Recomandarea 1201 si miraread-lui MARTINEZ

Oomnur MIGUEL ANGEL MARTINEZ, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, răspunzînd unei întrebări referitoare la’importanţa Recomandării 1201 în demersurile pentru semnarea Tratatului de bază Româno-Ungar a declarat ieri la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe de presă: "Mirarea mea este că atunci cînd un tren se află în această gară, vine cineva şi-ţi pune o întrebare referitoare la lucruri dintr-o gară unde trenul nostru se afla acum doi ani. Eu nu reneg nimic din cea fost acum doi ani. Din fericire recomandarea de acum doi ani a fost eficace pentru că s-a reuşit elaborarea Convenţiei cadru. Nu vreau să eludez punctul esenţial al acestui subiect,.care este tratatul dintre România şi Ungaria. Pentru noi este fundamental. Fundamental pentru Ungaria, pentru Europa şi, probabil, mai important pentru România/pentru imaginea ei în Europa. Eu vreau că acest tratat să fie semnat. Şi, îmi imaginez, că acest tratat nu se va ocupa numai de problema minorităţilor, pentru că există multe alte subiecte care trebuiesc incluse în tratat" Emil STANCIU

4 Agenda 12♦ Roza vînturilor 13♦ Viaţa Politică 14 ...♦ Artă - cultură 15♦ Omul f i societatea 16♦ Publicitate 17-10♦ Diverse f 11.♦ Sport /12♦ Ştiinţa - Învăţămînt 113♦ Economia 114 • '♦ Eveniment 115♦ Ultima oră 116

: * - i’ o g

i Y - 7 *; : •1 ^ - Â

it.iS

^ r.

ANUL VII NR. 1371 ISSN 1220-3203

SÎMBĂTĂ-LUNI 15 -1 7 APRILIE 1995

16 PAGINI 200 LEI

Vremea se va încălzi uşor* Cerul va fî temporar noros. Vînt slab la m oderat din vest. Tem peraturile maxime vor fi cuprinse între 8 şi 10 grade.

Ieri, la Cluj-Napoca, ora 12 erau 4 grade, iar presiunea , atmosferică măsura 736,5 mm H gt ' în creştere tuşoară. (Constanţa Nagy)

Recomandarea 1201 îi satisface pe unii

oameni politici româniVaier CHIOREANU '^ nainte de a ieşi învingători în alegeri, reprezentanţi ai Partidului I Socialist Ungar al lui G.Horn, în frunte cu preşedintele parti-

A dului, s-au întîlnit la Segbedin cu o delegaţie a PDSR , din care a făcut parte şi Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj. La întoarcerea acasă, Grigore Zanc a lăsatsă se înţeleagă faptul că delegaţia ungară a participat la acea întîlnire cu scopuri propagandistice. Se întrevedea de pe atunci că tratatul dintre cele două ţâri nu va fl semnat cu mare uşurinţă. Şi iată câ s-a întîmplat exact aşa. Guvernul Ungariei nu a acceptat neincluderea în tratat a prevederilor Recomandării 1201 a C o nsiliu lu i Europei, a căro r ap licare ar putea duce la autodeterminarea pe. criterii etnice a maghiarilor din România., Cu toateacestea, unii ljderi politici din România s-au declarat de acord cu acea recom andare, acuzînd guvern'ul României dc nesemnarea tratatului şi, prin acest fapt că ar aduce grave prejudicii în plan interiiâtionaLRomăniei. PolitiHenii care susţineau respectiva- reeftniandare aparţin PD şi PL-93. Cfci mai vehemenţi critici a i ' guvernului au fost Adrian Severin şi Dinu Zamfirescu.

A cesta din urmă a făcut chiar o călătorie în Ungaria, unde s-a întîlnif-eu personalităţi ale partidelor aflate la putere şi cu lideri din Opoziţie. La întoarcerea acasă, Dinii Zamfirescu a făcut o serie de declaraţii, din care a reieşit foarte clar că partidul al cărui lider este şe situează de partea acelora care susţin includerea prevederilor, din R ecom andarea 1201. în tra ta tu l de bază româno-oingar, recomandarea necuprinzînd articole care să dezavantajeze România. Şi ăsta după ce s-a văzut foarte c lar câ includerea respectivei recom andări în tra ta tu l ungaro-slovac a dus la exacerbarea neînţelegerilor dintre cele două ţări începînd cu a doua z i după semnarea lui. - :

Celelalte partide din Opoziţie sînt însă de altă părere. PNŢCD, de exem plu, susţine câ recom andarea 1201 conţine elem ente periculoase pentru România, aplicarea ei ducînd în cele din urmă la autodeterminarea pe criterii etnice a minorităţii maghiare din Transilvania. Evenimentele petrecute în ultimul timp dau dreptate celor care s-au împotrivit includerii recomandării în tratat.

De ce PD şi PL-93 se situează pe poziţii total diferite de ale celorlalte partide din România? O explicaţie ar putea oferi faptul că amîndouâ se află în căutarea unei căi de impunere în conştiinţa publică românească. PD, deşi aflat în Opoziţie, n-a fost niciodată acceptat ca'partener cu drepturi egale în alianţă. Iar PL-93 a ieşit din Convenţia Democratică şi încearcă, probabil, o cale proprie în noianul de orientări politice din România aflată, mult prea devreme, în febra pregătirilor pentru campania electorală pentru alegerile din anul v iitor. De a ltfe l, dl. M artinez, p reşed in te le A dunării Parlamentari a Consiliului Europei, aflat în aceste zile în România, a declarat ca fiind învechită Recomandarea 1201. Dar unii români trebuie sâ fie mai catolici ca papa; chiar dacă sînt ortodocşi.

Domnul MIGUEL m i i HARTIEIE!Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babeş-Bolyai”

Ie r i , în A ula M agna a U n iversită ţii ”B sbe?-B olyai” d in C luj- N apoca a av u t Ioc cerem onia solem nă în cad ru l c ă re ia Senatul • U niversităţii-a conferit ti tlu de D octor H onoris C ausa dom nului ■ Miguel ANGEL MARTINEiZ, Preşedintele Adunării Parlam entare a C onsiliu lu i E uropei. ' .

Au fost de faţă domnii: Grigore , Nicolae Coman, cancelarul general, - Zanc - p refec tu l jude ţu lu i C luj, prof.univ .dr. Ioan Baciu, prof.univ.dr. Liviu M aior- ministrul p rof.univ .dr. M ircea M uthu - învăţăm în tu lu i, senatorii F lorin decanul Facultăţii de Litere, I.P .S ./ Rădulescu-Botică şi Adrian Moţiu, ..Bartolomeu Ânania - Arhiepiscopul Petra Roman p reşed in te le PD, V adului, Feleacului şi C lu ju lu i"; Adrian Severin - deputat, Gheorghe M itropolitul greco-catolic Lucian

.Funar - primarul municipiului Cluj- M ureşan, P.S. George G u ţiu _ -: N apoca, . reprezen tan ţi ai Arhiepiscop de Cluj- Gherla, alte am basadelor Spaniei şi SUA, înalte feţe b isericeşti, m em brii"■. prof. univ/dr. A ndrei M arga - ' senatului, academicieni,'profesori rectorul un iversită ţii, prorectorii universitari, studenţi. ptof\univ.dr. loari A. Rus, Andrei ’

: M ăgyâri, C onstantin Tulai şi / / (continuare în p a f a 16-a).. .. L ;* - M ichaela BOCU,

I Conferinţă de presă JR£$~ ia Cluj-Napoca

f»€Tfi€ i»u Sticy , y y . y :■ • ' • - y ’ ■■■■

i dacă vo candido Io preşedinţia ţârii-Aflat la C luj-N apoca, Petre

Rom an'a’ susţinut, împreună c u , Adrian Severin, o conferinţă de presă, la care au /participat numeroşi ziarişti din presa scrisă şi audio-vizuală. Interesul pentru persoana p reşed in te lu i Petre Roman este justificat, partidul pe care îl conduce reprezentînd un segm ent im portant al electoratului românesc. în această primă chestiune, Petre Roman ă precizat câ este prem atur un răspuns<la în trebarea dacă va candida la preşedinţia României; Afirmaţia sa este identică cu a preşedintelui Iliescu, amîndoi fiind de părere câ se va putea discuta despre candidaturi într-un viitor neprecizat.

ar putea să însemne că nu aceeaşi atitudine: va avea PD după alegerile din 1996, cînd alianţa la / guvernare cu PDSR ar fî posibilă. ■<

Un răspuns deta lia t a o ferit Petre Roman la q în trebare privitoare la atitudinea PD faţă de includerea în trătatul’cu Ungaria v- a-R ecom andării 1201_ Aici,- afirmaţiile sale au fost făcute cu o anume circumspecţie. PD s-a şxprim at în mai m ulte rînduri' despre necesitatea includerii în tratat a prevederilor recomandării, criticînd aspru guvernul că nu a cedat în această privinţă. Petre Roman a încefcat o explicaţie nu foarte convingătoare în toate articu la ţiile sale. în sensul că unele dintre articolele cuprinse în

P.P. exclude o alianţă electorală cu PDSR 1. ..* ..................

' La fel de evaziv a fost Petre <' recomandare pot fi acceptate.- Mai Roman şi la întrebarea în legătură mult, ele îşi găsesc un răspuns în cu posibilitatea ca preşedintele legile României. PD nu este 'de Iliescu să-şi depună din nou acord cu autonom ia pe criterii candidatura la alegerile din 1996. etnice, pe care Recom andarea

. Spunînd câ aceasta nu este treaba dînsului. în schimb, preşedintele PD ■ a exclus o rice a lian ţă electorală cu PDSR. A subliniat chiar cuvîntul electorală, ceea ce

1201 'o im plică totuşi câ o posib ilita te l a care UDMR s-a grăbit să declare că nu renunţă.

Vaier CHIOREANU.

Intrarea Domnului în Ierusalim

- Duminica Floriilor

S fîn ta noastră B iserică sărbătoreşte în această duminică in trarea glorioasă â lui Isus în Ierusalimul în care, peste puţine zile , avea sâ sufere în fricoşă­toarele patimi şi moartea. Cărţilesfinte istorisesc primirea pe care norodul a făcut-o Domnului, întîmpinîndu-I ca pe un împărat din această lume. El venise sâ predice oamenilor înainte de toate, eliberarea din robia păcatului, a relelor deprinderi, semănîndu-le în suflete sămînţâ cea bună şi roditoare a dreptăţii, a păcii şi a bunei învoiri. Dar.norodul cel împilat îl credea un.Mesia răzbunător. La vestea venirii Sale, toţi cei însetaţi de dreptate alergară înaintea Lui, strigînd cuvinte de laudă şi mărire, aşternîndu-i înainte veşmintele lor şi întîmpinîndu-L cu ramuri verzi de finic. Isus venea-înarmat cu puterea dragostei şi a' iertării, aducea pacea şi porunca dumnezeiască a slujirii şi a jertfei pentru semeni. Pe Isus îl slăveau in acea zi, cu cinstire omenească, cei ce nu înţeleseseră tîlcul adînc al propovăduirii Sale ... Poate singuri copiii, ale căror glasuri nevinovate spuneau şi ele, pierzîn- du-sejn zgomotul mulţimii: Binecuvîntat este ccl cc Vine întru numele Domnului”, poate numai ei înţeleseseră cu inimile lor curate pe adevăratul Isus. Căci din gura pruncilor a ieşit laudă , Alături dc dumneavoastră la această marc sărbătoare;dorim ttituror să fie mereu asemeni copiilor, în curăţenia gîndului, înţelepciune şi pace. ADEVĂRUL DE C L U J-

: MOL S .A . invita onorata clientela sa viziteze standul amenajat la târgul "TIT"

din C lu j-N a fyw organizat în perioada 13 aprilie.

La acest stand va puteţi informa ' despre staţiile de alimentare carburanţi

d e 'tip * N iO L a o o o " ;:precum şi asupra gamei largi

> de lubrifianti ffimEr, ,binecunoscute în România.

' , \ M O L• ' SOCIETATEA DE OAZE SI KIKOt

UNO ASIA .

A G E N D A . vicieri S 4 s ; r f ‘iJ îî>SJs

•Azi: Sf.A p.Aristarh, l'ud şi Trofiin; Sf.Crescent, m.diri'Mira Liciei; Dreptul Lazăr (Pomenirea morţilor).

• Duminică: Intrarea Domnului în Ierusalim. Duminica Floriilor;

Sf.Mc. fecioare Irina, Agapia şi Hionia, tn din Tesalonic. -• "Luni: Sf.Simeon, ep m în Per- sia şi A cachie (A caciu), ep.în Melint’c: Cuv. Avdela şi Adrian, începutul Săptămînii Mari

îi felicităm pe.to ţi «ei care ,; împărtăşesc taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECTURA,CONSIIUL / • JUDEŢEAN: 11-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIATURZII:36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 . * •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 '• POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl• 11J5.10

POUŢIA FEROVIARA CLUJ-. •NAPOCA: 13-49-76 . , -• POUŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 . •POUŢIA HUEDIN: 25-15-38, : •POUŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 -

APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:• 11-24-71 • ' -• SALVAREA: 961 "•• SALVAREA CFR: 11-85-91 - >- •INTERNAŢIONAL: 571, •INTERURBAN: 991. ■ , •INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921 * -ORA EXACT A: 958 , .

• REGIA AUTONOMA DE . •TER.MOI1CARE -

DISPECERAT: 11-87-18• REGIA AUTONOMA DE APA

CANAL DISPECERAT: 11-63-02 ’■ S.C. "SALPREST" Sj \. .

DISPECERAT: 19^55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPQRT REZIDUURI: U-10-12 in t 132 v _ ;

. CURSE INTERJŢUDEŢENE din Autogara I - -

• Clnj-Napoca- Sibiiu 5,45 -• Cluj-Napoca - Tîrga Mnreş: 6,30• Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nn

circnM duminica) . ‘• Clnj-Napoca «Abrad: 6,00• Clnj-Napoca - Zalân: 6,30 (na circalâ

duminica) — - ' ■• Clnj-Napoca - Glrbân - Zalân: 6/tO• Clnj-Napoca - Jibou: 7,00 -• Cloj-Napoca - Şimlenl Sllvanlei: 8,30

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

\•Cloj-Napoca - B u d a p esta , ca plecare

din Clnj-Napoca In zilele de Inni, Joi $1 vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri ţi slmbatA la ora 11,00 '

v - INFORMAŢII

•Autogara 1 :14-24-26•Autogara II: 13-44-88

ORARUL CURSELOR TAROM ÎNCEPÎND CU 1 IANUARIE 1995 P le c ă r i d in B u c u re ş ti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă vineri inclusiv Y SP le c ă r i d in C lu j-N ap o ca : 8,45; 14.30; 18,30 de luni plnă vineriinclusiv Sîmbătă: -Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 T a r ifu l: 3 5 .000 lei Telefon TA R O M Cluj: 19.49.87

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPPCA , principaleledirecţii

trenuri accelerate;■ I ’ \

•BAIA MARE ,SATU MARE (prin Dej):14,45•BISTRIŢA NASAUD: 15,45 «BRAŞOV (prin Dej): 1,23 ’ i .

•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 10,25; 14,33; 22,04 (prin Sibin -Piatra Olt): 11,21 "(prin Petroşani - Craiova): 9,31 •BUDAPESTA: 0,39; 15,23 •GALAŢI (prin Ploleşti-Bozân): 9,14 •IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 ^ •ORADEA: 0,39;3,40;15,23;1632 20,45 •SATUMARE: 14/45; 3,40 - •SIGHETU MARMAŢIEt 5,44 •TIMIŞOARA (prin Alba inlla): 5,52 ; 23,02; 23,43 ?(prin Oradea): 14/45 •TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR ■INFORMAŢII: 11-22-12 (interii)

1 11-34-75 (internatiaiial)

f ' — . _--------------Sîmbătă: 15 aprilie 1095, \ .> (■.6.00 -M atina l U n ip lu s .rad io 1,8.30 - în t r e ru p e re a em isie i;12,15 - CD m agazin ; 13,10- Overdose; 18^30 - în treruperea emisiei; 21,10 -Party tim e Top 15; 23,00 - Party .on the radio, Ştiri BBC L ondra - 8; 14; 18;21. v.'.Ştiri Uniplus radio- 13; 15; 16: Program muzical- 14,20; 15,05;16.05. Y

Duminici: 16 aprilie 1995

6.00 - M atinal U niplus rad io ; 8 ,30 '-în treruperea emisiei; 12- Reluarea emisiei; 12,15 - CD m agazin; 13,10 - O verdosc;18.30 - în tre ru p e re a em isiei;21,20 -T o p show 11+Ştiri BBC Londra - 8; 14; 18; 21.Ştiri Uniplus radio - 13; 15; 16. Program muzical - 14,20; 15,05;16.05.

Luni: 17 aprilie 1095

6.30 - M atinal Uniplus radio;' 7,15-lIoroscop; 7,30 -R evista

V________ ______

UNIPLUS RADIO

p re se i; 7,45 -Ş t ir i d in lum ea s ta ru r i lo r ; 8,10 -P o liţia m un ic ip iu lu i în d irec t; 8,15 - P o m p ie rii in d ire c t; 8,20 - P ro g ra m u l TV ţ i c in em a to g ra fe ; 8,30în tre ru p e re a em isie i; 12,00 - R eluarea emisiei; 14,40 - Over­dosc; 15,05 - C oca-C ola - emisiune concurs; 17,30 - 7 zile la 1 1+ (E m isiune dc sa tiră şi u m o r); 18,30 - în tre ru p e re a emisiei; 23,05 Emisiune rock top1 i+; 01,00 - M usic by night. Ş tiri BBC L ondra - 6; 14; 18; 21. .

Ştiri Uniplus radio - 6,30; 7; 8; 12,05; 13; 15; 17; 22; 23. Program muzical - 12,10; 13,05; 14,20; 16,05; 17,05; 21,20; 22,05.

b B .C .U . " L u c ia n B la g a "(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00- 13.45; 14.30 - 21.00; sîmbătă: 8- 14.00. .

■ B ib lio te c a ju d e ţe a n ă "O C TA V IA N G O G A ". (Piaţa Ştefan cel Mare 1). Orar: luni - joi 9 - 20; vineri: 9 - 18; sîmbătă şi duminică: închis. , '

■ B iblioteca Academ iei (stra­da Kogălniceanu 12 -1 4 ). Orar: luni,- sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18,45; duminică: închis

■ B iblioteca G erm an ă (strada Kogălniccanu 7 - 9) Orar: luni 10 -.14; marţi 12 - 16; miercuri13- 16;joi 12- 16;virieri 10-17; sîmbătă şi duminică: închis

■ B iblioteca A m ericană (stra­da Kogălniceanu 7 - 9). Orar: luni - vineri 1 2 -1 6

D Biblioteca B ritan ică (strada A vram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vi­neri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis .

H B iblioteca "H e lta i" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 1 0 - 18; sîmbătă: 9 -,13 ; duminică: închis '

■ B ib lio tecaC lubu lu iS ţuden- ţesc 'C re ş tin (strada K ogălni­ce an u ? - 9). Orar: marţi: 18 -19 ; joi 19 - 20. _ - ■B Biblioteca Casei corpu lu i di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.■ B ib lio te ca C e n trn lq i C u i tu r a î F ra n c e z (strada K ogăl­niceanu 12-14). Orar: luni, mărfi, miercuri, jo i:\10- î 8 ; vineri: 10- 16; sîmbătă şi; duminică închis.■ B ilio teca "V a le riu B ologa" a U niversită ţii ; de M edicină - şi Farm acie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10- 17; luni şi marţi: închis■ M nzeul Naţional de Artă, S ecţia "D ona ţii" ( s tra d a IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■_Mnzeul Z oologic (s tra d a Clinicilor 5 -/7). Zilnic 9 - 15; sîmbătă şi duminică: 1 0 - 1 4■ Muzeul Naţional de Istorie a T ransilvaniei (s tra d a C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ M uzeul E tnografic al Transilvaniei (strada M em o­randumului 21). M arţi - dumi­nică: 9 - 17; luni: închis■ Galeriile "Bastion" (Piaţa 'Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri:9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Mnzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.

