat unor spaliere destinate copiilor. Ele ar trebui să reziste Ia o greutate de minim 80 de kilograme, sarcină permanentă.Ar trebui să fie construite din lemn de esenţă.tare, să fie netede, cu o grosime uniformă şi lăcuite. Palmele copiilor nu trebuie să constituie teren de lucru pentru chirurgi, după oră. Şi dacă ar fi numai asta. Băncile de gimnastică sînt mai înalte, nelăcuite, fără stabilitate, cu aşchii, crăpaturi şi fisuri. Deci, şi ele, inutilizabile în scopuri didactice.

Dar cea mai ciudată prezenţă în- tr-o sală de sport o are o ţeavă, cu izolaţie distrusă, care traversează peretele din fund al şcolii (exact sub panoul de baschet, în zona cea mai expusă loviturilor cu mingea. Şi dacă, într-o oră,- ţeava va plezni,

întîlnit la o construcţie nouă, care a costat miliarde. Sala în sine e frumoasă, mai mare chiar decît o sală obişnuită, curăţată, întreţinută, cu mochetă pe margini, ideea a fost salutară, dar, aşa cum se întîmplâ la noi în ţară, realizată fără grija unui gospodar, ca pentrualtul. Păcat de efortul pe care l-a depus Ministerul Învăţămîntului, din punct de vedere financiar, conducerea şcolii (pentru a mai remedia cît de cît defectele ei) şi constructorii, care au irosit atîta muncă, pentru a scoate un rebut de asemenea proporţii..., '

La această şcoală înyaţă 2300 de : elevi, dintre Care unii în clase cu profil special de baschet şi volei. Şi toţi au mare nevoie de sală. Şi trebuiau să o aibă.

Diana ANDRAŞONI

E v a l u a r e a

stadiul si• •

în data de 2 septembrie a.c. a avut loc, la Bucureşti, reuniunea Consiliului Naţional al PUNR. Cu respectiva-ocazie a fost prezentată şi o informare privind punctul de vedere al PUNR în ceea ce- priveşte stadiul şi perspectivele privatizării societăţilor comerciale din România. Privatizarea a fost apreciată ca o dimensiune esenţială a procesului de reformă economică, "alternativa reală pentru relansarea activităţii pro­ductive şi integrarea acesteia în circuitul economic european”. PUNR-a solicitat Guvernului României eforturi responsabile pentru aplicarea corectă a prevederilor Legii privind accelerarea privatizării în paralel cu promovarea tuturor formelor şi metodelor de privatizare, îndeosebi a metodei MEBO, iniţiată şi susţinută direct de PUNR. Un studiu al departamentului Reformă economică al PUNR fixează cauzele ritmului lent al privatizării: '

"PUNR apreciază că, în prezent, prin intrarea în vigoare a Legii privind accelerarea privatizării, există un cadru legislativ şi instituţional adecvat pentru promovarea privatizării în dublu sens: atît ca dezetatizare, cît

şi ca dezvoltare a sectorului privat ca atare, ca rezultat a l iniţiativei private.

Totuşi, pînă cînd rezultatele prac­tice ale implementării prevederilor Legii 55 /1995 vor fi. simţite în practică, în cel mai bun caz în primăvara anului viitor - constatăm că ceea ce s-a finalizat în domeniul privatizării în România este extrem de puţin comparativ cu ceea ce se putea obţine în unele sectoare vitale - industria, agricultura, construcţiile ’ şi transporturile, turismul, comerţul, serviciile. în viziunea PUNR cauzele sînt complexe, iar cele principale rezidă în:

a. derularea greoaie a procesului legislativ specific (atît Legea MEBO cît şi Legea accelerării privatizării au avut nevoie de cîte un an pentru a fi dezbătute şi adoptate în Parlament) -

b. tergiversarea constituirii şi corelării cadrului instituţional adecvat (răspunderile ANP', FPS şi ale FPP-urilor). c. lipsa de capital

d. insuficienta informare şi educare a populaţiei

e. apariţia unei adevărate psihoze extrem de nefavorabile privatizării, alimentată de teama de a pierde locul de muncă, de riscul major în investirea micilor economii ,•

f. lipsa unei autentice pieţe de

capital şi a instituţiilor adecvate (bursa de valori, abia constituită în această vâră, reţea puternică de bănci private etc.

g. sistemul descurajant de evaluare a capitalului societăţilor privatizabile, ca urmare' a- faimoaselor Hotărîri de Guvern nr. 26/1992 şi nr. 500/1994, pe baza cărora capitalul societăţilor comerciale de stat a fost majorat, iniţial de 10 ori, apoi de 8 ori;

h. slaba participare .. a capitalului străin »

i. susţinerea întîmplătoare, .necoerentă şi nesubstanţială a procesului de privatizare prin asistenţă internaţională de specialitate

j. lipsa unui sistem organizat şi susţinut logistic şi financiar pentru protejarea sau stimularea societăţilor privatizate

Îl tolerarea şi chiar întreţinerea suspiciunii (prin anchete, ameninţări ş.a.) în legătură cil corectitudinea procesului de privatizare . (evaluarea, distribuirea de acţiuni, atragerea capitalului străin ş.a.)

1. degradarea managementului la nivelul societăţilor cu capital de stat şi extinderea corupţiei

m. slaba mediatizare a preocupărilor specifice în domeniul privatizării.

