•1910 ■ - S-a născut istoricul Alexandru Elian, membru al Academiei Române.

/ «Aniversarea „Lunii Bucpvinei”, manifestare organizată de „Societatea pentru cultură şi- literatură în Bucovina"

■ *Saint Vincent şi Grenadine - Sărbătoare naţională: proclamarea, independenţei - 1979. '

•Turkmenistan - Ziua naţională: proclamarea independenţei -1991.

•Reuniunea miniştrilor muncii şi asigurărilor sociale din ţările Uniunii Europene - Cordoba (Spania).

Preşedintele Rusiei, Boris Elţîn, a fost internat joi, de urgenţă la Clinica centrală din Moscova,,în urma unui atac,miocardic, a anunţat primul consilier prezidenţial, Viktor Iliuşin. , ' >y' /.. ; Şeful statului rus, care suferă de cardiopatie ischemică; a mai fost internat pentru un atac similar la 11 iulie 1995, rămînînd în spital o perioadă mai îndelungată.- ! ■ ■ • / .i Observatorii politici din capitala Rusiei, relatează ITAR-TASS, apreciază

e a ,că starea sănătăţii preşedintelui Elţîn ar putea pune sub semnul întrebării viitoarea reuniune de la Kremlin, de la 31 octombrie, a şefilor'de stat din Serbia, Croaţia şi Bosnia-Heţegovina privind criza bosniacă, reuniune care a fost anunţată miercuri de Ministerurîus al Afacerilor Externe. - •_. Totodată, menţionează agenţia rusă de ştiri, este pusă sub semnul îndoielii

şi posibilitatea efectuării, de către Boris Elţîn, a vizitei oficiale în China, preconizată să înceapă la 9 noiembrie. •

♦ Agenda/2♦ Roza vînturilor/3♦ Pagina judeţului/4 .

, ♦ Artă ~ cultură/S♦ Omul şi societatea /6♦ Publicitate/7-10♦ Varietăţi J11♦ Sport/12 ■ '♦ Pagina cu tineri/l3♦ Economia/14♦ Eveniment/l 5♦ Ultima oră/l 6

ANUL VII NR. 1508 ISSN 1220-3203

VINERI 27 OCTOMBRIE 1995

16 PAGINI 300 LEI

"' Azi vremea va fi în general frumoasă cil cerul variabil. V întul va sufla slab iar temperatura maximă se va situa între 10 şi 13 grade. Ieri la ora 12 la Cluj-Napoca erau 8 grade, iar presiunea atmosferică era de 742 mm Hg. (meteorolog de serviciu Octavian Niculescu)

Cuponul sau cuponaşul?MARIA SAISIGEORZAN

Preludiul primului “scandal al interceptărilor” din România >

Un miGrofoit ingropât, gâsit în sediul UDMR din AiudUn cupon nominativ de privatizare are o valoare nominală de

975.000 de lei, iar împreună cu un carnet cu certificate de - proprietate "face milionul de lei.

Valoarea acestor doua titluri de privatizare a fost dedusă din capitalul social al societăţilor comerciale supuse privatizării, după ce acesta fusese reevaluat în baza H.G. 500 din 1994 şi dobîndise ,o valoare contabilă cu mult mai mare decît valoarea de piaţă. între; valoarea din contabilitate şi valoarea potenţială de pe piaţă s-a creato distanţă imensă. Regula neconcordanţei dintre valoarea de pe hîrtie. şi valoarea de piaţă a titlurilor funcţionează din plin si în ce priveşte . cuponul ' V" f '

Valoarea teoretică a unui cupon nominativ, se ştie, este de 975.000 de lei. La piaţa M.Viteazul, aceeaşi hîrtie' se- vinde la preţul de ■,15.000 de lei. După părerea mea, nici primul şi nici afdojjea preţ nu sînt reale. Primul este prea mare, umflarea valorii provenind din celebra reevaluare a capitalului social, iar al doilea este un preţ al sărăciei şi neştiinţei. Numai o persoană disperată vinde “agenţilor tuciurii” cuponul pe 10-15.000 de lei, pentru a cumpăra cu suma respectivă cinci sau şase sticle de vodcă. Care să fie ,valoarea cît de t cît apropiată de realitate a cuponului pe care reclamele ni-1 prezintă ţ ca fiind şansa noastră? Greu de dat un răspuns la această întrebare, t\ deoarece cuponiada ire iin risc ridicat la rubrica pierderi. Dacă optezi pentru o societate foarte profitabilă, rişti să primeşti acţiuni puţine. Dacă optezi pentru o societate slabă, în ideea că vei primi mai multe acţiuni, te înşeli Chiar dacă subscrierile, nu acoperă oferta de acţiuni, numărul de acţiuni încasate pentru un cupon nu creşte. . . ; v

Totuşi, o idee despre valoarea apropiată de realitate a cuponului ' s-ar putea să existe. Să luăm exemplul societăţilor ale căror acţiuni au fost scoase de FPP-uri la ofertă publică, în primăvara acestui an. Pe atunci, un-carnet cu certificate de proprietate era evaluat exact ■' cît un cupon de-acum: 975.000 de lei. Principiul era apropiat de cel de-acum: omul - carnetul - societatea. Din Cluj, FPP 1 Banat Crişana a oferit acţiuni la Napochim, Tehnofrig, Carbochim şi ERS-CUG. Cei ce-au subscris cîte un carnet de 975.000 au primit 31 - 33 de acţiuni. Pe piaţa legală a valorilor mobiliare (la SVM-uri), în prezent, se tranzacţionează acţium ale celor patru societăţi comerciale. Ordinele de cumpărare sînt în jurul valorii de 1.000 - 1.500 de Iei, iar cele de vînzare - în jurul a 2.500 - 5.000 de lei. Dacă luăm o medie de cca 3.000 de lei pentru o acţiune (cifră foarte plauzibilă, de altfel) ajungem la concluzia că valoarea totală a 33 de acţiuni (cîte s-aU primit pentru un carnet cu certificate echivalent al cuponului) este de 99.000 de lei. Deci, valoarea de piaţă ar fi, în prezent, de zece ori mai mică decît valoarea nominală i titlului 3e privatizare. '

Echivalînd; cele două titluri de privatizare (carnetul şi cuponul)" care, succesiv, au avut valori identice, putem trage concluzia că valoarea cuponului se fixează undeva între 80-100 de mii de lei. , Greu de spus dacă pentru o jumătate de an, acţiunile de pe un cupon vor avea o valoare asemănătoare, deşi nu este exclus. S-ar putea ca numărul mare de potenţiali vînzători de acţiuni să determine scăderea preţului. Ori, invers. S-ar putea ca dorinţa posesorilor de capital' financiar de a pătrunde în industrie să fie atît de puternică îneît să determine o creştere a preţului acţiunilor, fenomen avantajat şi de dezvoltarea pieţei valorilor mcb.iliare. Eu una, înclin să cred în prima variantă. Dar, viitorul nu este chiar aşa de departe...

Un obiect electronic bănuit a fi . destinat interceptării convorbirilor a fost descoperit luni în sediul UDMR din Aiud în urma unui control de rutină al. postului telefonic. Este- punctul de plecare în ceea ce se prefigurează a fi primul scandal public cu “microfoane âscunse” din România, . , '

, i Dacă “cilindrul cu mustăţi” găsit în sediul UDMR se va dovedi că a fost folosit în scop de spionaj, cazul riscă să ia o turnură cu efecte greu : de întrevăzut. în Statele Unite,

' implicarea, nedovedită; în celebra afacere “Watergate” a forţat-pe preşedintele Nixon să demisioneze, într-atit este de sensibilă^opinia publică americană|la o practică ce-.

. încalcă dr^turile)cbnstituţionale: Forje politice româneşti din opoziţie au acuzat,'în repetate rînduri, fără a prezenta probe, câ SRI se implică în controlul politic al partidelor.

Printre persoanele importante carc s-au aflat în sediul UDMR din Aiud în perioada în care se

bănuieşte că microfonul a fost pus ; in funcţiune - preşedintele UDMR Alba presupune că a fpst instalat în februarie anuPtreCut, cu ocazia' reparaţiei capitale a clădirii - este şi

^secretarul de stat ungar Tabajdi Csaba, unul dintre pilonii democraţiei Ungariei pe relaţia cu România.■ Ieri, în cadul unei conferinţe de presă, UDMR a prezentat ziariştilor

obiectul pe care o expertiză; neoficială a specialiştilor din- “cercuri apropiate nouă” .-/Takacs, Csaba, preşedinte executiv , al

-UDMR - l-a gâsit câ ar putea îndeplini o funcţie de ascultare a zgomotelor din cameră. El este format din componente electronice de fabricaţie românească - unul din;:

(continuare în pagina a 16-a) : ; Caius CHIOREAN

Excluderea din PL’93 a d-lul Petru Utlu

într-un comunfcaî remis redacţiei noastre, la închiderea ediţiei, organizaţia municipală Cluj a P.L.’33 precizează urmă­toarele: “Adunarea generală a organizaţiei municipale P.L.’93 Cluj-Napoca, întrunită în data de 26 octombrie 1995, a luat în discuţie activitatea şi acţiunile politiceale domnului LiţiuPetru.

Constatîndu-se abateri grave de la Statutul partidului, urmare a acţiunilor politice care au adus prejudicii grave partidului şi ideologiei liberale, cu majoritate dc voturi, adunarea generală a hotărît ridicarea calităţii de membru de partid a domnului Liţiu Petra.” .' ^ •' •••:_ ■ ; ftrganizaţia municipală P.l/93

Adunarea generali iAsociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Filiala: jud Cluj, va avea loc în ziua de 30 oct ă.c., orele 10,00, la Casa de Cultură a Studenţilor. Ordinea de zi: Darea de seamă a comitetului de conducere şi raportul comisiei de cenzori; alegerea noului Comitet de conducere. Diverse.

0 grevă. Inconsecventă

ÎN T ÎL N IR E Preşedintele Ca­merei Deputaţilor, Adrian Năstase, şi membri ai Comisiei pentru învăţămînt,. ştiinţă a avut, joi, o întîlnire cu reprezentanţi ai studen­ţilor, Liderul Ligii studenţilor, Cristian Urse, a declarat că, în urma discuţiilor, Adrian Năstase şi-a exprimat acordul privind continua­rea procedurii dc modificare şi completare a Legii învăţămîntului, astfel îneît, la sfîrşitul săptămînii viitoare, noul text al legii să fie supus spre dezbateri plenului,

. Studenţii români s-au declarat grevişti- Unii dintre ei se află cu adevărat în grevă. Adică nu merg la cursuri; ci doar la facultate. Alţii ; însă ar dori să .meargă la cursuri, nu doar pînă la poarta facultăţii. Dar nu pot pentru că pichetele.de grevă nu le dau voie. în sfîrşit, în unele instituţii de învăţămînt superior greva n-a "prins”. în aceste condiţii,

■ cadrele didactice sînt nevoite să joace un joc foarte ciudat. Ele se prezintă la sălile unde ar trebui să se afle studenţii. Dacă sala e goală, pleacă şi ei la catedre.; Dacă studenţii se află (înăuntru), atunci cadrele didactice îşi ţin cursul. .:. Dar, greva studenţilor este ciudată şi din alt punct de vedere. Conform' reglementărilor în vigoare, cei care vor să facă greva sînt obligaţi să anunţe acest lucru Consiliilor de adm inistraţie ale unităţilor respective. Dar, procedînd legal,■ studenţii n-ar mai beneficia -de bursă pe timpul grevei. Aşa că este preferabilă situaţia actuală. Ei sînt acum grevişti bursieri.

Greva studenţilor-a răscolit şi patimile unor politicieni. Care s-au declarat de acord cu tinerii grevişti, chiar în condiţiile în care unele dintre revendicările lor conţin elemente pe care, la Vremea votării Legii învăţămîntului, politicienii în cauză le-au combătut cu vehemenţă. Dar aşa e la grevă. : -

fiiiîn ziua de 25 octombrie 1995 a avut loc, la Bucureşti, Conferinţa

trimestrială a Consiliului Naţional al Rectorilor din România - sesiunea.de toamna. - r

Conferinţa a dezbătut Aplicarea reformei în învăţămînt şi managementul universitar dupâ intrarea în vigoare a> Legii învăţămîntului (1995), autonomia universitară.

A avut loc im dialog cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti din România asupra problemelor organizării învăţămîntului universitar şi a problemelor sociale ale studenţilor.

Consiliu] Naţional al Rectorilor şi-a declarat sprijinul pentru revendicările sociale ale studenţilor şi iniţiativele de modificare a Legii învăţămîntului. : .■ ‘

Conferinţa a aprobat o declaraţie a Consiliului Naţional al Rectorilor. - r / v . . } <■'■■■-■

Consiliul Naţionalul Rectorilor apreciază că universităţile româneşti se confruntă cu o criză de sistem, cauzată de întîrzierea legislaţiei în materie, de încetinirea reformei universitare, de gradul încetinirii reformelor în ţara noastră,’ de finanţarea <m totul insuficientă alocată prin buget universităţilor. Consiliul Naţional al Rectorilor consideră că accelerarea reformei universitare, prin care învăţămîntul universitar românesc să fie compatibilizat cu tradiţia sa de performanţă interbelică şi cu repere . europene actuale, este o nevoie urgentă. Dublarea finanţării universităţilor este o ncccsitatc imperioasă pentru menţinerea şi

' dezvoltarea calităţii învăţămîntului superior., . .

Consiliul Naţional al Rectorilor apreciază că problema spaţiilor de învăţămînt şi de cazare a studenţilor, s-a acutizat şi cere soluţii urgente. Aceste so lu ţii presupun, ca pretutindeni în lumea civilizată, un aport precis şi sporit al administraţiilor.locale. .■

Consiliul Naţional al Rectorilor consideră că salarizările corpului didactic, ale cercetătorilor, ale angajaţilor universităţilor sînt mult prea mici şi'trebuie reconsiderate dc îndată, pentru că în actualelc condiţii fac imposibilă acoperirea cu cadre a posturilor necesare funcţionării universităţilor. în accst

- contot trebuie abordată şi problemă personalului tehnico-administrâtiv, discriminat printr-o salarizare .inferioară mediei naţionale şi prin.

. ■ condiţii de muncă extrem de dificile.' Conferinţa Naţională a Rectorilor

' apreciază că problemele sociale ale - -studenţilor - dificile* şi grave - pretind soluţii durabile, profunde şi nu doar conjuncturale. .

Rectorii, Consiliului Naţional al Rectorilor din România au dialogat continuu cu studenţii în aceşti ani şi în multe probleme au conceput şi aplicat soluţii de modernizare a universităţilor. Acest dialog continuă în momentul de faţă şi va . continua " pînă la completa modernizare a universităţilor româneşti.

Consiliul Naţional al Rectorilor, susţine ' realizarea reformei universitare, ia act de propunerile studenţilor în acest sens şi le sprijină. Reforma va afecta multe componente ale actualei reglcmentărj a promovării examenelor în direcţia consolidării performanţelor. Consiliul Naţional al Rectorilor consideră necesară modificarea noţiunii de repetenţie, în sensul unei organizări m ai' modeme şi mai performante. ‘

Consiliul Naţional al Rectorilor (continuare în pagina a 16-a)

Consiliul National al . Rectorilor din Ronfânia

i’ttf .rir. Emil C onstantinescu

A D E V Â R U L AGENDA vineri, 27 octombrie

Nestor, m (s IV); Calendarul catolic: Sf. Sabina, ra.

• M îine: Calendarul ortodox:- Sf. Mc. Terentie şi Neonila; Sf. Cuv. Firmilian\ Calendarul greco-

• Azi: Calendarul ortodox: catolic: Ss Terenţiu şi Neonila, m; + Cuv. Dimitrie cel Nou din ^Ştefan Poetul din Măn.Sf.Sava, cuv Basarabi; Sf.' Mc. Nistor; ' (s XI); Calendarul catolic: Ss Calendarul greco-catolic: Sf. Simon şi Iuda, ap.

• PREFECTURA,CONSILIUL ' JUDEŢEAN: 1 9 - 6 4 - 1 6 -

• PRIMĂRIA CHJJ-NAPOCAîl 9-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-80-•oi V - j• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: Z4-I9-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl• 11.15.10 • ; -

POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ.• NAPOCA:-13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: ,31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 3 6 - g } - 2 2

• POLIŢIA HUEDIN: 25.15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: ~ 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:7 •11-24-71 '•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91.• INTERNAŢIONAL: 971

INTERURBAN: 991• INFORMAŢII:''931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 95*

REGIA AUTONOMĂ DE.. TERMOFICAREDISPECERAT: 11-87-48

REGIA AUTONOMĂ DE APĂ• CANAL DISPECERAT: 11-634)2

S.a*SALPREST" S.A. DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12

I tot. 132 ■ ■ ;V

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din Bucureşti: 7,10; 13,00; 17,00

Plecări din Cluj-Napoca: 8,45; 14.30; 18,30 de luni pîn.l vineri inclusiv' SImbâta:_ - '

Plecare din Iîucurcşti: 13'. 00 '. Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

31 octombrie 1995'-:30 martie 1996

Plecări din ClnJ-Napoca - 9,20 şi 18,00 Plecări din Bucureşti -7 ,50 şi 16,30 de luni pînă vineri. -Sîmbâtă:Plecări din Cluj-Napoca - 13,15 Plecări din Bucureşti-11,40 .. Tariful: 43.800 lei ' *

* THLEFOANE: 19-49-87; ■ , 19-35-57 - pentru externe

m C L R S I ^ H U T O f

T H A N SPO R T IlG .K li.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA• prinripafck direcţii

tm uri accelerate, rapide şi intercity . • BAIA MARE, SATU MARE (p rin Dej):lSt0S r : : ; ; ; ' •BISTRIŢANĂSĂUD: 15,43 ,.v •BRAŞOV (prin Dej)j 0,28 i •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55*9,53; 14,17;21,52 .. . '(prin Sibiu-Piatra Olt): 11,42 _(prinPetroşani-Craiova): 10,00 ' •BUDAPESTA: 0^8; 16,14;

GALAŢI (prinP1oieşti-Bnzău):9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;

•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 - - •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30

SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,19; 22,4^,23,08;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

' AGENŢII DE VOIAJ CFR- - lINFORMAŢn: 11-22-12 (intern) '

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTER JUDEŢENE ' d in A utogara II -

«Quj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00:*“— , •Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Î 4 , 0 0 .

iCluj-Napoca -Baia Mare: 6,30,17,00 Cluj-Napoca-Abrud: 6,00; J4,15. Quj-Napoca -Zalău: 6,30 (nu drculâ- duminica); 12,30; 14,30; 18,30. Cluj-Napoca - Gîrbău-Zalău: 6,40.

şQuj'Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin Gîrbou); 16,30(prinHida).

•Quj-Napoca - Şimleui Silvaniei: 8,30, 16,00 ... Quj-Napoca - Aiud: 12,00. <N V.. - -

• Ciuj-Napoca - Albâ-Iulia: 13,00.• Quj-Napoca-Bistriţa: 15,30(cifculă vineri,

sîmbătă, duminică,luni).• Cluj-Napoca-Brad: 16,00. j• Quj-Napoca-Cîrapeni: 13,15. , •Quj-Napoca- Mediaş: 14,30.• Quj-Napoca-Reghin: 16,30. •Quj-NajK>ca-Tîrn&venv. 15,15.• Cluj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25.,? •Cluj-Naporâ-Topiiţa: 14,15. ' ■■■<■■■ •Cluj-Napoca - Dej: 13,30 {prin Modu);

14,00 (prin Tioc).• Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (pris Căpuş), _ 1 4 , 0 0 (prin Sutor). .■• Quj-Napoca - Turda5,30,6,30; 6,50,7 , 2 0 ;

; 5,15; 9,30; ;10,30, 11,30,. 12,30^13,20;14,00; 14,30, 15,00, 15,30; 16,00; 17,00, 18,00; 18,30, 1 9 , 00, 20,00, 21,00, 22,30.

Cursele judeţene pleacă din Autogara L

CURSE INTERNAŢIONALE - - d in A utogara II: *

# Cluj-Napoca * Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, joi şi vineri Ia ora 7,00 şt Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi,- vineri şi «fmbâtâ la ora 12,00 ^ Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc fn ziua de joi ora 11. ,

: INFORMAŢII A u to g a ra l : 14-24-26 A u to g a ra ! ! : 13-44-88 , '

. XJNIPLCSVineri, 27 octombrie

5.00 Matinal Uniplus Radio;5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Actualitatea mândeni;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poli­ţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direcj; 8.30 între­ruperea emisiei; 12 Reluarea emisiei; 13.30 Cinefil; 14.30 Overdose;. 16.05 Marlboro Music Eurochart 100; 17.05 ... Marlboro Music Eurochart 100;18.30 întrerupere» emisiei;21.05 Marlboro Music Eurochart 100; 22.05 ... Marlboro Music Eurochart 100;23.30 Talk-Show (emisiune bilunari). Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

A MSndioSonicF M 6 8 , 7 M H ,

* Vineri, 27 octombrie 6,00-9,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Vasile Tmţa); 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară “Clujule, te salutăm” - emisiune magazin (ştiri, informaţii rutiere, sport, meteo, preţurile pieţei) (Pasztor Krisztina), Nostalgii” - emisiune pentru vîrstă

a Dl-a (Sebesi Imre); 11,00-13,00 Super Sonic (D(. Dreams); 13,00- 14,00Fiţipel"ază(”Ziua’ la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Cozmin Guşă); 14,00-15,00 CD Sonic (Călin Andrei); 15,00-16,00 Soul Of Radio Sonic (Dj. Titus);16.00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu);17.00-20,00 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Mircea Tătar);20.00-21,00 Nostalgic Top Sonic (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisitmc în limba maghiară “Clujul astăzi” (ştiri, actualităţi clujene, spori) (Antal Orsotya), Unul pe feţâ, unul - umor, muzică, concurs cu ascultătorii; 23,00-24,00 Moţul Curcanului (emisiune concurs) (Adrian Barbu); 24,00-8,00 Gînduri de noapte (Adrian Barbu).

BIBLIOTECI■ R C U . "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.’ ■ .B iblioteca judeţeană

"OCTAVIAN GOGA"SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA

COPH (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), •ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni)^ ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45;.marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - înejiis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu 'nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR:, luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; mâiiiT joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. . .

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar luni - sîmbătă 8 - 12.45; 1 4 -1 8 .4 5 ; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - închis; mâi#- 1Q-13; miercuri - 15-18; joi - 10-13; vineri închis. % '

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - vineri 12 - 16V B Biblioteca Britanică (strada

Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi,, vineri:- 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis .

■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada kogălniceanu 7 - 9). Orar. marţi: 18 - 19; joi 19 - ”20.

- ■ Biblioteca Centrului Cultural F rancez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar. luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str*. Memorandumuli)il8). Orar: luni,: marţi; miercuri, joi: orele 16-20. >

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Univeisităţii de Medicină şi Faimacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20,.sîmbătă 8-13, duminici: închis

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Oran zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ MuzeulNaţionaldeArtă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brâtianu 22). Oran miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada Cc Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. ~ ^

■ M uzeul E tnografic al T ransilvan ie i (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminică: 9 - 17; luni: închis ' ’ • ■Galeriile "Bastion" (PiaţaŞtefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

' ■Miizeulmemorial“EmilIsac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14*.

■ Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

Vineri, 27 octombrie 1995' 8,00 Program pentru tineret; 8,25 Seriale - RT4; 13,00 Seriale - RT4; 14,45 Seriale C5 şi RT4;-16,15 Uf,; tăticule, cîte strici - RT4; 18,05 Diverse - preluare - MediaPro; 20,00 Roata norocului - C5; 21,00 Teletext - SELTRON; 21,40 -58 de minute pentru a muri - ITA1;0,00 Nevasta în alb( amanta Iui Pepe :- ITA1. . ' •

CANAL A M E N A 1' , ’‘ 18,00 Ştiri - ' Reportaje - Interviuri; 18,10 Dance club; 18,30 Lumina călăuzitoare; 19,30 Ediţie specială; 20,00 Pin lumea afacerilor, 20,15 Desene animate; 20,30 Capcana periculoasă; .. 21,30 Observator; 22,30 Un - mutant. pe USS Bonty; 23,55 Lunetistul .

V ineri, 27 octom brie 1995 TVC ■ >10,00 Cannon t SAT1; 11,00 O zi

în aprilie, - PR07; 13,00 Desene animate - SUPER RTL; 14,00 Remington Steele - PR07; 15,00 Dispreţul - RT4; 16,0(3 Felicita - RT4; 16,40 Un copil în plus - RAI DUE; 19,00 Preţul unei vieţi - RT4; 19,50 Zîmbiţi, vă rog -• RTL2; 20,20 Timpul culturii - 3SAT; 21,15 Forţa 10 - PR07;“ 23,30 Firefox - PR07;1,40 Red Force 2 - PR07.

TVC+ ;15,10 Teleshopping; 15,18 Cod

zebra; 16,50 Dance club; 17,20- Desene animate; 17,35 , Lumina călăuzitoare; ; 18,25 Memoria cîntecului francez; 18,55 Din lumea afacerilor; 19,10 Desene animate; 19,30 Capcana periculoasă; 20,30 Observator, 21,35 Piratul Prince;

23,10 America’s top ten; 23,40'Alice, dulce Alice.

^ P O R T A Ll l « 8 EXPORT - IMPORT S.R.L.

v Vineri, 27 octombrie 1995 PORTALl , 17.45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; .9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisiiient matinal; 10,50 Buletin informativ;11.00 Film - O zi în aprilie - PR07;13.00 Buletin informativ; 13,10 Al- Documentare, seriale; 15,15 Serial- Robinsonii - C5;J5,45 Show Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Net­Work; 18,30 Al - Observator -Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 Al- Serial, muzică, divertisment; 21,00 Buletin. informativ; 21,15 Film - Asterix şi Cezar - SAT1; 22,55 Al- Muzică; 23,30 Film - Fire Fox - PR07; 1,40 Al - film.

PORTAL2 '9.45 Buletin informativ; 10,00 Al

- film; 11,30 Al - Muzică,' divertisment; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - film; 13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc: documentare, desene animate, post meridian, seriale, reportaje, film, telejurnal, muzică; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Film - O femeie contra ei înseşi - RT4; 0,00 Miriam se trezeşte la miezul nopţii- RT4 , , ; , v , .

Obs.: Traduceri simultane peambele canale.

Vineri, 27 octombrie-199510,00 Ştiri şi actualităţi locale;

10,10 Jailbreaker - codat; 19,00 Ştiri şi actualităţi locale; 20,00 Robotecb- desene animate; 20,11 Genesis în concert 1; 21,10 Vînătorul de.iluzii- codat; 22,45 Poştaşul- codat; 00,12 Fetele din Mallorcă - sexy - codat.

Programul Radio Cluj 28 - 31 octombrieSîm bătă, 28 octonibrie: 6,00

Bună dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri; Astăzi despre ieri 8,00 Emisiunea în limba' maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Dor călător prin-Transilvania. 11,00 Radioconexiuni - Trans­misiuni “directe din Campionatul Diviziei A la fotbal.' 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. ,18,00 Bilete de papagal. 20,00 Din grădina cu flori multe -Muzică populară la cerere.

Duminică, 29 octombrie: 8,00 Din»grâdina cu flori multe. Muzică populară la cerere. 10,00 Matineu duminical.,14,00 Emisiunea în limba maghiară. '18,00 Buletin de ştiri.18.05 Cursive sonore.. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere. 21,55 Buletin de 'ştiri.

Luni, 30 octombrie: 6,00 Bună

F i i f M m27 octombrie ^ noiembrie'

REPUBLICA - Lumea apelor - SUA - premieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19) * VICTORIA - Războiul este meseria mea - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI- sala A - Războiul iubirii - India (13; 15,30; 18); sala B - Joc periculos - Italia (13,30; 16; 18,30) * FAVORIT - “Rechini” In larg!- Ilong Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA .

FOX - Inimă neînfricată - SUA- premieră ; TINERETULUI - Obiect sexual - Italia - premieră. Interzis-sub 16 ani.

CÎMPIA TURZII MUNCITORESC - Batm an

Forever - SUA - premieră; în tre lege şi destin - India - premieră.

DEJARTA - E lisa - Franţa -

premieră; Tommy Boy - SUA - premieră.

GHERLAPACEA - Don Ju an de M arco

- SUA - premieră; Provocatoarele * Italia - premieră. Interzis sub 16 ani.

dimineaţa. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei- . transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin >de ştiri.10.05 Salonul artelor. 10,20 Radiocircuit. 11,00 Buletin de ştiri.

. 11,05 Music shop. Muzică de toate genurile pentru toate gusturile. 12,00 Radiojurnal. 12,15 - 13,00 Exclusiv ipagazin. 13,00 Radiojurnal. 13,15

' Microfonul ascultătorului. î 6,00 Emisiunea în limba maghiară.18,00 Radio Fax. Ştiri, actualităţi şi muzică, în direct cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal, 19,15 Mozaic sportiv. 20,00 Serata ‘ muzicală radio. Universul melomanului. Muzica - între contemporaneitate şi universalitate. Arta lirică şi interpreţii ei. Concursuri şi festivaluri. Tinere talente. 21,55 Buletin de ştiri.

M arţj, 31 octombrie: 6,00 Bună dimineaţă. Ştiri, actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri.10.05 Salonul artelor. 10,29 Radiocircuit. 11,00 Buletin de ştiri11.05 Music shop. Divertisment muzical. Toate genurile pentru toate gusturile. 12,00 Radiojurnal. 12,15 - 13,00 Exclusiv magazin. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul as­cultătorului. 18,00 Radio Fax. Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct cu corespondenţii. 19,00^ Radiojurnal. 19,30 Emisiunea partidelor parlamentare. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere. 21,55 Buletin de ştiri. .

Vineri, 27 octombrie , P rogram ul 1: 7,00 TVM

Ţelematinal; 8,30 La prima ori; 9,2; Desene animate; 9,45 Lumini di lumină^ 12,00 MTV; 12,20 Fii; serial: ’Tubiri amăgitoare"; 13,1; -.1001 audiţii; 14,00 Acta*Iitîtfc E Î4,10 TVR Iaşi; 14,55 TVR Cin- Napoca; 15,45 Din lumea afacerilor: 16,05 Actualităţi; 16,15 Pompier; vă informează!; 16,30.Emisiune ii limba germană; 17,30 Pro Patrii; 18,30 Viaţa parlamentară; 19,00 Film serial: ”Edera”; 19,55 La zi u agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,5! Tezaur folcloric; 21,30 Film artistic "Tortura”; 23,20 Actualităţi; 0,0C MŢV; 0,50 Film artistic: "Costumul de baie - I”. / ;

P rogram ul 2: 7,00 La prima ori; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin Worldnet USIA; 11,30 Desene ani­mate; 12,00. / Cafeneaua literari; 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; *14,10 Varietăţi internaţionale; 14,55 Convieţuiri; 15,55 Desene, animate; 16,20 Fila serial: ^Pasiuni secrete”; 17,05 Bursa invenţiilor; 18,15 Film seriil: ’Tubiri amăgitoare”; I9£b Concertul Orchestrei Naţional Radio; 21,00 TVM. Mesager,21,^0 Din viaţa romilor; 22,00 Hyperion; 23,00 Oameni care au fost...; 23,30 Film serial: "Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii.

TV R CLUJ-NAPOCA: 14,55 Jurnal- - actualităţi; Reporter îi anchetă: "Păsări de noapte” la Cln- Napoca; Incursiune în necunoscut enigme nedezlegate ale universului, fenomene -paranormale; Cinci minute despre . asigurare r reasigurare.

