Prof.dr.doc. Ioan BOBEŞ: O v ia ţ ă d e o m , c u s te a g u l m e re u d e s fă ş u ra t

Mîine, 9 iulie, profesorul dr.doc. Ioan Bobeş împlineşte 70 de ani. O vîrstă frumoasă, o viaţă trăită în demnitate, muncă, omenie cu steagul mereu desfăşurat - şi cu fruntea sus - cum ti place să spună. Aşadar, al 7-lea copil al unei familii de ţărani sibieni (din satul Ruşi) • primul copil din sat care aurm atînvâţâm înt superior, singurul pînă în prezent care a devenit cadru didactic universitar • în anul 1952, ca tînăr asistent, a fosttrim is la doctorat la Moscova, dar, neacceptînd r , tema propusă a fugit din Moscova la Cluj, unde timp deun an a supravieţuit ca muncitor - zilier necalificat, a fost apoi. reîncadrat ca asistent, fără să mai fie avansat în următorii 12 ani • în 1972 a obţinut titlul ştiinţific de doctor docent(la oră aceea cel mai tînăr doctor docent din România), fiind în prezent. ' singurul profesor doctor .ddeent, în activitate, din învăţămîntul superior agronomic din ţara noastră « Este, din 1972 încoace, profesor universitar, şef .ţ de catedră la Facultatea de Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca • A .fost, în perioada 1975-1987, secretar ştiinţific f allnstitutuluiA gronom ic • în anul 1983 a primit Premiul "Traian Săvulescu” al Academiei Române pentru lucrarea monografică "ATLAS fitopatologic si protecţia agroecosistemelor” • Pentru activitate didactică îndelungată şi contribuţii ştiinţifice deosebite a fost distins cu titlul de "profesorem erit”/

; (continuare In pag. 13) M ic h a # la B O C U

• S U M A R ® 1♦ Agenda 12+ Roza viaturilor 13

Viaţa politică-14 ' ♦ Artă - cultură 15

ţ Omul şi socieiatea 16♦ Publicitate 17 11♦ Sport 112 ; -♦ Învăţdm înt-ştiinţăll 3♦ Economia/14♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/16

a a r m

ANUL VII NR. 1429 ISSN 1220-3203

SÎMBĂTĂ-LUNI 8-10 IULIE 1995

16 PAGINI 200 LEI

. - Lă acest şfîrşit de săptămînă vrem ea va fi predom inant frumoasă şi caldă, cucer variabil mai mult senin în cursul nopţilor şi al dimineţilor. Izolat averse de ploaie după-amiaza,' cu'deosebire înzona montană. Minimele între 13-16 grade, maximele între 26 - 29 grade.

.(O ctavian N iculescu, meteorolog de serviciu). - * ■

srass

PDŞR se poate lipsi de a lia ţii săi

Gabriela OGNEAN

S e pare că cererea' de a obţine portofoliul de la externe prin' demiterea lui Teodor Meleşcanu, lansată mai mult în glumă d e PUNR la Consiliul Naţional, săptămînă trecută, a fost

luată rapid şi serios nu numai de o parte a presei avidă de declaraţii tari, ci şi de aliatul PDSR, care a respins categoric.orice pretenţie : a a liatu lu i său. - • ■■■£>::

Adrian Năstasc, preşedintele executiv al partidului, a făcut o declaraţie tranşanţă:”Nu vom accepta şantajul PUNR cu nici un risc.-Diri toamnă dacă Va fi nevoie, vom avea un guvern minoritar f sau alegeri anticipate” , a afirmat acesta, adăugind că delegaţia . perm anentă â decis ca săptămînă v iitoare ” să aibă o d iscu ţie lămuritoare atît cu PUNR, cît şi cu PRM, "vinovat” de scrisoarea "aşa-zişilor nemulţumiţi din armată”, PDSR susţinecâ “postul de ministru de externe nu este în nici un caz negociabil'V socotind că ”nu a venit încă vremea politizării acestui minister asupra căruia v se afirmă că preşedintele României are cea mai mare influenţă”.

PUNR niai afirmă că i s-a promis un post de ministru de stat >. prin anexă la Protocolul b ila teral încheiat cu PD SR'' A drian : Năstase însă nu-şi mai aduce bilie aminte dacă acest post era sau nu prevăzut.în documcnh Mai curînd, înclină şâ creadă că nu. : Liderul principalului partid de guvernăm înt nu neagă însă că - PUNR mai are dreptul la cîteva posturi în administraţia locală.7- Mai mult, PDSR nu este dispus să-I schimbe nici pe prefectul de Mureş. Pentru PDSR-işti, înlocuirea prefectului, considerat de PUNR "prea moale”, ar putea reprezenta o sursă de conflict"- într-o zonă locuită în proporţie mare.de maghiari. • v

n Relaţia dintre cele două partide a mai cunoscut perioade de criză şi coaliţia nu s-a rupt Liderii PDSR nu se tem nici de' această dată de ameninţările partenerilor politici. Ei socotesc că Parlamentul ara avea din toamnă legi tehnice pentru adoptarea cărora ”se poate obţine sprijinul altor partide din opoziţie”’. Cu alte cuvinte, ce a . fost greu a trecut; adică Legea .caselor, na ţionalizate ,'L egea învăţămîntului şi Legea privatizării, pe care PDSR nu Ie-ar fi putut promova fără sprijinul partenerilor din arcul guvernamental în aceste condiţii, "partidele aliate şi-ar putea revizui atitudinea” a spus A drian Năstase. Â şadarretţăgîndu-şi sprijinul, aliaţii n-ar .

^ vea d ec ît de pierdut pentru că PDSR şi-ă văzut sacii în car.

Consiliul Europei este un consiliu germaqiin

• Atacul din "Adevărul” vine,' probabil, pe filieră germană-afirmă senatorul Adrian Moţiu, membru al delegaţiei române- la Parlamentul Europei

1 -Dom nule senator, România nu a re prieteni lâ Consiliul Europei?

- Ba da, mai ales provenind din ţările latine. - r •

- C a re n u p re a s în t lu a te în seamă acolo. .Totuşi, d l M artine^ este latin: Cum explicaţi atitudinea sa din R om ânia şi apo i de la Consiliul Europei? ~ ^

- Este latin iii Martinez, dar poate fi'şi cl influenţat în căţitatea pe care o'.are. Ca p reşed in ţe al -Adunării Parlamentare*: î nu •, poate face; abstracţie to ta lă de curentul nefavorabil R om âniei ex is ten t la Strasbourg. Se în tîm p lă aşa nu pentru-că noi, parlamentarii români,» am fi mai proşti decît alţii.. - D ar de ce?--

- Trebuie să ne reamintim ce am spus mai devrem e. .P o litica ' europeană o face Germ ania: . Bineînţeles, ţinînd seama oarecum şi - de a lte - cercu ri ’ politice internaţionale, pe care le domină, totuşi. Exemplele ar avea ca punct de plecare perioada de dinainte de revoluţia din decembrie. Am văzut texte în'care se spunea că nu trebuie făcute investiţii în România pentru că în anul 2000 aceasta au va mai exista ca ţară. Am văzut şi hărţi, care

Festivitate a Federalei Naflonale

â RevoluţionarilorV ineri, d im ineaţă, - l a '

Prefectura Cluj • a avut loc festivitatea decernării unor diplome de onoare, p lach e te : comemorative, medalii, de Către Biroul executiv al Federalei Naţionale a Revoluţionarilor din România, zona A rdeal, A sociaţia ' luptăto rilo r din Revoluţia Română Decembrie 1989 Cluj-Napoca şi Asociaţia L uptătorilor 22 Decembrie

- Turda, unor instituţii şi persoane fizice, cu ocazia sfin ţirii drapelului, de '• luptă şi a depunerii jurămîntului titlu de credinţă faţă de ţară şi popor, în iemn de recunoştinţă pentru ac tiv ita tea depusă în slujba promovării şi apărării idealurilor

(Continuare în pag-16)

I

DIPLOMAFEDERALA NAŢIONALA

■ . • ' . . . . a ' ■' •:■ REV0LUŢ10NARL0R DIN ROMÂNIA

(tu te tla . S/JnfleU dai^tiaUl dt ’UtpfJL al ffuUtaltl a din. România ti a. JtpjutuU

inv\mi*tului dt ntdl»{3 faţă di fată fiS t gTnOtAHULin ADEYARUL tfr CVl> ’ ............

■ dt Otuaxt fi 'p la titla OmafrialA l* um*. dt1 uw&itÎMf'l 0oUt0 tut&iimUa dtpuA lt

afiJtitU idtmituitei fUtmlnt di* 'IkmmbiM f9t». ■

sfîrtecau ţara noastră , "alip ind” provinciile ei la ţă rile cele mai apropiate. Şi asta, în 1988. Cine se joacă cu pixul pe harta Europei nu

/ este un oarecine. Planurile Alcătuite cu mult.timp înainte au funcţionat

'.şi în timpul revoluţiei şî după aceea. \P e fondul învolburat din această perioadă, nu era greu să manevrezi masele de oameni adunaţi în stradă.

.La prima mineriadă, de exemplu, au fost văzuţi oameni care num ai â mineri nu arătau, vorbeau chiar şi limbi străine. La acţiuniledin !2-13 lu iy i, grupul care a atacat sediul M inisterului de In te rne nra fost interesat de nimic în afara încăperii

-unde erau cablurile care asigurau, comunicaţiile cu ţara. La sfîrşitul lunii mai, ambasadorul,american la Bucureşti a 'dat dispoziţii civililor americani să părăsească România. Am avut in fo rm aţii că în acea perioadă Pacepa se afla la Budapsta. Ce căuta el acolo? Iar la Tg. Mureş, în momentul izbucnirii violenţelor dintre rom âni şi unguri, se aflau, echipe de film are din 52 de ţări. Cine le-a informat cu mai multe zile înainte de evenimentele care au adus

(continuare în pag. 16)

Scrisoare deschisăa d resa tă doin itu lu i Ion Iliescu, "

preşed in te le R ontâniei -M ă adresez D um neavoastră, în a) declanşarea unor tensiuni şi

baza m andatului dat de c ă tre conflicte interetnicie în România;' ■ C onsiliu l N aţional al P .U .N .R ., . b) legiferarea segregaţionismului solicitîndu-vă ca în conformitate c u 7" în învăţămînţ, prin organizarea de aT t.i44 , .lit. " a ” din C o n stitu ţia şcoli separa te 'pe c rite rii e tn ic e - R om âniei; să sesizaţi C u rtea pentru minorităţi;Constituţională pentru a se pronunţa . c) darea afară din şcolile mixte a, asupra co n stitu ţio n a lită ţii L eg ii ^ elev ilo r, şi p ro feso rilo r rom âni, învăţăm în tu lu i, respectiv, asupra : începînd din toamna acestui an; • .articolelor din cap. XII.

Solicitarea noastră se-bazează pe următoarele argumente:

1. Jurămîntul depus în Parlament cu ocazia alegerii Dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al României.

2 . încă lcarea , . p revederilo r C onstitu ţie i . Rom âniei art.

. 1,4,6,20,32,-49;51 şi 54 în cazu lartico le lo r din cap.X II a l L eg ii învăţămîntului.

• 3. N erespecţarea prevederilo r Legii nr.33/199?, privind ratificarea Convenţiei-cadrU pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg lâ 1 feb ruarie 1995, respectiv a a r t 12,13 şi 14. :

4. Articolele din cap.XII, al Legii învăţăm în tu lu i sînt în to ta lă , contradicţie cu legislaţia, practica şi sp iritu l european în dom eniu l învăţămîntului. \ ...,' 5. -C onţinutu l artico lelo r, d in ' cap.XII al Legii învăţămîntului este opus Declaraţiei de la Snagov, din 21 iunie-1995, privind "S tra te g ia naţională de p reg ă tire a ad e ră r ii R ţtn rân iei . la U n iu n ea E u ro p ean ă” . ’ ■ ' :

6 . A cceptarea dc că tre D um neavoastră ă .a rtico le lo r dinN . « . -cap.XII, al Legii învăţămîntului şi

d) continuarea procesului de- m aghiarizare a rom ânilor din ju d e ţe le Covasna, H arghita şi Mureş; .

e) asigurarea unui regim de limbă străină pentru limba română £ limba • oficială a statului - în învăţămîmtul pen tru persoanele aparţin înd ^ minorităţilor naţionale din România;: v

f) predarea Istoriei Românilor şi c a Geografici României în limbile tu turor m inorităţilor naţionale la învăţăm întul primar;

g) asigurarea învăţămîntuliv şi instruirii în liceele de specialitate şi în şcolile profesionale în limbile minorităţilor naţionale; - v '*■

h) pregătirea în limba maghiară a m edicilo r ş i 'fa rm ac iş tilo r la U.M.F.iTJrgu Mureş

. 7. Prin Legea învăţămîntului, cap • XII, se împiedică învăţarea limbii - rom âne- de . că tre persoanele . aparţinînd minorităţilor naţionale. > N eciinoşterea lim bii române blochează integrarea socială a persoanelor aparţinînd minorităţilor . naţionale. * ^. 8 .Pentru a se putea susţine articolele din cap.XII, din proiectul Legii învăţămîntului, Comisiei de M ediere l-a fost prezentat un text >

prom ulgarea legii cu actualu l lo r ^falsificat al art. 126 (la nr.crt. 111conţinut va crea condiţii pentru:

Simpla -teroare. de; geograf Ie■ Prin bunăvoinţa unei cititoare din Bucureşti aflăm un fapt stupefiant: într-o broşură de propagandă, pe 1995, a. com paniei -vturistice ”Trafalgar's”, la pag. 77, aflăm că hotelul "Napoca” (clasa Superior T o u ris t).ş i oraşul C luj se află în...”Hungary". Fireşte, eroarea nu e înd rep tată pe pagină 78, unde apare România doar cu Park Hotel din Bucureşti. ,

~ După ce hărţi se vor fi orien tat experţii turistici respectivi, cum îşi imaginează că trec graniţele, cum

: rezolvă schimbul de bani etc. e greu de ş t iu t . . Putem însă bănui că asem enea erori apar d a to r ită circulaţiei unor hărţi care prezintă graniţele României'după o fostă şi dorită, de unii, situaţie...

din Raportul Comisiei de Mediere), votat într*o cu totul altă formulare : în Senat. Acest fapt, cu documentele^ aferente, a’fost prezentat, de către" delegaţia P.U.N.R., preşedinjilor ce lo r . două . cam ere ale.- Parlamentului, înaintea votului flnal - asupra Legii învăţămîntului. Falsul ■

• (continuare în pag.. 16),Cluj-Napoca, 7 iulie 1995 ;

Gheorghe FUNAR, . .preşedinte,-':

Partidul Unităţii • ' ; Naţionale Române '

Novo fX’rm, prin magazinele sale din:

str. C ro itorilo r n r. 2 • j .s tr. Aurei Viaicu n r. 2 (mag. CICLIC);

- 1. i.....' . j i, f ' ' i i ........

1 9 .4 8 .8 11 9 .3 1 .6 0

6 gamă largă de:> şuruburi ţ l p iu liţef ru lm e n ţi ,+ curele trapezoldale ţ i slm erlngurl ♦ scu le de tîm plărle 4F burghie, tarosl, ■ filiere . '

Sik3. -

A D E V Ă R U LIde CBui

AGENDA sîmbătă-Juni, 8-10 iulie 1995 m

• Azi: Sf. Mare Mc. Procopie; Sf. Epictet, p. ?i Astion m. în Halmyris, Dobrogea; Ss. Aquila şi Priscilla; Virgima.

Duminici: Sf. Mc. Pancratie

Ep.tn. din Tauromenia, Sicilia, S f Chirii Ep.;Andrei şi Prov; Sf. Veronica Giuliani, fc. _ _ _

• Luni: Sf.45 de Mucenicifdin Nicopolea Armeniei; Cei 7 fii ai Sf. Felicitaşi m.; Sf. Anton Pecierski.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECT URA,CONSIIUL JUDEŢEAN: 19-6M6 '

•PRIMĂRIA CI.UJ-NAPOCA:19-60-30• PRIMARI/Î DEJ: 21-17-90 . •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZII:36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4*• PRIMĂRIA GHF.RI.A: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 9S5 şl

n-is-io• POLIŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA ClMPIA TUR7JI.-36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3*POIJŢIA GHERLA: 24-14-14 t ^

•POMPIERII: 9?1• APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

11-24-71 -V '.• SALVAREA: 961 : . .

SALVAREA CFR: 9-85-91 , \•INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 J•INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 ■ORA EXACTĂ: 95* "

REOAAlTONOSl4l)E •TERMOfTCARE

DISPECERAT: 1147-4*•REGIA AUTONOMĂ DE APĂ '

CANAL DISPECERAT: U-6M2• s .c " S A L m sr s a

DISPECERAT: 1M5-22 . . COMENZI SPECULE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 tHtl32

ORARUL CURSELOR v : TAROM

Plecări diri Bucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusivPlecări din Cluj-Napocş: ;8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv ,Sîmbătâ:Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14:30 Tariful: 35.000 lei V. . : Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

PLECĂRI MN CLUJ-NAPOCA princîpalcle direcţii

trcmri aecefente, rapide şi inttrdty •8/MAMAJ«MTOMAKE<i*iiiD<#15,05 •BISTRIŢA NASAUD: 15,43 •B1AŞOV (prin Dej): 0^8 •BUCUREŞTI (prin SighJşsan): 0,04; 4 55; 9^3; 14,17; 21,52 ' / (prin Srtlo - Piatra Olt)? 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 04*; 16,14;•GALAŢI (prin Ploicştl-Bnzâu): 9,33 •IAŞt 8,00; 12,5*; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 •

SICHETU MARMAŢIEI: 6,11 TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19;

22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 INFORMAŢII GARĂ: 952 '

. AGENŢII DE VOIAJ CFR KNFORMAŢII: 11-22-12 finttra)

' 11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE dljl AlttOgMTMlI

«Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. •Cluj-Napoca-Tîigu Mureş: 6,30,14,00. •Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30,17,00 «Cluj-Napoca-Abrud: 6,00;14,15. ■Quj-Napoca - Zaliu: 6,30 (nu circuli

duminica); 1^30,14,30;1*,30. «Quj-Napoca - Gîîbiu - Zalău: 6,40_ •Cluj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin ' Gîrbou); 16,30 (prin Hida). : •Quj-Napoca - Şimleul Sihaniei: 8,30,

16,00 ■ >;■■■■■;. ;•Quj-Napoca r Aiud: 12,00. ■Quj-Napoca-Alba-Iulia: 13,00. •Cluj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, simblti, duminici, tuni). •Quj-Napoca - Brad: 14,00. •Quj-Nipoca - Cfcnpeni; 13,15. •Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. r •Cluj-Napoca- Reghin: 16,30. s •Quj-Napoca-Tîrnăveiu; 15,15. •Quj-Napoca • Tîrgu Upkş: 15,25. . 1 •Cluj-Napoca-Topliţa: 14,15. ^■ Chij-Nipoca - Dej: 13,30 (pria Mocio);14>0O<jpria Tîoc). ,

•Chij-Napoca - Huedin: 13,15 (pria Căpuş), 14,00 (prin Sutor).

•Chij-Napoca - Turda 5,30, 6,30; 6,50; 7,20,8,15; 9,30; lO^OfUO,12,30; 13.2Q14.00.14.50.15.00.15 0,16,00,17,00,18.00.18.30;19,00,20,00,21,00,22^0.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

. CURSE INTERNAŢIONALE;din Autogara n : "

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Quj-Napoca In zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 Şl înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi slmbitâ la ora 11,00 4 Cluj-Napoca- Oradea'- Debrecen - Mlskolc, ca plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

I.M<UKMA|11 A utogara 1 :14-34-86 A utogara II: 13-44-88

T ocăn iţa c io b ă n ea scăDc cc aveţi nevoie: 750 g carne dc berbec, 500 g ceapă, 200 g untură,

500 g cartofi, 1 fir cimbru, piper, foi de dafin, 200 ml vin alb'.Mod dc preparare: Carnea sc porţioncază, se spală, se zvîntâ şi se

prăjeşte în ulei încins. Sc adaOgă ccapa tăiată peştişori şi sc căleşte fără să se rumcncască. Apoi sc stinge cu supă dc oase. Cînd este aproape fiartă, sc scoaţc carnea, sc strecoară sosul în carc se adaugă cartofii curăţaţi, spălaţi şi tăiaţi sferturi, a-poi, treptat, cimbrul, piperul, foile dc dafin şi vinul Sc potrivcştc de săre şi sc continuă fierbere*pînă este gat». Se serveste fierbinte. '

BIBLIOTECIm B.C.U. "L ucian B laga"(strada Cliţicilor 2): Zilnic: 8.00-13 45 ; 14.3 0 - 21 .00 ; sîmbătă: 8- 14.00. - . >B Biblioteca jude ţeană "OCTAVIAN GOGA"

Perioada 15.06 - l.OSf. 1995 SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1) şi filialele ORAR: luni, miercuri, joi, 14-19,45; marţi; viucri: 9-14,45; sîmbătâ şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l)ORAR:luni, marţi, joi: 14- 19,45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică -închis. SALA DE LECTURA (str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni : joi: 9-19,45: vinâi: 9-17,45: sîmbătă: 9-13,45: duminică - închis. '_ Biblioteca Academiei (stra­da Kogălniceanu 12 - I4). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9) Orar: luni 10 -14; marţi 12-16; miercuri 13 - 16; joi 12 - 16; vineri 10 - 17; sîmbătâ şi duminică: închis■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: luni- vineri 12 - 16■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vi­neri' 9-14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis v ■■ Biblioteca ClnbBlni Studen­ţesc Creştin (strada Kogălni­ceanu 7-9). Orar: marţi: 18- 19; joi 19 - 20. ,■ BibliotecaCasei corpahri di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.■ Biblioteca C en tru lu i C al-, ta ra l F rancez (strada Kogăli, mceanu 12-14). Orar. luni, marţi/ miercuri, joi: 10-18; vineri: 10- 16; sîmbătă şi duminică închis.■ Bilioteca "Valeriu Bolega" a U niversităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8- 13, duminică: închis..

uasm-l »:<★«. :«1

. Sîmbătâ, 8 iulie 1995.8.30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin;

(S 12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Music by request; 23. Partyon the radio.

• Prşgram informativ BBC Londra: 8; 14; 21 Ştinuniplusradio: 15; 16; 17. .,

• Program muzital: 16.05; 17.05Duminică, 9 iulie 1995

6. Wecţend matinal; 8.30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program dc week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei;21.30Topslow li+;23. Musicbynight. , •

Program informativ BBC Londra: 8; 14; 18; 21.. ' .Ştiri uniphis radio: 15.16. 17. '

Luni, 10 iulie 1995 • • , .5. Matinaluniplusradio; 5.05 Agenda zilei; S.lO'Mcteo; 5.15 Horoscop; 5.25'

Sport; 535 Program Tv; 5.55 Pia’a i economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7,30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului in dircct; 8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Overdose; 15.30 Cokclive; 16.05 Cokelivc; 18.30 Intrcripcrca emisiei; 21.30 Greatcst liits; 22.05 Grcatcst hits; 23.15 Rockraania; 0.45 Music by nighl.

Program informativ DUC Londra: 6; 14; 18; 21 '.. Ştiri uniplus radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17; 22; 23

■ Muzeul Naţional de Artă(Piaţa Unirii 3 0). Orar: zilnic 10- 17; luni şi marţi: închis V.Mnzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătiănu 22). Orar: miercuri r duminică 10 - 17; limi şi marţi: închis ‘ / >

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C . Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul E tnografic al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi dumi­nică: 9 - 17; .luni: închis■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Măre 5). Luni - vineri:9-17; sîmbătă şiduniinică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (stradă Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis. ;■ Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.■ Parcul etnografic "Romulus Vuia” zilnic 9-16, luni închis.

D um inică, 9 iulie Program ul 1: 8,00 Bună dimi­

neaţa!;^ ,00 Abracadabra!; 10,00 Film serial: ”Sally - leul mării” ;10,30 Lumină din lumină; 11,30 Festivalul-concurs'; : al

: ansam blurilor fo lclo riceprofesioniste din România; 12,00 Viaţa satului; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-magazin; 17,50 Film serial: ”S ta r . T rck” ; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robirigo; 20,00 A ctualităţi; 20/50 Film artistic: ”Am fost un băiat rau... Legenda lui Errol Flynn”; 23,10 Tragerea Loto Specia^ 6/49, Noroc şi rezu lta te le • ' concursului Pronosport; 23,20 Filme pe micul ecran; 23,25 A ctualităţi; 23,45 D um inica sportivă; 0,10 MTV; 0,40 A vanprem ieră;. 0 ,50 Nocturn'a lirică. , »

P ro g ra m u l 2 :7 ,00 - , 5 ' x 2 Magazin duminical; 13,00 MTV;

14.00 Film artistic: "Tănase Scatiu”;16.00 T enis: finala m ascu lină a m arelui lurneu W imbledon 1995;18.45 A vanprem iera; 19,00 Un zîmbet pentru vîrsta a tre ia ; 19,30 Film serial: ”Şi bogaţii plîng”; 20,00 M aeştrii teatrului românesc; 21,00 ŢVM. Ivjesager; 21,30 Descoperirea planetei; 22,00 R itm uri'm uzicaîe, 22,25 La puterea a doua; 23,10 Film serial:”Santa Barbara”; 23,55 Visul lui M itică (teledivertisment).

* .L uni, 10 iu lie

P rogram ul 1: 13,00 Actualităţi;13.10 Ecleziast ’95; 14,10 TVR Iaşi;14,50 TVR C lu j-N apoca; 15,20 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi;16.10 Avanpremiera; 16,25 Ne'-am in te resa t pentru dum neavoastră;1.7.00 Emisiune în limba maghiară;18,30 D esene anim aţe; 19,00 De funi pînă luni; 19,30 Film serial: "California visează”; 20,00 Actuali­tăţi; 20,50 Film serial:' "Baywatch”;21.45 Teatru liric: "Romeo* şi Julie- ta” de Charles Gounod,' partea I;

23,15 A ctualităţi; 23,50.Tutţ Franţei la ciclism; 23,40 Teat l liric: "Romeo şi Julieta" (H)

P ro g ra m u l 2: 14 C;l A ctualităţi; 14,10 Politica într.1 ideal şi real; 14,40 Videote«| melomanului; 15,10 Documentaţi15,30 Atlas; 16,00 Deseneanj.1

-m ate;. 1 6 ,3 0 'Film serial: "s f bogaţii plîng”; 17,00 Mâseanadl mintie; 17,40 Film serial: "Aurii noro i” ; 18,30 în f,ţJ dum neavoastră; 20,00 AttJ v izuale; 20,30 Tribuna noni

-conform iştilor; 21',00 TVMl Mesager; 21,30 Formula 3; 22,0*I F ilm serial: ” Santa' Barbara” I22,45 .Repriza a treia; 0,30 Jazz ]

•Alive în concert. .! t v r c l u j -n â p o c a ; j’-ytl

Jurnal în retrospectivă - cronial ’ evenim entelor transilvanei

A vanprem iera emisiunilol S tudioului TV Cluj-Napocal Ob servator;' "Haine de tranziţiei -rep o rta j econom ic.realizatîi| societăţi comerciale specializatt| pe confecţii.” :

Lux AeternaAm întrerupt o mult aşteptată

că lă to rie în «ţara în sorită a străbunilor, pentru a participă la u ltim a călătorie" te restră a colaboratorului şi amicului nostru de od in ioară , prof. A lexandru N eam ţiu , fo s t. cercetăto r la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj.

D inco lo de a sp e c te le , ci bicolore şi tarelor ereditare,ide m ulte ori ineren te ex istenţei nostre efemere, viaţa sa iliistreză în mod pregnant lupta între biae şi r i» , în tre lum ină şi tenebre, m ucată , involuntar, mai m ult de inconştient decît de conştient, în a 'sp iraţia ’ b iaecuv în ta tâ spre Absolut.

Dc departe, depânînd ghemul amintirilor frumoase şi luminoase ale colabărării noastre/am fost lîagă patul agoniei şi expierii sale, trecere a pragului în eternitate, de care nici un muritor nu este scutit şi pentru care fiecare dintre noi ar trebui să fie cît mai bine pregătii

-Îm binînd durerea specific umană cu speranţa salvării prin g ra ţia d iv ină , ţin înd seama de în ţe lepc iunea străbunilor (de m ortuis nil nisi bene) şi avînd ca m em ento îndem nul filosofului (R u g a ţi-v â p e n tru fra te le A lexandru), implorăm şi noi de la Părintele luminilor: Requiem aete rnam dona ei, Domine, et lux p e rp e tu a lu cea t ei. Requiescat in pace!

P. Vasile Maria \ UNGUREANU

Admiterea la invăţâmfntul de artă teatrală! din Cluj-Napoca

Secţia de Teatru de la Facultatea de litere a Universităţii "Babei- Bolyai” din Cluj-Napoca organizează, pentru anul universitar 1995/ 1996, examen de admitere la următoarele specialităţi: A rta actornlii, Regie de tea tru , Teatrologie'(toate la secţia română), şi TeatroI«|k (la secţia maghiară). Programul de desfăşurare a concursului este afiş) în holul Facultăţii de L itere, iar alte informaţii se pot obţine de U' secretariat (tel. 132238). Secţia de teatru dispune de un corp profesoral de elită, cuprinzînd nume de prestigiu, recunoscute pe plan tfaţional din domeniul practicii şi teoriei teatrului. Sînt asigurate toate condiţiile de studiu şi pregătire pentru dezvoltarea aptitudinilor artistice ik studenţilor. Calitatea învăţămîntului teatral clujean a fost atestată de numeroasele premii obţinute la festivalurile naţionale de teatru.

^ P ro g ra m u l ra d io W CIuj«10Vl1Vîulief

L u a i; iu lie : 6 ,0 0 B u n i d im ineaţa, Ş tiri, a c tu a lită ţi şi muzică, revista presei transilvane. D ialogurile- dim ineţii. De la corespoB&wţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 E m isiunea fn lim ba m agh iari. 10,00 B u le tia de ştiri. 10,05 Unda pentru mintt, inimă şi li te ra tu ri. 10 ,29-E stival '95 . Emisiune multiplex. 11,00 Buletin de ştiri; 11,05^R adio cafe. 12,00 R adiojurnal. 12,50-13,00 M usic shop. M uzică de toa te genurile pen tru toa te gustu rile . 13,00 R adiojurnal. M icrofonulascultătorului, 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax.

1 Ştiri, actualităţi şi muzică. în direct cu corespondenţii. 19,00 R adiojurnal. 19,15 M agazin sportiv.20,00 Serata muzicală radio. Universul melomanului. Muzica - în tre com tem poraneitate şi

'u n iversa lita te . A rta lirică şi in terp re ţii ei. C oncursuri şi

festivaluri. T inere talcntc.21,. Buletin de ştiri. . -

M a rţi, ^11 i i l î c i 6 ,00 Bt | dim ineaţa. Şlţiri, ae tua litiţi

. mvizică. Revista presei transifvti|kJ D ialogurile d im ineţii. Dc

e. corespondenţii noştri. Astăzi deşt® ieri. 8,00 .Em isiunea ia lia w maghiară. 10,00 B uletin C ştiri. 10,05 La fin tlna dorili % Emisiune de etnografie şi folck 1 10,29 Estival '95. Emisiune mult | plex. 11,00 Buletin dc ştiri.I I,C I Music shop. Divertisment muzia 1 Toate genurile pentru toate gustării |12,00 R adio jurnal. f2 ,15-13,(| Exclusiv magazin. Sondaj de opiii cultura în actualitate, biserica şi * 8

- Sfatul m edicului. 12,50 Prei | ing.13,00 Radiojurnal. Microfo! gj ascultătorului, 16,00 Emisiunea ii limba m ag h ia răJ 8,00 Radiofi | Ştiri, actualităţi şi muzică. în dirt | cu corespondenţii. 19,f 1 R ad io ju rna l/l 9,30 \ Emisiun: | partidelor parlamentare. 20,00 D | te dorule departe. Muzică popula jjj la cerere.21,55 Buletin de ştiri. ^

C FARMACII J DFarm acii de serviciu: sîm bătă,

8 iulie: Farmacia, nr.5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 11-13-63, orar 8-20, F a rm a c ia n r .l .iP - ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 9-15, F a rm a c ia nr.31 "B alsa- nuim", Cart. Mârăşti B1.R3, telefon11-71-83, ora 8-13, F a rm ac ia nr.32, Cart. Mănăştur I Complex Flora, tejefon 16-18-88, orar 8-13, F a rm a c ia SC ”V adocom ” , str.Marinescu nr.7. telefon 19-12-

76, orar 7-22; dum in ică , 9 iu lie: F a rm acia nr.5 "C le m a tis” , P-ţa Unirii,nr.10, telefon 11-13-63, orar' 8-20, F a rm acia nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 9-15; F a rm ac ia ' SC "V ad o co m ” ,Vs.tr.Marinescu nr,7. telefon 1.9^12- 76, orar 7-22. - '

F a rm ac ii cu se rv ic iu p e rm a- nent:^Farm acia "C orafa rm ”, str. Ion Meşter nr.4* telefon 17-51-05.