Parohiai”Cristos - Lumina Lumii” invită pe toţi credincioşii Ia sârbătoarea.Florîilor, a cincea înainte de începutul mileniului Luminii. Procesiunea şi sfînta liturghie vor avea loc duminică,16 aprilie a.c.-, ora 16,00, la Crucea A lbastră (cartieru l Grigorescu). Veniţi, cu mic cu mare sâ-I întîmpinăm pc Domnul cu florile înm iresm ate ale credinţei, speranţei şi iubirii, cu cununile noastre de dureri şi '

bucurii, cu,ram urile dorurilor lum inoase şi sfinte. V eniţi să implorăm de la Domnul ajutor în toate cele bune, binecuvîntare, pace şi bine; _

- Veniţi sâ nc rugăm ca toţi să fim una-pe calea cruc ii, sprer înviere! v ;

Fiat lux ! Să fie lumină! P .V asile M aria U n g u rean u , p a ro h >D r. G rigore S igărtău , p rim -cu ţa to r

în atenţia pensionarilorşi a-salariaţilor din unităţile bugetare

Pentru o mai buna distribuire a biletelor de tratament în staţiunile balneare, DIRECŢIA JUD^A MUţICII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE CLUJ ne comunică câ începînd cu 25 aprilie a.c. eliberarea biletelor se face după următorul program: ■ ; ,

-Marţea şi joia : pentru pensionarii din Cluj şi comunele adiacente -Miercurea: pentru pensionării din: Turda, Câmpia Turzii, Gherla,

Dej şi comunele adiacente . '-Vinerea: numai pentru salariaţii unităţilor bugetare din Cluj şi

Judeţ ’ . 'Distribuirea se face la sediul Uniunii Jud. a Pensionarilor B-dul

Eroilor nr. 44 Cluj în z ilel^de mai suş, la ora 8,30 eliberîndu-se bonuri de ordine cu programare orală. - ,

Consiliul uniunii judeţene a pensionarilor Cluj

vPROGRAMUL

• 1 7 - 1 8. L uni, 17 aprilie:

6,00 BUNĂ DIMINEAŢA'; Actu-alitâţi şi . muzidă. 8,00 .EMISIUNEA ÎN LIMBA MAGHARA. 10,00 BULETIN DE • ŞTIRI. 10,05. Agenda.'95. 11.00 Buletjn • de „ştiri; 11,05 RADIOCAFE.-12,00 EXCLUSIV MAGAZIN. 16,00 MERIDIANE ŞI PARALELE, 16,30 O SUTĂ PLUS UNU.- 17,00 RADIO FAX. A ctualită ţi şi muzica. 18,00 EM ISIUNEA ÎN LIM BA MAGHIARĂ, 20,00 SERATA MUZICALĂ RADIO.

RADIO CLUJA P R IL IE

M arţi, 18 aprilie :'6,00 BUNĂ DIM INEAŢA.

-A c tu a l i tă ţ iş i m uzică. 8,00 EMISIUNEA ÎN LIM BA MAGHIARĂ: 10,«0 BULETIN DE ŞTIRI; 10,05 AGENDA '95. 11,00 BULETIN DE ŞTIRI. 11,05 RADIOCAFE.;!2,00 EXCLUSIV MAGAZIN. 16,00 RADlbMAGA- ZIN ŞTIINŢIFIC. 16,30 EMISIU­NEA PARTIDELOR POLITICE. p 'f iO RADIO FAX. Actualităţi şi m uzică. 18,00 EM ISIUNEA ÎN LIMBA MAGHIARĂ. 20,00 i5u- TE DORULE DEPARTE ^

Vernisaj Nour Crisari

L uni,;17 ap rilie , ora 13, Galeriile de artă aje Studioului de televiziune Cluj vor fi gazda vernisajului pictorului Nour Crişan. Peisaje şi flori din ţinutul atît de drag pictorului Nour Crişan, Transilvania, cu alte cuvinte, 35 -de lucrări prezentate în premieră absolută pentru to ţi adm iratorii şi p rie ten ii artistu lu i.(D em .Şofron) L

S-ci deschis Centrul Phoenix

La Universitatea Populară Cluj- Napoca a avut loc ieri după-amiaza inaugurarea Centrului Phoenix de com unicare şi consiliere pentru tineret. Centrul oferă, p rin tr-un colectiv , de specialişti tineri, consilieri în situaţii de im pas ■sufletesc,'de dificultăţi relaţionale şi de integrare. C entrul stă la dispoziţia tinerilor clujeni în fiecare vineri, între orele 15-18, serviciile sale putînd fi solicitate telefonic (195309) sau d irect la sediul Universităţii Populare, P-ţa Unirii, nr.24, e t.I .’

REŢETA ZILEI

FRIGĂRUI DE MIEL C t MAZĂRE

Mod de pregătire: Carnea sc ta ie în cu b u le ţe , sc condim entează cu p ip e r ţ i sc frige pe frigărui, intercalate cu

Tclii de slănină afum ată şi felii de ciuperci sotateîn unt. SeTrig b ine ţ i se servesc cu m a z ă re so te . F r ig â ru ilc sc să re a z ă , după d o rin ţă , cînd sînt gata.

Cluj-Napoca 14-20 aprilie

R ep u b lica - S tree t F igh ter - Ultima bătălie -SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 1-7; 19) • V ic to ria - Paraşutiştii morţii - SUA (9; 11,30; 14; 16,30) «Arta -1 4 -1 6 aprilie yCndre - SUA (11; 13; 15); Cel mai iubit dintre pămînteni -..România (17; 19); '17-20 aprilie - Cel mai iubit dintre pămînteni - România (11; 13,30; 16; 18,30) • M ărăş ti - sala A - Un bacşiş de 2.000.000 $ - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Comoara lui Curly - SUA (14; 16; 18) • Favorit - Un alt Karate Kid - SUA (11; 13; 15; 17; 19) - Apollo -1 4 -1 6 aprilie - Pînza de păianjen- SUA (16; 19); 17-18 a p r i l i e - Pumnul orb al lui Bruce Lee - Hong Kong (16; 19); 19-20 ăp rilie - Salvaţi-l pe Willy - SUA (16; 19)

C TFARMACIpF arm acii dc serviciu:

S îm bătă, 15 aprilie: Farmacia nr.5 ”Clematis”, P-ţa Unirii nr.10, te le fo n 11 -13-63 , o ra r 8 -20, Farmacia n r.l Piaţa Unirii nr.37, te le fon 11-10-49 , o ra r 9 -15 , Farmacia hr.31 ”Balsamum”, Cart: Mărăşti Bl. R3, telefon 11-71-83, orar 8-13, Farm acia nr.32 Cart Mănăştur I Complex Flora, telefon16-18-88, orar 8-13; Duminică, 16 aprilie: Farmacia nr;5 ”Cletnatis” , P-ţa Unirii nr.l 0, telefon 11-13- 63, orar 8-20, Farmacia nr.l Piaţa U nirii nr.37 , telefon 11-10-49, orar^9-15.

F arm ac ii cu serviciu perm a­nent: Farmacia ”Corafarm”, str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.

G a rd a de n o ap te : Farm acia nr.5 ”Clcmatis”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 11-13-63,orar 20-8.

Sîm bătă, 15 aprilie

P rog ram u l I:7.00 Bună dimineaţa... de la

Iaşi!; 8,00 Sîmbătă între 8 şi 9 ...; 9,00 Şjjpte note fermecate; 10,00 Film serial: ”Reîntîlnirea cu Black Beau­ty”; 10,30 Păs cu pas; 11,15 E cranul; 12,00 Cuvinte potrivite; 12,30 - 1001 audiţii;14.00 Actualităţi; 14,10 T urnul Babei; 18,45 M apam ond; 19,15 Teleenciclopedia; . 20,00 A ctualită ţi; '21,45 Film se ria l:”Coloml)o”-, 22,15 Şcoala vedetelor (IV); 23,15 Actualităţi; 23,30.La "Hanul melodiilor”; 0,00 Film serial: "T elefonul de la m iezul nopţii”; 0,55 Gala zodiilor.

P rog ram u l 2: .7.00 Sntîlnirea de sîmbătă;12.00 MTV; 13,00 Est me­ridian magazin de sfîrşit de săptămînâ; 16,-00 Desene a- nimate; 16,30 Film serial:”Şi bogaţii p lîng”; 17,00 Campionatele internaţionale de gim nastică ritmică a le Rom âniei; 17,30 S era ta muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe cam pion!; 21,00 TV M . Mesager; 21,30 Memento cu l­tural; 22,00 C aifipionatele internaţionale de gim nastică ritm ică ale României; 2 2 ,3 0 . Film serial:”Santa Barbara” ;23,15 Intereferenţe; 0,15 j^ zz - m agazin ., ‘ .

TVR C luj-N apoca: — Pr.II: 8,00 Întîlnirea de. sîm bătă. R e tro v izo r;Incursiune în necunoscut - M iraco lu l de la . F a tim a ; H oroscop; Umor;. S p o r t ; - T inere ta len te - m u zică populară; Film serial: "Maddie şi D avid” ; Rubrica în lim b a m aghiară. - Sîm bătă m a re : Vopsitul ouălor de Sf.Paşti; T inerii revin în ţară d u p ă studii ’ în stră inăta te ; O bservator; C întece ş i obiceiuri de Paşti; Em isiune pentru copii.

R ed ac ţia nu î ţ i . a su m ă re sp o n sa b il ita te a f n le g ă tu ră cu e v e n tu a le le m o d ific ă ri in te rv e n ite î n p ro g ram u l anun ţa t.

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni , INTERNE* CARDIOLOGIE NEUROLOGIE*PSIlHÂTRIE ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE ' CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE "ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR ■(Biochimie - Bacteriologie lmunologie - ParazitologieTeste SIDA)ZILNIC' inclusiv DUMINICA orele' 7 -2 1 -Medic de gardă: orele, 21 - 7 Rezervare, consultaţii . la tel. 193.939

ssT

( 3 ) sîmbâtă - luni, 15 - 17 aprilie 1995 R O Z A V lM T U R llO R. A D O f  H O i

d © O i& s!

în ciuda prestaţiei deplorabile a NATO în Bosnia, Alianţa ÎJord- Atlantică este singura organizaţie credibilă de apărare în Europa, aspect pus în evidenţă de opoziţia Moscovei faţă de planurile ei de extindere. Lărgirea nu trebuie făcută nici în aşa fel îne ît să provoace o reacţie antioccidentală a Rusiei în detrimentul vecinilor săi mai vulnerabili. \ .

Primirea de noi membri trebuie să reprezinte un proces de lărgire şi nu, aşa cum se spune tot mai des în Statele Unite, un efort de expansiune. în cele mai multe limbi expansiune nu însemnă o cooptare paşnică şi voluntară de noi m em bri ci o tendinţă acaparatoare, de cîştigare a unor noi teritorii.

P rocesu l de lărg ire trebuie legat c ît se poate de strîns de progresele generale ale noilor democraţii în direcţia stabilităţii economice şi politice. în practică, acest lucru ar însemna ca lărgirea

O « c a . l e p r u d e n t ă « £ < e

sat N A T O '

| (A rticol sem nat dc Francois H eisbourg în " In te rn a tio n a l

H erald T ribune” din 5 .| . ap rilie 1995) - •

NATO să Fie mai mult sau mai puţin în re la ţie de in terdependenţă cu lărg irea U niunii Europene (UE). Cele trei ţări care au cele-mai mari şanse sâ corespundă c rite r iilo r necesare pentru a fi acceptate în NATO - Republica Cehă, Ungaria şi Polonia - ar putea deveni membre cu drep turi dep line ale NATO oricînd în perioada 1997 - 2000..

L ărg irea ţN A T 0 înseam nă acordarea de garanţii serioase noilor membri, /^ceasta include o posibilă ameninţare de utilizare a arm elor nucleare, cît şi implicarea forţelor convenţionale într-un război cu miză vitală. în practică, NATO ar putea accepta mult mai rapid cererea de aderare a celor care au cel mai puţin nevoie de ea - cum sînt Polonia, Ungaria, Republica Cehă.şi Slovacia- şi nu pe a celor care au cea mai

mare nevoie să devină membre ale NATO, cum sînt Ucraina şi ţările baltice. ’

La rîndul lor, noii membri vor avea obligaţii, cum este aceea de a accepta ca trupele noilor aliaţi să fie sta ţionate pe terito riu l lor dacă aceasta ar fl necesar pentru o apărare efectivă. Pe de altă parte, forţele armate ale noilor membri vor trebui' aduse la standardele NATO în ceea ce priveşte posib ilita tea de a comunica şi de a coopera cu aliaţii lor. O asemenea regulă favorizează ţările care sînt vecine din punct de vedere geografic cu ac tua le le m em bre ale NATO, câ în cazul Poloniei şi al Republicii Cehe.

Rusia cea mai întinsă ţară de pe glob, cu o populaţie instruită, bogată în resurse naturale şi care deţine o cantitate colosală de arme nucleare,

este specială şi în sensul câ nu are vocaţia de a deveni membră a UE - caracteristică comună cu Statele Unite - şi nici nu este de conceput că ar putea deveni vreodată membră a NATO (de exem plu, dacă s-ar întîmplă, acest lucru ar aduce Statele U nite în opoziţie . d irectă cu Japonia). De aceea, între NATO şi R usia' trebuie sâ ex iste o reglementare specială.. .

Nu toate ţările europene aflate la vest de Rusia trebuie să adere sau vor adera la NATO în următorii ani- unele deoarece sînt angrenate în conflict cu vecinii lor (cum este fosta Iugoslavie), a lte le deoarece identitatea lor naţională este incertă (cum este Belarus), iar altele pentru că pur şi simplu nu doresc să adere la NATO (cum este cazul Suediei).

Totuşi, securitatea nici unei ţări

nu trebuie sâ aibă de suferit de pe urma lărgirii NATO.

Credibilitatea ei necesită o serie de alte măsuri. Lărgirea NATO nu va servi la nimic dacă Alianţa îşi va pierde astfel capacitatea de a

'acţiona într-o manieră decisivă pe plan militar. în Bosnia, NATO a com is o gravă eroare *subor- donîndu-şi capacităţile Naţiunilor Unite. Naţiunile Unite acţionează în direcţia menţinerii păcii, ceea ce implică un set de reguli diferite de cele care se aplică în cazul unei acţiuni militare efective. NATO nu mai trebu ie să fie p lasată v reodată sub conducerea, Naţiunilor Unite,

Perspectiva acceptării de noi membri în NATO face să crească importanţa ajungerii la un consens în această tentativă de a pune în aplicare proceduri care să instituie un acces m ai uşor la do tările NATO, cum este Forţa Operaţibnalâ M ixtă Combinată.

50 d e ani d e l om oartea Iui Roosevelt :O moştenire contestată m ai mult ca oricînd! .(R e u tâ r, AFP)

O dată cu in iţierea de ceremoniale şi de plantări de copaci pe teritoriul întregii ţări în scopul com em orării jumătăţii de secol care s-a'scurs de la moartea celui de-al 32-lea p reşed in te al A m ericii, s-a dezlănţuit şi controversa asupra statului prosperităţii pe care a reuşit să-l creeze.

F tD .R oosevelt a fău rit o coaliţie care i-â reunit laolată pe negrii şi pe albii din sud, pe in te lec tualii absolvenţi ai U n iversită ţii H arvard şi pe muncitorii din fabrici, râmaşi fără locuri de muncă. Această coaliţie, îri prezent epuizată, a funcţionat ani de zile după moartea sa. Dar azi, descurajat şi condus de' un preşedinte impopular, Partidul Democrat se în treabă dacă va putea supravieţui ultim ului atac nimicitor al republicanilor.

La preluarea primului dintre cele patru mandate pe care le-a îndeplinit, ceea ce este fără precedent în istoria Americii, Roosevelt asigura naţiunea, în perioada celei mai mari crize economice, câ ”nu trebuie sâ se teamă de nimic dccît de teama însăşi” şi a:iniţiat programe ■energice, optim iste care au extins implicarea guvernului în- aproape ţoale domeniile vieţii americane.

M ăsurile lui, care au pus bazele schimbării şi au asigurat nevoile celor săraci, s-au bucurat de un succcs atît de mare, încîl milioane dc oamenil-au divinizat. Mulţi au considerat câ cl este cel care a salvat democraţia amcricană şi sistemul capitalist, chiar dacă a fost considcrat dc capitalişti un trădător al clasci sale, iar pe republicani îi trec fiorii la auzul numelui său.

Preşedintele Bill Clinton a prezidat principala ceremonie comemorativă de la reşedinţa lui R oosevelt ”L ittlc W hite H ouse” , de la Pălm Springs (Georgia), unde acesta s-a stins din viaţă în timp ce i se făcea portretul. ■ ‘

(AFP)

Proniei:B :■ - .. , ; ■

Un sfîrşit de comp onie electorală marcat denumeroase greve

Cu zece zile înainte de alegerile prezidenţiale din Franţa, grevele pentru m ajorarea sa la riilo r se înmulţesc, stimulate de promisiunile principalilor candidaţi. Presiunea este atît de mare îneît Jean-Claude Trichet, guvernatorul Băncii Franţei, în prezent independentă de guvern şi garantă a valorii monedei, a lansat un avertism ent în legătură cu pericolul creşterii inflaţiei.

în scrisoarea in troductivă la raportu l său anual, rem is Ia 11 ap rilie p reşed in te lu i. Francois M itterrand,"el se pronunţă pentru ''creşteri moderate ale veniturilor”, dar apără teza tuturor guvernelor franceze, de stînga sau dreapta, din

ultimii 12 ani, afirmînd că "creşteri nominale ale unor venituri aparent ridicate duc la o inflaţie puternică”. El are puţine şanse de a fi auzit şi' ascu lta t, în tum ultu l cam paniei e lec to ra le , de zec ile de m ii de salariaţi aflaţi în greve de scurtă sau de lungă durată. ', Acest" fenom en, rarisim în

perioadă de cam panie electorală, i-a surp'rins cu a tît m ai m ult pe observatori cu a tît mai mult cu cît nivelul fdarte rid icat al şomajului (3,3 m ilioane de persoane, adică 12,3 % din populaţie) a jucat multă

: vreme rolul de factor moderator.Un b ilan ţ care nu se vrea

exhaustiv ara tă însă că toate

sectoarele productive, publice sau p riva te , au fost atinse de acest fenom en: funcţionarii de la asigurările sociale, de la arhivele naţionale, poştaşii, angajaţii din sectoarele e lec tric ita te şi gaze, m uncitorii de la R enault şi de lâ SNECMA (motoare de avioane) au decretat sau decretează ojAiri a le : lucrului mai m ult sau mai puţin m asive. în ;ce p riveşte sec to ru l privat, grupul petrolier ELF, grupul chimic Rhone-Poulenc, fabricantul de pneumatice M ichelin sînt şi ei afectaţi. Chiar" şi m ic iu n i tă ţ i industfiale au fost afectate ca, de pildă uzina Kodac din Chalon-sur Saone (est), o uzină de stic lă a

grupului Saint Gobain Beaucaire (sud), etc. t -’ A gitaţia socială va continua probabil, întreaga săpfămînâ, cu o nouă grevă în transportu rile pariz iene şi a personalulu i din anumite bănci. v

Predom inanţă în sondaje a lui Jacques C hirac, care doreşte ca salariaţii ”să nu fie uitaţi de creşterea econom ică” şi care a făcu t din "m ajorarea salariu lu i d irec t o p rio rita te” , nu poate d ec ît să întărească hoţărîrea'grevişti lor, cu atît mai mult cu cît candidatul care a avut o atitudine mai măsurată in această privinţă, premierul Balladur, pare astăzi'depăşit.