FA R M A C II S ă

F a r m a c i i d e s e r v i r i l e S îm bătă,28 octom brie: Farmacia nr. 3 "Ilygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon. 13-03- 64, orar 8-20, Farmacia n r .l, P- ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 8-14,. Farmacia nr.31 ”Balsamum”, Cart. Mărăşti Bl. R3, Jelefon 11-71- 83, orar 8- 13, Farmacia ' nr.32, Cart. Mănăştur Compl.Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13.Dumînlcă,29 octom brie: Farmacia nr. 3 "Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03- 64, orar 8-20, Farmacia n r.l, P- ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 8-14.

Farmacii nent: Farmacia Ion* Meşter nr. 4, telefon 17.51.05, Farmacia "Vadocom', str. Marinescu nf. 7, tel. 19.64.62

Garda de noapte: Farmacia nr. 3 "Hygieia Aesculap”, P-ţi Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar-20-8.

r.37, telefon 11-10-49, j

di cu serviciu perma- 1 macia "Corafarm”, str. N

POLICLINICA ■ 1NTERSERVISANeir. Pascaly nr..r>, tarf. Cliecrghta:

IN1T.RNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRII ENDOCRINOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE • ALERG OLOGH DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE* ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie » Bacteriologic Imunologie - ParazitologieTeste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1Medic de gardă: orele 21 * 7 Rezervare, consultaţii I*

41.41.63 A L IA N Ţ A A NTISU1CID

- sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul dc noapte, telefonul dc suflet

V41.41.63-între orele 20-24. j

TU vineri, 27 octombrie 1995 R O Z A V M T U R I L O R g8® O B a a i

Bucureştiul va fl timp de o săptămînă capitala ortodoxiei mondiale

AFP

România, singura ţară latină cu religie majoritar ortodoxă, va celebra timp de o săptămînă -119 ani de existenţă a Bisericii sale. autoccfalc. •- "Poporul român s-a născut

creştin”, se. afirmă în biserici şi.în numeroase şcoli din România, care, potrivit unei tradiţii care s-a păstrat de-a lungul veacurilor, a fost creştinată încă din secolul I. chiar de fratele lui Petru, Sfintul

. Apostol :Andrei.Aproape toţi patriarhii ortodocşi

sînt prezenţi la Bucureşti, devenit pentru cîteva zile centrul spiritual al ortodoxiei mondiale. :

Totuşi, un indiciu al dezacordului vizibil dintre Biserica română şi cea rusă, generat în urma dezmembrării Uniunii Sovietice şi obţinerii Independenţei Moldovei- ţară de limbă română - este faptul câ Patriarhul. Âlexei al Moscovei - nu a răspuns invitaţiei. Biserica rusă nu admite prezenţa, în calitate dc reprezentant al Moldovei, a Mitropolitului Basarabiei, Petru Păduraru,' ales. recent în cadrul Bisericii române, în condiţiile în care Patriarh iâ Moldovei doreşte să menţină'Biserica Moldovei sub jurisdicţia ;sâ Patriarhul Alexei, care şi-a exprimat dorinţa de a veni cu ajtă ocazie îri România, va fi totuşi 'reprezentat de Mitropolitul Juvenâlie de Krutisky. ' .

Patriarhii greco-ortodocşi ' i i '■ Ierusalimului şi Antiohiei - riu ’ vor fi nici; ei prezenţi din motive de sănătate.; Iii schimb, participă la ceremoniile ecumenicş toţi ceilalţi

. conducători ai Bisericii ortodoxe, îndeosebi Patriarhul ecumenic al

- Conştantinopolelui, Bartolomeu I, Papa copt Chenouda al II-lea, Patriarhul Armeniei, Kărekin I, Patriarhul Bulgariei, Maxim, ca şi Patriarhul - asiriano-nestonian al Bagdadului. -Vaticanul este de asemenea reprezentat în persoana cardinalului Cassidi.

Biserica Ortodoxă din România- care numără 20 de milioane de credincioşi, reprezentînd 86 Ia sută din populaţia ţării şi dispune de8.400 de parohii - a cunoscut o adevărată renaştere după revoluţia din 1989; Ea şi-a recuperat şcolile- 11:500 i şi dispune în prezent de

13 facultăţi de teologie în plină extindere. Viaţa monahală din peste 400 de mănăstiri şi.schituri, cunoaşte o nouă strălucire.

După ce a, , sim bolizat independenţa ş i identitatea naţională în fiecare etapă istorica, îndeosebi îm potriva invaziilor otomane, s-a proclamat Biserica autocefală în 1885. Cu începere din 1925 este sediuf unei Patriarhii, al

. cărei patriarh este Tebctişţ; .reales în 1990 de un sinod," deşi a fost criticat pentru bunele relaţii pe care le-a întreţinut .cu - guvernele comuniste. J 'Personalitate importantă a vieţii din România, el s-a ridicat recent împotriva legii care autorizează homosexualitatea, Dar începînd din 1990, Biserica unită greco-catolică - de acelaşi rit cu ortodocşii, dar care recunoaşte autoritatea Pâpşi? interzisă în )94 8- şi reau’ţorizată, a^cerut restituirea bisericilor şi bunurilor ei. Această problemă delicată,- care uneori se

: manifestă prin adevărate "dispute locale”, este unul din motivele care au împiedicat pînă acum vizita Papei loan Paul al 11-lea în România, Viziţă';pentru realizarea căreia nunţiul apostolic Janusz Dolonek a adresat." recent credincioşilor ”un apei de a se ruga”, loan Paul al II-lea a numit un cardinal greco-catolic - în persoana lui Alexandru Tcdea, care îşi are reşedinţa la Blaj. Grcco-catolicii, potrivit estimărilor lor, reprezintă peste două milioane de credincioşi, în principal în Transilvania, dar ci jiu ‘ se mulţumesc cu cele aproximativ 100 de biserici restituite [mai aîesr de stat: Ei au cerut peste 1.000. Â fost iniţiat un dialog între cele două biserici. Patriarhia apreciază că trebuie să se ţină seama de faptul că în numeroase parohii; catolicii nu mai reprezintă 'decît ţy; minoritate redusă? Pe lîngă aceasta, în numeroase sate convieţuirea dintre ortodocşi şi catolici se- deşfăşoară foarte paşnic. "Trebuie să se respecte memoria istorică a‘ catolicilor” , a declarat la f24. octombrie - loan Robu, arhiepiscopul romano-catolic al Bucureştiului, care a adresat un apel la "unitatea creştinilor” şi la "dialog în spiritul - ; iubirii aproapelui”.

S o f ia : D e c la ra ţia c o n fe rin ţe ig e n e ra l-

e u ro p e n e a s u p ra m e d iu lu i în E u ro p a

Reuter

într-o declaraţie aprobată la încheierea conferinţei, desfăşurată timp . de. tj-ei zile la Sofia şi consacrată mediului în Europa,' delegaţi din peste 50 de ţări s-âu pronunţat în favoarea ”unei creşteri economice în conformitate - cu principiile: ; ^unei;_ dezvoltări susţinate” Aproximativ- 630 de delegaţii, inc lu siv . miniştri, specialişti financiari şi militanţiîn domeniul protecţiei mediului, au participat la această! conferinţă, care a fost menită să sprijine'Europă de Est şi Centrală îri confruntarea cu problemele sale ecologice. - *

;. Declaraţia cere fostelor ţări comuniste să stabilească standarde mai înalte în domeniul protecţiei mediului şi să accelereze reformele pe calea economiei: de, piaţă, eliminînd subvenţiile pentru industriile poluante şi majorînd preţurile la energie în scopul conseivării resurselor.

"Finanţarea internă de către -aceste. ţări (foste comunisto)? este: -decisivă.., deşi resursele de finanţare1 externă-vor continua să aibă rolul

de catalizator” , se afirmă în document. Ţărilor donatoare li s-a cerut- să‘ sporească asistenţa in materie de protecţia mediului Şi să descurajeze condiţionarea ajutorului de ^analizarea -beneficiilor proiectelor-de mediu în mod, obligatoriu - spre firm ele de consultanţă din Occident. - ; " r

Danemarca,' care ya 'găzdui ' viitoarea conferinţă asupra'mediului

Jn Europa, în măi 1998, a declarat .’ că ţările .occidentale trebuie să

consacre mai multe resurse pentru _a sprijini fostele ţări comuniste!

' Danezii au'susţinut acordarea de împrumuturi avantajoase pentru

, protecţia mediului. : V : : . Declaraţia s-a pronunţat pentru

închiderea completă a reactoarelor nucleare care nu' prezintă garanţii de securitate şi a exprimat sprijin pentru negocierile vizînd încheierea uniii tratat privind o interzicerea cuprinzătoare !. a - experienţelor nucleare în 1996. Mai'multe ţări - între care Danemarca; Austria şi Suedia - au afirmat- că doresc o renunţare completă lă producerea energiei nucleare pe termen lung.

/ i / . osie ml® sâ a mie futearia ffaeâ ra imfoitie cenimSa nmMirâ de Sa fc/M uî

AFPUniunea Europeană (UE) şi-a

declarat la Sofia, la 24 octombrie, disponibilitatea de a ajuta Bulgaria ”să treacă cu bine iama" dacă Va accepta > şă închidă foarte,- controversatul reactor numărul 1 de la centrala nucleară de la Ko^lodui' de' pe -Dunăre, la graniţă: cu România. Miniştrii mediului din cadrul UE âu folosit prileju l Conferinţei general-europene asupra mediului în Europa pentru a propune guvernului de la Sofia să-l ajute în elaborarea unor alternative care să-i permită închiderea imediată a acestui reactor. -

Dacă bulgarii acceptă să oprească reactorul în cauză, testele referitoare la cuvă vor fi posibile şi vor fi efectuate de către experţi germani, francezi şi britanici. -.. Concomitent, miniştrii din cadrul Uniunii Europene propun să se

studieze o "compensaţie” pentru ca- Bulgaria să treacă iarna în condiţii

, civilizate,, fumizînd, deci,. energia necesară: Aceasta ar putea proveni

1 de la uraniu îmbogăţit, facilitîndredeschiderea*^reactorului V de'la■i . • • • •-

■' Koz.lodui, în prezent, scos din funcţiune. Combustibilul, -aşteptat din Rusia, urmează să sosească în portul fluvial Kozlodui. S-ar putea face. şi livrări de cărbuni pentru centrâia termică de Ta Vama şi un transfer de energie electrică. Dar această ultimă soluţie riu*;se preconizează în viitorul imediat, fiind necesar u n ' S tudiu; de fezabilitate. / \

Ca şi predecesorul său, ministrul francez a făcut din această problemă a securităţii nucleare una dintre priorităţi; de vreme ce a ajuns să sugereze un "plan Marshall” pentru centralele nucleare din Europa de Est

î n c h e i e r e a r e u n i u n i

a n i v e r s a r e a © . N . I J .

."Declaraţia finalăAFP

' Cele 185 de ţâri membre ale ONU au apreciat drept "esenţial” faptul' că organizaţia trebuie să fie "refor­mată şi modernizată” şi do,tată cu mijloace adecvate. în Declaraţia adoptată marţi, i â New York, la încheierea celei de a 50-a aniversări a Naţiunilor Unite, şefii de stat şi de guvern şi-au reafirmat angaja­mentul ”de a promova reglemen­tarea diferendelor prin căi paşnice, conform Cartei Naţiunilor Unite, şi de â întări capacitatea organizaţiei în materie de prevenire a conflic- ; telor, a diplomaţiei preventive, a . menţinerii şi consolidării păcii”.... Ei i-au declarat totodată hotărîţi. ” să sprijine în. mod- energic” acţiunile ONU şi in iţia tivele regionale "prin tot ceea ce ţine de controlarea şi limitarea, armelor şi de~ dezarmare, precum şi de» neproliferarea armelor nucleare sub toate aspectele”. . ‘ • ' \

Un angajament a fost luat la New York pentru "a acţiona împreună”, astfel îneît'să se zădărnicească "ameninţările terorismului, sub toate formele şi manifestările sale, crima organizată la.scară internaţională,,: comerţul ilicit Cu arme şi producţia lor, consumul _ şi traficul de stupefiante care apasă asupra statelor şi popoarelor”. Declaraţia finală reafirmă "dreptul tuttior popoarelor de a-şi decide singure soarta, avînd in vedere situaţia' deosebită a popoarelor supuse

dominaţiei coloniale sau a a forme de dominaţie sau ocup străină”. însă acest lucru "rţi

- trebui să fie interpretat ca ceva ; să autorizeze sau să încura

măsuri de natură să dezmemb: ■ sau să compromită (...) integrit

teritorială şi unitatea politic statelor suverane şi independer , în Declaraţie se spune pri altele; este esenţial-ca ONU în

.să fie reformată şi modernizată,! "r necesar să se revitalizeze activit

Adunării Generale’ organ-sedi tuturor statelor membre

^Organizaţiei. Trebuie, printre al sâ fie sporit numărul membi

".Consiliului de Securitate şi continuăm să examinăm meto. de lucru astfel .îneît să-i în ti capacitatea Şi eficienţa, să-i şpc caracterul reprezentativ- şi îmbunătăţim funcţionarea. Trei să întărim totodată rolul Consili Economic şi Social pentru permite să se achite în mod efîc de misiunea care i-a fost încredii în vederea ameliorării bunăstăi

• nivelului de viaţă, al tuti• popoarelor. '

- Pentru'a-şi putea desfăşun mod eficient activitatea, siste Naţiunilor Unite trebuie să disp

- însă de resurse suficiente. Sta membre trebuie să se achite inte

; şi punctual de sarcinile ce le ri ,în ce priveşte subvenţion;

' cheltuielilor Organizaţiei,'conf principiului repartizării stabili Adunarea Generală” (...)

Reţeaua de şcoli ale naţionalităţilor este în curs de atrofiere (Interviu acordat de P. Rado, şef de secţie la Ministerul Învăţăniîntului) întrebare: t a jumătatea lunii septembrie se-părea că Ministerul

învăţămîntului nu va obţine cea mai măre parte a fondurilor bugetare necesare iniţierii programelor de învăţămînt pentra minorităţi. Cum aţi reuşit şă redobîndiţi fondurile? : ■ - : .

Răspuns: într-adevâr, în hotărîrea guvernamentală cu privire la fondurile pentru anul viitor ale diferitelor ministere nu a fost inclusă suma cerută de noi, dar conducerea ministerului a considerat atît dc important învăţămîntulpentru minorităţi, îneît a regrupat 1 —... i ............fondurile necesare, luînd o parte de la bugetul învăţămîntului mediu şi superior. Astfel că pentru 1996 am reuşit să facem rost de un fond - ... suplimentar dc 300 milioane dc forinţi. : r • ; ‘ • ' ' '

î: Diplomaţia ungară se referă l a .. ...■""■i- . ......".....Legea minorităţilor bazată pe recunoaşterea drepturilor colective ca la un exemplu demn de urmat. în acelaşi timp, în Ungaria numărul şcolilor aparţinînd minorităţilor este extrem de redus.! ..

„ R: Politica ungară faţă de minorităţi sc bazează pc principiul alegerii libere a identităţii, dar dacă condiţiile asimilării sînt date, lipsesc în schimb instituţiile necesare pentru menţinerea conştiinţei identităţii şi a celei lingvistice.-O dispoziţie din 1960 a transformat şcolilc cu limba de predare a naţionalităţilor ‘n bilingve, cu o justificare scmănînd pcrfcct cu argumentele-folosite astăzi în Slovacia penîfti susţinerea învăţămîntului alternativ; era vorba dc teama foţâ de asa-zisa lipsă dc şanse ă copiilor carc învăţau în limbile slovacă,

- germană, sîrbă, română. La ora actuală, reţeaua şcolilor naţionalităţilor este aproape complet atrofiată:.în majoritatea şcolilor denumite ale n a ţio n a lită ţilo r sc desfăşoară doardpuă-frci orc dc predare a limbii materne, dar principalele obiectc de studiu se predau în ungureşte. Acest lucru a stat la baza unui proces de asimilare fără precedent în regiune. > . ■ .

î: Programul de dezvoltare a învăţămîntului pentru minorităţi ar putea opri. accst proccs? . . ; -

R: Acesta este obiectivul nostru, dar faţă de 1960 posibilităţile ministerului s-au schimbat. Astăzi nu se poate introduce învăţămîntul în limba maternă cu ajutorul unei dispoziţii. Nu este sarcina statului să'dispună ce fel de obiecte şi cum să se facă predarea în şcolile minorităţilor. Şcolile sînt susţinute de autoguvernări autonome şi acestea îşi elaborează independent programe le dc învăţămînt. Există o autonomie a părinţilor şi s-a instituţionalizat şi autonomia minoritară. Prin negocierile între diferitele autonomii se decide,

: î,: Dacă nu există garanţii juridice la nivel superior, dacă existenţ •învăţămîntului minorităţilor depinde de poziţia de negociere a bugetuh învăţămîntului public, atunci care este garanţia că programele nu vor devei victimele unei schimbări de guvern? /

- R.: Nici un fel de reglementare juridică nu poate asigura garaşi po litic pe termen lung.

î . : Cunoscînd planuri le de dezvoltare instituţionale, cei 200 milioane <i forinţi riu par o sumă prea mare. ' J * v ■

R.: Vreau să subliniez că nu contăm numai pe această sumă. Mai exiscel puţin trei surse pentru dezvoltări planurilor de învăţămînt. Cei 2C

ProblemaInsătănitetaiiul nsponstităţilor .. . . « ■ Dacă ne gîndim cît ar cos

M a g y a r H i r l a p d i n 1 2 O O tO lî lb n f i 1 9 9 - 5 •*, ' construirea unui liceu, înseamnă pri-puţin. în acelaşi timn cu 200.0C

............................ . . . . . . . . ..."" ....""........ • .......... «..«■im»' forinţi se poate elabora un plan <de exemplu, dacă într-o şcoală predarea să se efectueze într-o limbă sau în -învăţămînt pentruşcoli le bilingve, iar 10 milioane ar acoperi cheltuieli două limbi. Ministerul de resort răspunde dc reglementările juridice şi de unui program de mari dimensiuni.finanţare.. / ; _ Germanii-Potrivit evaluări lor efectuate de autoguvernarea germană,

î: în toamna lui 1991 proiectul de lege a minorităţilor, elaborat de Masa 80 la suţă din localităţile în carc trăieşte minoritatea germană ar exis Rotundă a minorităţilor, ar fi dorit să asigure refacerea reţelei dc şcoli a posibilitatea însuşirii Kmbii materne. Ar frebui însă să se facă paşi pent 'minorităţilor prin finanţare normativă. Guvernul Antalla respins proicctul dc ca în şcolilc generale, la licee elevii să înveţe în limba germană şi al compromis, iar garanţiile financiare nu au fost incluse nici în Legea obicctc. Reduccrca proiectată a cotei suplimentare revenind minorităţilor minorităţilor. Potrivitunora, din acest motiv s-a pierdut pentru rriultâ vreme putea periclita menţinerea cercurilor de specialitate ale minorităţileşăasa renaşterii învăţămîntului minorităţilor.

R.: Nu sînt de acord cu accst punct dc vedere. Consider că este bine că s-au eliminat din lege. garanţii Ic vizînd finanţarea învăţămîntului, în caz contrar ar fi dus la.atenuarcă sistemului juridic al minorităţilor. Finanţarea învăţăniîntului nu eşte stabilă, căci bugetul o modifică an dc an. Problema reală este armonizarea juridică şi aici Legea învăţămîntului poate aducc o contributic semnificativă:..: . . .

AEHirîiwMoirt,.ir5

• .dezvoltarea învăţămîntului. *. ,Slovacii - Învăţămîntul naţionalităţii slovace din Ungaria este într-o situa

dificilă, a declarat M. Mata, preşedintele Uniunii Democratice a Slovacii ' din Ungaria. După naţionalizare au fost desfiinţate şcolile şi grădiniţe slovace. Există în întreaga ţară doar cinci şcoli bilingve: La licee lipse; posibilitatea specializării, iar în învăţămîntul superior există în limba slova

. doar o facultatc pentru formarea dc profesori de slovacă.

A D E V Ă R U L d e CB ui PAGINA JUDEŢULUI vineri, 27 octombrie 1995 ( 4

■ o c o m u n a p e o m in a a e a u r, 'AW* r'- ■

• Adevăratele comori aşteaptă să f ie scoase la', suprafaţă '" • Pămînturi care p o t f i reintegrate într-un circuit

economic rentabil ‘• în deletn ic ir i tradiţion ale care îş i verifică

rezistenţa în timp• Noua geografie spirituală ' v ! :• Un factor de echilibru. 1

Aparent, nici prea bogată, nici 4 prea săracă, comund Căpuşul Mare :; amină de multă vreme să-şi pună în ' r vedere potenţialul real. Este

adevărat, si-_a stabilit un echilibru: de bunăstare care îi convine, lăsînd afirmarea posibilităţilor reale în • seama altor generaţii;, î a ultimă: instanţă," e$te,.mai bine să ne mulţumim şi cu mai puţin, ştiind, însă, că avem la îndemînă “o minipfc de aur” care. poate fi deschisă oricând., ' ■ •-.'! ;V

Căpuşul constituie o adevărată -punte de legătură care uneşte zona ; montană cu podişul ce coboară spre ;

Cluj, pe care dealurile se ridică ca- adevărâte cetăţi cu creneluri de pădure, cu fundaţii de metal. Piatra dură şi metalul se întind pe kilometri întregi într-o intimitate străveche,- firească şi durabilă, armonizată parţial de om prin înfiinţarea unor

exploatări sau cariere, Dar, oricum, încă nu se ştie exact ce se află în adîncurile de sub cei 133,34 kilometri pătraţi pe care se întinde comuna. Iar oamenii nu sînt grăbiţi.

; Ce se află la suprafaţă, însă, este Ia îndemînă ochiului, perceperii directe. în componenţa comunei intră- 9 . sate: Căpuşul MareV Agîrbiciu, Căpuşul Mic, Dîngău

-Mare, Dîngău Mic, Dumbrava,' Păniceni şi .Straja, Acestea sînt; situate în partea .de nord a Munţilor Gilăului. Majoritatea terenurilor se încadrează în categoria, versanţilor cu -înclinări medii propice construcţiilor şi exploatărilor agricole.

Locurile au fost populate din cele mai vechi timpuri, există în acest Sens numeroase urme materiale. Inform aţii. scrise apar, însă, în Cronicile lui Anonimus (1219).».

P ă m în t s t r ă v e c h i , s t ă p î n i n o i. Locuitorii Căpuşului dispun de

: 13.334 ha teren (6330 ha teren agricol Şi păduri aproape 6000 ha).Pe categorii de folosinţă pămîntul se împarte astfel: ,2261 ha fineţe,, 2116 ha păşuni şi 1953'ha arabil, în zonă, cultura cartofului rivalizează cu cerealele? Există însă posibilităţi şi pentru cultivarea! acestora, dar, mai ^les, a furajelor,' condiţie hotărîtoare pentru creşterea

, unui număr mare de animale.în ultimii ani, pămîntul ridică

numeroase probleme.Fenomenele complexe apărute în întreaga ţară, în urma aplicării Legii nr.> 18, se reîntîlnesc şi în satele comunei Căpuş. Circa 30-35 la sută dintre terenurile agricole nu sînt cultivate; Adevărul este" că însemnate suprafeţe nu sînt cultivate.; din

■ motive de rentabilitate. Lucrările, îngrăşămintelc, substanţele de

. combatere a bolilor şi dăunătorilor . sînt scumpe, iar producţiile obţinute : nu justifică cheltuielile făcute.

“Nu ia ^imeni pămîntul să-l lucreze? - întreabă chiar proprietarii' pămîntului. Aceştia sînt bătrini, . mijloacele lor materiale reduse şi ei* cultivă, rudimentar, doar suprafeţe mici, ceea ce este departe de

: agricultura performantă la 'care Visăm. F ireşte, o astfel de agricultură nu este rentabilă. M ai, mult, din discuţiile cu specialiştii centrului agricol am înţeles că, în zone de munte, se cultivă mai mult şi mai bine decît în ; satele, unde" pămîntul ar permite practicarea unei agriculturi in te n s iv e . . 1 '

La Dumbrava, de pildă, sînt producători agricoli care au 54-57 de parcele, iar suprafaţa medie pco gospodărie este de 4,5 ha. Este evident că fără comasare, fără aplicarea unor tehnologii modeme, nu se poate face nimic, . t - .

Tot de la specialiştii comunei am reţinut opinia că, mult mai rentabilă, ar fi transformarea unor suprafeţe arabile în păşuni. Această acţiune necesită, însă; ample lucrări de ameliorare, ceea ce presupune bani, iar aceştia nu sînt, precum şî conturarea în perspectivă a unor

j exploataţii agricole pe baze modeme.

O tendinţă care începe să se contureze tot mai evident şi mi se pare de bun augur, este cultivarea unor suprafeţe tot mai mari cu plante furajere. Obţinerea unor cantităţi suplimentare de furaje

Pe şoseaua carestrăbateCăpuşulpoţiîntîlni adevărate expoziţii de artă populară.

______ ■: ■■ ,

t

l

" / \V . * Wţ'

\

* ‘i*

*

111 m IM ■ I Th I m 11 f."i ■ ■ ]

I

p - • / r

Două imagini sugestive despre gusturile edilitar-gospodăreşti ale locuitorilor din Căpuşul Mare.

permite creşterea unui număr mai mare de animale. Iii gospodăriile - populaţiei se-află, în prezent,. 2576 bovine, 1160 porcine, peste 5700'. ovine şi 1000 caprine, 350 cabaline,' aproape 9000 de păsări. . . ..'. Trebuie să scoatem în evidenţă că -în sate se detaşează cîţiva gospodari care tind să,contureze adevărate microferme zootehnice/ Satul Agîrbiciu bate recordul în ce priveşte tiumărUl de animale pe locuitor. Aici sînt deţinute aproape 300 de vaci şi bivoliţe. Aici s-a înfiinţat un punct de însămînţări artificiale absolut necesar desfăşurării' unui proces d e ' reproducţie şi selecţie a animalelor. Luca Mărincus, Traian Trata.

Gheorghe Mărincus deţin cîte 5-6 ' vaci cu lapte şi viţei. Notăm că numai" din saţele Agîrbiciu şi > Dîngău peste 80 de gospodari au -- primit, în acest an," prime, pentru,

■.viţei. : .'- ■ : .; Ioan Botiz din Căpuşul Mare are 4 vaci, o bivoliţă şi 3 juninci de prăsilă. Din cele 3 ha dc teren: agricol, cea mai mare parte o foloseşte pentru producerea furajelor. Dar numai acestea nu ajung. Pentru a obţine cantităţi mai mari de lapte este nevoie de concentrate, iar acestea vin cu foarte mare întîrziere. Iar cînd tinzi spre. performanţă, nu-ţi poţi permite să dai o zi furaje de calitate iar O; săptămînă nu. >■' < ,

C în d v a , a ic i e r a o m a r e . . .

T \ir d e o r iz o n t*» ’i

• în ultimii 25 de ani, peste 95 Ia sută din casele comunei au fost reconstruite şi modernizate. Multe dintre acestea dispun de confortul specific oraşului. • >

• în reţeaua şcolară intră două- şcoli generale cu 8 clase, 4 şcoli generale cu 4 clase şi 5 grădiniţe cu 130 de copii. Biblioteca şcolară dispune de 6730 volume, iar cea comunală de aproape 10.000 dc volume;

• în comună există 8 cămine culturale, - care permit desfăşurarea unor activ ităţi cultural-educative, reuniuni, discoteci, nunţi,- baluri etc. Din lipsa fondurilor necesare, starea" celor mai multe dintre acestea este necorespunzătoare.' • 'R eţeaua sanitară este* reprezentată de un dispensar, uman, două puncte sanitare şi o farmacie, 4 medici şi 4 asistente.. Anual, la dispensar se efectuează în jur de 3000 de consultaţii. Cele mai răspîndite afecţiuni sînt cele cardiace şi astmul bronşic. La mijlocului anului curent erau

înregistraţi 565 de copii între 0- 16 ani. Mortalitatea infantilă a atins cifra zero. Dat fiind distanţele mari-la care se află unele sate, se întîmpină serioase greutăţi în asigurarea ~unei/ asistenţe sanitare corespun- zătoare. Pe timpuri, la Căpuşul : Mare exista o maşină a “Salvării”.

• Reţeaua com ercială este reprezentată de 13 magazine alimentare, 3 magazine textile, 5 magazine mixte, o cofetărie şi nelipsitele buticuri.

• în reţeaua prestărilor dc serv ic ii intră un atelier de reparaţii tv, două agrqmecuri, o moară, 3 fierării la care se adaugă 6 zidari, 3 cojocari şi doi tîmplari.

• C om una, dispune de im potenţial ridicat, de resurse m ateriale şi umane parţial valorificate. Este posibilă dezvoltarea unor activităţi diverse, şi cu un grad; ridicat de ^rentabilitate, cum ar fi deschiderea unor cariere de exploatare a calcarului.

: Cred' că sînt .foarte puţini săteni ,;din Căpuş care ştiu că aici, cîndva, foarte de mult, era-un fund de mare. Aşa a fost.Dovadă, numeroasele fosile de scoicr descoperite cu cîteva decenii în urma, atunci cînd a- început exploatarea zăcămintelor de minereu de fier, Din păcate, resursele au fost sărace,sub aspectul conţinutului de substanţă, şi limitate ca volum. Dar a' plasat această comună, aflată la 25 km de Cluj- Napoca, între zonele miniere ale ţării, a dat de lucru multor femei şi bărbaţi, â contribuit la prosperitatea localităţii. - ■

Minereul de fier s-a epuizat. Peste fosta carieră Şatra a reapărut vegetaţia, iar cei mai tineri locuitori ai comunei nu-şi imaginează că aici, cîndva, a fost o mină, mă rog, o carieră. Peisajul este cel cunoscut

de străbunici. Dar exploatarea a râmas, prin instalaţia de preparare a feldspatului de Muntele Rece, a alabastrului etc, - ' E.M. Căpuş are un director tînăr,

localnic, pe nume Dumitru Vădan, un om care vorbeşte puţin, dar facc mult pentru firmă, Jm preună cu echipa de conducere, cu maiştri şi muncitori. Treburile merg destul de bine; ..sînt reale perspective de creştere a producţiei prin calitate şi pe această bază, a exportului. Zona este bogată în substanţe minerale nemetalifere. Dovadă şi deschiderea unei noi" baze de ex tracţie la Bedeciu, pe raza comunei vecine Mănăstireni. / . - .

Deci, Căpuşul Mare nu este doar ' o comună dc agricultori, ci şi de

mineri.I.G.