C am era de C om erţ.I n d n s t r i f i s i A g r i c u l t u r ă

CALENDARIn august, a scăzut

numărul consultaţiilorC.C.I.A. acordă consultanţă

gratuită pentru membri săi cu privire la: constituirea societăţilor comerciale, atragerea de investitori străini, în domeniile vamale şi al operaţiunilor de imporţ-export, financiar-contabil şi fiscal, al proprietăţii industriale, iniţierea în- afaceri ş.a.

. K fost remarcată consultanţa în domeniul financiar-contabil şi fiscal (realizată cu sprijinul Direcţiei de Impozite şi-Taxe) , precum şi consultanţa în domeniul proprietăţii industriale, susţinut de prof. Dorin Isoc.în medie, peste Z50 de societăţi comerciale apelează la serviciile agenţilor economici. Totuşi, în luna august s-a constat o scădere a numărului de solicitanţi, din cauza concediilor, probabil.

D is tr ib u ir e a , la zi, a c u p o a n e lo r nominatiţ

d e p r iv a tiz a r eSînt îndreptăţite să primească Numărul dc <mpoue&K

cupoane, în întreg judeţul Cluj, de la începutul acţimjj^ 582:382 persoane, din care379.917. .230^943 (39 Ia sută) ^ (65 la sută) în mediul urban şi 159.962 (27 la sută) u ti* 202.465 (35 la sută) în mediul rural 70.981' (12 la sută) în

’S e t c â * - restituie carnetele :

certificate de proprietateMircea Ştefănescu, preşedintele Consiliului de adminirtnţjj i

"Serca”, a precizat, într-un interviu acordat cotidianului "Adcvi.-, Bucureşti) de luni, că adunarea generală extraordinară a acţiont hotărît retrocedarea certificatelor de proprietate cu titlu grjti« perceperea comisionului de 18 la sută, prevăzut în contractiit rezilierii). M. Ştefănescu a menţionat că pînă în acest moment n reziliate 1.164 de contracte, carnetele revenind deţinătorilor inij total au fost încheiate de către ”Serca” 2.000 de contracte, însminj]: de certificate. Deţinătorii contractelor sînt invitaţi la Bucoreiti> a-şi recupera certificatele. Cei ce nu se pot deplasa vor primi cancs poştă.

Activitatea "Serca” de plasare a certificatelor de proprietatu paralizată de apariţia Legii nr,55 dinl995, după ce modalităţile n de privatizare (MOBO, oferta publică) au exclus persoanele juri la privatizare. De altfel, perşedintele "Serca” apreciază ca ”o gravi; faptul că societăţile de valori mobiliare nu au fost incluse în Vţ privatizării. -

■ — ■ ~Ţ .D in 11 s e p t e m b r i e a .c . . p r i m a e d i ţ i e a:

P r o g r a m u l u i d e I n s t r u i r e

' M a n a g e m e n t u l C o l i to l i

Programul de Instruire în Managementul Calităţii, parte componentă a unei serii'de trei programe de instruire organizate în România de Fundaţia Internaţională de Management (FIMAN) în cadrul asistenţei PHARE, agreat de Guvernul României şi Comunitatea Europeană,: va debuta, la C lu j-• Napoca, pe data de 11 septembrie a.c. Vor fi instruiţi peste 200 de manageri români din domenii con-' siderate cheie pentru dezvoltarea societăţilor comerciale româneşti. Instruirea se va desfăşura în 10 ediţii organizate în 10 oraşe importante din ţară, primul fiind Cluj-Napocâ.

P1MC este pregătit şi va fi

prezentat de reprezentau! consorţiu de firme de con! format din CROWN AGI! Marea Britanie, Fundaţii!; pentru - . Implem Managementului Petfoic CIMP - Bucureşti QUASARO SRL Bc Coordonatorul întregii acţt Fundaţia CIMP Bucureşti

Şedinţa—de deschide» programată la sala de cot1: Hotelului ."Transilvani' începere de la ora 9. Pîii- 11,30, cînd va începe d efectivă a cursului, n f- primirea delegaţilor şi festni deschidere.

^ n K t o r p r in ^ s c m I C lu j u lu i . . .

*. Sîmbătă, 2 septembrie, zi ploioasă de început de toamnă îl 016* aglomeraţie, mare. Cea mai numeroasă categorie de cud constituie mamele cu copiii de şcoală. Aici pot găsi rechizite 1«* mai rezonabil..., adaptat buzunarului omului de rînd.