G a rd a de n o ap te : F a rm a c ia nr.5 "C lcm atis”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 11-13-63, orar 20-8,

FilmePerioada 7-13 iulie 1995

C lujK- N apoca . • Rcpublica - Masca r SUA -

premferă (9; I I ; 13;-15; 17; 19)• Victoria - între lege şi destin 7 India-prem ieră <11; 13,30; 16;18,30) • A rta - Rămăşiţele zilei y SUA (11;, 13,30; 16; 18,30); M ărăşti - sa la jA ^.Legendele

toamnei - SUA(10; 15,30; 18); sala' B - O răpire cu bucluc - SUA (14; 16; 18) « F av o rit - Academia de poliţie: Misiune la Moscova - SUA (11; 13; 15; 17; 19).,

T u rd a : .Fox - Cînd dragostea ucide -

SUA - premieră • Tineretului - Un ' alt Karate Kid - SUA.. _

C î m p l a T u r z i i : ’ | MuoţUotetc - Secrjful

aa^aajaflUga-aaifaBii - n ii Vr»in

luptătorului Kung-Fu - SUÂ - premieră - Gloanţe şi cenuşă ia Osaka - SUA - premieră,

Dej:A rta - S uperpo lişiste le 2

Hong Kong - premieră; O cauză dreaptă - SUA - premieră. '

G h e r l a :' Pacea - Colopelul Chaiiert -

Franţa - prem ieră - Răzbunare forţată'-’ SUA - premieră. 'N

-ij----

POLICLINICA U INTERSERVISANstr, Pascal}- nr.5, cart.Chewghaîj;INTERNE • CARDIOIXXîll)-; NEUROLOGIE • PSUflATR® ENDOCRINOLOGIE« REUMATOLOGIE* ECOGRAFEE*ALERC DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDUfO.R.L. • OFTALMOLOGIEI GINECOIXXJIE • CXVGOIjOGC PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR ■ ,(Biochimie - Bactcnologic Imunologic - Paraâtologic Teste SIDA) . .ZILNIC, inclusiv DUMINICA | orele 7 - 21Medic de gardă: orele 21 -.7

Rezervare, consultaţii la tel193.939

ALIANŢA ANTIStnCIt- s u f l e tu l n o s t r u ladispo7.il' d u m n e a v o a s t r ă . Tele fonu l i n o a p te , t p l e f o n u l -de

>49,39,39 -âotre oripie 21-0.7- .j

T 5J sîmbătă-luni, 8-10 iulie <995__________ ROZA VÎNTURILOR .__________________________________d l ^ j u j U i '

JO H N M A JO R A R E M A N IA T G U V E R N U L PE N T R U A -S I R E C ÎST IG A A LEG Ă TO R II

(R euter, AFP) M ajor, a cărui poziţie s-a. consolidat în urma victoriei repurtate în competitia pentru conducerea partidului si a guvernulu i, i-a recom pensat pe m iniştrii lo iali, care l-au ajutat să cîştige, promovîndu-i în componenta noului cabinet, la 5 iulie'; în cea mai amplă remaniere din ultimii cinci ani. ' ■ ... '

Fostul ministru al comerţului, Michael Heseltine, a fost numit în lunclia nou creata de vice-pnm ministru şi în cea de prim sccretar dc stat. Supranum it.de presâ:”Regele-Leu Heseltine”, cl va juca un rol central în guvernul M ajor, fund în fruntea a zece comisii guvernamentale cheie srdclinînd o pozijie esenţială în elaborarea si prezentarea politicii guvernului. Investirea sa a fost privită ca un mcsaj transmis aripii de dreapta a partidu lu i, care pune ’sub sem nul în treb ăm oportunitatea strîngern relaţiilor dintre Marea Britanie. si restul ţarilor din Uniunea Europeana (UE). Heseltine conduce aripa pro-Curopeana a partidului.

Major trebuie sa retaca cocziunea partidului său atît de divizat înainte dc alegerile generale, preconizate sa se dcslăsoare cel tîrziu la mi|locuI anului 1997.

M alcoui R ifkind a lost prom ovat din funcţia dc 'ministru al apararn în cea de ministru'dc externe. t l îl va în locu i pe . Douglas JJurd, care si-a anuntat retragerea încă dc luna trecuta. Ritkind, care nu s-a bucurat de prea multa popularitate ca ministru al apăram - datorită reducerilor drastice, ale bugetului pentru apărare;

e ste -considera t de toată lum ea o persoană cu o inteligenţă deosebită si cu o capacitate de a analiza pînă şi cele mal mici detalii. El a fost un entuziast susţinător al unei mai strînse coopcrări m ilita re în Europa, insistînd, totodată, asupra nccesitătu ca Marea Britanie să-si păstreze cdntrolul asupra forţelor sale armate.

M inistrul de finanţe, Keneth C larke, si-a păstrat funcţia la fel ca si ministrul de interne, Michael Howard. Ministrul pentru Irlanda de Nord, sir Patrick Mayhew, o figură centrală în cadrul procesului de pace din această provincie britanică, si-a păstrat la rîndul său portofoliul. Major.i-a dezamagit pe rebelii “eurosceptici”, ale căror atacuri au prccipitat com petiţia pentru conducerea partidului. Astlel John Redwood, fostul ministru pentru Tara Galilor, care a demisionat pentru a putea candida împotriva Iui Major, nu a mai primit nici un portofoliu. M ichael P ortillo , po rt-drapelu l d rep te i, a prim it portofoliul aparărn, o fuhetie dific ilă din punct dc vedere politie, din cârc îl va fi destul dc greu să mai poarte, un război ideologie. Presa nu a fost însă impresionata de aceasta remaniere. Noul cabinet pare a fi la fcl.dc competent sau la fel de neintcresat ca si cel.anterior. Major a adus si cinci irguri complet noi în cabinetul sau compus din 2.1 de membri. Michael. Forsvth si William Haguc, consideraţi novici în cadrul aripii de dreapta a partidului, au intrat pentru pruna dată în componenta cabinetului, Jiind însărcinaţi cu afacerile privind Scoţia si, respcctiv, pentru Tara Galilor. ,

. "rra l i ;-3

P f *' Ha» I W E I i N E V O I E D r . f i U f i M T A S T L A W T i l G J i ?„ • ' . - • .1 - _■ . . . : . ...;■■•■ 5 ■...'

3 “ h i (<ti' i >» H3 tj h ^ i ţM lt /zt whftSfV, ţ? f î î 1 fii, $iHi S j £ S i t a ' J i l l & i I r1 J „-J&sr \ L I a

( “Î J i i g y n ? N e m z M ” d i n 1 7 i * : m e 1 9 9 5 ) - E x t r a s e -

1. E x ista oare-o alternativa la NATO.(neutnilitM e.-fl

• ?.2.~ E x tinderea NA'l O în perspectiva apropiata esfe pare O: realitate..’? Ungaria va li printre primele tân acceptate^? . .■- 3. Ge întîmplă cu cei ramaşi pe

. dinafară ? ■ ..4. ? C are sînt pretentiile si

- consecinţele aderării (arme. nuclcarc, respectiv prezenţa trupelor străine

"pe teritoriulUngarieiXvtiin'dispiine de suficienta:capacitate de finanţare, vom deveni oare ţintă în cazul unui război ? ' .

Prima întrebare Ia care trebuie să ■ dăm răspuns este modalitatea în care vrem Să garantăm securita tea Ungariei. în zilele noastre conccpţia securită ţii se m odifică: în faţa com ponentei m ilita re Capătă

prioritate dimensiunile nemilitare - po litice , econom ice, d rep tu rite omului. O parte m disnensabila a tendintelor noastre de integrare în. Europa este ad ţrarea laUniunea E uropeană '(U E ), .lă NATO şi la U niunea Europei O ccidentale. O rdinea, din punct de vedere al tendinţelor de integrare, nu este importantă: aşa cum v6 in, avea ; posibilitatea. asa vom face. ?. ;/

In acesţ sens, aderarea la NATO este o parte indispensab ilă a stra teg ie i noastre dezintegrare;- europeană si de modernizare. Dar nici nu are alternativă: pentru noi nu ex istă posibilitatea n e u tra lită ţii ,’ deoarecc neu tralita tea nu sc realizează printr-o simplă declaraţie unilaterală. Nici o ţară europeană im portantă nu se angajează să ne

CHINA S-AR PUTEA CONFRUNTA OU MARI OIFICULTĂTI ÎN ASIGURAREA HRANEI PENTRU POPULAŢIEÎM SECOLUL URMĂTOR Jilin, ordonate dc Consiliul dc Stat,

, . . " sînt unica modalitate de a garanta(Reuter) Liderii comunişti. ai aprovizionarea crescătorilor de vite

.C h in e i s îii t . preocupaţ i de ■ din sud. A proVizionarea’slab.ă.şj . m odalitatea de. a asigura hrana preţurile ridicate la hrană creează pentru peste un u iiţiard‘de' oameni’ mari dificultăţi fermierilor care, în în seco lu l al X X l-lea, afirm ă ; loc să continue sâ crească poici,

'.econom işti,' . diplom aţi ' şi preferă să îi sacrifice. Acest-lucru, comercianţi. In centrul dezbaterii se’ potriviţ statisticilor oficiale, a dus află îngrijorarea că China, cu 20 la ' la un excedent dc carne de porc şi sufă din populaţia lumii şi care la reducerea preţului de vînzare. jlpţine şapte la sută din păm întul Mulţi fermieri nu au vrut să-şi vîndă’ arabil, va fi.în curînd obligată-să cerealele, deoarece anticipează o importe cantităţi enormeMe hrană majorare a preţurilor D ar acum li pentru a satisface cererea în creştere, s-a spus că ,li se va--, confisca “în prezent, China nu-şi poate hrăni ' pămîntul dacă refuză, singură populaţia, lucru evident de Guvernul central a anunţat luna doi ani”, a afirmat un om de afaceri trecută că guvernatorii provincialieuropean la Beijing, îm părtăşind conyingerea larg răspîndită că Beijingul va fi în curînd cel ihai mare cumpărător de cereale şi de alte produse alimentare. ,

Producţia de cereale a scăzut în 1994 cu 2,5 la. su tă,’ la 444,5 m ilioane de tone. Exporturile de

vor 4 răspunde personal peniru aprovizionarea cu cereale, bumbac şi ulei vegetal a regiunilor lor. în acelaşi timp, importurile vor fi totuşi T ecentralizate. A cest lucru va amplifica, potrivit ujior diplomaţi şi economişti, lipsurile, inflaţia, spe­cula şi reg ionalism ul. “Dacă

orez şi porumb sînt interzise, iar guvernato rii p ro v in c iilo r, vorimporturile de cerealc vor atinge 40 m ilioane tone pînă la sfîrş itu l secolului, potrivit previziunilor unor agenţii occidentale.de specialitaţe.

In presa de stat chineză se afirmă c i unele provincii-grînar din nordul ţârii nu vor permite ca cerealele lor si treacă dincolo de frontierele lor. Recente'transporturi de urgenţi de porumb din provincia nord-estică

răspunde personal dc aprovizionare, ei vor lua m ăsuri pen tru ca p rodusele pe care le c u lt iv i să rim în i acolo unde au acces Ia ele”, a spus un diplomat occidental de la Beijing. Dar în opinia unui agronom olandez , s-ar putea ca provinciile mai înapo ia te s i dey ină g rînare pentru p rov inc iile mai industrializate. ' ,

■•garanteze neutralitatea.Decizia în pr ivinţa extinderii

NATO spre Est a fost luată. Dar punerea ei în aplicare nu se poate face imediat. Decizia politica nu înseamnă însă că în.mod automat Ungaria se, va afla în tre ţările adm ise, nici că pentru a fi, mai repede admişi nu avem nim ic de

■ ţicu t. î n - pof i da t unor afirm aţii contrare, discuţiile în jurul aderării la NATO nu frînează procesul de extindere. ■. -■■, ■ >' . . .. ( . , Extinderea NATO trebuie. sa)W

desfăşoare ' î n r a s a fel 'în c ît ‘sa întărească securitatea Europei în general. A ces iiu c ru 1 este posibil numai dacă în procesul extinderii se iau :;în considerare şi ’ vor fi satisfăcute în ,m ăsură posibilă şi ■interesele legitime de"securitate ale acelora care deocam dată sau pe termen lung nu vor intra în Alianţă. In acest sens trebuie să se stabiltască nişte relaţii în primul rînd cu Rusia şi U craina,::c^re să garahteze că ex tinderea NATO > va spori şi securitatea acestor state: ; .

Lucrul cel mai important însă este conştientizarea faptului că aderarea la NATO şi inevitabila modernizare a ^ării legată de ea înseam nă şi sarcini interne serioase care nu pot’ fi amîuăte, de care depinde viitorul ţării... : ~ '■■ v:~'

în sfîrşiţ, trebuie să ne pregătim pentru ca lita tea de m em bru' cu convingerea şi intenţia că vom fi. participanţi activi la elaborarea politicii A lianţei, căci în ceea ce priveşte securitatea europeană va.fi vorba de problem e de noi şi regiunea noastră şi unde - cu toată m odestia - putem afirm a că posibilităţile şi cunoştinţele noastre sînt indispensabile.

Pentru a reuşi în demersul nostru trebuie să acceptăm c i integrarea înseam nă o nouă concepţie a suveranităţii, acceptarea faptului c i în acest caz renunţarea la o parte a suveranităţii înseam nă că şi alţii renunţă la o parte a suveranităţii proprii şi acestea în ansam blu întăresc suveranitatea tuturor. :

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE nESA

L U R JE ’ S W R L D 0123 June 50 95

' “ J» H ^ r '> t-r.

‘ • \ \

CESttSS Warldw ae Copyrj it bv CARTOONEWB NTEflNATCHAt Sypdi«*ta.'H.Yr,iJSr.

NATIONAL NEWS AGENCY

A 5 O - A â W 3 ¥ E

A FOST SÂRB CU SQBR&ETA*

(A F P ) Atît secretarul general al ONIJ; Boutros Boutros-Ghali. cît si p rcsed in te lc-l'ran tc ij Jaeques Chirac, au subliniat în alocutnmile lor rostite cu ocazia uner şedinţe solem ne n eccsita tca .d e a lacc N aţiun ile U nite mai c lic ien te în ihcnţinerca păcii si acordarea dc arsistenţâ în vederea dezvoltam . Amîndoi au criticat Statele Unite, B ou troş-G halr făoînd apel la “ responsabilitatea statelor, si înjnod deosebit a celor mai puternice dintre ele” în susţinerea ^Câştikbr albaJilreV. iar Chirac adresînd fnvitatia dc a,nu lăsa izolaţionism ul “ să am eninţe S tatele Uni te, scuzaţi N aţiunile U nite” . Carenţa contribuab ililo r financiari ai ONU “si în primul rînd a primului d in tre aceştia” îi Banalizează pe bunii contribuabili “şi dublu pc cei care îşi pun cetăţenii în serv iciu l opera ţiun ilo r de menţinere a păcii", ;j afirmat Chirac, v izîndîncă o dată Statele Unite.' -La- tfibunâ decorată cu drapelele ONU, al Elveţiei, Genevei şi Franţei, Boutros-Ghali şi-a exprimat regretul faţă de “reala criză âe încredere” pe! care o cunoaşte în prezent ONU , confruntată cu conflicte.în majoritate

F 5 S A P S A O I M U

Ă T D r S I T A

!n interiorul statelor mai-degrab.ă, decît interstatale.-.“'Este-indispensabil, ca mandatele încredintatc ‘Căştilor’ a lb a s tre ’ sa fie rea lis te • şi, coerente”.”Ordfnea politică dc după războiul recertrebuie încă'ediitcatâ, iar sOrşitul antagonismului dintre E st si V est nu a adus după sine epoca de pace şi dezvoltare pe care eram în drept să o aşteptăm”, a ina-i precizat Boutros-Ghali. ;

Dc asemenea, Ja.cques Chirac a relevat că “lumea dc.după râzbojul rece, purtătoarea atîtor speranţe, a

. deşteptat totodată instabilitatea, toate conflictele f)e carie existenţa-celor două" blocuri le-a ascuns vederii”. Chirac şi-a dcclarat sprijinul fată dc lărgirea Consiliului de Securitate la noi membri permanenţi: Germania, Japonia şi fără .îndoială unele 'ţări mari din Sud. în ceea ce priveşte fosta Iugoslavie, .Cbirac a subliniat că Franţa este favorabilă “împreună cu mediatorul'UE, Cari Bildt, găsirii unei soluţii negociate ccliitabile, ştiind'că timpul este îri. defavoarea păcii”. în Bosnia, “Eurdpa.şi OfîU îşi riscă credibilitatea şi chiar mai mult: valorile care stau la baza lor” , a afirmat preşedintele francez. . ■

PARLAM ENTUL DIN CRIMEEA

A ALES UN PREŞEDINTE

PRO-UCRAINEAN(Reuter) Parlamentul din pe­

ninsula ifcraineană Crimeea a ales-, la 6 - iulie u n ' lider pro-Kîev,; semnalînd, după cît se pare, o ofertă . d e . a'- pune . capăt a sp ira ţiilo r;» separatiste într-o regiune dominată s dc etnici ruşi. Deputaţii au votat cu . o majoritate confortabilă în favoarea centristului Evgheni Suprumuk, Care a promis câ va găsi un teren comun v cu Kievul. Cu o- zi- în a in te - parlam entarii îl demiscse/ă- pe ■ preşedintele prorus Sergbei Ţekov • pentru faptul că nu reusiste sâ.. ajungă la un compromis cu Ucraina. • “Toate acţiunile parlamentului dm Crimeea vor.fi în concordanţă cu legislaţia ucraineană; Prima mea vizită va fi Ia Kiev” ; le-a declarat; Suprumuk reporterilor după votul desfăsurat-la Simferopol, capitala: C rim eii4 , , - ■

Majoritatea liderilor anteriori din peninsula au urmărit să se distanteze ) dc Kiev si sa-: ser apFopie dc * Moscova. Aproximativ doua treimi din cele 12,7 înilioatic de locuitori ■ ai CnmciLsînt etnici tusi si regiunea > {i tăcu t parte dm Rusia tnnp de; secole, pînă în 1954, cînd Kremlinul a cedat-o: (jcraincY,. pe atunci 'o r : republica a-Unwmi:Sovietice,. drept"1' “cadou” . Cn înecau Htefluat cererile. > /gom otod'-c r r i vmd o mal mare autononiie-după *e Kievul a lansat. în luna martie o olensivă împotriva separatismului: Liderii ucraineni au :■ pus în afara. legii Constituţia C rim cn. au subordonat .guvernul - acesteia K ievului st au interzis - luneţia.de:prescdinte al regiunii ”

D ecizia parlam cntului.;î; 'fo st • probâbiV m lluenţată de alegerile, " locale, deslăsurate în urmă cu, două - sâptămîtfi,. în j.care candidaţii ;; prom oscoviţi au suferit o. grea în lrîngere, ca’ o jeacţie 'îm potriva; naţionaliştilor ruşi din parlament. : Supruniuk a dcclarat că este în favoarea redării controlului asupra . - problemelor locale guvernului re- >. gional, inclusiv controlul asupra .; em nei organizate si soluţionarea ' tensiunilor cu tâtarfi din Cnineea. El a mai spus că va căuta să realizeze ; un com prom is cu facţiunile din , parlament orientate către Rusia şi ’ “ va încerca să stabilească relaţii ; echitabile atît cu Ucraina, cît şi cu • Rusia”

D ar deputatii prorusi afirmă că • votul pa rlam en tu lu i^ spulberat speranţele într-un ajutor financiar sau politic din partea Kremlinului.

P R INBIOLOGICE, IRAKUL FACE- (AFP, Reuter) Irakul a refcunoscut pentru prima dată că a dezvoltat timp de mai mulţi ani un pro­gram de arme biologice “cu caracter ofensiv”, a anunţat R o ltE keus , preşedintele Comisiei speciale a ONU însărcinată cu dezarmarea Irakului (UNSCOM).

Programul irakian privind armele biologice a fost conceput la sfîrşitul lui 1985 iar producerea de agenţi destinaţi fabricării de arme biologice a început în 1989. şi a.continuat pînă în 1990: clostridium botulinum, o formă'de otrâvire alimentară, şi bacillus anthracis, un agent lental. “Mari cantităţi din aceşti agenţi au fost fabricate şi depozitate sub formă concentrată la Al Hakam”, a relevat Ekeus înainte de a preciza c i “toată producţia” a fost “distrusă în octombrie 1990 în faţa .iminenţei ostilităţilor” in Kuweit.• Experţi ai UNSCOM urmează s i se deplaseze din noii la Bagdad. Comisia va trece apoi la efectuarea verific irilo r necesare şi va prezenta C onsiliului de Securitate concluziile sale “cît mai curînd posibil” .- A tîta timp cît UNSCOM nu va certifica faptul c i

Irakul s-a conform at ob liga ţiilo r sale în dom eniul dezarmării, sancţiunile ONU ţi îndeosebi em bargoul' asupra petrolului, va rămîne în vigoare. Washingtonul şi Londra pun condiţii suplimentare în vederea ridicării embargoului., . . .

SAUDEARME UN PAS IN DIRECŢIA ONU ^;. 'D ocum entu l UNSCOM m enţionează şi o altă problem ă legştă de “proiectu( 1728” al Irakului, ce ' vizează fabricarea unor reactoare de rachete interzise. .: La începutul anului 1995; Comisia a descoperit ma­terial achiziţionat de-Bagdad în cadrul acestui proiect.; Irakul a afirmat că toate elementele “proiectului 1728” au fost d istruse în urma raidurilor aviaţiei aliate în timpul războiului din Golf. Cu toate acestea,‘UNSCOM a'descoperit cinci elemente legate de .program ţ i a cerut distrugerea lor, lucru pe care Irakul a refuzat să îl facăj

V iito area reexam inare a problem ei sancţiunilor ‘ împotriva Irakului va avea loc la 11 iulie tn C onsiliul' de Securitate. Numeroşi diplomaţi au exprimat opinia unanimă potrivit căreia recunoaşterea irakiană privind armele biologice esţe un element “foarte pozitiv”, dar au exclus o ridicare a embargoului în perioada imediat- următoare. Franţa, Rusia şi China, cate sînt favorabile . ridicirii embargoului asupra petrolului, nu vor vota In acest sens p înă c înd Ekeus n u -ţi va m anifesta convingerea că Irakul şi-a distrus armamentele. Statele U nite şi-au m enţinut poziţia de a nu.vota ridicarea embargoului susţinînd că Irakul trebuie mai întîi si se conformeze fiecărui aspect al fiecărei rezoluţii a ONU adop ta ti de la invadarea de c itre el a Kuweitului, tn august 1990. ’ J ^

A D E V Ă R U L- d o O l u l VIATA POLITICA sîmbâtă-Iuni, 8-10 iulie 1995(Tp— — ------ — — ---------- -------- ----------— ■ ■■■■ ^

în relaţia cu PDSRPentru PUNR

a sosit momentul adevărului

Deşi ne aflăm în plină vacanţă parlamentară, viaţa politică din România se menţine la cote înalte. După cum v-am informat, Adrian Năstase a fost cel care, aruncînd mănuşa, a răspuns cererilo r PUNR pe care le-a ca lifica t "şantaj politic". Firesc, reac|ia PUNR nu a în tîrz ia t să apară, Vaier, Suian declarînd: "Pentru că s-a vorbit despre şantaj, s-a vorbit despre respectarea unor înţelegeri cuvenite, vreau să vă relev că noi ne delim ităm şi respingem asemenea ap rec ie ri. care sînt nu numai inamicale, dar şi lipsite de orice temei. Noi nu am solicitat niciodată în cadrul discuţiilor cu PDSR decît ca acest partid să-şi respecte înţelegerile pe care. liderii lui şi-au pus semnătura. Dar dl Năstase a uitat aceasta înţelegere; o trece cu vederea, o încalcă, îneît dv. veţi judeca ce diferenţă poate să existe între ■*o ceapă degerată şi ‘ cuvîntului-domnului Năstase.

Socotind că ”a sosit momentul -

adevărului” secretarul general al PUNR, dl Vaier Suian, a precizat că "PDSR nu a dorit adoptarea Legii învăţămîntului încă de anul trecut” pentru ca fondul de 4 la sută din PIB alocat învăţăm ni­tului să nu influenţeze bugetul pe 1995, dar şi pentru că nu a reuşit să ia o dşcizie fermă în ceea ce priveşte capitolul XII. Evocind situaţia prefectului de Mureş, a mai spus că, jurist de profesie, deci neîncadrat politic, acesta a fost propus de PUNR. Ulterior,

- "printr-o manevră lipsită de.faîr- play”, prefectul a fost obligat să se înscrie. în PDSR, situaţia nefiind nicidecum un caz singu­lar, ci doar o faţetă a şantajului politic practicat pe scară largă de majoritar. Apreciind calităţile umane, patriotismul şi onestitatea dom nului M eleşcanu, V aier Sujan a declarat că PUNR apreciază atitudinea minstrului de externe, "inapentenţa sa pentru politică putînd trăda de fapt o inapetenţă pentru PDSR” Acesta mai speră că soluţia vizînd schimbarea ministrului de externe să'se rezolve "prin...aderarea la PUNR a lui Teodor Meleşcanu”. Să fie această din urmă declaraţie

- şi un nou test pentru bunul umor al domnului Năstase?

.Gabrjela OGNEAN >

Legea învăţămîntului si discriminarea etnică

Uniunea C adrelor - D idactice, Maghiare incită întreaga maghiarime

*; să nu renunţe; la . lupta pentru folosirea liihbii materne, la dreptul firesc de învăţâţtiînt în : lim ba '

-maternă, lăsînd deci în mod perfid " să se subînţeleagă că Legea

Învăţămîntului ar stipula o astfel de • abcraţie.;Aceeaşi uniune, după ce menţionează "prevederile abuzive şi discriminatorii”,care '„'constituie un-pas înapoi/Şi faţă de Legea ■ Învăţămîntului ' din - perioada ;

comunistă”, faCe apel lă presa scrisă care să informeze opinia publică " despre nelegiuirile ce i se pregătesc. Dînd curs acestui apel, consider că într-adevăr este foarte important si necesar ca opinia publică din ţa ră '

; (inclusiv cea de etnie mâghiarâ şi ; cea de dincolo de Arcul Carpatic,

■ care, din păcate, cunoaşte doar aproximativ realităţile transilvănene) şi din străinătate să cunoască realitatea referitoare la învăţămîntul universitar în limba maghiară (exis­tent în mod neîntrerupt de după cel . de-al doilea război mondial) şi în

« legătută cu care se duce fără răgaz şi - fără jenă o acţiune de dezinformare diabolic regizată. De la început trebuie recunoscut că într-adevăr prevederile legii s în t’ discrim inatoare, deoarece-favorizează în mod'evident membrii

' m inorităţii m aghiare, cărora , în N cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai”

din Cluj-Napoca, li se asigură cifre de şcolarizare separate, la secţiile

^facultăţilor , de fiz ică ,, chim ie, matematică, biologic, geografie (pe lîngâ cea de litere) în care toate disciplinele, inclusiv lucrările prac­tice, se efectuează numai în limba maghiară. Privilegiile dobîndite în acest fel dc către m inoritatea maghiară pe baza d iscutabilu lu i principiu al discriminării pozitive permite absolvenţilor de e t n i e , maghiară să ocupe la examenul dc admitere în ordinea mediilor o parte locurile alocatc sccţici române şi toate locurilc rezervate sccţic i maghiare, dacă obţin cel puţin.

. media 5 Ia lucrările scrise, corcctatc dc cadrcle didactice dc etnic maghiară. în accastă situaţie unii dintre candidaţii dc la sccţia română' pot fi respinşi din lipsă dc locuri, în timp cc eolegii lor maghiari sînt admişi la facultate Ia sccţia maghiară cu note mai mici dccît cca a ultimului candidat admis la sccţia

română. Acest, fap t constitu ie desigur o aberaţie de neconceput-. oriunde în lume, noi însă o admitem. Evidenţele facultăţilor de fizică, matematică, chimie şi biologie arata ca cel -puţin 49 de absolvenţi de liceu de 'e tn ie m aghiară sînt înmatriculaţi în anul I numai în acest an şcolar la secţia română, ceea cc de fapt este foarte normal; pentru că orice absolvent al şcolii medii este liber să opteze pentru secţia pe care o doreşte. Nu poate decît să ne bucure faptul că studenţii de etnie inaghiară doresc să studieze în limba română, spre a se putea încadra mai bine în viaţa ţării ai cărei cetăţeni sînt, neţinînd cont de obsedantele îndem nuri ale UDMR la separatism ul învăţăm întulu i pe c rite rii etnice. La p riv ileg iile m enţionate anterior se adaugă ş i . faptul că pentru studenţii maghiari sînt admise în mod excepţional şi- grupe de predare sau subgrupe de lucrări practice cu număr redus de studenţi, sub cifra obligatorie pentru grupele de studenţi români. Iată* deci, cît este de justificată plîngerea aberantă a d-lui Takacs Csaba că "nici chiar în regimul de tranziţie fasc ist.d inain te de '40 (? !) nu a ex is ta t un atac atît de n im icitor împotriva sistemului de învăţămînt m inoritar” . Iată pînă unde poate merge, reaua credinţă, făţărnicia celor ce, cunoscînd desigur realitate^, continuă totuşi fără de răgaz şi jenă să dezinformeze opinia publică, să aducă în mod deliberat, bine organizat şi pe această temă mari prejudicii imaginii ţării noastre' }n străinătate.

Prof. dr. Sorin MAGER ; ' Decanul Facultăţii de

Chimie şi Inginerie . * Chimică

A ristide Buhoiu:România, o ţară pe calea

democraţiei"■ - Aristide Buhoiu, ce amintiri vă leagă d rC Iu j-N ap o ca?

- Să zicem mai în tîi ca amintirile clujene sînt legate de o antenă'. Cea a postului de radio Cluj, unde am. debutat cu mulţi ani în urmă. Unde" mi-am făcut primele prietenii gazetăreşti, unde am şi făcut primele tentative de a depăşi sfera regională.. Prin colaborările cu Radio Bucureşti

'mi-am făcut o deschidere spre publicul larg românesc'. 'Am efectuat prim ele transm isiuni directe de fo tbal, fiind şi un suporter al "Universităţii” Cluj. Nici nu se putea altfel. ”U” era- doctorul M ircea Luca, M arcu, Mateianu. Moguţ, R ingheanu, Ivansuc, oameni foarte apropiaţi sufletului mbu. Era generaţia noastră. Nu poţi să nu vibrezi la ideea câ acest oraş; Cluj-Napoca, ă rămas un Heidelberg românesc. Erau anii speranţelor noastre, dar şi anii în care foarte m ulţi au dispărut sau au fost arestaţi de fosta Securitate, din d iferite motive. A m intirile sînt şi frumoase şi dureroase. _

.-.Aristide Buhoiu a revenit în o raşu l tin e re ţ ii sa le . Cu ce gîm luri? Cu cc p lan u ri?: -'.Trebuia săyin după 15 ani şă

mă rcîntîlnesc cu nişte locuri care au însem nat form area m ea 'ca

publicist. Am revenit deoarece intenţionez să fac nişte investigaţii privind istoria emigraţiei româneşti în Statele Unite. Majoritatea vechii imigraţii româneşti din Statele Unite este ardeleană. Ardelenii plecaţi la

' sfîrşitul veacului trecut, la începutul acestui veac, din Im periul; H absburgic. -Pentru a-şi căuta libeţtaţea, dar şi pentru a încerca să devină oameni cu un potenţial eco­nomic. Lozinca timpului fiinâ atunci ”mia de dolari şi banii de drum” . Mulţi au revenit în România Mare, au p a rtic ip a t, la p ro c e s u l.d e m odernizare a ţării. în preajm a războiului s-au repatriat în Statele U nite, a lţii au fugit din faţa prigoanei comuniste imediat după război. în momentul de faţă exista în .S ta te le U nite aproxim ativ un m ilion de vorb ito ri de limba română."Să revin la întrebarea dv. Pot să vă spun că^datorită unui clujean de excepţie, Sever.Mureşad,

: a fost posibilă campania românească p riv ind im aginea Rom âniei în' S ta te le U nite , în în trega lume. România ca ţară, ca popor. Sever Mureşan a înţeles, din primul mo­ment, că imaginea României în lume este d is to rs io n a tă . Şi din vina noastră. D ar. şi din vina guvernanţilo r. Exem ple? Turcia

_ alocă sute de milioane pentru pro­paganda tu rcească în lumea

turcofonă. Budapesta alocă 64 de m ilioane de do lari. R om ânia investeşte 1 milion. Sînt cifre care vorbesc de la sine.

- Sever M ureşan in tenţionează dezvoltarea unei reţele p ro p rii de televiziune, publicaţii, numele dvs.

> fiind des m enţionat ca posib il d i­rec to r.