Un cămin cultural impunător, dar care are nevoie de o "toaletă'%temeinică. ■ * ■ ■ : . T I *

X... .L,Exploatarea minieră Căpuş - un factor de echilibru în

starea economică a comunei.

iPagină realizată de lon RUS,m g ^ F o t o î ^ y . ' . p i r r c i i ^ ^

vineri, 27 octombrie 1995 ARTĂ ~ CULTURĂ A D E V A R U Id e C I lB l

i v înţelepciunea tradiţiei - spre mileniul 3

&

Cu ocqzia^dcschidcrii Reuniunii Interparlamentare de la Bucureşti, în marea sală de expoziţii a Parlamentului României a fost organizată o expoziţie sub genericul "Cultura" tradiţională în* spaţiul românesc”, unul dintre organizatorii principaU.fiind Muzeul etnografic al Transilvaniei din. Cluj-Napoca. Mottoul expoziţiei, desfăşurată pe

"2300 mp, erau cdebrekicuvmte ale• lui Lucian'Blaga' ”Eu cred că

vcşnicia s-a,născut ]a sat”. L-am rugat pe d-nul Tiberiu GRAUR, directorul muzeului clujean,- care

r; este şi autorul textului din pliantul• pus la dispoziţia vizitatorilor, să ne ; explice motivul organizării acestei

expoziţii - la' care au lucrat zi ş i , noapte peşte 70 de muzeografi şi muncitori de înaltă calificare - tocmai cu ocazia celei de a 94-a

; conferinţe a Reuniunii Interparla-; mentare. Nu se putea arăta altceva parlamentarilor lumii? 7~77 -A fost cel mai potrivit şi cel mai ales moment, ca şi loc. Locul, România, ne conştientizează de o împletire organică a dimensiunilor geografice,-istorice, etnografice şi politice- un spaţiu al interferenţelor culturale. Timpul este cel din preajma mileniulutal treilea, în care trebuie să ştim cu ce zestre intrăm. De lâ plăsmuirile ţărăneşti se face pasul la cele brincuşiene, dar şi la tehnologia modernă. ^

-De acord, însă faptul nu pare un chiar atît de presant specific al

" locului şi momentului. V‘-Aparent.’Este semnificativ că la

această oră se fac eforturi deosebite al unor foruri internaţionale nu numai pentru prezervarea mediului biotic, ecologic, dar şi-pentru salvarea tradiţiilor, a culturii

-materiale şi nemateriale . a■ popoarelor - problemă care interesează toate parlamentele. Or,

' ne place sau nu, dincoace de- "cortina de fier”; dincoace de Zidul

Berlinului tocmai în ţările fostului bloc comunist :s-ău păstrat în mare măsură valorile creaţiei tradiţionale. Deci, România era ţara potrivită, iar conferinţa parlamentelor lumii;- momentul optim.• -La urma urmelor, în âfară de un ^estetism” .nostalgic după vremurile apuse,; ce rie cheamă spre aceste

valori? 7 -Trăim într-o lume în carc mulţi,

prea mulţi; s-aii obişnuit să ia totul de-a gata, nu ştiu că griul creşte din pămînt, că lumea se rostuieşte cu grijă. _ Or generaţia- care va prelua ştafeta penţru noul mileniu,trebuie să ştie de la ce pleacă! Ar fi o eroare să se creadă că în spaţiul româncsc- e cineva care tînjeşte după locuinţa acoperită cu paie şi că cineva duce dorul "strigatului peste sat” în locul fax-ului. ;Dar, i’ntrînd într-un alt . mileniu - care, pentru o existenţă de om, e ideniic cu eternitatea -, e bine să ştim că "veşnicia s-a născut la sat”... - *

-Eu aş zice ”veşnicirea”... .-De acord. Tocmai de aceea -

astăzi/cînd pentru cel mai nenorocit şurub se fac prpiecte, mă&rători dd precizie, analize trebuie să rie amintim că: toate cele inventate (le-a lungul timpului - ”hard”-ul şi ”soft"-ul culturii noastre tradiţionale- s-au făcut cu răbdarea şi încrederea ă generaţii şi generaţii, cu înţelepciunea care<a ştiut ce să păstreze şi ce să schimbe, ce să 7, conserve şi ce să • inoveze. Acesta ar fi me sajul de transmis unei lumi, în teribil de rapidă, schimbare, în ca re ; o decizie prea - grăbită, nedistilată prein retorta înţelepciunii, ar putea avea'efecte extrem de grave. : '

-Faceţi politică, domnule, director?

-Dacă a te îngriji de viitor., înseamnă politică, atunci, desigur, şi etnograful,: ce vine dinspre înţelepciunea trecutului spre grijile viitorului, face politică.

Ilie CĂLIAN

în condiţiile unui început de nou an şcolar agitat, Universitatea Babeş- Bolyâi face înscrieri pentru cursurile post-universitare în domeniul gestiunii firmei; organizate în cadrul Institutului European de Administrare a întreprinderilor.. Amănunte despre această atît de necesară şcoală ne oferă prof. univ.' dr. Constantin TULAI, prorector al Universităţii şi director al fiUalei Cluj a amintitului institut european. 77.-.' r •

-în acest an se vor organiza două cicluri:' Ciclul I, aflat la â doua ediţie, - care se finalizează cu diplomă universitară în.gestiune. în 180 de ore programate sînt susţinute următoarele module: mediul economic şi social; mediui juridic şi fiscal; strategia generală a întreprinderii; inetode şi tehnici

” G le r i e e t e r n a e r o i l o r m a r t i r i « le i a M c is e i”

Cinstind jertfa celor împuşcaţi la 14 octombrie 1944, elevii din M oisei, sub îndrumarea învăţătoarei Alexandrina Nap, au muncit şi au reuşit să dureze o cruce-trpiţă, ca un cald omagiu' celor ce au căzut răpuşi "de gloanţe. După cîţiva ani, administraţia locală a înlocuit crucea-troiţă cu un modest obelisc pe care au gravat Următoarea Inscripţie: ...”Pe aceste locuri au fost împuşcaţi, în vara anului 1944, de guvernanţii fascişti, 29 de cetăţeni din diferite comune al raionului Vişeu; pentru că au-acordat ajutor partizanilor care luptau împotriva fascismului pentru eliberarea şi independenţa patriei...”

Cu siguranţă,' inscripţia nu respectă adevărul, deoarece nu vara â fost înfăptuită crima, ci toamna, cîntf au fost împuşcaţi 32 de oameni, nu ’ numai din raionul Vişeu, ci şi din alte localităţi ale Transilvaniei.: Din întîmplarea adevărată a crimei de la

Moisei, jud. Maramureş, s-au creat" şi legende, dar s-â născut şi impunătorul monument din lemn, ■apoi din piatră,-care glorifică jertfa celor 30 de ţărani români şi doi eyrei Ucişi mişeleşte, Sculptorul, Vida Gezâ, autorul monumentului, mărturiseşte: ...”în determinarea complexului monumental în formă de cerc am plecat de la

, cultul soarelui, cult care este foarte frecvent în Maramureş. Foima de cerc, cu 12 raze,'în care sînt aşezate statuile simbolizează, în concepţia

'mea, cele 12 luni ale anului şi le-am gîndiţ aşa pentru ca- maramureşenii sau cei ce trec pe aici, pe la noi, să-şi amintească în fiecare lUnă din an, în fiecare zi din lună cele petrecute la Moisei...”.

Din pădure sculptorul a ales 12 gonini bătrini şî, cum cere obiceiul pămîntului şi ăl oamenilor, a nemurit amintirea ţăranilor căzuţi sub gloanţe în 12 stîlpi.de stejar tare. în jurul unei vetre de piatră, loc de reculegere pioasă, evocînd- sănctuarul dacic de la Grădişte din munţii- Orăştiei. Inaugurarea monumentului s-a făcut în anul 1966. Peste şase ani, sculptdrul Vida Geza a hotărît să transpună în piaţră cei 12 stîlpi de lemn tare, pentru a face monumentul mai durabil şi dîndu-i o mai evidentă monumentalitate. Lă-13 augusi 1972, într-un cadru solemn, de sărbătoare, s-a dezvelit monumentul de piatră. Pe o placă de marmoră neagră este scris cu litere aurite: ”Pe aceste locuri au căzut în 1944 patrioţi maramureşeni luptători pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul-fascist...”

Crima din Maramureş, operă disperată a emisarilor lui Hitler'şi Horthy îşi găseşte u ri; blestem pe măsură în hiperbolicul ţipăt din lemn şi piatră, pe cînd jertfa spulberaţilor de gloanţe se regăseşte curată şi limpede în cercul de oameni-flăcări iradiind un bocet de luaire-aminte şi dc priveghere. : y ' -: ' , »

Prof. Teodor ŞANDOR Societatea Avram Iancu

Simpozion

, Recent, lingvişti *din Bucureşti,’GlUj-Napoca şi Timişoara s-au alăturat celor din lugoslavia, realizînd un prestigios simpozion internaţional "Academicianul Emil Petrovici - viaţa şi opera”, care a avut loc chiar în localitatea natală a academicianului, la Toracul Mic (Begheici) din Voivodina. t •

După cum se ştie, Emil Petrovici a fost profesor la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române,

-rector al Universităţii, director al Institutului de Lingvistică din Cluj, şeful secţiei filologie-istorie din Academia Română, autor a numeroase lucrări ştiinţifice din domeniile ^foneticii, dialectologiei, onomasticii, istoriei limbii române, slavisticii. De numele lui Emil Petrovici se. leagă şi monumentala lucrare Atlasul Lingvistic Român, adunînd date pentru acesta din toate ţinuturile locuite de români.

Dintre participanţii la simpozion menţionăm: prof. univ dr. doc. Gheorghe Mihăilă şi prof. univ. dr. Dorin Gămulescu (Bucureşti), prof dr. Richard Sîrbu şi coiif. univ. dr. Jiva Milin (Timişoara), prof. dr. Momcil; Savici, prof.- dr. Biljana Sikimici, Ion Dejan, prof. dr.; Milan Vanku, profv dr. Marina Puia, Romanţa lovânoVici, de la diferite facultăţi şi.institute de cercetări ale Academiei Sîrbe de Ştiinţe. : *

De. la Cluj-Napoca au participat dr. Doina Grecu, (Institutul de lingvistică şi istorie literară), conf: univ. dr. Marius Oros şi conf univ. dr. Ioan Teodor Stan de la Universitatea J’T3abeş-Bolyai”v .:'.'7

Din suita de manifestări omagiale a mai făcut parte şi o masă rotundă la care clujenii şi-au., adus o contribuţie substanţială, vizitarea casei natale.^a academicianului, un parastas de pomenire la biserica

. din Torac, atribuirea numelui de ”Acad, Emil Petrovici” •bibliotecii din localitate. . ^ ■

Cei prezenţi s-au bucurat de participarea la un -spectacol folcloric‘oferit de Ansamblul "Flacăra” din

Begheici, apreciind elogios modul în care păstrează tradiţiile româneşti în cântece şi dansuri de mare Valoare artistică! Remarcăm, de asemenea, prezenţa la toate manifestările a fiicei celui omagiat d-na Ileana Petrovici-Dafe, care locuieşte în Bucureşti, Considerăm că prin prezenţa celor trei clujeni la simpozionul internaţional închinat acad. Emil Petrovici, ne-am făcut

"o datorie de conştiinţă faţă de dascălul nostru, faţă de eminentul om de ştiinţă din Cluj-Napoca, cunoscut,' de altfel, pe toate meridianele globului.' ;

Ioan Teodor STAN

Corespondenţă . - din Germania -

JUBILEUL GALERIEI ROM-ART

R @ M - A R T

GalerieAseară, la Galeria ROM-ART c

Braunschweig, patronată galeristul Hans-Joachim GROVE ayu t loc vernisajul oficial expoziţiei jubiliare internaţioni “Lumea noastră astăzi şi mîirii cu participarea a 25 de arti reprezentînd 5 naţiuni, printre a şi 10 artişti din România. Numă invitaţilor care au umplut pînă refuz galeria ă fost estimat aproximativ 300 de persoane..

ROM-ART este o galerie ci s-a distins în cei 10 ani de iexistei- sărbătoriţi aseară - nu numai p] calitatea manifestărilor .sale c domeniul artelor plastice, ci şi pi deschiderea-către R.omânia, sj Cluj-Napoca, prin-înscrierea dreptul acţiunilor sale şi pc cea numărul 18; de ajutorare umaniti a unor persoane sau instituţii c ..municipiulnostru.' 7:7 :

Evenimentul de aseară urmei deschiderii de duminică, octombrie a.c., petrecute în preze oficialităţilor locale, a invitaţiloi la Ambasada României din Bo Despre toate acestea, mai pe li în numărul de mîine al cotidiam nostru. , Michaela BOCI

ZILELE ACADEMICE CLUJENE-Astăzi, 27 octombrie, gong final în ediţia

1995 a Zilelor Academice Clujene. Vă reţinem atenţia cu manifestările zilei de astăzi: la ora 11*00, Secţia de Ştiinţe Agricole-şi Silvice organizează, în sala de conferinţe de la Hotel Victoria, masa rotundă cu tema: “Bazele ştiinţifice ale biotehnologiilor moderne

' utilizate în zootehnia' românească”; . “Rezonanţa-magnetică în fizici şi chimie

dupâ 50 de ani” este titlul simpozionului de la -Facultatea de^Chimie (Amfiteatrul “Ion Tânăsescu”, str. Arany Janos nr.l 1 ora 15,00), ai cărui organizatori sîat Secţia de Ştiinţe Fizice,

■ respectiv,. cea de Ştiinţe Chimice din cadrul Academiei-Române; tot lâ ora 15,00, în Amfiteatrul de Geografie (str. Clinicilor nr.5- 7), Comisia Naţională pentru Hâzarde Naturale împreună cu Colectivii] de Geografie organizează simpozionul cu titlul: “Hazardele naturale şi valorificarea teritoriului”. M.B.

Cursuri pentru gestiunea firmelorcantitative de gestiune; metode-informatice de gestiune; contabilitate, gestiunea financiară a întreprinderii; gestiunea resurselor umărie; gestiunea economică (marketing). ‘ .

La acest ciclu se pot înscrie absolvenţi cu diplomă d6 licenţă, indiferent de specialitatea lor, implicaţi în managementul firmelor publice şi private. Ciclul doi se finalizează cu diplomă universitară de specializare în gestiune.; în cadrul a 250 de ore se susţin următoarele module: informatica de gestiune; finanţarea întreprinderii; probleme juridice şi fiscale ale

întreprinderii; gestiunea strategică; gestiunea, produselor. Se pot însc absolvenţii ciclului J, cu diplomă de licenţă şi economişti licenţiaţi implic în gestiunea firmelor, Institutul dispune de dotările necesare.,7- Activităţile se desfăşoară vinerea după-amiaza şi sîmbătă dimineaţa,

anul II, cei mai buni cursanţi, îşi desfăşoară stagiul practic în Fran Activităţile didactice sînt susţinute de profesori de la Facultatea de Ştiii Economice şi profesori de la universităţile străine partenere. Absolver ciclului doi pot urmă anul viitor cel de al treilea ciclu, finalizat cu diplomă echivalentă MBA. înscrierile se fac zilnic între orele 8-14, perioada 30 octombrie - 5 noiembrie, la sediul Institutului, Bulevardul Decembrie, nr. 128, camera 630. -

•7 Sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea, de către Consiliul Dirigent al. Transilvaniei, a ArhivelorStatului din Cluj îtfl920, a prilejuit organizarea, pe lîngă sesiunea jubiliară de comunicări ştiinţifice, a două expoziţii arhivistice documentare cu caracter permanent: 1) "Arhivele Statului Cluj, 1920-1995" şi 2) "Tezaur arinvistic clujean”. ' . .

Prima expoziţie ilustrează prin documente .şi fotografii din colecţiile de xerocopii al Filialei, istoricul Arhivelor Statului Cluj

-de-alungul celor trei decenii de: activitate, preocupările pentru organizarea, preluarea, păstrarea şi valorificarea fonduri lor - şi colecţiilor r de- ■ documente,' «inţribuţia. acestei- importante, instituţii lâ dezvoltarea cercetării istorice şi îndeosebi la asigurarea

şi punerea la dispoziţia cercetătorilor a materialului documentar necesar elaborării unui mare număr de lucrări şi studii privind momente de seamă: din istoria poporului român.

Vizitatorilor le sînt prezentate acte care au stat la baza înfiinţării arhivelor clujene, etapele de organizare prin care a trecut, numirile în funcţiile de directori ale lui Ştefan Meteş, membru corespondent al Academiei Române, urmat de Ion Mărcuş, activitatea unor arhivişti şi cercetători ai arhivelor clujene între care acad. David Prodan,: care un timp a fost şi directoradjunct, • Zenovie Pâclişan,- Miltiade Cuparencu/ Ion Breazu, Aurel Decei, Ştefan Manciulea şi mulţi alţii.,,

. . . ' Sînt de remarcat rapoartele şi alte- documente .ale directorilor acestei

-instituţii ■ pentru îm bunătăţirea.. legislaţiei cu privire la activitatea- arhivistică, pentru asigurarea

condiţiilor, necesare depozitării şi cercetării documentelor de arhivă, între altele sînt expuse rapoarte referitoare , la salvarea şi concentrarea unor arhive orăşăneşiti şi judeţene, memorii făcute pentru obţinerea arhivelor transilvănene deţinute,lâ

fiind în prezent de peste şapte ori mai mare decît în 1940, grupate în peste1.400 fonduri şi colecţii.

Expoziţia "Tezaur arhivistic ' clujean” este pusă sub iiriperativul cuvintelor1 scrise de Nicolae Iorga: "Arhivele sînt tezaure prin care se

Expoziţii arhivistice:

"Arhivele Statului Cluj, 19204995” : / ”Tezâur arhivistic clujean” .

Budapesta,.ce ne.’reveneaude drept- pe baza Tratatului de pace de la. Trianon din 1920.şi a arhivelor luate; de autorităţile ungare» în perioada ocupaţiei hdrtyste a Transilvaniei de-, nora-rvest dinanii l94M944. «,'. Arhivele clujene şi-au sporit an de- an fondul de documente, volumul lor

legitimează poporul nostru îri' faţao lumii" . Sînt prezentate, pe epoci si.

tematici copii după unele dintre cele. mai valoroase documente -din fondurile şi cojecţiile. instituţiei

' începînd cu documente din secolul al -, XlII-lea şi pînă în zilele-noastre. în 1 prima parte au fost expuse documente

care atestă vestigii daco-romane din Transilvania, cum sînt cele cu privire la desoperirile de la Grădiştea, Zlatna, Ilişiua de Jos şi Moldoveneşti. 7

Un număr însemnat de documente se referă la Clujul medieval, acestea - relevlnd, între altele, privilegiile acordate oraşului şi cetăţenilor acestuia.' între altele se află şi o scrisoare din 30 septembrie 1377, prin care regele Ludovic I dă oraşului Cluj satul Feleacu, unde trăiau români pentru paza drumului care ducea în : cetate. Se află, de asemenea expuse,;. copii după documente emise de regele Carol Robert, regele Matei Gorvinr- imagini a le ,Clujului din secolul .al

1 XVÎ-lca, aspecte ale vieţii nobilimii ;- ...române transilvănene^& - Secţiuni, aparte sînt consacrate. luptei de emancipare naţională .şi socială, ilustrată prin documente-- despre răscoala lui Horea, revoluţia

de la 1848-1849, ecoul războiului■ de independenţă *a României în Transilvania, " mişcarea memorandistă, .unirea româniloi sub sceptrul lui Mihai Viteazul şi încununarea acestui deziderat de veacuri al românilor prin actul plebiscitar de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.

O parte din documente selectate din fondurile şi colecţiile Arhiveloi Statului au fost grupate sub titlul "Mărturii ale ştiinţei şi culturii”, Pot fi văzute copii după documente care atestă înfiinţarea unor şcoli şi

-instituţii culturale, conscripţii ale , bisericilor, documente despre prcoţ

şi învăţători,despre activitatea unoi personalităţi culturale. Mai mulţ< documente . prezintă dezvoltare: învăţămîntului; culturii şi ştiinţei îi Cluj după Marea Unire dela 1918

Marin OPREA

c f l e O l a j i Hvineri, 27 octombrie 1995 f 6

S ă r ă c i a - o s a b i ea " l i n i © a n a b c l e s

■ îndepărtarea conti­nuă a posibilităţilor materiale de un nivel

' acceptabil de trai este un fenomen constant care ne-a însoţit în ultimii ani asemenea unei boli care nu a cedat la terapia guvernamentală apli­cată asupra acesteia. .Majorarea succesivă a pensiilor cu 5 la sută de la 1 octombrie; iar peste o săptămînă cu încă 10 la sută, înEepînd cu 1 noiem­brie nu-i încălzeşte , prea tare pe cei mâi mulţi dintre pensio­nari, adică pe cei ale

. căror pensii sesituează la limite ■” —---- --—!—-------- -----. ... , —inferioare.,Ei rămîn în continuare dificilă,, dato rită-’ înrăutăţirii săraci. \ r a p o r t u l u i dintre pensia medie şi

S-a afirmat că procentul de 'salariul mediu,' respectiv între creştere a preţurilor va fi de numai salariul minim şi salariul mediu, 0,5-0,6. Ar fi bine.dar, ilin păcate, ceea ce reprezintă o sensibilă' realitatea este alta. Se simte mult agravare a situaţiei pensionarilor si prea acut scăderea puterii de a celor cu salarii nuci,' cumpărare a unei largi categorii a ■* Într-o situaţie dificilă se. afla populaţiei. Institutul \de cercetare - familiile tu 'cop ii care trăiesc'în ştiinţifică în domeniul muncii şi . mediul urban. Veniturile din salarii; protecţiei sociale a elaborat un; la c> familie formată din doi adulţi studiu care se ocupă de puterea de şi doi copii acoperă numai 69,4 la cumpărare r întregului salariu sută din cheltuielile minime exprimată, într-un anumit produs necesare unui trai decent;'în alimentar. Dacă ne raportăm la acest comparaţie, cu 77 la sută în indicator, puterea de cumpărare în;-septembrie 1992: ' "1995 se situeaza mult sub nivelul ! . ' Sărăcia este acum unul dintre cele. anului 1992 la principalele alimente : mai sensibile subiecte abordat de de ba/â. La pîine 'acest nivel , s-a multă lume în scopuri diverse, mai redus cu 29 lasută, iar la celelalte ales politice. Problema săracilor se produse cu circa 24-25 lă sută. Dacă' află mereu pc ordinea de' zi, dar în r992;dintr-un-salariu mediu ameliorarea sărăciei rămîne-un puteai cumpăra 804 litri lapte, în deziderat de durată. ' - 1995 poţi cumpăra doar 3§1 litri.

-Doi duşmani care aşteaptă Ja poarta, jernii: "Sărăcia şi frigul"

Pensionarii sînt într-o sitiiatie si mai Ion RUS

Puterea de cumpărare a întregului salariu, exprimată într-un anumit produs alimentar

a ANUL 1992 □ ANUL 1995

Pâine (kg.)' Lapte (I.) Came porc (kj.) Salam do vari Ulei (I.)'• ' (kg) •' “.

Neuitarea sacrificiului!

Institutul Inimii din Cluj-Napoca are uri nou nume:«“dr- Nicuiae Stâncioiu”! Numele înte­meietorului;; Al celui ce şi-a sacrificat viaţa pentru înălţarea lui. Un nume atribuit de către cei ce i-au fost colaboratori. De către cei ce : i-âu ştiut arderile şi supraomenescul efort de ctitorire...

Din mare admiraţie pentru maestrul său, ctitorul impresionantei zidiri clujene, dr. Nicuiae Slâncioiu, a impus atribuirea numelui “Aurel Mo'ga”. Efortul â fost însă supraomenesc! Visul însă: îl împlinesc cei ce i-au fost colaboratori apropiaţi'şi cei ce-au rămas loiali ideilor de început: înălţarea în inima Transilvaniei a ■ unui “Institutal Inimii!” A-nsemnat

'^eci de drumuri la Guvern, în America, pretutindeni unde erau “chei” ale înălţării aşezămîritului. Iar atuiîci cînd efortul i-a răpus, a- ncepuf lupta pentru viaţă. Pentru' fiecare.zi trăită îri plus...> Cînd mai avea şase luni de trăit,

pentru cîteva zile a părăsit Institutul şi şantierul viitorului Institut, pentru a pleca acasă, lâ Romos, lîngă Orăştie. A plecat să-şi; revadă • meleagurile natale, pentru ultima oară, dar şi să^şi.pregătească locpl de veşnică odihnă. Peste alte luni, în septembrie 1995, cci ce i-au ştiut ; meritele, ca act de justiţie, au hotărît reatribuirea de nume: Institutul Inimii . “Nicuiae Stăncioiu”. .Spre neuitarea; peşte timpuri, a supremului sacrificiu. . ‘ - - - / Succesorul său, d r. Radu Căpâlneanu, duce mai departe visul. Institutul se-nalţă frumos, aşa' cum a doî-iţ întemeietorul. Totul în linişte'-înjatm osferă caldă, d e t colaborare colegială. Semne bune J pentru aceste vremuri încărcate de zbucium! ‘ ; ,

Constantin MUSTATĂ-

U n e v e n i m e n t d e o s e b i t

p e n t r u b o l n a v i i

d e d i a b e t

Recent, la - Cluj-Napoca, s'-au , desfăşurat lucrările celui de-al IV- lea Simpozion internaţional avînd ca temă “Management clinic în diabet, obezitate; disiipidem ii”. -Simpozionul, organizat de Centrul de Diabet a avut loc sub auspiciile Universităţii de Medicină şi. Farmacie “Iuliu Haţieganu” în colaborare cii Universitatea din Perugîa şi Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii şi Diabetului, la acesta participînd nume de referinţă din viaţa medicală ţnternă şi internaţională.r Despre, această- manifestare ,

ştiinţifică ce are loc an de an, s-a scris în presă iar ecourile acesteia âu fostmediatizatc şi prin radio şi televiziune. Un lucru esenţial s-a . .omisa şe spune: simpozionul a fost singura acţiune mcdicală din ţară , la care au participat şi asociaţiile laice ale bolnavilor. ; ,

Accst lucru a devenit însă o . tradiţie, deoarece riu a existat vreo ediţie avacestui simpozion;, la care bolnavii, prin!asociaţiile acestora, să nu participe, nu atît la comunicările , specialiştilor, care, în majoritate, le . sînt inaccesibile,; dar pentru ca suferinzii să îşi exprime doleanţele r astfel îneît actul medical să aibă o eficienţă mai mare. . Y

în acest, ân, masa rotundă a - diabeticilor; a a'vut ca o b ie c tr. dezbaterea - următoarei probleme:

Colaborarea : . asociaţiilor diabeticilor -cu forurile ,

^administrative şi cu specialiştii ’diabetologi” Au fost prezenţi' 'reprezentanţii asociaţiilor Hin Arad, Banat,? Mediaş,- Cluj-Napoca, precum şi conducerea Federaţiei asociaţiilor ■ diabeticilor din România. S-a putut astfel cunoaşte

modul cum organele administrative răspund demersurilor asociaţiilor,' în ceea ;ce priveşte:

cointeresarea agenţilor economici de a prbduce alimente' dietetice, deoarece cele din iinport,

: datorită preţului, pentru majoritatea bolnavilor sîntinaccesibile;" ;

- necesitatea Ca industria naţională să producă teste pentrudeterminarea glujozuriei;. - ' s-a mai apreciat că se impune rezolvarea situaţiei ca testele pentru determinarea glicemiei să fie scutite de taxe vamale; în momentul de faţă, o bandeletă pentru determinarea zahărului în sînge de

; către bolnav reprezintă echivalentul în lei a mai mult de 1 dolar SUA;

- s-a cerut Federaţiei Bolnavilor de Diabet să intervină la Ministerele Sănştăţii şi Finanţelor pentru a se include în regimul produselor parţial

.compensat^ şi a seringilor de unică utilizare pentru diabeticii insulino-

- dependenţi. ’ S-a . subliniat că direcţiile sanitare judeţene trebuie să urmărească ca aprovizionarea cu

‘toate tipurile .de insulină şi cu medicamentele orale ântidiabetice să se>desfâşoare-fără intermitenţe,4 . Asociaţia Bolnavilor de Diabet din Judeţul Cluj, care beneficiază de generosul sprijin al Centrului dc Diabet-: Cluj-Napoca, prin semnatarul acestor rînduri, a

• intenţionat să arate că o manifestare ştiinţifico-medicală nu poate să fie completă,dacă, în cadrul acesteia nu sînt auzite şi vocile bolnavilor şi ale. educatorilor. Cele întîmplatc la Cluj- Napoca au valoare de exemplu pentru tot spaţiul românesc.

■ ' «" - ' -•- ■ - ■ ' Adrian Man

Preşedintele A.B.D. Cluj

B i s e r i c a a d v e r i t i s t ă cI I bi O h e r i a a i m p l i f i i t 5 0 d e a r a i lL

Comunitatea adventistă din oraşul- Ghcrla a trăit zilele trecute un eveniment important: semicente- narul'Bisericii Adventiste de ziua a şaptea din localitate, o adevărată, sărbătoare,în rîndul credincioşilor , acestui cult, marcată de un şir de ' manifestări religioase la care , au participat, şi foarte mulţi invitaţi. Printre, ei am zărit si cinci

predicatori şi pastori din cei 15 carc ■ au slujit această casă de rugăciuni în ultimii 50 de ani. -

C ei' prezenţi la sărbătorirea Comunităţii adventiste âu asistat şi la un Serviciu divin de recunoştinţă, în Cadrul căruia s-a prezentat trecutul şi prezentul bisericii, şi prin rugăciuni s-a adus recunoştinţă tuturor celor care au contribuit la

• înfiinţarea şi dezvoltarea cultului' adventist de ziua a şaptea în localitate.. Corul bisericii adventiste de pe Strada G. Bariţiu -renovată şi extinsă cu această ocazie - a prezentat un reuşit concert coral, iar' în numele Comitetului de organizare aii fost oferite mici cadouri şi flori tuturor oaspeţilor veniţi din toate colţurile tării. , SZ. Cs.

Este, recunoscut faptul că sărăcia apasâ mai-greu pe umerii; femeilor, în special dacă acestea fac parte dincâtegoria celor mai dezavantajate: sînt câsăţoritc şi- renunţă Ia serviciu pentru creşterea copiilor, iar' salariul;, soţului este insuficient pentru- , întreţinere; se căşâtoresc-foârte ■ tinere, fără a avea pregătire : profesională şi nici serviciu înainte dc căsătorie;.iar apoi nu caută sau riu reuşesc sâ găsească; un loc de rnuncă;. crcsc singure unul sau mai mulţi; copii din afara căsătoriei; sînt despărţite de soţ sau divorţate şi au copii încredinţaţi prioritar spre creştcre, iar pensiile sînt insuficiente sau taţii sc sustrag' , de la plata lor sau nu au scrviciu; • sc afiă în şomaj (tot mai multe).

Cazul femeilor şef dc familie şi aflate,. în acelaşi timp, în şomaj, este dc-'a dreptul dramatic. •

în principiu, în România, din

Femeile şi greutăţile vieţiipunct de vedere legislativ este- , ■prevăzut d rep tu l, la muncă nediscrimiriatoriu' şi Salariul egal pentru aceeaşi muncă depusă. . Problema diferenţierii apare însă în realitate: salariul mediu al femeilor este mai-mie; .deoarece ele sînt încadrate, în general, cu calificări mai slabe, rezultate dintr-un nivel de pregătire ceva mai scăzut.

Femeile, chiar instruite fiind, ajung destul de greu în funcţii de: conducere’ mâi bine-remunerate. Fenomenul sc manifestă chiar şi în . organizaţii de muncă de bază (secţii, ateliere etc.), unde “indemnizaţia de conduccre” este luată cel mai adesea dc bărbat. Starea de inferioritate a femeilor în privinţa salariilor realizate sc reflectă şi pe forme de ■proprietate. Astfel: în toate formele de proprietate, salariul mediu realizat dc femei Se situează cu 8,9

- 31,8 la sută sub media realizată de bărbaţi; în cadţul fiecărei forme de proprietate salariile femeilor sînt cu 4,3 - 9,9 la sută mai reduse decît ale' bărbaţilor; în cadrul formei de proprietate cooperatiste, unde ponderea femeilor salariate este cea mai ridicată (64,6 la sută), salariile . femeilor sînt cele mai reduse faţă dc media realizata dc bărbaţi pe ansamblul economici (68,2 la sută)!