La intrare, pe stradă, ne aşteaptă două mese, faţă în faţă, ct’p care ne oferă... înşelătorie albă sau înşelătorie neagră, fiecare*?* său, rezultatul, indiferent de opţiune, fiind acelaşi: pungile pw? uşurează... Ceva mai încolo, aliniate frumos, sclivisite, maşisik^ felurile,' pentru toate gusturile. De la mult-hulitul Trabant şi P®1 mai recente apariţii ale celebrelor firme occidentale. Dar, i&' abundă, cererea e minimă în acest sector. Cererea e foarte B*1 tarabelor celor veniţi recent din "vizite turistice" în Chin» »•' Veniţi cu haine de toamnă, sau rechizite. Se cer în special gi*2’’ a căror preţuri oscilează între 7.000 şi 170.000 lei (ultradotefeT de firme de renume, cum ar fi Herlitz sau Bărbie). Frumoase, cu sertare şi sertăraşe, le întîlneşti peste tot: pe tarabe, pe unii*' şi, în spatele unor feţişoare radiind de bucurie şi mîndrie, t F1* proprietari de 7 ani. Unele uşoare, altele deja umplute cu caiete f* ( Mucart, la preţuri mult mai scăzute decît în librării, dată fiind ului), cu creioane, ascuţitori, stilouri, carioci, toate aflîndme^ aici. Costume impermeabile, rechizite, medicamente, to*!* învălmăşeală de nedescris, ţi se oferă. Dacă mai ai cu ce ctif bătrînă, plînge mocnit. A rămas Iară poşetă. Ceva mai încolo, *'. fără portmoneu. Şi-am întîlnit şi un copil disperat, care * rt**1,, mamă! Poliţiştii poate sînt în alt colţ. Vor veni. Dar vin şi Şi dispar la fel de iute, fără să-i vezi, fără să-i auzi, firi w-i dar nu la fel "de uşori" cum au venit... De-ale Oser-ului. j

Diana ANDRAf

marţi, 5 septembrie 1995 EVEN IM EN T

f v' 4,

; / ' v

n\M, v

f l

i

. . . o ' c > . - C ' r T . T ■ * ; '•- .. , . , ^------ f ; v - *“ *

; ■ ' '; 'rr' vi ^ ’V ii■;.. . '• ••••■'» ’- i —■— * - -2 . • . , . ’l i i ; ■„J 2 , - ; i i j

Uv

■ ■ ■ I

A u s l u j i t c u c r e d i n ţ ă p a t r i a

î

| Septembrie - Ziua Jandarmeriei din România, jicestprilej, la Batalionul de Jandarmi din jaicipia! Cluj-Napoca a avut loc festivitatea de {ggiiie de către locţiitorul comandantului Brigăzii Judarmi Cluj, colonel Gavril Cojocneanu, unui arde 132 de veterani de război jandarmi, pentru

iticiile aduse statului român.în timpul celui hl doilea război mondial, brevetul şi medalia

Comemorativă a celui de-al doilea război

mondial,’ 1941-1945”.Profund emoţionaţi şi cu lacrimi în ochi, veteranii

de război, care au servit cu credinţă şi devotament patria, deşi oameni în vîrstă, au răspuns cu' promptitudine şi hotărîre:

Servesc patria!

V.MOLDOVAN v Foto: Teodor BRĂZDAU

W e e k - e n d

: : C U "i r i o r t i

Ciuperci otrăvitoare. Doi oameni şi-au pierdut viaţa în urma consumului de ciuperci otrăvitoare. Ei au fost găsiţi la cabana Vînătorul.de pe

. raza comunei Feleacul. Alarma a fost dată de copilul lor, care a povestit unui poliţist că părinţii săi se află în cabană întinşi pe jos, fără a da semnede viaţă. Autopsia a stabilit că decesul s-a datorat' consumului de ciuperci otrăvitoare, iar în prezent se fac cercetări pentru stabilirea identităţii-victimelor.

Spînzurat. Duminică, lâ domiciliul surorii sale din comuna Viişoara, a fost găsit mort Gergely Carol de 58 de ,■ ani. Omul s-a spînzurat, aparent fără nici un motiv, în podul casei. ■ _ ' , . , . Alcool. Tot duminică a fost găsit mort la domiciliul său şi

; Haiduc Ion, 52 de ani. Acesta 'a decedat datorită consumului

de alcool. De menţionat că în urmă cu cîteva luni medicii

. i-au interzis alcoolul !M. HOSSU

farosabillaximetrişfi ş i in s tru c to ri d e ş c o a lă J

de şo fe ri în . . . i le g a li ta teMtaximetriştii său instructorii de şcoală de şoferi nu cunosc

2 1111] rutieră, atunci nimeni nu ar trebui să o cunoască. Cel puţin aşa aloilucrurile. Pentru că în momentul în care un client se urcă în .

ju ţtitaximetristului, sau vreun elev în stînga instructorului, aceştia îşi linişte responsabilităţi. Taximetristul şi instructorul, bineînţeles! De '

„jjspaede-a dreptul ciudat, chiar îngrijorător, faptul că mai există astfel tescriaşi” carc ignoră pur şi simplu legea. Zilele trecute- două cazuri: «senIoan, cu domiciliul pe strada Spinoasă nr. 15, este taximetrist ijitlaTerra-Fan Taxi. Este depistat pe strada Observator, de către un sdepoliţie, circulînd nici mai mult nici mai puţin decît cu 87 km/ kjacâ nu ar fi fost deajuns, la controlul actelor, altă surpriză. Atestatul Htvizatdin 1994 şi, de bine, de rău, e gata aproape şi 1995. Orice

^ Mariu este de prisos.' • - —Wleacaz a avut loc în Dej, cînd tot lâ un filtru, la controlul actelor, ®reţinut şi Badiu Vasile, instructor la Şcoala de şoferi "Cristal”. Acesta > slitu autoturismul cu număr provizoriu CJ-01773. Inutil să mai

JţWicâ autorizaţia de circulaţie provizorie era expirată. Concluzia?■» Vasile conducea un autoturism neînmatriculat. Consecinţele-le va intimai şi numai el. . . ■'taident. Pe raza comunei Sînpaul a avut loc în acest week-end un ’itcident de circulaţie. Lup Sebastian, de 21 de ani din Satu-Mare,

autoturismuIDacia 1300, înmatriculată cu' numărul l-SM-3779, •‘oexplicabil pe ctintrascns (carosabilul era uscat şi porţiunea de drum ^),tatoponind.frontal autoturismul Skoda S 100 înmatriculată 2- 2. Din accident a rezultat avarierea celor două autoturisme şi rănirea

şoferului Skodci; "

*Tljliflt$‘

tlli

4.

g a m a w «A m n n t m i r * a .

ptri im rirtN.iNM ttkWAWM W ARM AT 9 i

C.B.