- La sugestia lui Sever Mureşan ne-am g în d it să publicăm ”Universul” sub forma unui cotidian în România. Şi sper câ acest lucru să devină posibil. Sever Mureşan a decis să pună pe picioare şi un post de te lev iz iu n e . Nu concuren t a l te lev iz iun ii dc sta t, nu ca o diversiune împotriva unor instituţii,: ci în ideea de a da un orizont mai larg telespectatorului român, Un alt scop a l v iz ite i m ele îl constitu ie p rom ovarea rev iste i ’’A m erica Magazin”, ajunsă şi la Cluj, o revistă ce v rea să promo'Veze o a ltă mentalitate. v< ;

- Pu tem n u an ţa?- Se vorbeşte de piaţă liberă. E

inc ip ien tă . D ar e dom inată de o concepţie bolşevică de centralizare. Legile bancare nu sînt clare, din care .cauză nici investitorii străini nu se înghesuie în România. Dar ce poţi aştepta de la diriguitorii de azi; care au crescut în forma economiei de piaţă. Singura şansă ar fi ca ei să se retragă, lăsînd loc tinerilor. România nu este încă o ţară democrată. £ o ţară pc calea dem ocraţiei. M ulţi

răspîndesc ştiri false în comunităţile româneşti pe ideea că aici nu s-a schimbat nimic.Nu e adevărat, s-au schimbat multe. Nu în ritm ul dorit de noi. B nevoie de cel puţin o generaţie care să modifice mentalitatea.

: - P resa rom ânească?- Nu sînt de acord cu cei care

susţin câ printre marile victorii reputate în Decembrie 1989 se află şi libertatea presei. Există o libertate apresei.dar oamenii nu ştiu nici acum ce să facă cu ea. Bîntuie calomnia, dezinformarea, - manipularea, nu asta şi-a dorit românul. Am impresia că mă aflu într-un război civil, al nervilor,, al presei. O presă care confundă zvonul cu ştirea, calomnia cn

1 pamfletul. Ori, din acest puiict. de vedere, faptul câ am fost înjurat mi-a ajutat. îmi făceam probleme dacă aş fi fost lăudat. Stă numai în noi să apropiem oamenii. în presa rom ânească există profesionişti. Şi există şi la ziarul .dv.;'

Demostene SOFRON

Ungaria contra României: 1 9 3 8 -1 94 0

De la pretenţii tot mai agresive la rapt teritorial (VIII)

1940 fe b ru a r ie 9 - Szto jay Dome, ministrul Ungariei la Berlin, răspunde lui Teleki Pal, - care se, interesase dacă nu cumva Germania , intenţiona ■Şă atace România şi va solicită în acest scop autorizarea trecerii trupelor prin Ungaria - câ un atac german împotriva României ar. avea loc în următoarele cazuri: ” 1. Dacă România ar deveni obiectul unei agresiuni şi astfel s-ar pune în pericol,» regiunea . p e tro life ră (Ploieşti); 2.,Dacă Anglia şi Franţa ar porni o acţiune în Balcani care ar duce la încetarea livrării de petrol de către România şi 3. Dacă guvernul Rom âniei ar înceta din. proprie iniţiativă livrările de petrol către Germania.

1940 fe b ru a rie 22 - Oficiosul englez "D aily T elegraph” scrie: ”Este clar că Ungaria, încurajată de Germania, şe pretează jocului ei”. Germania cu o mînâ o împinge ”sâ ridice tonul în problema revizuirii teritoriale, iar cu mîna cealaltă oferă României garanţii contra unei agresiuni din partea Ungariei”.

PAC va introduce o moţiunePartidul Aliaţei Civice va in- a avut "o prestaţie sub orice

troducc, la începutul viitoarei critică”. Gyorgy Fronda - UDMRsesiunii parlamentare, o moţiune ' ?j Adrian Severin - PD s-auprin care va solicita anularea prczcnla, mult mai bjnej în inja.mandatului delegaţiei parlamen­tare a României la C onsiliul Europei, a dcclarat vicepreşe­dintele accstci . formaţiuni politice, Nicolac Ţăranu.

Nicolac Ţăranu a apreciat câ delegaţia României la Strasbourg

PAC, dar nu în interesul României, . ci în. scopuri personale. Senatorii Florin Botică- PDSR şi Valentin Gabrielescu- PNŢCD au fost acuzaţi de "lipsă dc,competenţâ”. ■

1940 februarie 26 - Ministrul'de Externe a l Ungariei, Csaky Istvan, îi adresează-o scrisoare lui Ciano, om ologului săli italian, cerîndu-i sfatul pentru cazul în care Germania ar dori sâ treacă cu trupele sale pe teritoriul Ungariei, spre Balcani.

1940 în c e p u tu l lun ii m artie - Ciano recom andă ungurilor sâ nu atace România împreună cu trupe germane, în caz de atac al acestora, ci abia după terminarea acţiunii să ocupe Transilvania sub motivul că trebuie să se îngrijească de populaţia m inoritară maghiară de pe acest teritoriu, astfel Transilvania nu va trece în stăpînirea Germaniei.

1940 m artie 14 - Secretarul gene­ral a l M inistru lu i de externe al U ngariej declară ”că relaţiile româno-ungare au ajuns la un punct critic. Sugestia contelui Ciano de a ne m ulţum i deocam dată cu o ameliorare a statutului minorităţilor este perim ată. - Noi - credem, dim potrivă, câ a sosit momentul modificării teritoriale” .

1940 m a rtie 18, tre c ă to â re a B re n n e r - întrevedere H itler - Mussolini. F iihrerulnu aminteşte dictatorului italian de vreun atac german în sud-estul Europei, exprimîndu-şi dorinţa să se menţină o stare „de linişte în această regiune” .

1940 m artie 23, Roma - Are loco întrevedere între Teleki Pal, prim- m in istru l guvernului ungar şi M ussolin i. şi Ciano. Ducele îl sfătuieşte pe conducătorul politic ungar că ţara lui trebuie "să aştepte

cu răbdare soluţionarea pretenţiilor sale te rito ria le faţă de România. Teleki expune amănunţit pretenţiile teritoriale ungare faţă de România.

1940 aprilie 1 - Are loc o şedinţă a C onsiliu lu i de M iniştri ungar pentru a se hotărî ce răspuns să se dea Germaniei la o eventuală cerere de tranzit a trupelor Reichului spre România. Teleki consideră că nu trebuie luată nici o hotărîre pînă nu se cunoaşte punctul de vedere al guvernului englez, deoarece erau încă în vigoare garanţiile anglo- franceze acordate României la 13 aprilie 1939. Csaki se pronunţă însă pentru aprobarea'trecerii trupelor germ ane şi a propus ca acţiunea germ ano-ungarâ îm potriva României să fie prezentată lumii cao acţiune anti-Comintern - astfel ea ar putea fi ju s tifica tă în faţa Occidentului. Punctul de vedere este

- sprijinit şi de Horihy.1940 începutu l lui ap rilie - Se

desfiin ţează p lanu rile îna ltu lu i Comandam ent al W ehrm achtului privind ocuparea României.

1940 a p rilie 6 - La reuniunea comună dintre Teleki, Csaky, Bartba- m inistrul A părării N aţionale şi W erth - şeful Statufui M ajor, s-a re a liz a t un acord în p riv in ţa în ţelegerii cu Germania pentru o colaborare militară contra României. G enera lu l W erth . prim eşte însărcinarea de a e labora două proiecte în acest sens: pentru cazul unui atac comun germanO-ungar împotriva României şi pentru-cazul autorizării trecerii trupelor germane prin Ungaria spre România. Poţrivit celui de-al doilea proiect, guvernul ungar urma să obţină permisiunea sâ ocupe Transilvania şi Slovacia de Est? (Va urma)

Vasile LECHINTAN

PNL rămîne ataşat ideii de unitate a opoziţiei

Partidul Naţional Liberal rămine profund ataşat ideii de unitate i opoziţiei, aşa cum este ea exprimată prin Convenţia Democratică, şi mai ales sistemului de liste unice în alegeri, se arată într-o declaraţie prezeiitată.de Viorel Cataramă, vicepreşedinte al PNL, în cadrul conferinţei săptămaiale de presă. Atît. domnia sa,, cît şi

Îireşedintele acestui partid; Mircea onescu Quintus, au subliniat că PNL Va respecta angajamentul luat prin

semnarea protocolului CD'R, care prevede participarea în alegeri pe liste unice. în altă ordine de-idei, senatorul Emil Tocaci a atras atenţia că reacţiile negative ale UDMR - şi ale altor partide fată de Legea învăţămîntului sînt "nefondate şi răuvoitoare’. Atacurile UDMR la adresa acestei leg sînt, de fapt, îndreptate împotriva ţării a spus senatorul liberal. Pe de ’alti parte, conducerea PNL şi-a exprimai dezacordul faţă de apelul Ii nesupunere civilă lansat de liderii UDMR minorităţii maghiare din România. "Este cel puţin necreştin sâ inviţi o populaţie să refacă incidentele de la Tîrgu M ureş", a adăugat vicepfesedintele PNL, Radu Boroianu, referindu-se Ia atitudinea episcopului Laszlo Tokes.

"Integrarea României depinde de performanţa reformei" - ♦

Convenţia Democratică din România ”a susţinut permanent’ poziţia guvernului în direcţia integrării europene, dar "nu poate cauţiona la infinit” discrepanţele dintre politica internă a actualei coaliţii guvernamentale şi declaraţiile zgomotoase” despre integrare, a

afirmat Emil Constantinescu, preşedintele CDR, cu prilejul unei conferinţe de presă. Arătindu-se îngrijorat faţă de faptul câ, pe plas extern, credibilitatea României ”e dffl nou pusă în discuţie”, Ejnif Constantinescu a atras atenţia că aliaţii PDSR ^promovează "un spirit ultranaţionalist, izolaţionist" care pine în pericol orice şansă de integrare europeană a României. La solicitarea Agenţie "Rompres”, preşedintele CDR a precizat că mesajul acestei alianţe mi este populist, ci popular”, în înţelesul dat de acest termen de partidele europene creştin-democrate, care "pleacă de la interesele cetăţeanului.

(Rompres)

(5 ) sîmbătă-luni, 8-IO iulie I995 ARTĂ ■ CULTURĂ A D E V A R U Id e C l u i. . . - 1 • ' . _ .'

R itu r i f a m i l i a l e la v re m e a so ls t iţ iu lu i

M ă r u l n a ş i l o r ( I I )

/ î n : acelaşi context al sărbătoririi înrudirii de “cruce” dintre noile familii închegate şi

'n aşii, “părin ţii-de su fle t” ai : m irilo r, re levată anterio r, se integrează şi vechiul obiceixlin

Transilvania (descris de folcloristul Benedict Viciu, la sfîrşitul celuilalt veac) num it M ărul N aşilo r sau MÂRUL DE CUNUNIE. V

Obicei, sincretic , în care se împletesc riturile nupţiale, cu riturile

'• - y /

* ■ * i ' S t;* i; ‘ f s * ■

t:

• 'A -'ji& v

ts-

‘ * • *K:,

"în aşteptarea naşilor ”. Mireasă cu cunună din Bixad. (din fototeca colecţionarului Vasile Bura, Cluj-Napoca)

funerare şi cu ltu l: străm oşilor, precum şi cu riturile de fertilitate şi de sacralizare a no ilo r relaţii fam ilia le s tab ilite - MĂRUL NAŞILOR se organiza la început de ' iulie, “cînd fructele sînt pe pom”, sau la început de toamnă ( de Sfînta M ărie M ică) “c înd m erele roşii aprind livada’*. Considerat şi ofrandă adusă pentru v ia ţa de “D incolo”, Mărul se punea “pentru ca să aibă ei şi fam iliile celor căsătoriţi, pe cealaltă lume, un pom; pe care să se odihnească” - sublinia folclorista bucovineană, Elena Sevastos.

La data p res tab ilită de naşi, , însurăţeii invită la ei acasă* după slujba dum inicală din biserica sătească pe preotul şi pe cantorul satului, pe naşi şi rudenii apropiate, precum şi 12 oam eni săraci din localitate. Aşezîndu-i la masă după

; vîrstă, grad de rudenie şi condiţie socială, în “fruntea mesei” se punea înfipt în pămînt un pom înalt, măr sau prun, încărcat cu fructe, colăcei, batiste şi ulcele. Lîngăpom era locul, naşului şi al p reo tu lu i. Tuturor com esenilor li se punea cîte un

' ulcior cu vin nou, cîte un colăcei în , care era în f ip t un “m erişor” , crenguţă de pom, cu fructe şi turte dulci. Preotului şi cantorului,-ca şi naşului li se ofereau alături de colac ştergare ţesute în casă, “merindări”- (şervete) sau năfrămi. în mijlocul mesei se aşeza uneori o colivă de grîu nou, ia r din nici un colac nu lipseau luminările prinse. Mărul care re p ro d u c e ^ P o m u l v ie ţii” din grădina raiului purta pe ramuri şi simbolul “răului” , şarpele împletit din lum inări, dar avînd alături şi

vlegătura m agică “de b iru in ţă” un ştergar .alb c u 'f i r de lîn ă roşie,

luminări şi colăcei legate mănunchi) pentru înlăturarea maleficului.

Preotului 1 se înai dăruia pielea mielului sau oii din care se preparau bucatele pentru m asă, acest dar am intind b ib lica sem nificaţie a mielului de jertfă.

A n tic ip înd . festinu l com un, p reotu l rosteşte rugăciunea^ de binecuvîntare a rodului şi a fructelor, ţinînd în mîini blidul cu grîu sau coliva şi pom ul , MĂRUL, împreună cu naşii. Mesenii susţin simbolic aceste gest, înlănţuindu-şi b raţele ca în tr-o com uniune a . spiritului, ca într-o “roată” a vieţii şi a m orţii, ca în tt-o asociere a comunităţii în acelaşi destin. Era un gest de “paos”,' de ofrandă pentru fericirea veşnică âînsurăţeilor şi a naşilo r, pe păm înt şi în “ Lungea Cealaltă”. Poate exista, oare, un gest mai altruist al colectivităţii decît

î * 3 •' *. 1 ■. ' P - v * ; • 1

> 1 r — . J N f i

• • - w i i jp : z z j « l i ^ *

. . . . i r - . ;•***»*•*-- ’ ? ‘. - - ‘« t A i ' - f a ' a fc*i

" ~ . ; S .însurăţei la poarta naşului. Pietroasa, jud: Bihor, 1965.

* Fotografii: M. BOCŞE

Naşului, scaun de odihnă. . Ţara Zărandului -1963.

acela al “garanţiei so lidarităţii în orice îm prejurare?’

D upă acest ritu a l, f ieca re , comesean pleca spre casă purtînd co lacu l şi m icul m ăr cu fru c te , precum şi ulciorul de lut, cu “a p a ' v ie ţii” . Noul căsă to rit, ţin înd MÂRUL MARE cu mîna dreaptă, îl oferea naşului zicînd: “Nănaşule, pe lumea asta să fie al dumitale, pe cealaltă lume al meu” . ,

La fe l îi oferea un scaun de odihnă, lucrat de el însuşi; din lemn de brad. Cu aceleaşi cuvinte oferea darurile tuturor celor de faţă, gestul, ritul însemnînd ofrandă “din viaţă”, pentru v ia ţa sa veşn ică pe “A lt tărîm” . -- După toaca 4e vecern ie , naşul invită lumea la ospeţie, în casa sa. însurăţelul şi naşul merg invitînd şi. poftind să guste din ulciorul cu vin

pe care îl purtau; pe cale, toţi sătenii. Cină comună, încheiată cu cîn tece şi jo c se înşira în marile sărbători ale anului, ale ciclului vieţii. ! ; ’ . V ;

MÂRUL NAŞILOR ca şi sărbătoarea numită BULCIUL SÂRUTATULUI DE LA HALMAGIU (la Sfîntul Toader) în sem nau ; în., lum ea satelor româneşti din Transilvania două evenim ente deosebite ,ale colectivităţii rurale, deopotrivă sociale, rituale, de sacralizare, lă vrem ea.îm plinirii roadelor, a . recoltelor. ■ _ ,

D r. M aria BOCŞE ... M uzeu l e tn o g ra fic al T ransilvaniei

C ărţile clujenilor. Ion Vartic, IbsenProfesor de literatură comparată la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca,

Ion Vartic ne-a obişnuit cu cărţile sale inteligente şi profunde, pline de disocieri interesante şi demersuri inedite. Cartea sa de doctorat, consacrată luH bsen, apare abia acum în colecţia ”Akademos” a Editurii Didactice şi Pedagogice, propunîndu-ne o nouă-perspectivă asupra teatrului ibsenian, fără de care nu se poate concepe revoluţia din teatrul modern. Ibsen este un punct de răscruce, acel punct care înnoadă firele dramei antice cu spectacolul modern pregătind terenul.pentru teatru l absurdului şi al deriziunii. I. Vartic apelează aici la ideea de "teatru in vizibil”, demonstrînd că Ibsen introduce un nou tip.de dramă, d ram a analitică, în opoziţie cu drama sintetică de pînă atunci: Dacă teatrul analitic e unul linear, mergînd de la cauze la .efecte, teatrul analitic e unul al trecutului, întîm platul dezvăluindu-se ca necesitate şi destin spre a motiva ceva care a avut loc anterior: "Nim ic nu se mai poate schimba, în tru c îte ireversibil. Căci modificarea, nevăzută de noi, a şi avut loc inaintea timpului scenic propriu- zis”. Deoarece aici nu se modifică nimic, autorul a calificat teatrul respectiv drept un "teatru invizibil”, vorbind de o altă modificare introdusă de. autor, cea privind drama prospectivă în locul dramei retrospective. Prin aceste noi sugestii interpretative; I. Vartic îşi defineşte demersul ca nişte "Preludii la o teorie a dramei”, pe care o şi schiţează chiar vizavi de teatrul lui Ibsen. într-un scuţt capitol intitulat T ea tru l şi "m işcarea recunoaşterii” , el ia în discuţie mărite specii teatrale: tragedia, comedia şi drama, pe care le supune unui proces de analiză în funcţie de ideea enunţată. Cartea este şi o întîlnire peste timp cu teatrul lui Ibsen şi posteritatea lui. Ibsen este socotit ”un contemporan al nostru” , arătîndu-se şi în ce constă această "contemporaneitate”, şi mai ales insistîndu-se asupra destinului său în spectacologia românească, de la primele reprezentări pînă astăzi, o bună parte din carte fiind rezervată ’/Cronologiei spectacolelor ibseniene în România", după autor, Ibsen fiind scriitorul străin care s-a bucurat la noi de cea mai strălucită recepţie critică, una dintre-piese, M icul Eyolf, fiind reprezentată chiar în anul tipăririi ei, 1895. Pe lîngă postura de teoretician,. I. V. ne apare aici şi ca un istoric literar profund, informat, dublat de un comentator şi un analist valoros. .

Mircea POPA

Duminică, laInspectoratul-pentru C u ltu ră '

Cluj, Centrul Creaţiei Populare, P rim ăria comunei M ărişel şi Filiala locală a Societăţii Cultural- P atrio tice “Avram lancu” din România ne invită să participăm la festiv ită ţile organizate la 'Fîntînelc şi la Crucea’Iancului, duminică, 9 iulie a c., cu începere de la ora 10. Program ul zile i cuprinde: oficicrca unei slujbe de pomenire a eroilor (ora 10); de la ora 11 va fi evocată contribuţia moţilor la apărarea gliei străbune,

Fîn iîneleprin intermediul unor alocuţiuni ce vor fi rostite de acad. Ştefan Pascu, prof. univ. dr. Ioan Silviu N istor, conf: Univ. dr. Ioan Teodor Stan - p reşed in te le S ocietăţii “Avram lan cu ” din România”, prof. Nicolae Şteiu şi prtrf. Teodor Şandor. La ora 12 este prevăzută desfăşurarea unui program artistic cu participarea unor form aţii din M ărişel, Floreşti, Gilău, Huedin şi Cluj- N apoca, iar de la ora 15 - o serbare Cîmpencascâ. ,IVI.R.

' Cartea psihologilor clujeni Titus Şuteu şi V ic to r F â rc a ş ,' recent, apărută la Editura “Casa Cărţii de Ş tiin ţă” v din C luj-N apoca, se adresează cititorilor de toate vîrstele, dar mâi cu 'seam ă ce lo r tineri, adolescenţilor aflaţi în căutarea unor răspunsuri la fireştile întrebări pe care le rid ică această d ificilă dar- frum oasă e tapă a evoluţiei ontogenetice a omului.

în cele şase capitole ale cărţii ( 1.. B ucuria ca necesita te v ita lă , 2. V arie ta tea b u cu riilo r v ie ţii, 3. Avantajele înţelegerii şi prieteniei, 4. Farm ecul iub irii, 5. Bucurii şi plăceri, 6. Farmecul împlinirii vieţii) este tratată o temă interesantă, care nu s-a prea a fla t p înă acum în

studiile de specialitate. Bucuria ca necesitate vitală este abordată mulţi şi interdisciplinar, la perspectiva p sih log ică adăugîndu-se cea pedagogică, m edicală, filosofică, sociologică şi economică.

Farmecul bucuriei şi plăcerii

dc valori Rokeach ... unui număr de 412 subiecţi: profesori, studenţi şi personal cu studii m ed ii...” - se

' spune la pag. 45), semnatarii acestei cărţi nu-şi sufocă cititorul cu grafice şi tabele , ci - u rm ărindu-şi

• • ■■

Îm binînd arm onios, bogata docum entare b ib liografică (lista bibliografică însoţitoare este doar “selectivă” şi de strictă specialitate, dar autorii au parcurs şi un Vast ma­teria l be le tristic ) Cu roadele' cercetării concrete (“Dintr-un studiu al nostru, desfăşurat în rîndul a 443 de persoane: studenţi, profesori şi

perseverent scopul - îi oferă o lectură nu numai instructivă, dar şi deosebit' de plăcută, captivantă chiar, textul fiind împodobit cu perle culese din gîndirea universală.

D upă “A precierea p e rso an e i” (apărută în 1982 la Editura Albatros) tandemul Şuteu-Fărcaş dă la iveală această deosebit de frum oasă si

personal cu pregătire m edie...” - instructivă lucrare care vrea, parcă, scrie la pag! 9, sau “Aplicînd testul ' să argumenteze gîndul strălucit al lui

N. Iorga, gînd.pe care autorii 1- urm at cu credinţă de-a lunj

^-evoluţiei lor profesionale: “Faii : se rugineşte, 4acă nu o cureţi pi -muncă în fiecare z i”. Cine a ci cărţile universitarului clujean Tit Ş uteu - unele d in tre ele. scrise colaborare c u ’D um itru Ozun A driana Ionescu ş.a; - s-a put convinge de stilul său inconfundab Cititorul statornic al acestor scrk va putea face'o îmbucurătoare plăcută constatare (spre a fi în ti cu titlu l cărţii de care ne ocupă a ici): domnul T itu s Şuteu ser versuri încă din primii ani ai tinere sale (vezi pp. 76-77). Aşteptăm 1 interes si volumul său de poezii

Nicolae JURCĂU

Virgil Tomuleţla "Salonul cu'prieteni adevăraţi"La Brăila şi-a închis porţile, recent, cea de a 13-a expoziţie a manifestării

culturale tradiţionale intitulate Salonul de varâ«al umorului desenat, desfăşurată în organizarea Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Brăila în colaborare cu Grupul “Art Company”. Este o manifestare de gen c.u largi ecouri favorabile îni rîndul brăilenilor, devenită în timp un bun al oraşului, o adevărată instituţie, motiv pentru care organizatorii doresc ca Brăila să rămînă ceea ce a fost: o capitală estivală a umorului desenat, cu participare naţională şi, cu timpul, poate si^internaţională, vernisajul salonului urmînd să aibă loc întotdeauna la 1 iulie. Au expus pe simezele.G aleriilo r de A rtă a le m unicipiului B răila 20 de artişti g rafic ien i reprezentînd 12 judeţe, precum şi 48 de artişti graficieni în afară de concurs, reprezcntînd 16 ţări europene, de la Franţa la Croaţia, de la Cehia la • Virflil TOMULEŢ * Cluj-Napoca Ucraina. Supranumit “Salonul cu prieteni adevăraţi”, atesta i-a avut printre

expozanţi pe artistul clujean Virgil Tomuleţ, portretist şi caricaturist rafin cu un ascuţit simţ ăl um orului, p ic tor şi grafician sensibil, de mâ profunzime, colaborator la publicaţii de prestigiu din ţară şi de peste hotai Consemnăm cu bucurie faptul că distinsul nostru colaborato| a fost răsplâ la Brăila cu două premii: cel al Muzeului Brăilei; respectiv,' al Bibliotei Judeţene “Panait Istrati”, că s-a aflat în centrul atenţiei organizatorii şi oficialităţilor, unul dintre premii fiindu-i înmînat chiar de către primai Brăilei, în cadrul unei ceremonii desfăşurate lă’ Primărie şi la care Virj Tomuleţ a fost invitat în mod special. Pentru că desenele lui Tomuleţ sînt numai caricaturi, ci şi isto'rie, realitate, trivială realitate, cotidian s bufonerie violentă, bucurie şi durere, nostalgii, un suflet de copil mai ce ni se dezvăluie cu o cuceritoare naturaleţe. '

Michaela BOCU,

i M s i l f :

£ t r - u e L -l Î7 'h * ]

S . ţ a f iff?PtefedMele Juriului™— Lucrare premiaţi de MUZEUL BRAlLEI

tin ro n B/iCiizB/işA 865-139? $

Lucrare premiată dt Biblioteca Judeţeană "Panai Istrati” ' ' ■ _____ _

A D E V A R U L OMUL ŞI SOCIETATEA sîmbâtâ-luni, 8-10 iulia 1995

Pentru omul de lingă noiG E N E R O Z I T A T E

Ş I O M Î N Â Î N T I N S Ă

să-i susţină material activitatea şi să- facă posibilă ajutorarea suferinzilor . români. Din grupul german a făcut,

parte şi domnul Thomas Bartbf e l însuşi bolnav de scleroză multiplă, un om care luptă cu un extraordinar

şi altora care se vor arăta interesaţi. Trebuie subliniat faptul că asociaţia din Germania funcţionează pe linie strict particulară, nedorindu-se iinplicarea , sub nici o formă, a altor intermediari (chiar oficiali), .

Poate că astfe l a r pu tea fi dcfiqită , generic, activitatea pe care o în treprinde, d e trei ani încoace, cu tenacitate şi discreţie,’ A sociaţia umanitară nonprofit "Scleroza m ultiplă” din C luj- Napoca, fondată din iniţiativa fostului şe f al C lin icii de N eurologie, domnul prof. dr. Emil Câmpianu.. Amănuntelor împărtăşite nouă de domna dr. Ileana Almaşu - medic prim ar

trecute, cu, ocazia prezenţei domniei sale la Clinica Neurologică. Nu a venit singur,-ci însoţit de cîţiva dintre. membrii Asociaţie^ "Partnerschaften in Rumanien E.V.” din G riesbach (Germania). O asociaţie care doreşte să ofere sprijin bolnavilor de scleroza m ultiplă, membri ai asociaţiei clujene, care de cele mai multe ori au venituri sau pensii mizere, nu/dispun de scaune cu rotile sau alte apărate medicale'

neurolog la clinica amintită- li se ajutătoare, fiind, a ltfe l spus, adaugă cele referitoare la faptul condamnaţi să trăiască izolaţi, fără că asociaţia are 76 de membrii, ' posibilitate de deplasare în afara

'dintre care 57 bolnavi de .scleroză locuinţei. Asociaţia, germană a iniţiat multiplă; că aceasta şi-a propus colectarea unor materiale de care să ajute din punct de vedere bolnavii de la noi au nevoie, esţe în m edical şi m aterial bolnavii permanentă căutare de sponsori care suferind de scleroză m ultiplă - boală neurologică cronică,-ce afectează, în principal, oamenii tineri, avînd evoluţie îndelungată în timp şi care are drept urmare instalarea unui handicap motor

;accen tuat/im plica ţiile socio- umanc ale acestei cum plite maladii sînt cu a tît mai im portante, cu cît afectează persoane aflate în plină activitate creatoare, punîndu-le, dintr-o, dată, în faţa unei situaţii limita, în tre fondatorii A sociaţiei "Scleroza multiplă” se numără si domnul dr. Radu -Grişan^- actualm entc dom icilia t în Germania, 'pe care am ,"avut

^ jlăcere^s^IjsunoaştQ m ^zilele^

curaj împotriva bolii care, de 10 ani; ■- ştiut fiind că în Germania există ol-a ţintuit în scaunul.Vu ro tile. percepţie extrem de negativă cuBeneficiar al u n u i- to n u sp s ih ic privire la modul în care au fostexcelent, ilomnul Barth * altfel un distribuite în România ajutoarele,,om aproăpe norm ăl, cu carc am umanitare sau la faptul că baniipurtat o conversaţie foarte agreabilă alocaţi ajutoarelor au ajuns în alte.-e s te în ţara s a uhul dintre cei buzunare. Cu ocazia vizitei încare.-i sfătuiesc şi-i îndrtfmă pe municipiul nostru, oaspeţii din bolnavii atinşi de scleroză multiplă., Germani âu înmmat personal unui

' Aceştia sînt foarte bine organizaţi, numâr de 57 de bolnavi, membriipe grupe, tocmai pentru a permite ;ai Asociaţiei "Scleroza multiplă",

. comunicarea între bolnavi şi a evita cîte SO DM, pe bază de cec şiizolarea de restul societtţii:Domnia semnătură proprie. Un gest făcut

■ sa scrie cărţi,' în care împărtăşeşte din dorinţa de a ajuta, prin mijloaceexperienţa personală tră ită din personale, semeni aflaţi în pragulmomentul declanşării bo lii, una disperării. O mină întinsă, caredintre acestea fiind pe cale să fie valorează mai mult decît tot aurul'tradusă şi în limba română, pentru , .din lume. a fi apoi distribuită bolnavilor din Michaela BOCU CJuj-Napoca, membri ai asociaţiei

• în imaginilerealizate de fotoreporterul Ion PETCU, domnul Thomas Barth, mereu cu vm betulpe buze (stînga) şi grupul de oaspeţi din Germania, cu domnul dr. Radu Crişan şi colaboratorii domniei sale. -

S p r i j i n p e n t r u p e n s io n a r ii * g h e r le n i

'■ în ultima perioadă ne ocupăm tot mai puţin de problemele pensionarilor Avem cu toţii destule greutăţi. Avem cu toţii destule greutăţi, ca sâ 1 acordăm atenţia cuvenită oamenilor de vîrsta a treia. Cu cîtăva vrenieţ, 1 urmă am fost prezenţi şi noi Ia adunarea generală a Asociaţiei pensionarilor I pentru dări de seama şi alegeri din oraşul Gherla. De fapt s-au dezbăla realizările şi neîmplinirile din ultim ii patru ani. într-adevăr, în urbea dt I pe Someş, cei I200.de pensionari au o activitate organizatorică foarte buni,

'’nelăsînd nici o problemă la voia întîmplării. La şedinţa amintită s-au pm I pe tapet multe lucruri din viaţa cotidiană a pensionarilor gherleni. Greutăţile I sînt şi aici destule, ca peşte tot. în general, putem aprecia că filiala dini G herla a Uniunii judeţene a pensionarilor Cluj a avut în ultimii ani o I activitate foarte bună. Nu e de mirare, dacă gherlenii-se situează mereii I -pe primul loc la nivelul judeţului. Dacă activitatea economico-socială din I localitate este în regres, iată că bătrînii urbei... înfloresc pe zi, ce trecc. I Este o constatare care le face cinstejacestor oameni trecuţi de vîrsta tinereţii I dar carc au un elan plin dc admiraţie. V - : \ ' I* Aşa cum a reieşit şi din materialul prezentat de preşedintele pensionarilor I din Gherla, domnul ing. Macarie Hedeşiu, în localitate s-au întreprins multt I demersuri pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a pensionarilor. Printre! altele, s-a dat în folosinţa moderna Cantină de ajutor social, unde zilnic I servesc masa gratuit‘50 d eb ă trîn icu venituri iniei, s-au acordat ajutoare I băneşti celor nevoiaţi, s-au asigurat bilete de tratament pentru bolnavi şi, I nu în ultim ă instanţă, s-a creat un cadru organizatoric bunei desfăşurări I a vieţii cotidiene a pensionarilor, ei beneficiind şi de un nou sediu în I

‘vecinătatea Gării, CFR. L aşcd in ţă s-a scos în evidenţă şi aportul unor I societăţi comerciale de stat şi private din oraş, care lună'de lună vin în ajutorul oamenilor de vîrsta a treia ce'resim t tot mai acut consecinţele I negative ale perioadei de tranziţie. • ' : <. , k 1 I

în fruntea filialei gherlene a Uniunii judeţene a pensionarilor a fost alesl din nou domnul Macarie Hedeşiu, un om plin de iniţiativă şi ambiţie, căre i

‘ se preocupă intfins de problem ele celor peste Î2O0 de pensionari ditf localitate. Important este Că la Gherla se poartă grija bătrinjlor, spţijii| care lipseşte în multe localităţi din judeţul nostru. Oricum, gherlenii ii dau un exemplu de urmat si în această privinţă. ' - '

SZEKELY Csaba"

Parlam en tu lf .,.; \ R um âniei- Comisia. p cn triP C înstirea şi Sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 a adus, recent, cîteva precizări : ’ p riv ind . categoriile de luptători pentru victoria Revoluţiei "Române din Decembrie 1989, care beneficiază 1

: de drepturile prevăzute în .Legea 42/90 republicată în august 1'992..