A R S C N f l L C L O R A U S C Ş T I ■ U N P flf iO C C S Ş l B*Ri=iCll.(Al P)

în marele elan al dezarmării de la finele anilor ’80, Moscova a semnat acordurile START 1 (iulie 1991) şi START II (ianuarie 1993) de reducere a arsenalelor sale strategice, precum şi C onvenţia de la Paris (1993) care interzice fabricarea şi utilizarea armelor chimice şi prevede d istrugerea stocurilo r existente. Rusia a încheia t de asem enea T rata tu l CFE, priv ind reducerea arm am entelor convenţionale în Europa (1990) şi era semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNN) încă de la început (1968). în , prezent, şansele de ratificare a Tratatului START II de către Duma sînt reduse. START II preve(ie o reducere cu două treimi a arsenalelor stratcgice american şi rus pentru, a se ajunge pînă în anul 2002 la 3500 focoase nucleare în Statele Unite si

3000 în R usia. N eratlficarea Tratatului START II ”va tensiona oarecum relaţiile cu Washingtonul şi va întări în Occident impresia câ Boris Elţîn nu controlează situaţia în Rusia”, subliniază un specialist rus în problemele de âpărare.-

Cliiar şi în absenţa unui obstacol po litic m ajor, numai costul distrugerii arsenalelor este atît de ridicat, îneît pentru moment Rusia nu poate asigura . singură o dezarmare rapidă. în Cele din urmă, to tuşi, nim eni nu pare să se . îndoiască că distrugerea arsenalelor nucleare va continua. Ruşir, care deţin deja un arsenal absolut suficient pentru a asigura securitatea teritoriului lor, au în această privinţă puncte de vedere apropiate dc cele ale occidentalilor. ;■

V iitorul T rata tu lu i CFE este

departe de â fi a tît de previzibil. Sem natară a acestu i tra ta t de reducere a forţelor convenţionale în Europa înainte de destrămarea fostei URSS, R usia contestă astăzi p lafoanele de reducere fixate de tra ta t care trebuie atinse ' în noiembrie .1995, invocînd mai ales necesitatea de a-şi întări apărarea pe flancul sudic, în Caucaz. Tratatul CFE fixează astfel la aproape 600 numărul tancurilor autorizate pentru "subregiunea N ord-Şud” , adică regiunea militară rusă ce se întinde de la Sankt Petersburg la Caucaz, în ’ timp ce Moscova afirmâ că ”are nevoie de circa 2500 tancuri nmai

pentru această zonă”, noteză un expert occidental. '

Problema este cu atît mai delicată, cu cît recent minstrul rus al apărării, Pavel G raciov, a p recon iza t o îngheţare a Tratatului CFE de către R usia în cazul lărgirii N ATO , în unele declaraţii care i-au nemulţumit foarte mult pe,occidentali.

In sfîrş it, dezarm area chim ică ridică şi ea ”probleme fextrem-de com plexe” , iar d istrugerea celor 40000 de tone de arme chim ice pe care le-ar deţine R usia, po triv it experţilor, este o acţiune privită cu ostilitate dc regiunile respective, care se tem că acca sla^ar putea provoca catastrofe ccologice.

în această pagină publicăm m ateriale d ifuzate de A genţia, N aţională de Presă,ROM PRES precum şi din alte surse.

" iR e fe r e n d u m u S dârâ T r o n sn is tr ic i\ ( " I z v e s t i a " d i n

Din alegătorii transnistreni în număr dc jumătate de milion, 60 la sută au votat pentru ca Armata a 14 -a rusă, încă încartiruită în regiune, să rămînă şi în viitor acolo. Referendumul nu are valoare juridică, deoarece s-a desfăşurat împotriva voinţei Chişinâului şi, mai mult, a fost declarat ilegal. El nu va schimba nimic nici în acordul moldoveano-rus, semnat anul trecut, cu privire la retragerea în decurs de trei ani a Armatei a 14 -a de pe teritoriul republicii. Cu toate acestea, datele referendumului vor fi invocate şi probabil, în mod activ. Declarînd toate bunurile Armatei a 14-a proprietate a poporului transnistrean, autorităţile regiunii vor- întreprinde mai curînd acţiuni pentru ca armamentul şi muniţia, care se păstrează în depozitele militare, să rămînă acolo. Cel puţin, să nu fie

n u e o i m e c j z ă , c î î n c i n g e spâsrsEei®"2 8 m a r t i e 1 9 9 5 )

9

predate părţii moldovenq,DeIegaţia moldoveana în Comisia comună de control, care supraveghează situaţia în zona de sccuritate dc pe Nistru, a făcut o declaraţie în legătură cu prezenţa în zonă a formaţiunilor armate

.a le Transnistriei care, conform acordului, nu au ce căuta aici. Victor Catană, şeful delegaţiei şi adjunct al ministrului de interne al Moldovei, i-a acuzat de acest lucru pe colegiii săi ruşi, mai precis poziţia lor: forţele de pace ruse controlează situaţia, toate celelalte problema trebuind sâ fie soluţionate între Moldova şi Transnjstria. MAI al republicii, comentînd situaţia din regiunea estică, a informat despre intensificarea aici a acţiunilor adepţilor lui Barkaşov şi sosirea din Rusia la Tiraspol a unui grup de foşti lucrători ai KGB.

Turcia / respectâ

suveranitatea irakului

Al I»Turcia a încercat încă o dată

să dea asigurări Irakului,, reafirmînd faptul că îi respectă in teg rita tea te rito ria lă şi suveranita tea şi negînd în acelaşi tim p, ex is ten ţa unei ingerin ţe din partea sa în afacerile interne irakiene.'

P u rtă to ru l de cuvînt al M. A.E. turc, Ferhat Ataman, a reafirmat, în cursul conferinţei sale de presă săptâmînale, faptul că Turcia îşi "va retrage trupele din Irak” şi că, procedînd la o retragere parţială a celor 3000 de militari la sfîrşitul săptâmînii - trecute, ea ă început "să pună în ap licare stra teg ia sa” de retragere. El a anunţat, fără să indice'o dată precisă, o viitoare vizită la Ankara a unei delegaţii : a P artidu lu i D em ocratic din Kurdistanul irakian (PDK), W vederea-p regătirii v izitei în capitala Turciei a şefului PDK, M assoud Barzani.

G uvernul turc îşi anunţase deja intenţia de a se sprijini pe cele două formaţiuni kurde din Irak pentru a îm piedica infiltrarea la frontiera turco- irakianâ a militanţilor Partidului M uncitorilo r din K urdistan (PKK, separatist), aflat într-o rebeliune arm ată îm potriva Ankarei din 1984. '

Potrivit lui Ataman, Ankara a prim it recent o scrisoare ar şefului U niunii Patriotice a K urdistanului (UPK), Jabal Talabani, în care îşi formulează . dorinţa de a se întîlni cu lideri turci pentru a discuta probleme legate de securitatea la frontiera. turco-irakiană. . ' :

Pe de altă parte. secretarul de stat adjunct american, Strobe Talbott, a confirm at marţi şi miercuri, la Ankara, sprijinul global acordat de Statele Unite T urciei în operaţiunea sa m ilitară d in nordul Irakului împotriva rebelilor din PKK , sublin iind însă, încă o dată, necesitatea ca aceasta să fie de scurtă durată.

"O peraţiunea continuă” , a declarat, simplu^purtătorul de cuvîn t al arm atei. B ilanţul p ierderilo r PKK în nordul Irakului s-a agravat, a indicat acesta , fără alte precizări. U ltim ul bilanţ oficial anunţat luni indica cifra de 417 morţi din rîndurile lup tătorilo r de gherilă ai PKK. •

Pe terito riu l turc, armata continuă operaţiunile împotriva PKK, 75 de rebeli kurzi f iind ' ucişi pînă m iercuri, în cursul operaţiunilor declanşate acu tn , circa douăzeci de zile în zonele m untoase din Tunceli . (est) împotriva celor circa 700 - 1000 de machisarzi din PKK, potrivit cifrelor oficiale. ' ‘

în sfîrşit, m inistrul turc al afacerilor externe, F,rdal Inonu, a adresat un apel guvernului olandez, cerîndu-i să-şi reconsidere poziţia în legătură cu au torizarea institu irii pe teritoriul ţării a "Parlamentului kurd în exil", a cărui inaugurare a avu t ^oc m iercuri la Haga. Accst parlament îi reprezintă pe kurzii din diaspora şi este un prim pafc^câtre un congres naţional al K urdistanului, potrivit lui Aii Sapari, purtător de cuv în t 'a l Frontului de E liberare • N aţională a Kurdistanului, ramura politică a PKK.

A D E V Ă R U Lc8e QgmS VIA TA POLITICĂ sfmMtâ ■ luni» « 5 - 1 7 aprilie 1 WîTT

Comemorăm 50 de ani de lâ deschiderea sinistrelor porţi ale lagărelor naziste , de la eliberarea u ltim ilorsupravieţuitori ai incredibilului in fern crea t de om pentru to rturarea ţ i m asacrarea oam enilor nevinovaţi ş i fă r ă apărare, părăsiţi parcă şi de Dumnezeu: dar moartea lui Isus pe Cruce, in aceeaşi aparentă părăsire, ne arată că acolo unde Dumneazeu pare absent, este, de fapt, fo c de iubire care luminează în interior, purifică, sublimează, îl asimilează pe om cu Dumnezeu sacrificat pentru Mîntuir.ea omului, \

P rin tre cel ce şi-au r isca t viaţa pentru a o salva pe aceea a semenilor care aveau vina de a se f i născu t evrei, a fo s t episcopul nostru de sftn tă amin fire, - C ard ina lu l lu liu ffossu. In anii cînd în Ardealul de Nord, ocupat e fem er de hortişti, se aplicau fă r ă m ilă legile rasiale. Episcopul a dat, ta 2 aprilie 1944, o scrisoare pastora lă "C ătre P reo ţi şi M ireni . chem are . p en tru ajutorarea evre ilor ", îndemnînd " să f i e a ju ta ţi nu numai cugîndul, dar şi cu jertfa

voastră, ştiind că azi nu ptitem face un Jucru mai bun decît această creştinească şi românească ajutorare, din caldă iubire omenească. Prima preocupare a ceasului de fa ţă să f i e această acţiune de ajutorare". “Un fa p t unhnim recunoscut a fo s t sprijinul episcopului român din diaceza Cluj- Gherla, lu liu Hossu, care în

HOLOCAUST• O pastorală a episcopului luliu Hossu •

colaborare cu autorită ţile din România, a fu rn iza t m ii de docum ente evreilor ca să evite deportările în lagărele de exterm inare", consem nează un document din Arhiva Vaticanului.

E piscopul lu liu H ossu însuşi şi-a încheiatjirul vieţii pămînteşti într-un lagăr, după 22 de ani de 'detenţie,' acum 25 de ani, la 28 mai 1970. A murit iertînd.

în acest context mai amintim un alt holocaust, împotriva căruia, la tim pul său, acelaşi episcop lu liu

Hossu s-a ridicat în Senatul României, holocaust legalizat astăzi în toate ţările. ”c iv iliza te a v o r tu l, uciderea

pruncilor nevinovaţi şi fă ră apărare, nu de către duşmani de rasă sau clasă, ci de propriile mame. In era în care proclamăm drepturile sacrosancte ale omului, practicăm cel mai odios dispreţ fa ţă de viaţă; întronăm CULTURA MORŢII. Tragem un semnal de alarmă: statisticile arată că la noi mai m ult de jumătate din avorturi sînt făcute de tinere necăsătorite, începînd cu eleve de 13 ani. Un medic ginecolog spunea că în clinicile de specialitate este măcelărie. Această monstruoasă fa ţă a omenirii denotă o totală lipsă de sim ţ etic, uneori generată de\ flagranta contradicţie dintre le­gal şi m oral: să nu ucizi - poţi ucide pruncul nenăscut.;

România este una din ţările în care num ărul deceselor f / depăşeşte pe cel al naşterilor: sîn tem ' un popor care .■ se sinucide. Ţara este a cui o locuieşte. Noi cui lăsăm România? .

Viorica Lascu

Conferinţa naţională •

a tineretului social democrat’ • Recent s-a desfăşurat la Bucureşti eea.de a IV-ă Conferinţă Naţională a Tineretului Social Democrat Român, la care au luat, parte delegaţii din toate judeţele ţării, cel mai mare număr de delegaţi dîndu-1 desigur Capitala.' Au onorat cu prezenţa şi delegaţii ale tinerilor social democraţi din ţările

■ europene unde la guvernare se află social democraţii, în alianţă cu alte partide democratice. Din ţară, au fost prezente delegaţii ale tineretului liberal, tinerilor din PAC, din Alianţa Civică şi din Partidul Democrat. Din partea organizaţiei Cluj a luat parte,activă la lucrările Conferinţei o delegaţie formată din 5 tineri: Mărginean Ovidiu, Pop Florin, Cucu Laura, Roşu Rovin şi Gherebeneş Săndel, care şi-au adus contribuţia la dezbaterea rapoartelor de activitate şi au propus amendamente la noui regulament de activitate al organizaţiei.- Prezent pe tot parcusul lucrărilor Conferinţei Naţionale, preşedintele Partidului Social Democrat Român, deputatul Sergiu Cunescu, a subliniat necesitatea pregătirii şi maturizării membrilor şi organizaţiilor de tineret ale PSDR, din rîndul căro ravor fi recrutaţi viitori oameni politici ai României de mîine. Domnul Sergiu Cunescu a evidenţiat faptul că PSDR se bucură de un deosebit prestigiu naţional, prin poziţia sa consecvent democratică, în toate marile momente ale istoriei R opâniei din ultima sută de a n i.t ta r şi de-un m erita t p restig iu in ternaţional, în cadrul Internaţionalei social-democraticc.

în cea de a doua zi a Conferinţei Naţionale a fost adoptată o Declaraţie pentru presli şi au fost â le sen o ile organism e'de conducere centrală a Tineretului social-democratic. Dintre delegaţii clujeni, studentul Florin Pop din anul III al Facultăţii de Ştiinţe Economice, a fost ales în Comisia de Control. Entuziasmul tineresc, prietenia şi buna înţelegere au fost dominantele întrunirii de la Bucureşti.

- Titus Şuteu,; preşedintele P.S.D.R. Cluj

RNX îl doreşte pe Ion Raţiu preşedinte al României

Ni s-a rem is cop ia -unei scrisori (eu ştam pilă -ş l sem năturile o rig ina le ale preşed in te lu i V irg il Lam bru, vicepreşedinţilor Tiberiu Grossu

. şi Cristinel Şarpe, secretarului general rprof.univ: Sandrin

1B ergheanu), prin care conducerea Partidului Naţional Ţărănesc se oferă sâ susţină candidatura d-lui Ion Raţiu Ia funcţia de p reşed in te al României, "avînd convingerea că acum puteţi învinge orice contracandidat, deoarece avem filiale P.N.Ţ. puternice în 35 de judeţe”.

Se mai p tec izează: "în eventualitatea că veţi refuza şi de această dată, avem pregătit un alt candidat lâ p reşed in ţia României.” După cum se ştie, în 1990, un grup de "veterani” ai fostului P.N.Ţ. au înscris partidul la * T ribunalul m unicipal Bucureşti, cu toată împotrivirea conducerii P.N .Ţ.C.D ., "drept continuatorul tradiţiilor naţional- ţărâniste româneşti ale foştilor înaintaşi Ioan Raţiu, Gh. Pop de Băseşti, lu liu M aniu, Ion M ihalacbe, foşti preşedinţi ai E.N.Ţ.” se spune în scrisoare.

Textul are "picanteriile” sale, aşa cum se practică în relaţiile dintre partidele româneşti. Astfel iniţialele C.D. (Creşti n-Demo- crat) i s-ar fi adăugat ” pentru a

ju s tif ic a alianţă xu un partid fantomă creat -ad-hoc de unele „vîrfuri comuniste, prezente şi astăzi , în , \ ; conducerea P..N.Ţ.C.D.” ; i preşedintele

_ P.N .Ţ.C .D . este , numit "im postorul cu, aspect i venerabil”,'"bolnav de delir de

, grandoare şi perfuzat de interese meschine”. Se aminteşte faptul câ organizarea P.N.Ţ.C.D. şi a congresului acestuia din 1991

' s-a(rfi) făcut cu banii d-lui Ion R aţiu , care ulterior a fost înlăturat de la conducerea filialei

. Cluj a P.N.Ţ.C.D., apoi înlocuit de la preşedinţia Camerei; Deputaţilor ”cu Vasile Lupu, un fost membru . aT~P.C.R., organizatorul recentului m uppets-show 'al Convenţiei Democratice de la Iaşi”. Apoi, că la trecutele alegeri şi viitoarele, dl. Ion Raţiu a fost eliminat de la candidatura pentru mandatul de preşedinte al României ” , preferîndu-se un fost activist P.C.R., Emil Constantincscu”. în fine, se aminteşte că şi "domnul deputat P.N.Ţ.C.D. Vasile Pop, urmaş al lui Gh.Pop de Băseşti; a fost eliminat de la conducerea, filia le i judeţu lu i Sălaj al P.N.Ţ.C.D., judeţul său natal”.

Rămîne de văzut dacă dl. Ion Raţiu va muşca, din această momeală, ori nu are încredere în forţa P.N.Ţ.

La mezat e Rom ânia!în topul apariţiilor pe postul de

radio Kossuth-Budapesta, Smaranda Enache ocupă un loc de frunte. Ea este preferată în mod special de redacţiile emisiunilor'”Gazeta de duminică.”- şi "Fără fron tiere” . Această - simpatie nu este întâmplătoare. Ea are o motivaţie politică puternică. La temeliile ei se află negarea nedismulată şi continuă a valorilor fundamentale ale statului român naţional unitar, al cărui teritoriu este in d iv iz ib il ' şi inalienabil, pe fajeta cealaltă a monedei aflîridu-se nostalgia unor frontiere existente înainte de 1918.

într-o recentă apariţie (6 aprilie a .c .) - în : cadrul em isiunii ”Fără frontiere”, în faţă microfonului lui Gecse Geza, naţionalist notoriu , Smaranda Enache s-a depăşit pe sine în zeliil de a fi pe placul patronilor ei, darnici în risipirea, evident nu fără m erite, a arginţilor trădării.

Elucubraţiile ei, expuse cu aroganţa atotştiutoarei semidocte, cu abilitatea d irecţionatâ şi ; stim ulată de întrebările interlocutorului ei, se constitu ie ca m ostre de a ta c u r i1 perfide împotriva fundam entelor', ex istenţei ^noastre de 'n a ţiu n e suverană, de îndem nare la dezmembrarea ţârii. Câ aprecierile noastre nu sînt. fără te tae i, vă prezentăm cîteva dintre aberaţiile debitate cu nonşalanţă de S.M. în cadrul unui interviu avînd ca subiect viitorul Transilvaniei în perspectiva integrării în structurile europene, cu insisten ţă s-a acred ita t ideea realizării autonomiei ei în raport cu resţu l ţării. A cest demers este justificat prin diferite considerente, printre care s-au enumerat: prezenţa tradiţiilor autonomiste, tendinţele autonom iste contem porane ,în Europa reprezin tă fenom ene pozitive, progresiste; autonom ia

Transilvaniei reprezintă păstrarea ei pentru Europa, în condiţiile cînd ţinuturile dincolo de arcul carpatic

. se orientează spre est; autonomia ei se,va rea liza în pbfida opoziţiei ţinu tu rilo r respecţive, p en tn i’ Că Transilvania -este a transilvănenilor. La întrebarea dacâ ideea autonomiei Transilvaniei ar avea adepţi între români, aceasţă de nimeni autorizată a răspuns a firm ativ , invocînd particularităţile sufletului românului transilvan,' prin care el este mai

- european. S.M. priveşte Transilva­nia ( la fel, ca gazdele ei primitoare)

,ca o entitate deja separată de trupul ţării. în viziunea ei, în problema Transilvaniei trebuie întrebaţi cei peste 6 milioane de români transil­văneni şi nu toţi românii. în încheie­re o singură în trebare: în afara numelui şi prenumelui există şi alte argumente, care ar afecta calitatea de româncă a Smarandei Enache?