în ziua de 1 septembrie 1995 a încetat din viaţă, într-un accident aviatic, generalul maior doctor Bunoaicâ Ion, comandantul trupelor de jandarmi.

Arma jandarmilor, îndoliată, aduce un ultim omagiu celui care şi-a dedicat sufletul şi inteligenţa restaurării necesarului concept de jandarm erie în România.

, Om de aleasă ţinută morală şi profesională, comandantul Jandarmeriei lasă un gol ireparabil în mijlocul oamenilor de arme.

COMANDA BRIGĂZII DE JANDARMI CLIJJ-NAPOCA

F iş ie ru l g e n e t i c ,• După M ondorama: M inisterele Publice ş i Serviciile Secrete •

Poliţia britanică a fost dotată cu primul fişier genetic din lume consacrat exclusiv luptei împotriva crimei, capabil să recenzeze pînă la 5 milioane delincvenţi. Sistemul este vehement criticat de apărătorii libertăţilor individuale. Promotorii proiectului apreciază că este vorba despre "mijlocul cel mai revoluţionar”pus în serviciul poliţiei de la introducerea amprentelor digitale, în urmă cu aproximativ un secol.- Noul fişier se află în Birmingham, iar accesul la el este supus unor măsuri speciale de securitate. El înregistrează formula ADN a persoanelor care au suferit deja condamnări sau care au fost interogate în cadrul unei anchete. Obiectivul poliţiei este de a fişal35.000 de britanici-în primul an, cu prioritate pe cazurile de crimă, agresiuni sexuale şi furturi prin recurgere la violenţe. In final, vor fi stocate pînă la 5 milioane de dosare (10 la sută din populaţia ţării) a căror gestiune va mobiliza 60 de anchetatori şi oameni

. dc ştiinţă. ■ ’/ • .... 'Pc de altă parte, asociaţiile pentru apărarea libertăţilor cetăţeneşti

avertizează că generalizarea fişărilor electronice este periculoasă într-o ţară în care locuitorii se află deja sub observaţia permanentă a peste 1 milion de camere de supraveghere. Unul din responsabilii asociaţiei "Liberty” a ridicat şi problema "puterilor exorbitante” atribuite poliţiei, pe care nimic nu o împiedică, în opinia sa, sâ fişeze prin aceeaşi metodă delincvenţii mărunţi, militanţii politici sau unele grupuri etnice.

Să mai amintim că nu de mult a intrat în vigoare şi o nouă dispoziţie a Codului Penal, care combate dreptul sacrosanct de a păstra tăcerea de care beneficiază orice britanic arestat de poliţie. Pe viitor, orice refuz de a răspunde la întrebările anchetatorilor va fi menţionat ca element de acuzare într-un proces.

. ” Adaptare de Radu VIDA

Un m ic ro fo n d e a s c u l ta r e d e s c o p e r i t în b iro u l p r im a ru lu i d in N isa

Un microfon de ascultare a fost descoperit în biroul primarului din Nisa (Coasta de Azur), Jacques Peyrat, ales în iunie anul trecut în acest post, pe o listă a independenţilor, dupâ ce a părăsit Frontul Naţional (extrema dreaptă), a anunţat primăria oraşului, citată de AFP. , : ■ x

Peyrat este primul primar ales la Nisa prin sufragiu universal după eliberarea din acest post, în 1990, a lui Jacques Medecin, condamnat la trei ani şi jumătate închisoare pentru corupţie. . ~. Microfonul instalat la biroul lui Peyrat putea emite pe unde scurte pînă

la 100 metri disţanţă şi necesita schimbarea bateriei aproape în fiecare săptămînă. Dupâ cum scrie France Presse, se pare, astfel, că el ar fi fost - : plasat de către o persoană ce are acces permanent la biroul primarului.

La 71 de ani, bătrînul şef a l Lotusului de Aur e s te acu za t d e viol ^

Liderul sectei pseudo-religioase Lotusul de Aur, Gilbert Bourdin, a fost arestat şi anchetat, după ce împotrivă sa a fost depusă o plîngere pentru viol asupra unei persoane minore. Bourdin (71 de ani), autointitulat "mesia planetar cosmic” sau "înaltul preot al cavalerilor Lotusului de Aur", a fost anchetat de poliţişti chiar în "templul”,său.MandârOm, din localitatea Castallane, situată la sud de Alpi, în Provence. , - V

Mandatul dc arestare pe numele său a fost emis după ce la parchetul local a fost depusă o plîngere de viol. — -

Bourdin sc află de multă vreme în dispută cu autorităţile locale şi populaţia din Castallane, din cauza intenţiei sale de a-şi tranforma domeniul în ceVa ce ar arăta ca un parc suprarealist 1. El a fondat "sfintul oraS al mândaromului” în 1969: .

tacnt.a avut loc la Wasliing- ’tcade-a ciucea Conferinţă t,sdială - a Misiunii •‘"wionale crcştine pentru •iiicri - Prison Fellowsliip '"National - organizaţie de

recunoscută de O.N.U., J'toM în-anul 1976 de către

Colson, fostul consilier- PKblcinc spcciale aie

^'«'«traţiei Nixon - Oţetul" Walergate-lui.