Urmaşii EROULUI MARTIR trebuie să deţină în original (sau- copie) certificatu l de EROU MARTIR însoţit de atestare de , către comisie a calităţii de urmaş.’

Gategoria dc LUPTĂTOR PENTRU VICTORIAREVOLUŢIEI - D IN . DECEMBRIE 1989 are înscris în certificat, în partea stîngă lîngâ tricolor, următoarele subcategorii:

RĂNIT; ,REŢINUT ŞI -RĂ NIT; .'republicată-, în lim itele impuse de IJEŢINUTŞIREMARCAT PRIN textul dc lege; ”R,ĂNIT ÎN FAPTE DEOSEBITE, precum si LEGĂTURĂ” , nu beneficiază de ca tegoriile : ' DECEDAT ,ÎN -drepturi; fraza u ltim ă -, de pe

în atenţia luptătorilor pentru victoria revoluţiei

LEGAT URĂ CU EVENIM EN­TELE REVOLUŢIONARE,RĂNIT ÎN LEGĂTURĂ CU EVENIMEN­TELE REVOLUŢIONARE, PAR­TICIPANT LA REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN: DECEM BRIE 1989.‘ Vor fi luaţi în considerare: de ţină to rii, . ce rtif ica te lo r de”DECEDAT; ÎN LEGĂTURĂ” , care berieficiazâ.de Legea 42/90

Aspecte privind comerţul alimentar de mic detaliu stabil

şi ambulant din jud. ClujAcţiunea de verificare a unităţilo r stabile şi ambulante aiparţinînd.

comerţului de mic detaliu a cuprins un număr de 313 unităţi cu profil alimentar (chioşcuri, gherete, tonete, rulote) .depe raza judeţului Cluj.

. , Au fost controlate: prezenţa au torizaţiei sanitare de funcţionare,' .-■respectarea normelor, igienico-sanitare privind igiena unităţii, amplasarea

punctelor de desfacere, aprovizionarea cu apă curentă, evacuarea reziduurilor solide şi lichide. Din totalul de 313 unităţi controlate s-a constatat că în 128 de unităţi nu se respecţă Normele sanitare, şi anume:

, 63 de unităţi funcţionau fără să posede autorizaţie sanitară 4e funcţionare sau fără să prezinte viza anuală, iar în unele cazuri depăşind obiectul de activitate menţionat în autorizaţia sanitară. Păstrarea alimentelor perisabile

' (margarina, ciocolată, brînzeturi, ulei) pe tonete amplasate sub cerul liber, neprotejate faţă de acţiunea razelor solare; La unele unităţi (gherete, chioşcuri) deşi li s-a impus racordul la reţeaua apă-canal cu termene precise, acest lucru nu s-ă realizat pînă la ora controlului, motiv pentru care s-a dispus sistarea temporală de activitate. Transportul produselor alimentare în unele cazuri se face în mijloace de transport neautorizate sanitar, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile minime igienico-sanitare. Evacuarea reziduurilor solide se face necorespunzător, în cutii de carton improvizate. Vînzătorii în marca majoritate sînt necalificaţi, nccunoscînd

' elementarele noţiuni dc dcsfaccrc a produselor alimentare, nu aplică Corect măsurile dcdezinfecţie a paharelor, nu poartă echipament sanitar de protecţie şi în unele cazuri nu au efectuate analizele medicale periodice conform Ord. nr. 15 al Ministerului Sănătăţii din 1982.

Faţă dc ncrespcctarca normelor sanitare s-a dispus sistarea temporală- a activităţii la 7 unităţi şi s-a aplicat un număr de 127 amenzi agenţilor

economici, în valoare dc 12.800.000 lei.’ Vcrificînd calitatca produselor alimentare comcrciaiizatc, s-a constatat

. că uncie produse aveau termenul dc garanţie expirat, faţă de aceste aspecte t-a scos din consumul uman cantitatea dc 25,5 kg. alimente.

Deficienţele dc ordin igienico-sanitar constatate de noi cu ocazia acestei acţiuni sc explică prin amplasarea la întîmplarc a accstor unităţi .şi prin necunoaşterea legislaţiei sanitare în vigoare. '

Medic şef Laborator igiena alimentaţiei Dr. Alexandrina DĂDÂRLAT

‘certificatu l dc PARTICIPANT: "Prezentul s-a e libera t spre a Ţi folosit în fa ţa - au to rită ţilo r' com petente în vederea ob ţinerii drepturilor conferite de Legea 42/ 90 ’ face ■ trim itere , d irectă - Ia

, obţinerea Brevetului-ş.i a Medaliei de Participant,’acest titlu fiind, doar onorific. Acesta nu conferă nici un. drept,prevăzut dc Legea 42/90.'

în cazul în care vor fi puşi în d rep tu rile Legii 42/90 republicata âlte persoane decît ce le p revăzu te ,, în treaga, răspundere penală revine atît oficiilor juridice,' cît şi celor care aplică greşit legea.

în cursul acestui an sc vor da p ub lic ită ţii, prin interm ediul Preşedinţiei, numele Celor care au prim it certificate de luptător după anul 1993.

Actul care conferă drepturile stipulate în textul de lege este > Certificatul de Luptător pentru victoria Revoluţiei Române din - decem brie 1989 eliberat dc Com isia parlam entară pentru^ cinstirea şi sprijinirea eroilor, revoluţiei. : . -.

Recoltă record - preluare incertă

După toate sejnnele, în această vara voin avea o recoltă foarte buna la cercate 'păioase. în ju d e ţe le în care s-a în ch e ia t secerişul orzului producţiile medii la hectar trec de 4000 kg. Şi în ju d e ţu l nostru lantirile ara tă frumos şi prom it rod bogat. :L4,

D upă părerea spec ia liştilo r, recolta de grîu din acest an se va' ridica pe ţară , la 7-7,5 milioane tone. Din ■ acestă can tita te ,

G uvernul a h o tă rît ca pentru consumul intern să preia 2,5-2,8

- milioane tone. Producătorii şe află într-o situaţie cu totul deosebită: m ulţi d in tre aceştia sc află în im posib ilita tea de a-şi vinde recolta.

‘Ar fi păcat, ca acum, cînd avem .şansa să dăm lovitura pe piaţa cerealieră, sâ ni» valorificăm cît mai avantajos grîu l pc care îl avem.

: Recent am purtat o discuţie cu dl doctor TRA1AN NEAMŢU, şeful Laboratorului de sănătate ; m intală, .s itua t pe, str. G - r a l . Icremia G rigorescu (fo sta Rakoczi) din Cluj-Napoca. Din discuţia- avu tă am a fla t

1 obiectivele şi păsurile celor ce se ocupăcu tratarea şi reabilitarea semenilor noştri bolnavi psihici.- D l doctor T. N eam ţu a specificat că recuperarea ; bolnavului psihic este obiectivul m ajor al ac tiv ită ţii depuse în Laborator. S f încearcă recuperarea bolnavului psihic astfe l îne ît acesta să-şi poată desfăşura activităţile în parametri cît mai posibilapropiaţi de nor­

mal. Se observă că în ultimul timp bolnavul psihic este confruntat cu un fenom en de rcjcctare a sa din mediul familial, (lin societate şi de: la locul de'muncăj. Dl doctor ne-a

societate. Interlocutorul .nostru ne-a p rec iza t că cel de-a l doilea

' obiectiv al Laboratorului este sa vină în ajutorul celor care trec prin; crize existenţiale mergînd pînă la tentative

M ă c a r o s p e r a n ţ ăexpus trista situaţie a economiei de p ia ţă care nu mai are nevoie de bolnavi psihici, şi nu le oferă locuri de muncă protejate. Se pare că tptul se lasă în seam a sănătăţii. D ar sănătatea poate doar să consulte, să tra teze , ea nu poate oferi, însă, necesarele locuri de muncă care fac parte din terapia de recuperare şi in tegrare a bolnavului psihic în

de suicid. L aboratoru l, stă la d ispoziţia celor aflaţi în situa ţii disperate chiar şi telefonic (tel. nr. 18.68.64). Cadrele de specialitate ale acestui Laborator se confruntă în prezent cu o creştere a numărului bo lnav ilo r psihici făc îndu-se remarcată, în special, exacerbarea nevrozelor. Ni s-a menţionat faptul că însănătoşirea bolnavului psihic

nu depinde în ţr-o aşa mare măsură de Laborator, ci mai mult de co n d iţiile , sociale, de diminuarea stresului. Dl doctor T. Neamţu este nemulţumit de' faptul că nici pînă azi Laboratorul n-a primit răspuns lao 'cererc depusă în urmă cu vreo4 ani,'adresată autorităţilor locale, de înfiinţare a unui club pentru bolnavi psihici. Ni s-a spus ce m ult ar: însem na âceast club pentru cei care hălăduiesc pe străzile Clujului ţinîntl discursuri sau dirijînd circulaţia. ’ :

Şi, totuşi, poate că mîine va fio zi mai bună şi pentru ei. Măcar sâ sperăm. •

. Eudina ROATIŞ

Şedinţa Consiliului local Cluj-Napoca

Potrivit prevederilor art. 24 al. 1 din Legea n r.69/1991; p riv ind adm inistraţia publică locală, se convoacă C onsiliu l local al municipiului Cluj-Napoca în şedinţă ordinară în ziua de 13 iulie 1995', orele 14,00 în sala de'sticlă de la sediul din str. Moţilor nr. 1-3, cu următorul proiect-al ordinii de zi:

1) Validarea m andatului unui consilier. . » •

2) Proiect de hotârtre privind alocarea unei sume din rezerva bugejară, pentru săpături arheologice.

3) Proiectc de hotărîri privind scoaterea din circuitul locativ al

unor unităţi locative.- ,4 ) Proiecte de hotărîri privind

casarea unor imobilei5) Proiecte de hotărîri privind

însuşirea unor expertize.6) Proiecte de hotărîri privind

restituirea unor construcţii expropri­ate şi nedemolate.

7) P roiect de hotărîre privind modificarea Hotărîrii nr. 49/1994,

8) Proiecte de hotărîri privind concesionarea unor terenuri.

9) Proiecte de hotărîre-privind închirierea, prin licitaţie publică'a unui spaţiu cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă.

10) Inform are privind sistematizarea,circulaţiei rutiere.

11) Diverse.< , Primar

' Gheorghq FUNAR

Ma j o ra rea p reţu rilo r taie pofta de mîncare

Din ancheta întreprinsă în pieţe clujene putem constata faptul deloc îmbucurător câ majorarea preţurilor la unele produse agro-alimentare nu-i satisface pe cumpărători şi,'în unele cazuri, nici pe v înzători. Cîteva opinii.în acest sens:

S ilv ia M a rin , v înzătoare la ra ionul de carne; „P re ţu rile sînt foarte mari. Exceptînd carnea,de pui (deocam dată, pînă la noile negocieri) toate sortim entele de carne s-au scumpit. C lien ţii s-au împuţinat, unii îşi permit să cumpere doar o jumătare de kilogram în locul kilogramului obişnuit; mulţi preferă legum e şi lactate , care sîn t mai ieftine, deşi preţurile au crescut şi la acestea din urmă.”

A na C rişan ; pensionară: „ cu

noile preţuri, carnea a ajuns un lin pentru pensionari. Cumpărături ii piaţă fac o dată pe săptămînă, atîta îmi permite punga.” ... ■

Valcria Iuliţcan, producătoare ş vînzătoare: „Cumpărătorii consideri fcictatele scumpe, după noile preţiui

- deşi am încercat să le menţinem pc cele dinaintea majorărilor. Astfel răm înem cu m arfa nevînduti Vînzarea, la mine, este bună, pentn că produsele sînt de calitate şi înci ieftine.”

Sanda M ureşan, cumpărătoare „A face cumpărături astăzi a ajun; un chin. Pentru a-mi hrăni familii, cheltuiesc în piaţă peste.10.000 lă Carnea va ajunge un aliment tot mi rar în preparatele mele.”

Nelia ROMAN

@ sîmbătă-Iuni, 8- 1 O iulie 1995 PUBLICITATE ADEVARULd e C /u /

IJXIVURSITA TEA CREŞTINĂ

„DIHITRIE CANTEM R” B ucureşti

FACULTATEA DE DREPT Cliy-JVapoca

ANUNŢĂ:

ÎN DATA DE 2 2 .0 7 .1 9 9 5 .

«înscrierile se ;vor face la-'sediul facultăţii din str. Pavlov nr;47-491ntre 10-şi 19 iulie a.c.* Probele de concurs sînt: ■ '

• Istoria României '- Limba română ••

* Numărul de locuri: - curs de zi: 1 0 0 -• - - curs frecvenţă redusă: 2 0 0 -

* Examen scris tip grilă , _ ■* Relaţii suplimentare la telefon: 1 9 8 8 4 9

.<• (76 27 79 )

attfatfeafă’✓ ECONOMIST

, ; pentru postul da director economic ' 4 ' - experienţă de minimum 5 ani In domeniu

✓. I SALESMAN• .cunoaşterea Umbli engleze

. ' , carnet de conducereexperienţă în utilizarea PC

✓ OPERATOAREPAGINGfemele, vârstă maximă 35 ani■ cunoaşterea limbii engleze

dactilografie-.pa PC

CONSILIUL LOCALAL COMUNEI SĂVĂDISLA,

JUDEŢUL CLUJ

ANUNŢ PUBLICITAR DE LICITAŢIE FĂRĂ PRESELECŢIE

1. OBIECTIVUL LICITAŢIEI:

ALIMENTARE CU APĂA LOCALITĂŢILOR VLAHA - SĂVĂDISLA,

jud. Cluj

2. ENTITATEA ACHIZITOARE: Consiliul Local al Comunei Săvădisla, jud. Cluj .

3. SURSA DE FINANŢARE: Alocaţii bugetare4. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI: Consiliul Local al

comunei Săvădisla, jud. Cluj5. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A

DOCUMENTELOR OFERTEI: 3.08.1995 orele 12.6. DESCHIDEREA LICITAŢIEI: 4.08.1995 orele 10 Ia

sediul consiliului' Ixtcal al Comunei Săvădisla, jud. Cluj7. DOCUMENTELE LICITAŢIEI: Sc pot procura de la

sediul Consiliului Local al comunci Săvădisla, jud. Cluj., la' preţul dc 125.000 Ici. , '

8. VIZITAREA' AMPLASAMENT!JUDI: sc poate facc în ' perioada 10.07.1995 - 24.07.1995 între otclc 9 * 11. . /

(7f>28045);: . \ ;

‘ 1 -

i ■" r * * r

-

* • ■

t

■ -

f-':

i

isc SO R A - SQKgX sRiiC A iA D E COMENZI

j Sortim ent b o g a t d e produse 1 | alim entare ş i nealim entare precum şi | în treaga gam ă ;"FÂSŢ-F0d", gustări şi I preparate. I La orice oră din zi prin comenzi Ia I I telefon 134306 - 194309 sau direct la 8

Ij magazin. 1 j NV.se percepe comision ci doar ! transportul la domiciliul clientului !!! J* ^ ( 2 4 2 2 3 1 ) j

O F E R Ă :Pr.in I.Â.T.S.A. CLUJ 2 - dealerautorizat, autoturisme DAEWOO import Coreea de Sud r C I E L O - T I C O -precum şi autoturisme OLTENA12 TRS toate "cu posibilităţi de ridicare imecţiatâ; . /•. î . ; -f: ’ f ASigurănri servfcptn garanţie şi postgaranţie., i t .Informaţii şl reiaţii suplimentare la sediul unităţii noastrre din Calc/d(762802) DoroijcuitilQi: rilJL211JQk.'fonI ^£ il 2 6

r O R r A ' T E H M O l O C Î I M„4. i »* * * * „ ’ 4 -

SC GRUP ŞANTIERE DRUMURI •- PODURI CLUJ-NAPOCA

CaleaD orobanţiior nr.131-135, i 'i^ le fo n : 118452418453

Angajează urgent maiştri constructori ţi muncitoriconstructori (zidari, dulghari, fieraribetonişti} \ _

(241097M

IN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMICI!

Doriţi ca produsele unităţii d-voasţră să fie prezentate în reclame executate computerizat?Adresaţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. !CALITATE; PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16. .

8.0.AGSOPICOnIM PO RT EXPORT S.R .L.

Cluj-Napoca cu sediul în Piaţa Mihai Viteazu - Hala

organizează l ic i ta ţ ie " publică pentru închirierea lunară a celor 4 4 spaţii comerciale situ ate în Cluj-Napoca - Piaţa M ărăşti.

Licitaţia va avea loc îh 12 iulie 1995 ora 11. Relaţii la telefon 1 9 9 8 9 4 .

(2 4 2 4 0 1 .4 0 2 )

POD SERV COM S R L.v'SEDIU: str.Erofte Origorenr.l vWoc S60 ip. 15,3700 Oraife»

t e l e fo n ; oisM M sor J ; TELEPAX- 059-465230 -

MAŞINI D E In GHEŢATÂ NEMŢEŞTIPRAFURI DE ÎNGHEŢATĂ toate

sortimenteleInformaţii între orele 7 -1 6 . •

.. .. [762805]

SUCURSALA JUDEŢEANĂ CEC CLUJ

B-dul 21 Qecembrie nr.-23-25 ^ I drgdnizează concurs tn data de 3 august 1995 ora

10,00 pentru ocuparea urni post de jurist, ^ ; j 1 Condiţii de participare: studii de specialitate. ' Relaţii suplimentare: telefon 19.68.13,19.23.27.

Cele mai bune IAURTURI IP R O A S P ET E , F Ă R Ă C0NSERVANŢI

Gustoase, cu arome naturale de fructe

PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARA!

- " » r

ADEVĂRUL PUBLICITATE sîmbătâ-Iuni, 8-10 iulie 1995 ,., . oV' \ o)

S.C. TAURINEX S.A. ^V -:V iciodVinde la licitaţie jxiblică 4 adăposturi

animale -; V-' ,'închiriază fînare,

1h fiecare joi începînd eu 30 iulie 1995.Relaţii la Iclod 5Q4. tel. 116 între orele 7-.1 B.: {

.-. (240075JS- ; : v A

M A G A Z lIX IU L ţS T A Iliîn atenţia distinsei clientele !

în perioada 10 -1 3 iulie 1995, MARE REDUCERE DE PREŢURI PÎmĂ LA 80%.

Piaţa Unirii nr. 23 Tel. 1.14575. fax: 190090 (242395)

SC TCi CGS.A. Cluj-Napoca' Str. Tineretului nr. 2 .

organizează licitaţie publică în fiecare vineri între orele 8-13 pentru vTnzarea de: utilaje de construcţii, rezervoare carburanţi, şi autodepanator (microbus cu 7 locuri)! Licitaţia are loc la remiza â.M.E. din Calea Baciului nK 2-4. Informaţii lâ .telefon: 142077. 1BB327; [242405]

B e g f i a Autonomă ft lPomeiiiului Public

■ \u'-Sir.‘ Avram lancu nr.22-28 ■ anunţă organixarea LICITAŢIEI peniru

faxa Studiu Fexăbilitate la obieqtivul de investiţie G a ra te nuh llce

‘ Piaţa Mihai Viteaxul Clttf-Ffapoca.

Depunerea ofertelor pînă la data d e ' 7.08.1995, orele 15.

Licitaţia va avea loc în data de 8.08.1995, orele 12.

Preţul documentaţiei este d e 7 6 .7 0 0 leu Informaţii suplimentare .xilnic la sediul RADIf Cluj-Xapoca - Serviciul Investiţii,

str. Avram lancu nr.32-28. - . Telefon 19*1055 (int.900)

(2*0070)

SC CONSTRUCŢII AP0L0D0R DUE SRLAngajează 2 izolatori acoperişuri. Telefon 1942-Z8, 1 ,<>-0,9-75,

19-09r76.(242409)

>vRkLSOREX SOREX

ZAHARV I N D E din depozitul situat pe str. Traian Vuia 208 INDIGEN

la preţul de 1330 lei (inclus TVA). Preţ maxim cu amănuntul 1600 lei/kg:

- [242412.13,14] »

• • • • • • • • • • • • • • • • • • •; -m m wcoM i adin Zalău, importator direci, livreaxă

" ^ Vv:/' din stoc

, I S S R l t i T u b lc s smarca G o o d tje a r ţ

informaţii suplimentare la . telefax 000-033551, (2X1103)

1• • • • • • • • • • • • • •

. str. Mărăşeşti, nr.77, Cluj-Napoca oranizează concurs'pentru ocuparea următoarelor posturi:

[Acest anunţ este numai penţru profesionişti]

1. Director economie- Condiţii: - vTrsta maximă 4 5 ani:

- studii superioare economice;- experienţă îh post de conducere minim 5 ani;- cunoştinţe operare P.C.;- persoană serioasă cu dorinţă de muncă.

2. Econqmist în domeniul comerţului sexte!rior Condiţii: - vîrstă maximă 4 0 ani::- studii superioare în domeniul comerţului exterior;- experienţă în domeniu minim 4 ani;- limba engleză la perfecţie;- persoană harnică cu dorinţă de progres.

3. EconomistCondiţii: - vfrsta maximă 30 ani: ....- studii superioare de specialitate;

4. Agenţi comerciali pentru vînzare cu comision Condiţii: - posesori de autoturism;- dorinţă de muncă şi cîştig. . '

Cererile vor fi trimise prin poştă sau vor fi aduse personal la sediul firmei şi vor avea următorul conţinut:a) - Curriculum vitae , ‘b] - Copie upă ultima pagină scrisă a cărţii de muncă

c] - Un nUmăr de telefon la care puteti fi contactată., / [242416]

S .C . _ M U L T I P R O D E L A N S . R . L .

VINDE prin magazinul M IO G R O S situat pe str. Pasteur nr.74 ZAHĂR INDIGENla preţul de 1330 lei (inclus TVA). Preţ maxim cu amănuntuMGOO lei/kg.

i mK n m m m mm

M p

s .c .

U T IL A JE P E N T R U INDUSTRIA A L IM E N T A R A SI T E H N IC A FRIGULUI

Cluj-Napoca ştr. Fabricii de chibrituri nr.5-11, în data de 17 iulie 1995, ora B organizează .

CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi:

• I N G I N E R I i specialitatea Maşini şi Echipamente Termjce -Instalaţii frigorifice, promoţia 1995

•LABORANT [bărbat] pentru analize chimice [spectrale] absolvent liceu cu profil chimie. •

Relaţii suplimentare la telefon 132488, int. 109 său 164. ' *

[242415]

PIflBflHBflflflflflflflflflBfl1flBflIIIIflflfl1flIb

Consiliul local al municipiuluiCluj-Napoca

anunţă con cu rs pe data de 2 0 iulie 1995, ora 9 , pentru ocuparea urm ătoarelor posturi'

vacante: ”

DIRECTIÂ ÎN V Ă ŢĂ M ÎN T . SĂNĂTATE. CULTURĂ. SPORT. TURISM SI PROTECŢIE SOCIALĂ :

- . D irector - 1 post - studii universitare,cu exp erien ţă de conducere a unor unităţi şco la re ' ■

DIRECŢIA GOSPODĂRIE COMUNALĂŞ e f serv . adm inistrare cim itire -1

1 post - inginer horticultor sau agronomŞ e f birou parcări ■ 1 post - inginer)

(subinginer) constructor.

C ei in te re s a ţi vor depune dosarul Ta Serviciul Resurse um ane, cam era 3 0 pînă la data | de 18 iulie 1995. . * ■Dosarul va cuprinde: ‘

- cerere de înscriere la concurs;- copie după actu l de studii „- declaraţie scrisă d in 'care să rezu lte că nu a suferit condam nări şi hu este în cercetare penală;- copie xerox după carnetul de muncă (cap. privitor la activita tea în muncă);- adeverinţa m edicală

Inform aţii suplim entare la te le fon 196030 in t. 174. . J \

s c . DIRECT- LINE S R LCAUTĂ PENTRU ÎNCHIRIAT ~

• birouri cu 2-3 linii telefonice• HALE DOTATE CU MACARA

r Oferte: ZILNIC între 16-20 tielefon: 143546 [240077]

( jj) iîmbâtă-luni, 8 -1 0 iulie l » 5 PUBLICITATE Ş p : |«WSSM Wâ0 0 Mm^WWi^

A D EVARU L* » C iu l

FARMEC S.A. are soluţia ideală pentru Dvs.Noul detergent YONIX asigură protecţia

mâinilor, este plăcut parfumat şi degresează . eficient. . ^

Totul la un pret accesibil!YONIX - trei în unul singur!

Soluţia optimă pentru familia Dvs.)

3400 CLUJ-NAPOCA, Str.H.Sarbusse 10,Tel 004-132086; 194232; Fax 064-194468

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE ' ACŢIUNI.

oferă posibilitatea ! persoanelor fizice să

investească pe bază deCONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 8 % dobîndă pe , lună la'investiţiile 1h lei.. , Investiţie minimă ' ,*

5 milioane lei.Relaţii la tei. 146290.

Ş c o a la Ş o S e riA isto-Tudor,M u l 21 Decembrie 17

tel. 198044, preţ minim.(241085)

F€D€RAŢIA PATRONALĂMINICflin din noMÂNin

Str. Horea nr. 78 -

Cluj-Napoca. organizează concurs în data de 27 iulie .1995 ora 10 la sediul FEDERAŢIEI pentru ocuparea

următoarelor posturi;

= CONTABIL ŞEF =Condiţii de participare: - studii în specialitate, vechime în muncă minim 5 ani, cazier alb ^

= CONSILIER =Condiţii de participare: : absolvent al unui’ institut s [universitate] de înăţămînt superior, cunoaşterea- a 1-2 jirnbi de circulaţie internaţională, înscrierile se fac pînă la data de 25 iulie 1995. ' .

Pentru relaţii suplimentare vă:puteti adresa la telefon 0 6 4 //1 32227 sau fax: 0 6 4 /1 3 2 0 7 6 . .

” . (242417)

Vinzări-cumpărări . apartam ente, case,

terenuri, prin PRIMORDIALI- str. Braşovtir.44, td. 147897 ,

oreJe.10-17[242D61J

I ■ ■ ■ ■ ■ !

S . c . M . T . I L . R O M S.R.L. Bucureştiangajează'.

- O p e r a t o r (bărbaţi] pt. laboratorul KODAK în , magazinul VW IIE1 din Cluj-Napoca P-ţa Unirii nr. 16- V î n z ă t o r î (bărbaţi] pt. produse FOŢO KODAK

• - Condiţii;.' -/ '-V; ' V. ’■ •- 'X''

- limită de vîrstă 30 ani - studii superioare sau medii

r Informaţii la tel. 193300.- - . (242418)

MATRIMONIALE- • 56/162/62 prietenie titrat singur, amator teatru muzică.CP 1-43 (424443) '

• Tînăr, cetăţean german, 28 ani, 1 , 80m, studii superioare, doresc cunoştinţă- cu tînără (preferabil studentă) în vederea linei îndelungate prietenii, garsonieră

• Vînd maşina îngheţată şi congelator 5 sertare. Str. Şiretului nr. 8 SC INA. (424470)

• Vîndautoservice. Tel. 15- 35-47.(306811)

• Vînd linie de îmbuteliat suc şi sifon. Tel. 3 6-78-61 Cîmpia-Tuizii (306879)

• Vînd casă, apartament,; Tel 19-03-84

, • Vînd grădină str, Decebal nr. 9. Tel. 058/75-19-74. (424422)' • Vînd teren intravilan pe

Bună Ziua 12500 mp. Tel. 16- 23-18. (424478)

• Vînd teren. Tel 19-80-^0. ,(430442)

• Vînd teren construcţii zona Calea Turzii 18. 000 mp, 25

; DM/mp. Tel 19-99-61. (430526) . • Vînd grădină Calea Turzii

nr. 203 Informaţii tel 12-47-44;16-26-98(430576)

• Vînd teren 710 mp Coada

• y Vînd apartament 4 camcrc, 3 balcoanc, etaj II, Mărăşti central, zonă Verde, îm bunătăţiri deosebite şi utileje tîmplărie. Tel 19-19-00 orele 9-17; 15-07-74 seara (430754)

• Vînd apartament 3 camere Grigorescu.* Tel. 18-69-55. (424137)

• Vînd apartament 3 camere, parter, parchetat, cu lambriuri, faianţat, canalizare separată,

_ cablul telefon, Tel. 14-94-03 Mărăşti. (424234)

> Vînd apartament 3 camere

Răspuns garantat, condiţionat de recepţionarea unei foro grafii însoţităde cîteva detalii privind aspectul şi ocupaţia. CP 1,7 OP< 2400 Sibiu. (430702)

ViNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Agenţie imobiliară. Tel13-02-73. (430647) .

f\. • Vî nd m aşină de îngheţată Ia 220 V şi una trifazică. Tei. 18-16-03. (424408)

• SC Luxan SRL, vinde etajere Blllyşi rafturi pentru bibliotecă. Tel 14-69-53 zilnic orele 8-20. (430614)

• Dc vînzarc maşină dc îngheţată stradală iţaliană, preţ 4000 DM. Tei 14-38-34 orele 8-10. (430666)

(430217)• Cumpăr casă, aparatment,

garsonieră. Ţel 18-22-22.(430218)

• Vînd SRL sau schimb cu autoturism. Tel 12-74-17. (430697)

• SC Detect SRL vinde case; marcat Sanyo şi Elite cu interfaţă calculator. Garanţie 1 an şi ser­vice Tel-14-82-89 şi 18-10-17. (430716)

• vVînd maşină îngheţată, apartament 3 camere şi Dacia. Tel 17-95-10. (430757)

vVîndDacia 1300 tamponată , far[ă talon. Tel 149971. 11532) v

str. Dţmâthbl. XIV ap. 30 seara LaculuiBeliş,-curent,ieftin.Tel (424240) ’ V •,18-13-41 (430663), : ' • Vînd apartament 3 camere

• Vînd 660 mp teren lîngă str. Parîng 5 ap. 32 parter.lacul Tamiţa. Tel 13-44-44. (430705) " '

• Vînd teren 1450 mp în, Făget cu cabană din lemn, gaz, curent electric, 10.000 DM. Tel 15-98-72 sau 14- 83-98. (430732) '

• Vînd maşină îngheţată cu loate autorizaţiile, RDG. Tel.13-79-50.. (424439) ; ; 1

• Vînd teren intravilan la intrare în Gilău. Tel. 15-31-36. (424375)

• Vînd apartament trei cam ere. .Tel. 12-40-90 Zorilor str. Observator. (424412)

• Cumpăr patru camere etaj inferior, telefon, cen­tra l, select, m ultiple înbunătăţiri. Ţel. 15-54-53. (306805) ■ - /

• Vînd apartament 3 cam crc fin isa t p re ţ 27 milioane. Tel. 17-65-60. (306844)

• Cumpăr casă singur în curte 2-4 cam ere în4 A. M u rc şa n u -G rig o rc sc u Rcpublicii-Artclor. Ţel. 11- 28-53 (306885) t '

schimb cu 2 sau casă mică. Tel.17-11-15.(424404)7 • Vînd apartament mic, 2

camere finisat, telefon. Tel. 15-33-44.(424414)

• Vînd garsonieră str. CerHei nr. 1 ap. 12 e t 1 vizibilă zilnic între orele 12-18. (424416)

• Vînd casă 7-camere în cartier A. Mureşanu str. V. Pîrvan nr. 13. (424425)

Vînd apartament 3 camere, Mărăşti str. Bucureşti. Tel. 42- 02-14. (424429) >

. > Vînd apartament una cameră în Grigorescu. Tel. 18- 01-14. (424432) v v

• Vînd casă loc bun. Tel. 13- 91-20.(424433) . : /• • Vînd apartament 3 camere

Zorilor preţ 25 milioane. Tel. 12-73-03.(424442)

• Vînd casă str. Graurilor nr.9. Tel. 13-34-93. (424445)

• Vînd apartament 2 camere confort I, telefon, Tv. cablu, MănăşturBig. Preţ 20 milioane. Tel. 17-60-72 18-11-06. (424446) -

> «Vînd apartament 3 camere str. Aurel Vlaicu nr: 1 bl. N sc.1 et. 7 ap. 70. Tel. 15-95-44. (424451)

• Vînd apartament 3 camere str. Brateş nr. 5, Informaţii tel. 12-8211.(424454)’ • Vînd urgent apartament două camere confort în cartierul Zorilor, ocupabil în luna septembrie. Preţfix25 milioane. Tel. 12-7036.(424456)> ■ - ' Vînd garsonieră stf. Muncitorilor rir. 6 ap. 39 vizibil ora 18-21.(424462)

• Vînd apartament cu trei camere confort 1 parter sau. schimb cu garsonieră plus diferenţă ştr. Gorunului nr. 6 bl. C3 sc. II ap. J Î Mărăşti. (424465)

• Vînd gşrsonieră str, Cojocnei 8 ap. 31 Mărăşti. Tel.12-09-13 după ora 17. (424466)

• Cumpăr apartament 2 camere zona Pata. Tel. 16-06- 53.(424467)

• Cumpăr 2 camere confortI. Ofer 17 milioane. Tel. 16-21- 52. (424469) J v

•Vînd apartament 2 camere mobilat garaj, et. 6 str. Pata, tel.