Primim Ici redacţie: O declaraţie a d-lui Ion Ungureanu, fo s t m in is tru a l cu ltu rii d in R ep u b lica M oldova

”Dacă nu se unesc toate forţele patriotice din ţară, din arealul românesc, înseamnă câ vom fi bătuţi unul cîte unul; Dacă studenţii din România nu vor face greve de susţinere (nu greve contra statului românesc, ci greve de solidaritate cu studenţii de aici) vom fi bătuţi. Lipsesc' mulţi din piaţă. Unde sînt ţăranii liberi, unde este Liga .femeilor, unde sînt intelectualii, de ce nu sînt alături de ei? lată ce se întîmplă: pe aceşti copii, în fond, îi jertfim din nou, sînt sacrificaţi şi iarăşi vom măi pierde o bătălie şi iarăşi vom purta gustul amar al înfrîngerii; iarăşi se va ridica poporul, dar cît timp se poate ridica

acest popor şi să nu fie susţinut de liderii noştri politici de o parte şi de alta a Prutului? Dacă aceşti lideri politici nu pot să fie la înălţime trebuie să-şi dea demisia! Şi dintr-o parte şi din alta a Prutului! Pentru câ ei nu-s la înalţimea acestui popor! Cei mai buni români sînt astăzi la Chişinău în Piaţa M.A.N. ! Astă trebuie să înţeleagă ţara! Dacă lucrul acesta nu va fi înţeles, înseamnă că noi n-avem viitor.” D eclaraţiile de adeziune pot fi trimise pe adresa direcţiunii Liceului Academic Român- Englez "Mircea Eliade”, str. Bânulescu-Bodoni, nr.33, telefoane 23.39.36, 23.39.24, 23.39.25. Chişinău

(y Dela corespondentul nostru la Parlament V

• Dezbateri Io cea moi înalta tensiune • Legea caselor naţionalizateCamera Deputaţilor a continuat în

' această săptâmînă dezbaterile şi disputele asupra L egii caselor naţionalizate. T recerea d e l a un

'articol la a ltu l a în tre ţin u t în -continuare energia n eg a tiv i ce 'domneşte între reprezentanţii arcului .guvernametal şi Opoziţie, opoziţie

w carc, inexplicabil, a absentat în parte pe mai tot parcursul dezbaterilor ţi

. mai ales în m om entele "cheie". M irul discordiei îl constituie, în' fond, o înţelegere diferiţi a modului

cum trebuie rezolvată "reconstituirea dreptului de, proprietate”.

A stfel, o adevărată furtună s-a dezlănţuit şi atunci cînd s-a ajuns la a rtico lu l 9 , care prevede pentru chiriaşii apartamentelor care nu se restituie în naturi foştilor proprietari, posib ilita tea de a cum păra' apartamentul potrivit recomandărilor prevăzute în respectivul articol.. Reprezentanţii Opoziţiei, prezenţi îo acel moment în sală, s-au declarat în bloc împotriva acestei prevederi

care, spun aceştia, "confirm i şirul de nedreptăţi înfăptuite de fostul regim comunist” . Deputatul inde­pendent Şerban Râdulescu Zoner a afirmat câ astfel se vor împroprietări foştii securişti şi membri ai C.C., iar d-1 Gheorghe Cristea, PNŢCD, a considerat că prin această lege majoritatea parlamentară urmăreşte

numai atragerea de capital electo­ral”.

în replică, dl, Ioan M ureşan, PRM, a spus:”Noi avem o soluţie

bine stabilită, consolidată din punct de vedere juridic şl moral. Trebuie sâ gîndim şi invers, la marea masă de chiriaşi, căci nu este vorba de demnitari, de foşti nomenclaturişti, nici actuali puternici ai zilei. § ă : tragem o linie la tot ce a fost rău pînă acum şi s-o pornim mai departe prin această lege. Aprobînd.acest articol nu veţi fi traşi la răspundere de istorie, ci veţi intra în istorie". Şi în cele din urmă, articolul a fost adoptat cu 118 voturi pentru, 79

contra 11 abţineri.A rtico lu l 9 stab ileşte în

continuare modul în care chiriaşii vor putea achita apartamentele, şi anume, cu un avans de 30 la sută din preţ, urmat de rate eşalonate pe 15 ani. Tinerii căsătoriţi, pînă la 30 de ani, şi persoanele de peste 60 de ani,

-vor putea plăti,un avans de 10 la sută şi ra te tim p de 20 de ani. Dezbaterile continuă.

Gabriela Ognean

D re p tu l la replic]

Romi "absolvenţi" ai şcolii a ju tâ tO Q i»

la conducerea U.L.D.R.R.

R eferito r lă replica dati PADRR de către Bozodi L ucina Cucu, vă rugăm ii publicaţi următoarele:

"Toate aşa-zisele activităţi pe teren ale acestui partid . ULDRR; - sînt un deservicit adus etniei prin promisiunilt mincinoase de pe urma căror» au foloase. Ei âu o "activitate de cinci ani.dar ce-au făcut în aceşti ani? Noi avem un partid cu un preşedinte naţional, votat de toate partidele, inclusiv de voi, şi recunoscut de 27 de ţări din Europa. Filiala Cluj a fost înfiinţată în 7 februarie 1995, la şedinţa respectivi fiind p rezen tat dl. Buţiu, care i sem nat ca fiind de acord. Pe atunci încă nu era un trădător, dar mincinos era. Cît despre "vezi Bonţida, Floreşti”, chiar acolo aţi benchetuit şi aţi minţit fapt ce se poate dovedi prin plîngerile multor zeci de romi că tre PADRR. Domnule Bozodi, ar fi trebuit să-l laşi pe Buţu sâ dea replica, ceea ce a şi făcut, dar sub semnătura ta, dovedind încă o dată că este un murdar şi un'fricos. Cît despre dumneata d-le Bozodi, mă mir cum nu ţi-e fuşine i i deţii funcţia de conducător ULDRR cînd ştii că eşti absolvent de şcoală ajutătoare. Cu aşa conducător halal, vorba aceea "cum e turcu şi pistolu”. Vă lăudaţi cu sediul primit de la primăria Clujului de parcă voi l-aţi.fi construit cil banii voştri murdari. Dacă de la partid nu sînteţi salarizaţi, dacă nici unul dintre Voi nu munceşte nicăieri, atunci din ce trăiţi dacâ nu din cotizaţiile membrilor de partid? Cred câ sînt unicul preşedinte de filia lă care are un loc de muncă, din care pot trăi decent; fără să mă mînjesc cil afaceri murdare precum aţi făcut voi toţi.

în timp, vom primi şi noi un sediu şi vom dovedi că noi sîntem curaţi. Din PADRR fac parte numai oameni cu liceu, competenţi şi verificaţi moral.. Dl. Buţiu îl ameninţă pe dom nul prim ar prin intermediul romilor. Dl. Feher face afirm aţia că toţi romii C luju lu i aparţin Partidei R om ilor, ceea ce : este o enormitate. în viitorul apropiat romii se vor putea convige câ filiala PADRR îi reprezintă şi le apără interesele.

Doghi Dan Pavelpurtător de cuvînt al PADRR

A d u n a re generală a rom ilor din judeţul C luj

Se convoacă pentru data de 19.04.1995, orele 14-16, în str. D obrogeanu-G herea, Clubul C .F .R ., adunarea generală a membrilor şi simpatizanţilor al U .L .D .R .R ., cu participarea unor personalitâ ţi ale vieţii politice, sociale, culturale. Se va analiza situaţia învăţâmînt- ului pentru copiii-de romi şi form ele de asigurare a p ro tecţie i sociale (locuinţe, locuri de muncă). Se vor primi şi analiza Vplîngerile" tuturor rom ilor, p riv ind situaţia locurilor de muncă - locuinţă şi abuzuri.U niunea L iber Dcmocratic» a R om ilor d in R om ânia

" ( î ) sîmbâtâ - ioni, 1S - 17 aprilie 1995 A R T Ă - C U L T U R Ă Ciul1 »

I<9 mai 1895-1995) J

"Poporul român este creştin ortodox si Dumnezeul creştin este exteriorul lumii. D ar cum su fle tu l popular tfu atinge n iciodată absolutul... poetul se va opri lâ mijloc între cer şi pămînt (atitudine eretică, dar singura cu putinţă în poezie şi în orice legendă...) şi va con­tinua sâ pipăie concretul lăsîndu-se nostalcizat de Spirit... poeziile sale fiind străbătute de o temere de taină pămînteană a morţii, de toamnă si de uitare” - scrie George C âlinescu în "Istoria literaturii române de la origini şi pînă în prezent”.

* în marea trecereSoarele-n zenit ţine cîntarul zilei.Cerut se dăruieşte apelor de jo s . ..

Cu ochii cuminţi dobitoace în trecere îşi privesc fără de spaimă umbra in albii.Frunze se boltesc adinei -

peste o-ntregă poveste.' Nimic nu vrea să fie altfel decît este.

Numai sîngele meu strigă prin păduri după îndepărtata-i copilărie, .

ca un cerb bătrîn după ciuta lui pierdută-n moarte.Poate a p ierit sub stînci.

\ ’ Poate s-a scufundat în pămînt.' în zadar i-aştept veştile

numai peşteri răsună, p îra ie d e c e r în a d în c .Singe fără răspuns , ■

o, de-ar f i linişte, cît de bine s-ar auzi *> ciuta călcînd prin moarte. i

Tot mai departe şovăi p e drum,- şi ca un ucigaş ce-astupă cu năframă

■o gură învinsă, '

închid cu pumnul toate izvoarele,pentru totdeauna să tacă, - •:

să tacă. .

(Din volum ul ” în m area tre c e re ”, 1924)- Poezii şi com entarii selectate de P e tre Bucşa

Atelier de compoziţie-MwJtr et commHonil

AUREL STROE-în paralel cu scena, cu aspectul

siu concertant, festiva lu l CLUJ MODERN '95 a mai beneficiat de participarea maestrului Aurel Stroe (compozitor român stab ilit în Germania) la un atelier de creaţie consacrat com pozitorilor . şi muzicologilor. Legat de prezenţa d-sale în festival; m aestrul Stroe ne-a declarat:- ^

- M-am bucurat foarte mult să ţin acest curs. Am avut un contact bun, poate chiar foarte bun cu studenţii (au participat şi cadre didactice). Am discutat lucruri foarte interesante de estetică, de problem ele m uzicii contemporane. Am impresia că ceea ce le-am spus eu a avut un ecou, dar şi ceea ce gîndeau şi-mi răspundeau avea un ecou în sufletul meu.

- C o n sid e ra ţi im p lica ţiile esteticului p ro fu n d e în a c tu l componistic contem poran?

- Da, sau cel puţin a trebuit sâ fie profunde. Dacă sînt superficiale, ies toate piesele astea aşa în serie,' 100 sau 1000 de piese la fel sau foarte asemănătoare, pentru că nu există o gîndire majoră care le generează. ‘ însă, întotdeauna au fost compozitori de riKinâ, şi au fost personalităţi; Eu sînt convins că şi acum, la sfîrşitul acestui secol, sînt ici, colo, personalităţi ... D eci, problema im p lic ă ri i, este tice profunde este una reală. «

- Problema de conţinut şi form ă...* Da, deşi acum problema se pune

într-un mod foarte complicat, nu se mai pune în term enii clasic i pe care-i ştim noi, ai unei estetici să-i spunem "de pîn-acum”. Cred că se creează'estetici noi, cred că se creează concepte noi cu care pătrundem muzica, aşa că trebuie să fim foarte atenţi la acest domeniu. Nu numai compoziţia ca "tehnică” . de operare cu sonorităţile evoluează, ci însăşi estetica, însăşi modul de a gîndi general, asupra m uzicii, muzicologia profundă, aş putea spune. Aşa câ, sâ ferească Dumne­zeu sâ pierdem contactul cu estetica profundă. Ar fi foarte trist

- C are a r fi a tu n c i lo cu l, publicului h r acest a n g re n a j estctlc?

- Muzica este un dialog în tre muzician şi public. Muzicianul se împarte şi"el în două categorii:

I V I O O ^ R I M

in terpre tu l şi com pozitorul. Mai există un dialog foarte im portant între compozitoT şi interpret. Nu poţi să scoţi din muzică publicul, -mi se pare o nebunie. S în t un ii scare încearcă să teoretizeze aşa o chestie de genul "compozitorii scriu pentru_ compozitori ş.a.m.d. Mie mi se pare asta în cel mai bun caz o naivitate.

- S tim ate m aestre, in încheiere v-aş ruga cîteva rem arc i a su p ra festivalului şi, eventual, sugestii.

- Eu sînt un participant la acest festival. Mă simt onorat că particip la el, şi mă simt onorat că sînt la prima ediţie, nu? D in cauza asta privesc acest fes tiva l cu m ultă sim patie. Privindu-1 cu m ultă simpatie, poate anumite lucruri nu le văd. însă, găsesc că organizarea a fost foarte bună, cred că n-a fost nim ic care să fi fu n c ţiona t'rău . Oamenii sînt foarte primitori aici la C luj, e emoţionant.- S-au ales în general formaţii foarte bune ...

- Sâ vâ în tre b a ltfe l: ce v-'aţi d o ri dvs. de la un fe s tiv a l de m uzică con tem porană? >

-S ă aud cît mai multă muzică şi să avem un tab lou com plet. De exemplu n-au prea fost compozitori am ericani la acest festiva l. Or, A m erica este un punct greu al muzicii la ora asta pe glob.

Revenind la festivalu l nostru: bazele care s-âu pus sînTserioase, şi eu sîn t sigur că acest festiva l va creşte . M ai răm îne problem a sponsorilor ...

Cristina Monica BOTA

[ Win floriile cu soare...

I - Ziua "In tră rii lui Isus în | Ierusalim”, prima duminică înainte■ de Pâşti, atît de dragă locuitorilor -d in spaţiu.carpatic -FLORIILE - ■era întîmpinată ca o zi a luminii,| "ziua floriilor de primăvară”, "ziua | înfloririi pomilor” şi a "sălciei”,■ arbore sacralizat prin legendă şi J prin practicile empirice.I La- începu tu l veacului, |fo lc lo r is ta bucovineană, Elena |N icu liţă Voronca relata legenda

Ilocală despre "Sfîn ta F loarea”, mult binevoitoare oamenilor, care

| ”bâtea iarna cu mîţişori / de salcie |n .n . / , ca să se ducă înain te de■ Stratul Gheoghe, de aceea mîţişorii I se silesc aşa să înflorească". Iar un■ alt ilustru folclorist bucovinean, (s im io n Florea M arian publica la |1 8 9 9 atît de frum oasa legendă a■ sălciei, cunoscu tă în fo lcloru l "românesc, cu numeroase variante l î n aprope toate zonele etnografice |a le ţării. Una din acestea, povestită■ în "Răspunsurile la chestionarele ^lui Nicola^ Densuşianu” în aceiaşi^

Teolru

epocă, se referă nu . num ai la semnificaţia cultică aplan tei, ci şi la practicile medicale empirice, atît de îndătinate în etnoiatria carpatică: "maica Domnului, vrînd să vadă pe Hristos / care era n:n. / răstignit, a avut în cale o apă. S-a rugat de'toate . buruienile ca sâ o trecă / apa n.n. / şi nicj una n-a voit, numai salcia a în tins o creangă şi-a trecu t-o dincolo. M aica D om nului a b inecuvîntat-o ca să o ducă la biserică, s-o slujească preoţii şi să se încingă oam enii cu ea, ca să nu-i doară m ijlocu l la seceratu l griului” .

O biceiul de origine: cu ltică , creştină era acela de a duce ramuri- de salcie la b ise rică , dar c îte semnificaţii aveau acestea, legate de viaţa habitatului uman, de ocupaţiile' agro-pastorale , de p rac tic ile empirice-medicale!

Ramurile sfinţite de salcie erau aduse de la biserică, erau îm pletite - cupunife, care se păstrau în case, la icoane, sau sub streasină, la temelie

sau în cele patru unghere ale casei pentru a o apăra de furtuni şi trăznet.

în Muiitenia şi sudul Transilvaniei se credea câ e bine să pui ramuri,de salcie peste semănătura de griu sau cînepâ, ca sâ alunge ”luăto rii de m ană, de rod şi de vlagă” , adică orice malefic, care ar fi ameninţat fertilitatea, rodirea. M lădiţele de salcie luate de la biserică erau con­siderate şi cu puteri prem onitive: "dacă luau zmicele lungi şi subţiri, cînepa va fi înaltă şi cu fir mătăsos. Dacă apucau în mînă im mănunchi ' gros de nuiele, cînepa vă fi deasă, iar dacă luau din b iserică doar ram ură noduroasă, c înepa va fi scurtă, lem noasă, cu f ir scu rt şi aspru” ne mărturisea o informatoare din M iceşti (Mocănimea H ajdate­lor).

Salcia era considerată aducătoare de rod, pom ilor şi de fe r tilita te , vitelor, turm elor. M îţişoarele se foloseau contra frigurilor.

La sărbătoarea Floriilor numită şi ”Stâurile floriilor” în practicile de etnoiatrie sau în cele de invocare m agică a sănătăţii anim alelor se obişnuia să se facă colăcei din aluat de grîu, "vâcălii”, antropomorfi, care se dăruiau păstorilor şi copiilor, la biserică.

Un obicei tradiţional în sudul ţării şi în Dobrogea, pe alocuri păstrîn- du-se'si în alte zone l-a costitu it ”Goghia” - uit complex de credinţe,

gestu ri, rituri cu sem nificaţii sociale. Fetele, suratele se adunau la O "gazdă” , punîndu-şi într-o doniţă cu apă, cerceii şi inelele. Rînd pe rînd, un.copil scotea’cîte un inel din apă. Cea al cărei inel fusese scos de trei ori era numită "surata m are” , sau "Goghia”, la care se adunau toate fetele în ziua de P aşti, la un festin comun, participînd apoi în gruj^la jocurile de la scrînciobu satului.