Situaţia economică a femeilor, în cazul “fericit” în care sînt salariate, se înrăutăţeşte‘sensibil cînd ele fac parte din familii monoparentâle, Deşi nu dispunerii de date cu privire la structura pc sexe a capilor de , familii monoparentalc, se poate presupune, fără a greşi prea mult, că acestea revin, în cca mai mare . parte, femeilor, Femeile singure, cap dc familie, sînt cel mai adesea divorţate sau văduve. Numărul lor

a sporit de la i;437.144 în 1977, ia1 661.852 în 1992, crescînd şi

. ponderea lor îri totalul populaţiei (6,6 - .7,3 la sută), dar nu toate au copii sau probleme financiare.

Femeile, din nevoia de cîstig, vor să muncească/şi caută de lucru. în cazul celor, cu copii în îngrijire

. există prevederi legale,care încearcă să. le uşureze situaţia (concediu de

: maternitate plătit, concediu medical r pentru copil mic • bolnav, posibilitatea de a întrerupe"

' activitatea .-* pentru ere şterca copilului, ajutor financiar ,chiar la . naştere, alocaţii pentru copii etc.)". j

, O situaţie deosebită prezintă familiile riionoparentale cu copii,-* deci cclc cu un singur aducător dc cîştiguri: Veniturile lor se situează mult sub limitele minimului do trai decent, respectiv eu 29,3 - 58,8 la sută, dacă realizează salariul net pe

economie. Dacă cîştigul se situează la nivelul salariului

- minim,situaţia ' familiilor morioparentale devine d e-a . dreptul dramatică, întrucît acesta nu poate acoperi decît cca o

J cincime din cheltuielile miriime necesare unei vieţi decente.

In situaţia în care un cap de, familie devine şomer, ajutorul de şomaj reprezintă, în cel mai bun caz, 55 la sută din salariul mediu net sau 60-85 la isută din salariul minim.net pc'ccoriomie. Dacă

• şomajul sc trânsformă; într-o stare de lungă durată, alocaţia de sprijin nu poate reprezenta decît 40 la sută din‘ salariul minim net pe ,ţară, ceea ce evident este un nivel extrem de scăzut. Şomajul este un fenomen

'■negativ, cc antrenează njulte, pierderi (direct şi indirect), la nivelul individului, colectivităţii ,şi socictăţii şi care - este deja demonstrat Mi toată, lumea -. afectează cu deosebire femeile.

R A D A R•• Prin programul PHARE Servicii

sociale, timp de trei âni, începind ■ cu 1995, populaţia .vîrstnică, familiile aflate în sitdaţir de risc social, persoanele fără suport familial şi material, şomerii pe durată îndelungată şi alte categorii defavorizate vor beneficiare unele servifii sociale menite să reducă riscul excluderii sociale! Programul PHARE Servicii sociale vizează coordonarea şi sprijinirea financiară a unui număr de !40 de proiecte originale, iniţiate şi derulate 'prin parteneriat format din reprezentanţii autorităţilor locale; şi ai instituţiilor ■ de asistenţă socială şi,medicală.: .

• Numărul accidentelor,de şuncă - s-a diminuat în acest an cu circa 45 la sută faţă de' 1990- “Dacă lă nivelul - economiei frecvenţa- accidentelor de muncă (număr de accidente la 1000 de salariaţi) s-a diminuat considerabil,' în sectorul minier situaţia este eu~totul alta, frecvenţa acestora reprezentînd aproape un sfert din totalul accidentelor pe econorriie” preciza ministrul Dan Andreescu, secretar de stat la Ministerul Muncii şi : Protecţiei Sociale. într^o recentă '> conferinţă- de presă;. în acelaşi context s-a subliniat, necesitatea alinierii legislaţiei româneşti lă convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii în domeniul protecţiei; sociale; printre priorităţi sc numără şi stimularea agenţilor economici

! pentru creşterea gradului de securitate şi sănătate în: muncă, organizarea şi dezvoltarea sistemului informaţional, în domeniul proiecţiei - muncii, ; dezvoltarea şi întărirea institutiei de protecţie a muncii.

• Potrivit normclor metodologice • pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social, precum şi modalităţile dc plată a drepturilor reglementate prin lege, “pentru .cazurile; de neefcctuare â călătoriei,.altele decît;refuzul'de intrare în ţara de destinaţiej restituirea sumelor fixate(taxa de frontieră) se efectuează de. către organele prevăzute (unităţile CEC, şi .trezoreriile finanţelor publice) pe baza cererii întociriită ; pe propria ’ răspundere şi a chitâriţei de,plată a tax e i de frontieră în origina!, neş tam p i latădeo rganelc'cîc^control pentru trGCerea frontierei ale : Ministerului de Interne”

• Începînd cu 1 octombrie a.c., a intrat îri vigoare Legea nr: 83/1995 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate cu contract de muncă sau pe bâză de convenţii civile de prestări de servicii. Respectiva lege prevede dreptul cumul pentru pensionarii cu limită de vîrstă, precum şi pensionarii de invaliditate gradul Ilt, care pot fi angajaţi, cumulînd pensia cu salariul.

' • Pentru acţiunea de majorare a pensiei de întreţinere! datorate de unul din părinţi penţru copii este nevoie de: cerere' în care să se specifice numele părintelui care are copilul în îngrijire, numele copilului (sau-copiilor), adresa^ data naşterii lui, precum şi numele şi domiciliul părintelui obligat la plata pensiei de întreţinere. Prin cerere se solicită majorarea pensiei de întreţinere, precizîndu-se locuHde muncă al pîrîtului. Cererca se face în trei exemplare, la care se adaugă o copie a hotărîrii de divorţ, copiş \ certificatului de naştere al copilului: şi o adeverinţă diir care să reiasă veniturile pe .ultimele. 6 luni âle părintelui, căruia- i -s-a -încredinţat copilul. Actele.: se depun 1> judecătoria în raza căreia locuiesc • copilul şi părintele care-l întreţine.

( 7) vineri, 27 octombrie 1995 PUBLICITATE 'AmmgMuL d l© C B u l

"v.- • m

a n g a j e a z a :

O Ş O F E R I P R O F E S IO N IŞ T I toate categoriile

Vechime minimum 10 ani xTel. 19-88-00. (240355)

- i ■ A - >/>

uksus

S C

— — S AContrcactfiri d e b e r e 1 9 9 6 -,SC ”URSUS” SA anunţă deschiderea

perioadei de contractare pentru anul 1996vv îhcepmd cu data de 30 octombrie 1995.

Agenţii economici din municipiul Cluj-Napoca şi municipiul Turda , interesaţi în a contracta produsele noastre, sînt invitaţi la sediul societăţii noastre din str. Mănăştur nr.2-6, Compartimentul Vînzări, ZILNIC între orele 14-15.

Termenul limită de predare a comenzilor 30 noiembrie 1995.

-Pentru inform aţii suplimentare t vă stăm Ia dispoziţie .

ia tel. 425581; 425580; 425585interior 130.’ ' (242808)

O F E R T A S P E C I A L A

ii 9 9 c u m p ă r ă t o r i a i u n u i p a g e r

N E C 2 I î n l u n a o c t o m b r i e c î ş t i g â u n

p a g e r c o f o r a î B e l P a g e t t e I M E C 2 0 B

: : Cluj Hotel

Continental, Ap. I02

Tel: (064) "192 053 : Bucureşti

; Tel: O l -312-63-82, ' Timişoara

Tel: (056) 190 339 Ploieşti

e t t & Tel: (044) . 111 250 Constanţa

' '(241380) Tel: (041) 638 103

\

c M p o i iu l n o m i n a t i v d e p r i v a t i z a r e ş i c e r t i f i c a t e l e d e p r o p r i e t a t e

- Sa F O N D U L P R O P R I E T Ă Ţ I I P R I V A T E I

" B A N A T :D e ve n iţi a s tfe l a c ţio n a r a l S o c ie tă ţii de In v e s tiţii F inanc ia re

Veţi avea următoarele avantaje:* veţi primi anual partea ce vi se cuvine din profitul realizat de Fond

* aveţi posibilitatea de a vinde orictnd acţiunile pe care le veţi obţineîn schimbul cupoanelor şi certificatelor de privatizare : - .* investiţia dumneavoastră dobîndeşte siguranţa, oferita de faptul că vFondul deţine acţiuni la un mare număr de societăţi comerciale • .

Hotărîţi-vă să cîştigaţi si, mai ales, hotarîţi-vâ să r

e v i t a t ! R I S C U L

F o n d u l P r o p r i e t ă ţ i i P r i v a t e Iv

F.P.P . Cliy

Tel. 064/194964

Tel/Fax 064/193400

ff

Arad 2900, Calea Victoriei 33-35, Tel.057-234465, Fax 057-250165

. 3400 CLUJ-NAPOCA Str. Clinicilor nr. 18, Tel: 190816 Fax: 190811 Cod. fisc: 235210 Nr. Ord. Reg. ConuJ12/313f1992

: Cont: 4072996260105 B.R-D. Ciul - ‘ r

'V mp S .C .

comercializează o gamă largă de PRODUSE UIEIZAIE ÎN INDUSTRIA POLIGRAFICĂ, având"permanent în stoc următoarele grupe de produse: ' ' : ■/- Cerneluri serigrafice marca SERICOL, AUTOTYPE pentru hârtie şi materiale plastice- Pânză serigrafică (site) -■ * - -Mârtii şi folii autocolante FASSON, RAFIA- Plăci ofset presensibilizate KALLE/MIKROUN şi chimicalele aferente ' - v r- Cerneluri ofset pentru tipar în coli, mărcile: BUDACOLOR, GEBRODERSCHMIDT ' f ; -Aşternuturicauciucate ^- Ciorapi de umezire . v ^- Termoclei hot-melt C în cursul unui contract de livrare se acordă importante reduceri de preţ.Transport gratis în cadrul municipiului Cluj-Napoca.

EXCURSII TN POLONIA prin

"AL1Z-TOUR" la preţul de 60.000 LEI + 50 DM.

Plecări din Cluj-Napoca miercuri ora 12.00. Informaţii la tel.: 084-198232. (241337)J

S C C O N S T R U C T I I

A P 0 L 0 D 0 R D U E S R L

Cluj, str. Byron nr 1-3 A n g ajează şo fe r profesionist T e l . 1 9 - 4 2 - 4 8 ; 1 9 - 0 9 - 7 5

Ci

i

" A d e v ă r u l d e C lu j”!

'Z ln fiew

fie*ttntt toate qtt&CmUe!f io r i , c ă u ta t

to c m a i fie H tm că tu c c r tto td e a u H # ,

eâte dc acwtd cec “Dat.

ii .CgGDOpDŞDQ-.

angajează pentru Reprezentanta BMW:INGINER ELECTRONIST - AUTO (bărbat)

. INGINER MECANIC AUTO (bărbat)AGENT VlNZÂRI' * bărbat, cunoscător al limbilor

engleză şi germană Te, 19.88.0o. (240354)

i sc i» cn mi n "snV 1I -- str.Paris nr.l21, Tel. 43-75-83. . II v in d e en gros: » II • u l e i F L O R I O L - 3 :5 0 0 i e i / l ( T V A i n c l u s ) II • m a r g a r i n a K R O N E 2 .2 3 5 i e i / b u c . ( T V A i n c l u s ) . I

L- - - - - - - - - -

A D E V A R U Lcfle O I m I PUBLICITATE vîuerî, 27 octombrie 1995 (8

Filiala de Reţele Electrice Clujanunţă: V • ; .întreruperea furnizării energiei electrice’

între orele 7r15, datorită unor lucrări de revizii tehnice la posturile de transformare, după cum urmează: -

0 2 .1 1 .1 3 9 5 - parţial str.Gh.Dima;0 3 . 1 1 . 1 9 9 5 - parţial str.Gh.Dima, parţial

str.Castanilor;□4 . 1 1 . 1 9 9 5 - parţial str.Gh.Dima, parţial

str.Castanilor, parţial str.Pasteur. parţial ştr.Tatra; '

0 6 .11."1995 - parţial str.Pasteur;-0 7 . 1 1 .1 9 9 5 - parţial str.Gh.Dima;0 8 .1 1 .1 9 9 5 -C.T.4 Zorilor, parţial str.Gh.Dima,

parţial str.Luceafărului, parţial str.Pasteur;0 9 .1 1 .1 9 9 5 - parţial str.Observatorului, parţial

str.Gh.Dima; - -1 3 .1 1 .1 9 9 5 - parţial str.Luceafărului, parţial

str.Zorilor, parţial str.Observatorului;1 4 .1 1 .1 9 9 5 - C.T.3 Zorilor, parţial, str. Tatra,

parţial str. Zorilor; ~ -1 6 . 1 1 . 1 9 9 5 - C.T.5 Zorilor, parţial str.

Observatorului;', parţial s tr.Lunii, parţial str. Rapsodiei; \ f '

1 7 .1 1 .1 9 9 5 - parţial str.Lunii; , .2 0 . 1 1 . 1 9 9 5 - parţial str.Lunii, parţial

str.Rapsodiei; ' r : ■ ■2 1 .1 1 .1 9 9 5 - parţial stn.Observatorului, parţial

str.Rapsodiei; • •• '' 2 2 .1 1 .1 9 9 5 - parţial str. Jupiter; -

2 3 . 1 1 . 1 9 9 5 - parţial str.:Pădurii, parţial str.Lunii; . ' -

2 4 .1 1 .1 9 9 5 - str.Observatorului 1 0 5 -1 0 7 - 1 0 9 ; " '

2 7 .1 1 .1 9 9 5 - str.Meteor, C.T., parţial str, Jupiter, parţial str.Observatorului,, parţial.Calea Turzii; „. 2 8 . 1 1 . 1 9 9 5 - parţial str;Jupiter, parţial str. Observatorului. (762940)

Firmă particulară cu sediul în Cluj-Napoca, angajează: ■

D I R E C T O R V Î N Z Ă R I

pentru distribuirea pe plan naţional aunorproduse electrotehnice din import.

Persoana selecţionată va fi responsabilă pentru:.• organizarea unei reţele de distribuţie• dezvoltarea unui marketing intens• dezvoltarea operaţiilor comerciale• gestiunea şi raportarea către consiliul de

administraţie. • 1• N * . . . . . . . .

Dacă: •. v ' / ■• sînteţi absolventul unei facultăţi tehnice /

economice - -• vorbiţi fluent limba maghiară şi engleză /

germană >. v;. - • V’ "'. V;aveţi între27-35 ani, cu experienţă în domeniul

c o m e r c i a l ; . ; - ,•• şi sînteţi o persoană dinamică, mobilă cu spirit

'comunicativ şilntreprinzător. v .

Trimiteţi pînă în 6 noiembrie 1995 la CP 813 Cluj un doSar care să cuprindă: ■

• copii dupâ diplomă, carte de muncă• scrisoare de însoţire . •• curriculum vitae (scris de mînă).

Cei selecţionaţi vor fi contactaţi telefonicîn vederea unui interviu în perioada 6-10 noiembrie 1995.

(762941)

Regionala C.F.CIuja n u n ţă o rgan izarea lic ita ţie i p u b lice restr in se

p e n tru o b iec tivu l ”•C onsolidare In frastru c tu ră ş i în locu ire su p ra s tru c tu ră ” lă p o d u l C.F. k m 3 7 9 +

730 lin ia B u cu reşti - Cluj, lo ca lita tea B laj. ^

D ocu m en te le d e j ic i ta ţ ie s e p o t p ro cu ra d e la R egionala C.F. Cluj, P -ţa A vra m la n cu n r.l 7, D ivizia Infrastructură ,b irou lR .K ret. I, cam era 124, te le fo n 064 /1 9 2 8 1 4 , telefon CFR 951/3178, F ax 0 6 4 /

112313 , F ax CFR 951 / 3176. T erm en u l l im ită d e d ep u n ere a o ferte lo r2 1 .1 1 .1 9 9 5 o ra 14,00.

D esch iderea lic ita ţie i 2 2 .1 0 .1 9 9 5 o ra 1 0 ,0 0 la se d iu l R eg ion a le i C:F. C lu j ca m era 124 . _

C o stu l d o cu m en ta ţie i p e n tru lic ita ţie e s te d e 1 5 0 .0 0 0 lei.

P o l p a r tic ip a n u m a i co n stru c to ri c e r tif ic a ţi d e R e g is tru l F eroviar R om ân . - (762938)

S O C I E T A T E C O M E R C I A L A

S P E C I A L I Z A T Ă P E C O M E R Ţ

E N - G R O S C U P R O D U S E

C O S M E T I C E Ş l C H I M I C O

C A S N I C E

a n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s :

O - g e s t i o n a r ; ^ r

'-■-Vîrsta-25?3O ani, vechime în domeniu minim 3 ani,'domiciliul stabil în Cluj-Napoca, experienţă în domeniul comercial -

O - a g e n t c o m e r c i a l ;

Vîrsta *22-30 ani, stagiul militar satisfăcut, domiciliul stabil în Cluj-Napoca, experienţă în domeniul comercial. t. :

Concursul ya avea loc în data de 28.10.1995 ora 11,30 la sediul societătii din str. Traian Vuia nr.208 (depozitul NAPOTEX). ^

Informaţii suplimentare^ la tel:

*145488 interior 040.

SC IRENISIMPEXSRLP-ţa Abator nr.6 ' v

V i n d e p i e s e a u t o p e n t r u

• Raba, Saviem, ARO, U650, Dacia• anvelope 1100, 900, 750, 650, , 175,155, 145.

O R A R : 9 - 1 7 z i l n i c ,

(241375) 9 - 1 3 s î m b ă t ă .

F IR M A E M IU T R A N S

organizeazâ E X C U R S I I L A r.

B U D A P E S T A cu vizitarea ambelorpieţe en-gros MARŢI şi VINERI de la ora

16. la preţul de 2 4 .0 0 0 lei. ; *'! Pentru şomeri şi pensionari preţul este 22 .000 lei. Informaţii şi înscrieri la telefon 175567, între orele 8-12 şi 15-21. (241 â61]

SG TV CABLU SRL}cu sediul în Cluj-Napoca, str. C. Brăn cuşi nr,147l

înregistrată la Of.Reg.Com. sub nr.J12/3682/1992

a d u c e l a c u n o ş t i n ţ a a b o n a ţ i l o r d i n r e ţ e l e l e d e t e l e v i z i u n e p r i n c a b l u : C l u j - N a p o c a , B u c u r e ş t i , B a c ă u , T u r d a , C î m p i a T u r z i i ş i C o m ă n e ş t i , i n t e n ţ i a d e m a j o r a r e a t a x e i l u n a r e U

s u m a d e 5 .0 0 0 l e i , î n c e p î n d c u d a t a d e1 . 1 2 . 1 9 f)5 . . \

M a jo ră r i le s e d a t o r e a z ă p r e te n ţ i i lo r financiare î n c o n t in u ă c r e ş t e r e a l e f u rn iz o r i lo r d e program e.

A I V I U I M T P U B L I C I T A R

BANCA AGRICOLA SAF i l i a l a H O R E A C l u j - N a p o c a

A nunţă lic ita ţie pub lică d esch isă , fără preselecţie pentru execu ţia lu c ră rii: ' ■

- in s ta la ţie d e clim atizare cu sis tem m u ltisp lii reversibil cu u n ită ţi exterioare şi in te rioare lă se d iu l F ilialei HOREA d in C lu j-N apoca, s tr. H orea n r .5 .; D ocum entaţia d e lic ita ţie se poate ob ţine la sediul filialei 7)

în c ep în d c u d a ta d e 31 octom brie 1995 , z iln ic în tre orele: 830 - 1330 . ■

T erm enul lim ită de depunere a ofertelor este 10 noiembrie 1995 o re le 9 00. •. D esch id e rea ofertelor în d a ta d e . 10 noiembrie; 1995 orele IO00. , ,• P re ţu l d ocum en ta ţie i d e lic ita ţie : 5 0 .0 0 0 le i. (242844,

fe

SC Tehnofrig SAU N ITA TEA D E P R O D U S Ş l COM ERCIALIZAT

P R O D U S E A L IM E N T A R E -

A c h iz i ţ i o n ă m ' • •

s t i c l e 1 /2 1 p e n t r u b e r e ş i

; s t i c l e 1 / 4 1 p e n t r u .s u c .

N a v e t e p l a s t i c 1 / 2 4 s t i c l e p e n t r u b e re şi

1 / 2 4 s t i c l e p e n t r u s u c .

I n f o r m a ţ i i : t e l e f o n 1 3 0 4 4 3 1

s t r . M a r a m u r e ş u l u i 3 6 s a u

1 3 2 4 8 8 I i n t e r i o r 1 0 2 . (241381)

£Anunţă publicul cumpărător că

începînd cu data de 28.10.1995, va funcţiona după un nou oranZILNIC 8-21 SÎMBĂTĂ v 9 -1 5 /

(762937)

R A G C L C R IŞ U L H U E D INscoate la licitaţie spaţiul din str. Horea 62 care

funcţionează ca Alimentara. Licitaţia va avea loc în data de 28 noiembrie 1995. ^ ' v

Relaţii la sediul unităţii din strada Băii nr.3, telefon 251716. ..., (242843)

(V) vineri, 27 octombrie 1995 PUBLICITATE c S e C B u l' ■ ■

)

Nircitifi dacă nu vă interesează banii!Ofertă valabili pînă la sfîrşitul lui noiembrie 1995.

<$> COPIATOR EP 1050, model 199515 eopii/min, A3/A3, m m 50-200 %

Pentru doui copiatoare

EP 1050 cumpărate, primifi gratis o

IMPRIMANTĂ LASER MINOLTA

P re ţ specia l

2 .300U S D inclusiv

trei ani garanfie * v

D acă yă d e c id e ţ i s ă c u m p ă r a ţ i n u m a i un c o p ia to r E P 1 0 5 0 p r im if i

s u p l im e n ta r un A P A R A T FOTO M IN O LTA Z O O M 3 8 - 6 0 m m g r a t i s .

M IN O L T A R O M A N I A S R L

filiala Cluj:Str. Deva nr. .1-7, 3400 Cluj Tel: 064119.93.22 'Fax':'064119.90.36

*firi T.V.A., eu contract S+M

^aM ştiB iaa

MINOLTA

. S o c ie ta te C om ercială

F IN A N C IA R Ă P E A C Ţ IU N I

/ oferă posibilitatea , persoanelo r fizice să investească pe bază de"

CONTRACT ÎN AFACERI

; SIGURESe oferă 1 0 % dobîndă

pelună la investiţiile în lei..Investiţie minimă

' ’ ■ 5 milioane lei. - .Relaţii la tel. 4 1 4 1 4 7 .

T e a t ^ LK f > A m i

A J C K(240360)

anunţă concurs în data de 3 noiembrie pentru ocuparea posturilor: ^

- A c to r mînuîtor (bărbaţi) - secţia rom ână - 4 posturi.

inform aţii suplimentare la telefoanele: 19-59-92 si 19-74-10.

• Vînd sau.schimb cu garsonieră apartament 2 camere. TeL 16-86-36 sau 17-52-64. (56*352) :

• Vînd apartament e camere decomandate, et. 2 ultrafinisat, mobilat integral, dotat cu aragaz, frigider, covoare, inclusiv perdele şi draperii, toate noi, de calitate şi alese cu mult gust. Str Mureşului nr. 40, tel 19-12-17; 15-74-Q3. (56*446)

• Cumpăr^urgent şi avantajos garsonieră str. Detunata, ocupabilă imediat, cu plata pe loc. TeL 14-78- 53. (56*452) - :

• Vînd apartament e camere + garsonieră unite, ' 105 mp, ultrafinisat, 2 telefoane, zona. MărâştiCentral, cu - posibilităţi negociere chirie pe 2 ari TeL 15-98- 72 (568460)

• Vind grădină 1400 mp şi teren 1300 mp, cu casă mică, posibilităţi privatizare, în apropiere de Calea Turzii, zona Făget Telefon 15-98-72. (568461) ' V

• Vînd-garsonieră confort I, str.: Parîng, BI.-T3, 9000 DM. Telefon 16-23- 23 după ora 18. (578662)

• Vînd garsonieră confort I Zorilor. Tel 15-52-66. (578687) •:

• Vînd apartament 3 camere. Tel 18- 15-91.(578785)

• Vînd apartament 3 camere ultracentral Str. N. Titulescu (Pata) nr. 11- 15, ap. 22.(578793) - '

• Vînd apartament cu o cameră B-dul 21 Decembrie nr. 140, sc. I, ap. 59. Vizibil, duminică ora 16-18 (578796)

• Cumpăr apartament 2 camere confort I. Tel 17-70-59 seara. (578804)

•- Vînd casă familială cu 800 mp teren. Str. Griviţei nr. 22. (578809)

; * Vînd apartament 2 camere în'bloc de cărădă, la parter, str. Donath. Tel 15-

-56-79 ora 8-16 sau 18-31-30 după ora 17. (578813) •••

• Vînd apartament 2 camere str. Gorunului nr. 2, Bl. C6, sc. III, ap. 31. Informaţii la ap. 30 după ora.15. (578847)

• Vînd 4 camere Mănăştur etaj I 62 mp, parchetat Tel 17-14-17. (578858)'

• Vînd casă 38 mp Zorilor 22500 DM pentru privatizare. Tel 17-14-17. (578859)

• Vînd apartament 4, camere Zorilor Tel 12-18-84. (578872)

■ Cumpăr urgent garsonieră sau apartament 1 Cameră. Ofer 10-15 milioane şau valută. Tel 14-44-94 (578876)

. • Vînd Dacia 1310 si garaj 26 mp în .str. Aurel Vlaicu. Tel 18-46-95 (578877),

. • Vînd apartament 4 camere confort I'. Str- Dîmboviţei nr. 43, Bl. D9, et I, ap. 44, cartier Mărăşti. (578878) ■

MATRIMONIALE* Doamnă serioasă, plăcută,

gospodină 45-160-50, doresc să cunosc un domn prezentabil, serios, cu maşină, 45-50 ani. OP I CP 488 Cluj. (560692) '

- . • . Doamnă 40 ani, 160/55, prezentabilă, doresc cunostintă. intelectual între 40-50 ani. OP1 CP1235.’ (578816)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

PRINŢ

vxftimpăr teren pentraconstrucţii, garsonieră şi

-apartament. Tel. 142-907.

OFERĂ ACUM I

D X 2/66 -852 $ D X 2/80 -865 $

1X4/100919 $

tT fa x :4 3 2 6 8 0 ; I3 7 5 2 3

CASA DE AMANETO ferim îm prum ut! Com ision m in im !

str.Nupoca nr.29,

ORAR H-17 J tei. 1 9 9 8 2 9S C A N R O SIC ’O W SR L

CUMPARiGARSONIERĂ, APARTAMENT;’CA SĂf TEREN^Tel: 43:20.32

VlnxJtrl-KMimpJtrJtrlapartamente-case, terenuri prin

nrM.UL 147897, mti 16-t7.

V în z â r i. c u m p ă r ă r i , s c h im b u r i . în c h ir ie r i la c e le m a i a v a n ta jo a s e

p r e ţu r i .T e l . 1 8 - 0 3 - 0 9 , o r e l e 9 - 2 2 . z i l n i c .

AGENŢIE IMOBILIARĂintennediem vtnziri - cumpărări

s trA rie şu lu fh r . 3 2 ap . 1 T el. 1 5 2 0 4 4 z iln ic 10-18.

Vînzărl-cumpârări apartamente, case, terenuri. TeL 19- 08-23. (568470) ’ ; -

, • Vînd locuinţă, teren. Td 19- 68-83(578763) .

• Vînd apartament e camere, Zorilor sud 2/4, elegant, mobilat, tv cablu TeL 12-92-10 numai sîmbătă. (5606*4) .

• Desflinţez magazia alimentar; cedez spaţiu «au vînd: casă marcat cîntar, vitrină, copgdator, mobilier şi camion Liaz izoterm 8 t TeL 16-5i- 64 seara. (568462) ‘

• Vînd apartament şl spaţiu comerciaL TeL 18-03-31. (56*468)

• Cumpăr acţiuni BDF 6500 lei, Banca Transilvania 31000, Ursus 30000, Silva Reghin 25000, Apuluin 29000, Pitber Piteşti 4000. Te'l 17-07- 71 ţi 19-07-72 orde *-17. (57*672)

• Vînd linie de panificaţie în funcţiune. Tel 19-86-32. (57*791) '

• Vînd acţiuni Dacia Felix 7000 leL Tei. 13-53-66. (560630)

••Vmd combine agricole. Telefon 16- 76-50 (568367) .

SC Piscicola SA Cluj vinde prin magazinul’ propriu din Hala Agroalimentară P-ţa Mihai Viteazu et I următoarele -. produse: peşte viu," semicon serve din peşte, conserve de peşte, alt&produse la preţurile cele mai mici care sfidează concurenţa. (568368)

T • Vînd dulap şi vitrină frigorifică, cîntar cu afişaj electronic, rafturi albe pentru magazin şi ambalaj diverse. Caut depanator fax Amstrad. Teii. 19-12-17. (568447)

• Vînd dozator TEC 5 capete + ceas pentru bere 5, 7 milioane şi tractor U650 cu 9 milioane lei. Comuna Mihalţ-AIba tel. 058/157A (568465) . . * •

• Vînd spaţiu comercial 170 mp, cameră frigorifică, vitrină frigorifică, cuptoare patiserie, tanc îngheţată, robot bucătărie. Tel 054/57-00-22. (578811)

• Vînd mkrocomplex comercial cu toate utilităţile în cartierul Plopilor noi Tel 42-02-20. (578869) ' ;

• Cumpăr teren Andrei-Mureşanu, minim 1000 mp. TeL 13-41-67 orele 9-16. (560364) . - '

, • Vmd teren îa zona industrială. Tel 16-86-29.(560502) •

• Vînd teren de cabană m zona Făget TeL 16-02-14. (560504) <, ; ;

' ' Vînd 89 ari Ungă staţia de epurare Gherla la-şosea 4000 mp. Tel 15-68-34. (578776)' V J ■-

• Vînd teren zona Grădina Botanică Tel 19-08-74. (578795) \

- • Vînd contract vQi 3 camere, 2 garaje în cartierul rezidenţial Buni Ziua, preţ avantajos, achitat 30%, TeL 41-42-15. (560465)

; • Vînd apartament 3 camere confort I mărit, parter, superfinisat, bun pentru privatizare;) preţ 2* milioane şi Dacia Papuc an 88. Tdefon 16-53-64 «ara. (56*463)

• Cumpăr 2-3 camere ofer 18000 t)M .exclus parter. TeL 19-18-72. (560375)

• Vînd apartament 2 camere Mărăşti stf. Molnar Piuam nr. 5 ap. 28. (560383)

• Vînd apartament 3 camere confort II. Pret 18 milioane negociabil. Str: Parîng 16/16. (560443) ;

• Vînd garsonieră confort cu telefon în Mănăştur. Tel. 17-99-58. (560457) ;

• De vînzare o casă în Gilău str.' Prundari nr. 268 Gilău, trei camere, bucătărie, 20 ari grădină. (560638) • .