Vînd teren întăbulat

(424278)• Vînd apartament 2 camere

confort 2 Gheorgheni. Tel. 15- 88-82.(424291)■ • Vînd casă în comuna Iclod

Ia şo sea, bună pentru privatizareşi l 16 ari pămînt. Relaţii telefon -14-39-44 (306527)15-44-76. (424337)- . / ' / v. ‘

• Vînd casă 6 camere. Băişoara. Tel. 31-47-20 Dunării nr. 78 (424371) * . (306647) *

• Vînd casă cu încălzire * Vînd apartament 2 camere centrală gaz şi garaj, singur în Turda ultracentral. Tel. 31-47- curte vizibilă zilnic pe str. ^0 (306648)Răsăritului nr. 101. - Preţ " • Vînd casă zona centrală, 6

.avantajos. (£243&4) 1 cameregaraj.Str.IonMmcunr.• Vînd apartament 3 camere 5. (306658)

str. Observator 115 ap. 1. Tel. * Vînd în Făgăraş casă19-68-57. (424389) neterminată cu etaj, la Şoseaua

• Vînd casă 4 camere sat Naţională; informaţii tel. 064/ Răscruci situată la şoseaua 15-83-76 {306713) naţională. Informaţii tel. 12-82- vVmdapartament3 camere 11.(424392) • confort I Mănăştur. Tel. 16-74-

• Vînd apartament 4 camere 64. (306751)

• Vînd apartament 3 camere finisat zona Big, Mănăştur. Tel.17-91-06.(306767)

• Cumpăr apartament două:: camere. Ofer 17 milioane. Tel.17-42-83. (306774) f ;

; « ' Vînd casă familială cu telefon, curte mare, grădină, total 800 mp şi motocicletă IJ 350 cmc cu ataş.,Tel 12-42-77: (306793)

Vînd casă confort Sînicoara str. Şcolii nr. 15 A. (306796)-'

! ■ : Vînd apartament patru cameră, mobilat. Tel. 16-76- 57. (306812) .

v« Vînd apartament 3 camere confort l,et. 1, finisat, Apahida. Sunaţi la tel. 17-97-22 orele 17- ;22. (306814) :

'• Vînd casă diferite utilizări cartier Gherpegheni. Tel. 18-

• 27-74 (306838)• Vînd apartament confort 1

Mănăştur toate condiţiile . Str!. Parîng nr. 2 bl. III ap. 27. (306866): • Vînd apartament4 camere'

, pe str. Fabricii de Zahăr, finisat Tel. 14-85-95; 15-22-44. (306868)

• Vînd teren cu cabană week-. endStr.ponath262,tel. 18-32- 47(306869) ’

• Vînd apartament 4 camere Mărăşti Tel. 11-92-36; 14-32-97.(306871)

• Vînd apartament patru camere Zorilor. Tel. 12-83-34. (306873) ‘ - '; - • Cumpăr apartament 3 camere confort 1 cu balcon. Ofer^ .19 milioane lei. Tel.‘14-04-59.(306875)___ ____

" • -Vînd apartament. Str.: Dunării-nr. 53 ap. 10. (306884)^

T'iTyvV înd ^)ămînt zona Gheorgheni; cumpăr Opel Kadett 1, 3 avariat sau talon.. Tel. 12-82-17.(306893)

• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni, cer rămînerea în spaţiu-12 luni. Str. Herculane nr. 9 ap. 37 (306900)

• Vînd gheretămetalică zona Mărăş -ti, lîngă Autogară. Tel.16-08-55 (306903)

• Vînd apartament cu o cameră. Tel. 15-00-97.(306906)

• Vînd apartament 2 camere strada Oltului nr. 78 bl. VI et.2 ap. 22 zilnic între orele 19-21. (306910) ; x

• Vînd apartamenţ 4 camere ZorilorTel 12-39-95 după orele, 15.(430517) - :

• Vînd apartament cu 3 camere. Str. Mehedinţi nr. 17, Bl. 02, sc. II, et: IJJ,' apv'3^. (430540) :>

• Vînd casă cu gaz,;apă,, grădină 1000 mp, 65 milioane. Relaţii com. Floreşti, str, Cimitirului nr. 3. (430552)

• Vînd urgent 3 camere, preţ, convenabil. Str. Gh. Dima nr.23, ap. 12. (430559)

• Vînd garsonieră. Ştr. Cerhei nr. 5; et. 3, ap. 45 după ora 13. (430592) : ■ "

ADEVARUL do C lu j PUBLICITATE simbătă-funi, 8-10 iulie 1995

• Vînd 2 camere, sobă Vesta, friteuză, sandwici Toaster. Tel. 19-19-57 (430610)

• Vînd apartamen t 3 camere „ confort I str. Fabricii nr. 9 ap. 30

ultiinul etaj Mărăşti nefinisat. Preţ 22 milioanev (430611)

. • Vînd garsonieră zona Dorobanţi. Str. venuş nr. 22, Bl. PI, ap. 76. (430617)-

• Vînd apartam ent ultrafmisat str . Fabricii nr. 2 bl.

. Y3 sc. III ap. 76-et. }'Mărăşti. Tel. 15-37-64. (430632)

. • Cumpăr garsonieră. Tel . 13-29-44 (430636) >

• Vînd cabană lemn izolată, faianţată, 36 mp. Tel 12-87-93 orele 15-19. (430658) *

• Vînd casă cu grădină 600 mp compusă din. 2 camere, bucătărie, baie cămară plus o , cameră, bucătărie, baie, cămară, în str. Densuşianu nr3. Tel 14- 79-68. (430664)

• Vînd apartament. Tel 13- 71-62. (430673)

■ • Vînd urgent apartament confort I în zonă bună. Tel 19- 18-65. (430676)

• Vînd apartament 3 camere, str. 22 Decembrie nr. 148, et. I, ap. 73. Tel 11-73-25. (430680)

• Vînd apartament 3 camere ' parter în Grigorescu, T e ll8740'59 (430696)

Cumpăr garsonieră în

• Vînd Dacia 1300 într-o stare foarte. bună..TeL 17- 25-78. (306876)

• Vînd Renault Rapid 1, 6 diesel, fabricat 91-92, autoutilitară convcnabil. Tel. 11-44-96 (306898) •

• Vînd Opel Kadett 1,3 1987 roşu 4200 DM plus vam ă. Tel. .17-69-37. (430605) -

Vînd Opel Omega 2. 0 f automatic an fabricaţie 1987. Tel.-18-95-59. (424239)

• Vînd Dacia 1310 din octombrie 1991. Informaţii tel. 18-61-08. (424320) , :

• Vînd Iveco diesel 3, 5 t înmatriculat 86 . Ţel. 18-76:83;, 16-62-83. (424347) • .

Vînd VW Pasat combi înmatriculat an 80 preţ 2350 DM. Tel. 16-20-58. (424448)

• Vînd urgent Opel Ascona 1, 6 benzină înmatriculat an fabricaţie 1987 stare perfectă 5500DM, VW Golf 1,6 benzină neînmatriculabil stare perfectă, an fabricaţiel984, 4000 DM. Tel. 12-70-36. (424457) | ?;

• Vînd convenabil Skoda 1000 MB în stare bună d o , funcţionare, f e l . 14-73-70.

* (424473) (Vînd Renault 25 GTX

• Vînd ieftin amplituner HI- FI, joc Nintendo Game Boy. Tel. 16-21-52. (424468) ; ■ •

• Vînd retroproiector nou. Tel. 064/ 15-56-30(306485) “

' • Vînd po st telefonic, "maşină de spălat cu programc^Tel. 16- 86-29(306908)■ • Vînd saltele Relaxa, bârcă

pneumatică italiană, chiuvetă- inox, aspirato.r Rowenta, bicicletă copii 3-8 ani! Tel 13- 78-60. (430620)

• Vînd convenbil frigider 145 1 şi maşină de spălat

. automată. Tel' 19-07-01'. -(430712)

• Vînd pianină, cărţi, servici 12 persoane, robot. Tel 15-90- 93.(430713) • ' '

• Vînd congelator cu 5 sertare nou aragaz 4 ochiuri nou. Str. Mehedinţi nr. 42-44, Bl. D8, sc. II. ap. 76(430733) _ __ __

' • Vîndcombină recoltat cereale masa 2 m stare excepţională, p re ţ 8 , S milioane. Tel. 15-09-28 sau s tr . Pievnei n r . 156 A. (424460) . .

« Vînd sau închiriez combină din import pentru recoltat cereale, masa 2, 5 m, stare foarte bună. Tel 12- 43-47. (000100) ;

injecţie 106 000 km, an 1986,

Tel 16-M-M. (430707) , , .• VîmlapniUnw-Tit 2 caiiKTL' ' K.’

« — w -• Vind Fist Unodiesel, str

1988,maşihă decuxut electrică, etajere. Tel 15-90-24. (306797) ; - ‘ Cumpăr talon Lada. TeL 19-50-72 seara. (306809). >

• Vînd patru cauciucuri 185/ 14. Prqţ 25.000 bucata. Ţel. 19-

• Vînd casă. Tel 13-02-12 89' 36 (306825)__in ^ • Vînd piese de schimb

> pinw. Renwlt 18 bre.k. Tel

V s • Vînd DăcU break total recondiţionată.,Tel. lLr92-25.; (306904)

:* • Vînd Dăcia, an fabricaţie1989, i 980. yTel î 2-07^ (430674) .n"/

• Vînd piese Mercedes 200. Telefon 12-31-97.'(430698)

• Vînd camionetă cu cabină dublă Fiat diesel din 1984. Telefon059/1,5-09-28. (430706)

• Cumpăr talon Ford Sierra • combi 2, 3. Tel 058/82-37-90 după ora 16 (430709) .

• Cumpăr cutie de viteză Volvo 340 -360 sau Volvo 340- 360 neutilizabil, dar înmatriculat. Telefon 11-76-27.

• Vînd apartament 3 camere . (430741)MărăştiStr. A. Vlaicu nr. 3, Bl. • Vînd cutie viteză Dacia R2, ap.-245. (430751) ' 1300.1nformaţiistr.Bîleanr.4,

ap. 13.(430745)• Vîrid Opel Rekord 2000

cmc, benzină, 148. 000 km, înmatriculat, an fabricaţie 1978, preţ 3000 DM. Tel 069/21-33- 55 sau 069/22-62-24 pentru' Dorin llea. (430755)--

• Vînd Anii ga 500. 'Tel. 16- 98-67.(424431)

• Vînd cort do două persoane, cărucior pentru copil, aparat do găurit. Ţel. 18-92-47. (424435)

• Grigorescu (430708) ‘

• Vînd «partamcnli camere parter Mănăştur, btm' pentru privatizare. Tel 17-83-21. (430717) :

• Vînd apartament 2 camere confort zona Pata. Telefon 14- 01-51 orele 17-21.(430721)

parter cu balcon. Teri7-17-74. (430729) j. , ■ '

• Vînd garsonieră.'Tel 15- ■09-47. (430731) ‘

. ţ Vînd apartament 4 cnmcre uttrafinişat, etaj 2, Zorilor. Telefon 12-71-53. (430735)

• Vînd apartament 2 camere confort I zona Big Mănăştur. Informaţii str. Bîlea nr. 4, Bl. G2, ap 13. (430744) ' -

• Cumpăr urgent garsonieră confort 1^2. Ofer 11. 000.000. Tel 14-44-94 (430747)

• Vind casă 3 camere, baie, grădină,' anexe şi grădină intravilan la 20 km de Cluj. Tel 14-00-44. (430750) , '

• Vînd combină ClaşsCos- moscumasade2, lOmodelnou preţ 8500DM Tel. 059. 15-78- 39 sau localitatea Biharia/teL 135,(306852) ;

- • Vînd sem ănătoare universală şi freză după tractor ,15 , CP. CIujN apoc* rstrv Piersecului nr. 39 A.(306872) -

• Vînd cuptor 2 /5 tone Damf+ accesoriile. Tel. 16-27- 21 006882)

-• Vînd cercei aur pentru fe tiţă . T el. 13-16-81. (424437)

- •• Vînd pui ciobănesc german. Str, Cîmpului nr. 101. (424463)

■* Vînd sobă Vesta. Tel. 14-86-96. (306643) ;‘ • Cumpăr acţiuni Dacia-

Felii emisia 01 şi 02. Tel 16- 81-93.(430719) X

• Vînrfmotor Renault 11 1400 cmc pc benzipă. Tel. 13-55-44.(424459)

• Cumpăr Rcnault- Espacc şi taloane pentru dubă sau in ic ro b u s Mcrccdcs diesel. Tel. 19-85- 34. (306724) ‘

• Cumpăr Dacia 1300 şi 1310 pref avantajos. Tel. 13- 51-64. (306748)

• Vînd pentru pretenţioşi sufragerie Lengyel 1906. TeL 18-23-19. (424415)

• Vînd fotoliu pat. Preţ 250000 lei Tel. 15-36-09 ora 9- 22. (424420)*'

• Vînd dulap şi comodă. Tel. 18-5901.(424447) *

• Vînd barcă pneumatică cu vîsle. Preţ 200.000 lei. Tel. 42- 04-34. (306720)

*• Vînd panouri de beton pentru casă sau garaj. Tel. 17- 91-06.(306766) /

• Vînd canapea extensibilă. Tel. 14-18-28.(306828) ‘

• ’ Vînd prelată cauciucată pentru copertină, nouă 64_mp, mobilă de bucătărie. Tel. 14- 80-42 zilnic. (30,6907) .

• Vînd salon Bidcjroayer. Tclefon-21-28-04. (430471)

• Vînd canapea extensibilă. Telefon 13-82-86. (430560)

• Vînd cort de 4 persoane dublu cu terasă, polonez. Tel. 15-33-34, (4.1(1612)

• Vînd 2 bucăţi cristalin D21 made USA şi colecţie.flori de

„mină şi corali. Tel 14-23-55 între orele 18-20.(430638)'

• Vînd 10 plăci polistiren cherestea uscată poştă 6 cm armătură plasă sudată. Tel 19-

, 28-79. (430641) ’* • Vînd 30 mp parchet stejar,

preţ negociabil. Tel 13-89-05. (430643) ^

• Vînd mobilă salon, stil, secolul 19 (Viena), 9 bucăţi. Tel 14-47-12 (430669) ' .

• Vînd 5 stupi cu albine, lăzi, centrifugă ceară. Tel 13- 63-84. (430699)

a * Vînd ieftin colţar bucătărie,. masă, 2 scaune, dormitor alb. Telefon 17-81-44 orele 18-22. (430701)

;* Vînd 2 paturi cu saltele Relaxa, noptiere, comodă. Tel

'17-95-06. (430715)• Vînd cort 4 persoane şi

masă cu4 scaune. Tel 18-21-09. (430725) ■ - ;

• Cumpăr ceas Schafîh’ausen, pendul, aparat foto Leica, teodolit, alte aparate din alâmÂ: Tel 17-24-90. (430727) . .

• - Vînd pui cockcr şi doberman cu pedigree. Tel 14- 39-66; 19-06-32. (430728)

; • Vînd mobilă. Tel 12-83- 66. (430742) - ■

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

; • Schimb două camere proprietate personală cu o garsonieră. P-ţa Abătornr. 4-7 ap. 27. Informaţii între orele 18- 22. (424438)

• Schimb garsonieră confort ÎI Gheorgheni plus diferenţă cu

^garsonieră confort I Mănăştur. Aleea Băişoaia nr. 9A ap. 55 et. 4 sc. 2. (424458) ’ * .

• Schimb garsonieră proprietate Mănăştur-Big cu asem ănător •' Grigorescu. Variante. T il. 18-72-61 (306787) ' : ‘ ■

• Schimb’ apartament 2 camere parter Gf. Alexandre seu nr. 23 bl. E10 22 cu similar Braşov. (306901)

• Schimb apartaament 3 camere cu 2 garsoniere plus diferenţa. Tel 17-31-89. (430642) '

"■ • Schimb apartament 1 cameră confort I proprietate, str. Horea, cu similar zona Pata, Gheorgheni, Dorobanţilor, etaj 1 sau bloc cu lift sau 2 camere. Ofer diferenţă Variante. Tel 13-13-16. (430704) -• • Schimb locuinţă IC RAL str. S.Micu posibilităţi privatizare, cu apartament 2-3 camere. Tel.14-97-55. (430453)

• Schimb 3 camera- Gheorgheni cu 2 plus diferenţa. Tel 15-90-93. (430714)

ÎNCHIRIERI

• Cautdcînchiriatspaţiu depoziten-gros 150 mp. Tel. 13-50-18.(306752)

• ('aut vilă de închiriat ca spaţiu comercial şi locuit. Tel. 17-00-46(423526)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubii nostru tată şi bunic BLĂJAN OCTAVIAN în vîrstă de 67,. decedatia 7 iulie 1995. Înmormîntarea va avea loc în 10

se în pace! Fiica cu familia şi fiul cu familia, V-

• ' Caut, Vilăr de închiriat ca spaţiu comercial şi locuit. Tel. 17-00-46(424283). . • De închiriat atelier croitorie. Str. Maşiniştilor nr. 87.(306763)

• Dau în chirie locuinţă şi spaţiu comercial, birou. Tei i 9- 03-84. (430215) , "

• Caut să închiriez locuinţă, spaţiu comercial, birou. Tel 18- 22-22 (430216)

^ înch iriez teren şi b a ra c ă văd b un p e n tru activităţi bar, grădină vară, depozit en gros. Tel. 1554- 85 după o ra 16. (424441)

• Dau în chirie rochii mireasă import. Informaţii în str. Bucegi nr. 7 ap. 19 (deasupra magazinului M inerva) între orele 15-18.(306896)

• Intcmiediem chirii. Tel 19-09-28(43075?)

' *■ - Închiriez 2 *camere ultracentral OP 1 CP 1156. Tel. 17-11-15.(424405)

• Dau în chirie apartament cu .2 camere. Tel. 13-75-08. (306813)

• Vînd teren 28 ari la şosea lîngă Terasa Căpuş. Tel. 17-00- 50(306815)■ . • închiriez apartament două cam ere decom andate, semimobilate, pc minim 6 luni, plata anticiăt. Tel. 18-95-86 orele 17-20, zilnic. (306829) ;

. * Dau în chirie apartament mobilat telefon, Zorilor. Tel. 12-70-18.(306881)

> Dau în chiriâ apartament cu 2 câincrc. Tel. 15-77^27 sau 17-84-25 (306886) '," . ‘ , Doresc s i închiriez apartament cu 3 catnctc (dacăe. posibil pwţer), pe termen lung. Tei. 18-30^88(306889)

- '. • Dau chine apartament 2 camere. Tel. 17-88-31 orele 8-

, 20. (306905)' ,• Dau în chirie apartament 2

camere mobilat, etaj 3, carter Gheorgheni. T el 17-82-94 num ai începînd de luni. (430574) * ^ :

• Dau în chirie garsonieră Gheorgheni. Tel 15-69-94. (430667) *

• Dau în chirie apartament 2 camere la parter, cu telefon, bun şi pentruprivarizare. Tel.15-44- 09.(430711)

: ;; • Caut casă sau apanaj de • închiriat. Ţel, 19.44. (424342) \ ' ;

• Caut pentru înc!; apartament cu telefon, Tvca Tel. 19-68-56. sau 12-42 (424444) ' : V.

• Familie medici, caut închiriczc apartament 2 cam mobilat, telefon. Tel. 19-95 orele .1(5-19.' (306894)- V Caut să închi apartament 2-3 camere, Tel 24-47.(430656)

> • ; Caut de închi apartam ent sau garsoni semimobilătă, în Grigore. Tel 18-59-26 orele 16 (430693) r

• • Studentă, caut garson de închiriat sau gazdă. Tel 78-77. (430739); i • Studente serioase, că

garsonieră de închiriat cam eră cu ^ ini: separată+bucătârie şi bt, preferabil zonă centrala 12-45-11. (430749)

• Caut chirie. Tel 14-09- (430758)

• Caut chirie. Tel 15-4 (430760)

DIVERSE

, • SC • Comli Nemctaţifere SA Cluj Horea nr. 78 organlui licitaţie pe data de 25.07.1 o ra 10 p en tru fnchi Spaţiu disponibil la sedj so c ie tă ţii. Reh;suplimentare l a tel. 13 88/131.(4244^0)

%

• Studentă grecoaică c a u tă p e n tru în c h ir ia t apartam ent cu două camere cu telefon în Zorilor sau în c e n tru . T el. 12-72-53. (424336)

• C a u t m aşin ă dc închiriat pentru taximetrie. Prefer Dacia, Skoda, Lada. Ofer 150-200 mii Ici lunar. Tel 14-78-45. (430710)

-• Două studente, căutăm apartam ent 3-4 camere dc în ch iria t, zona H aşdcu, Zorilor, Pata. Tel 12-44-81 (430746)

• Oferîmprumut scurt, garanţie imobiliari 0 QP 1196.- T e l. '1 7 -U (^24406) ’ .

» » Ofer împrumut. Tel 03-06. (424472) .

| • Solicit împrumut întrei i 14-22 teL 12-70^18/(306?^

! • Solicit împrumut garanţii. Tel 18-62-51 .(436

> • r M pditez efic matematică. Metode moi* cu calculator. TeL 18-7: (424328) „ - ,1 ♦, Profesor meditez

romînă pentru admitere.17-52-05. (424421)

j • M editez econoadmitere şi engleză începi Tel. 16-57-92. (424452)

• • Angajăm femeie mg j! copil 1 an. Informaţii la tel 38-46.(424455)

-• Tehnoredactez lucii lim bile rom ână, engl franceză. Condiţii avantaj' Tel 14-47-12. (430670)

• Meditaţii germani18-53-92. (430753)

_ • Angajez femieîngrijire reumatic. Tel. 1 95.(306895)

• Cautprofesordeeiigl pian Tel. 19-44-38. (4243-

• Caut zugravi şi fai* pentru am enajarea apartament. T el 19-04-0? .04-03.'(424399) ..

1 1) sîmbătă-luni, 8-10 iulie 1995 PUBLICITATE A D EV A R U Ld e C lu j

^ * Nou şi important SC **meea” vinde tapă

ţţv cra lă “Hebe” str. ^ ^ -c u la n c nr. 1. Tel. 14-81-* ~ cartier Gheorgheni. ţfg/1424)

Angajez cofetărese şi ţp^o lvcn ţi de liceu

1 |j< n en ta r. Tel. 17-65-59 *r «?lc 18-20. (424461)

• Angajăm zidari, raj^n ţarişi necalificaţi. Tel. j g —13-82; 19-15-63 (424474)

• C ăutăm agent .0 (»ercial posesor auto şi 3C**mis cu experienţă îni o m eniul com erţului cu ( ţc ă lţă m in tc . . S tr. y o roban ţilo r n r. 48. 3 0 6 8 0 4 ) >

• Executăm deratizări. ' c i - 17-11-88 (306891)

• Vînd en gros haine [Xi port, preţ mic. Informaţii

te l 19-56-29 între orele10 -1 7 . (430537)

.* Executăm deratizări, ' c i 15-16-41 (430583)

' • Angajez tîm plar- todelor categoria 4-6. Tel

t6 -98 -82 d tipă o ra 19 Î430736)

• Transport marfa 2to. Tel. -04-57 (424211.) . ;;

Angajăm încasator cu r m ă de zi şi noapte şi tîmplar. . 17-0046.(424282) J v ; • E ş t i tînăr(ă), dinamic(ă) şi

rn ic(ă) de cîştig! Prezintă-te x 10 iulie la Restaurantul

■rrla cartier Zorilor la ora iO. 24362) , .

Societate dc construcţii Sajcază zugravi; Tel, 17-48-

clupă ora 20. (424418)• Transport marfa 1-2 T,

antajos. Tel., 13-84-67; 12-06.(424471) ^ ‘ -/

• -Angajăm m ecanic, chigiu, vopsitor auto. Tel.

-18-33. (306791) ; ; ; Reparăm maşini de spălat

yiitomatic Ia domiciliu. Tei 13- ||3~41. (306794); *• ■

• Cedez spaţiu birou, compus n 2 cam ere,' cu dotările

Inerente, în zona centrală. Tel. '33-09. (306837)

• Caut brutar. Tel. 16-27- (306883) > .• Angajez taximetrist. Tel.

1^-42-76 orele 20-21. (306899)Execut jaluzele lemn tei,

garanţie. Tel 11-79-30; 12- ^ -47 .(430575) • ; " '| • Atlassib efectuează zilnic fanşport de persoane în

germ ania şi retur, în condiţii de ^ n f o r t şi siguranţă, la preţuri *ţi<eptabile pe rutele: Numberg, Jcilbronn, Stuttgart, Karlsruhe,

statt, Freiburg, Augsburg, Im, Mannheim, Frankfurt,

iegen , Koln, D usseldorf crtmund şi în Franţa în oraşele Cetz, Reims, Paris. Plecări din

H- luj. Informaţii şi înscrieri în P- 7 * Mihai Viteazunr. 30. Telefon 1^-42-10. (430635)!1 • Angajăm confecţioner j^ je r ie corp, costume baie. Tel p-S4-64. (430645) v | • Efectez transport maria.

«1 18-62-51. (430679) ;

• F irm ă particu lară, angajează urgent hidroizolatori calificaţi. Relaţii la tel 13-99- 91.(430738) .

• Angajăm difuzori presă- . carte. Str Dorobanţilor nr. 4, e t . ,III, orele 9-11 şi.13-17. (430748)

• Repar maşini de cusut. Vînd maşină cusut. Str. 21 Decembrie nr. 148 tel 11-12-98. (430752) , ■

• Vînd/închiriez atelier J 80 mp, trifazic, în Dej. Tel 16-26- 95. (430756)

• UrgentîCumpăr alcool cereale 96 grade, cantitate4-10 tone/săptămînă.Tel01/ 642-42-42. (430549)

• SC “Pcti” SRL vă oferă băuturi alcoolice, bere. Str. Calatis nr. 2 ,-te l 19-07-56. (430734) •

PIERDERI

‘ • Ofer recompensă găsitor cîine lup (pui). Tel.14-86-06; 19-45-97(424301)

• Pierdut cîine rasa Pulli negru sforat, păr lung, cu zgardă şi m edalion, cu -

/ad re să şi număr telefon pc el, în zona lac Tărniţa, plaja2 Iiv o r . G ăsitorului un milion lei recompensă. Tel.14-44-93 şi 14-26-78. (306522)

• Pierdut contract de locuinţă cu nr. 56424- 6 . Xll 1978 pe numele Mathe Maria. îl declar nul. (424453)

• Pierdut chei în 01 iulie. Găsitorului recompensă.: Tel.13-65-68 (306776) ' ‘

• S-a găsit un pix metalic de culoare galbenă care are inclus ştampila “SC Columba SRL Impox “ Moldovan Florin, di­rector. Sunaţi la telefon 17-62-03 între orele 20-22 începînd din 12 iulie 1995 (306865) v

• Pierdut camct de student pe num ele Puşcaş A drian Nicolae. îl declar nul. (306870)

DECESE COMEMORĂRI

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă socru şi bunic PAGLEŞAN ANDREI sat Gădălin (Lacuri) după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc duminică 9 iulie. Nu-1 vom u ita niciodată. Fam ilia îndurerată . Sufletul Iul blînd va rămîne în inimile noastre. Odibncâscă-se în pacc! (A)

• Sînt alături dc prietenul meu Boca Stănescu în d u rerea p ric inu ită de pierderea fratelui drag. Ioan Bologa (A)

• Cu inim ile adînc îndurerate ne luăm rămas bun dc Ia cel ce a fost soţ, ta tă şi bunic ROTAR VASILE 57 dc ani. înhum area va avea loc sîmbătă 8.07. la capela nouă a Cimitirului Mănăştur ora 13. Fie-i ţărîna uşoară. F am ilia în d u re ra tă . (424449)

• Cu adîncă durere înv suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iub itu lu i nostru ■ fră te BOCA IOAN din Cutca. Fie-i ţărîna uşoară. Fratele cu familii. (306859)

• Cu adîncă dur ere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic, COROIAN PETRU, de 66 ani, pensionar T e l e c o n s t r u c ţ i i . Înmormîntarea va avea loc în da ta de 8 iu lie , în localita tea Iclod.Dumnezeul nostru cel d rep t; şi cel bun să-l ierte şi să-l aşeze alături de cei drepţi. Dragă tată nu te vom uita niciodată. (306863)

• Cu durere anunţăm moartea fulgerătoare într- un trag ic accident a scumpului nostru soţ, tată, fiu, ginere >DAMIĂN M IRCEA-M ARIUS, în v îrs ta de -V. 44 ani. Înmormîntarea sîmbătă, ora 13, Ia Cimitirul din Bistriţa. Soţia, copiii şi în treaga fam ilieîndurerată. (3068^Q

• Cu durere în suflet anunţăm încetareia din viaţă a iubitului nostru tată şi bunic, v BLĂJAN OCTAVIAN, în vîrstă de 67 ariiv decedat lă 7 iulie 1995. Înmormîntarea va avea loc în data de 10 iulie 1995, ora 11, dc la Capela Mare din Cimitirul Ccri- ţr al. Odihncasc^-sc în pace. Fiica cu familia şi fiul cu familia. (306909)

• Condoleanţe colegului nostru Coroiiin Florin şi familiei, la despărţirea de tatăl drag. Colegii dc la Complex Someş-Cafe Bar. (424417)

• Sîntcm alături de colegul nostru M orar Nicolae în d u re rea p ric in u ită de moartea mamei dragi. Sin­cere condoleanţe. Colegii dc la SC Rampa Con. SRL. (424419)

Transmitem sincere condoleanţe fam iliilo r M arius Blăjan şi Doru Metcş în aceste clipe grele pricinuite de moartea celui ce a fost părintele lor iubit. Procurorii financiari din jud. Cluj. (424426)

• în aceste momente triste sîntcm alături de familia Marius şi Corina Blăjan, la dcspărţircadc tatăl lor. Sin­cere condoleanţe . Colectivul C olegiului jurisdicţional al Camerei de Conturi Cluj. (424427)

•. Un pios omagiu celui carc a fost verişorul nostru inginer NICOLAE PAVELEANU, dc la SC Jidvci, reputat oenolog al ţă r ii , om cu deosebite trăsături sufleteşti, prea devrem e sm uls, sub apăsarea upui destin crud. îndureratei familii întreaga noastră com pasiune. Fam ilia p rof. V ictor Tătaru. (424436)

• Sîntem alături deTanţău Doina în aceste clipe grele pric inuite de m oartea mamei drag i. Sincere condoleanţe* Colectivul D ispensarului M edical Felcacu. (306862)

• Sîntem alături de tine, Florin Coroian, în marea încercare prin care treci. Sincere condoleanţe familiei. Familia Cristea. (306864)

' • Dragă Aurica, suntem alături de tine şi copii, acum cînd moartea nemiloasă a smuls de lînga voi pe cine a- ţi avut mai drag şiscump. Familia Fizeşan. (306890)

• Condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei dr. Vasile şi Titus Simplăceanu, la pierderea soţiei şi mame! d rag i. F amilia NicolaeTurdcanu. (306897)

* Pios oamgiu Ia stingerea din viaţă a dragei noastre d r. LIVIAS I M P L Ă C E A N U . Dumnezeu sâ o odihnească. C ondoleanţe fam ilie i: îndoliate. Familiile Scurei şi Magda Muşat. (306902)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături denoila marea durere pricinuită de pierderea pre m atură a scumpului nostruDuşifratc ing. ALIN EMIL ŞPONER Familia în veci ncmîngîîată. (430627)

i • Cuvintele sunt mărunte şi goale pentru a putea mulţumi celor care au fost sincer alăturide noi pentru a-1 reda pe IIORAŢIU e te rn ită ţii: - firm ei A gressionc, colegilor, prietenilor şi rudelor. Fam. Pescar-Rusu. (430688)

•.Ne alăturăm familiei dr. A urel Sim plăceanu în suferinţa cauzată de decesul1 fulgerător al celei care a fost d r . LIVIA SIMPLĂCEANU Familia dr. Georgiu. (430689)

• Un ultim şi pios omagiu celei care a fost dr. LIVIA SIMPLĂCEANU In clipa trecerii sale la cele eterne: S incere condoleanţe familieiîndoliate. Locatarii blocului din str. Buzău n r ..11.(430690) ;

• Suntem alături de domnul d r . A urel Simplăceanu şi de familia sa în momentele de grea încercare la d ispariţia doam nei d r . LIVIA SIMPLĂCEANU. Familia Cuceu. (430691)

• Sîntem alături de colega noastră Lupu M aria Sn marca durere pricinuită de pierderea mamei sale dragi. Colegii dc T a . TESA. (430692)• Sîntcm alături dc eolega

noastră Damian Aurica în marea durere pricinuită de m oartea fulgerătoare a soţului, DAMIAN MIRCEA. Dumnezeu să-I odihnească! Conducerea SC “Clujana” SA şi colegii dc serviciu. (430694)