O bicei cu vechi rădăcin i în form ele de organizare ale comunităţii tradiţionale, "Goghia” era o replicâ-femininâ la "Cetele fecioreşti” , "surata m are” fiind investită cu putere de organizare a fetelor de "joc” , de conducere a ritu rile# d e ’ ”L iorat” sau de "S u ră ţit” , în a doua zi de Paşti (c înd fetele se "legau” să fie "surate” sau "văruici”- cu putere de în rud ire pînă la a treia generaţie). Tot "Goghia” conducea şezâtorile, de-a lungul întregului an, pregătirea miresei, în cadrul cerem onialurilor nupţiale, fiind "Floarea florilor’'’, aleasă la Florii cu d rep tu ri, funcţii îndatoriri sociale, sacre prin rit şi cutume. •

în fo tografii: Fete în port trad iţional la Florii-Căm îrzana (Oaş); Cămaşa cu ciupag de Florii- Margău, jud. Cluj, ,

Dr. Maria BOCŞE

l :S -i "

i i . /« •.

i , * t

b:I -

rt

nfi

. V •,

r — — - " C A M E R I S T E U S

o m i c a s i n t o n i e « a r i i

99

Faptul că p iesa ' lu i .JE A N GENET, "Cam eristele” revine nu trebuie să ne mire. Această mică b iju terie a m arelui dram aturg francez merită toată atenţia, cu a t î t . mai m ult cu c ît jo cu l a trei mari actriţe păstreză. întrega prospeţime a spectacolului iniţial. Le revedem pe SILVIA'GHELAN (Doamna), MARIA MUNTEANU (Solange) şi ILEANA NEGRU (C laire) într-un adevărat regal, d irijat de tînăra ANCA BRADU- PANAZAN, care s-a im pus de curînd cu o altă capodoberă teatrală - "Thyl Ulenspiegel” de D t Coster. - Ceea ce face ca spectaco lu l cu "Cameristele" să reziste în timp este jocul de marcă al actriţelor, care, cu fiecare ieşire în scenă, găsesc noi conotaţii textului adînc şi tulburător

al lui Jean Genet. Personajele sînt legate printr-o urâ tenace, cea dată de relaţii dintotdeauna formată de o neîmpăcată legătură (de)formatâ, ce nu poate ajunge la .v a lo a rea umană/ Pesonajele se transformă cu fiecare clipă în monştri, ce nu vor putea ajunge niciodată la clipa de q. fi puţin oameni. Cele două cameriste : vor sâ fie şi ele nişte doamne, să se lăfăie şi ele în puţin belşug, d a r ' condiţia lor socială, ca şi credinţa într-un status blestemat, ce le ţine în loc pe scara v ie ţii, Ie face să se legene între vis şi realitate. Surorile Solange şi C laire pun ch ia r în practică un denunţ menit să-l facă pe "domnul” să înfunde puşcăria, speră câ o vor putea să o ucidă pe doamna, pentru a ajunge la avere. Dar nimic din toate acestea nu se

” 2 E 2 M "M etaforă m atem atică? Nu;

simple iniţiale ale unei titulaturi ce, luată ca atare, ar fi putu t părea banală: "fitude expression des mondes musicaux”. Şi iată câ, prin bunăvoin ţa C entru lu i C ultu ral Francez şi a A.F.A.A., formaţia ce activează de peste două,decenii în tru prom ovarea creaţie i contem porane, "2E2MV, a concertat jo i, 13 aprilie, la Cluj- Napoca,

Indiscutabil, ansamblul francez (condus de una din personalităţile m arcante ale muz.icii actuale, compozitorul Pierre Mefano, care, din păcate, nu a putut veni), are

clasă. Prestaţia artistică a fiecăruia d in tre ei este excepţională, iar implicarea lor în actul de recreaţie m uzicală dovedeşte îna ltu l lor profesionalism.

Miniaturală, Serenada deNicolas Bacri a fost realmente o îneîntare, în culorile sale pastelate, diafane, inspirate.

Posibile puncte de vedere au mai semnat A lain M oene (C vartet - static în conţinut, dinamizat doar ca prezenţă interpretativă) şi Suzanne G iraud ("C o m m e 'u n murmure amoureux” - operîndu-se aici cu pete de culoare).

"în Advance ofthe Broken Time” de Marc Andre Dalbavie a reunit în final ansamblul într-o cumulare de

forţe ce au realizat un uriaş cres­cendo tensional, precedat fiind de o introducere (ce a "păcătuit” puţin prin dimensiuni... ) şi terminînd în momentul de climax.

Am lăsat înadins la sfîrş it un mare "clasic” al secolului nostru, inclus ca moment de sinteză dar şi de deschideri, în concert: Bela Bartok, din a cărui Sonată pentru violină solo (d.1944) am ascultat Ciacona şi Fuga. într-o interpretare de referinţă datorată violonistului Jacques Saint-Y ves, lum ea lui Bartok a apărut u im itor de modernă, plină de sevă, incitantâ

Cristina Monica BOTA

întîmplă. Totul este un plan diabolic şi tocmai faptul că el nu va fi pus în aplicare niciodată, dezvăluie doza imaginativă supralicitată de nişte criminali potenţiali. Această doză, alimentată în permanenţă de otrava imaginaţiei, scoate la iveală imensul evantai de sentimente contradictorii, care animă sufletele acestor pierdute- pentru totdeauna, în sm îrcul unei ex is ten ţe netrebnice. S IL V IA ; GHELAN schiţează superb , din cîteva linii, existenţa unei doamne 1

bogate şi fără prejudecăţi, care-şi duce ex isten ţa "p u foasă” , com plăcîndu-se în jo cu l , cam eriste lo r, cunoscîndu-l dar nedînd nici un semn că ar vrea să iasă din această situaţie. într-un fel trăieşte şi ea visul de a fi altfel, poate bună, poate mai um ană, dar nu reuşeşte niciodată. ,

Un m are ro l face M ARIA" MUNTEANU, cenzurîndu-şi mereu pornirile umane. E greu de respirat în atmosfera de urâ pe care reuşeşte să o declanşeze această actriţă, ce scoate în scenă un adevărat abecedar al ticăloşiei, făput din simple dorinţe dovedite a fi vise murdare. Ea este perfect conştientă de fiecare gest şi de fiecare replică, şi îşi dozează atît de b ine tră ir ile , în e ît a junge pe culmea unei credibilităţi fastuoase. Rolul ei este fâră greşeală şi poate fi asemănat cu opera unui sculptor ce a g h ic it fisu ra , dar şi vîna marmurei, din care se înalţă viitoarea creaţie. Şi fiecare punct al existenţei, ce o dublezâ cu mult rafinament şi

multă ştiinţă, este un act de viaţă. 6 v ia ţă .g reu de dus în perim etrul restrîns al piesei, de aceea actriţa coboară cu fiecare pas, descoperind : noi şi noi ascunzişuri ale unul suflet, ce mi rămîne dator nici o clipă şi se dezvăluie cu nemăsurată putere.

ILEANA NEGRU este replica sorei sale Solage, participînd şi ea la planurile, ce-o fascinează, şi fac din ea un robot. Rol greu şi pentru' această actriţă, ce construieşte'şi ea latura unui triunghi din care nu mai poate ieşi. Şi această "nevoinţâ”,. jucată treptat şi subtil, rostuieşte încă una dintre oglinzile acestei drame fără final. Solage este oglinda sorei sale, aşa cum Claire reuşeşte să fie ”mîna” tenebrosâ a unor mici visuri tenebrose, într-un infern fără sfîrşit

Putem spune că ne află în faţa unui spectacol perfect, din toate punctele de vedere, unde trei actriţe de calibru desăvîrşesc fiecare fibră a fiin ţe i ro lu lu i, pe care-l in terpre tează. O asem enea reprezentaţie-ar m erita văzută în fiecare zi, fără ca ea să obosească, pentru câ în fiecare mişcare şi în fiecare - replică- se află umbra umanului, ce nu este lăsat sâ iasă la suprafaţă şi aceasta este o performanţă greu de atins.

Scenografia a fost semnată de maestrul T. Th. Ciupe, ce reuşeşte sâ ne ofere decorul unei lumi spasm odice, apardnt norm ale în / cursul ei.

Dorin SERGHIE

ADEVĂRUL OMUL S! SOCIEmrEA sîmbătă - luni, 15-17 aprilie 1995 (6

“Luna pădurii” se încheie. Nu însă şi binefacerilePădurea ca antidot al fumatului

ei

. Clujenii s-ar putea considera fericiţi, ştiindu-se favorizaţi de o natură de rară frum useţe, mare complexitate şi variată utilitate: pante deluroase îm pădurite, lacuri de acum ulare în lan ţ, ape curgătoare de perscu it, izvoare m inerale v indecătoare, crînguri şi păduri pentru v înat, înălţimi subalpine şi minunate pajişti ce pot fi atinse prin simple plimbări, la pas sau în vebicol, doar în cîteva sferturi de oră.

Dacă ieşirea în natura apropiată s-ar practica pe o scară treptat crescîndâ, ajungîndu-se, cu timpul, la un obicei de largă răspîndire, deloc costisitor, atunci nu numai media anilor de viată la vîrstă a treia ar spori, dar ar creşte şi mediile la învăţătură ale tineretului, singurul scâzămînt, din fericire, de neregretat ar fi, poate, cel a numărului de ţigări consum ate de fum ători în aerul înm iresm at al pădurii şi în tregii vegeta(ii aflate acum în tr-o parfum ată explozie. în această am bianţă de renaştere a prospeţimii naturii şi cel mai pasionat fumător simte nevoia sâ mai rărească prizele dc autopoluăre tabagică. ■

E greu doar pînă te obişnuieşti sâ părăseşti, măcar pentru cîteva ore, mediul urban cu atmosfera sa din ce în ce mai poluată, acum cînd pe străzije sale circulă un număr enorm de autovehicule ce degajă produse toxice de combustie, proporţia acestora pe cap de locuitor situînd municipiul nostru printre primele cinci oraşe europene. Din păcate avantajele tehnice oferiţi: de mijloacele deplasării în viteză sînt profund um brite de degradarea b io log ică a ambientului citadin, care odinioară era a tît de

apropiat cu cel al mediului rustic.Odată ajuns “sub poala” fagilor din pădurea Hoia sau

a brazilor de pe Valea lerii, Jum ătorul simte nu atît mirosul florilor, care la cei înveteraţi a dispărut de mult, pe c ît o înviorătoare învăluire de oxigen şi ozpn care-i conferă o plăcută uşurinţă respiratorie, şi locom otorie. A aprinde o ţigară într-o astfe l de împrejurare, tonică prin ea însăşi, ar însemna a schimba valorile naturale amintite pe aţîtea substanţe existente în fumul de ţigară, toate toxice şi străine d,e biologia organismului uman, pe care îl invadează pînă la ultima celulă. Ce-ar fi să renunţe, mai întîi doar pentru cîteva ore, la fumat? Şi ureînd cărăruia pas cu pas într-o plăcută conversaţie cu însoţitorii, mai ales dacă şi aceştia sînt nefumători sau renun(ă la deprinderea lor pe acelaşi interval, se va mira cît de uşor a fost gestul de abstinenţă... Şi dacă a rezistat cîteva ore, ce-ar fi să reziste pînă de seară? Ce-ar fi să ia chiar acum botârîrea să renun(e definitiv la ţigară? Bârba(ii tari, care ţin cu dîrzc'nie la dorinţa lor de a ie ş ire sub tutela diabolicii ierbi a tabacului, au acum ocazia să facă legămînt, în aplauzele soţiei şi ale copiilor, de renunţare la fumat, debarasîndu-se de toate ustensilele acestuia şi aruncîndu-le în văzul lor, - ducă-se pe pustii.

... Şi apoi? Numai de-arţinc! De aceea, momentul e bine să fie ales la început, sau cuplat cu cîteva zile de concediu, spre a pvita încordarea profesională adeseori generatoare a reflexului de aprindere a ţigării.Să folosim, deci, natura ca pe p alternativă sanogtvnă îm potriva fum atului şi sâ o iubim cu statornicie! >

Conf. d r. G eo rg e Petrescu^,

. J " 1

* •

’■ * ■ i mm✓

■ H M

Din scoală se consolidează prieteniile in ter etnice

Am urm at şcoala “în vrem ea 'urgheziei’’ respectiv înainte de 940, atît clasele primare cît şi cele ecundare.La Abîud aveam în clasă i cîţiva colegi de naţionalita te

'îaghiară, ca şi germani, evrei.Acolo m-am legat sufleteşte de un

oleg, Fazakas Bela, fiul preotului

unitarian din Abrud, un elev bun la carte şi cu care mă întreceam mai ales la matematică.

Acum el este m edic specialist' mult apreciat la Tîrgu Mureş, şi eu îi păstreze toată viaţa un sentiment de prietenie, de respect, de plăcute şi nostalg ice am intiri din timpul

şcolii.De asemenea, l-am avut coleg pe

evreul A rtur Lockspeiser, fiul profesorului meu de matematică, actualmente inginer electronist în Bucureşti. Cu cîţiva ani în urmă, gâsindu-i num ele 'în cartea de telefon a Bucureştiului,i-am scris o scrisoare, la primirea căreia el s-a bucurat nespus ,de m ult, aflînd despre minei Mi-a amintit episoade din tim pul petrecuţ îm preună la A brud,prin anii 1938-1939, şi a rămas să ne mai scriem,, să ne întîlnim. Ştiam că familia lui trecuse

prin unele dificultăţi căci în 1940; tatăl său, Moise Lockspeiser originar . din Storoginet - Bucovina fusese înlăturat de la şcoala din Abrud de către sfatul antonescian (altceva nu a avut de suferit) şi, aşa cum mi-a scris fiul sâu, profesorul a continuat să.. profeseze specialita tea în Bucureşf|.» A cest p rofesor este ■ amintit şi de Marin Preda în “Viaţa ca o pradă”. I-a fost profesor.

Iată deci cum în co n d iţiile form ării împreu'nă în şcoală a copiilor de diferite naţionalităţi, se creează şi se consolidează prietenii

ce se menţin toată viaţa.în nici un caz asemenea apropieri

sufleteşti, asemenea sentimente de p rie ten ie in te re tn ică nu se pot realiza, în situaţia în care etniile învaţă în şcoli separate, aşa cum în prezent, la noi,minoritatea maghiară, de exem plu, a in s is ta t şi chiar a reu şit să ob ţină şcoli separate.Şcolarizarea şi convieţuirea; prietenească sînt incomparabil mai bune, mai nobile decît separatismul etnic.

. • Ion FELEA

iSugetuljpentru ocrotirea sănătăţii- I n tine i t c i t e

Ne-am obişnuit a tît de mult cu faptul că ocrotirea sănătăţii, educaţia şi pensionarii deţin "lanterna” în p revederile bugetare, îneît aproape că am ajuns să considerăm că este ceva firesc. Tradiţionala noastră lipsă dfe pretenţii faţă de cei ce ne conduc - aleşi sau nu - ne face ' sâ acceptăm cu o deplorabilă resemnare puţinul pe care ei consideră că-1 merităm. De mai bine de o jumătate de secol am uitat să pretindem ceea ce ni se cuvine şi ne consolăm cu atît de popularul ”mai rău sâ nu fie!”.

Au existat însâ şi excepţii de la această regulă: în ultim ul timp, în cîteva oraşe ale ţârii, conducătorii mai multor spitale şi-au arătat nemulţumirea fată de regimul de austeritate impus ocrotirii sănătăţii. Protestele lor au fost fie ignorate, fie reprimate de putere. Dar criza de bani nu poate fi acoperită prin decizii sau dispozi|ii, fie ele şi ca aceea înscrisă în legea sanitară încă în vigoare: "Asistenţa medicală trebuie să fie de cea mai buni calitate”. Asemenea prevederi nu ţin loc dc antibiotice sau dc insulină, dc dezinfectante sau de tifon....

Ştim cu toţii cît de mic a fost bugetul pentru sănătate pe anul 1994. Dar putini sînt cei ce ştiu cînd au devenit aceşti bani accesibili unităţilor sanitare. Vă

ş uvom prezenta pe scurt situaţia de la asistenţa medicală gratuită? Nu ar "SĂNĂTATE ŞI TEMPERANŢĂ” Clinica Chirurgie III Cluj, situaţie fi preferabil să se instituie cît mai (CLUJ). “Farmaciştii fără frontiere’1

Cu un transfug despreTentaţia "plecării11

Călin S. ,- zis “Nazi”, estede loc din Deva; în luna septembrie I va îm plini 21 de ani, ;i dt cu rînd s-a întors din Grecii unde s-a aflat timp de şapte luni, ilegal. Stînd de vorbă cu el, ne spune cîte ceva din peripeţiile prin care a trecut. în luna au- gust a anului trecut, Călin se ho tăreşte să se întoarcă în Grecia - unde mai stătuse lin an. îşi ia cu el puţinii bani pe care nu şi-i cheltuise şi timp de două săptămîni călătoreşte cu auto­stopul înspre ţintă. Banii de care mai are nevoie şi-i procură spălînd parbrize. Mai întîi trece - legal - în Bulgaria, unde “îi cam nasol, că nu te iau ăia la o cazie” ; în cele din urma reuşeşte să ajungă la graniţa bulgaro-elenă. Aici, Nazi îşi ascunde actele într-un loc sigur, pentru a şi le putea recupera la în toarcere , şi trece frontiera p rin tr-un loc descoperit cu prilejul celeilalte “călătorii” în Grecia. Ajuns la Atena, Călin trăieşte la început muncind la o cantină gratuită a unei societăţi de caritate. Curînd îşi găseşte de lucru. Prima dată descarcă lăzi, iar apoi se angajează la o brutărie. Cîştigă bine, iar poliţia elenă nu-i prea are grija deoarece, neavînd acte asupra sa, procedura de repatriere este foarte anevoioasă. Iar oamenii legii mai închid cîte uii: ochi.

După cîteva luni de muncă Nazi se întoarce în ţară cu “bami’.pe el” , cum se spune Întrebîndu-l ce l-a determinat să fugă peste graniţă, Călin ne răspunde că tatăl săli era .plecat în Canada încă de pe vremea răposatulu i regim , iar el cu mama sa se aflau într-o mare d ificu lta te m aterială. Acum, visul lui Călin este să ajungă la tatăl său în Toronto. Cum o va face, nu ştim. Dar în momentul de fată se află, poate pe drum!

B o g d a n STANCIU

care, din acest punct de vedere este superpozabilă cu aceea din alte- unităţi clinicc şi spitaliceşti.

Alocaţia pentru medicamente în cea de a doua jum ătate a 'a n u liii ' trecut a fost de 127.788.770 lei din care, pînă la 1 decembrie 1994 au intrat în cont numai 29.657.611 lei (reprezentînd mai pu|in de 23,5 la sută din prevederile bugetare). A şadar activ ita tea clin icii s-a ' desfăşurat pe lîngă un deficit de 98.131.159 lei. Cum au putut fi depăşite situaţiile critice? în primul rînd, trebuie să recunoaştem , cu ajutorul forurilor locale: Direcţiunea Spitalului Clinic şi Direcţia Sanitară Judeţeană au depus rem arcabile eforturi în acest sens. A stfel s-a obţinut, în anum itiM im ite , ca unităţile furnizoare de medicamente sâ ne livreze pe credit. A lteori s-a recurs la transferul unor preparate medicamentoase'aflate în surplus la unele spitale din judeţ. In ultimă instanţă s-au obţinut şi subvenţii de la bugetu l m un ic ip iu lu i sau judeţului. O altă posobilitatc la care am apela t şi care se pare câ din păcate cîştigă tot mai larg teren (aşa cum a relevat şi un recent reportaj al Televiziunii Române realizat în clinicilc bucureştcne), este aceea ca bolnavii in ternaţi s i - ş i cum per^ medicamente urgent ncceşarc.din farmacii. Şi inevitabil te întrebi: a stfe l garantează legea san itari

urgent sistemul de asigurări sociale?'în fine, la urmă dar nicidecum în

ultim ul rînd , o mare şansă a pacienţilor noştri a fost oferită de ajutoarele umanitare. Aş menţiona trei organizaţii care se pare că au în vedere un program de lungă durată: CRISTIAN AID MINISTR1ES (USA), FA RM ACIŞTII FĂRĂ FRONTIERE (C arcasonne- FRANŢA) '. şi asociaţia

din Carcasonne (departam entu l Aude) ne-au trimis în cursul anului trecu t numeroase- an tib io tice , heparină, an tid iabetice, artico le sanitare de cea mai bună calitate. în ultima lună pe adresa clinicii noastre a sosit un transport de 140 de colete cu m edicam ente şi m ateriale de largă utilizare. Străbătînd mii de kilometri, aceşti oameni generoşi au adus medicamente şi pentru alte

într-unul din spitalele clujene: nici bolnavii, nici oamenii în halate albe nu se pot plînge de prea mult bine.