'. ţ Vînd apartament 4 camere confort -122 mp Mănăştur 109 bL G8 ap. 36: (560643) ' . . ;

. • Vmd casă cu grădină. Informaţii teL 16-01-03. (560650)

• Vînd 2 camere mobilate ultrafinisate pentra pretentiosi Calea Mănăştur nr. 97 bL G2 ap. 41. (560657)

• Vmd urgent apartament 2 camere et 2, nefinisat str. Mănăştur nr. 101 bl. G4 ap. 41 (zona Calvaria) (560661)

- * Vînd apartament 3 camere confort sporit str. Mănăştur 54 Bl ap. 2 vizibil între orele 19-21 zilnic (560667)

• Vînd casă cu grădină în comuna Baciu, preţ 27 milioane. Telefon 18-90-85. (560672)....

Vînd casă'str. Cehoslovaciei 55/2 nu este acces cu maşina Informaţii de la ora 14. (560680) . .

• Cumpăr apartament 2-3 camere. Ofer 12-13 milioane. Tel.: 14-74-82 (560693) ■ /:•'■'■

• Vînd construcţie 80% terminată pe Calea Turaii, yală marca Viro. TeL 15-75- 26 între orele 17-20 (568233)

; • . Cumpăr casă modestă, zonă bună, cu grădină 35. 000 DM. Tel. 19-60-03. (568267) *

• Vînd garsonieră str. Cojocnei nr. 8 bl. C14 ap. 16 (568414) ~

• ' Vînd apartament 3 camere Mănăştur, parter, zonă bună de privatizare. TeL 16-39-61 ora 16-21. (568437)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie. Informaţii tel. 16-29-83 ora 16-21 (568449) .

• Vînd apartament 3 camere. Telefon 41-09-87. (568458)

• "• Cumpăr garsonieră, apartament 1 cameră, 19 milioane. Tel 19-68-57 (578603)

- - • Vînd Seat Ibiza 1,2 GL 45000 km, 1988, vamă plătită. TeL 19-97- 32.(560574)

• Vînd BMW 520i 85 înmatriculat 12 ' CJ «tare excepţională. TeL 18-09-17. (560575)

. • Cumpăr Dacia 1300 ofer 2800000 ld şi Dada 1310. TeL 13-51- 64. (560681) •'

• Vînd Ford Sierra diesel 5200 DM an 86. TeL l*-76-*3 orde 9-16. (568397) ,, -;

• Vînd Audi 80 an 1981 neînmatriculat, preţ negociabil. Telefon 12-33-21. (568457)

• Vînd minibus Nissan Vanette, diesel, 1990, 8 locuri, gri metalizat, înmatriculat, 16. 800 DM. Telefon 17-92-59 sau 16-70-04. (578798)

• Vînd Dada 1410 an 1994, 5 viteze stare perfectă. Tel 13-28-31. (578835)

• Vînd autoturisme Renault 18 înmatriculat, Mercedes 300D break RM 320i pentru înmatriculare la 12 CI. TeL 1 29-05 după ora 18. (568377)

• Vînd Renault 5 CTS an 87 si Al 80 an 90. Tel. 18-52-31 (568382)

• .Vînd urgent Fiat Ducatp marfă, stare foarte bună, benzină, 7800D negociabiL Tel. 41-41-12. (568388)

• -Vînd Trabant TeL 19-29-84 s& (568399)

• -Vînd VW Polo ân fabricaţie 19 înscris cu carte de identitate şi vană foi albă lungime 1, 75 m. Tel. 12-87-1 (568422) V -•- ■i • Cumpăr Dacia înmatriculată în or stare de funcţionare. Tel. 14-87-1 (568443) ’ - .

• VUd Dacia 1300 pentru piese talon si carte. Localitatea Someşul Rece 281.(568455) ; '

• Vmd ieftin Aro 10 fabricaţie 80114-13-72.(568466)

• Vmd Dacia 1300. Tel. 15-92- (568467)

- ’ f Vînd Audi 100 stare perfecţi remorcă 2, 51 pentru tractate auto. TeL 34-36 orele 18-19 (568469) ' *•' : • Vînd Dacia iunie95. tel 16-01 (578697) ' ; ;

• Vînd convenabil BMW 5 înmatriculat 12-CJ anul 1984 şi O Ascona din'1983 motor 1600 şi-Hoi Preludiu sport 1983 şi maşină de cu Nicoleta în garanţie 10 luni. Tel 19-94 între orele 9-18. (578821) , ,

• Vînd Volvo'740 GLE combi, ÎS în perfectă stare, cu număr de Califor Tel 057/26-68-14. (578837)

• Vînd Ford dubită neînmatrki Str. Batozei nr. 75 Cluj. (578840)• - v Cumpăr motor de Ifa L6 0 com

Aştept oferte la tel 19-34-91 zilnic ■ orele 7-20. (578860) • ; ■■■■-}

• Vînd remorcă tip Salonta nouă 19-81-17 după ora 16. (578870) ': - Vmd ieftin 2 Mercedes Cobra, înmatriculată. Tel 15-41-55. (578871) i ■■■■ • Vînd BMW320 ’82 Deînmafrk preţ minim 600 DM, Mercedes C( 200D bun pe 12-CJ; 2300 DM; extra.15-77-40. (578873)'

• Vînd televizor color Crundi Daewoo. TeL 41-46-43. (560220)

• Vînd Ford Break bun pentru marfă 2, 8 milioane. Parîng 16/16. (560441)

• Cumpăr motocicletă de fabricaţie germană, fabricată pînă în 1960 după ora 16 la tel. 12-06-59.(560511)

• Vînd BMW 528i 1982, EscortXR3 37 00 DM fiecare. TeL 42-04-07; 8-11. (560573) - \-

• Vmd Audi 200 turbo. Informaţii la teL 18-62-60 după «ele 18. (560587) ’

. • Vînd Dacia 1100 foarte-ieftin. Informaţii Complex Haşdeu Bl 1/33 orele 18-21 zilnic. (560588)

- - • - Vad Peugeot 205 GTI impecabil. TeL41-45-16 orele 15-22. (560596) -

■ • -Vînd VW Santana (Passat berlină) ’ .înmatriculai, omologat, stare bună Tel. 11- 45-25 (9-16) şi 12-89-53 seara. (560628) ?

• Cumpăr parbriz dreapta auto-dubă poloneză Nisa. TeL 16-36-05. (560631)

• Vînd Dacia 1300. a r fabricaţie 78 stare bună la preţ 3 milioane negociabil. TeL 18-17-35 ora 8-17 (560635)

• • Vînd tractor U 650 an fabricaţie 1991 remorcă' monoax 3, 5 tone şi basculantă 5 tone. TeL 41-42-32. (560639)

• Vînd pentru pretenţioşi BMW TDS diesel 6 cilindri an 1992 cu catalizator antifiirt'ABS, închidere centralizată, reglaj automat oglinzi, radiocasetofon stereo. Preţ fix 30000 DM. Tel. 19-2546 sau 13-76- 39.(560654)

• Vînd maşină de tricotat Brot TeL-19-16-71. (560485) ;

c • Vînd televizor ITT. TeL 12-89 (560597) ; ■

• De vMzare sobă cu motorină, n cu patru scaune, calculator. TeL 42-52 (560642)' . : - .

• Vînd bicicleta damă, rachetă ti perucă, nndiţă, ceas electronic, fier că radio cu boxe, aspirator Miele. TeL 14 57.(560646) ' . /

• Vînd maşină-tricotat Broth< lâmîi productiv. TeL 18-95-80. (56064

• Vînd calculator 286-481 imprimantă. TeL 19-90-76 (568264)

- • Vad ladă frigorifică şi calcu 386, TeL 19-59-13. (568372) ‘. • Vînd urgent magnetofon M. aerotermă, sacou bărbaţi nr. 48 f< convenabil. TeL 12-78-22 (568445)

• Vînd PC DX4/100 HDD540 41 1000 dolari Tel 01/321-50-41. (5786:

-*• ' Vînd radiocasetofon-JVC î amplificare, boxe, pick-up, aparat su aparat foto. Tel 19-39-43. (578814)

• Vînd urgent frigider Arctic mi televizor color. Tel 14-63-06. (578851

• Vînd cazan pe gaz Termoteca 057/25-14-55. (560165) >

Vînd tractor U650 remorcă nx plug toate noi. TeL 14-33-95. (56062

• -Vînd maşină tricotat Fineţea Informaţii teL 17-61-04 (568451)' ‘ » -\Tnd moaii cu piatră pentra cc din Germania. Tel.18-15-54. (578681

• Vînd pianină. TeL 43-80 (560626) ^

• Vînd mobilă sufragerie pt pretenţloşL TeL 43-80-63. (56062'

A D E V Ă R U Lcfie C l u j PUBLICITATE vineri, 27 octombrie 1995 (10)• Vînd scînduri uscate ţi corni.

TeL 13-21-90. (560695)

• Vînd convenabil rafturi Bily, tip etajeră. TeL 14-52-M. (56*415)

» Vmd mobili sufragerie sculptată de mahon. Tel. 18-36-77 seara. (560560)

• Vînd ferestre şi uşi din demolare şi jin cazan de baie nou. Tel. 15-24-96. (560655) ... '

• Vînd haini vulpe polară. Telefon14-74-73. (560687) •

• Cumpăr materiale de construcţii cărămidă, BCA, ciment. Tel. 17-96-59(560690)

• Vînd sufragerie secolul IX pentru preten)ioşi. TeL 1249-82. (568096) , ■. , ■

• Vînd haină blană vulpi negre. TeL 1249-82 (568097) -

■ • Vînd armă vînătoare calibru 16. TeL13-36-07. (568286)

• Vînd mobilă bucătărie, preţ negociabil Tel. 12-77-09 după ora 18 (568402) '

• Vînd ceas cu pendulă în stare foarte bună din 1860. Tel. 14-84-00 după ora 20.

.(568438)• Vînd Schnauzer uriaş, cu plata în

rate.'Str: Republicii nr. 84. (578291)• Cumpăr sobă cazan baie. Telefon'

19-11-68. (578797) -• Vînd sobă teracotă Vesta noul Tel

43-73-66. (578819) : ■ ,• Vînd Solidagoren picături

concentrate din plante pentru boli renale. Tel 14-61-34. (578828)

Vînd cazan ţuică nou 130 1. Str. Valea Seacă nr. 31, Cluj. (578833)

• Vînd vitrină sufragerie din lemn masiv. Tel 12-8443. (578849).

• Vînd sobă teracotă nedemontată, boiler, bibliotecă. Tel 14-6143: (578863)

• Vînd bibliotecă. Tel 1-5-32-31.. (578875) ' ' , /

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 4 camere cu 2 camere + diferenţă. Str. A. Vlaicu nr. 62 bl. A8 ap. 45 (spate Peco) (568444)

• Schimb apartament 4 camere în Mănăştur, str. BÎIea, cu casă particulară. Tel 16-83-25 zilnic orele 15-22. (578772)

ÎNCHIRIERI

„ • Student străin caut de închiriat apartament 2-34 camere mobilat cu telefon. TeL 12-88-56. (560610)

• Caut chirie urgent. TeL 19-90- 89(568370)

- • Caut de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere. TeL 1944- 54(568398)

• Studenţi greci, căutăm de închiriat apartament cu 2 sau 3 camere, mobilat, cu telefon, tn cartier Grigorescu, Plopilor, centru. Tel 1844-55. (578689)

• Caut chirie apartament 2-3 camere. TeL 11-84-92 orele 9-17. (560268)

,! - • Caut de închiriat garsonieră, ofer maximnm 150 mii pe lună. Tel, 14-67-35. (560644) ;

• Studentă caut să închiriez apartament. Ofer 150000. TeL 12-26-46. (560664)

• Studente căutăm de închiriat locuinţă. TeL 13-68-11. (560694)j • Caut chirie. Tel. 154947.(568343)

• Studente caută de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere cu telefon. Relaţii teL 18-17-69 (568408), * Caut garsonieră de închiriat. Tel 12-44-44 orele 15-17 (568411)

■ ’ ■ • ■ Doi studenţi greci (frate-sorâ) căutăm de închiriat apartament cu 3-4 camere mobilat. Telefon 11-77-39 şi 13- 26-55. (578718)

■ • Caut chirie(vahită). Tel 16-58-10 (578736) -

.. • Caut de~închiriat garaj în zona Complex Mercur, tel 14-14-00. (578818).: ., • Caut garsonieră sau apartament de închiriat. Ofer maxim 150 mii pe lună. Tel19-39-21. (578822)

. • Caut garsonieră de închiriat Plata anticipat. Tel 17-56-87. (578826) ! .>

• Studentă, caut garsonieră de mehiriat. Tel 12-37-53 ; 12-37-50 pentru Adelina. (578834) -

• Intelectuali, căutăm de închiriat apartament 1-2 camere, plata lunar. Tel 19- 88-03 orele-17-20. (578836)

:— * Caut colegă de cameră. Str, Cantemir. nr. 4, cartier A. Mureşanu: (578866) -

DIVERSE -

*’ • Doamnele dr. Vârlan Maria şi Elena Leonte bioterapeute de categorie internaţională sînt prezente in Turda în perioada 25 octombrie-8 noiembrie- ac pentru efectuarea de ■" tratamente bioenergetice. Relaţii Turda'«tr. Salinelor, nr. 57A tel. 064/31-31-80 064/31-69-73. (560653).

• Executăni zugrăveli, faianlări,! tencuieli, zidării. Tel. 17-5947. (568275).'

• Angajez două ospătare la restaurantul Arizona, situai în cartierul Iris, str. Oaşului nr. 137, între orele 18-20.(568432) ;

• închiriez spaţiu producţie. Vînd lăzi frigorifice. Tel 17-65-59. (578830)

'• Angajăm croitorese. Str. Constanta nr. 3, tel 19-38-67 orele 8-16. (578842)

* IostitutuLmedico-legai Cluj' angajează statistician medical. Înscrieri pînă în 8 noiembrie. Informaţii tel 19-75- 72 orele 9-12 (578874) \ . ■'

• ' Asociaţia de locatari din Calea' Dorobanţilor nr. 93 bl. X2 sc. 2, închiriază spaţiu 9 mp. Licitaţia se organizează în data de 30. 10. 1995 ora 17 la parterul scăriL (560452)

• Consiliul local -al comunei Iclod organizează licitaţie publică în vederea

'vînzări următoarelor obiective saivan oi, adăpost animale, tractor cu remorcă. Licitaţia Va avea loc în 10. XI. 1995 ora 9 . la Consiliul local Iclod. (560634) *.

• Asociaţia. Record Cluj anunţa licitaţie : publică pentru închirierea imobilului situat în str. Galaţi nr. 28 pe data de 27 octombrie 1995 ora" 10. (578827) . - --

.* Ofer împnitaut dobîndă 10%. "Cer garanţie. Str. Căpitan Grigore Ignat nr. 31 (Someşeni) ora 10-12. (568448)

• Ofer împrumut. Garanţii imobiliare. Tel 15-64-95 orele 19-22. (578852)

- • Angajăm femeie de serviciu la bloc. Tel 12-85-15 după masă. (560545)

• Economistă tin evidentă contabilă. Tei 15-2346 orele 18-20. (56&620) ,

• Studentă an IV meditez fizică şi matematică. Tel. 43-72-30. (560645)

• Profesoară meditez limba română orice nivel. TeL 13-73-53. (560(568)

• Profesoară meditez română orice niveL TeL 13-03-28. (560674) ..' ' • ^Profesor meditez matematică orice" nivel TeL 15-06-94. (560675) -

" • Student redactez texte pe calculator, meditez informatică. Tel. 12-16-94.(560691)

• . ^ d e n ţ meditez foarte avantajos matematică clasele V-Vin. Tel. 12-39-14 după ora 19. (568453)

• Dau în chirie spaţiu pentru laborator de tehnică dentară. TeL15-65-81 după ora 20. (000100) •

: Caut pentru închiriat apartament 2 camere, mobilat, cu telefon, TV cablu, cartier Gheorgheni Tel 43-24-54 între orele 15, 30-16,30 (578796) •

• Cast de mehiriat spaţiu central sau semicentral 50 mp. Oferte la teL 12-31-38 întreorele 18-20. (560497)’

• Dau în chirie magazin amenajat, cu vad foarte bun. Tel 1443-31. (578864)

7 • Dau în chirie apartament 3 camere, mobilat, telefon, TV cablu. Informaţii tel 17-83-44 ora 10-18. (578782)

' • Dau în chirie apartament 2 camere mobilate, frigider, telefon, televizor color.. Plata în valută. Tel.' 12-92-10 sîmbătă, duminică. (55Ş906)' ,

• Dau în chirie 1 cameră plata anticipat 6 luni TeL 16-67-54. (560669) /

• Dau în chirie pe termen lung ] garsonieră mobilată, cu telefon şi TVcablu- Plata anticipat-1 an Tel 16-52-75. după ora 17. (578746) . .

• Dau în chirie cameră mobilată, Bucureşti, cu telefon, pentru, similar Cluj. Relaţii tel 1542-60. (578801) '

• . Caut pentru închiriat apartament 2-3 camere«mobilat cu telefon, tv cablu, zona Pata. Prefer lui. Plata valută. TeL 12-24-79; 41- 41-16 orde 16-20.(560116)

• Student grec, caut de închiriat apartament 2 camere, telefon, mobilat. TeL 1647-33 orele 18-20. (56*193)

• Caut de închiriat apartament cu 3-5 camere în cartierul Zorilor obligatoriu cu telefon necuplat şi nu mal tu* de trei etaje cu contarcat pe un an plata trimestrial. Tel. la serviciu 19-19-84 şl dupâ amiaza 12- 86-06, Nlcolea Bogdan. (56*287)

. • Angajez secretara cunoştinţe contabilitate primară, operare PC prezentabilă, fără obligaţii Interviul sîmbâtă şi duminică orele 12"-15 la adresa str. Dîmboviţei nr. 77 ct. 2 ap. 210. Informaţii ■ tel. 18-15-95. (560624) ’

• Angajăm cu carte de munca vînzătoare ta tohetă. TeL 1944-54. (5606*3) ' - ■-

• Atelier de'reparaţii Trabant. Cumpărăm autoturisme Trabant în orice stare. TeL 13-66-08, str. Gruia nr. 14.(568421)

• Angajăm cusătorese şi confecţionere îmbrăcăminte pentru lucrul în serie. Salarii bune. Str. Cîmpina nr. 88, tel 41-55-16 ora 6-14.(578680)

: • Rex. Conda SA (Llbella) angajează cconomist pentru serviciul Contabilitate, vechime minim 5 ani Relaţii la tel 13-61-57. (578761)

• Societate comercială intermediază obţineri de vize pentru Austria, Danemarca, Franţa, Izrael, Norvegia şi Suedia. Relaţii la tel 14-20-09 Cluj. (57*812)

•: Renovez, vopsesc căzi de baie, materiale occidentale. Tel 15-16-31 (57**62) - '

• SC Mileniul 3, str. Gruia n r 58, Bl Cl, ap. 8 execută proiecte ţi documentaţii avize. Tel 13-21-90. (578880) '

. VSolicit- informaţii pentru valorificarea cuponului Tei 16-34-82 după ora 19. (568429)

.. ■ • ' Inginer, şofer a i jexperienţă, caut maşină pen tru taxi Tel 12-06- 24 (56*434) > r ^ ;- .%,• S-a furat Moskvitch 1500 alb Cl-

05-KAR, este posibil să fie abandonat. Găsitorului recompensă Tel.’ 13r27-94. (560571) V

^ ^ ^ - : r p i E R D E R I ;;i^ ; ' : :

Pierdut în data de 25. X. 95 în cartier Mănăştur (lîngă Peco) pungă continînd acte şi 2 radiografii Vă rugăm contactaţi la teL 17-87-72; 19- 35-21. Recompensă (568456) . "

• Firma Nappa Bejan Bucureşti producător şi importator direct vinde încălţăminte eu gros. TeL 14-85-20 Cluj Tache Ionescu 42. (560415)

•" Angajăm* instalatori, sudori oxielectric, zidari-vopsitori, electricieni- automatizări pentru cazane şi centrale .teimice. Str. Tutunului nr. 10 tel.19-31- 82.(560640) \

• Pierdut carnet student pe numele Andraşoni Diana. îl declar nul. (560670)

• Pierdut camet de student pe numele Cadare Manuel. ii declar nul (560673) .

• Pierdut carte de identitate cu seria A 0716891 al auto nr. CJ-03 APF. O declar nulă. (560676) -

• • Pierdut camet student pe numele Vîlceanu Ovidiu. îl declar nul. (560686)

• Pierdut .dine boxer german'patru luni, galben cu pete albe pe bot, piept şi lăbuţe. Găsitorului recompensă. Tel. 14-14-24; 15-76-44.(568277)

• SC Piscicola SA Cluj pierdut cod fiscal nr. 201950. Se declară nul. (568361)

• SC Sanex SA pierdut filă CEC B00100020225. Se declară nuli (568439)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele de Danciu Dan. O declar sulă. (578794) ■. , ..',..-7 .

• Pierdut carnet student pe numele Pop Jiedeşan Vlad Costel. îl declar nul (578853)

• Otvos Ştefan pierdut certificat înmatriculare seria ABU622. îl declar nul (578879)

DECESE COMEMORĂRI

• Sincere condoleanţe familiei pentru trecerea în nefiinţă a celui care a fost PETEAN IOAN. Asociaţia de locatari Bălţa 12. (578806)

• A luat drumul eternităţii dupăo lungă şi mistuitoare suferinţă LUPAŞ IOAN, din Mihăieşti, în vîrstă de 64 ani Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 28. X. 1995, ora .12, în sat Mihăieşti Soţia Maria, fiul Pavel, hora Ani şi nepoata Corina. Dumnezeu să-l odihnească în pace!(568433) .

• Profund îndureraţi anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, COLDEA AUGUSTIN, 64 anL Înmormîntarea va avea loc In data de 27 octombrie, ora 11, de la Capela Cimitirului Central. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Familia îndurerată. (568440)

• Un ultim omagiu tatălui nostru drag, COLDEA AUGUSTIN. Te vom păstra veşnic în inimile noastre. Horia cu familia. (568441)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă, dupâ-o grea suferinţă, a scbmpului nostru soţ, tată, frate şi cumnat TĂRÂBUŢÂ GHEORGHE, în etate de 43 ani Înmormîntarea va avea loc" în data de'27 octombrie ora 15 de la Capela Nouă din Cimitirul Mănăştur. Odihnească-se în pace! în veci nemîngîiatâ, îndurerata familie. (578844) ' - - : -

• Cu adîncă durere anunţăm dispariţia fulgerătoare a scumpei noastre mame, PORFIRE ANA, 74 ani Înmormîntarea în data de 28. 10. 1995'ora 13, de la Capela Cimitirului Central. Odihnească-se în pace! Fiicele Mimi şi Titi cu familiile. (578846)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic, socru JARDA ILIE. Înmormîntarea va avea loc în data de 28. 10r l 995, la Cimitirul din Cordoş.'Familia îndoliată. (578861)

' « Sîntem alături de familia Petean în marea durere pricinuită de moartea soţutyf şi tatălui drag; Cuscra Tereza, familiile indrei şi Braşovean. (578867)

- • Sîntem alături de colegul nostru Mocean Eugen în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei dragi AURICA. Colegii de la Biroul aprovizionare SC Transgex SA. (560629)

• , Sîntem alături de colega noastră; mr. Zbîncâ Viorica în aceste clipe grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Colegii din UM 02565 Q. (560659) '• .. : -

• Condoleanţe familiilor Damian Cornea şi Piroş la pierderea mamei şi bunici dragi Familiile Nicoară şi Novac. (560678)

• Cînd pierzi pe cineva drag, pierzi o parte din suflet; însă merită sâ trăieşti şi să speri pentru ceea ce a rămas. Trăind alături de tine, vofh spera împreună cu tine, noi colegii tăi de Ia Caseria Biroului Abonaţi Sincere condoleanţe. (568423).

, . • Suntem alături de tine dragă Carmen, în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Colectivul Grădineţeinr. 18(56*428)

• Suntem alături de colega noastră ' Iuliana - Felecan, în momentele grele-, pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Sincere . ' - condoleanţe. Colectivul de muncă de la Coop. Metalcoop, Quj-Napoca. (568435)

•: Un ultim omagfu lâ trecerea în nefiinţă a fostului nostru coleg ENYEDI TIBERIU. Sincere condoleanţe familiei îndurerate transmir colegii de la SCCA Mobilă 'şi Jucării (57**00)

• Sincere condoleanţe doamnei Valentina Piţigoi la trecerea în eternitate a tatălui drag. Un pios omagiu omului deosebit care a fost VASILE FĂGÂDAR. Conducerea U. A. P. Filiala şi Oficiul Interjudeţean Ouj-Bistriţa-Zalău. (578802)

V Sîntem ■ alături de colega noastră Enyedi Maria în momentele grele pricinuite de decesul soţului drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Elvior SRL Cluj-Napoca. (578*10)

. * Suntem alături de colegul nostru ing. Benţe Gheorghe în nemărginita durere pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. SC Tehnofavorit SA Bonţida. (578815)

• Suntem alături de colega noastră profesor Mariana Cristea în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag Colectivul Liceului teoretic nr. 4 Cluj-Napoca. (578824)

v • Regretâm trecerea în nefiinţă a fostei.noastre angajate ALDEA ELISAVETA şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Liceului Teoretic nr. 4 Quj-Napoca. (578825)

• Cu durere şi tristeţe ne despărţim de cel care a fost unchiul nostru, COLDEA AUGUSTIN. Rodica şi Nela cu familiile. (578831)

• Cu sufletul îndurerat ne luăm rânfas bun de la fratele nostru COLDEA AUGUSTIN. Sincere condoleanţe familiei. Victoria, Florica şi Ghiţă cu familiile. (578832)

• Sîntem alături de colegul şi prietenul nostru dr. Vasile Mecea în încercările grele prin care trece şi exprimăm familiei întreaga noastră compasiune. Colegii de laborator I. T. L M Cluj. (578*38)

• Împărtăşim durerea colegului nostru dr. Vasile' Mecea în momentele grele pricinuite de decesul tatălui său. .Colectivul de cercetare de la L T. I. M. Cluj. (578839) , '

• Ne despărţim cu greu de scumpa noastră PORFIRE" ANA (ANUSKA) ’ care ne-a fost ca o adevărată soră.- Eva şi Âladar Szekely. (578845)

- • Suntem alături de colega noastră Ersilia Feier în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei sale. Odihnească-se vîn pace. Colegele de la Divizia Infrastructrâ Serviciul Financiar Contabilitate. (57*850) .

•/> întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe familiei prof. dr. Caius Duncea, la pierderea tatălui drag. Familia Perţa Vasile. (578*54)

• Locuitorii satului Tioltiur vă invită cu drag sâ luaţi parte duminică 29 octombrie la festivităţile de comemorare a eroilor satului şi la sfinţirea ,. ' noului monument. Comitetul de organizare. (560660)

• A trecut un an de'dnd iubitul nostru soţ şl tată POHRIB SIMION â trecut în nefiinţă. Amintirea Iui va rămîne veşnică. Odihnească -se în pace. Comemorarea va avea Ioc, duminică 29 octombrie ora 12 la Biserica Sf. Iile de pe str. Tîrnave. Familia. (560665)

- • Sau scurs 6- săptămîni de durere de cînd ne-a părăsit cel care a fost cumnat şi unchiul CHIRILĂ IOAN. Nu te vom uita niciodată. Familia Şerdean loan. Dumnezeu să-1 odihnească în pace. (560666)'

• Pios omagiu celui care a fost prof. univ. RACZ VICTOR. Soţia. (560677) .

• Frunzele veştecle ale toamnei se aştern, nepâsătoare peste mormintele iubiţilor noştri părinţi şi frate COROIAN ONUC, LUDOVICA şi IOAN, care îşi dorm somnul de veci în Cimitirul in satul Popteleac-Sâlaj. D-zen să le dea■ odihnă veşnică! Familia. (560682)

• Comemorăm 4 ani de la incredibila trecere în veşnicie, la numai 17 ani, a scumpului nostru fiu, frate şi nepot BOGDAN PAINA. Bunătatea şi puritatea, modestia şi demnitatea, cinstea şi onestitatea au împodobit cununa scurtei tale vieţi Iar noi am rămas cu amintirea şi dorul chipului şi sufletului tău, cu florile stropite cu lacrimi, veghind un mormînt trist şi rece. Dumnezeu să te ocrotească şi odihnească! Parastasul de pomenire,.sîmbătă, 28 octombrie, ora 9, 30 la Biserica Minoriţilor. Familia veşnic îndoliată şi nemîngîiatâ. (568376)

' • Durerea şi dorul din sufletul meu sunt tot mai grele şi fără alinare; cuvintele sînt prea puţine pentru a exprima ceea ce simt eu acum, NAŞULE dragă, Ia şase săptămîni de plîns şi-durere. Voi păstra veşnic în suflet bunătatea şi iubirea ta faţă de mine. Să-ţi fie somnul lin şi uşor, dt voi trăi te voi plînge. Soţia Mariaora Chirilă. Parastasul va avea loţ duminică, 29 octombrie, la Biserica din Someşeni(568425) .

• S-au scurs şase săptămîni de la pierderea dragului nostru soţ, tată, socru "şi bunic, CHIRILĂ IOAN NAŞU. Te-am aşteptat sâ vii mereu la noi în prag de sărbătoare, să vezi ce fac copiii'tăi şi draga ta nepoată, dar paşii bKnzi, uşori şi mici demult n-au mai venit, iar glasul cald, duios şi drag demult n-am auzit. Să-ţi fie somnul liniştit. Fiica Lizeta, ginerele Vasile, nepoţica Andrada Dâdiţa.(568426)

• Dor nespus, regrete şi triste amintiri, la,şase sâpţâmîni de la trecerea în eternitate a scumpului meu fiu, CHIRILÂ IOAN NAŞU. Cît voi trăi te voi plînge. Dormi în pace şi linişte dragul meu copii Mama Lidia. (568427)

• La împlinirea iinui an de la decesul, celei care a fost scumpa noastră mamă şi soţie, SUCIU MARIA, familia îndurerată aduce la cunoştinţă câ slujba de pomenire va avea loc duminică, 29 octombrie, ora12, la Biserica 1 din Someşeni Dumnezeu s-o odihnească în pace. (56*431)

• Cu durere în suflet anunţ împlinirea a 6 săptămîni de la dureroasa despărţire de iubitul men soţ, SIMEA AUGUSTIN. Lacrimile mele vor uda veşnic florile de pe mormîntul tău. în veci nemîngîiata soţie, Amalia. (568436) r *

• Se împlinesc 2 ani de Ia trecerea în eternitate .a bunului nostru soţ, tată, socru şi bunic, SĂBĂDUŞ GAVRIL Dumnezeu să-l odihnească. Familia. (578759)

* Au trecut 6 luni de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit pentru totodeauna scumpul nostru soţ, tată, socru şi' bunic, - MESĂROŞ CORNEL. “Bunu NELU*, vei rămîne veşnic în inimile noastre! Sofia Malica, copiii Radu, Rodica, Marin, Mariana şi nepoţica Tania. (57*799) ;

'. • : Se împlinesc 6 săptămîni de cînd a'plecat dintre cei vii dragul nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic, ROŞCA CONSTANTIN. Vom păstra veşnic vie amintirea dragostei cu care ne-a înconjurat pe toţi Familiile Roşea, Leş şi Rădolu- Leş. (57**65)

• In data de 28 octombrie se îm plineşte un an de cînd a plecat dintre goi cel mai scump fiu şi frate, PULBERESPIRU. Niciodată nu-ţi vom pute* mulţumi pentru tot ce-ai făcut pentru noi. Spinile dragă, Dumnezeu să te odihnească în pace, suflet bun.:Nu te vom uita niciodată. Mama, unchiul şi surorile cu familiile. (578868) ?