* Profund îndureraţi, ne alăturăm cu un gînd pios la trecerea în eternitate a dragei noastre nepoate şi v e rişo a re , d r . LIV IA SIMPI^ĂCEANU. în tre b a n o a s tră com pasiune fam iliei greu încercate. Familia dr. Morarin (din S. U. A. >.(430700)

• Mulţumim celor care au fost alături de noi bi marea d u re re p ric in n ită de moartea dragului nostru soţ şi ta tă , TO TSZEG I KAROLY. F am ilia îndurerată. (430718). ,

• Transmitem sincere condoleainţe fam iliei Damian la pierderea soţului drag. Ofiţerii de servici de la “Clujana”. (430724)

• Sîntem alături de colega noastră Firuţa în m area d u re re p ric in u ită de m oartea tatălui eL Colegii de la S.D. N. Cluj. (430730)

:• Sincere condoleanţe co legulu i nostru Boca S tănescn la d isp a riţia prem atură a rratelui drag. C olegii de la RAAPS “Victoria" (430737)

• Pioasă aducere aminte a d ra g ilo r n o ş tr iM AT IE ŞAN ŞTEFAN, MATIEŞAN GIDEORGIIE şi MATIEŞAN ELENA la t re c e re a an ilo r de la plecarea lo r pe dram ul veşnicieL Odihneascâ-se în f a c e ! F a m il ia . (424407)

• Sau îm plin it şase săp tăm îni de cînd ne-a părăsit pentru , totdeauna iubitul nostru tată şi bunic AN DREI VONAŞ. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Comemorarea va avea Ioc sâmbăta 08. 07. 1995 o ra 9 la B iserica O rto d o x ă de pe B-dul E ro ilo r . N ina şi A lin. (424475)

• Cu aceeaşi durere fin suflet comemorăm 6 luni de Ia decesul scum pei noastre soţii, mame, soacre şi bunici POP TEODORA NASTASIA din satul Bărăi, duminică09.07.95, ora 12, la K serica din s a t Fie-i ţarina uşoară. (306835)

a S-an împlinit doi ani de la trecerea h eternitate a dragului nostru soţ, tată, bun ic MÂNU AUREL Familia. (306839)

■ Se împlinesc mîine 6 săptămîni de cînd dragul n o s tru V IO R ELANDREŞANU zace în pămfntul pe care l-a iulnt cu disperare şi de care n-a avut parte, în viaţă fiind. Odihneşte în pace suflet zbucium at. S lu jba de pom enire va avea loc duminică, 9 iulie, o ra 11, la Capela Greco-Catolică din str. Moţilor nr. 26.1 âa şi Răzvan. (306878)

• C u ad încă d u re re anun ţăm tre c e re a a 6 săptămîni de la m oartea scumpului nostru soţ, tată, bunic, socru, OPRIŞOR VASILE. Parastasul va avea Ioc în dala dc 8.07. ora 17. Fam ilia îndurerată . (430722)

• In[10 iulie Ta fi pentru m ine un an de am ară t r is te ţe şi - âcigaşă s in g u ră ta te de . cînd ILEANA POJAR a călătorit în lumea ajlrilor. /în faţa trălnlui mormîaV Înalţ un gînd spre tim / Pluteşte-n aer dnbs] sSuaf Şi-ntoarcerea spre tin d. BunulDoranezeusăteiefft. Colond(rez) An^hdea C. (306888) /

• Dureroasă amintire la Împlinirea n ssi an de la m oartea dragului nostru f ra te , Cu CÂMPEAN AUREL- Dumnezeu s i-t

Zamfir şi Maiinel(43QS9S)

> O am intire,olaarimâ,o floare pentru MIRCEA CRISTOREANU de Ia decesul căruia seîmp&Ksc 20 ani. Părinţii şi bmâeS. (430631)

> Cu accea^ durere In suflet animţ pe toţi cei care au cunoscuta iiân to că se împlineşte an an de cfnd scum pa noastră soţie; mamă, /soacră şi brnuci REBECCAŞTREAMîOa

noastră, îţi v<»n imaşinechipidlânbaînilîă bunătatea ta, carc ne-am înconjurat cît ai trăit. Ai

noi, la numai 42 a ă , râod aveam mai mare newde de

mînguereata.Aiâusi«itine toată bucuria şi fericirea noastrădepc accst pâxnlna: şi ai lăsat un gol imens ed in im ile noastre Iţi p rom item că ne - vom revedea în veşnicii, de unde nu ne vom ram despârp. Soţul Vasile, copiii Miliaela şi Nalhan,^ginerâle Dan şâ nepoţii, din Hnston, Texas.(430683)

• In 9 iufie 1S®5 se împlineşte un an de lacrimi şi durereîn inimile noastre, decîndm oartcanrm îloaâ a luat-o dintre as» pe cea m ai iub ită^ ş i scum pă surioară, cca caic a fost REBECCAŞTREANGO. T u ai ^ c a t dinire noi la Tatăl din cernri, cca pe care l-a i iu b it şi s lu jit d in copilărie. S ufl^d lâB săsc odihnească intre cei drepţi, pînă^ ne vom revedea fa veşnicie. Surorile Olga, Irina şi l id ia cu famiSilr.(430684)

nestinsa şi vie aducem un pios omagiu m am ei, bunicii ş i soţei Z Â IIA N V IC T O R IA , la împlinirea ă 6 Inm de la d u re ro a sa d ispariţie . Dumnezeu să 4 vcgbeie sufletul v bum şi mare, Sr« odihnească in pate. O rom păstra vie io amiulire şM inimile noastre. Comemo­rarea va avea locduminică, 9 iulie 1995, In Cojocna. Dormi fn pace, suflet bun. Soţul Vasile ş î copiii Dan, V asile, D oru, Angela, L um in iţa cu fam iliile. (430695)

d e C lu j SPORT sîmbătă-luni, 8-10 iulie 1995K

Astăzi, sîmbătă, 8 iulie:

Fotbal InternationalDupă cum am mai anunţat,

astăzi, de la orele 18, pe stadionul ”Ion Moina”, în cadrul Cupei UEFA - INTERTOTO, are loc partitţp ”U” - TROMSO IL (Norvegia). Urăm succes echipei lui Ion Andone.

Un nou centru : de copii la Gherla

Sîn te ji în plină vacanţă fotbalistică. Ştirile din domeniu se referă la vacanţă, plecări şi veniri despre începerea pregătirilor diferitelor echipe în vederea reluării întrecerilor. Foarte puţin citim despre instruirea copiilor şi juniorilor,.asigurarea pepinierei formaţiilor din diferite eşaloane

1 competifionale. Chiar şi într-un orăşel cum este Gherla, se face foarte pu)in pe acestă linie, aşa că mi e de mirare, că în ultimii trei ani, la

' Olimpia din localitate s-au perindat zeci de jucători clujeni sau dejeni, ca să nu mai vorbim de faptul că antrenprii localnici - şi sînt cîţiva, chiar şi cu pregătirea profesională necesară - au...hibernat. Bine câ avem banf. pentru im portul

ju că to rilo r. De astă dată; avem noutăţi privind-asigurareaviitorului

' soccerului gherlean. Prin eforturile tînărului-profesor , Lucian Roman, fost component al echipelor Viitorul Tg.Mureş şi Olimpia G herla, pe frumoasă bază sportivă , de la marginea parcului s-a în fiin ţa t în această varăun adevărat centru de copii la fotbal. în p rezent la antrenamentele / conduse de profesorul Roman partic ipă un număr de 24 decopii pînă la vîrstă de 14 ani, urmînd ca cei mai buni dintre ei din toamnă să facă parte din formaţia de juniori care evoluează în Divizia C. Cu toate greutăţile întîmpinate în > dotarea cu echipament şi mingi, acest centru asigură un cadru organizat instruirii micilor fotbalişti la nivelul cerinţelor actuale.- M ulţi; d in tre elevii antrenorului Lucian Roman provin din satele vecine. Iată că la Gherla s-a găsit un bun profesionist, care s-a angajat pe un drum nu tocmai uşor de parcurs. Poate, că şi cei care conduc destinele fo tbalu lu i în localitate vor acorda mai m ultă atenţie intenţiilor bune ale tînărului tehnician. Altfel, eforturile.lui sînt în zadar...

SZEKELY Csaba

La ora bilanţului: Asociaţia Sport Club ARDAF

Seriozitate, profesionalism, performanteVinterlocutor domnul Aurel Mureşan, vicepreşedinte

executiv al Â.Sport Club ARDAF Cluj •

- Domnule, M ureşan , va identificaţi în funcţia pe care o deţineţi, nu num ai cu succesele echipei de volei, , ci cu dezvoltarea Asociaţiei sportive ARDAF. O secţie tot mai plină. De la volei la polo, autom obilism ,' judo , şah , fo tba l-ten is . R etrospectiv , cum a ra tă 1994- 1995?

Indiscutabil a fost anul voleiului. Echipa de băieţi a promovat în A 12, este participantă în Cupa Cupelor. Ţin să mă opresc asupra ei. Echipa a fost la SC Transgex, vizînd un singur un singur.lucru. Aducerea voleiului clujean pe prima scenă valorică, vizînd şi un volei de performanţă la Cluj, aducerea unui public cît mai numeros în Sală sporturilor. Au fost ani de căutări, de aduceri, de renunţări la jucători, la tehnicieni. .Şi rezultatele au început să se vadă. Întîi în 1992,

cînd am c îş tig a t 'C u p a FRV, precursoarea Cupei României. Au fost ani în care am pus suflet, dar şi

-A şa este. E şi normal să fie aşa. po lo -u l, dar dep inde num ai deSportul românesc o cere. Numai cu jucători şi de rezultatele; ce le vor"patriotisme” nu se mai poate face obţine dacă îi vom a ju ta şi dupăsport lucru valabil pentru toa te aceea. Acum, mai m ult ca înainte,disciplinile sportive. Un club sportiv -putem ieşi în lume, ne putem afirmaprivat porneşte de la seriozitate, prin sport şi cultură, în egală măsură,profesionalism, bani. Noi am făcut ARDAF s-a im pus în socie ta teaîn această direcţie primii paşi, cu rom ânească prin afaceri şi sport,rezultate din cele mai bune. Sîntem Lumea românească este obişnuită cuo fam ilie, îi amintesc pe co leg ii M arlboro , C oca-C ola , C am ei,Mihai Sturdza (automobilism), Ioan tr e b u ie să se o b işn u iască şi cu-*un efort financiar considerabil,

V e n ir e a profesorului N ic o la e P o p i a . Baciu, organizator de com petiţii, , A RD A F. Cînd spui ARDAF-spuicîrma echipei a fost încununarea eforturilor noastre.

Au fost aduşi jucători de valoare. Că nu to ţi în ţeleg ce înseamnă profesionalism , ~ce- presupune profesionalismul e cu totul altceva. Vor înţelege cu timpul. Vrem ca ”U” A RD A F'să fie, şi vâ fi, o echipă profesionistă.' P rin ; jucă to ri, tehnicieni, condiţii as ig u ra te , 1 seriozitate. A poi, 1994-95 'a însemnat automobilism, preluarea echipei CSM de polo, fotbal-teniş în C.N. al FRFT, atletism,judo, şah. în perspectivă, să nu vă mire, rugby,

- Preşedintele ARDAF, domnul M ircea N ico ric i, in ten ţio n ează în f i in ţa re a u n u i c lu b sp o rtiv p riva t. P rim ni în R om ânia. \

mai am în vedere doi, trei oameni, pentru a susţine competent acţiunile sportive. O biectivele sînt şi ele serioase. ■

'-Ai A u re l M u reşan a re şi nem ulţum iri. C are sîn t ele?

- Că ARDAF este privită ca o

se r io z ita te , _ . p ro fesiona lism , performanţe. • ■- - Obiectivele pen tru 1995-1996?

- An foarte greu. De calificări în Cupa C upelor, noi do rindu-ne o calificare pînă în prim ele opt. în acest senş, vă-pot spune că'lotul se

vacă bună de muls. Oamenii vin şi • reuneşte în 17 iu lie , urm ează o cer bani. Ajutăm cît putem şi noi, perioadă de pregătiri la Cluj, apoi un d a rav în d în vizor un singur lucru, cantonament la Eforie Nord, amicale perfo rm an ţa. E uşor să ceri, e mai la Subotica, B elgrad , un-turneu greu să • oferi g a ra n ţiile .. intcrnaţional la Cluj, în cursul-lunii perfom anţelor. M ulţi nu vor să august, Pentru C.N. ne dorim unul priceapă acest lucru. Lucrul nu este din primele două locuri. Ne dorim înţeles nici la nivelurile federaţiilor, ca echipa de polo să promoveze în de specialitate. . Arbitrajele sînt cum ”A”, aducînd polo-ul clujean în elită, sînt, unele frizînd penibilul, cum am fo tbal-ten isu l să urce în prim ele avut la Suceava în cazu l ech ipei (patru, cinci echipe, m asculine de volei. Am p re lu a t Demostene SOFRON

Sch iţă de portret: învingătorulEste supranumit truditorul sportului alb. I se reproşează egoismul,

singurătatea şi încrîncenairea. Cîteodată stereotipia în joc sau simplitatea lui. Acum, însă, îşi trăieşte cea-mai frumoasă perioadă a existenţei sale. Existenţă reluată de la zero după nefericitul accident suferit în 1989, în - ajunul finalei de simplu de la Key Biscayne, cînd, în urina unei coliziuni auto se alege cu piciorul stîng zdrobit.

După multiple operaţii, efectuate la ligamentele genunchiului, tibie şi peroneu urmează q perioadă de reeducare deosebit de dură.: Pasiunea, arzătoare pentru tenis a fost cea care i-a întărit moralul, l-a susţinut şi în cele din urmă l-a salvat. Puţini au fost cei care au crezut în el, în dorinţa lui de a reveni. Mai bine de jumătate de an, cu piciorul stîng imobilizat

menghina'gipsului, fixat pe un suport special, se războieşte cu un robot

de antrenament care, implacabil, îi aruncă minge după minge. Au urmat apoi nesfîrşite ore de exersare a serviciului şi a altor procedee specifice tenisului. Ba mai mult, a început ch iar să joace deşi sprijin it în cîije. Bilanţul acestei uriaşe risipe de energie, a unei tenacităţi ieşite din comun? După opt luni de la accident reintră pe terenurile de tenis şi îşi începe asaltul

: spre vîrful piramidei ATP. Acum, mai ales, după şase ani de la teribilul accident se poate vorbi de-o întoarcere în plină strălucire a "condamnatului la întunericul galeriei” cum a fost poreclit. Miracolul extraordinarei sale voinţe a lacut din el ”un om de fier” . Cel care a triumfat în acest început de vară pe terenurile de la Roland Garros.

■ Pe numele lu iŢ hom as M uste r.P.S. -Printre stelele tenisului mondial care vor onora ediţia din acest an

a lui Romanian Tennis Open se va număra si eroul rîndurilor de mai sus.Călin BECAN

^ M f■ ■ ■ ■

' ^ "* -Î75

Două secvenţe legate de Thomas Muster: sărutînd trofeul ROLAND GARROS '95 şi ”antrenamente ” asidue după accident

Interviul nostru dc...ultim ă oră 'Parcul "Haţieganu", spre seară, ‘ finală. A fost de-a dreptul magnific

la vremea promenadei. Întîlnire ' I Ce m înă! Să-ţi izbutească ”9 deintempestivă cu M arcel Ţenter,. care-şi plimba pruncul (Radu, un - an şi 10 zile) pornit - cu cine o fi semănînd oare?! - într-un dribling nebun de la nici 10 luni. După- graţiile de rigoare (care n-au fost tocmai graţii, fiindcă Ţenter n-a ezitat să-mi reproşeze că l-am încondeiat în toamnă.fără sâ caut a afla şi sursir lipsei sale de formă: scrîncelile odraslei ca- re-l ţineau treaz nopţi de-a rîndul; mea culpa M arcele, am ...p a- sat-o spre recentele Europene, asupra cărora.play-maker-ul ”U”-

<> ului şi al naţionalei a opinat:• Ediţie tare, mult peste nivelul

ultimelor două. Mulţi jucători din NBA şi alţii carc au ţinut s i dea totul pentru-a fi draflaţi în cel mai tafe campionat al lumii.-<

• Care jucători ţi s-au lipit dc suflet?

- L ituanianul M arciulonis pentru evoluţia dc-a lungul întregii compctiţii şi iugoslavul Djorgcvic pentru prestaţia din

3 din 12 încercări dintre care două nepregătite, e aproape incredibil !

- E chipa "E u ro p en e lo r” ?-V Incontestab il c îş tigă toarea

Iugoslavia, form aţia cea mai puternică, cu ceţ mai omogen şi valoros lot de jucători. Toti unul şi

ani pe tuşă).' - D eşi e g reu să trecem peste

ce-a fost, să privim totuşi în faţă, la E u ro '9 7 , sp re ca re a ţi p o r­n it-o cu . d re p tu l c îş tig înd calificarea (23-29 mai - Lugano, E lveţia) pen tru prelim inariile ce vor începe la toam nă.

- Va fi greu, fiindcă avem grupă

M a rc e l Ţ e n t e r la ...C a r b o c h im ? !

unul. Altă lume!- Observ că "Europenele” te-au

cam întors pc dos. Ce te-a răscolit ccl mai ta re?

- Faptul câ n-am fost acolo ! (N.D.: După cum se ştie, România a pierdut în vara lui '93 calificarea pentru preliminariile Europenelor, motiv pentru carc naţionala a stat 2

care a parcurs-o cu brio,, după ciim -indică m atricola) şi am izbutit angajarea soţiei mele la D acia Felix , fapt pentru care n-am cuvinte de m ulţum ire pentru patronii Băncii.

-D esp re b a sc h e tb a lis tu l Ţ e n te r observ că nu spu i nimic!

- Nici n-am ce, fiindcă nimeni nu spune nimic. Adică nimeni nu m-a contactat, nimeni nu mă în treabă ce am ,de gînd. Iar contractul cu ”U” expiră, vremea transferurilor e aproape şi eu nu ştiu încotro o voi lua: plec afară, râmîn la Cluj, iar dacă rămîn la Cluj, la care dintre echipe...

- Ce vrei să spui? ;- Vrepu să spun că iubesc

Clujul, dar şK..Carbochimul este o echipă pentru care n-ar fi exclus să optez dacă-mi va arăta consideraţia Ia care, o spun cu

dificilă: Croaţia lui Kukoc, Ucraina,Turcia, Bulgaria, Olanda. Dacă îi vom avea însă alături pe ”Ghiţă al nost” şi Vasile Popa, iar federaţia ne va acorda alt credit decît a făcut-o - toată modestia, am tot dreptul.înainte de Lugano avem şanse. ....... '

-A ltfe l? , R eţineţi, n-a fost o glum ă- A ltfel, am avut o săptăm înă estivală ! ’ .

plină: am terminat facultatea (N.Dt , Nuşa DEMIAN

Lemnarii gherleni în întrecere

Z ilele .trecute s-a încheiat tra d iţ io n a la ,.: com petiţie fotbalistică estivală gherleană dotată cu cu ”Cupa Sortilemn”. E ste vorba de cunoscutu l campionat de fotbal inter-secţii a societăţii comerciale din urbea de pe Someş. Dacă în alţi ani la întrecerile popularei competiţii s-au înscris 8-10 echipe, în acest an, numărul participantelor s-a redus la cinci fo rm aţii, reprezentînd tot atîtea sectoare de activitate a SC "Sortilemn” SA (fostul CPL) din localitate.:

După m eciuri deoseb it de aprig disputate în sistem turneu, care au po lariza t in teresu l amatorilor de sport din Gherla - o dovadă în acest sens fiind tribunele arhipline la fiecare partidă - , Campionatul intern de fotbal a SC "Sortilemn” SA a fost c îş tiga t în acest an de către cei de la secţia Scaune, pregătiţi de cunoscutul portar localn ic , fost com ponent de bază al O lim piei, Andrei Farago.' Locul doi a fost ocupat de . fo tbaliştii A telieru lu i mecanic central/antrenor: ing. M ircea H edeşiu /, în tim p ce locul trei a revenit fabricanţilor de m obilă in s tru iţi de animatorul vieţii fotbalistice din această mare unitate economică, Icinel Al’exa. C îştigătoriloi’, şi primilor trei clasaţi li s-au oferit premii constînd în obiecte, bani, cupe.

SZEKELY Csaba

A

l.'*

I ,P I *

}

K arate-do

CALEAPERFECTIUI

nvj• De vorbă cu Şet\ Dan Stuparu-5

11

■i

' - Nu pot să am di cuv in te de ăprecieit legătură'cu implicarea ti ce au înţeles că o com la n ivel naţional trebui -aibă ţinută. Nu şi în lejiî| cu o anume atiti.:, m an ifesta tă . î n , rîiq sub lin iez , sportiviloi instructorilor,

- C oncre t?- Este vorba desprefi:

că k a ra te tradiţional ghidează după principii fc clare. Principii care nu. eu jumătăţi de măsură. Şi refer, în prim ul rînd p rinc ip iile moralităţii, perfecţionării caracten A cestea trebu ie să uni p rogresu lu i tehnic, această cauză gradelt cen tură (a lb spre negi ^ ob ţinerea de Dani) nu cond iţiona te numai progresul tehnic.”Aştepi|| este legată de maturizare) punct de vedere psihic, din .'componentele lottj naţional a obţinut primai mondial. Acest lucru nu relevant, dacă principii!* bază sîni încălcate. Alt despărţire durertiasă, absolut necesară pentrui y un clim at foarte cur! pentru a nu lăsa impresi ajungerea în vîrful pirat este totul. Să te menţii este m ult mai important

- C lu ju l, kâratele de nu sînt reprezentate nu­de asem enea întîmpl1 nefericite, dispute care, la u rm ă , îş i găsen rezolvare.

- N icidecum . Aici c luburi foarte puteri Afirm aţia nu este gratv™ fiind susţinută de refcultiPj obţinute. Nu mai dep4» decît l a , Internationa Germaniei fiecare copil ticipant la acestă puten competiţie s-a clasat mic* locul IV , avînd şi cît m edalii de aur şi *r! P revăd un viito r strâl e lev ilo r lui Marin B«{ an trenoru l . clubul ”Sutemi” ş i ”Avram Ia®

RaduVID^

Precizare ^Titlul serialului,şi postfaţa anchetei ”La ora bilanţului: CSS Vii*

Cluj. Perfom anţe p rin tre ordinele aberan te ale Minister] Învăţămîntului” aparţin secţiei "Sport” ă "Adevărului de CM

(Dem.ŞOFRONJ

ADEVARULde Cluj13 sîmbătă-luni, 8-10 iulie 1995 ÎNVĂ TĂMINT STI/NTÂ

Profesorul dr. doc. Ioan BOBEŞ: 0 viaţă do om, cu steagul'

mereu desfăşuratPerfecţionarea profesională,

e £ .ie ia p ro feso ru l Bobeş şi-a ^ j^d icat întreaga'carieră de dascăl

om de ştiinţă - şi sînt nu mai " i» ţin decît 45! ,d e ani -• a î j j sem nat trep te în ierarh ia ^ { d a c t ic ă , de la asis ten t la

j-o fesor şi şe f al C atedrei de top a to lo g ie , de la doctor în

a g ro n o m ie la doctor docent şi c c>nducător de doctoranzi (dinI ^ 7 2 pînă în prezent). I -a fo s t a<j«rdat "Merjtul ştiinţific” clasa a . IlI-a , “deţine un prem iu al ^ c a d e m ie i Române; a participat10. m anifestări / ş tiin ţifice in te rn a ţio n a le de profil, la cel irJa i înalt n ivel; a efec tuat docum entări în străinătate şi, în j 12; im ediat după v iz ita în R o m â n ia a p reşed in te lu i de a tu n c i al S.U.Â., Richard Nixon, ;_ a aflat printţe primii oameni de - j t i i n ţ ă rom âni care au v iz ita t Ivnaerică, unde a urm at un pro-

r a n de cerce ta re p riv ind "existen ţa plantelor la boli.:

.D esfăşiir în d u -ş i - fără u tre ru p e re activitatea în cadrul C a ted re i de fitopatologie de la jn iv ersita tea de Ştiinţe Agricole l i n C lu j-N apoca, a îndrum at proiectele de diplomă a peste 400

de abso lven ţi, iar în calita te de conducător de doctoranzi, au obţinut titlul de-”doctor în agronomie” 19 specialişti în fitopatologie. Capitole im portan te ale - ac tiv ită ţii p ro feso ru lu i Bobeş se referă la îndrumarea studenţilor în activitatea de practică tehnologică, precum şi a cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar agricol. Domeniile de cercetare abordate şi valorificate prin publicaţii reprezintă lucrări destinate

' pregătirii studenţilor, perfecţionării specialiştilor din producţie, referate şi comunicări ştiinţifice realizate în baza cercetărilor proprii. Tematic, aceste lucrări vizează cercetări de ecologie, patogeneza şi combaterea unor boli grave ale plantelor culti­vate, m etodologii de prognoză a bolilor şi eficienţa tratamentelor etc. C ercetările profesorului Bobeş se referă la : studiul etiologiei unor patogeni în actualitate; îmbunătăţirea metcSdologiilor în prognoză şi avertizare a bolilor plantelor, ce se regăsesc în 361 lucrări reprezentând m o n o g ra fii, ' tra ta te , .cu rsu ri universitare şi post universitare, m anuale, b roşu ri, re ferate şi comunicări ştiinţifice (originale), recenzii, referate-asupra tezelor de docto ra t coordonate , referate

ştiinţifice de apreciere a unor lucrări d6 specialitate,- conferinţe pe teme de fitopatologie'etc., volumul total al publicaţiilor depăşind 12.000 de pagini. Simpla enumerare a cîtorva d in tre con tribu ţiile ştiin ţifice deosebite ale profesorului Bobeş pune în evidenţă, chiar şi pentru un nespecialist, munca lipsită de clipe de răgaz, devotamentul pe târîmul cercetării: elaborarea metodologiei

■ tratam entului termo-.chimic . m onofazic pentru . com baterea

tăciunelui zburător la grîu şi orz; elaborarea metodologiei de chimio­terapie în vacuum la seminţele de,

- legum e .. şi ^ c e re a le , pentru combaterea bolilor transmisibile prin seminţe; elaborarea unor tehnologii originale de combatere integrată a bolilor la grîu, orz, cartof, tomate, ham ei, pomi fruc tife ri etc.; realizarea, începînd cu anul 1970,' în baza colectării şi determ inării bolilor, a colecţiei fitopatologice H erbarium Phytophatologicum ! T ransilvanicum ; stab ilirea , prin cercetări orientate, a ratei eficienţei econom ice a tra tam en te lo r; fitosanitare la culturile de grîu, orz, cartofi, hamei, tomate, castraveţi, m ăr, p iersic, v iţă de v ie -e tc ., îm p o tr iv a . p rinc ipale lo r boli;

concepţia proiectarea şi realizarea unor schem e de com batere integrată a bolilor şi protecţie ecologică a principalelor culturi agricole şi horticole; participarea, în ca lita te de preşedinte , la organizarea şi activ ita tea Societăţii de Protecţie a Plantelor "Transilvania” şi la elaborarea Revistei "Protecţia Plantelor”, în calitate de preşedinte al colegiului de redacţie etc. etc. . .’ Profesorul dr. doc. Ioan Bobeş,

personalitate c lu jeană pe care v-am prezentat-o astăz i, s-a născut într-o dimineaţă senină de vară/în holdă, şi poate că de la acest amănunt, extraordinar prin firescul şi sim plitatea lui, cum firească şi simplă e viaţa omului de la ţară, ,i s-a p redestina t dragostea d& natură, de pămînt; şi roada preschimbată în belşug.

LA M ULŢI A N I, CU SĂNĂTATE, DOM NULE PROFESOR!

Michaela BOCU

M o t i v e d e s a t i s f a c ţ i e

p e n t r u a r h e o l o g i

Un idol neolitic la ŢagaDupă cum ne-a informat dl Mihai Meşter, director adjunct al Muzeului.

Naţional de Istorie al Transilvaniei, şantierul de salvare de la Ţaga s-a- . transformat în şantier sistematic. Cele două secţiuni descoperite cu ocazia săpăturilor de salvare au scos la iveală un material ceramic foarte bogat,; aparţinînd complexului cultural Cluj-Cheile Turzii - Lumea Nouă-Iclod, unelte de silex şi obsidian, nuclee de piatră. Au apărat, de asemeni, locuinţe a căror pereţi de chirpici se păstrează într-o stare de conservare deosebit de bună. 'r' \

Săptămînă trecută ă fost descoperit un idol de lut de mărime redusă, aparţinînd epocii neolitice. Aşezarea neolitică de la Ţaga se întinde pe o suprafaţa de aproximativ 10 hectare, iar în zona mai domoală a aşezării, paralel cu lacul, se disting foarte clar urmele unui val de pămînt, probabil

‘scos din şanţul de apărare a l acesteia. / :•'V TOP.OARE (D E T IP C E L T ) D E S C O PE R IT E LA CEABA

La Ceaba, sat aparţinător comunei Sânmărtin, aflat la aproximattiv 25 de kilometri de Gherla, s-a descoperit o mare aşezare epoca Bronzului- începutul epocii fierului. Perieghezele efectuate de dl Mihai Meşter, arheolog, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, au avut ca rezultat descoperirea unor topoare (de tip celt) şi a unui bogat material cerâmic aparţinînd primei vîrstie a fierului; faza HallstatBl. Avînd în vedere că în această zonă a Transilvaniei au fost descoperite aşezări din toate perioadele istorice, fapt ce dovedeşte permanenta ei locuire, conducerea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei a decis amenajarea celei de-a patra baze arheologice, aici, celelalte trei fiind: Ulpia Traiana. - Sarmizegetusa si Chinteni - romane, si Iclbd - preistorică.

■ M.TRIPON

- r — r

- ■■ ■

pe la Ministerul învăţămîntuluinferinţă dc presă -C o n te s ta re a L eg ii învăţăm întulu i de către UDMR la C urtea

s t i tuţională, prccutrfşi exprimarea poziţiei Ministerului Învăţămîntului' d e această acţiune a fost principala temă a conferinţei de presă de joi. in is t ru l învăţăm întului, Liviu M aior, a afirm at că atacarea Legii ţă m în tu lu i la C urtea C onstituţională nu are nici o relevanţă, în e cler i le acesteia neexistînd vreo discriminare faţă de minorităţi/

p e lu l l a nesupunere civ ică lansat de U D M R 'se bazează pe o ra liz a re forţată-şi pe aruncarea de vorbe grele în opinia publică ‘ Lnească şi internaţională, transferînd în mod nejustificat probleme i f i c e învăţânjîntului în sfei-a politicului”, a afirmat Liviu Maior. îil îe jtt , domnia sa a arătat că ”la elaborarea Legii învăţămîntului au fost u ita te 27 de legi ale ţărilor europene, ea respectând toate prevederile na ţionale în domeniu, ba; uneori, depăşindu-le ca nivel de toleranţă,; ir itu l tradiţiilor învăţămîntului românesc statuate de creatorii României , : la 1918”. Ministrul învăţămîntului a mai afirmat că "tendinţa UDMR c r e a un sistem de învăţâmînt paţalel ny poate fi acceptată, reunificarea

Sţăm întului confesional cu cel de stat înşemnînd aruncarea României vil Mediu’’.. ”Ungariâ ă început să dea drepturi minorităţilor după"

ce le-a asimilat”, a arătat Liviu Maior, precizînd că Legea învăţămîntului din Ungaria nu are nici o prevedere cu privire la minorităţi, acestea fiind stipulate în : Legea minorităţilor Care e, "totuşi destul de restrictivă faţă de legile româneşti.în domeniu”. Ministrul învăţămîntului a mai arătat că s-a adresat în scris unor personalităţi politice europene - Miguel Angel M artinez, Federico M aior, Max van der Stoel - transm iţîndu-le toate prevederile referitoare la minorittăţi cuprinse în Legea învăţămîntului.Examenul de capacitate la timpul viitor

-• M inistrul învăţămîntului, Liviu Maior, a informat ziariştii prezenţi la conferinţa de presă că examenul de capacitate - absolvenţii clasei a opta -, prevăzut în noua Lege a învăţămîntului, va fi susţinut de către elevii care în anul şcolar 1995-1996 vor fi. în ’clasa a şasea, iar noul tip de .bacalaureat de elevii aflaţi la toamnă în clasa a zecea. - •

în context, Liviu M aior a mai arătat, că rezultatele unui test la nivel naţional, efectuat de M inisterul Învăţămîntului la nivelul clasei a. patra, la matematică şi la limba română, sînt îngrijorătoare. Domnia sa a precizat că, în urma acestui test media la matematică este aproximativ şapte, iar la limba română de şase, ceea ce ministrul învăţămîntului a calificat drept "inacceptabil”. Liviu Maior a anunţat, de asemenea, convocarea unei şedinţe de lucru cu inspectorii din judeţe pentru a stabili m ăsurile ce se impun - pentru rezolvarea acestei situaţii.