Participat 124 de delegaţii ' -ouate din Europa, Oceania, ' *rica Latină, Africa, Asia de

Asia Centrală şi**l«I Apropiat, precum şi din i'a«ca Carajbelor şi America

°td. Delegaţia română, una '**le mai numeroase, a fost

g Wti din reprezentanţi ai fricii Ortodoxe Române şi ’W Domnului, precum şi ai

^ or baptiste şi penticostal.

Conferinţa s-a bucurat .de interesul ccrcurilor politice nxird- americanc. La deschiderea lucrărilor acesteia'au fost prezenţi senatori, membri ai CamereiReprezentanţilor, guvernalori, sefi

cadre universitare dia SUA, Anglia, Mexic, Israel, Australia, mese rotunde şi ateliere de dezbateri în plen şi pe secţiuni. .

Cu acelaşi prilej au avut loc lansări dc carte, multe fiind evocări

închisori corecţionale din fostele state sovietice, peste 50 de capelamani cc activează ncmijlocit în închisori. Pentru prima dată a participat şi . o delegaţie* din Basarabia, ţară care şi-a depus

Misiunii române, ilustrate de acordarea celci mai înalte distiaeţii- Premiul I - există şanse reale ca următorul Forum internaţional să fie găzduit dc ţara noastră.

Preşedintele fondator al Prison

liisiynea iiifernafioiială creştină pentru încfiisoridc misiuni diplomatice, alte - marcante personalităţi .ale vieţii politice. Din partea acestora a vorbit senatorul John Ashcroft.' Vicepreşedintele SUA, Al Gore a adresat • un > mesaj ■ personal Conferinţei şi participanţilor la lucrările ei.

• Programul manifestării a cuprins numeroase expuneri şi prejegeri pe teme juridice, sociologice şi de convergenţă cu activitatea misionar- creştină, susţinute de cercetători si

emoţionale ale experienţei personale, dramatice a autorilor, prezentări şi lansări dc casete audio şi video, aniversări ale zilelor naţionale ale unor ţâri reprezentative la acest forum, un concurs de artă plastică, competiţie la care s-au prezentat 213 lucrări de pictură, gravură, desen şi sculptură semnate dc 75 de artişti din 24 de ţări.• Printre participanţi la Conferinţă

au fost 8 directori generali de sisteme penitenciare, 45 de cadrc din

candidatura spre a deveni membră a Misiunii.

fn cadrul întîlnirii dintre şefii de delegaţii şi Consiliul Internaţional al Misiunii, domnul Constantin Asăvoie, directorul pentru România a solicitat oficial organizarea viitoarei conferinţe, din 1998, la Bucureşti.

Mai candidează în acest scop ţâri ca: Taiwan, Boswana, Israel şi Filipine. Avînd în vedere aprecierile elogioase privind activitatea

Fcllowship International, care a vizitat România auul trccut, a avut,

; de asemenea, cuvinte dc preţuire deopotrivă faţă dc conlucrarea, cu M inisterul Justiţiei şi D irecţia Generală a Penitenciarelor, ca şi dc recunoştinţa pentru spiritul de deschisă cooperare arătat dc Biserica Ortodoxă Română şi de înaltul <;i stătător, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist. La rîndui său, secatorul John Ashcroft s-a întreţinut cordial cu membrii

delegaţiei române, relcrindu-se la transformările social-nolilice româneşti, la", eforturile de consolidare economică a statului de drept.

Standul delegaţiei române, intervenţiile îd plen şi pe secţiuni, activitatea la semioariL. şi în atelierele de dezbateri au asigurat o cuDoaştcre obiectivă, principială a mutaţiilor din societatea roniâncascâ, fără a putea anula complet atitudinile şi opiniile defavorabile, eronate, răspîndite dc forţe oculte. Receptivitatea, deschiderea arătată, conlucrarea cu alte delegaţii naţionale, proiectele de diversificare în viitor a activităţii misionare în închisori au sporit interesul faţă de experienţa românească în domeniu, faţă de România. ^

Dan BRUDASCU

A S » E ţ» & m p iL ,~ .... " ..... marţi, 5 septembrie 1995 (m

D eclaraţie9

a preşedintelu i Camerei D eputaţilor

' In legătură cu recenta declaraţie a preşedintelui PNŢCD, Corneliu Coposu, conform căreia partidul domniei sale ar fi cel mai puternic din ţară, Adrian Năstase, preşedintele executiv al PDSR, a exprimat următorul punct de vedere,la solicitarea unui redactor al Agenţiei Naţionale de Presă "ROMPRES”: "Dacă un partid precum PNŢCD, care în mod constant, de ani de zile, iese în toate sondajele de opinie efectuate pe locul doi, poate fi calificat că ar reprezenta cea mai puternică forţă politică din ţară, atunci dl Coposu s-ar putea să aibă dreptate. De fapt, eu cred că domnia sa a vrut să spună că PNŢCD este doar cel mai puternic adversar al PDSR”. ' :

. P r o c l a m a ţ i e a P S M

Senatorul Adrian Păunescu, vicepreşedinte-al PSM, a dat citire, în cadrul conferinţei săptămînale de presă,’ u n e i. proclamaţii în care se solicită "amnistia generală a tuturora

,vremurilor de pînă astăzi”, pentru ca în România să nu mai existe ; "oameni întemniţati pentru opiniile lor politice”.

fn documentul citat se manifestă surprinderea PSM faţă de faptul că Executivul, nu cere Parlamentului un mecanism de planificare şi prognoză economică, pentru a fi cunoscut "drumul către care ne îndreptăm”.