Foto: I. PETCU

clinici precum şi pentru populaţia C lujului (cele din urm ă fiind distribuite prin farmacia asociaţiei ”Asklepyos”). Cu acelaşi transport, dl. MAX SAURY din oraşul Cahors a donat C lin icii C hirurgie J I I o am bulanţă C itroen 2005 Diesel. Ţinem pe această cale să-i asigurăm pe binefăcătorii noştri de cele mai sincere sentimente de gratitudine din partea colectivului m edical şi al pacienţilor clinicii. Despre Cristian Aid Ministries am scris în repetate rînduri. Aş dori acum să prezin t cititorilor un scurt bilanţ al activităţii asociaţiei pentru anul ce a trecut. Asociaţia a distribuit în 30 de judeţe materiale sanitare şi medicamente în valoare de peste 15.000.000 dolari şi alimente în valoare de peste 3 .000.000 dolari. Ferm a din Suceava a acestei asocia ţii a distribuit gratuit peste 622.000 litri de lapte orfelinatelor, azilelor de bâtrîni, spitalelor şi sărăcitor din zonă. Organizaţia asigură locuri de m uncă pentru 100 de angajaţi şi cheltu ieşte anul în ţară peste 750.000 dolari. C linica noastră a prim it în repeta te rînduri m edicam ente de cea mai bună ca lita te (an tib io tice , an tia lg ice, vitamine, coronarodilatatoare ş.a.), mănuşi chirurgicale (peste 2.000 de p rech i), truse de anestezie periduralâ, leucoplast, materiale de sudură E thicon, so lu ţii dezin fec tan te , nutrison (sute de flacoane) etc. Asociaţia "Sănătate şi

Temperanţă” condusă de dl. dr. Szantagostay Lorant, prin legătu rile sale internaţionale reprezintă un important releu în circuitul ajutoarelor umanitare. Clinica noastră a beneficiat astfel de un sprijin substanţial, încep înd cu paturi de spital p rovenite din Germania si term inînd cu medicam ente si articole sanitare de largă uzanţa care ne-au perm is să oferim cond iţii c ît mai optim e celor suferinzi.''C onsider câ este necesar ca

populaţia goastră sâ cunoască greutăţile cu care este confruntat corpul medical, dificultăţi care nu o dată coboară condiţiile de tratament mult sub standardele unei ţări civilizate.

Şi m ai ales sâ ştie că vindecările pe care de cele mai m ulte ori .-le obţinem sîn t rezu lta tu l . nu numai al com petenţei profesionale şi devotam entului personalului -medico-sanitar, ci şi al unui efort concen trat în care îşi dau

1 concursul unele organizaţii de caritate şi unele foruri adminis­tra tive. D ar nu po t să nu m ă întreb, pentru a cîta oară: cum va

. intra oare în Europa o ţa ri care ignoră sănătatea şi educaţia propriului ei ptopor?

Prof.dr. Sergiu DUCA Şeful Clinicii Chirurgie III

(T ) sîmbătă - luni, 1 5 - 1 7 aprilie 1995 PUBLICITATE AD EV ARULde C luj

Magazinul "ALPIN- SPORT”str. 21 Decembrie 1989 n r.l52, p-ţa Mărăşti

produse originale ale firmei ”adidas” la preţuri de promovare pe piaţa Clujului;- vînzări en-gros de încălţăminte tip sport'de sezon, producţie indigenă şi import. ' " V .

Totodată magazinul m ai oferă: . _- aparatură de gimnastică, întreţinere şi body -

building import Italia şi Canada; %- ■ - biciclete import şi indigene; , “

- articole, materiale şi echipamente pentru toate sporturile (agrement şi competiţie);' “

-articole de camping, turism şipetrecereaplăcută a timpului liber;

~ - multe noutăţi la articolele de pescuit.Dorim tuturor sărbători fericite cu ocazia zilelor de Paşti.

■ ----- ------- - _ ;■... "

Concurentul dvs. îşi diversifică activitatea şi se dezvoltă pentm că a . obtinut un credit. ■ *

El plăteşte dobîndă doar 27%pe an; şi tace... Nu ezitaţi, profitaţi şi dvs!Nu lăsaţi şansa să vă ocolească!

, Telefonaţi la: 11.68.43 * [240930)Adresa noastră: Str. Paris nr. 12

s.c. TERMOPLAST s.r i m Cluj-Napoca * PRODUCE ' •

• FERESTRE Ş l UŞI DIN PROFILE PVC CU GEAM TERMOIZOLATOR •VITRINE p t. MAGAZINE DIN PROFILE PVC CU GEAM TERMOIZOLATOR

la preţuri foarte avantajoase. '

Relaţii la telefon 185387, fax: 194476. [271]

S.C. IPRO CH IM S.A AC I2: CLUJ-NAPO CA i* k .

Str.’B orzeşti 17-19, tel. 118034,- organizează licita ţie

publică pentru închiriere de spaţiiIa data dc 26.04:95.

Inform aţii suplimentare ş i docum entaţiile pentru licitare sepot ridica de la sediulfirm ei p înă la data de20.04.1995. (241959) 7 . . , .

s.c. T E R M O R O M s.a.Cluj-Napoca,

B-dul Muncii nr.16, organizează î n f i e c a r e m i e r c u r i la ora 10, licitaţie

p_entrupropuse la casare pe anul 1995.

/ ■ __ iInformaţii la sediul firmei sau la tel. 154425;

156625, interior 1008 serv. M.E. - înv.: (762687)

s.c "GRUP 4 INSTALAIII" s.A9

Cluj-Nopoco, jfr. Devo nr.l-7 Melon: 196168; fox: 196266 execufâ:- lucrări de instalaţii electrice, sanitare, încălzire, gaz, ventilaţii si prefabricate aferente- confecţii metalice diverse- termo si hidroizolafii

închiriază spaţii de depozitare ţi producţie, organizînd licitaţie publica în fiecare zi de vineri oro10. Relaţii suplimentare la sediul

! (7BOQB3)societăţii.

\ SINDICATUL LIBEH UNIREA CLUJ| ? scoate la licitaţie: || COSTUME pentru formaţii de dansuri: || Bihor, Oaş, Chinteni, Josenii Bîrgăului. |I Licitaţia va avea loc în zilele de 3,- 10, 17 II y mai 1995, orele 10 la sediul sindicatului II din p-ţâ 1 Mai,nr. 1-2. II Informaţii la tel. 0 6 4 /1 3 6 2 8 8 /2 0 1 . I^ • (241960) y

CONSILIUL LOCALĂL MUNICIPIULUI TURDA

organizează în data de 17 mai 1995 ora 10 la Primăria municipiuluiTurda LICITAŢIE în vederea

concesionării unui teren cu suprafa ţa de 18 mp., s itu a t în Turda, s tr . Lianelor f.n .

Concesionarea se.face pe durata a 25 ani iar preţul minim anual este de>116.820 lei, pentru întreaga suprafaţă; ; ; ^

în cazul prezentării unui singur ofertant, licitaţia se va relua după o săptămîriă, în aceleaşi condiţii. ' '

. Informaţii suplimentare . şi documentele licitaţiei se pot obţine de la PrimăriaTurda, cam. 69, tel. 3 1 3 1 6 0 /1 2 4 , zilnic între orele 10-14,

' (762705)

S O C IE T A T E A C O M E R C IA L A

S.A.Str.H.Barbusse nr.59-61

tel 0 64 -1 3 2 1 5 5 tel - fax. 064-194463

Deţine un atelier complet echipai pentru activităţi de cusut piele (feţe încălţăminte, marochinărie, etc.), cu un număr.de 50 de

locuri de m uncăpe două schimburi. Angajăm lucrări în domeniile de mai sus sau în

alte domenii cu posibilităţi de adaptare. Informaţii suplimentare la sediul societăţii.

(762694) ^

S.C. S.R.L.

. - execută la cerere:♦ TAPETĂRI, PARCHETĂRI♦ ZUGRĂVELI, FAIANTĂRI> FINISAJE INTERIOARE DE ORICE FEL

Tel. 152130 orele 16-22.(241963) j

, s.c. GALERIILE "DACIA FELT sa.CLUJ-NAPOCA, , -

cu ocazia sfintelor sărbători de Paşti, Măreşte tuturor colaboratorilor şi onoratei

clientele

S M Z B m O H il F E 'B J C IW "

Vă oferă prin magazinele proprii produse-de. calitate la preţuri accesibile:

- MAGAZINUL din B-dul 21 Decembrie 137:încălţăminte, tricotaje, confecţii, covoare

- MAGAZINUL din Calea Floreşţi nr. 79;produse alimentare, băuturi, dulciuri. .

Program: -B-dul 21 Decembrie : 8-19 luni - vineri8-13 sîmbătă

- Calea F loreşţi: w 8-18 luni-vineri - ; ■ 8-13.sîmbătă

Tel/fax 190450 ; ' (241955) ; . > ;

S.C.

S.A.

cu sfintelor Paşti,urează tuturor : colaboratorilor şi clienţilor săi

SĂRBĂTORI FERICITE t* . ✓

Totodată, vă informează că, în data de va avea loc deschiderea oficială a magazinului de prezentare "MJRSUS",. - \ din Clnj-Napoca, str. Io n Meşter nr.B.

Cu acest prilej, vor f i prezentate noile variante comerciale ale sortimentelor de bere 1TRSIJS Premium Pils şi VRSVS Pils.

- - (762698)

ADEVARULcfe C lu j P U B L IC IT A T E sîmbătă - luni, 1 5 - 1 7 aprilie 1995

Cea mai profitabilă investiţie a economiilor.dumneavoastră este

CREDIT FOND_ » ' . _____ ' • ‘ -t»__ _____ __

[^Valoarea la zi a unei unităţi de investiţii este de'15.450 lei ~]

Pentru persoane fizice şi juridice, informaţii şi depuneri la adresa: Piaţa Cipariu nr.15, Cluj-Napoca •

te l/fax ' 064 -1 9 55 1 9 [2 4 0 9 0 7 ]

str.Observatorului nril, bl OS1. 3400 Cluj-Napoca, tel/fax 064.123125,198263mcenoltd or matica

S.c. T « T l l € - I N C A I T R M I N T C s.n.iCluj-Napoca •

B-dul Croilor nr.21-23, vinde Ici licitaţie publica ,

mobilier comercialLicitaţia va avea loc astfel: '- în ziua de 20 aprilie 1995. orele 10 la magazinul nr.ll8-"MODA" DIN PIAŢA UNIRII NR.27;- în ziuo de 21 oprilie 1995; orele 10 la magazinul nr.135 "H€NRI€Tfl" din str. Horea nr. 108.Relaţii suplimentare la telefon: 116433 -

. .. (241964)

vAnd avan tajo s g a r s o n ie r ă ' APARTAMENT CASA Şl TEREN;

RELAJU: HOREA 24,-AP.I

AGENŢIE IMOBILIARĂ; Str Doja 20 tel 11 8493

PUBLICITATE ”Adevărul de Cluj” te l/fax : 197304

FA în C luj prirîlfjll

GENERALSTUDIOw m m m, . C l u i f t e l / f a x :* ! 9 7 9 3 1 i

Film e AGFA cu developare asigurată la 826 lei Film e POLAROID # Aparate foto.JES CA - Casete audio GOLDEN // Baterii VÂRTA ;Casele video POLAROID # O gamă largă de produse AGFAProdusele AGFA * Polaroid |e mai puteii găsi la nvujazinoli; BELLA Nou Step Hniii Serj; DENIS lJ tn M Viteazul. COM­PACT P tii IJNIHII. TELEZIMEX cart Mdnfiofur, GALERIILE DACIA FELIX - Ptn MĂRAS1I

E xecu tă fo tografii pentru PAŞAPORT sau BULETIN în 24 ore, la preţul de 2900 lei/4 buc., sau la preţul de 5,500 lei Polaroid. - Film ări, lucrări foto la evenimente.

s c " l A M r ’ s a Lstr. Someşului 19 [vis-a-vis de S .C . "FLACĂRA”)

• vinde en-gros / * j

PARF DE ÎNGHEŢATĂ RAFFAELO23 sortimente - 3 30 4 lei/kg

AMEUORANT COLCO - 10.000 lei/kg VAFE ÎNGHEŢATĂ 1 0 " lai/kg .

Preţurile includ TVA. xPrecum şi o gamS diversificată de produse

alimentare la un preţ avantajos.__________ ^ - 12419371

COOPERATIVA

TRICOTAJULCLUJ-NAPOCA

-' • . . ANUNŢĂ: '

1. VTnzareaJa licitaţie a unoi^mijloace a unor fixe (maşini de trico ta t, bobinat, gherete);

- Licitaţia faza I, la care pot participa numai . organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti, va avea loc în data de 4 mai 1995, faza a ll-a la care'pot participa şi alţi agenţi economici persoane juridice :

şi fizice, va avea loc în data de, 11 mai 1995;2. Deasemenea, anunţă licitaţie în vederea închirierii unui spaţiu de depozitare în suprafaţă aproximativă de 250 mp, situat în s tr . Dîmboviţei nr.47 (zona. Mărăşti);3. Caută colaboratori pentru rentabilizarea unui atelier mecanic (construcţii metalice, prestări servicii) în zona centrală; r4. Angajează confecţionere pentru fazele de croit, călcat, Singer, kett;5. Deschide un magazin care va funcţiona şi în regim de consignaţie în str.- Bolyai nr.7.

Practicăm, cele mai mjei adaosuri comerciale. Informaţii suplimentare la sediul cooperativei, str.

Brassai S. nr. 4. Telefon 116398.[240931] -

Cu ocazia .SFIITELOR -SĂRBĂTORI DE PAŞTI,

redacţia ziarului "Adevărul de Cluj”, stă la dispoziţia întreprinderilor, instituţiilor,

persoanelor particulare pentru a publica '

p rile ju ite de această m ăre sărbătoare.

Studioul de limbi străine

.. ' Organizează: ■■■■• cursuri intensive de LIMBA ENGLEZĂorice nivel, cu durata de 5 săptămîni.Preţul 45.000 lei [900 lei/oră] , 1

. Profesor.colaborator Robyn Wheeler - USA' ,

• cursuri de ENGLEZĂ COMERCIALĂ şi DE AFACERI. Preţul 50.000 lei

Cursurile încep la DATA de SS APRILIE 1395 Informaţii si înscrieri: -

LUNI-VINERI 10-12 şi 15-17.30. v , - Str, Bacău nr.3 (lîngă Ortopedie]

; .tel. 119334 şi 1B4216.Asigurăm legătura cu HILLFIELDS INTERNATIONAL LANGUAGE SCHOOL pentru specializare în Anglia în ENGLEZA COMERCIALĂ şi. DE AFACERI. ~

V . : [241966) ■ . ; :

fe tiţe

'H tt’ f i t v i ,

toate ţfîe v t, c ă u ta t

tocmeU jzeat>tu, că ■ 'iiec Z r tte td c s ţc c tta , . eâte dc xUmdC€{

' ALEGEŢI-VĂ BEREA PREFERATĂ Şl CÎŞTIGAŢI LA TOMBOLA BARE KANIZSA ORGANIZATĂ DE S.C. BERE KANIZSA S.R.L. SATU MARE

FOND DE CÎŞTIGURI 8 MILIOANE LEIStimaţi consumatori! Tot ce aveţi de făcut pentru a participa la tombolă, este să ne trimiteţi la Sediul Central 5 etichete dezlipite de pe sticlele de bece comercializate de societatea noastră împreună cu talonul de participare d6cupattlin ziar.

DE C E S Ă NU C lŞ T I C A T I DVS. U N U L (ŞI N U N U M AI!) DIN U R M Ă T O A R E L E P R E M II:MARELE PREMIU« *

TOMBOLAKANIZSA., j| £ JOREHER

fa

Pi m lul I • Prwnkil II Premiul III Premiul IV Premiul V Premiul VI

VII

O axcureia pantru & pertoaiM In Insulei* Canoni, valoarea:

(2 ctftigfetoHl: dt« un televfaor color (3 dştigtttori): cîte o combină muzical* '(4 ciştigătorl): dta un radlocaeetAfon CS dfttQfttftrt): oiţa 200.000 M (6 dşti9atori)tch« 100.000 lei (8 cita a^bd de bere Dreher(11 nffţiifr ire rt):clfce o ladi'de bere Dreher

2x850.000 lei 3x500.000 tel 4x300.000 lei

8x100.000 lei 8x 40.000 M*

11x20.000 lei

TALON DE PARTICIPARE

- ' P U T E f l A L E G E D I N :DREHER PILS. DREHER EXPORT. DREHER BAK . KORONA BOR.

KANCESAI KORONA, HOFBRAU M OMCHEN PUJB. HOFBRAU M UNC H EN LASER,o o ca ci i

NlflMto fl prenumele: Adresfc:.—

MAI MULTE TAI O ANE. S A N S B MA» M AW D E C jy n Q li . ■ ■ ■ \ . /TRAOERBA LA SORTI: 1 7 HINIE ‘IB S S

A d r m : S .C . BERC K ANIZSA S .R .L .. B »Jhil C antnri: 3SO O SATU M ARE. B<lul T M a n .e /B 1 , ta l: O B 1 .7 1 t 3 8 1 , 0 8 1 - 7 3 7 0 1 3 . Hac 0 6 4 - 1 9 0 9 3 8 ,

Cancrul «*■ D totH buir* C luH Uapaea. B d u l M uncii n r .1 4 . M L 1 4 1 B 2 7

telefona___ ____.....------- -—Berea preferaţi:— ------- ............— »■— •-— •S.C. ROMÂIUO-MAGHIARĂ BERE KANIZSA S.R.L.

CENTRUL DE DISTRIBUIRE: CLUJ-NAPOCA B-dul Muncii nr. 14, tel. 141227

Societate Comercială

F I N A N C I A R Ă P E A C Ţ IU N I ,

' oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază deCONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 12% dobîndă pe

lună la investiţiile în lei.- Investiţie minimă

5 milioane lei. Relatii.la tel. 14G290.

CUMPÂR GARSONIERA, apartament, CASA. TEREN; FIRMA GERMANA.

OFER PREJ BUN. TELEFON: l f 57 ISi jVAn z Ar i-c u m p Ab Ar i-în c h ir ie r i « iN jABU tAR I, ACTE REGIM URGENTA ‘AGENŢIE IMOBILIARA TEl:13 20 88

VÂND GARSONIERĂ Şl APARTAMENT ÎN ZONA BUNA

TELEFON 11 22 04 l )

sîmbătă - luni, 1 5 - 1 7 aprilie 1995 PUBLICITATE A O E V A R U Ldo C lu j

fondul dacia fe lixadministrat de Pro Invest S.A. anunţă '

următoarele performanţe financiare: ,

-ţ/aloarea la zi a t it lu lu i de p artic ipare 25.600 lei

Creşterea faţă de 1 iulie 1994, d a ta co n stitu irii fondului, cu 156 % / ' v [205]

• Ofertă deosebită. V înd4 camere' ,• Vîndapartamenttreicamerefinisat' mobilate, finisate, garaj, str. Plopilor cu garaj, posibilităţi privatizare înnr. 58 ap.,49. Tel. 13-33-13.(246722)

• .Vînd 3 camere str. Molnar Piuaru nr. 5 ap. l^M ărăşti. Tel. 19-14-11. (246729) .>• Vînd apartament 3 camere confort

m ărit cartier 'G răd in i - Mănăştur. Iniformaţii tel, 16-87-76.' (24673J )

• Vînd garaj tablă ondulată lîngă

s.c. PANEGRANO s a .cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Baciului nr.2-4

angajează de urgenţă pentru unitatea de panificaţie • Huedin: ' . - '

^ INGINER (specialitatea industrie alimentară Sau agronomie]-bărbat

ECONOMIST [studii de specialitate, cunoştinţe operare pe calculator]

în acest scop organizează concurs Tn data de - " 25.04.1995.