' * ' T ** *

Şantierul arheologic Ţaga: fragment dintr-o locuinţă neolitică de circa 4.500 ani.

premii pentru studenţii Ingineri - economişti3 iulie a .c ., la Facultatea de anual unui studen t din cadru l

îtrucţii de Maşini a Universităţii profilului de inginerie economică,jn ic e ,din C lu j-N apoca s-a desem nat în u rm a 'u n u i ex igen ta şu ra t festivitatea de premiere proces de selecţie.lo r mâi buni studenţi şi profilului D-na ing. Viorica Ilieş a arătat că,'S inerie economică.; Premiile, printre motivele care au determinat

[tituite din genţi de voiaj,-borsete . instituirea acestui premiu se numărăjc cmri cu emblema specializării, recunoştinţa faţă de facultatea în

s t oferite de S.C. "U.S. A .” , care s-a format din puncţ de vederedin'Cluj-Napoca. Cu aceeaşi p ro fesiona l şi încrederea în

d-na iipg. V iorica Ilieş, învăţăm în tu l ^de ingineriee d intele S.C. "AX.FA” Cluj economică, pe care-1 consideră deÎ - . a .anunţat in stitu irea mare im portan ţă şi u tilita te în

^**iiului Ilieş” , Care se va acorda' dezvoltarea economiei româneşti.

: D escifrarea cerului înstelat, în perioada vacanţelor şi z ile lo r de odihnă, constitue o preocupare plăcută şi instructivă pentrii toate vîrstele.. în luna iu lie , îndată ce apune Soarele, spre. e s t apare triunghiul'de vară format din stelele: Vegâ . (din L yra), D eneb’ (din Lebăda) şi A ltair (din V ulturul)- Spre sud, la circa 15°-20° deasupra orizontului semnalăm prezenţa stelei A ntareş, de culoare roşiatică, din constelaţia Scorpionului. Spre nord se văd constelaţiile circUmpolare: Ursa Mare, Ursa Mică; Dragonul, Cassiopeia, Perseu etc.'L a vest de' Scorpion se -află conste la ţia Centaurul, din cuprinsul căruia face / parte şi steaua cea mai apropiată d e , sistem ul nostru stelar: Proxim a Centauri situată la 4.3 ani lumină de noi. Deşi este ”atît de aproape” ea

nu este vizibilă cu ochiul liber.Calea Lactee, care reprezin tă

proiectarea pe sfera cerească a regiunii cu concentrare maximă d e ' stele a Galaxiei noastre, traversează bolta cerească de la sud spre nord.

în nopţile senine'fără Lună ea este . vizibilă şi cu ochiul liber.

Deşi în iulie nopţile sînt scurte, în ; acest an se văd multe din planetele sistem ulu i solar... Cea mai dominantă dintre ele este Jupiter;

A spectul c e ru lu i în lu n a iu lie 199 5

Are aproximativ 150 m iliarde de stele;-în cadrul acestui sistem uriaş Soarele se află la margine la 2/3 din raza Galaxiei, între cele două braţe spirale. în Calea Lactee spre Nord- £ s t se găseşte şi constelaţia An- dromeda, cu celebra galaxie M31, numită, şi "sora galaxiei noastre’7;

se găseşte în constelaţia Scorpion şi es,te în apropierea maximului ei de strălucire. M arte este v izib il spre sud-vest lîngă conste la ţia Leu. M ercur şi Venus sîn t v iz ib ile dimineaţa spre nord-est la o jumătate de oră înainte de răsăritul Jioarelui; ele vor fi în.conjuncţie în dimineaţa

zilei de 20 iulie, cînd Mercur va f i . la 0.° 4 nord de Venus. Saturn sC i află în constelaţia Peşti şi răsare, după miezul nopţii; spectaculoasele' lui inele nu sînt vizibile ( Pămîntul este aproape în planul lor). ~

Fazele Lunii vor fi următoarele: , la 5 iulie (23h02”) - primul pătrat;; la 12. iulie (13*49^ - Lună plină; la19 iulie (14h 10”) - ultimul pătrar iar la 27 iulie (18113”) - Lună nouă. Pe data de 9 iu lie Luna, Ju p ite r şi A n tares vor forma un tr iu n g h i. v iz ib il în partea de sud a cerului. Pămîntul se află la afeliu (distanţa ; maximă de Soare) pe data de 4 iulie (5*00")..-;

T.OPROIU Observatorul

Astron,ornic Cluj-Napoca

ponferinţă P e temă

edicală''A sociaţia M aramureşe-

’ lo r ” din - C luj-N apoca j^Xinţă conferinţa prof. univ.

Ioan V. DEACIUC, de la *>iversity M edical Center ^w .O rleans, avînd titlul:

^ c l u l a endotclia li a sinu- hcpatic: ro lu l său în

*niinicarca in tcrcelu lară fica t” . C onferinţa va fi

Aţinută azi, sîmbătă, 8 iulie, ** începere de 'la ora 10, la ^ t i tu tu l de Ştiinţe Biologice '*1 C luj-N apoca, str. ^public ii nr. 48.

L

Meditat ia - hrană a sufletului*

In tu itia sau talentul?Dată fiind importanţa decisivă

a p robelor ;testim oniale în procesukpenal şi din acestă cauză, importanţa şi necesitatea ştiinţei psiho-judiciare a acestor probe, adică â psihologiei m artorilor, pen tru critica ş tiin ţifică a p robelo r, se im pune în mod in ev itab il ca judecă to rii şi. avocaţii, dar mai ales judecătorii; să cunoască această ştiinţă şi să o aplice la aprecierea şi evaluarea probelor testimoniale. Există o ştiinţă a probelor testim oniale care este mai puţjn cunoscută: Susţinem acest lucru pentru că în p rac tica ju d ic ia ră , laş ita tea m arto rilo r in tim idaţi sau

oportun işti; corupţia m arto rilo r venali, constituie"grave primejdii pentru procesele penale-, şi mai ales pentru cele mari, importante, în care se poate lucra cu aparat mai mare la "prepararea” probelor.- D a r ' ş i martorii cei mai oneşti-deformează deseori adevărul, din superficialiate, din temperament, din exagerare sau din indolenţă. Aşadar cea. mai grea, mai delicată şi mai decisivă sarcină a judecătorilor este de a trăi probele testimoniale, de a împiedica pe cît posib il producerea m ărturiei mincinoase, prin urmărirea atentă a depoziţie i, prin in terven ţia cu întrebări adecvate, prin controlul facu ltă ţilo r , fiz io log ice,

conştiinc iozită ţii, -intereselor, m artorului, ' prin ab ilita tte şi persuasiune, sau prin energie, şi apoi de a le aprecia just şi a nu fi înşelaţi. Exiştă-opinia că în această materie a probelor testim oniale ajută mai m ult IN TU IŢIA , TALENTUL, FLAIRUL, decît ştiinţa.'Astfel prof. Manzini afirmâ:”la o justă apreciere a probei testimoniale serveşte! înainte de toate INTUIŢIA OMULUI DE TALENT”.Noi preferăm talentul cunoaşterii unor scheme, sau a unor teorii privind psihologia martorilor, fiindcă acestea trebuie ju s t interpretate şi adaptate de la caz la caz. Or, cazurile concrete sînt foarte variate. Acelaşi fapt, semn/atitudine la un martor are o semnificaţie, iar la alt martor altă semnificaţie şi altă interpretare. Ceea ce la un marlor poate servi ca element sau argument

de încredere, lâ alt martor poate fi considerat chiar contrar. în această varieta te de situaţii, ju d ecă to ru l bazat numai pe cunoştinţele sale tip ice şi sum are 'd in psiho log ia m artorilo r, adeseori nu se va şti orienta şi va>putea cădea în eroare. Talentul este însă o călăuză m ai sigură şi găseşte mai sigur nota justă, adică cunoaşterea psihologiei martorilor. Dar cîţi dintre judecători vor avea talent, de a scoate adevărul de la martor şi a aprecia just, dacă m ărturia este adevărată sau minciqoasă? Şi tocmai din lipsă de talent este şi mai'necesară ştiinţa, adică cunoaşterea p siho log ie i ifiartorilor. Şi este ideal, cînd talentul se îmbină cu ştiinţa. Ce se mai cerc judecătorului cînd ascultă martorii, este RĂBDAREA; ju d ecă to ru l nerăbdător, grăbit, nervos va enerva

şi pe m artor, - sau î l ,v a : demoraliza, sau îl va face să'fie superficial, adică va provoca la

.martori stări care îi vor dispune la deformarea adevărului; nu mai puţin însă şi moliciunea, apatia ju d ecă to ru lu i ‘ va ■ încuraja ră tă c ir ile şi fa lsificările m arto rilo r. în aprecierea c re d ib ilită ţii şi verid icită ţii . ■martorului trebuie să se ţină neapăra t seam a de: izvorul de informaţie său de percepţiune a m artorului (directă, din auzite, văzu tă sau .auzită), de modul, form a şi conţinutul depoziţiei precum şi de obiectul probei (orală, cu jurămînt sau nu, clară, coerentă, completă, concludentă, şovăielnică", dezordonată, concordantă'cu celelalte depoziţii etc.).. . .- , '

J u r is t Ion G lIER C tO IU

î n fa n fn a p c z e D l i l ă spre d a S ilo c P a r la m e n tu lu i

R o m â n i e i , s c u l C o d S i l v i c c o n ţ i n e 7 t i t l u r i .T i t l u I s e r e f e r ă ( a d i s p o z i ţ i i c o m u n e p r i v i n d

f e u d u l f o r e s t i e r ş i v e g e t a ţ i a f o r e s t i e r ă d i n a f a r a

t c o t i t a . F a n d a i f o r e s t i e r n a ţ i o n a l c u p r i n d e t o t a l i t a t e a : p ă d u r i l o r , a t e r e n u r i l o r d e s t i n a t e .

îm p ă ^ io n iii i, â c e l o r d e a d m in is t r a ţ i e s i l v i c ă , a l b i i l e . p m t f e f a r g c c itp i i n s e î n c a d a s t r a l a p e l o r , in d i f e r e n t

d e n a t a t a d c p r o p r ie ta te , d a c ă p e n t r u a c e s t e a a u f o s t- QEGadmGe a a r c s a jx m e s t e s i l v i c e p în â l a d a t ă i n t r ă r i i 1

. i n 'T Î g f i t i c a n o u l a i ec<L S î n t c o n s i d e r a t e p ă d u r i

t e r e n u r i le c u v e g e t a ţ i e f o r e s t i e r ă c u o s u p r a f a ţă m a i

m i r e <£e 0 ,2 5 fca. ■. ::R e z i l i î d e a t e i c ; p ă d u r i l e r e s t i t u i t e f o ş t i l o r

p r o p r ie ta r i s î n t i n c l u s e î n f o n d a i f o r e s t i e r n a ţ io n a l

s i s u p a s e r e g i m a l a i s i lv i c c a r e e s t e d e f i n i t p r in n o u l. c o d c a , o i s i s t e m d e n o r m e t e b n f c c , s i l v i c e ,

e c o n o m ic e ş i j u r i d i c e p r i v i n d a m e n a ja r e a , c u l tu r a ;

e x p lo a ta re a - , p r r a te e ţ îa ş i p a z a a c e s t u i f o n d , a v î n d '

csl f i n a l i t a t e a s i g u r a r e a g o s p o d ă r i r i i d u r a b i l e a

p i d u r i l o r . . ' ■■■■ ■ >

■ T itln l 11 se ocupă cir. fondu l fo re s tie r p ro p rie ta te pub lică '(pădu rile de sta t) care se ,

’adiHHnsfîea2a de.Rcgta Naţionala a. Pădurilor - - scrvicm pitblrc e u sp e c if tc 'sttvtc - sub-toate . aspectele.' amenajare, regenerare, protecţie, pază;*, fi ’ 1 Ju i i >■ '" ' . " r ’ c p -v J'iţcL p n ii 'rn •r > c n l - - ta :- - 5 j . t i u ’' i t k n i e

p . i. />'(.*■? i u ^ iv* ’ * p a s te le - .

t " t i u . r l4w k W .nsfrfe . ■' .u r i 's îH i r e : c i u p e r c i l e - c o m e s t i b i l e , . p l a n t e l e .

„ p.ct.s.'n >t vtnatj.l,, noa^i, s t r t ţ Ifv.î” pc ba/a de

■irîc■f* i

-autoriza’ e le ^\paJataxe;.şt se valorifica Ia p re ţu l practicul -pe p iatâ 'pe b-ăzâ-de Ucitaţig. Celelalte

"produs? sg recoltează pe bază de autorizaţii emise -ce unttâh.fe silvicei -. .

La expiaatareu masei lemnoase. cînd situaţia

o im pune, transportul lemnului-se poate face prin terenuri apartmînd altor proprietari, cu o despăgubire stabilită prin consens. în caz de dezacord, despăgubirea se va stabili de o comisie formată din reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor şi ai administraţiei loealc sau prin justiţie. ,' Noul Cod Silvic admite schimburile dc teren si cumpărarea de către Stat a enclavelor si terenurilor limitrofe pădurii, Statul avînd prioritate îutcondiţii de preţ egale ,C um părarea este perm isă si în cazul terenurilor''degradate proprietate privată.

T iilai III se referă I„ fondul forestier proprieiJtc privata, Administrarea- fondului forestier: proprietate privata ?e face de cătrs proprietarii acestuia, individual sau în asociaţii, eu obligaţia respectării regimului silvic şi ^avîud'-la bază amenEiamente silvice ale căror prevederi trebuie respectate, în-caz coatrar fapta putîiid fi contravenţie sau-miiactiune:-Proprietarul este obligat: ca în termen de 2 antsă împădurească, suprafaţa de pe carc a recoltat lemnul nu este regenerată natural, asttel - ăcesl lucru se va realiza de unităţilelsilvice,în contul proprietarului. Chiar şi în ţa/.ul pădurilor particulare pâsunatul este interzisîu plantajiile şi-seminţişurile mai

mici de 10 ani si eu o înălţime mai mică de 3 m. Aceeaşi mtcrdicţie e ste ţi pentru pădurile particulare cu funcţii speciale de protecţie. ,

R ecoltarea dc lem n din p ăd u rile p a rticu la re este permisă numai după marcarea arborilor cu ciocan silvic, p ro p rie ta rii p r im in d d o c u m e n te le le g a le p e n tru exploatarea şi transportul materialului lemHos respectiv.

Noul Cod Silvic reglementează circulaţia materialelor., lemnoase inclusiv cherestea, cioplituri, lemn de foc, pomi'de iarnă, care se poate face numai cu documente legale, de provenienţă. : ' ' • ■;

Instalaţiile de debitare (gatere, circulare), sînt supuse. controalelor organelor silvice, financiare şi de poliţie, ! sub aspectul documentelor de provenienţă a lemnului.

'A ctivitatea d e ; v înătoare şi d e pescu it se reglementează prin lege, Ministerul Apelor,:Pădurilor' şi Protecţiei Mediului revenindu-i rolul de a asigura administrarea şi gospodărirea unitară a acestora pe’bază' de norme t&hriice, obligatorii pentru toţi deţinătorii, indiferent de fonna de proprietate. v .

Considerăm u tilă cunoaşterea ră s p u n d e r ilo r şi sancţiunilor aplicate ca urinare a nerespectării Codului Silvic..

Sînt considerate in frac ţiun i: •ocuparea fără drept de păduri, terenuri sau ape din fondul forestier naţional, precuifi şi mutarea semnelor de hotar- Pedeapsa este de Ia 3 luni Ia 3 ani închisoare sau amendă; «tăierea sau scoaterea din rădăcini, Iară-drept, dc arbori, puieti sa"!! lăstari indiferent dc proprietarul pădurii, se pedepseste cu închisoare în raport de valoarea pagubei, de la 6 luni la 7 ani; ' furtul de m ateria le lem noase care se pedepseşte cu închisoare de la I an la 10 am, pedeapsa . fund-în raport de valoarea pagubei: folosirea de ciocane lalse dc uiarcat-sau folosirea lonara drept, se pedepseste ci! închisoare ■<.!« ia -fi tuni 1» 3 -am; ^.distrugerea.- ile^w orca *a>i jidneerea ia stare ae-netntrcbuintare prin - incendiere, a .unor păduri de pe suprafate întinse se pedepseste potrivi t d isp o z iţiilo r C odu lu i.P enal; •distrugerea prin pasunat sau vatainarea-arbojrilor, puietilor sau lastanlor.daca valoarea pagubei este mai mare. dejgeste J ori decît preţul mediu al-.unur-mc de masă lemnoasă pe picior, se pedepseste cu închisoare . de' la .3 luni la 3 -.ani sau cu amenda. „•

Organele silvice sînt autorizate, însoţite si; poliţist să identifice şj să inventarieze la locW|ie se ş.f 1 ă m ateria le le lem noase provenim infracţiuni, cu respectarea drepturilor şi proeejtlegale privind percheziţiile. .;■■; La constatarea contravenţiilor şi infractij.silvice, personalul de specialitate împuternicit în-scop este asimilat în exercitarea atribuţiilor ce dt

din împuternicire cu'personalul care îndepline funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stai

Dr.ihg. Ioan MĂDĂRAJ Staţiunea de Cercetare si Producţie

^ Silvică Cli"T* - j —

r|”

r

P

” M a i i H f e c ţ H r a c e r a m ic ă - Ş s ife ti” im v a s a p l t e l a.-■'.-■'Hespre clotEQut Petre Şuteu se poate spune că.a pă'ştt în afaceri şu

dreptal. Departe da: -a. fi spectaculoase,'totuşi, rezultatefeanilor 1990 : şi 199.1 geaeraa speranţe pentru firm a sat g-N-C. M an u fac tu ra

ccram ica - Ş u te»" . A venit, în să , inflaţia. în opinia d-Iui Şuteu, v^crestersa: aberantă a pietonlcr îa materiile prime, energie şi combustibil a pui Ia. gr^i încercare firma, deoarfece^ în ctjndiţiile scădcrii puterii

. . de cumpărare a papaEaţiet.-dinamteâ preţjirilor produsdlor finite nu

. a putut ţine pasu l cu cca a materiilor prime, energiei şi combustibilului. Ie timp ce tariful perceput pentru un kilowatt-arâ ar crescut de l ţ 15

'le i la peste o; sută, preţul siguranţelor fnzibile, ca să dau lin.exemplu,3. sporit, doar, cu douăzeci Ier, ne spune cu năduf patronul firmei.

v datorită acestui fapt, p ro fitu l s-a dim inuat şi odată cu.'aceasta şi■ posibilităţile de investiţii ale.firmei au scăzut. C&far şi în situaţia în . care; din puţinele venitari realizate am investit, am. avut surprize. Dar

fkiîiâ. explic. D coareee arderea ia cuptoare cu gaz metan devenise foarte costisitoare, ara construit un cuptor electric. Cînd acesta a fost

; :gaţa, s^i ridicat tariful ta energia electrică atît de mult, îneît şi acest ■'procedeu a devenit neconomicos,pentru noi.” ' r

. Lipsa capitalului necesar, surprizele nedorite a le tranziţiei nu au '..'fost singurele inconveniente cuycare s-a confruntat şi se confiuntă firma.'

Întrucît piaţa produselor ceramice este aproape'saturată, ca urmare

a invaziei ei cu tot felul de mărfuri, dintre care multe de calitate precară) dar cu preţ mai mic, pentru supravieţuire, s-a impus un efort permanent dc înnoire a structurii sortimentale. Dintre produsele asimilate atointim: ceramica de menaj, executată în scrie mică, pentru unităţi de alimentaţie publică, coşulcţele, vazele pentru flori, precum şi alte articole.^Tot ca

' răspuns la cerinţele pieţii, se preconizcază,inceperea producţiei vazelor ncglazurate, pentru flori. Prioritatea acordată pregătirii unor produse noi a însem nat u n 'e fo rt financiar în '.plus, care' a lim itat jo s ib i l i t^ ţ i le . invcstiţionale pentru/dotare. Situaţia financiară a firmei a mai fost, însă, afectată şi de reglementările privind plata T.-V.A. în momentul tacturârii marfu. care favorizează pe rău platnici şi crează dificultăţi societăţilor comerciale corecte. Plătindu-i-se marfa vîndutâ după 2-3 luni chiar şi mai tîr/.m. M anufactura.ceram icâ-Şuteii a devenit un creditor al statului şi

- al unor beneficiari ai săi, bineînţeles pe de gratis, tiinp.de cîteva luni. Carc sînt consecinţele acestui fapt? Lunar, firma a fost lipsită de cîteva milioane dp Iei,'iar pentru a se suplini acest gol s-a apelat la credite^Uneori, s-a recurs.la împrumut chiar şi pentru plata Ţ,V.A: Altfel spus, ş-au luat bani de la bănci, cu dobînda cunoscută,' pentru a se plăti în locul unor clienţi incorecţi, pentru care actualele reglementări privind plata, T,V A. sînt adevărată mană cerească. / . ,. Ki pofida greutăţilor cu care s-a con&untat, a inconvenientelor generate

de vidul legTslativ în domeniu sau caracterul nexstimulativ atlâgisla! de vidul legislativ-în domeaiu, sau caracterul riestimulativ at legislaţ vis-a-vis de firm ele cu capital privat, "M anu factura ceramic Şuteu” continuă să existe şi cei care i-au dat viaţă sînt liolăriţi să capituleze. Şi nu diiitr-un orgoliu. Firma s-a născut ca urmareapass

; fraţilor Şiiteu .pentru meseria de ceramist, care reprezintă o trai în familie. Şuteu-tata a lucrat ca ceramist la fabrica de profil din Tur împreună cu Brăncuşi. Da, cu marele nostru Brâneuşi, care^în se de. prietenie..i-a dăruit colegului său Şuteu-o lampă sculptată dc el marmură. Deşi pînă acum nu prea au avut mdtive de optimism, fe Şuteu sînt, totuşi, convinşi că vor veni vremuri biine si pentru societi comerciale cu profil productiv. Pentru această, c de părere don::; Petre Şuteu, trebuie găsită o modalitate de acordare a unor credite | dobînzi diferenţiate, în raport de rata profitului realizat-în şectc^ din care face parte societatea creditară. în felul acesta, pe ansamîîa dobînda practicată rămîne pozitivă şi, prin urmare, nu afectează situ. financiară a băncilor. Se impune, de asemenea, mai ed e părere don a Şuteu, o niai bună inforipare aagenţilor eeonoimci, din partea Cam l. de comerţ (Firma Şuteu nu a aflat decît după închidere de o expc; de ceramică Organizată nu de mult la Budapesta) precum şi găs unei modalităţi dc plată a T,V;A.;car'e să nu avantajeze economii

. răul-platnic. Să sperăm că cei cărora la sînt adresate-aceste propt:’ nu vor rămîne indiferenţi,fată de e le / ,

' Ion CONSTANTINESCU

Licitaţii pentru vînzarea dc mărfuriLicitoţgfe pentru vîgzarca niăriiirilorpot fi nrganifafc -

de prodacălbii, de căte vnrâtori un de ngmâaţn apcciaSralc gi aerat dcirxupj (agenţi specializaţi demn înţi ^action - lnoktn"X **r *n nnclc cazări organizarea xe na&nază cu ţntâtxpana băncilor. Soeiebica dc ficîtaţie

săcâxcn___ __________ m____r______ _ccSqfqbc an n k iţB să a n ţn c , coDccntrind ccinca ţa oEintl in tînrp şi ijn jia . In nsclc ţiri, licitaţiile sînt m p m ^ ta fc dc căfcc aatarităţi ah xtataloi (instanţele cctm râk) B l oblkşti ( o m d c dc comat, asocaţiilc « nua.ii uoŞ di) p â Mlnrmnlml naor «genţi dclcgaJi dc r ilr a n t a pcafca tm iW u u q « nţiunilnr dc Bdâţic. Sacktaka Ic Kcitaţic pablici an catalog ca n ă fa ilc ffy fc ;a w ir w iln n ifc» a « lr ir n liifn lte a m B fc fc i ifcrrri «are dorocifc participe fa licitaţie. ărikS^ * i ir ,Jcawiai i a , local ţi dala i t o i ii lcrla fc it»)ic, f r â i a n o f c a n ţ k U a in d ild c n â inportaalc irfrrifciT b m ărfi, cam ar fi pccfal de strigare

ţ i i fcr ţ'r ifc lcp J ^ a |fc ii

i i< p m i, a J ir a d loatc lUtclc ■cc m it

aprefatn dc V iam c cfcctiv, coasti ia

sn p ra lic ita ica cum pără to rilo r în tre p te s tab ilite în p rea lab il, ia r m a r ia V a fi ad ju d cca tă î n ta v o a rca ce lu i c a re e s te d ispus s ă p lă te a s c ă m a i m u l t A d o u a m o d a li t a te d c fo rm a re a p re ţu lu i p o rn eş te d e l a s tab ilirea u n u i p re ţ m a x im , ca rc cs te redus treptat pînă cînd im u l d in t re cu m p ă ră to r i îş i a n u n ţă oferta dcţxcL D acă p rc ţa l co n v in e vânzăto ru lu i, a tu n c i cel caic a Qcnt oferta d e v in e p to p ric ta m l m ă r f i i In ca z u l c înd ptcţnl oferit pc ha?a a c c s tc i m e to d e n u - l s a t i s f a c c p e Vnrilor, atunci «nt posibile u rm ă to a re le v a r ia n te , f e e * vînrâtornl s i f i retragi maria, fie sc t r e c e l a fo rm a re a ptcţnlai după metoda „cu un p r e ţ m in im d c s tr ig a r e ” . A căită metodă staU cţfc preţul ciKml prin in tîln iica c a c r i i şi o ferici pc piaţă de lkrilaţic.I j În c h id e re a lic i ta ţ ie i s e fatocinextc o notă dc Vnraro-cunrpirare, carc ţ in e lo c u l aahadahD, pe baa dhda sc diberozi « d in u l d e li virare după ce cmapfaitorul îndeplinit toate f o rm a li l i ţ i le acccuic ţi a adulat contravaloarea mărfii.. Vhnrca (rin fiobţie n e ţi andc inconveniente penbu yfim zU an, ţ i anime: cheltuielile ocazionale de fcaa»g,irii »ra mir&nlor, conm ioanele mtamcdiarilor, tzxdcpcnfeapKicnaKaccrâ&cakjordc origine, dc caii talc d c , h sl licitaţiile pentru vinzaxea de mărfuri prezinţi arraetiţc afil pcoara vWilor cit ţi pcnku cnnipărilor. Pentru vţnltOT avantajele constau in faptul c i marfa este iw ifir i ifo » » de către pctsoane specializate Sn acest dtraraia, ic otţinc qedilc pc comiderontul că marfa ţalcdţpiu ilittia yr im » licitaţiei. Pcntm curnpărălori, bcitaţuic coastiteic ofcrlc ferme, iar preţurile exprimă valoarea icală a nir&rilor.

Lidia MACOVEI

-l'.M.d.A.

SAFIUttt &IH(

SAFI S.A. comunică următoarele reiatele la zi privind funcţionarea Fondului Mutual al Oamenilor de Aiaceri: -

A. Valoarea activului net: 203.277,6 milioane lei >B. Valoarea la zi a C.I.: tip k 474.000 lei (Ia răscumpărare)

tip B: 118.000 lei aa răscumpărare) , tip C: 59.250 Iei Ga vînzare) /

G. Creşterea valorii C.I. ■a. Faţă de 1 ianuarie 1995: 59,6%.b. Faţă de săptâinîna anterioară: 1,3% .c. în ultima lună: 6,6 %d. Anuală (estimări) 110%

Nolă: Comunicatul intră în vigoare începînd cu dala de 10.07.1995

Str. Moţilor 1/27 td: 190389, 190388 fa» 190387

Str. Memoandamuliri td: 198677

Str. Republici I td: 190378

Zilele econom române

la Duisburg. în -organizarea Camer. co toerţ şi industrie Ar* cam erelo r de com ef in d u strie din D u isb u r: H agen (RFG), se desfăsl „Zilele economiei românca N ard rhein-W cstfalen’’, Jperioada 11-15 noien^ ,1995. D om eniile de intf pentru tematica întîlnirii ţ? prelucrarea metalelor, conS • ţii de maşini; mobili, pn* din lem n , materiale construcţii; textile, coifr , F irm ele interesate participa la aceasti acţiuf primi detalii suplimentar*

, gram, costuri) şi se pot ti- prin intermediul Departe ’ tului derelaţii al C.C.I.A camera 25, pînă în datai S iulie 1995.

15) sîmbătă-luni, 8-10 iulie 1995 EVENIMENT ADEVARULde ClUJ

jţ/l o d i f i c ă r i a l e c o d u I ui ^ le p r o c e d u r ă p e n a lă

Tratament juridic diferenţial

Procesulpenal se desfăşoară sub j.^ isp ic iile a d Q u ă pro ced u ri; una

^ •p e c ia lă şi a lta d e d rep t com un, jy ^o ced u ra specială este folosită în 2 ;^ 'z u l in f ra c ţiu n ilo r : flag ra n te p e d e p s ite de lege cu închisoare mai 'fa x are de 3 lun i şi c e l m u lt 5 an i, jŞ,'*eCUm şi fo rm elo r a g rav a te âle ^ c e s t o r in fra c ţiu n i; să v îrş ite în jj^u n ic ip ii său oraşe, în mijloacele de t r a n s p o r t în comun, bîlciuri, tîrguri, p o r t u r i , lo cu ri a g lo m era te . E ste - f la g ra n tă şi infracţiunea descoperită f i i momentul săvîrsirii ^au im ediat j jv ip ă şăvîrşireţ-dş un făptuitor care j in e d ia t după com itere este urm ărit \ [ j l e persoana vătâm ată . de m artorii ^ c u l a r i sau de ap ro b iu l public ori

te su rp r in s a p ro ap e de lo cu l ^ o m i te r i i in f r a c ţiu n i i , c u .arm e, i iâ stnimente sau orice alte obiecte de t^a-tură a-1 p resupune participant la in f ra c ţiu n e . In frao ţiunca flagrantă

t cbuie co n sta ta tă de organul de -mărire penală care întocmeşte un p ro c e s verbal în care consemnează

d a l e cu privire la sâvîrsirea faptei,ba --■■■ - '

» « c ltra ţ i i le înv inu itu lu i şi- ale p ^ lo rla lte persoane prezente în •Momentul săv îrş irii infracţiunii. Poganul de urmărire penală nu este f*I*iit să strîngă şi alte probe pe care

consideră necesare descoperirii

adevărului.Obligaţia de prim ordin a organului de urmărire penată este aceea de a citi învinuitului, precum şi persoanelor care au fost ascultate, procesu l v y b a l, a trăg îndu-li-se atenţia că pot completa sau modifica conţinutul declaraţiilor. Y

Ca să c a p e te . au ten tic ita te , procesu l verbal se sem nează de organul de urmărire penală învinuit şi persoanele ascultate. A ceastă procedură specială, aşa cum se ordonă în art. 479 cod procedură penală, nu se aplică infracţiunilor' săvîrşite de minori. Se porneşte de la p rem iza că subiectul activ a l infracţiunii este o persoană fragilă,

- nematură, cu posibilităţi reduse de în ţe legere a ; fenom enului infracţional şi a consecinţelor sale.

în cazuf infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale . se face numai la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate, dacă acestea sînt flagrante şi săvîrşite în condiţiile prevăzute de art. 466 cod procedură penală, constatarea săvîrşirii lor este obligatorie şi se face potrivit art. 467 cod procedură penală, adică prin întocm irea unui proces Verbal,de către organul de urmărire penal» şi care trebuie să cuprindă aceleaşi elem ente ce s e ? p retind pentru infracţiunea flagrantă. Din categoria in fracţiun ilo r prevăzute, această procedură se aplică numai în cazul infracţiunilor arătate în art. 279 lit/ b şi c cod penal, care se referă la deţinere , înstrăinare , po rtu l'fă ră drept de arme şi muniţie militară. Persoana vătămată prin infracţiunea flagrantă este obligată să introducă plîngere în termen de 24 de ore de la săvîrşirea infracţiunii. în aeest scop, este chemată şi întrebată de organul de urmărire penală despre atitudinea ce înţelege să o adopte faţă de prejudiciile suferite şi dacă doreşte să desebidă acţiune penală. Aşadar legea nii se aplică mecanic ci, d if e re n ţ ia t , pe ca tegorii de infracţiuni si infractori.

jurist Ion GHERCIOIU

K t *

« H H I

:'SF

1

1

„Ml!

........Ml|1 1

Circulaţia în sens unicEroare sau facilitate?

Poliţia municipiului Cluj-Napoca, prin persoana domnului maior Ioan Şoim, ne-a oferit o statistică bazată pe cercetarea contravenţiilor de circulaţie constatate în ulţim ile 6 luni. Dintr-un număr total de 18.208 contravenţii rutiere sancţionate pecuniar cu 133 milioane lei, 1468 s-au soldat cu ridicarea permisului de conducere. Ca de obicei, principalele cauze au fost nerespectarea regulilor de prioritate,

• consumul de alcool^ excesul de viteză, ignorarea semafoarelor, depăşiri neregulamentare, heoprirea- la.calea ferată etc. Din 287 de descinderi efectuate la faţa locului, în 8 l-d in cazuri s-au în reg istra t accidente g rave, care au cauzat m oartea a ÎS persoane şt răn irea a lto r 76., în 64 la tu tă din

accidente vina a fost a conducătorilor auto, 54 fiind amatori, şi 27 profesionişti. Cele mai multe au avut loc în zilele de marţi, între orele 12-24.