C Hvineri, 27 octombrie 1995 'A D E V A R O JL

® e ' c e b r n n m : : : m - € B M , : : m l r & s* *

Cînd Tilus Flavius Vespasian a fost proclamat' împărat, în anul-^9, â.găsit, visteria Romei goală, înaintea*lui, Nerd, Galba,-Otho.şi Vitelius, ultiniii trei domnind toţi numai un an, au adus statul în situaţia de a au mai putea plăti pe spldaţi şi pensiile veteranilor. Pe parcursul celor 14 ani de domnie - 54-68 -,N eroa risipit tot ce se adunase în visteria imperială înaintea lui. El spunea că bogăţiile şi banii mi sînt făcuţi decît pentru a-i risipi. A cheltuit "sume-imense - ne spune istoricul latin Siietonius - cu construcţii de clădiri, luxoase şi arcuri de triumf, cu spectacole de tot felul şi cu daruri. Din dispoziţia lui, în Capitoliu au fost. puse numai statui din aur şi argint. în palatul de la Palatin a făcut o încăpere pe care a numit-o „Casa de aur”. A construit un vestibul imens, cu multe coloane, , în care a ridicat propria-i statuie înaltă de 110 picioare, considerată ca fiind un obiect religios. în curtea palatului a amenajat un lac ca o mare. în interior, palatul era acoperit cu aur şţ îricrustat cu pietre scumpe şi cu perle. Sălile de mîncare au fost căptuşite cu plăci mobile de fildeş, ca prin deschizături să fie împrăştiate flori şi parfumuri deasupra mesenilor. Călătoriile le făcea, însoţit de o mie de care, cu catîri potcoviţi cu potcoave din arginf, vizitii; erau îmbrăcaţi cu cele mai scumpe şi mai frumoase haine şi purtau la mîini brăţări şi coliere. După ce a golit complet visteria, a recurs la calomnii •fi confiscări, ajungînd să spună oamenilor săi, cărora le dădea diferite însărcinări: „Ştii ce nevoie am, să facem în aşa fel îneît nimeni să nu aibă nimic”.!

In timpul- domniei lui Nero, un incendiu a mistuit şi a fost bănuit că el ar fi fost autorul acestui

/âixfldiu,.pc care l-a admirat cîntînd în costum de actor „Căderea Troii”. Apoi a secătuit provinciile şi pe particulari pentru a reconstrui oraşul. ,

Vespasian (69-79) împărat energic nu s-a dat în lături de la nici un mijloc pentru â strînge bani ca să refacă şi să stabilizeze finanţele. O dată, pe drum - scrie

Siietonius - bănuind că vizitiul nu-coborîse ca" să întărească potcoavele catîrilor, aşa cum îi spusese, ci să dea timpunuiavocât să se apropie (ic d pentru o intervenţie, a întrebat cu cît a potcovit catîrii-şii-a luat

■ o parte din cîştigul obţinut de la avocat. Printre taxele pe care le-a pus a fost şi una asupra closetelor publice (closetele aveau să sc numească de atunci „Vespasiene”). Fiul său*Jitus viitorii! împărat, i-a

, reproşat că a pus impozite şi asupra urinei şi poporul ■rîde şi bîrfeşte că a. ajuns să obţină bani dintr-o asemenea sursă. Din prima percepere a acestui impozit, împăratul i-a pus fiului său sub nasuri ban şi 1-ă întrebat dacă simte vreun miros neplăcut. Titus i-a spus că nu,- că banul respectiv nu are nici un miros. „Şi cu toate acestea - i-a răspuns Vespasian - provine din urină”..:

Această expresie - „Banul nu are miros” - a fost şi este întrebuinţată pentru a-i ironiza pe cei care se folosesc de Cele mai meschine şi urîte mijloace pentru a cîştiga bani. A folosit-o cunoscutul dramaturg englez Bernard Shaw, scriind o piesă cu acest titlu - „Banul n-are miros” - Balzac spunea, cînd Parisul era lipsit de bugetul de cure ar fi avut nevoie, că i-ar fi convenit „această axiomă a lui Vespasian”. ’ ' v

Şi totuşi: de ce banul riu are miros? Păi, dacă ar avea miros ceea ce s-ar putea să se inventeze cîndva - ar trebui să lucreze atît de mult Poliţia şi Garda financiară să-i depisteze pe.hoţi, pe şarlatani, pe falsificatorii de valută, pe atîţia şi atîţia excroci - de jos şi pînă sus -

Ţcare se îmbogăţesc fără munca? Cu un apiarat, cam ca .cel al americanilor de detectat minciuni, s-ar descoperi multe din relele şi netrebnicii ce se înmulţesc ca ciupercile printre noi, care şi-au flcut o deviză a vieţii

' lor din expresia'celebrăa poetului satiric latin Iuvenal: „Lucri bonus est odor ex re qualibet” - „E plăcut mirosul cîtigului, de oriunde ar veni".

■...: . Marin OPREA >

•Curiozitâti»curiozitâti#

Jtare"şi „Cuceritor"”Knud cel.Marc” monarh

dintr-o dinastie daneză a'reunit sub stăpînirea sa mai multe ţări

'ş i : anume: . Anglia cu Danemarca; l&l8; Norvegia (1028) şi Scoţia (1031;> Knud domneşte peste ţările amintite - pînă în ' 1035 cînd „conglomeratul” se destramă.

”William Cuceritorul” duce ‘ al Normandiei (1035) cu armata sic a debarcat în anul 1066 pe ţărmul englez al Mării - Mînecii şi după ce a zdîGoit forţele locale »ic regelui anglo- saxoil Harold în bătălia de la Hastings s-a declarat rege al Angliei, organizînd sistemul fiscal şi instituţional feudal după regulile normande. A fost ^supranumit „Cuceritorul”.-

Porintele istorieiIstoricul elen Herodot (484-

425 î.e.n.) a fost supranumit „părintele istoriei”. Originar din Halicarnas (Grecia) el a redactat o valoroasă operă istorică intitulată „Istorii”, compusă din 9 cărţi. Opera bogată în informaţii istorice, geografice şi etnografice reprezintă şi un bogat izvor pentru istoria populaţiilor geto- dacice de la nord de Dunăre; Opera are şi o valoare literară, a perioadei. ' : : , :

Muzeu dc cecisur!în localitatea Jdrezejov

(Polonia) se află un interesant' muzeu de ceasuri solare, cu peste 300 exemplare, fiind cear mai bogată colecţie de acest fel din lume. în' muzeu sînt ceasuri solare construite după indicaţiile lui Newton, adunate - r4in multe ţări ale lumii. Se p6 t; tulea ccasuri din fildeş sau din metale preţioase etc. . * Ioan N. URECHE (INU)

T r e c tn d p e n o u l f u s o ra r , n ic i tr a iu l n u m a i p a re -a şa a m a r ' . '- c i to tu -n c e p e ca să f i e d u lc e

c în d d u c e m tr u p ş i m in te să s e c u lc e < ' . v m a i r e p e d e c u -o o ră ş i le lă să m c u -n ceas, ' s-a d a s te -n a ş te r n u tu r i în ta in ic u l ră g a j^ '

S to m a c u l, n u m a i c e re d e m în c ă r e n ic i c re ie ru l n u - i e n tita te g in d ito a re ■ ■ ■ v isă m în ro z , c -a ş a - i d e la n a tu r ă o m u ’ u n d e -o Să b ă g ă m '.. . f o a r t e c u r în d c u p o n u * '

t e u , d e o p i ld ă , îm i d ir ije z ş i so iu : - b a g h î ’f t i u ţ a u n d e o b a g ă ş i d o m n u ' V ă că ro iu

... ş i u ite -a şa , c u f o r ţ e p r o a s p e te ş i v i i ‘; tră im c u m a r i sp e ra n ţe , d a r to a te .s în t h îr ti i: ;

c e r tific a tu l, b a n ii, c h i ta n ţe „ C a r ita s”(a co lo u n d e -a c e s te a n e a tin s e -au-răm as) , a ş işd e r i m e d ic in a , u m a n ă -n c e le p r e ţu r i

- t te -n d e a m n ă -a ru m e g a re , c î t o m p u te a i n u tr e ţu r i c î t d e sp re f r i g u l ca re ş i-a ră tă ia r tă r iae l n e c ă le ş te tru p u l; s c a d e d e m o g ra fia ...: ră b d a ţi p în ă la va ră , c e n a ib a , f i ţ i ,b ă r b a ţ i ■ p r iv in d la p r e ţu l c ă rn ii, la ia rn ă , tra n sp ira ţi g r îu l e m u lt , s tă p r in h a m b a re -n s tiv ă p î i t ie a e s c u m p ă ? î n s c h im b a v e m c o livă ... c e lo r c e s u fe r ă d e in s o m n ie le r e c o m a n d p a s t i le d e d e m o c ra ţie se vo r tr e z i d in s o m n u l b u n ş i d e s c în d v o r a le g e ia r ă ş i p e c e i c e -a u m a i a le s !

• - / * 'S în te m a tîţ ia , D o a m n ă , n u s ta u c a să m a t n u m ă r , p r iv e ş te -n e în f a ţă , n u ia ră ş i p e s te u m ă r .. . ■’

.. . .. Cornel UDREA

M i i

OptimismE rece ca şi un cavou i această primăvară parcă, mai-mai c-arvrea să se întoarcă în mod absurd spre Anul Nou.

Vin vînturi şi ninsori din nou, de nouri cerul se încarcă, e rece ca şi un cavou .această primăvară parcă, .

liu o înfrunt ca un erou . pe-oceănul timpului în barcă, dar tot speranţa mă încearcă chiar zgribulind îritr-un sacou _

si e mai'rece ca-n cavou.\ Ioan POP

EFEMERĂUnul a ajuns departe Dînd din gură şi din coate; Alţii l-au urmat în turmă- . însă...nu-i mai dau de urmă! '

NEDUMERIREMă simt rău şi nu-n zadar :■ Mă tot Caut prin ziare La anunţuri mortuare: Nu-nţeleg de.ee n-apar!

CREDO...Sc ruga lingă o strană Soacra unor gineri buni: “Fă-mă, Doamne o icoană Făcătoare de minuni!” ■ ^

Marian POPESCU

CHIRURGUL LA ŞTRAND’ Pe burtă, - o cicatrice mică.: în rest, un corp-splendid de fată,

Văzînd-o, brusc cl se ridică, , î Scrîşnînd:”Ce prost e operată!” ■

CHIRURGUL LĂ PIAŢĂBisturiu, pensă, tampon! /

. Ceru el, fără să vrea,Bame, piersici'şi tarhon,' 1. '■ îi servi precupeaţa. . 1

5 FARMACISTĂliu i-am cerut un leac mai curios, Eroticele pofte să-mi domine, Aflînd ce vreau, mi-a spus, politicos,Mai bine treceti, mîine pe la mine. Ion CONStANTINESCU

S@ a p r o p i e IA R N A

P ag in ii realizată de Iu liu PETRU S

Pe-a cili căc iu lă m â vo i a ş e z a ? - , v -V ; ■ ■ Foto: ZenoR E IN IIA kD T

ORIZONTAL: 1. Speranţă pierdută •!. Te strîng cu . căldură la piept •-3:/învîrtit - Caii rebusiştilor dobrogeni• 4. Eu, latinul - A ovaţiona la scenă deschisă-‘ 5; Povestit- Cuit! • â.Trăian Neagu - Şef arat) * 7. Atipic i (rar) - A aluneca cu roţile pe zăpadă • 8. Soare egiptean apus de mult - Interjecţie hipică - Nume masculin • 9. Organizaţia comercială locală - Stropită dc ploaia rcce• 10. Quibărit • 11. Efe curînd patinează. :

VERTICAL: 1. Cu hainele rupte tremură de frig • 2. -C,îşi dă ae reT o m a Niculescu • 3. A împrumutat băni albi pentru zile negre - Vorba broaştei * 4. Vechi ofiţer dc poliţie- Peisaje de iarnă • 5. Date în bară - Copac fragil şi înalt • 6. Nins pc margini! - Diminutiy feminin - Cură balneară la sfîrşit! • 7- Litere peninsulare - Alb •

•pc pîine * 8, Cintărit ca valoare - Anunţă şi timpul probabil • 9. Interjecţie - N-are cămaşă pe ea • 10. Ţese! - Afirmaţie - Cupă de argint • 11. A. aerisi - Alterate de căldură.

Cuvinte rare: EGO, ATIP, EPA, IAIU . *, :•. * Ioan POP

1 2■ 3 5 e 7 ; 8 9

1

3 . l i

k

?:■ . î .n h fel

6 ; * >

7 :" i"M

8 l i 0

S HI ■ ’ \ '

»•

u

A D E V A R U Ld e C l u j SPORT lifll vineri. 27 octombrie 1995 w

D u p ă m i n u t i l t § 9 © l

“Joc frumos, “U” a meritat victoria”ION RADU, preşedintele F.C. Petrolul: “Am asistat la un joc

frumos, deschis, cursiv. “U” a meritat victoria. Noi am avut prilejul să marcăm primii dâr Leahu a ratat o ocazie mare cît roata carului; Ce-i drept, tot la început clujenii au avut o bară prin Brătianu II. “U”

'şi-a revenit mai rapid decît noi după ratarea amintită, a atacat mai furtunos şi a înscris la o fază la care Preda, n-a avut o intervenţie prea fericită. A fost suportul moral pentru clujeni. în repriza secundă clujenii au forţat desprinderea pe tabela de marcaj iar noi egalarea şi chiar mai mult. Apărarea clujenilor a fost însă Ia post şi a anulat intenţiile noastre, reuşind Ia Capătul unui contraatac să facă maţ. apărarea nostră şi sâ reuşească desprinderea. Am remarcat modui fair-plây în care s-a desfăşurat partida, revenirea de bun augur după lunga sa absenţă a lui Brătianu II pe gazon, am remarcat aplauzele acordate cu dărnicie de spectatori ambelor echipe”.“Cred că am depăşit un moment dificil” -SORIN BAGIU, preşedintele F.C. “U”: “O partidă foarte dificilă,

• o victorie foarte preţioasă obţinută în faţa deţinătoarei Cupei •României. Petrolul are un lot valoros, practică un joc deschis,-în plină mişcare. Eu cred că jprin efortul jucătorilor am reuşit să depăşim un mcjment dificil, victoria obţinută în faţa Petrolului fiind foarte importantă*pentru noi Se prevăd pentru viitor semne bune în prestaţia echipei noastrerRemarc fair-play-ul ambelor echipe, iar arbitrajul a fost tSun”. r“Nu reuşim să scăpăm de boala ratărilor”

< ION MAR IN, .antrenorul jjrincipal al echipei Petrolul: “Prestaţia lui ifU”.mi s-a părut mult mai motivată decît a noastră. Echipa clujeană şi-a dorit mult de tot victoria şi' a obţinut-o pe deplin meritat. îi felicit pe clujeni pentru victorie. Am descoperit în “U” o echipă serioasă care are în loto serie de jucători talentaţi. Mi-a plăcut foarte mult acest Maier, în perSoana dLniiâ “U” a făcut o achiziţie de marcă. El-ştie cînd să accelereze jocii',. să distribuie mingi utile colegilor din atac şi să participe’şi la finalizare. Pe noi ne paşte

-boaja ratărilor. Este un.tribut greu pe care-l plătim i i ultima vreme - şi datorită căruia n-am reuşit să cîştigăm puncte afară toenîai din» câuza ratărilor,“a marilor ratări, cu m afo st cea a:lui Leahu cîrid scorul era de 0-0. în meciul de azi - singura satisfacţie - am ratat numericeşte mai puţin ca în alte partide, respectiv faţă de cît ratăm noi: La meciul cu F.C. Naţional - cel puţin, am ratat cît pentru trei meciuri la un loc. Culmea este că ratăm din poziţii clare ca lumină

'zilei şi primim goluri din faze încîlcite. Ce folos că Preda a avut cîteva intervenţii de excepţie din moment ce a primit primul gol : printr-o intervenţie nereuşită la o fază ce nu anunţa pericol deosebit,

: gafa lui fiind dublată de cea ă lui Chiriţă. Va trebui să terminăm odată cu boala ratărilor. Petrolul nu este, totuşi, o echipă de r 3 la “adevăr-. Trebuie să demonstrăm acest lucru”. . . . ' -Refuz total din partea lui Dan Ancaîn ediţia 1993-94, într-un moment de cumpănă, DAN ANCA ă

preluat frînele conducerii tehnice a echipei. Le-a preluat la cererea conducerii clubului. Şi a făcut-o cu competenţă, reuşind să claseze formaţia în afara apelor tulburi din zona agitată a retrogradării. După insuccesul din faţa “bancarilor”, deci înaintea partidei în, deplasare cu F.C: Argeş, se pare că din nou s-a apelat la priceperea “baciului” Dan Anca; Spun .se pare pentru simplul motiv că, clubul a “ţinut secret” faţă de presă clujeană readucerea lui pe banca tehnică.- Şi a făcut bine'că l-a readus. Jocul echipei s-a limpezit mult, a. crescut creativitatea. în două meciuri sub conducerea Iui Dan Anca echipa1 a obţinut două victorii, a marcat patru goluri şi n-a primit niciunul. Am încercat, după meciul cu Petrolul, să-i iau o declaraţie lui Dan Anca. Am fost refuzat la modul repezit N-am înţeles motivul. Poate,

-totuşi, că va reveni la sentimente mai bune. Nu de alta dar a fost şi rămîne, pentru mine, unul dintre purtătorii tricourilor alb-negre pe care l-am stimat si-i stimez foarte m u lt '

' . ' " v ’ Victor MOREAP.S. Pe cînd, totuşi, o conferinţă de -presă a clubului ca să fim

puşi la curent despre vechi şi nou. '

In imagine, , echipa masculină

îlT-ARDAF

în etapa a IV-a:

O aspeţi de ca lib ru la C luj-N apocia

; Sîmbătă, 21 octombrie; meciuri grele pentru echipele clujene. Fetele “U” SM Cluj (antrenori Valerian Luca şi, Delia Crişan) întîlnesc pe Braiconf Brăila. Echipă

: incomodă, bătăioasă, cu rezultate notabile în ultimii ani. Să le amintim: ediţia 1990-1991 - locul 2 în divizia

înregistrează în numai trei ani succese care o plasează în toput echipelor masculine. In ordinea lor: 1992-1993 - promovare în ex-SE; 1993-1994 - locul 4, înaintea unoî echipe cu pretenţii la podium, “U” Craiova,

, Tractorul Braşov, Universitatea Timişoara; 1994-1995A şi promovare în ex-SL;-1991-1992 - locul3 şi medalii - - locul 2, vicecampioană. Ocupantă în momentul de de bronz; 1992-1993 -.locul 2, vicecampioană şi medalii faţă a locului 3, cu 5 puncte. Se întîlnesc practic două de argint; 1993-1994 -'locul 4, recul în ediţia trecută participante în cupele europene intercluburi. FibrexRifil de campionat, 1994-1995, locul VII. Asta a fost însă,,. V Săvineşti în Cupa , Confederaţiei Europene de'Volei anul trecut. în lotul brăilencelor:' Trică, Neagu, Nuţu, , (CEV) şi “U” ARDAF: ,în Cupa Cupelor (adversar Garbu, Blându, Tudose,^Girip, Pavel, Radu şi. Stana, Partizan Belgrad, decembric 1995). antrenor Jean Preda. - - , ; . Astăzi să fim alături de echipele noastre de suflet

' -^Să trecem la,voleibaliştii “U”‘ÂRDÂF şi adversarii v JMU” SM şi “U’’ ARDAF , lor, Fîi'jRBX RIFII; SĂVINEŞTI. Echipă moldavă ce Demostene ŞOFRON

P r i v i n d î n p e r s p e c t i v ăDeci, pe tapet, au mâi rămas cinci

v etape din tur. Pentru “U” urmează’ . ‘ cinci din cele mai grele examene

din “sesiunea de toamnă”. Ginci dispute asupra cărora, după reuşitele- din -partidele cu F.C. Argeş şi Petrolul, putem adăuga cu un plus de optimism, chiar dacă ide trei ori “U” joacă afară. La concret, să

, parcurgem programul ultimelor cinci partide pe care “U” le mai are de susţinut în tur.

* Primul şi foarte greu - al treilea joc în decurs de opt zile - “U” îl susţine în deplasare, pe malul mării,.

autoinulţumirca constănţenilor după turul de lG,rţă etalat. Depinde, de asemenea, grada!, de seriozitate şi

{puterea de muncă ae rien ilo r, de limpezimea în momentele cheie ale partidei. Cu moralul realizat în iih23 celor două succese consecutive, un rezultat bun (“remiză” sau chiar victorie) ieste posibil, fiindcă, la . modul optimist, în fotbalul nostru orice este posibil. ■

• Urmează în etapa a XIV-a, un > alt examen dificil şi tot în deplasare:

‘ partida cu Universitatea' Craiova, care, totuşi nu mai este garnitura!

s-au 'dovedit vulnerabili. în plus,• după rugina oboselii acumulate pe ccle două fronturi - campionat şi Liga Campionilor - un rezultat pozitiv este posibil. Să aşteptăm, deci, cu întredere şi etapa a XV-a dar şi să ne pregătim teineinic.

: ' • - Penultim ul examen, din “sesiunea de toamnă”, din nou în .deplasare, la Bucureşti,'cu Dinamo.

: Alt examen greu dar nu trebuie uitat că nici Dinamo nu mai este ce-a fost..

• în sfîrşit, ultimul “examen” acasă, cu Sportul Studenţesc şi ... Ion Andone (cel care i-a trişat pe. alb-negrii “dezertînd” şi lăsînd echipa “U” în greu moment de cumpănă). Tare sînt curios dacă Ion

Avancronică sentimentală si subiectivă. . . . . . tMîine, sîmbătă 28 octombrie, etapa cu numărul 13 abătut asupra studenţilor de pe Bega. După acel 9-1 cu

în Divizia Naţională de fotbal. O cifră,'se zice, cu . “Poli” Iaşi zeiţa victoriei a întors spatele timişorenilorghinion. Asta pentru tagma superstiţioşilor. Pentru alţii - şi drept urmare şapte înfrîngeri dintre care două acasă,o cifră ca oricare alta. Să facem o trecere în revistă a Cum şi gălăţenii se află în subsolul clasamentului, celor nouă partide ale etapei. - - respectiv nu prea stau pe roze cu punctele, ie acord

• Universitatea Craiova - Petrolul, Studenţii din prima şansă. . • o Bănie s-au chinuit râu de tot cu băcăuanii. Acum vin • F.C. Farul - “U”. Judecaţi-mă cum vreţi dar aceasta “găzarii” în Bănie, deţinătorii Cupei României şi care • este o p/rtidâ de unu, X sau 2, chiar dacă “marinarii” la Cluj-Napoca zău ca n-au jucat rău. De vină a' fost , lui Florin Marin au devenit adevărata revelaţie a turului, neşansa şi... boala ratărilor după cum spunea antrenorul F.C. Argeş - Steaua. Pe piteşteni îi paşte al treilea Ion Marin. Nici trupa nouă a lui Sorin Cîrţu nu prea insucces consecutiv,- respectiv al doilea acasă. în cel este în vogă. Deci m-aş duce pe un succes al oltenilor ' mai bun caz şi un egal ar fi mare lucru pentru gazde, sau pe o “remiză”. ' fiindcă nu pot să cred că în privinţa campionilor se va

• Dinamo - F.C. NaţionaL Armeanul Florin Halagian repeta “istoria de la Braşov”. '■“ “deplasează” - vorba vine - în bîrlogul lui Cornel • Gloria - Sportul Studenţesc.. “Cine s-a fript odată

y / i r - . .. , . - * , Andone va avea curajul.să dea ochiicu:F G;; Fam1 Constanţa, adevarata -din ediţia trecuta a campionatu ui. cu fostii lui elevi aJ căror s(ngurărevelaţie a turului. Va reuşi U sa ;)De ce sa nu privim lucrurile to t la - ^ ltemativăeste victoria. Am trecutstayileasca şiragul victoriilor :: modul optimist? De ce, la o adica, revisfâ k moaul voit ^obţmute de constanţem acasa şi,m„ trebuie neaparat sa pierdem? Cu o - ^ ultimecinci examene'pe care

partitura bine executata U poate ------reverii acasă cu fruntea sus.

• în etapa a XV-a, cel mai greuexamen, chiar dacă “U” joacă acasă:partida cu Steaua. Numai că, la

^Braşov, în etapa a Xl-a campionii

deplasare, plus un egal (tot în deplasare) din 9 septembrie cînd a fost pentru ultima dată învinsă? Depinde pînă la ce grad s-a întins

“U” .le mai are de susţinut în tur. Tare mi-aş dori ca de’ acest optimism să se molipsească toţi jucătorii de azi ai lui “U”, să lupte cu elan şi dăruire pentru rezultate cît mâi bune. Victor MOREA

- S E L E C Ţ I EEchipă de fotbal Romhils organizează, mîine, sîmbătă 28 octombrie,

ora 11', selecţie pentru copii născuţi între anii 1984-1987. Selecţia va avea loc pe terenul "Mercur".din cartierul Gheorgheni'(fost I.R.A)

/ Zilele s-au înşirat unele dc: altele şi iată^ne în preziua începe- marii întreceri de Ja Săcălaia - a te, ediţie a Trofeului “Rapala-Silsta;' adevărată finală pe ţară : concursului naţional de pescuit , răpitori, Mîine, sîmbătă 28 prima, cu două manşe, respectiv dtnnâfc 29 octombrie .a.c. a doua zi concursului, cu o singură manşa ; Pînă marţi îşi anunţaseră prezen 77 de pescari din 11 judeţe ale ţfc Şi sînt sigur că numărul lor va spc| pînă la startul întrecerii. în veden unei depline reuşite, în perioada 2'-| 29 octombrie la Săcălaia a fa introdusă o. ... prohibiţie de zile, pe care adevăraţii pesca: sportivi sînt convins câ s: interpretat-o cum se cuvine. Erc nevoie de un pic de linişte înains ca participanţii la trofeu să-şi etal indemînarea. • > ^

Com ponenţa echipei repre-i zentâtive a judeţului Cluj v-acj făcut-o cunoscută în rubrica & săptămînă trecută. Sperăm ca te cei nominalizaţi să fie la înălţins aşa după cum sînt convins că pir strădaniile depuse Vor fi arbite respectiv A.J.P.S. Cluj şi sponsor, întrecerii, S,C{ Arrow Intematiom S.R.L^ r; îîucuresti, Desp-: desfăşurarea concursului de !i Săcălaia t om reveni săptămi-: viitoare cu ~n .epo.taj “de la k locului”. 1

Nu putem închide acesie scurs notaţii fară a aminti că Troferi “Rapala-Silstar” a trezit un eco; deosebit, la competiţie urmîndaf prezenţi oaspeţi de peste hoirt respectiv reprezentanţi ai micuţ ecran din Capitală şi de la Studk: clujean. Să sperăm că şi timpi prielnic va fi alături de organizator şi competitori. , 'Convenţia naţională - o reîişită., Săptămînă treeuî^-Lş_Sinaia, h

ţinut Convcnţia-naţională a tSÎBES distribuitorilor de articole de pesca din ţară, la care au participai reprezentanţi ai unor arhicunoscute firme de peste hotare. Prezent la.1 convenţie, dl ing. Octavian Morarv secretarul A.LP.S. Cluj, ne mărturisea că a avut prilejul de-a cunoaşte, prin intermediul video- casetelor, istoricul şi realizările ia domeniu a unora din renumitek firme străine .producătoare i ’ articole de pescuit, plus noutăţile “If zi” în domeniu. Convenţia a foslo reuşită şi noi pescarii aşteptir noutăţile dar să nu fie la preţuri pia ... pipărate.

Victor PESCARU

1

Dinu. Dinamoviştii s-au întors şifonaţi de la Bacău. Dacă mai vor să se menţină In plasă steliştilor musai victoria. Deci un meci de unu. - • . - .•

•-Rapid - A.S. Baciu,<(Noua-denumire de c în d ' miliardarul D. Sachelariu şi-a retras unele-“cotizaţii”). Giuleştenii au prins aripi de cînd cu revenirea la echipă

cu supă suflă şi-n iaurt” - spune o zicală. Bistriţenii s-au fript rău de tot în partida cu Farul şj nu vor să mai repete “experimentul”. 99 la sută şanse pentru bistriţeni. De victorie, se înţelege. . ■ j- ■: • F.C. Ilraşov - F.C. Inter, joc între ‘S'ecmi” numai • că echipa-de sub Tîmpa se află' pe postata cu numărul -

a lui Mircea Râdulescu iar Tîrţău este tot mai însetat 17 In timp ce sibienii sînt în prima jumătate-ade goluri. Acord prima şansă “Realului-Giuleşti”. ; : clasamentului, în postata numărul 8. Dacă au învins ei

• Ceahlăul - “ Poli laşi. Moldovenii între ei.' Pe1 braşovenii pe campioni, de ce ar tremura în faţa celor stadionul de sub “Pictricica” este greu să obţii un* depeCibin? 'rezultat bun cînd joci în deplasare. Deci merg cu Mîine, în jurul orei 17 vom şti cîte din aceste “punctenemţenii lui Mircca Nedelcu. ' ! de vedere” sentimentale şi subiective se vor adeveri.

• Oţelul - “Poli” Timişoara. Cumplita pacoste s-a V ictor ROMAN

Pe ce drum se află sportul sătesc?Printre distrugerile perioadei

postrevoluţionare se numără şi bazele sportive. Aproape că nu există comună în judeţul nostru, unde iubitorii sportului să nu mtîmpine greutăţi şi probleme în menţinerea terenurilor de fotbal de la marginea localităţilor.

duminică fără meciuri sau întîlniri amicale “intersate”, în prezent sportul lipseşte cu desăvîrşire de pe agenda preocupărilor cotidiene ale edililor din mediul rural. Cu toţii

. sînt ocupaţi cu totul şi cu totul alte .. probleme. Nimeni nu se ocupa cu ... timpul liber al tinerilor. Necazul

ne-a vorbit cu mult entuziasm despre înfiinţarea echipei d* fotbal cu numele firmei de mai sus şi care, activînd din aceastâ toamnă în campionatul teritorial, conduce detaşat în clasament Este vorba de echipa unităţii, care duminică - de duminică atrage

Numai în jurul oraşului Gherla - ecă aceşti tineri - deveniţi între timp;: mulţi spectatori pe terenurile care ca să'amintim doar comunele* . şomeri -,au tot mai mult timp ...’;' au mai. rămas'în^împrejurinulcMintiul Gherlei şi Fizeşul Gherlei " libe r ' ; v ' . ■ ■ ■ oraşu lu i G herla: Câ se poate face- âu fost desfiinţate cîteva. F.oştii ; între timp a u ‘‘dispărut” (sau au ' sport şi la sate este un âdevir deproprietari ' au revendicat . alte îndeletniciri) adevăraţii oameni necontestat, E nevoie doar desuprafeţele; lăsînd pe practicanţii., de sport, cei cu iniţiative. Totuşi, în :preocupare şi nu în ultimul rîndsportului pe drumuri- satul Livada,-comuna Iclod, zilele de bâni:, Că de amatori nn.