Totodată, PSM consideră că nu se poate yorbi de respectarea drepturilor . omului şi de

. democraţie, atîta vreme cît nu se asigură un nivel minim de trai al,

-populaţiei.:,Proclam aţia; PSM exprimă ; aprecierea faţă de propunerea preşedintelui Iliescu pentru o reconciliere istorică româno-ungară, dar, în acelaşi timp, doreşte o ''reconciliere naţională” care sâ stabilească condiţiile de "împăcare între partidele de.stînga, împăcare a propriului popor prin desfiinţarea puşcăriilor politice”.

Ba e, ba nu-i problem ă etnică:

Grădiniţa nr. 30 doreşte . s ă - ş i m e n ţ in ă g r u p e le g u

p ro g ra m p r e lu n g it

r Ieri, la ora prînzului, la Primăria Ciuj-Napoca, opt salariate de la Grădiniţa1 nr.30 (strada PâyloVj ? Ciuj-Napoca). au , obţinut o / întrevedere cu - primarul : municipiului . Ciuj-Napoca, Gheorghe’Funar, în prezenţa mass-media şi a doi reprezentanţi ai Inspectoratului judeţean Şcolar. Dînsele revendicau, în principal, menţinerea grupelor de copii cu orar. prelungit. D-na Regină Moşuţ, directoarea grădiniţei, a prezentat cauza nemulţumirilor: anul trecut, Grădiniţa 30 a preluat de la Grădiniţa 14, de pe aceeaşi stradă, două grupe cu program normal (cu predare în limba maghiară). în acest an, SANEPID-ul nu a mai acordat autorizaţie de : funcţionare grădiniţei 30, din considerentul că spaţiul este prea mic. Persona­lul grădiniţei este nemulţumit de anunţata renunţare la programul prelungit, ceea ce implică desfiinţarea unor posturi sau transferul la altă grădiniţă. Cu cadrele didactice maghiare nu au avut şi nu au nimic protestatarele. Teama că s-ar desfiinţa grupele cu orar prelungit provine din faptul că a fost anunţată, ieri, sosirea unei comisii de preluare a alimentelor.

Deşi, iniţial, primarul a anunţat o stare conflictuală de natură etnică,-reprezentanţii Inspectora­tului şcolar (dl I. Păcuraru şi E. Boca Miron) au constestat orice litigiu de natură etnică. De altfel, din partea inspectoratului s-au făcut precizări cum că, în consiliul de administraţie, nu s-a luat, deocamdată, nici o decizie,

■aşteptîndu-se solicitările şi părerea părinţilor. De la SANEPID, s-a precizat, d-na Vâleanu nu dă aprobare pentru grădiniţe cu pro­gram normal şi prelungit. Aşa îneît variantele sînt nete: ori pro­gram exclusiv normal (cum credeau salariatele de la Grădiniţa 30 şi nu erau de acord), ori pro-

• gram prelungit, ceea ce presupune alcătuirea de grupe cu program prelungit pentru grupele de maghiară. Inspectorul general şcolar adjunct, I. Păcuraru, nu a vrut să se pronunţe pe loc, a sugerat să se lase un timp pentru luarea deciziei. Dl Gh. Funar a solicitat, ferm, transferul grupelor cu program normal (cu predare în limba maghiară) şi alcătuirea de grupe cu program prelungit, prin aducerea înapoi a celor două grupe transferate anul trecut, la Grădiniţa nr.14.

M.S.

r o m â n i l a K a t o w i c e .După un zbor fără; probleme, lotul

de fotbal al României (pe lîngâ jucători,^ staff-ul tehijic şi reprezentanţii federaţiei au călătorit cu acelaşi avion 30 de ziarişti şi 40 de suporteri) a sosit la Katowice, al nouălea oraş al Poloniei ca număr. de locuitori (367.000), cartierul general al echipei, situat la 45 km de Zabrze, locul disputării partidei de miercuri. Aici, grupurile s-au despărţit: echipa a plecat la Hotel Warszawa, în timp ce ziariştii, ca şi suporterii, sînt cazaţi la Hotelul Aria, care se află la marginea oraşului Kat9\vi9e, la cca 10 km.Echipele vor fî anunţate, probabil în ultima clipă: _ - v .'f Iată ce a declarat antrenorul Anghel Iordănescu la sosirea pe aeroportul din Katowice:”în ce priVeşte-J- : echipa noastră* antrenamentele de la Săftica au decurs normal, sîmbătă am avut un : singur antrenament, iar duminică, două. - ' - - ’ ■ . . ;