Se impune o precizare: din 6 martie (adică de la introducerea sensului unic în municipiu) nu s-au ■ înregistrat încă accidente-grave! Zile de mărfi vor' mai fi oricum. La fel şi ignoranţă, la fel şi accidente. Păcat câ “mintea românului cea de pe urmă” îi vine prea pe .... urmă, ~ - :

Oana-Camelia TRIF „P .S . Din surse care au dorit să-şi păstreze

'anonimatul, am aflat că unii (“nostalgici”?) vor să reintroducă circulaţia pe două sensuri. Bravos! A cu’, eînd am început să ne obişnuim...

Cum procedaţi în cazul în car& aveţi un autovehicul înm atriculat şi doriţi să-i înlocuiţi caroseria/şasiul?

' : ( i i i ) 'Mai întîi este necesară solicitarea în carteâ de identitate a noii serii a

unei consultanţe Registrului Auto caroseriei şi, dacă este cazul, a noii Român, re fe rito a re la culori. > ■ ;lacompatibilitatea schimbului, unde' este necesar a f i p rezen tat .autovehiculul vechi şi, dacă este posib il; caroseria sau qel puţin documentele acesteia. . ,

Se întocmeşte cartea de identitate pentru autovehiculul înm atriculat după care, după efectuarea înlocuirii, autovehiculul cu noua caroserie se prezintă specialiştilor Registrului Auto Român, în vederea menţionării

Tîiharii din Bâisoara*

în noaptea de 30 iunie a.c., în jurul orelor 2 ,în tim p ce îşi făcea “plim barea’-’ prin cen tru l comunei Băişoarâ, lancu Ioan (22 de ani), din com. Iarajud. Cluj a fost acostat de trei indivizi necunoscuţi care bătut “măr”, după care l-au tîlhărit. Borfaşii l-au deposedat de o plasă în care avea suma de 180.000 lei şi ceasul de pe mînă. Fapta a rămas cu autori necunoscuţi pînă în data' de 4 iulie, cînd lucrătorii Postului de poliţie din comună au reuşit să identifice tîiharii. Aceştia sîntDondoş Daniel (17 ani),TehefRadu (21 ani) şi Kovacs Zoltan (21 ani), toţi din Băişoăra, neîncadraţi în muncă. îm potriva lui Dondoş Daniel s-a emis mandat de arestare preventivă, ceilalţi fiind cercetaţi în stare de libertate.

V. MOLDOVAN

V ? fiiiîiTim'if * ,J*‘— ’ ~ir |)ÎH X| n-a1.! n* i r a f a i f r f

' Testaţi- vă singuriiC arica tu ris tu l V irgil Tom uleţ a "com is"

intenţionat 6 greşeli. Câutaţi-lc! (Soluţia în numărul viitor.) - , '

în numărul de ieri âţi găsit, probabil "greşeli" la sutien, .părul pacientului, stetoscop' liniile de la perdea, gulerul doctorului şi rama ochelariţpîţ >;

OT>. w < n > M

în ceea ce priveşte schimbarea certificatu lu i, de înm atriculare, so lic itarea, este ob ligatorie şi distingem două cazuri*

A. Noua caroserie este de proveaienja '' indigenă sau din străinătate şi nu a re o vechime a fabricaţiei mai mare de opt ani faţă de anul îndeplinirii form alităţilor vamali/ .- Documente necesare: ’ ■

- certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu caroseria iniţială; ., - cartea de identitate a vehiculului, întocm ită pentru au tovehicul cu vechea serie , case ta A, şi avînd m enţionată seria nouă şi noua culoatc;

- documentele de provenienţă şi proprietate alfc caroseriei;

- actu l vam al (dacă este de provenienţă străină); ^

- documentul din care reiese ce s-a întîm plat cu vechea.caroserie care poate f i : . .»

■'> t contract vînzare/cumpârare, în cazul.în care a fost vînaută sau

-■dovada de predare la p unitate colectoare a fierului vechi sau la o unitate în vederea dezmembţării, în care caz este necesar a preda la ghişeul serviciu lu i elem entul de caroserfe/şasiu care conţine seria poasonată ş! plăcuţele existente. .' B' Caroseria este de provenienţă străină şi aparţine unui autovehicul care are o vechime a fabricaţiei mai mare de opt ani fpţă de anul

. îndeplinirii formalităţilor vamale.Documente necesare:- certificatul de înmatriculare al

! autovehiculului cu caroseria iniţială;- cartea de identitate a Vehiculului,

întocm ită pentru autovehicul cu yechea seric , caseta A şi avînd m en ţionată ,^eria :nQuă şi noua

culoare; ,- documentele de provenienţă şi

proprietate ale caroseriei; '-a c tu l vamal;- documentul din care reiese ce

8-â întîm plat cu v#chea caroserie, care poate fi: ;

- dovada de predare la o unitate colectoare a fierului yechi sau la o unitate în vederea dezmembrării, în care caz este necesar a preda la gh işeu l serviciului elem entul de caroserie/şasiu care conţine seria poasonată şi plăcuţele existente sau,

- în cazul.în care deţinătorul nu doreşte să q predea la fier \ech i se va angaja în scris că nu va abandona vechea caroserie în locuri publice şl că-i va pune în vedere cum părătorului că nu o va putea fo losi decît pen tru a în locu i o caroserie a unui au toveh icu l înmatriculat. ' . -

r  tragem aten ţia tu tu ro r solicitanţilor că procedura descrisă la pct. B, de mai sus, este singura cale legala prin care nu se eludează Hotărîrea .Guvernului 594/1991 r cei care urmează alte căi fiind respinşi atît la întocmirea Cărţii de Identitate, cît şi la ghişeele Serviciulufpoliţiei ru tre rş , iar în c a z u l .în care documentele sau autoturismele au su ferit m odificări de natură să inducă în eroare, făptuitorii yor fi cercetaţi penal.

Serviciul politiei rutiere Cluj

Procesul “ Mihalea” -

în pronunţareT ribunalu l M unicipiului.

B ucureşti, Secţia a 11-a penală! a judecat, marţi, fondul cauzei privind pe N elu .G avrilă Florian şi Păun Ionel, foşti lucrători la “Metrorex”, acuzaţi de săvîrşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav în scop deJaf' ' ' . - ;

Inculpafii sînt învinuiţi 'd e asasinarea , . în noaptea ;de 29 noiembrie 1993, a compozitorului şi dirijorului Ion Luchian Mihalea.

P ajasch iv M arian, m artor al apărării, considerat a fi legătura din ; lumea homosexuală dintre victimă şi Nelu Gavrilă Florian, a declarat_ în faţa instanţei că nu-şi âminţeşte ; de vreo afirmaţie a sa referitoare la presupunerea că inculpatul ar fi putut să-l omoare pe Mihalea.

întrebat ce ştie de Felix, martorul, a precizat că acesta se numeşte de v fapt, Stelică Ion, are domiciliul în> Franţa şi este redactor la “Radio F rance In ternationale”, El este, legătura dintre Gavrilă şi Mihalea a * mai afirmat Paraschiv Marian. :

La solicitarea apărării, inculpaţii au fost-in terogaţi în legătură eu - momentul săvîrşirii faptei. Aceştia au susţinut că unele declaraţii date - în fazade urmărire penală au fost / false, fiind influenţate de procurorul anchetator. S-a mai menţionat că, în . realitate, incidentul s-a petrecut în i bol şi nu în bucătărie, aşa cum au > 'declarat anterior şi câ niciunul dintre v ei nu a silgrumat victima.

Desi apărarea a cerut restituirea^ dosaru lu i - la parchet pentru completarea cercetărilor, instanţă *'~- dat cuvîntul pc fond pirţilor. „s

Instanţa * rămas îa pronunţare . pentru Jpi, 13 iulie 1995. . .

Fumul otrăvitor \Poliţia japoneză a arestat jo i ua;»:

fo s t mem bru al unei organizaţii:; criminale, suspectat de a fl provocat, la sfîrş&ul lanii-aprilie într-o staţie '■ de. m etrou din ;^Y6koham a/:î intoxicarea a peste 500 persoane, prin răspîndirea unei substanţ* ' o trăv itoare , inform ează agenţia-' japoneză de presă KYODO. Gazul" î bănuit a fi fost folosit de Koji Hara (29 de’ani) nu a fost încă identificat.' > Incidentul s-a produs la aproape o lună de la atentatul cu gaz sarin din metroul capitalei nipone,1 soldat cu . ~ moartea a 12 persoane şi intoxicarea : ; altor 5.500. - '

Planuri AUM- Secţia AUM plănuise sâ--;

construiască o importantă fabrică de >- exp loziv i - transm ite agenfia jap o n eză de , p re s ă ' K Y O D O ,' recepţionat de ROMPRES. Planul, , ă fost descoperit în tr-un carnet- i confiscat de poliţie, care aparţinuse “ministrului construcţiilor” al sectei, i Kiyohide Hayakawa; Există referiri r, la d iverse tipuri de explozivi - m ilita ri, cum ar fi TNT, RDX^ HMX şi PETN. în instalaţia sectei din satul Kamikuishiki, anchetatorii au descoperit o cantitate de glicerină şi acid azotic, care pot fi utilizate la producerea explozivilor. ^ :v;;

A m piiinţări cu m o a rte a ;O femeie în vîrstă de 31 de ani, Tricik Millcr, ă fost arestată de poliţie

după ce a proferat ameninţări cu moartca-la adresa iui Roberto Alomar unul din jucătorii vedetă ai echipei canadiene profesionistele baseball Toronto Maple Leafs, Tricia M iller, care va fi supusă umji exfimen psihiatric, s-a prezentat duminică la hotelul.unde sc afla cazată echipa Toronto Blue Jays cu un revolver în geantă, afirmînd câ vrea să-l ucidă pe y^l\)mar, 27 ani. Acesta din urmă, care disputa marţi, alături de echipa sa, un meci contra formaţiSi California Angels, la Annabeim\ (C alifoţnia), şi-a angajat o gardă de corp. !•': i

A D E V Ă R U L "d e ClM| — ULTIMA ORĂ sîmbâCă-Iuni, 8-10 iuiie 1995 16

li ;gei m ait(urmare din pag. 1) organismul european. Pe noi nuRomâniei atîta rău, bazat mai ales ne-au prim it pînă cînd, dupa

pe minciună împrăştiată în lume cu inspecţii repetate, s-au convins că ajutorul qnui film de televiziune? Au. am transpus în practică indicaţiile fost, evident, informaţi din vreme. lor. . o 'De către cine?-Numai de cei care - Susţineţi că acele cercuri care ştiau ce se va întîmpla. In perioada domină Consiliul Europei doresc aceea, în România se desfăşura un'-* o Izolare a României în context adevărat festival al spionilor.'Oricine european? / intra în ţară,'aducea ce voia şi făcea . • - Nu numai că doresc acest lucru, ce-i trecea prin cap ori era obligat’ dar întreprind acţiuni concrete care

să ducă Ia acest rezultat.- De ce fac a ţta ? ' ' _- Pentru că se intenţionează o

nouă aşezare geografică a statelor , din Europa Centrală şi de Răsărit, pe tipare care să convină Germaniei,

de stăpînii săi să facă. Dar planurile nu s-au sfîrşit cu asta. Tragicele (şi curioasele)-întîmpiări de atunci ău

.creat o imagine nefavorabilă României în mintea europenilor, inclusiv ,în aceea a trim işilor la Consiliul Europei. Incît este foarte Austriei şi Ungariei şi care nu sînt greu ca în cîfiva ani să le schimbi deloc n o i., A stfel s-a reuşit* ca părerile. Chiar, şi a t u n c i cînd România să fie privită cu rezerve.

' recunosc câ avem dreptate. Vreau să chiar de către cei care nu sînt,' mă opresc la un a lt exemplu implicaţi direct în acest joc perfid,

ilustrativ pentru ceea ce încerc să ”Argumentele”oferiţe parlamenta- - demonstrez aicir-Yă amintiţi cu cîtă rilor cinstiţi au ca punct de plecare greutate am fost primiţi în Consiliul 'evenimentele din timpul revoluţiei . Europei şi cîte condiţii ne-au fost şi de după aceea şi sînt completate ; impuse ‘ pentru a accede în cu\ceca ce se numeşte problema .

m inorită ţi . n&igbiarc din Transilvania. '»: - C red e ţi -că este po sib ilă o dezmembrare a României de felul celei din Iugoslavia - şi aceeafiind to t opera G erm aniei, A ustriei şi

V U ngariei - cel p u ţin , aşa se presupune^ d a r cu temei, că a r fl? .? -.Cei care fac planuri uită că între

românii din România, indiferentîn ce parte a ră r ii ar locui, nu există deosebirile d in tre sîrbi, croaţi şi' musulmani, şi, mai ales, românii nu au un trecu t sîngeros în relaţiile dintre ei.- . ‘ .

- D ar ex istă un d ife ren b fn tre rom âni şi unguri. ■■

- A sta nil e. de. na tu ră ' să dezm em breze. R om ânia.;■ D acă : reuşim să scădem presiunea Germaniei, am terminat cu ungurii.

- C red e ţi în c o n tin u a re că ziariştii de la "A devărul” se află în slujba acestui curen t de opinie , "nefavorabil R om âniei?, - Altă explicaţie nu am. Sînt cei mai duri în atacurile lof*împotriva tuturor instituţiilor democratice ale.

României, mergînd pînă la anularea acestora. Or, ce altceva este mai rău pentru o ţară decît desfiin ţarea instituţiilor sale? Apoi, ziariştii care s-au deplasat la Consiliul Europei n- au fîfcut-o pe banii ziarelor respec­tive, ci la invitaţia organism ului european. Iar acesta este, aşa cum spuneam m ai sus, un consiliu german. Atacurile din "Adevărul” au devenit extrem de dure în ultim a perioadă. Oare de ce? - ..... - îi.veţi da în judecată? r ■: - Cred că d a .■' ' ’ , ■ ■ -

( Să rem arcăm , din nou, că senatorul'Adrian Moţiu n-a răspuns exact la învinuirile cuprinse în nota red ac ţie i ce însoţeşte D eclaraţia parlamentarilor români publicată de "Adevărul” în numărul de marţi ăl ziarului. Şi că miercuri, ziarul face publică o listă cuprinzînd date despre dep lasările în. stră inăta te a le parlamentarilor români, într-iin top în care senatoru l A drian M oţiu "conduce autori tar... cu 200 zile” petrecuUf în afara ţării.) -

Scrisoare deschisă(urmare din pag. 1) ,

- dovedit a fost trecut cu vederea de către domnii 'preşedinţi Oliviu Gherman şi Adrian. Nâstase. Sîntem convinşi că Dumneavoastră ve ţi: dispune cercetarea acestui lucru

. extrem de grav şi fără precedent, petrecut în Parlamentul României.

9. ActuaMl cuprins al cap.’XlI, din - Legea învâţăinîntuliii, creează baza juridică penjţru susţinerea prevederii negociate’din proiectul de Tratat ungaro-ro'mân:. cu priv ire la . "încurajarea 's tu d ie rii, limbii

maghiare în universităţi, şcoli şi alte instituţii, in care scop Ungaria va acorda asistenţă pentru pregătirea

^profesorilor şi organizarea învăţămîntului” din România. ' :

18. Demersul nostru se bucură şi de ■ susţinerea •• U.D.M.R. care contestă şi protestează tot în legătură cu articolele din cap. XII al Legii, învăţămîntului., Vă solicit, domnule Preşedinte al României, ^să sesizaţi Curtea Constituţională, pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii articolelor din cap. XII al Legii învăţămîntului.

Fondul Român de Investiţii Dacia Fellx,administrat de Pro InvestSA. anunţă următoarele performanţe financiare:Valoarea la n a titlului de participare 29.500 lei Creşterea faţă de 1 ianuarie 1995 corespunde unei dobînzi bancare anuale de 91%

Festivitatea Federaţiei Naţionale

(urmare d in pag. 1)

a Revoluţionarilor b rig ă z if C luj a 'Jandarm eriei,Secre taria tu lu i de stat pen tru p roblem ele revo lu ţionarilo r, D irec ţie i san itare ju de ţene , studiourilor teritoriale de radio şi te lev iz iu n e ,.T ea tru lu i N aţional, societăţilor culturale "Avram lancu” şi "V atra R om ânească”, z iare lo r

dinR evo lu ţie i. Rom âne..' Decembrie 1989.

Festivitatea - la care au participat personalităţi ale conducerii p.N.R.R..- a fost deschisă de Marian Popescu: p reşed in te le F edera ţie i - Zona A rdeal, iar deputatu l,C onstan tin Bebe Iv an o v ic i, p reşed in te le F ederalei, a In m în a t d ip lom e şi plachete Prefecturii şi d-lui prefect Grigore Zanc, Consiliului judeţean şi d-lui preşedinte V ictor Romulus C onstan tinescu , P rim ărie i C lu j- Napoca şi d -lu i G heorghe Funar, inspectoratelor de poliţie judeţean şi ale m un ic ip iilo r C luj-N apoca,

"A devărul de Cluj” şl "M esagerul tran silv an ” , unor bănci şi reg ii autonome şi unor persoane fiz ice ..

A u fost prezentate problemele de perspectivă ale Federaţiei, iar în încheiere, înaintea tradiţionalei cupe de şam panie, d-1 prefect G rigore Zanc s-a. re fe rit la prob lem ele actuale ale edificării societăţii civile şi con tribu ţia revoluţionarilor la in stau rarea norm elor statu lu i de drept. ; -:r ,

■ '.v. \ ■ . ■

B ariere le ideo log ice au căzut- in teresele strateg ice au răm43.Exportul complexului de suDeriarlii

•Interviu, cu prof. uniy. dr. RaoulŞorban •» D-Ie profesori în 1940 M ica în ţelegere e ra spartă. Iugoihvii

o p a rte , cu tra ta te le ei cu Ita lia şi BuIgaria; Cehoslovacia -Urmii şi ea. La o ra asta d o a r ceva d in Iugoslavia mai există, Cchojlov, s-a îm p ărţit, ia r R om ânia a răm as singură, fă ră tra ta te temeinit, s ta te le d in ju r şi Ţâră n ici o a s ig u ra re c la ră de securitatc, tu{ acestei fo rm u lă ri vag i a P a rte n e ria tu lu i p en tru pace. Camttjg evoluţia s itua ţie i?

- N-o văd nicicum. Sînt îngrijorat Nu sînt profet. Pur şi simplu vid lucruri foarte grave. România poate fi cumpărată foarte uşor: Oat sînt “negociabili” ; Şi politicienii - la fel. Eu văd următorul lucra, colonizarea T ransilvaniei la ora actuală. Se colonizează prin ei: unguresc de complex de superio rita te^om ân ii din Transilvania!; să accepte situaţia inferioară pe plan psihologic. în prăvăţiile din C $; Napoca, jumătate din mărfurile expuse, şi Ini de bună calitate (să mă Ia bere, berea Dreher în .Ungaria n-o bea nimeni - o beau românii, pt că e “ străină”), sînt produse aduse din Ungaria. Âcestş produse ţie ;.i poartă pecetea industriei socialiste, numai că, cu inteligenţă, ungur comandat în Austria etichete. E le'par occidentale, dar marfa e pres Nici ei, în Ungaria, n-o lau d ă / '

Mai departe. S-a exportat din Ungaria, superioritatea etnică în ciur Cimitirele sînt refăcute: românii îşi vînd mormintele 'de pe aleile princ: | şi fac schimburi. Intraţi în cimitirele din Transilvania şi vedeţi monume funerare noi şi ce nume poartă: Eu locuiesc într-un sat dinTransilv |- -S to iana, judeţul Cluj, - care are şase Ia sută locuitori maghiari, oai ţc foarte de treabă, care nici în timpul stăpînirii ungare n-au păcătuit împci i. omeniei. Au o biserică superb îngrijită - chiar dacă vin la slujbă vre R de oam eni bătrîni şi obosiţi. B iserica rom ânească e cum e, dari j parohiaţă e ruină, cu ferestre smulse, vai şi-amar. înţelegeţi câ e o act S. de colonizare spirituală a Transilvaniei. Aud la radio Budapesta - eubş| noaptea şi lucrez cu radioul aprins.- cum că sondaje făcute (de udj)J în rîn d u l rom ân ilo r transilvănen i âr^tă cum că rom ânii ar dor £ T ransilvan ia să aparţină U ngariei,'pen tru câ ungurii ar fi'mai organizatori. Nu e adevărat. Au o experienţă statală mai lungă dar m mai buni organizatori. - — V -

• Să ne întoarcem Ia început. Nu e vorba, cura n-a fost, de inti de ideologii, ci de ciocnirea de interese între m ari blocuri geostratrf Credeţi.câ piltem ajunge la mari ciocniri, cum au fost cele dintre nn • pu teri continentale - F ran ţa , Anglia, Prusia-G erm ania, Austria,R- şi cum Vedeţi, din acest punct de vedere, pene tra ţia Statelor

- La ora actuală Imperiul, cu i mare, este S.U. A. Nu au ajuns lă a] dar o să ajungă. Şi atunci o.să înceapă şi decadenţa lor, pe care nicij ca te sînteji m ult mai tînăr decît mine, p -o s-o apuca|i.-,Dar asia fiziologia imperiilor. D esigur americanii fac lucruri extraordinare, ei au ajun^victim ele nervului imperialist.

IlieCÂUA»

!b ,u P t

D um inici, 9 iu lie 1995 PORTAL 1 ^ ; V- . ■" 7,45 B u le tin 'in fo rm ativ ; 8,00 „

D ivertism ent m atinal-A ntena 1;10.00 Buletin inform ativ ; 10,15 R eportaj^, docum entare, ştiri-- Antenâ i ; î 1 ,,00 Aventurile lui Tom Sawyer -RTL 2; 12,10 Iubire dură -RTL 2; 14,20 Buletin informativ; 14,35 Film şi m uzică -A ntena 1;17.00 Eroii deşertului-ITALIA 1;

Divertisment matinal- Antena 1; . 20,15 Documentar Worldnet; 21,00 13,30 Buletin informativ; 13,45 B uletin inform ativ;'? 1,15 Istoria Videotonomat, teleshopping, lumii-PRO 7;23,15 Apologia-RTL reportaje;14,45 Buletin informativ;' 2 . 115,00 Răpirea-CANALE 5; 17,00 PO R TA L 2 Divertismeni-Antena 1; 17,30, 9,45 Buleţin inform ativ; 10,00 Observator-Şţiri Antena 1; 19,00, F ilm -A ntena 1;- 11,45 B uletin

PORTALEXPORT,SMPCBTS.IÎ.L.

PORTAL 1 • •Sîmbătă, 8 iulie 1995

7,45 Buletin inform ativ; 8,00 Cartoon NetWork; 10,00 Le e greu hoţilor după .20 de ani -SAT. 1;11,50 Buletin informativ; 12,00 ‘

Antena 1; 15,45 Buletin informativ; 16,00 Dan si Roşie--CANALE 5; 16,30 i Dădaca - CANALE 5; 17,00 C artoon NetW ork; 18,30 O bservator-Ş tiri Antena î ; 19,50 Buletin informativ; 20,10 Exploziv magazin-RTL; 20,40 Top muzical-

serial; 17,50 Video tonomat; 18,15 Altfel de lume; 19,00 Ştiri-reportaje; 19,10 A uru l şi h îrtia ; 21,00 Observator; 22,00 Film; 23,30 Film.

: D um inică, 9 iu lie 1995 8,00 Desene animate; 10,30 An­

gelica -CANALE 5; 12,25 Cele maiAntena 1; 21,30 Buletin informativ;' frumoase momente de la o căsătorie 21,45 Perla neagră-RETE 4; 23,40 -show - CANALE 5; 14,30 Ben Cei de pe plajă- ITALIA 1. , Cropp -PRO 7; 15,25 Banda BMX

P O R T A L '2 r -PRO 7; 17,05 D iverse- p re luat9,45 B uletin inform ativ; 10,00 ; MediaPro; 20,25 Hyjno-show-PRO

F ilm -A ntena 1; 11,45 B uletin 7r21,15 Thunder în paradis-RTL;in fo rm ativ ; 12,00 Film-Antena 1; 1 3 ,4 5 B u le tin -inform ativ; 14,00 V ideo tonom at, rep o rta je , ştiri- Antena 1; 15,30 Seriale -Antena 1; l'/.OO B u le tin in form ativ ; 17,15

23,00 Pal Beâch duo -PRO 7; 00,0Q. Eroi am ericani-PRO 7. .

' ANTENA 1 17,00 Ştiri-reportaje-interviuri;

17*10 Teleshopping; 17.20 Războiul

iese Ia iveală -film codat; 18,30 Preluare Starfîlm; 21,30 Reuniune de familie-film codat; 23,17 Crima iese la iveală.

D um inică, .9 iiilie .1995: 0,55 Sexi-show; 10,10 ,Plan de

. atac-film codat; 11,48 Reuniune de familie -film codat; 18,30 Preluare Starfilm; 21,30 Plan de atac -film codat; 23,00 Reuniune.de familie - film codat. • . '

L un i, 10 iu lie 1995 1 10,00 Ştiri şi actualităţi locale;

10,20 Film serial; 11,45 Crima iese la iveală - film codat; 13,34 Numai

. L un i, 10 iu lie .1995 [ 11.30 King Kong contra <

. PR 07; 13.00 Program de vai SUPER CH; 15.00 Seriale REI 17.00 T e le tex t; 17.10 FeJ m isteru lu i RETE4; 18.00 Sţ RETE4; 19.00 D esene aaîif SUPER CH; 20.00 Teleţext; 3 Explosiv magazin RTL; 21.151 tigo RTL2; 23.30 Cape Tf C ascada V ic to ria 3SAT;

. Zoltan, cîinele lui Dracula R| TV CABLU PLUS [

S îm bătă , 8 iuUe 199!| 13.00 Deschiderea ediţiei; f

Rep. intern; 13.30 Teleshojş

Documentar - Cousteau - Aventuri în ocean-PRO 20,00 B uletin informativ; 20,1$ D ocum entar-

. Worldnet; 21,00 Buletin informativ;'21.15 Drumul pînă la capătul lumii- PRO 7; 23,20 Snapdrâgon -PRO 7; 1,20Film-Antena l . ^

PORTAL 2- 9,45 Buletin informativi 10,00

Film-Antena 1; 11,45 B uletin informativ; 12,00 Film-Antena 1; 13,45 Buletin inform ativ; 14 ,00 Videotonomat, cocktail, reportaj e- Antena 1; 15,30 Seriale-Antena 1; 17,00 Buletin inform ativ; 17,15

.Film-Antena 1; 19,00 M uzică, dlvertisment-Antena 1; 20,00 Reportaje, documentare - Antena 1;21.15 Buletin informativ; 21^0 Un

. strigăt în Întuneric-RETE 4; 23,40Ancbeta-ITALIA I.

Obs.: Traduceri sim ultane pe ambele canale.

informativ; 12,00 Film-Antena 1; 13,45 Buletin in form ativ ; 14,00 Videotonomat* teleshopping. - Antena 1; 15^}0 Seriale-Antena l;17.00 B uletin in form ativ ; 17,15 Film -A ntena' 1; '19,00 M uzică, divertisment, documentare -Antena 1; 19,30 Buletin informativ; 19,40 Film -A ntena 1; 21 ,00 Buletin informativ; 21,15 Revanşa sfîntă - SAT 1; 23,05 Film-Antena 1.

O bs.; T raduceri sim ultane pe ambele cana le .

L un i, 10 iulie 1995 PO RTA L 1

. ' 7,45 Buletin in form ativ ; 8,00 Cartoon NetWork; 9 ,30 Buletin, inform ativ; 9,45 D ivertism ent matinal-Antena 1; 11,15.Buletin informativ; 11,30 King Kong contra G odzilla -PRO 7 ; 13,05 Buletin informativ; 13,20 Film-Antena 1;15.00 Videotonomat,.telesliopping-

Film-Antena 1; 19,00 Divertisment, -numărătoarea inversă: 19;00 The.m uzică -A ntena ' 1; 20,00 album show; 19,15 Pribeagul; 21,00D o cum en ta r' W orldnet; 21,30 Observator; 22,00 Film; 23,30 Film.Buletin informativ; 21,40 Tremors - L uni, 9 iulie 1995-CANALE 5 ; 23,45 Film-Antena 1. ' 8,00 Desene animate; 8,30 Seriale

O bs.: T raduceri sim ultane pe -RETE4; 11,15 Seriale; 14,30 Tele-am belecangle.

Sîmbătă, 8 iulie 19958,00 Desene animate; 9,00 Seriale

-RETE 4; 12,00 Seriale -RETE 4;14.30 Desene animate -ITALIA 1;16.30 D iverse -M ediaPro; 18,55 C ousteau: A venturi în ocean- documentar -PRO 7; 20,00 Kung Fu -PRO 7; 21,15 Drum ul pînă la capătul lumii -PRO 7; 23,20 Snap- "dragon -PRO 7; 01,15 Seltron music land -ded icaţii m uzicale -show - Seltron.

ANTENA 1 . 17,00 Ş tiri-rep o rta je ;: 17,10 Teleshopping; 17,20 O altă viaţă-

text; 14,45 Seriale-CANALE 5 şi RETE 4; 15,45 După am iaza sentimentală - Ciclu de filme- RETE 4; 18,05 Revanşa -MediaPro; 18,55 D iverse - MediaPro; 20,30 Roata noroculiii-SAT 1; 21,15 Dragostea - unei ucigaşe-PR O 7; 23,10 M agazinul de lunl-PRO 7; 00,35

' Războiul lumilor-PRO 7. .ANTENA 1

17.30 Top 5+5; 18,00 Fotbal mondial; 18,30 America’s top ten;, .19,00 Ş tiri-reportaje; 19,15 Inspectorul Frost; 20,45 Agenda • culturală; 21,00 Observator; 22,00 Film; 23,30 Film. .

. . NCN ' ’ S îm bătă, 8 iulie 1995

1.30 Sexi-show; 10,10 Reuniune de familie-film codat; 11,57 Criiâa*

: dragoste nu e -film codat; 19,00 Ştiri şi ac tua lită ţi locale; 20,40 Film '13,45 Din lumea afacerilor;l| serial; 22,05 Crima iese la iveală - Teleshopping; 14,15 Mag.de film codat; 23,54 Numai dragoste nu că;14,45 Rep i’nterv; 15,00 e . » 16,40 Teleshopping; 17,00

interv.; 17,15 Film; 18^5 încli ediţiei; 20,00 Redeschi-derea 20,15 Film; 21,15 Film; -

D um inică , 9 iulie 199 . 13,00 Deschiderea ediţiei;);

Telesbopping;~13.30 Telert! 13.30 Telerebus; 13.55 EAO; ij Rep. intern; 14.40 T.eleshopr 14.45 Film; 16.25 Rep. intern; H T eleshopping; 16.45 Integri m uzicale; 17.15 Film; 18.55! album show; 19.55 Rep. itK 20.10 Ac. culturală; 20.15 F* 22.05 F ilm -

L u n i,1 0 iulie 1995 j - 13.00 Deschiderea ediţiei; T eleshopping; 13.30 Telert 14.00 The album show; 14.3C club; 15.30 Rep. intern; 1 Lumea în care trăim; 16.40 shopping; 16.45 Film; 1 Legende Rock; 18.55 Divertiu 19.55 Top 5+5; 20.30 Film; * Film

Sîm bătă, 8 iu lie 1995- 10,00 Le e greu hoţilor după 20 ani SAT 1; 1 1 .5 5 . F aţa palidă RTL2; 13.30 D esene anim ate - RTL; 15.35 Seriale RETE4; 17.20 Femeia misterului RETE4; 19.25 Aventurile lui Ţom Sawyer RTL 2; 21.40 Un strigăt în noapte RETE4; 23.20 Snap D ragon P R 0 7 ; 1.00' Penitenciarul 3 RTL.

D um inică, 9 iuUe.1995 . 10.50 T reci la adăpost SAT 1 ; '

12.30 Desene animate RTL; 13.25 Văduva veselă SAT1; 15.25 Banda BMX PR07; 17.05 Marile vacanţes PR 07; 18.20 Vreau să mă, distrez RTL2; 20.20 Oceanopolis 3 SAT; 21.15 Istoric^ lum ii P R 07 ; 23.15 Apologia RTL2. ^

f CASA DE EOflURĂJ t

Aitorizata prin S C. nr. 12B/1991. judacfitoria |Oui-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului ! Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 / 11091 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ÎLIE CĂLIAN (redactor şef); 'DÂN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicifatc: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307.• Sccretariat-redactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.8» Sccrctariatdcrcdacţic: 197.4 18; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.5

f Secretar de redacţie de servfciu: Victor MO REA TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "Gcorgc Bariţiu" : v - tel. 193642,193097