Dacă acum cîţiva^ ani, în* . trecute ne-am-întîlnit cu patronul SC ducem UpsăL v; ;; • • “ "comune ca Bonţida, Dăbîca sau • “Apolo” SA, profilată pe industria ■ -Căşeiu aproape că nu exista lemnului, domnul Gicu Raţ, care . ' SZEKELY Csaba

vineri, 27 octombrie 1995 P A G IN A C U T IN E R IADEVARULde Cluj

Tinerii si moda

_v

Deschisă vineri, în foaierul Casei de Cultură-a Studenţilor, cu o expoziţie de produse cosme-. tice, cea de-a doua ediţie a Festivalului de Creaţie Vesti­mentară : -■ -/ ' , ' NAPOCA FASII ION’95 a continuat în seara zilei de sîmbătă cu o interesantă paradă a modei, firmele participante prezentînd o gamă foarte variată de modele - mcepînd cu ţinute de seară şi zi şi terminînd cu lenjerie intimă. Referitor la, toaletele.de seară . s-a remarcat ponderea' liniilor clasice, alături de care cele cîteva-; modele aparţinînd stilului avan- , gardist au oferit o imagine aproximativă ă ceea ce se poate crea mai îndrăzneţ în materie de modă. ,0 îmbinare inspirată^de" elemente caracteristice aparţinînd diferitelor costume tradiţionale a conferit, un "parfum” aparte rochiilor prezentate, o.uşoară tentă de exotism; mă refer în special la colecţia uneia din studentele de la Academia de

~ Jiirte Vizuale ”1. Andreescu”, Yen re a r e a liz a t’o strălucită

stilizare a formelor avînd ca principală sursă de inspiraţie modelele Greciei antice. De 6un •augur a fost înclinaţia creatorilor de a folosi o paletă coloristică cît mai restrînsă, oprindu-se mai ales asupra nuanţelor pale, estompate -roşu, galbenul, porto­caliul, verdele- , lipsind aproape cu desăvîrşire; un ioc important l-au deţinut culorile clasice (albul • şi negrul), în combinaţii ingeni­oase şi originale, rezultatul fiind ţinuta de mare clasă, de o elegan­ţă desăvîrşită şi indiscutabilă. în domeniul materialelor folosite s-a constatat prezenţa mătăsii, a

voalului (sim plu sau -în com binaţie cu catifea sau mătase).precum şi bumbacului şi stofei, conferind posibilitatea unor mişcări lejere, unui confort aparte. Nici prezentarea de către' casele de modă a unor modele

.destinate v ieţii de zi cu zi (colecţiile de toamnă-iamă) nu a fost mai puţin lipsită de interes

. din partea publicului spectator. Folosind în special tricotajul, stofa, catifeaua reiată şi pielea,; ţţnutele de zi - deşi foarte simple la prima vedere - s-au bucurat de un real succes, demonstrînd astfel deosebitul gust al designerilor , -, firm elor producătoare; Pulovere largi (stil polling), fuste lungi, veste cu modele geometrice, jachete din piele întoarsă sau paltoane (într-o gamă coloristică foarte variată: kaki, maro, bej, ruginiu, gri) precum- şi inegalabilii bocanci vor deveni cu siguranţă elemente indispensabile ale unor ţinute de zi foarte elegante. Nelipsite au fost atît taioarele, de diferite lungimi şi croieli, cît şi sacourile monocrome; sau din tweed asortate cu fuste m ini,- maxi sau pantaloni. De o atenţie sporită s-au bucurat hainele din blană veritabilă (miel,' nurcă' bizam) şi cele din blană artificială şi piele sintetică. Nu în ultimul rînd trebuie amintit că . şi trupa de manechine a Casei de Cultură a Studenţilor şi-a adus , contribuţia la realizarea acestui5 spectacol. în speranţa unei reuşite la fel de bune sau chiar a uneia superioare anu l viitor, aşteptăm cu nerăbdare NAPOCA FASHION ’96!

Alin TUDOR

9 9M e n t o r '

La Cluj-Napoca s-a constituit - după modelul celebrelor cluburi

-2020 - şi este în curs de legalizare Asociaţia de tineret. "Mentor”, al cărei preşedinte este Florin Bidian, student la facultatea de Matematică.

Printre obiectivele prioritare ale acestei organizaţii voluntare de tineret, neangajată politic,

^SMiguvemamentală şi nereligioasă, pJ^antim: stimularea potenţialului

fflativ; implicarea tinerei generaţii ffl problematica social-economică a României; -încadrarea cultural- Ştiinţifică a României în Europa în termen cît mai scurt; asigurarea schimbului de experienţă pozitivă între (tineri în vederea creşterii nivelului de educaţie şi informare al acestora; atragerea tineretului în activităţi extraşcolare; încurajarea tinerelor talente în a-şi concretiza practic ideile şi aptitudinile; încurajarea activităţilor recreativ- sportive pentru tineret. .

- în vederea realizării acestor obiective, Asociaţia de tineret "Mentor” îşi propune: crearea de grupuri de lucru şi comisii de specialitate în domenii specifice; atragerea unor specialişti şi intelectuali de. marcă în acţiunile asociaţiei; organizarea de congrese şi diferite manifestări pe teme de interes general, cu participare internaţională; întreţinerea de relaţii cu asociaţii de tineret din România şi din lume ş.a.m.d.

Calitatea de membru al asociaţiei se obţine printr-o declaraţie formală de adeziune scrisă - condiţionată

" fiind de cunoaşterea statutului acesteia şi plata cotizaţiei pe un an -, obiectivele asociaţiei vizînd cu

k prioritate tinerii supradotaţi. Cei interesaţi pot obţine informaţii suplimentare de la sediul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport - Biroul pentru Tineret -, B-dul

. Eroilor nr. 40, et. 3.

. . 'r* . . h,‘V- - s ' •• ~ i- :• ----

V

< * ■

V*■ s '• » ' ■

tL _ '_

. r

Campionii noştri

Miniportret: FL0 RIS C0 SMIN POP

■

§S-a născut la 11 martie . 1980 şi

este elev în clasa a lX-a de in­formatică la Liceul teoretic "Lucian Blaga*^: Frecventează Cercul 'd e navomodele de la Palatul Copiilor din toamna anului 1989, îndrumat fiind de dl prof. ing. Lucian Chiorean pe care l-a admirat dintru început şi continuă să-l admire pentru răbdarea şi competenţa cu care împărtăşeşte tinerilor tainele navomodelisniuM

Pasionat de navomodelism dar, în egală măsură, şi de matematică şi fizică (mai nou şi de informatică), ă participat la numeroase , concursuri judeţene şi naţionale şi totodată la olimpiadele şcolare. A obţinut: locul I la Concursul naţional de navomode­le velier RC (Amara, iulie 1993); premiul I la faza naţională a. Olim­piadei de fizică, In clasa a Vil-a (Timişoara, 1994); locul II la Concur­sul naţional de nâVomodele, categoria velier RC, (Amara, august 1994); locul I la Concursul de şah (Amara,' 1994);' premiul III la faza naţională a ; Olimpiadei de fizică, în clasa a VUI-a (Galaţi, 1995); locul I la Concursul naţional de navomodele, categoria papuc viteză (Amara, iulie

1995). Dintre toate acestea-pentru Cosmin cel mai important rămîne titlul de campion naţional la navomodele radio-comandate, în 1993, fiind primul său succes într- un concurs naţional -

- Consideră că nu rate greu să obţii un premiu deoarece "dacă eşti

’ pregătit şi eşti conştient de dificulta­tea pragului pQ care trebuie să-l treci, reuşeşti”; însă "este necesară multă muncă şi foarte multe antrenamente”. Acesta este şi motivul pentru care Cosmin nu are emoţii înaintea concursurilor şi poate tot de aceea, la şcoală, cele mai neplăcute îi sînt momentele de aşteptare pînă la primirea subiectelor la teză, care i se par întotdeauna foarte lungi., ’ Nu prea are timp liber, dar atunci

; cînd_ prinde o "fereastra" se odihneş­te. îi place să construiască "din' lucruri minuscule lucruri mari, fie.din piese Lego, carton şi lemn, fie prin programe la calculator”. Deviza lui: Să mă autodepăşcsc mereu”. Noi îi dorim succes! -..v

' t r

9.- B a i

—

Campionatul naţional de navomtfdelism pentru copii faza finală, Amara 1995.

I

î 'iiiViTiiTi'lVrtftl''i'iiiVWifcrt

-i- - £ *T ~

*o- ♦ «ij&nrifîiiw

La sediul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca 'a avut loc, marţi, festivitatea de.deschidere a cursuri­lor Şcolii adolescenţilor cu elevi de. la Liceul de Transporturi. Au participat peste" 60 de tineri intere- _ saţi în cunoaşterea'problemelor specifice ■Vîrstei lor şi a modalităţilor - în care acestea pot fi depăşite, .

Dl dr. Emil Florea, iniţiatorul acestei forme educative'pentru tineret, ne-a precizat că şi în acest

S-a redeschis şcoala adolescenţilor

an Şcoala adolescenţilor va colabora cu Laboratorul judeţean de promo­vare a sănătăţii şi cu Casa Corpului Didactic şi va avea, ca şi în anii trecuţi, numeroşi invitaţi în măsură să răspundă tuturor nedumeririlor acestei vîrste, nelipsind, se înţelege, concursurile. Activităţile Şcolii adolescenţilor se vor desfăşura atît la Palatul Copiilor,'cît şi la Labora­torul iudetean de promovare a sănătăţii.

Club FeminaBiroul pentru Tineret al DJTS tăţi se adresează tinerelor fete.

Cluj anunţă începerea înscrierilor Informaţii şi înscrieri: la sediul pentru un Club Femina, integrat în DJTS - Biroul pentru Tineret, Programul STIL al Ministerului' B-dul Eroilor nr. 40, et. 3 (tel. 19- Tineretului şi Sportului - Departa- . 85-66), începînd cu 1 noiembrie a.c. mentul Tineret, club ale cărei activi-

C pasinâ a voastră"Pagina cu tineri” rămîne în.continuarc deschisă tuturor liceenilor,

studenţilor sau viitorilor studenţi, tuturor acelora care, într-un cuvînt, se pot numi TINERI. Aşteptăm articole scrise de voi, pc oricc temă care consideraţi că merită pusă în discuţie, vă aşteptăm cu propuneri şi sugestii şi - de ce nu? - chiar‘cu critici! Scrieţi-ne aşadar pc adresa redacţiei, menţionîtjd pe plic "Pentru Pagina cu tineri”. .

- O. J. Simpson a fost filmat săptămîna trecută dc canalele de televiziune în timp ce juca golf în Panama City (statul Florida), în compania prietenei sale, Paula Bărbieri. Aceasta a fost prima lui apariţie publică după achitarea sa, la 3 octombrie, şi a intervenit la puţin timp după ce "National

:€L J . § im p s c n ţ

to s c ih in f lo r id a

Enquirer" a publicat cîteva extrase din jurnalul lui Nicole Simpson, în care aceasta se plîngea, puţin înaintea morţii, de violenţa fizică şi verbală a soţului său, manifestată uneori chiar în faţa copiilor. După cum se ştie, manifestările violente ale jucătorului de culoare la adresa soţiei sale au fost evocate de mai multe ori în timpul procesului.

Brigitte Bardot către EUîn: ”Aniilati coridele!”

Actriţa franceză Brigitte Bardot i-a cerut preşedintelui Rusiei, Boris ■ Elţîn; să anuleze-două' coride prevăzute pentru noiembrie, la Moscova, se arată într-un coriiunicatH al Fundaţiei Brigitte Bardot, preluat. de AFP şi.ROMPRES. Potrivit - documentului,' ideea organizării respectivelor, spectacole 'aparţine unui întreprinzător spaniol.;- "Vă cerem să interveniţi pentru a

împiedica desfăşuiarea acestor

manifestări degradante şfa-i refuza pe asemenea oameni de afaceri cinici şi oportunişti, care profită de confuzia care domneşte în ţara dv pentru a-şi umple buzunarele”, se arată în documentul adresat lui Elţîn prin intermediul ambasadorului rus în Franţa, Iuri Râjov. "Vă rugăm să; ne-informaţi despre intervenţia dv,. pentru ca oroarea acestor coride să nu mînjească cu sînge-imaginea Rusiei”, scrie actriţa franceză. *

Eltîn ciupeşte secretarelePreşedintele Rusiei, Boris Elţîn,

neţinînd seama de prezenţa camerelor de luat vederi ale unor; posturi de televiziune internaţionale, a "şocat" două 'din secretarele prezente la pregătirile pentru*o conferinţă de presă, ciupindu-le de. .. partea d in ' spate, .relatează ROMPRES care citează agenţia

Reuter. Prima dintre secretare a '"să rit” , surprinsă de gestul

; preşedintelui, care se deplasa la . locul unde a ţinut, conferinţa e presă premergătoare vizitelor în Franţa şi Statele Unite. Cea de-a doua şi-a păstrat calmul după

-neaşteptatul gest al lui Elţîn,, comentariul ei neputîrid fi auzit.

Suspendat pentru câ nu a vrutsa se

"Gazzetta dello Sport” a relatat că echipa italiană de fotbal Matera, din divizia C2, le-a ordonat jucători­lor cu părul lung să se tundă. Cînd jucătorul Domenico Onofrio a venit la club, după expirarea termenului limită, cu părul lung ca înainte, a

fost oprit, să se antreneze. După' aceasta jucătorul în vîrstă de 19 ani,; s-a tuns dar a relatat presei iriciden- ’ tul, cum'echipa l-a suspendat şi a * impus celorlalţi jucători tăcerea în

• relaţiile cu presa. -

E a n c K w e r iiMai mulţi sportivi bulgari, printre

care fotbaliştii Hristo Stoicikov, Emil Kostadinov, Luboslav Penev, Trifon, Ivanov, atleta .S tefka K'ostadinova, campionul mondial de lupte Jivko Vanguelov şi voleibaliştii Lubomii Ganev si Dimo-

Tonev au hotărît să creeze o bancă comercială, informează AFP, citată de ROMPRES. Instituţia va purta numele de "Nationai” şi va fi girată de fostul'director-adjunct al Băncii Naţionale aBulgariei, Emil Harsev.

Charles se afişează cu CamillaPrinţul Charles şi" vechea sa '

relaţie, Camilla Parker Bowles, au apărut în public săptămîna trecu-! tă, la o recepţie privată, oferită de o prietenă comună la hotelul 5 Ritz din Londra, informează AFP,. citată de ROMPRES. Este pentru prima dată, de la interviul televi­zat din vara anului 1994, în care 'Charles a recunoscut că a înşela­t-o pe Diana cu Camilla, cînd e l ' Se, afişează în public cu aceasta. Deşi cei doi s-au văzut regulat îii‘ ultimele luni, au căutat pînă acum sâ se înconjoare de cea mai mare discreţie.

Daily Mail afirmă că Charles a luat decizia de a apărea în public cu Camilla "tară a ţine scama , de sfaturile unor prieteni apropiaţi” care i-au recomandat continuarea discreţiei. îmbrăcată în negru, destinsă, Camilla a ajuns prima la recapţia prin carc. lady

Sara Keswick îşi sărbătorea împlinirea a 50 de ani şi la care au participat circa 150 de invitaţi, printre care şi fostul soţ al Camillei, Andrew Parker Bowles şi fiul lor, Tom. Prinţul a apărut două ore mai tîrziu, fiind vădit surprins de cohorta de ziarişti."

Avînd 47 de ani, ca şi prinţul, Camilla a divorţat în martie de Andrew; ofiţer la pensie în vîrstă de 55 de ani. Acest eveniment a relansat speculaţiile asupra unui posibil divorţ al lui Charles de Diana - de care s-a separat din decembrie 1992 - pentru a se căsători cu Camilla. Charles şi Camilla se Cunosc de 20 de ani. în interviul în care rccunoştca că a întreţinut relaţii cu ca, Charles a spus: ”Dna Parker Bowles este o bună prietenă de mai mult timp. Ea va rămîne prietenă încă mult timp”. .,

P a g i n ă r e a l i z a t ă d e M . T R J P O N

«ISe 5fcRaJiîL E C O N O M IA vineri, 27 octombrie 1995

( S t i m u l e n t e p e n t r u a g r i c u l t o r i )

Hotărîrea Guvernului nr. 782/2 -octombrie 1995privind nivelul reducerilor de preţuripentru seminţele folosite în campania agricolă dintoamna anului 1995.A rt.l. - Pentru seminţele provenite

de la agenţii economici autorizaţi, în baza art. 44 din Legea nr. 75/1995 se stabileşte nivelul reducerilor de

' preţuri pentru culturile şi categoriile biologice prevăzute în anexă.

A rt.2 . - Sum ele repfezen tînd valoarea reducerilor de preţuri se asigură prin bugetul pe anul 1995 al M in isteru lu i A g ric u ltu rii şi Alimentaţiei. . , '

Art.3. - în termen de 15 zile de la publicarea prezen te i hotărîri în:

M onitorul Oficial al României, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Finanţelor vor elabora norme metodologice de aplicare a acesteia. -. A rt.4 . - Hotărîrea Guvernului nr.

, 796/1993 privind sumele fixe care se acordă societăţilor comerciale de profil pentru unele seminţe livrate producătorilor agricoli individuali şi a so c ia ţiilo r agricole o rgan izate potrivit Legif nr. 18/1991 şi Legii nr» 36/1991 se abrogă. "

Nivelul reducerilor de preţuri de cumpărare pentru seminţele folositeîn campania agricolă din toamna anului 1995

Nr.crt. Produsul . Categ. biologică Niv. de reducere al preţu lu i

. ''. 1. ■; ■ Grîu ; Elită (E) ' ' 3 4 % ; ■ V •Înmulţirea 1(1-1) 40 % '

2 . Orz . Elita (E) 2 7 %‘ înmulţirea 1 ( 1- 1) ' 29 %

Iţotărîrea Guvernului nr. 784/2 octombrie 1995privind

de dobîndă peperioada august-decembrie 19941a creditele acordate, producătorilor agricoli pentru executarea lucrărilor agricole în toamna anului 1994. v

A rticol unic - 'Se autorizează M in iste ru l ; A g r ic u ltu r ii şi A lim e n ta ţie i; ; să ' e fec tu eze ' operaţiunile îrefuzate “îa v iză de Secţia de to n tro l preventiv a Curţii de^Conturi prin Decizia nr.48 din 18 sep tem b rie ,. 1995 p riv in d achitarea către Banca Agricolă - S.A., din bugetul pe:anul 1995, a sum ei de 3 1 .2 2 5 .0 9 6 m ii le i,

re p re z e r it în d su b v e n ţii p e n tru acoperirea diferenţei de dobîndă pe; perioada august-decembrie 1994, la creditele acordate producătorilor

; agricoli pentru executarea lucrărilor ; agricole din toamna anului 1994, în b a za p re v e d e r ilo r - H o tă r îr i i ' Guvernului nr. 639/1994 şl Hotărîrii G uvernului nr. 767/1994. Z ;

Hotărîrea Guvernului nr. 783/2 octombrie 1995privind autorizarea efectuării plăţii subvenţiilor pentru acoperirea a 60% din dobîndă aferentă creditelor bancare acordate producătorilor agricoli.Articol unic - Se autorizează

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei să efectueze operaţiunile refuzate la viză de Secţia de control preventiv a Curţii de Conturi prin Decizia nr.49 din 20_septembrie 1995 privind plata sumei de 7 9 .506 .000 mii le i,

rep rezen tîn d subvenţii pen tru aco p erirea a 60% d in dobîndă aferentă creditelor bancare acordate p ro d u căto rilo r agricoli în-Jbazaf prevederilor'Hotărîrii Guvernului nr. 426/1995 si Hotărîrii Guvernului nr. 520/1995.’ "V- ■ - ■ r - " :

Scumpirea preţului motorinei a perturbat toate lucrările agricole. Zilele trecute am stat de Vorbă cu foarte m ulţi ţărani din comunele de pe valea Someşului Mic şi cu toţii se plîngeau de efectele negative ale n o ii h o tă r îr i a g u v e rn u lu i. N em u lţu m irile actuale îş i p u n am prenta şi pe producţia anului viitbr, avînd în vedere că semănatul cerealelor păioaşe decurge foarte lent. Pînă atunci trebuie' pregătit, terenul. Dar cu- cc? ;?v (- ' ■ -\; Este şi perioada arăturilor, cînd

în agricultură n-ar trebui să existe o lucrare mai urgentă de 'efectua t, însă, pe cîmp, vedem foarte puţine tractoare, la arat. Totuşi, pe unele suprafeţe şi semănatul griului s-a

Germinat. Un exemplu elocvent în această privinţa o constituie SCPCP Jucu, unde pe cele 50 de hectare planificate să fie semănate cu ori, sămînţă s-a: pus în pămînt pe 'tpată suprafaţa; iar pînă la. 20 octombrie s-a finalizat această lucrare de sezon şi în cazul griului. După cum ne spunea inginerul Ştefan Cîmpeanii, în doar cîteva zile cele 2 semănători din dotarea, unităţii au m uncit în condiţii foarte bune, la ei m otorina fiind asigurată din timp. ;

Nu şi în gospodăriile populaţiei, în tre comunele Bonţida şi Jucu am văzut întinse suprafeţe nelucrate, să n u m ai v o rb im de . te re n u r ile neeliberate de porum b sau sfeclă. Probabil că din această cauză şi arăturile v o t fi întîrziate, dacă nu chiar amînâte pe... prifriăvară. * -~

Contrastul pe cîmp este vizibil, în timp ce fermele de stat m ai au resurse financiare, gospodarii satelor tot amînă lucrările: Pînă cînd nu va v e n i u n nou va l de scum piri. Oricum, în cazul lor criza actuală este to t mai pronuntată.

SZEKELY Csaba

Producţie re c o rd d e z a h ă r

p e p lan m ond ia lProducţia mondială de zahăr ar

trebui să atingă nivelul record de 118,3 milioane d e to n e . (M T) în 199 5 /9 6 , fa ţa (je p re v iz iu n e a precedentă de 117,7 M T, anunţată în mai a.c. şi de un volum de 115,9 MT în 1994/95, a anunţat recent D e p a r ta m e n tu l . a m e ric a n a l agriculturii. Recordul precendent a fost stabilit în 1991/92, la 116,5 MT, transm ite agenţia France-Presse.: V olum ul de zahăr ar treb u i să progreseze cu un procent, la 81,8 MT, iar al celui produs din sfeclă, cu patru la sută, lâ 36,5 MT. :

India, cel,m ai m are producător m ondial de zahăr, va realiza un volum de116 M T în 1995/96, cu 2 la sută mai puţin decît în 1994/95 iar Brazilia ya înregistra o producţie record de 12.7.MT (plus 2 la sută), ■ în timp ce UE va produce 18,41 MT, faţă de 16,51 M T în 1994-95. O tendinţă de creştere a producţiei de zahăr pe 1995/96 o vor înregistra şi China (+6,4 la şută), R usia (plus 13%), şi Ucraina (+11 %).

- \

M u i p u ţ i m i c

p e m tru I e r iu rn ăScăderea cu 8 la sută faţă de anul trecut, a suprafeţei cultivate cuce

în judeţu l Covasria, precum şi dim inuarea producţiei medii la k estimată la 14.570 kg comparativ cu cea realizată în 1994, de 16.55; ha, determină menţinerea preţului la acest produs la; niveluri ridkii chiar perioada de recoltare. Astfel, în Piaţa centrală din municipiul ş- Gheorghe, marţi, 10 octombrie, cartofii de consum se vindeau la ps variind între 600 şi 800 lei/kg, în funcţie de calitate şi de soiuri

DECLINUL INDUSTRIEI DE CONSERTPînă acum cinci ani, cantităţile

de conserve realizate se cifrau la 250.000 de tone, i'ar în prezent producţia de conserve realizată este' de 100 .000tone ,deci sub 50%. Cu toate acestea, specialiştii apreciază că necesarul de conserve pentru p ia ţa in te rn ă este a s ig u ra t. ‘ P rincipalu l factor care a dus la scăderea producţiei de conservc este re d u c e re a m a te rie i, p rim e , cu in flu en ţe asu p ra cap ac ită ţii dc producţie a fabricilor de profil. Pe

de a ltă p a rte , dotarea cu! m o d e rn e d e ; industrializa; legum elor şl fructelor se reafe g reo i, ceea ce face ca fabri re sp ec tiv e sâ devină adevi: "muzee" . datorită vechimii de p. 25 de an i,a maşinilor şi utilaj în vederea protejării producţie C o n serv e au toh tone , fabric beneficiază, începînd din anitlui 1994, de credite cu subvenţionată pentru stocurile conserve toamnă-iamă.

Î N C O L A B O R A R E C U

s . r . l .

V Ă O F E R Ă U N N O U P R O D U S B f iN C f iR

în care pu te ţi păstra m condiţii de m axim ă siguranţă şi confiden ţia lita te valori constind ia::

© documente de valoare „® titluri d e ' valoare - certificate de

proprietate, contracte de depozit, poliţe ■ de asigurare, acţiuni,, obligaţiuni etc.

obicctc de artă bijuteriiorice alte valori (care nu aduc prejudicii băncii) „ ' " '

Tarifele sînt diferenţiate în funcţie de perioada de păstrare, d e ; valoarea declarată a pbiectelor păstrate şi de dimensiunile casetei. B a n c a T r a n s i lv a n ia garantează deplina siguranţă şi confidenţialitatea operaţiunii, casetele fiind dotate cu sisteme moderne de pază, supraveghere şi alarmă. Casetele de valori se pot închiria la sediul B ă n c i i T ransilvan ia din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr.36. Relaţii suplimentare puteţi obţine la tel.: 064/193190

sau 198832. ' ■ ;; : . ’ V Ă AŞTEPTĂM .! :-

C a l i t a t e a g r î t i l i i i d i t i 1 9 9 6 - o p r o b l e m ă v i t a l ăDintre speciile de ciuperci

microscopice, care parazitează . bobul de g rîu , o răsp înd ire îngrijorătoare, „s-a semnalat în .. acest an la m â lu ra com ună (Tilletia spp.). Dacă în anul trecut ciuperca era prezentă doar în cîteva localităţi limitrofe judeţului • Sălaj (Borşa, Aşchileu), în acest an boala s-a răspîndit, în proporţii diferite, în majoritatea comunelor din judeţul Cluj şi din numeroase judeţe din ţară. Accsta este u n u l' din motivele principale pentru

'c a re o p a r te însem nată d in- producţia dc grîu a acestui an

nu a putut fi valorificată.Perico lu l m are pc care îl

prezintă accastă ciupercă, la care s-au mai semnalat epidemii în anii 1926, 1961 şi , 1962,-rezidă din fa p tu lc ă , pc lîngă dijm uirca producţici potenţiale cu 20-50 % ciupcrca, care sălăşluieşte în interiorul bobului, afcctcază grav calitatca pîinii. '

.! Epidemia d in 'accst an, cu o frccvcuţâ marc, dar încă cu o intensitate rcstrînsă, .avind în medie 2-5 spice-atacate Ia mp, cu6-10 boabe măturate, pc spic, poate evolua în anul viilor spre o epidemic dc mare frccvcnţii şi. intensitate, cu efeefe dezastruoase

pentru economia naţională. ■ Atacul ciupercii implică, pe de o

parte, aspecte sanitare şi toxicologice, ia r pe dc a ltă p a rte , a sp ecte comerciale şi economice. Sub aspect sanitar-ţpxicologic, pericolul constă : în a c e e a 'c ă germenii sau sporii ciupercii, vizibili doar la microscop, c o n ţin o m y co ţo x in ă , num ită T rim etilam ină, dăunătoare sănătăţii omului şi animalelor. Din punct de vedere comercial, din griul care conţine mai mult dc 60-80 de boabe contaminate/kg. rezultă o pîinc la care, după mai mult de o zi dc la păstrare, miezul devine mucilaginos, cu un miros de peşte stricat.

C iuperca se răspîndcşte şi se transmite prin germenii care aderă pe bo ab ele dc g rîu , cu a ju to ru l combinelor şi semănătorilor, care trcc sporii din părcclek contaminate pc bo ab ele dc grîu din p a rce le le să n ă to ase . O a doua calc de îm b o lnăv ire .sc rea lizează , p rin intermediul sacilor, mijloacelor dc" tran sp o rt, m agaziilo r, m orilo r, fabricilor dc pîinc şi, mâi ales, prin sporii căzuţi pe sol la recoltare în

'p a rce le de grîu contaminate. în fiecare bob contaminat se formează pînă la ,4 m ilioane ,.de spori ap ciupercii.4n funcţie de intensitatea atacului, dintr-un spic pot fi atacate

de la cîteva boabe pînă .la toate' boabele. Rezultă că în cazul unui singur spic cu numai 30 de boabe contaminate integral,- se creează o rezervă b io log ică de peste 100 milioane.de spori. în acest an au fost semnalate în judeţ şi-parcele cu zeci de spice atacate pe un mp.

Urmare a acestei rezerve uriaşe de germeni, rezultă că pentru anul 1996 ne confruntăm cu un potenţial imens de contaminare, care nu poate fi infiuenţ'at de factorii dc mediu, ci dqar dc capacitatea soiurilor de grîu dc a produce prin selecţie noi gene de rezistenţă împotriva noilor rase ale ciupcrcii, cu virulenţă sporită. '

'în astfel de condiţii şi sub acţiunea complementară şi favorizantă a unor componente ale agroccosistemului grîu, apare printr-o mutaţie genică, în mod fortuit şi obicctiv, o nouă rasă a parazitului, cu o virulenţă sporită,

. capabilă să supravieţuiască pc mediul vegetaj mai yniformizat, cucerind în acest fel “spaţii noi", în competiţia cu celelalte rase, specializate fiecare a parazita un substrat vegetal limitat, form ulă în care natura asigură cchilibrul sistemului! ". în ca/.ul nostru, starea de tensiunea. sistem ului poate genera, p r in . mecanismul de ţip “cfcct fluture”, o epidemie fără preccdcnt, accelerată k

de următoarele componente:\ 1. N e tra ta re a -s e m in ţe lo r cu preparatele antimălgrice sistemice noi de către m a jo rita te a m ic ilo r cultivatori; :' 2. Apariţia, începînd cu anul 1994,

a unor noi rase specia lizate de .m ă lu ră , p ro b a b il sul) ac ţiu n ea mutagenă a nivelului mai crescut de radioactivitate. A ceste ra se sînt r e z is te n te la p r e p a r a te le organomercurice (Abavit, Criptodin, FB 7 7, FB -12 ), utilizate în practică dc ani de zile; ,

3. Frecvenţa mult mai mare a parcelelor în care griul se seamănă tot după grîu, ca urmare a,reducerii rotaţiilor mai lungi, în care participă prăsitoarele şi leguminoasele;‘ 4. Gradul foarte mare dc dispersie

şi mărunţirca parcelelor de grîu, care favorizează contaminarea pe căile amintite; , , ■

5. Numărul prea mic dc soiuri cultivate cu un substrat .biochimic înrudit şi uniform, dar carc reprezintă

• o calc liberă pentru expansiunea . noilor rase, mai competitive decît cile vcclii; ' ' : • • ’

.6 . Mutaţiile de grîu între localilălt şi judeţe;, - 7. Fertilizarea excesivă cu azot prin îngrăşăminte şi bălegar, care, în plus,

«reprezintă'şi o sursă suplimentară de

îm b o ln ăv ire în. c azu l în care îngrăşămîntul organic conţine paie contaminate; •

8. Semănatul prea timpuriu în luna septembrie, cînd sporii germinează mai uşor.

în prezent, pentru a reduce cît mai* m ult efec te le negative ale unei epidem ii de m ari p ro porţii, nu dispunem dccît de două posibilităţi eficiente:' 1. Procurarea griului, prin schimb

de săm înţă de la întreprinderile autorizate, la paritatea de 1,150 kg grîu de consum contra 1 kg grîu de săm în ţă tra ta tă ; sau tra ta re a obligatorie a seminţelor cu produse sislcmicc existente la centrele şi su b ccn trc le dc sp ec ia lita te din comune, dintre carc cele mai ieftine sînt produsele RAXIL sau RELDAN.