Relaţii suplimentare:. Biroul PIS - tel. 18G4B6.. (241S65) . : •

cartierul Zorilor. Tel. 12-74-56 preţ informativ 32 milioane. (245028)

' Vînd garsonieră. Tel. 19-02-81. (245046) -• Vînd apartament 3 camere Zorilor

bun pentru privatizare. Telefon 12- 27-58 sau 12-11-03. (249672)• Vînd casă mică cu teren construcţie

Abator. Tel. 13-53-06 între orele 19- /4 2 0 mp. Tel 15-60-78. (249815) ' 20 sîmbătă. (246732) • Vînd apartament 3 camere confort

- • Vînd apartament 3 camere, I în Zorilor. Tel 12-25-40. (249903) parchetat, garaj încălzit, pentru • Vînd apartament 4 camere pretenţoşi, parter înalt, în Zorilor str. îmbunătăţit, (ne)mobilat. Tel 18-77- Gb. Dima nr. 7 ap. 40 sau tel. 12-86- 20; 15-74-25; 14-71-01.(249986) •39; 12-81-13. (246741) - , _ . . • Vînd apartament camere. Lichidez . « Vînd apartament 2 camere str. . gospodărie. Str. A. Vlaicu nr. 27, Bl

, ' Aleea Peana nr. J 5 bl.. R ll ap. -2. V I7, sc. III, ap. 72. (249989) (246744) ' ( * Vînd apartament 2 camere finisat

• Vînd apartament 3 camere. Ţel. Str. Fîntînelenr. 7, ap. 187, (249993) .12-44-57.(246746) _• Vînd negociabil garsonieră. Str.

• VîndgarsonierăconfortlMănăştur Parîng nr. 35, Bl. T3, et. VI, ap. 104. (Union), mobilată," cu tv cablu , (249997) •ocupabilă imediat (12 milioane) Tel, * Vînd/schimb 3 camere Zorilor cu

,♦ Vînd urgent dubă Fiat Ducato 86 diesel, înm atriculată, 9500 DM. D iscu t num ai o fe r te serioase. TeL 15-81-32. (245045).

• V înd urgent Volvo 345, fabricaţie 1988, p re ţ avantajos. Inform aţii la tel 11-07-46 orele 17-20.(250003)

* Vînd ţelcscoapc noi BMW. ţi Opel 150 DM/set. Tel 16-25-61. (250028)

• Vînd instalaţie preparat sifon, aragaz 3 ochiuri şi mobilă neuzată. Informaţii între orele 1015. Tel. 13- 56-17.(245040)

• Vînd urgent miniturn HiFi cu CD Soay. Tel 12-17-63. (249873)* Vînd urgent maşină cusut electrică

rusească. Tel 18-48-86. (250016) *

ANIVERSĂRI- Cu ocazia împlinirii a 50 de

primăveri dorim scumpului şi utilului nostru soţ şi tătic multă sănătate şi trad iţio n a lu l "î,a

TVlolfi Ani”. Soţia Aurelia ţ i lîu l JVtihâiţă Baci». (246623) , ,

1 Scumpei ţi bunei noastre V»amePoj> M aria (născută în Sic),, 'ca ocazia împlinirii vîrstei de 85 jani, îi 'dorim muttă sănătate şi Hiaţâ lungă alături dc noi. Copiii

familiile.'(249879)

MATRIMONIALEj | ■ Doamnă 56/162/62 dorescjprietenie titrat, singur, amator teatruŢEUzicâ, maxiip 65 ani."OP. 1 CP. 43.<246755) ~ >■■■'• ■ ■ . : i ' ’ ■ ' ' - - ' . '

• Licenţiată 30/170/55 drăguţă,: energică, pasionată de tot ce e frumosjjn viaţă, caută partener compatibil.^«punsuri serioase cu telefon; foto“'taOP 13 CP 981. (244673) . .

VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI

• 'Vînd firm ă cu magazin alimentar. Ţel. : 16-76-57. (245034) ' ;

Vînd SRL înfiinţat la 29 decembrie 1994. Tel. 058/77-17-37. (246749)

• SC Daya Contracte auto lîngă Poliţie str. Albac nr. 17, Horea 28 Agenţie Imobiliară. Tel. 13-51-92. (244270) • .- ' ' ... •' Vînd apartament. Tel. 13-51-92.

(244276). 'J 1 Cumpăr apartament. Tel., 13-51- j 92. (244278) , ; .j • Vînd dozator suc. Tel.. 14-26-52. (244890)’ , ' . ' ' ...* Vînd în zona centrală teren 1100

'npcu casă în construcţie plus l cameră cu bucătărie, telefon, curent, gaz, apă. Tel. 12-41-41. (244989) '* Societate comercială, vînd becuri

cu gros. îc l 15-60-78. (249814)1 '* Vînd m aşină autom ată Mnfccţionat ehei + '‘\ 000 clici auto, Prc|3,5 milioane. Tel 044/12-80-18. (250018)________ - r V

Vîndteren 5800 mp intravilan, aJ’â, gaz, comuna Floreşti. TeL H76-45. (244934)

• Vînd peste 6000 mp teren în Somcşeni, la drum naţional (apă, gaz c a n a l) , op tim p e n tru privatizare, p re ţ rezonabiL Tel 14-S4-0S. (249922)

« Vînd Vilă A- M iireşan şi locuinţă birou ultracentraL TeL 11-60-03 (246660)

* C um păr garsonieră. Ofer 5500 DM. Sunaţi seara', Ia teL 14-07- 29. (246689) .

* Vînd apartam ent 4 camere (92 mp) neflnisat, cţi telefon str. Pata nr. 28 ap. 15 e t II. P re ţ '40 m ilioane. Vizibil num ai în tre orele 18-19. (244902)

• Vînd apartam ent 2 camere, confort 1, etaj 3. Tel. 14-41-29. (244928) .. ;

* Vînd apartam ent 2 camere confort 2 cu telefon, Tv cablu, M ănăştur str. Gîrbău. Informaţii' UI. 13-1424 în tre orele 16-20. (244964)

* Vînd apartam ent 1 cameră zona P a ta , b loc c ă ră m id ă , t era cotă, pivniţă, proaspăt finisat (gresie, faianţă,parchet), etaj II, preţ 38 milioane. Tel 15-18-06 s îm bătă o rele 10-13; 18-20. (249946) J

* C um păr 1-2 camere. Tel 16- 21-52.(250025)' ,

19-22-29 pînă la oreleT8. (246747)• Vînd apartament trei camere str.

Dîmboviţei nr.~45 bl. V 19 ap. 50, Mărăşti.°(246750)

• Vînd urgent garaj beton complet,

2 plus diferenţă. Tel 12-33-10. (249999) '

• ' Vînd garsonieră amenajată laborator patiserie. 'Tel, 16-40-40. (250015) . .v ;. :-

amplasare achitată, sub preţul de - • Vînd grădină în Jucul de Jos, laachiziţie. Tel. 11-44-99; 19-96-47 (246752) . ' '■

• Vînd sau schimb cabană 6x4 cu teren în Valea Ierii, cu garsonieră. Vîndcuptor microunde Samsung nou.

Tel. 11-72-48. (244702)• • ' Vînd garsonieră confort III în Mănăştur, Tel. 17-09-89. (244825)• Cumpăr apartamente camere. Tel.

12-33-55 seara. (244832) ,

capătul liniei de autobuz. Jnformaţii Ta Berescbi Teodor. (250020) >

• Vînd vilă 7 camere A. Muresanu..v -

Informaţii str. V. Pârvan nr. 13. (250021) '. .• Vînd apartament 2 camere centru,

25 milioane. Tel 13-06-95. (250023)• Vînd apartament 3 camere str.

Peana nr. 15, e t 3, ap. 35 sau schimb cu 2 camere. Vizibil orele 10-21 sau

Vînd 4 camere confort I et. I cu tel 16-95-31. (250027) ■14-59-51.telefon,- M ărăşti. Tel.

(244849) '.j . ' Vînd apartament una cameră

finisat. Informaţii tel. 16-34-06 sau str. Bucegi 10 ap, 53 după ora 15. (244883) ' •

• Vînd 3 camere. Calea Floreşti nr. 4 ap. 4 sau schimb cu 2. (244904) ,

• Vînd casă în' Coruş nr. 158. (244922) "

• Cumpăr apartament 4 . camere Mărăşti zona Anina. Tel. 15-97-20^ (244940) T

• Vînd avantajos 3 camere. Str. Mirăslău Bl. B2, ap. 36 o re le16-lp. (250029), ■■• Vînd gheretă metalică comercială

3x2 m, Calea Bucureşti nr. 35, tel 12- 18-26 orele 14-22. (250030)• Vînd casă cu 3 camere în comuna

Mociu.jud. Cluj. Relaţii la te i 18-79- 45 zilnic între orele 8-13 (250031)• Vînd casă. Tel 17-06-29; (150032) • Vînd garaj tip .“Constructorul”.

Tel 17-80-37. (250037)• Vînd’âpartainent 2 camere confort

Vînd 3 camere confort I NÎărăşti, IGrigorescu. Tell8-67-27. (250042)• Vînd agartament. Tel 19-02-81.

• Vînd convenabil‘apartament 4 camere, M ărăşti. Tel. 24-10-23; (246263) - ■ '

• Vînd casă compusă din 3 camere^ str. Haşdeunr. 78 bună pentru firmă. Tel. 19-83-59 orele 16-18. (246480)

• Vînd sau schimb apartament 3 camere cu 2 plus diferenţă. Ţel. 17- 22-41. (246511) ..• Vînd casă două camere, bucătărie1

plus 380 mp centru Iris, preţ 20. 000 DM. Tel. 14-29-28. (246519)

• Vînd apartament 2 camere Calea Floreşti nr. 2B bl. A lb ap. 19, bloc nou preţ negociabil 26 milioane lei. Vizibil la orice oră. (246638) '

•v ■• Cumpăr casă în Cluj. Plătesc în 2

sau 3 rate. Tel. 14-94-69. (246643)• Vînd apartament 3 camere Zorilor

Tel. 12-75-79. (246720)'• Vînd 3 camere.'Tel. 17-15-29.

(246721) -

parter. Preţ fix 18 milioane. Tel. 14- 59-51. (244982)• Vînd apartament două camere str.

Tulcea nr. 29 bl. KG" ap. 12 sc. I. (244985)• Vînd apartament 3 camere confort

I Mărăşti str. Tulcea 29 bl. K6 e t . I ap. 56, preţ 19 milioane negociabil. (244987)- ■ ;

• Vînd casă veche 3 camere, bucutărie, gaz, lumină, apă în curte, canalizare, teren 450 mp sau schimb cu apartament 2 camere Mârâşt/plus diferenţă. Informaţii începînd de duminică ora 10 la tel. 13-38-64.(245005)

• Vînd garsonieră stf. Dîmboviţei 85 ap. 112 vizibil orele 17-18.(245006) • '

• Vînd casă tip vilă 5 camere garaj, grădină şi multe dependinţe. Str. Al. Sahia nr. 15 Oradea informaţii la tel. 059/17-78-75. (245011).

• Vînd, închiriez apartament 2 camere Gheorgheni. Tel. 15-73-81. (245012)

• Vînd casă loc bun. Tel. 13-91-20. (245022)' • Vînd apartament 4 camere Gîrbău 6 ap. 2 vizibil zilnic 17-18. (245026)

X250043)* Cumpăr garsonieră sau apartament

Ofer 9-18 milioane. Tel 13-48-18. (250044)• Cumpăr apartament cu 14 milioane

Schimb o caineră lCRAL şi Dacia cu apartament. Tel 13-31-60. (250045)

• Vînd casă ocupabilă imediat. Str. Harghita nr. 44(în spate la IRA) (250046) ■ ___ ■ - ,

* Vînd garaj. Str. Pasteurnr. 71, ap. 42-sau tel 16-07-88. (250047) /

• Vînd sau schimb apartament 3 camere, confort I, cu 2 camere. Tel 17-63-55 orele 18-22. (250049)

■ Vînd Aro 10,1991. Tel. 31-47-20. (246464)■ • Vînd Mercedes 190 diesel

înmatriculat, Tel. 14-29-28. (246518)• Cumpăr talon Mercedes 200 D,.

model 82 diesel. Tel. 056/26-92-86.' (246527)■ Vînd caroserie Dacia Break cu u ş i , ''

aripi, parbriz VW Passat tip 1980. Tel. 12-11-81 orele 16-21. (246753)

• Vînd Renault Trafic an 1986 cu cutia de viteze defectă sau cumpăr cutie . d e 'v ite ze . Tel. 13-92-12 (246764) ■ ' .- .• Vînd instalaţie diseo complectă şi

efecte luminoase noi. CumpărCitroen 25CX avariat Str. Şesului nr. 19 apv 16. (244833) -• Vînd remorcă auto. Tel. 17-73-04.

(244870);/. ' / . , < \ /De vînzare pui.pekiiiez şi Fiat

Ritmo. Relaţii tel. 11-99-05. (244874)• Vînd Renault Trafic an 1987,1,5

tone, 9 locuri. Informaţii tel. 19-47- 08 şi 16-11-61 seara. (244897)• Vînd talon Trabant 601. TeL 14-99

-10 după masă. (244969), - * Vînd motor Saviem şi cutie de viteză şi alte piese. Vînd fîn. Tel. 16- 45-05.(244999)

• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie 1975. Tel. 17-65-28 sau str. Mănâştur nr..74 ap. 33. (245000) v '

• Vînd tractor U650M nou cu plug ,"'şi disc. Tel. 17-72-43, sau 16-6231.(245008) ^

■ Vînd talon Ford Tranzit 1989. Vînd Ford tranzit 1985 model nou Vînd Citroen C35 1986 diesel. Tel. • 31-51-54. (245023) . - '• VîndBMW524TD. Tel 17-46-66.

(249929)' ' ■' / ■ ' '• Cumpăr talbn Mercedes Cobra cu

carte. Tel 15-24-12! (249949). • '• Vînd rulotă Felicia vizibilă în Str.

Şcolii nr. 1 sau tel 17-37-30 (250012)

*- Vînd maşină de îngheţată. Telefon 13-82-36. (250005),

• Vînd compresor 10 atmosfere. Tel 13-47-01. (250040)

• Vînd urgent şi ieftin presă de ulei floarea soarelui. Tel. 14-3689 şi 15- 97-20. (244939) ' . : '

. * Vînd urgent analizor .gaze cu docum entaţia aferentă reglării m otoarelor Otto. Tel 12-17-63. (249872)- -

• Vînd dozator Fresco şi 4 tubijri C02. Tel Î4-04-08. (250001)• Vînd ţuică de prune, garantată. Str.

Braşov 32 A demisol, seara. (245003)

,* Vînd pui camelie. Tel. 15-26- '90. (245001) ■

• • C um păr revista Naţional G cograplric, cărţi de turism , m ed ic in ă , 'a r t ă , filosofie , dicţionare şi cursuri de limbi străine, bibliografie şcolară. TeL 14-88-40. (245031)

• Vînd 486 DXZ, nou. T e i 18- 96-59. (246360)

• Cum păr pompă electrică dc rezervor eventual de injecţie pentru Volvo 245. Tel. 14-73-18; 15-42-12.(246726)

■ « t V înd Iveco 3, 5 tone înmatriculat diesel, 10800 mărci.’ - «Tel. 18-84-76. (244784)

• Vînd tractor 15 CP nou cu toate anexele şi Mercedes 200 11 bot decaldupă reparaţie capitală. Informaţii te l 11-11 -76. (244986)

1 Vînd combină Claas Europa diesel, cu, masă de 2, 2 m; Peugeot 305 Break, benzină, înmatriculat şi Renault18 diesel, înmatriculat Tel. 23-13-28 după ora 14. (246677)

• Vînd parabolă.-Tel. 13-36-07. (246680) '

• Vînd congelator. Tel. 17-06-83.

(246686) ‘ .

• Vînd televizor color Grundig. Tel 16-88-44. (246734)

• ' VîAd maşină scris electrică, 'bicicletă semicursă. Tel. 18-3,2-87. (246756)• Vînd foarte avantajos lego tehnic,

2 maşinuţe te Ie comamdă, .tnasă şi modul bucătărie suspendabil, aspira­tor vampir. Tel. 16-10-98. (244998)

• Vînd; televizor ecran 70 cm telecomandă, Nordmcnde. Tel. 14- 90-16.(245030) •

• Vînddozator Siemens 1,5 milioane lei. Tel. 13-33-81 orele 15-21. (245037) , -

*

• Vînd sufragerie uNew Decora- tion” lac negru, tapiţerie piele; set tacîm uri a rg in t,. secol XIX; 12 persoane complet, în casetă; ceas aur buzunar “Omega” 1920. Tel. 13-36- 07.(246679) ; ' -

T Vînd armă vînătoare II calibrul 16 şi binoclu. Tel. 13-36-07. (246681) . •• Vînd folie nouă pentru solarii 1;4 m lăţime, cca 55kg preţ 3000 lei. Str; Maramureşului nr. 35 orele 17-19 de luni pînă joi. (246738)

. • Vînd pian scurt. Tel.'21-53-98. (244438) .' ' _ ; ;

• • Vînd urgeatcorpuri mobilă cameră, bucătărie. Tel. 19-39-41, (244783)

• Vînd faianţă albâ. Tel. 18-57-94. (244936) ■ ' ",

■ Vînd dulap sufragerie antic cu geam de cristal şi pictură. Informaţii

' între orele 9-14 şi 21-23 seara la tel. 15-71-79. (244947) -. : -• Vînd bicieletă copii rusească. Tel.

11-10-33.(244950) .• Vînd urgent şi convenabildormitor

Perlaexotic, mobilă bucătărie.Sorina, cuier, maşipă de cusut Str.' Rahovei 16 cap linie 38. (244996) ..* Vînd "bilet cazare Spania 7 zile

pentru 4 persoane. Tel. 18-24-82. (245015) -

• Vînd vană baie fontă 150cm. Tel. 19-98-28.(245027)

• -Vînd pui Cocker şi Teckel cu pedigree. Tel 19-43-66. (249973)

• Vînd parchet fag uscat. Telefon . 13-04-54zilnicdupăpraT6. (249990)

• Vînd 2 fotolii pat, 2 canapele tip 'fo to liu , noi. V elefon ' 17-10-36 (250006)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb teren Făget cu maşină

de transport sau maşină marcă străină. TeL 17-92-09. (246523)

• Schimb apartam ent două 1 camere parchetate c t..lV bloc c ă ră m id ă , conTort doi cu garsonieră plus patru milioane. Tel. 15-37-34. (244990)

ADEVARULc/e C îu j PUBLICITATE sîmbătă - luni, 1 5 - 1 7 aprilie 1995

• Schimb apartament 4" camere confort I cu apartament 3 camere cer diferenţă. Tel. 16-63-52 sau 18-66-47. (246740) / ..

• Schimb casă la ţară, apartament 2 camere, eventualmaşină, pentru casă. Tel 16-61-35. (249937) , -

• Schimb garsonieră; confort I str. Ciocîrliei cu apartament 2 camere (exclus Mănăştur), preferabil cu telefon. Informaţii la telefon 17-07- 84.(250014) V .