Dorinei Munteanu a ajuns la Bucureşti sîmbătă la ora 15, iar duminică, Sabău. Sper câ aceştia să se remonteze psihic, pentru că nu au avut rezultate satisfăcătoare cu echipele lor de club. Mai sînt încă probleme: Selymes - contractură puternică, neputînd participa la antrenament cu ceilalţi. Nici Dorinei Munteanu nu s-a putut antrena cu ceilalţi jucători, prezentînd ,o contuzie la piciorul stîng. Costel Gâlcă - probleme la muşchii aductori. Lăcătuş are probleme cu sciatica, Mihali, cu lumbago; Ioan Timofte - contuzie; Panduru - dureri dc cap; Jean Vlădoiu - contuzie ' uşoară. După cum a anunţat vicepreşedintele lui F.C. Barecelona, Gaspar, Gică Popescu a sosit la Katowice luni după-amiază. i ,: Pentru noi este un meci important, iar pentru polonezi comportă valenţe: totul sau nimic. Trebuie să facem faţă unei presiuni deosebite' .. încă nu m-am hotărît in ce priveşte componenţa echipei: sînt cîteva

puncte nevralgice. Nu mă pot pronunţa pentru că mâ interesează în primul rînd formaţia oaspete. în funcţie de ce va anunţa antrenorul Apostel vom organiza şi noi echipa noastră. Ştim că polonezii joacă foarte bine pe contraatac, anj văzut asta în ultimele lor partide, bînd au reuşit să înscrie. Este q echipă care ştie să se apere în bloc, grupat, la jocurile de acasă. ’ ~ •

Astăzi vom avea un antrenament la Zabrze, cu porţile închise, iar mîine un altul pe un teren care ne yâ_ fi pus la dispoziţie de gazde, tot la ora de disputare a meciului. Va fi un meci capital pentru polonezi, care îi poate împinge la multe greşeli”.

După cum a declarat Anghel Iordănescu, nici "armeanului” nu-i va fi uşor.- Iată. declaraţia dlui Halagian:

’-’Port încă crucea rezultatelor obţinute pînă acum. Am avut totuşi posibilitatea să-i convoc pe cei mai buni jucători ai momentului pentru această partidă.

Nu sînt sigur că voi omogeniza o echipă competitivă, însă încerc să exploatez toate şansele. Âm încredere în Schumacher, Gabi Popescu, Adrian Ilie şi în Roşu, de fapt în toţi jucătorii mei, pentru că un punct obţinut aici în Polonia ne-ar da şanse în următoarele două meciuri, chiar dacă întîlnim adversari puternici, precum Franţa şi Slovacia., Sînt obişnuit sâ fiu îfljurat şi pe

drept şi pe nedrept, dar dacă nu voi obţine rezultatul dorit accept să fiu şi înjurat”.

Din lotul de tineret nu au făcut deplasarea R.Niculeşcu, Axinia,- Bolotian şi Călin (acesta din urmă accidentat)..

Arbitrul principal la meciul de seniori va fi Dermot Gallagher (Anglia), ia r cel! de la tineret, Vassilios Nikakis (Grecia)..'' Vremea este închisă, dar numai bună pentru fotbal, aproximativ 18 grade. <

:â@-pr@Mk H o t e l u l W a r s z a w aTrimisul special al ROMPRES, Teodora Oprea transmite:Luni după-amiazâ, la Hotelul Warszawa din Katowice a avut loc o

conferinţă de presă acordată de antrenorul român Anghel Iordănescu şi de reprezentantul selecţionerului polonez Henryk Apostel.

-Anghel Iordănescu a fost singurul bombardat de întrebările ziariştilor, în mod special cei polonezi.

Iată cîteva din răspunsurile antrenorului român: "Ca de obicei echipa se anunţă cu o oră, o oră şi jumătate înainte de meci. Dacă'ziceţi că domnul Apostel v-a spus echipa lui, atunci o spun şi eu pe a mea: Stelea, Dan Petrescu, Răchită, Prodan, Gîlcă, Lupescu, Gică Popescu, Sabău, Munteanu, Panduru şi Lăcătuş”. '

La întrebarea dacă în eventualitatea unui meci egal cu Polonia, echipa României se va mobiliza, acasă, cu Franţa, în mod deosebit, selecţionerul român a răspuns: "Doriţi să ne ridicaţi moralul pentrli meciul de miercuri? Oricum, vă asigur că, indiferent de rezultatul meciului, partida’cu Franţa la Bucureşti va fi tratată cu maximă seriozitate. Va fi un meci de palmares, deci unul pe care dorim să-l cîştigăm şi suntem convinşi că, dacă miercuri ne veţi fi duşmani, la întîlnirea cu Franţa ne veţi fi amici. Oricum, fotbalul polonez a confirmat foarte mult în ultimii doi ani şi se află pe drumul cel bun. îmi amintesc că, la Bucureşti, echipa dumneavoastră ne-a creat’ momente foarte grele, dar acum vom aborda altfel partida, situaţia fiind diferită şi sunt sigur că jocul va plăcea ambelor părţi” . „

PDK a ucis 33 luptător/ ai PKK, în nordul IrakulUn număr de 33 rebeli kurzi din

Turcia au fost ucişi în nordul Irakului, în cursul unei operaţiuni declanşate de Partidul Democratic din Kurdistăn (PDK, formaţiune kurdă irakiană condusă de Massud Barzani) - a afirmat reprezentantul PDK la Ankara, Safeen Dizai, citat de AFP.