2 . E v ita rea pc orice cale a cultivării grîuluTdupâ grîu, în W-

1 parcelele în, care în acest ai s-i observat mai .mult dc un spk

"m ălu ra t la:m p. Unii cultivator: tratează griul cu piatră vinătăsr. lapte de vâr^acţiune neeficientă s m ai ,a le s dăunătoare ' pentr. germinaţie. Se înţelege că nn P‘ fi fo losiţi în această toamnă sac: şi sem ănătorile contaminate c spori din. vară* tară o prealab- decontăminare.,

Calitatea producţiei anului vii- depinde de gradul de înţelegere unei probleme similare cu cea unei bombe cu efect intimat,# încă mai poate fi dezamorsaţi

Prof. Victor TĂTARĂ Facultatea de Ştiinţ*

Economic'

(j5) vineri, 27 octombrie 1995 EVENIMENT ADEVARULde Clui

ADOLESCENTA ÎN PENAL

Este o perioada <3e desăVîrşire, de expansiune şi ~

de aşezare psiho-fizică. Sepoate, uneori, să fie şi. o simplă prelungire a epocii de formâre. Adolescentul are ceva şi din > omul matur, ceva şi din copil, proporţia între aceste componente sporeşte şi se diminuează reciproc,, după cum sîntem mai aproape de limita. maturităţii sau de limita copilăriei.'

în prima fază avem capacitate psiho-fizică, dar nu completă, fiindcă adolescentul va fi în stare să înţeleagă şi să-şi manifeste normal voinţa, conformînd-o exigenţelor juridice în raport eu anumite circumstanţe* fapte sau situaţiuni şi, dimpotrivă, nu va avea această capacitate, în raport

<1 cu alte circumstanţe, fapte sau situaţii.într-adevăr în epoca copilăriei, adolescentul a putut

' să-şi formeze anumite aptitudini, să-şi alcătuiască’ un anumit patrimoniu de cunoştinţe, de date ale experienţei proprii şi de posibilităţi spirituale. Procesul de formare se continuă însă în

„bună parte; după ieşirea diri etapa copilăriei, şi deci, capacitatea de a înţelege se . desăvîrşeşte treptat, îri cursul adolescenţei.

Aşadar, în prima fază a

adolescenţei avem capacitatea, dar o capacitate imperfectă, nedesăvîrşită, relativă. Acelaşi, adolescent poate fi socotit ca fiind capabil, într-un anumit caz, ‘ fiind incapabil în alt caz.

în a doua fază a adolescenţei, adolescentul se găseşte în plină desăvîrşire psiho-fizică, capacitatea sa se învecinează cu aceea a unui om matur, sub raportul aptitudinii de a înţelege şi voi.. Ceea ce lipseşte este numai tonalitatea şi ponderea pe care experienţa o dă omului matur.... ■

în doctrina penală_se foloseşte termenul de "minoritate” pentru a indica pe copii şi adolescenţi Cum însă limita superioară a adolescenţei este, în general, inferioară limitei minorităţii din civil, s-a ajuns la detaşarea unei categorii de minori, care sînt, complet asimilaţi cu adulţii* în sensul că sînt supuşi exact la acelaşi tratament ca şi adulţii. Unii autori au susţinut că aceşti minori (diri punct de vedere civil), sînt .majori din punct de şedere penal, fiindcă, în penal, minoritatea sfirşeşte mai înainte decît în civil. Socotim că termenii de minori, minoritate şi majorat, din civil, trebuiesc păstraţi şi în penal,, fiindcă au acelaşi fundament juridic şi aceeaşi valoare juridică.

Jurist Ion GHERCIOIU

L a G h e r la d i s p a r Ş i— g a r d u r i l e .

d e b e t o n; v , \

La ceea ce a fost în stare să se dedea o anîmită parte a populaţiei după Revoluţia din decembrie 1989, nici nu .poate pătrunde mintea omului obişnuit Că s-au distrus şi în judeţul nostru construcţii pentru animale, sute de hectare de livezi intensive tinere, că s-au devastat zeci şi zeci de hectare de păduri, ca să amintesc doar . trei "capitole” triste ale istoriei noastre postrevoluţionare, astăzi, din păcate, nu mai constituie un lucru cu totul şi cu totul deosebit. Cu totjal deosebit ni se pare însă pasivitatea unor ;■ cetăţeni ‘pentru apărarea bunurilor noastre, să nu mai vorbim de depistarea hoţilor. O asemenea pasivitate este din ce în ce mai grayă, întrucît se formează o generaţie, se modelează caractere care cred că asemenea acte de vandalism se pot derula la nesfîrşit.

Nici oraşul Gherla nu a scăpat de aceste probleme. Se fură orice şi în .orice cantitate. Zilele

trecute, trecînd prin vecinătatea Gării CFR am rămas surprins de imaginea dezolantă a gardului de beton ce împrejmuieşte poarta feroviară a urbei de pe Someş. Lipsesc elemente întregi, să nu mai vorbim de curăţenia îndoielnică din împrejurimi. > Dacă nu demult îi lăudam pe cei de la CFR pentru lucrările de renovare din incinta gării, de astă dată semnalăm cu un gust amar distrugerile din ju ru l , gardului Noaptea, dar probabil şi ziua, se transportă elemenţi întregi de beton, descompletind pur şi simplu gardul.. "Găurile” sînt vizibile, dar

nimeni nu ia nici o măsură, pînă cînd într-o zi gardul va dispare pe toată lungimea lui. Numai că atunci va fi prea tîrziu.

Incredibil, dar adevărat: la Gherla, se fură şi gardurile de; beton. Puşcăria nu este departe, n-ar strica ca unii dintre hoţii depistaţi să ajungă dincolo de... gardul închisorii.

SZEKELY Csaba

Primim la redacţie' înţelegem că autorul "faxului disperării”, apărut în ziarul Dvs., în data de 24 'octombrie ’95 adresat D-lui primar a dorit să stîrnească ură şi neînţelegere împotriva ^preoţilor satanici”, dar această scrisoare nu a fost semnată de nici un membru ăl colectivului magazinelor de pe str. IuliuManiu (Electrice şi Radio TV). ' • -

(în numele lucrătorilor de la cele două magazine, semnează domnul Racz ANDRAS)

C a r o s a b i l I

Fiica domnului Sima, preşedintele Băncii "Dacia Felix”, a suferit

un accident de circulaile HYUNDAI LANTRAMiercuri, în jurul orei 11,30, la

intersecţia străzii Splaiul Independenţei cu strada George Coşbuc a avut loc un accident de circulaţie în care a fost implicată şi fiica dom nului loan Sima, preşedintele Băncii ."Dacia Felix”. Momentan, S. Ioana Delia, de 23 de ani, studentă la Facultatea de Turism, se află internată lFClinica de Chirurgie I cu diagnosticul fractură de femur. Ce se întîmplase? Boloş loan (25 die ani) sergent

angajat la UM 01291, pentru a evita coliziunea cu un autoturism care nu

A-a acordat prioritate, a virat brusc dreapta intrînd într-un; stîlp IRE. Manevra s-a dovedit inspirată, pentru că o coliziune frontală cu autoturismul ar fi putut avea urmări mult mai grave. Chiar şi aşa, pe lîngă. traumatismele provocate Deliei, au mai suferit leziuni mai mult sau mai puţin serioase şi Boloş loan, ca de altfel şi sora acestuia, Boloş Alina de 17 ani. (C.B.)

[ Fascinează lumea occidentală!| Pentru că, la sfîrşitul anului 1994, prima. firmă a Coreei de Sud a remodelat

I maşina Hjjmdai Lantra 1600 GLS 16S. - | N-a fost o simplă cosmetizare. Ca | dovadă că partea mecanică satisface

toate exigenţele, iar preţul este_de-a dreptul atractiv, în comparaţie cu altele. Noile motoare de 1,6 şi 1,8 litri dezvoltă 114, 128 CP, direcţia este asistată, volanul reglabil şi nici nu simţi că "zbori" cu o viteză de 188 km/b.

De Ziua Armatei..Cineva din cadrul Poliţiei Rutiere .

Cluj spunea că o "Zi a Armatei” în carc nu sînt implicaţi soldaţi sau_ cadre_militare în accidente rutiere, este-ca o nuntă fără lăutari. Nici acest an n-a făcut excepţie. Miercuri, la ora 2§",30 pe raza comunei Baciu, sat Coruş, Ţigaricea' Adrian Dragomir, de 39 de ani,

subofiţer la UM 01278 Someşeni, conducînd autoturismul proprietate

. personală CJ-02-DTA, nu a redus viteza la intrarea într-o curbă, astfel că a intrat frontal într-un gard de beton aflat în stînga drumului. A rezultat avarierea autoturismului şi rănirea gravă a subofiţerului Ţigancea Adrian Dragomir. (C.B.)

HYUNDAI MIiMBlJS/VANGaranţia minuţiozităţii asiatice.- Numai că, habitaelul este deosebit

Acest microbus. are 9 locuri, ca ş i . * de spaţios. Priviţi! Eleganţa la drum suratele ei construite de alte firme, este incontestabilă.

‘ Ieri, la Curtea de Apel Cluj a fost judecat, îri dezbatere publică, apelul în dosarul nr. 310/1995, avînd ca obiect principal traficul a peste 5 tone de haşiş. Este vorba despre tranzitarea dinspre Beirut spre Olanda, .prin România,' a acestei

impresionante cantităţi de haşiş, operaţie în care au fost implicate mai mult de 18 persoane. Revenim în ziarul nostru de mîine cu o descriere mai amplă a acestui caz, aşa cum am auz.it;o în sala de şedinţă. Diana CĂIENARO

Trenul urechilor tăiate

Ne-am obişnuit cu ideea că “legea junglei.” s-a instaurat şi'în ţările civilizate ale bătrînei Europe sau ale Lumii Noi, unde nu acţionează, e ‘drept, la scară prea mare: legi mai puternice o împiedică. Zone ale globului unde jungla e ... la ea acasă nu încetează să ne surprindă (oricît de deprinşi am fi cu anomaliile comportamentului uman) prin cruzimea-, bestialitatea unor situaţii, prin resemnarea cu care sînt suportate de victime şi, nu în ultimul rînd, prin frecvenţa lor. Ţări ale Africii acced, cu tot mai multă hotărîre, la civilizaţie şi domnia legilor de tip constituţional. Ele pot deveni, însă, teatrul unor fapte greu de imaginat, mai ales dacă e vorba de foste colonii sau ţări care au cochetat cu marxismul şi unde rivalităţile tribale, ţinute o vreme dictatorial în frîu, irump acum pe toate căile. Stîmeşte însă oroare şi teamă în Congo, fosta colonie

« S i **

'*■' 1

t j ‘ y i l

m V«

franceză, ‘‘trenul urechilor tăiate" E vorbă de trenul ce circulă pe ruta Pointe-N oire, de la Oceanul A tlantic, pînă la Brazzaville, capitala ţării. Traseul acestuia străbate ţinuturi de mare pitoresc, locuite însă de populaţii apârţinînd unor etnii diferite, în duşmănie sau îri neîncetate conflicte locale. 18 reprezentanţi ai etniei larie, fidelă fostului preşedinte Denis Sassou-

■' Nguesso, se aflau în trenul unde mai avuseseră loc conflicte între călătorii de diferite etnii. Cu cîteva zile în urmă, călători larie violaseră femei

' aparţinînd etniei babembe, chiar în tren, Pe teritoriul babembe,’ cei 18 au fost recunoscuţi ca duşmani şi în mica staţie Nkayi o ceată de babembe a Tăbărît asupra lor, urlînd, cu cuţitele scoase. în cîteva clipe, vagonul a fost stropit de sînge şi 36 pavilioane de urechi, retezate cu mare dibăcie, au zburat pe jos. Echipa de intervenţie rapidă, aflată pe peron, a rămas impasibilă: nimeni nu fusese ucis, nu exista acuzaţie de crimă. Represaliile au avut loc în ziua (şi zilele) următoare,

. pe teritoriul dominat de etnia larie. Membrii înarmaţi ai acesteia au năvălit în’ trenul oprit într-una din staţii şi au bătut zdravăn tot ce nu era larie, mai mult, au smuls femeile, fetele de lîngă bărbaţi şi le-au violat sub ochii lor, pe unii

• opozanţi mutilîndu-i. Măsurile luate de preşedintele Pascal Lissouba n-au potolit lucrurile, cu toate că trenul a fost “echipat” cu cîte patru soldaţi la fiecare vagon. Şi azi, călătorii se uită cu groază la cine .urcă în fiecare staţie şi străbat cu

> inima cît puricele ţinuturile unde se ştiu “duşmani” în propria ţară.

I a r î n ă u n t r u şe p o t fa c c m in u n i!

HYUNDAI SONATA GLSVă spun pe cuvînt: colegii noştri

de la AUTO PLUS (cea mai prestigioasă revistă franceză în domeniu) sînt de-a dreptul extaziaţi de această versiune Hyundai. Fără nici un fel de tentă de reclamă,

revista titrează cu litcre.de o şchioapă: "Una dintre cele mai bune berline lâ ora actuală, Sonata GLS cucereşte printr-un excelent raport preţ/calitate. Aşadar: 200 cmc, 91/ • l00km.h, 4; cilindri în linie 16S...

*

I l a!>

s p i i j

$3 v ţi £gsB B

Ş i u n b o r d f u n c ţ io n a l .

Rubrică realizată de Radu VIDA şî Cristian BARA

ADEVAstii»cfle OiajH U L T I M A O R A vineri, 27 octombrie 19.95 (16)

E v e n i m e n t u l a n u l u i p e n t r u , i n d u s t r i a D T P ,

Publishing ForumLa Sala Mare de Conferinţe ROMEXPO, din- Piaţă Presei Libere,

Bucureşti, a avut loc o conferinţa cu tema „Publishing Forum”, organizatori Fiind firmă Integrated Romanian Information System (I.R.I.S.), Reprezentanţa Apple Computer pentru România şi Apple Computer Central and Esteam Europe.. Au fost prezentate ultimele tehnologii şi soluţii complete pentru industria DTP oferite de Apple Computer Inc. în colaborare cu Quarc Inc., Adobe System Inc. şi Claris Corporation.

Conferinţa a fost deschisă de d-na Irina Stamatoiu, director tehnic al firmei LR.I.S., cu'o prezentare generală a realizărilor firmei Apple. D-na Stamatoiu a subliniat faptul că produsele Apple (Macintosh) reprezintă platforma de bază pentru industria tipografică (design şi tehnoredactare computerizată pentru cărţi, ziare, reviste, prospecte, pliante, afişe, cataloage produs, cărţi de vizită etc.). Dînsa a reamintit faptul că pe Macintosh rulează deja aplicaţii elaborate pentru România, în limba română (Claris Works, QuarkXPress 3.31 etc.). - -

în continuare dl Frank Talk (Publishing Group Manager, Apple Computer .Central dnd Esteam Europe) a prezentat noua tehnologie QuikTime care permite preluarea de informaţii din reţeaua internaţională (Internet ş.a.) şi .distribuirea informaţiei în reţea. Astfel prin servicii-on line se va putea ajunge la distribuirea presei prin intermediul calculatorului.. Domnul Frank

• Talk a subliniat performanţele soluţiilor propuse, prin automatizarea fluxului . de lucru rezultînd o scădere a timpului de tipărire, o reducere a traficului în reţea, arhivare şi regăsire rapidă a datelor. , "

• La conferinţă au fost prezente firme de calculatoare, edituri, din Bucureşti şi din ţară, care aii dorit să afle cele mai noi soluţii oferite de Apple în domeniul mass-media. , Simion DAN

Preludiul primului “scandal al Interceptărilor” din România

Un microfon îngropat, găsit în sediul UDMR din Aiud(urmare din pag. 1)

D e s c o p e rire a rh e o lo g ic ă d e e x c e p ţ ie in A a d a i l c t o r D e le ur Cercetările arheologice din strada Victor Deleu, coordonate de dl Sorin Cociş, cercetător ştiinţific la Muzeul. Naţional de Istorie, a Transilvaniei, âu continuat spre latura dc vest a zonei cu ruine romane, decoperindu-se în această săptămînă un nou complex d e \ clădiri, din perioada respectivă,, excepţional de bine păstrate. /

Una dintre clădiri - în curs de cercetare - conţine două camere, . instalaţia de încălzire (intactă în anumite porţiuni) .şi o poartă de intrare î i locuinţă, păstrată pînă la nivelul contemporan de călcare şi avînd inclusiv broasca şi cheia. Tot - în această clădire, una dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie Romană, â fost descoperită şi o

monedă din timpul împăratului Gordian (mijlocul secolului al EI-.

' lea), fapt care - potrivit d-lui Cociş - asigură.posibilitatea de datare a întregului complex. în zonă. a mai fost descoperită o locuinţă din sec. XII, avînd ca inventar o vatră de foc, vase ceramice şi o monedă din timpul regelui Geza al II-lea.' în paralel cu cercetarea, cu banii

r alocaţi ide Consiliul municipal se continuă restaurările în zona de est a complexelor romane din strada Deleu. Lucrările sînt efectuate de studenţii de' la Secţia maghiară a Facultăţii de Istorie, aceştia muncind cu seriozitate şi pasiune atît la dezvelirea monumentelor romane, cît şi a celor medievale.

M.TRIPON

S i m p o m ^ n u i : ■ ■

Ştiinţă, tehnologie, industrief i t

Astăzi, Ja ora 8,30, în t Aula “Alexandru'I Domşa” a Universităţii Tehnice din Cluj- '

Napoca; debutează lucrările simpozionului sub genericul ŞTIINTĂ, TEHNOLOGIE, INDUSTRIE, organizat sub egida Academiei Române - Filiala Cluj- Napoca, Secţia de Ştiinţe Tehnice şi Asociaţia Generală a Inginerilor' din România, Filiala Cluj. Manifestarea are loc în cadrul “Zilelor Academice Clujene”, cu participarea a 41 de autori de lucrări ştiinţifice, cadre didactice, din

. învăţămîntul superior tehnic, din institute de cercetare, unităţi economice, directori tehnici sau manageri generali etc. -Cu ocazia

, simpozionului va fi deschisă şi o -expoziţie cu aparatură de control •ncdistructiv. Participanţilor le va fl înmînată o lucrare dc mare valoare, ieşită dc sub tipar în aceste zile -

lucrare ce poartă chiar titlul simpozionului - şi în care sînt cuprinse 25 de com unicări de actualitate, peste 55 de figuri, 4 anexe, 22 de tabele etc, . ai căror autori sînt to t atîtea nume prestigioase din cercetarea românească, membri AGIR, ingineri, cercetători şi proiectanţi, cadre didactice, care abordează diverse dom enii inginereşti: mecanică tehnică, istoria ştiinţei şi tehnicii, rezistenţa materialelor, construcţii de maşini, agricultură, metalurgie, utilaj tehnologic etc. Volumul poate fl apreciat drept o reuşită editorială (primul a apărut anul trecut), înscriindu-se în rîndul succeselor Asociaţiei generale a Inginerilor din România, care, de curînd, a fost primită în rîndul membrilor Asociaţiei Europene a Inginerilor.

Michaela Bocu

ele are înscrisă data “noiembrie 1989” .- si este protejat de un tub cu diametrul de doi centimetri şi lungimea de zece, terminat cu o strangulaţie din plastic. Aceiaşi specialişti opinează că el ar putea fi folosit pentru bruiaj telefonic.

înainte să prezentăm istoria acestei descoperiri menţionăm că ea este redată exclusiv din surse ale UDMR, declaraţii ale preşedintelui executiv, Takacs Csaba şi Brenduş Gyula,: preşedintele filialei Alba. Potrivit acestora, în data de 23 octombrie, depanatorul de serviciu al ROMTELECOM, împreună cu doi angajaţi ai UDMR, verificînd postul telefonic defectat în repetate rînduri, au- găsit o derivaţie dispărînd în perete. Urmărind traseul celor două.fire, au putut observa că ele aveâu capetele cuplate la un obiect de formă cilindrică fixat cu ipsos în tencuială. Specialistul l-a considerat inutil din punctul de vedere al funcţionării reţelei şi l-a deconectat O verificare făcută, aşa cum am mai spus, de specialişti maghiari, a ajuns la concluzia că obiectul este conceput pentru a servi unor acţiuni de spionaj.> r Pe baza concluziei elecţroniştilor, conducerea - UDMR ă - dat publicităţii, ieri, un. comunicat.în care se afirmă:* “în urma documentării aprofundate la faţa locului de către preşedintele

executiv şi preşedintele organizaţiei' teritoriale, aceştia au decis

, înaintarea către Parchet ă unui - denunţ penal îndreptat împotriva -. făptuitorilor necunoscuţi, pentru ; ‘bănuiala controlului politic exercitat

asupra UDMR.” De subliniat că în cadrai conferinţei de presă, Takacs Csaba a evitat cu grijă să pronunţe numele instituţiei suspectată de implicare în această afacere. DeputatulTokay Gyorgy a fost însărcinat să ia legătura cu directorul Virgil Măgureanu solicitînd ca SRI să procedeze la cercetarea cazului. Din surse ale UDMR am aflat că la începutul săptămînii viitoare va fi

/efectuată o verificare de specialitate a sediului central din Cluj-Napoca. Pînă atunci, Takacs declară că va vorbi în sediu, “la fel ca pînă acum, deoarece noi nu discutăm aici nimic care contravine Constituţiei.”

*** ■■ •Pînă la închiderea acestei ediţii,'

nu am obţinut nici o luare de poziţie oficială a S.R.I. Alba referitor la cazul din A iud,Pe canale confidenţiale, din m ediile de informaţii locale, am aflat că

/descoperirea obiectului a fost făcută doar de cei doi angajaţi ai U.D.M.R,, fără asistenţa specialistului de la ROMTELECOM.Takacs Csaba spune că a discutat personal, cu acesta, dar că, la cererea lui, nu-i divulgă numele. Nu existai nici o declaraţie, scrisă a angajatului

, societăţii de telefoane.

D e l a î n c e p e r e a a n u l u i u n i v e r s i t a r

Student în căm in...paturi), au ,luat geamurile cu rami cu tot, înlocuindu-le astfel pe cele existente, poate sparte, pe care le-au aruncat. Astfel, s-a ajuns in situa(ia în care camerele nr. 24 ţj 426 nu au uşi O altă idee “creativi’ â pblitehniştilor a fost tăierea picioarelor paturilor. O iniţiativă notabilă, însă, tot a politehnicilor a fost amenajarea unei săli de lecturi ca’ şi sală de cultură fizici Din păcate, această iniţiativă nu a putut fi încununată, după declaraţia studenţilor, de o aprobare din partea Sanepidului. Tot’ notabilă este introducerea, în căminele U-şi in a televiziunii prin cabju, notînd, in acest sens, / că : instalarea ţi întreţinerea reţelei se efectuează cu electronist» proprii (vezi profilul susm enţionat a l - căminiştilor respectivi). O altă nemulţumirea studenţilor a fost iniţiativa luată h începuţul-.perioadei de cazare (iniţiativă la care s-a renunţat pe parcurs), de a condiţiona cazarea de cartela de masă: în rest, în afara cimitirului de paturi distruse aflat la intrarea în căminul II Observator, căminele arată bine. Au fosY zugrăvite, aproape în totalitate, instalaţiile sanitare reparate (chiar dacă .sînt insuficiente, măcar funcţionează!). Şi, cu toată greva, viaţa de student căminist îşi conţinu® cursul, căminele fiind pline, studenţii desfăşurîndu-şi activităţile obişnuite. Am găsit chiar studenţi studiind în sălile de lectură, alţii lucrînd la proiecte, alţii mergînd

. şi venind de to- diverse activităţi Cam aşa stau Iucrurile la început de an; Vom vedea cum stau şi îi perioada predării camerelor, v -

Diana CĂIENARU

în Complexul Haşdeu, nu este apă caldă, întrucît cazanul care ar trebui să le-o asigure este spart. Nemulţumiţi sînt familiştii, cazaţi în “B”-uri, ca şi studentele cazate în căminul nr. 9. Şi, cea mai mare durere a lor este că nici nu au o speranţă de a avea apă caldă înainte de luna ianuarie-Se pare, comenta cineva, că studenţilor li i -a jprescris ca terapie anti-grevă, duşul cu apă rece. Lor şi familiilor lor.

Discutînd'cu mai mulţi studenţi din .campusul “Observator”, am remarcat o serie de nemulţumiri. în prim ul rînd, studenţii de la Electrotehnică, cazaţi în Căminul IU, protestează pentru faptul că sînt cazaţi cîte 6 în cameră (anii I şi II), în 'fiecare cameră de acest gen existînd cîte două dublete de paturi suprapuse şi 2 simple, cele suprapuse avînd distanţa dintre paturi foarte mică. De asemenea, studenţii nou veniţi se pling şi de lipsa uşilor. Ca urmare, am discutat şi cu dl Rus Aurel, administratorul căminului III, care.ne-a lămurit misterul, Căminiştii mai vechi, care au fost cazaţi şi în anii anteriori în; cămin, şi-au făcut copii ale cheilor vechilor camere. Anul acesta, fiind cazaţi în alte camere, şi neconvenindu-le paturile, au deschis uşa de la-vechea cameră, de unde s-au “aprovizionat”. Au luat uşile (pe care le-au transformat în...

’ © s i c . € >urmare din pag. 1

e M z ă ' l e : s i s t e m 'este de părere că şi în România este: nevoie de o lege specială a învăţămîntului superior, prin care şi tineretul nostru studios să poată beneficia de avantajele unuiînvăţăm înt modern, bazat pe

■ / <' ■

libertate, iniţiativă şi răspundere , socială. ' ;Consiliul Naţional al Rectorilor consideră că există o tendinţă, lipsită de orice temei, a M inisterului Învăţămîntului, de a deplasa pe umerii senatelor şi consiliilor profesorale vina pentru întârzierile,

neclarităţile şi deciziile greşite care- i aparţin. Rectorii apreciază că este firesc ca, în consecinţa Legii învăţăm întului, să aibă loc reorganizarea,- adm inistraţiilor academice. Senatele universităţilor vor asigura elaborarea chartelor universitare, în termenul legal. De

asemenea, senateleuniversitare vor organiza, în condiţiile- Legii învăţămîntului, alegeri ale consiliilor facultăţilor şi senatelor,: precum şi ale şefilor de catedră, decanilor fi rectorilor, în limitele mandatului de 4 ani stabilit' iniţial şi reconfirmai prin Legea învătămîntulul

*3 l i i..

Sîmbătă, 28 octombrie Programul 1:7,00 Bună dimineaţa

de la ... Soroca!; 9,00 Lumină din lumină; 10.30 Film serial:”Drumul spre Avonlea”; 11,20 Avanpremieră;. 1130 Ecranul; 12,25 Spirale prin timp; 12,45 Cuvinte potrivite; 13,10- 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,i0 Praga - oraşul cu o sută de turnuri; 14,25 Turnul Babei; 18,45^ Mapamond; 19,15 Teleenciclopedia;20.00 Actualităţi; 20,50 Film serial:”Suspiciuni”; 21,45 Cu mască şi... fără mască; 22,45 Film serial: “Perla Neagră" 23,30 Actualităţi; 23,50 Romanţa amintirilor; 0,25 Convenţia pentru "Cargo”.

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de - sîmbătă; 10,30 Lumină din lumină;13.00 TVR Timişoara; 13,30 Est- meridian magazin; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial:”Pasiuni secrete”; 17,05 Spectacolul lumii; 17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM.

Mesager; 21,30 Memento cultural;22.00 Film serial “Santa Barbara”; 22,45 Săptămînă sportivă; 23,15 Viaţa spirituală; 0,15 Jazz- Magazin.

TVR Cluj-Napoca: Pr.2: Întîlnirea de sîmbătă: Magazin de sfîrşit de săptămîni

Duminică, 29 octombrie Program ul 1: 8,00 Bună

dimineaţa!; 9,00 Ping-pong!; 10,00 Film serial:”Aventurile lui Sldppy”; 10,30 Liunină din lumină; 11,30 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 11,55 Viaţa satului; 13,20 O punte între două continente; 13,35 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video magazin; 17,50 Film serial:”Star Trek”; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic:”în exclusivitate”; 22,20 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 22,30 Filmele săptămînii; 22,35 Duminica sportivă;23.00 Actualităţi; 23,20 MTV; 23,50 Film serial: Anastasia”; 0,40

Avanpremieră; 0,50 Nocturna linei Programul 2:7,00 - 5 x 2. Magazin

duminical; 13,00 MTV; 14,10 Film artistic: "Promisiuni”; 15,35 Un zîmbet pentru vîrsta a treia; 16,05 Desene animate; J6,15 Film serial: "Pasiuni secrete”; 17,00 Magazin sportiv; 20,00 Maeştrii; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Descoperirea planetei; 22,00 Ritmuri muzicale; 22,15 La puterea a doua; 23,00 Film serial:”Santa Barbara”; 23,45 Mari succese ale micului ecran.

Luni, 30 octombrie Programul 1: 13,00 Actualităţi;

13,10 Interferenţe; 14,10 TVR Iasi; 14,45 TVR Cluj-Napoca; 15,20 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi; 16,10 Avanpremieră; 16,25 Ne-am interesat pentru dumneavoastră; 17,00 Emisiune în limba maghiară; 18,30 Desene animate; 19,00 De luni pînă luni; 19,30 Film serial:”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film se ria l:' "Baywatch"; 22,25

Transfocator, 22,55 Teatru TV: ”0a mai puternică”, de August Strindbag 23,20 Actualităţi; 23,40 Cultura în lume; 0,10 Concert Marlboro-Music Tour 1995. • : .

. Programul 2:13,00 Actualităţi; 13,10 Politica între ideal şi real; 13,40 Film serial: “Jucătorul; 14,35 Atlas; 15,05 Film serial “Perla Neagra’; 15,50 Desene animate; 16,20 Fi ta serial: "Pasiuni secrete"; 17,05 Măseaua de minte!; 17,45 Film seriat "Iubiri amăgitoare"; 18,30 jn faţa dumneavoastră; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna nonconformiştilor, 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Formula 3’ 22,00 Film serial: "Santa Barbara*; 22,45 Repriza a treia; 0,30 Jazz Alivt în concert, v

TVR_ CLUJ-NAPOCA: 14,50 Jurnal în retrospectivă .-.cronic* evenimentelor transilvane;. Sport; Observator Cuponul nominativ de privatizare, reportaj-anchetâ la FPP Transilvania. -

Autoruatâ prnn S C. nr. 12871® ff, judecătoria uuj- I Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Ijudetului Cluj, sub nr. J / 12/308/1991 din 122.03.1991 cod fiscal 204409

ILIE CĂLIAN (redactor şef); ^. DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

- REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T e le fo a n e : P u b lic i ta te : te l-fax : 197 .304 ; C o n ta b i l i t a t e : 197.307 ‘ S e c r e ta r ia t - r e d a c to r ş e f ,rc d a c to r iş e f i a d ju n c ţ i , : 191 .681 ; fax : 192.828; S e c r c ta r ia td e r e d a c ţ i e : 197 .418 ; R c d a c to r i: 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 şi 197.507

Secretar de redacţie de serviciu: Maria SÂNGEORZAN T IP A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o r g e B a r i ţ iu " te l . 1 9 3 6 4 2 ,1 9 3 0 9 7