Operaţiunea PDK vizează curăţirea nordului Irakului de separatiştii kurzi turci, care se servesc de această regiune pentru a lansa atacuri contra teritoriului turc, iar în ultimele zile chiar şi împotriva PDK. Alţi 17 rebeli au fost capturaţi duminică, împreună cu o mare cantitate dearme şi muniţii. ,

"Operaţiunea de curăţire va con­tinua. Sperăm să reducem ameninţarea PKK înainte de noiepibrie”, a spUs Safeen Dizai, care a adăugat câ 1000 luptători ai' PKK s-ar putea să se fi repliat în

munţi şi spre Turcia. Potrivi 1000 combatanţi kurzi i-a. afla în continuare îa controlate de PDK.

PKK a declanşat atacurile r. PDK la 26 august, cînd»^ circa 60 persoane, de ambele PKK are intenţia si torj;/

’ acordul semnat la 11 aig|p" Drogheda (Irlanda), între rivalul său irakian, (Jiii- Patriotică a Kurdistanuiaj fi_;T condusă de Jalal Talabaai), a pune capăt unui război icfe 2000 morţi începînd din nai |; PKK afirmă că acest acord, sub egida SUA, vizeuj ,eradicarea activităţilor salciifei,Irakului.

De jo i, la Silopi (în sidt0 Turciei) au loc o serie de diicr: între Turcia şi PDK, dar nu Hts la un acord asupra unei emiţi cooperări jnililare, & declaaifc

D-na (Garcia Crespo a sosit in Românk'în tr-o Europă care suferă

transformări majore, este inai im-- portant ca oricînd ca sistemele naţionale de control financiar să aibă elemente comune, a declarat, luni, la sosirea pe Aeroportul Otopeni, secretarul general al Organizaţiei Europene a Curţilor de conturi (EUROSAI); d-na M. Garcia Crespo. - ’

Vizita sa în România este prilejuită de participarea la Seminarul internaţional organizat de Curtea de Conturi a României în perioada 5-7 septembrie la Neptun şi avînd ca temâ "Relaţia curţilor de conturi cu parlamentul, controlul intern, jurisdicţia şi

mass-media”.Importanţa reuniunii i:

România, a mai precizat d-s Crespo, rezultă din faptul ci ţr fi puse în discuţie modalităţi prin care să poată fi giss elemente comune ale sistat de control şi mai ales, în specii relaţia acestora cu jurisdicţia.' “Relaţiile dintre- Curtea t Conturi a României şi organism similar de.control din Spm Tribunalul Suprem de ControU cănii preşedinte este d-na Crape

■ au fost apreciate de aceastio "excelente, fluide şi pennaaotf’ exprimîndu-şi speranţa intr-oi mâi bună colaborare si în tito

H o tă r î r e p r iv in d c o n se m n a re )

e v e n i m e n t e l o r d in m a i 1946

d e l a c ă m i n u l " A v ra m Iancu"Confruntarea care a aVut loc în

mai 1946 la căminul "Avram Iancu”, cînd forţele: comuniste au agresat studenţii, iar studenţii au declanşat greva de protest, a intrat demult în atenţia istoricilor şi memorialiştilor. ’

în cadrul Universităţii "Babeş Bolyai” au fost şi mai sînt reflecţii asupra acestor evenimente. în afara Universităţii, în jurul arhiepisco­pului Bartolomeu Anania s-a consti­tuit un grup de iniţiativă pentru a marca, printr-o placă comemorativă, amplasată pe zidul căminului, evenimentele.

Rectoratul a comunicat, prin adresa nr.6850/29 august 1995, Consiliului local al municipiului . Ciuj-Napoca, prin intermediul căruia a fost transmisă iniţiativa - acordul de principiu al Universităţii "Babeş Bolyai”.

Pentru a realiza iniţiativa Rettoratul şi Consiliul . de Administraţie a Universităţii "Babeş Bolyai” în reuniunea din 4 septembrie 1995, hotărăsc: .■ 1, se amplasează o placă comemorativă pentru a marca

evenimentele din mai 194Si căminul "Avram Iancu”, ca ti: ment al luptei anticomuniste, democraţie a studenţimii etaj®

2. textul ce se înscrie pe p!®' elaborează de către Calciu* Istorie Contemporană a Univss* "Babeş Bolyai”, pe baza inveC? izvoarelor istorice, inclW'

' conlucrării cu studenţii anula lf’ implicaţi direct în eYenisBÎ Catedra de Istorie Conteop elaborează ţ%lâ publicităţii, f i 1 1 noiembrie 1995, un st»^1 istorie asupra evenine«tc ' organizează, împreună cn soc*4 * studenţeşti, o reuniune ştii'?-” comemorativă în preajo* amplasării plăcii.

3. placa va fi amplasată ii0-' aniversării a 50 de evenimente.

4. la ceremoţia ampU^’' invitaţi studenţii anului 19*4*? caţi în evenimente, repreze*3 guvernului, reprezenti*!1 Consiliul Municipal. *i

. partidelor politice, cadrtdfc» şi studetfţi. _Consiliul de Admins**?*

Autrrizatfl prin S C. rr. 128/1991, judecătoria Ciuj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 / 1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

) I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

_ Secretar de redacţie: Maria SÂNGEORZAN

R E D A C Ţ I A : C i u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Secretariat-redactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: Secretariat de redacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.l27şil9Ţ£

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 193642,193097 -.V-