• Schimb 3 camere confort 2 cu 2 garsoniere. Tel 14-34-90 sau 18-70- 60 seara. (250017)

Închirieri• închiriez spaţiu depozitare sau,

pentru amenajare atelier, zona Abator. Tel. 16-37-73 orele 16-20. (246751)

• Caut loc magazin. Tel 18-09-91. (250011) ~

•,■ Ofer garaj chirie. Tel. 17-0(f-83 (246685) . '

Dau în chirie apartament trei camere - nem obilat, cartier Gheorgheni. Informaţii tel, 14-5<T-46 seara. (244906) ' . «.

• Primesc în gazdă studentă-stu- dent Tel. 14-72-85. (244909)• Dau în chirie garsonieră Mănăştur.

lg \. 16-08-00. (244951)• închiriez apartament 2 camere,

confort. Tel. 14-74-37 orele 14-17 , (244974)• închiriez garsonieră Zorilor pentru

o 'singură persoană. Tel. 1698-46. (244991) u

• Dau în chirie garsonieră confort 1 mărit, Gheorgheni, mobilat, telefon. ; Valută anticipat. Tel. 14-5808 orele 12-21. (245048). • "► Dau cu chirie apartament 2 camere,

mobilat, frigider, T v cablu, televizor, cartier Gheorgheni,- et. -1~ Plata anticipat. Tel. 15-86-38. (245051)• Dau în chirie apartament^ camere

nemobilat, termen lung. Telefon 25-12-11. (250010)

• Caut de închiriat apartament 2-3 camcre. Tel 17-18-53. (250041)

DIVERSE• Solicit împrumut în lei. Tel. 1364-

34 luni vineri orele 17-19. (245043)

• Ţin evidcn(â contabilă pc cal­culator. Tel. 13-72-25. (246696)

• Ţin evidenţă contabilă avantajos Tel. 17-28-54. (244933)• Ţin contabilitate pe calculator, de

calitate. Tel 11-95-14. (249968)• Tînăr şofer categoria B, îmi ofer

serviciile. Tel 16-25-19. (250007) '• Căutăm femeie pentru îngrijire

copil 1 an şi 6 luni. Relaţii str Bucureşti nr. 68 bl. D 16 sc. Iap. 7 orele 18-20.(246657)

• Domnul Gîrba loan domiciliat în str. Castanilor nr. 1 este citat la Judecătoria Cluj în dosar 2248/1995 la data de 26 aprilie, camera 122. (246723) > . .

• Caut femelă Caniche pentru împerechere. Tel 16-5p-39. (250004)

• Caut de închiriat apartament sau garsonieră cu telefon. Ofer 108 mii lei.Tel 16-88-48; 19-03- 06. (249958) ,•

• Caut de închiriat locuinţă 1-3 camcre, *0-140. 000. Tel 19-09- 28. (249995)

• Caut de închiriat garsonieră sau 'apartament. Tel 19-90-09. (250034) '

• Caut să închiriez casă 'sau apartament .nemobilat cu telefon in­dividual. Tel. 14-73-18; 15-42-12. (246725) ■ ;

• Caut pentru închiriat cameră la" demisol în zona Andrei Mureşanu spre Gheroheni. Tel. 12-79-27. (246745)• Caut pentru închiriat 1 -2 camere în

casă particulară, Andrei Mureşanu, Grigorescu. Accept şi demisol Tel.13-21-33. (244919)

• Familie caută două cam :re de închiriat nemobilate. Tel 19-06-91. (244960)• Caut chirie locuinţă. Tel 19-5715.

(245019)• Tînăr inginer, caut de închiriat

apartament 2 sau 3 camere, preferabil Zorilor, Grigorescu, Gheorgheni. Tel15-73-93; 15-49-88 între orele 8-16 ;i 18-42-15 după ora 17. (249805)

• Caut dc închiriat apartariient 2 camere. Plataînlei sau valută.Tel 19- 58-17. (250024) ,*

• Vînd bluze Italia engros 5.000 le i/b u ca tă . T d . 13-09-48.(246290)

< • Firm ă vinde dozatoare Sie­mens, Bosch noi, 1300 DM, fa rate. .Căutăm distribuitori. Tel.18-84-76. (246516)

• Vindem en gros detergent la un kg cu 1200 plus tva. TeL‘14- 73-18(246724)

• Scx-Shop: a fro d is ia ce , lubrefianţi vibratoare. Comenzi la CP 75 OP. 1 (246727)

• A ngajam p e rso a n ă identifieareevaluare au r; tinere prezentabile în vederea form ării pentru meseria ospătar-barm an. Tel. 1Ş-98-93. (246763) ; -

• S ocie ta te c o m c rc ia js angajează în condiţii avantajoase contabil cu experienţă minim ? ani şî noţiuni de operare pe cal­culator. Oferte însoţite de cur- riculum vitae se primesc Ia O P 1 CP 1030 ClujrNapoca. (244408)

• Execut: case din lemn, căsuţe de vacanţă, uşi, ferestre, mobilier ţi diverse lucrări de tîm plărie la' cea mai înaltă clasă de execuţie Informaţii str. O ltului nr. 58. (244931), J

• Angajez tîm p la ri şi un s t ru n g a r în lem n. P e n tru in fo rm a ţii la A te lie r s t r . Universităţii nr. 10 SC Sequoya Fagus SRL. (244988)

•'T ransport marfă 7T. Ţel. 11- 44-96.(245039)

• Angajăm croitoreasă cu experien ţă pen tru com andă. Salonul dc modă .“M adona”, str.I. C. Brătianu nr. 28 (fostă 23 Atigust), orele 10-15 (250009)

• Cîştigaţi milioane umplînd plicuri. Trimiteţi un mandat poştal în valoare de 5000 lei şi un ptiâ- timbrat şi autoadresat la gdresa 'Vlaicu Crişan str. Cloşca nr. 2, cod 3400 Cluj. (244980)

• SC Magic SRL Cluj comunică majorarea adaosului comercial max­im la 100% (245010) - '

' • Caut colaborator cu capital. Tel.14-64-41. (245013)

• Societatea comercială Mureş Cosmi angajează ospătari băieţi. Inform aţii str. Lombului nr. 6. (245017)'• Angajăm şofer permis categoria B cinstit, corect. Relaţii la tel. 15-82-65 după orele 18. (245025)

• Librăria Universul angajează op­era to r xerox, p regă tire - corespunzătoare. Informaţii Str. Memorandumului nr. 4. (245041)

• , Agenţia “ADA” vă oferă intermedieri, forţă de muncă, servicii d iferite,' menajere la domiciliu," îngrij ire copii. Tel. 13r64-34 orele 8- 16,(245042) . ..• Firmă engrosangajăm domnişoară

prezentabilă. Str. Kârl Marx nr. 71 orele 9-17. (245050) '

• Vînd Spi. XII. 1994. Ţel 15-97- 88. (249919) ^ : ; ' ‘ • Transportăm marfă intern-

intemaţional 1-3, 5t. Tel/fax 12-31- 20 (249948) ■ ,• Caut asociaţi construcţie, eventual

vînzare. Posed teren. Telefon 15-52- 58. (250013) V

• Execut, repar instalaţii electrice. Tel 18-43-61. (250026)

PIERDERI

• Apele Române Filiala Cluj pierdut CEC cu limită de sumă seria C9 de la nr. 0795Ş32 la 0795950 emis de BCR Cluj. Se declară nul. (250035)• Pierdut certificat de înmatriculare

Opel Kadett 2-GI-4466. îl declar nul. (250036) " - "

DECESE COMEMORĂRI \

■ ♦ . Pierdut cîine dalm aţian femelă. Găsitorului recompensă deosebită Tel. 14-37-30. (245035)

• Pierdut, în P-ţa Abator, geantă diplomat vişinie cu acte şi bani G ăsitorului m are recompensă. Sunaţi la te l 18-21-41-, 18-50-82. (250048) '

■ SC Napotrans SRL angajează agenfi comerciali. Condiţii: vîrstă 25 -35 ani, cunoscători limbă străină, dactilografie sau operare pe calcula­tor. Iptervi'ul, luni, orele 12, str. Tineretului ur. 53- 55. (246717)• Tehnoredactare la preţuri de dump-' ing. Str. C-tin Brîncuşi nr. 20 sau tel.14-44-25.(246742)• La26aprilie 1995 ora: 11 organizăm

licitaţie pentru închirierea spaţiului comercial situat în Dej str. Traian nr.3 fost Textile, unde va avea loc şi licitaţia. Informaţii latei 064/18-5184 zilnic între orele 14-20. (244775)

• Pierdut contract ICRAL pe numele Kulpinscki Emilia. îl declar nul. (244920) ; . »

• Pierdut certificat de înmatriculare a S.C. AUŢOSERVICE ”M” S.R.L. Căşeiu 800 înregistrat Ia Registrul Comerţului sub nr. J 12/1443/91 din 26.0(5.1991 volumul 14. îl declar n u l' (252) , . ' *

• Pierdut geantă diplomat cu acte şi ştampile. Recompensă. Tel. 19-41 - 53 şi 12-21-89. (244975)• SC Transcom SA cu sediul în Cluj

-Napoca str. Cîmpina nr. 51 -53 anunţă p ierderea 'certifica tu lu i , de înmatriculare la^Oficiul Registrului Comerţului Cluj subnr. J2 12fty?0. Se declară nul. (244994)• Pierdut contract locuinţă pe numele.

Sztoika Voicbiţa. î l declar nul. (244995) • 1 $ $ ;.

• Pierduţ legitimaţie de servieţaeliberată de SC Clujana pe numele

!Hathazi Elisabeta. O declar nuli. (245002)• Pierdut talon Wolsvagen Passat pe

num ele H ubingher K arin str. Mărăşeşti nr. 21. Tel. 19-44-62. Recompensă. (245038)»*

• Pop Daniel pierdut legitimaţie de serviciu, eliberată de SCC “Napoca” SA. O declar nulă. (249998)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pop Ana. î l declar nul. (250019) \

• Cu inimile zdrojbite de durere anunţăm încctarca din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră şi bunică, BACIU ANA, în vîrstă dc 85 ani. Înmormîntarca va avea loc în data de 17 aprilie 1995, în Jucu de Sus, ora 13. Odihnească- se în pace. Copiii Nicolae, Silvia ţi Gheorghe cu familiile. (246757)

• Cu adînci durere anunţ moartea fulgerătoare a scumpei m ele so ţii CSORDAS ECATREINA STOICA, în etate de 63 dc ani. Înm ormîntarca va avea loc în ziua de 18 aprilie, la ora 12, la Cimitirul Central. Soţul Ilie. (246759)

• Cu adîncă durere în suflete anunţăm pe această cale trecerea Sn lumea umbrelor a scumpei n o astre m am e 'ş i b un ic i CSORDAS ECATKRINA. Fiul Adrian, nora Olimpia şi nepoata Adriana^ (246761)

• Cu adîncă durere ţi pururi nerriîngîiaţi anunţăm stingeea din viaţa a scumpei noastre mame, soacre ţ i bunici PETRUŞ MĂR­IA din sat Miluani la vîrstă de 82 ani. Ceremoniaînmormîn tării va avea Ioc duminică 16 aprilie ora13 în localitatea C hendrem al comuna Zimbor judeţul Sălaj. Dumnezeu să o edihnească-în pace! Copii cu familiile. (245004)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru ta tă , socru ţi bunic BERINDEAN VASILE în vîrstă de 62 ani. înm orm întarca va avea Ioc luni 17. 04.1995 ora

■13>- la C ap e la - C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . .D u m n ezeu să -l odihnească în pace. Copii Flori n, Camelia, Dănuţ, ginerele Ştefan, n u n o rile C ip rie la , S im ona, nepoţii Răzvan, Ale* ţ i Adela. (245047) v

- • Cu adîncă durere ţi tristeţe anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă , socru ţi bunic, AURELIAN NEGRITU. Înm orraînlarea va avea Ioc luni, 17 aprilie, ora 11, de la Capela M are a C im itiru lu i C en ra l. fam ilia îndurerată. (249901)

• C 'u n em ârg in itu du rere

anunţăm încetarea fulgerătoare

din viaţă a scumpei Noastre soţii ţ i mame, BORŞA ANA, în vîrstă dc.47 ani. Înmormîntarca va avea

loc m arţi 18. 04. 95, orele 13, in

sa tu l - G h ir i ţu l R om ân. Dnmnczcu s-o odihncască în

pace. SoţnlT codorţi fiul Daniel. (250002)

• Sincere condoleanţe ţi toată

compasiunea colegei noastre Susi

C h io rean , p e n tru p ie rd e re a surorii dragi. Colectivul de la Leo tex Industries, (245021)'

• Imensă este durerea noastră la despărţirea de draga noastră mamă, soţie ţ i bunică, cea care a fost POP MARIA, în vîrstă de 51 de ani. Ne-am luptat din toate puterile să-i oprim paşii spre* nefiinţă. După o cutrem urătoare boală ţ i suferinţă', a fost smulgă din sînul nostru acum , cînd aveam mai m ultă nevoie de ea. înm orm întarca va avea loc luni,17 apilie 1995, orele 14, de Ia C apela N ouă a C im itiru lu i M ă n ă ţtu r . D um nezeu să te odihnească in pace. Soţul Vasile ţi cele 5 fete: Luci, Maria,Monica, Ncli ţi Mciâ, cu familiile. (250050)

• Cu durere în suflet anunţăm înceatrea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ, ta tă , ginere GYENGE EM ERIC, fost gestionar laM agazinur‘Someţ”- mobilă ţi vînăţor, în al 48-lea an al vieţii. Amintirea lui va rămîne neţtearsă în sufletele noastre, t l vom conduce pe d rum ul fară întoarcere în 18 aprilie, ora 13,1a Cimitirul din str. Crişan. Soţia Gabi, copiii Kinga ţi Rafel ţi mama soacră. (250051)

• în acestem om ente triste, suntem alături de colega noastră, profesoara Vcromca Toadere, care îşi plînge mama plecată pe d ru m u l Ţ âră în to a rc e re . Colectivul dc cadre didactice dc la Şcoala nr. 11, Cluj-Napoca. (246737) .

• • Un u ltim răm as bu n colocatarului nostru, ROMAN GRIGORE. Sincere condoleanţe îndoliatei fam ilii.'Asociaţia de locatari Azuga nr. 9 (246739) .

• S incere condolean ţe ţ i în treaga noastră compasiune familiei Ia pierderea celui carc a fost NEGRIŢI; AUREI JA N , om de o înaltă ţin u tă m orală ţ i p ro fe s io n a lă . C o n siliu l de A d m in is tra ţie SC T u rism Transilvania SA. (246748)

• Sîntem alături de colega n o as tră Szili A na M aria fn momentele grele pricinuite de decesul mamei sale. Colectivul TESA al Coop Tricotajul, Cluj- Napoca. (246758)

• Un ultim omagiu celei care a fost KATI născută CSORDAS, din partea rudelor. (246760)

• Ne despărţim cu durere de cea c a re a fo s t m am a n o a s tră C SO R D A S .. E C A T E R ţN A . Adrian ţi M ircea cu familiile. (246762) '

• Suntem alături dc colegii noţtri N aste loan ţi Gheorghe fn m area d u rere p ric inu ită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe d in p a r te a co leg ilo r de la Serviciul CTC “Rem arul” Cluj- Napoca (244981)

• Sînt alături de tine dragă B ogdan fn m are a d u re re pricinuită de moartea bunicii tale drugi. Nadia. (245020)

• Suntem alături de familia Kiss Alexandru în marea durere pricinuită dc moartea tatălui său d rag . C o lec tiv u l de la Inspectqratul de Poliţie Sanitară ţi Medicină preventivă al jud. Cluj. (245036)

•Sîntem alături greu încercată prin lfulgerătoare dinviaiă,.!a fost soţie, mami( |

, BORŞA ANA, Atclieri I Argos ţi Someşul. (2^1

• Cuprofund rejirtlnil de cel care a rost priett 1 GYBNGK EMERIC | J fîc ţărîna uşoară.’c« il ram ilic i îadurtrjtt. [ (245049)

• Cu adîncă durert i încetarea din viaţi, dip-J

suferinţă,a distinsuluictjd ire c to r al Compl “ N apoca” Nu te veci n ic io d a tă , AURil NE GRI TU. Dumnezeii odihnească în pace. C«J C om plexului (250000)

• Suntem alături dt ţ noastră Belean Ana ii m om ente grei; priciniiI moartea tatălui său. Colcp.1 bibliorecă. (250022)

• Cti tristeţe în suflet ţi zdrobite de durere anai m oartea nemiloasă'a r fulgerător dintre noi pe n oast ră soră, cum nată şi e:

ANY BORŞA, la numai Mormîntul ei va fi udat ca1 veşnic ţ i plin cu flori, a lături dc cumnatul Tui nepotul Daniel. Dormi u suflet blînd! Fraţii loan,' Susana, Teofîl şi Rodi familiile, (250033)'

• Sîntem din toata inima de fam ilia B orţa în m om ente grele, cauz: trecerea fulgerătoare în a soţiei ţ i mamei dragi, B ANA. Dumnezeu s-o odik! în pace! Asociaţia de local M irăslău nr. 4, BL B3. (2?

• Acum cînd pomii înfierjpj cad petalele de căiţi, aţa aii ţi tu , soră dragă, din sînuîc fraţi,lăsîndu-iînveciîndir ” D rage le noastre nepoa cumnat, sîntem alături di Dormi în pace, soră ţi fiică c POP MARIA. lonuţ diaB cei 6 fraţi cu familiile ţ i : ! A nuţa. (250052)

• Pios omagiu la 13 ani dispariţia dragului nostr. d r . MÂNU LIV IU. Fa (246304)

• Azi se împlinesc 4 ani dtj a plecat dintre noi cci n t! soţ, ta tă , bunic ţ i st râ t N IC O L A E SAMO: C o m em o ra rea va avei duminică, 16 aprilie, o ra î Biserica “ Schimbarea Ia Fi Familia. (246684)

• D enoiţideviaţâtc-aldesK neyrînd. Te vom p u rta tn ti - ne vei tră i în gfnd, la u n a a l despărţirea dc cel m ai bai ta tă , socru ţi bunic PÂTS ' VASILE. Com eraorareavar loc duminică 16 aprilie 199^ B iserica d in M ă n ă ţtn r , Prim ăveriifla ora 12. C ît ai t i te-ara iubit, cît vom t r ă i te plînge. Soţia Maria, copiii >‘F ia , V asile, G ab rie l, gineri Lucian ţi nepotelull.ucian V«^ Durane/.eu să-l odihneasci|~ pace. (246688) |

sîmbătă - (uni, ( 5 - 1 7 aprilie i 995 D IV E R S E ADEVARULcfe C/u/'

Muguri de primăvarăFoto !.PETCU

fieflloAilci limpezeşte vinulBetonita sodică naturală de la Mina Valea Chioarului, Maramureş,

are proprietatea miraculoasă de a limpezii vinurile - informează ROMPRES. Pentru aceasta, există maimultereţete. Inginerul Augustin Mureşan, directorul minei, care lucrează aici din 1977, recomandă următoarea reţetă: se fierbe un litru de vin şi cînd acesta dă în clocot se

~ toarnă în el 100 grame bentonită, După dizolvare, conţinutul Se varsă într-un recipient de 100 litri de vin. După 48 de ore, licoarea devine mai

' limpede ca lacrima. Orice reţetă ar fi folosită, proporţia este aceiaşi - de 1 la o mic.

Mina de bentonită sodică din Valea Chioarului este unică în România şi chiarîn Europa, avînd o capacitate de preparare de 20.000 tone pe an, recent punîndu-se în evidenţă încă un zăcămînt cu rezerve pentru o sută de ani. ! . •

ţMICA PUBLICITATE

DECESECOMEMORĂRI

•A u Irccut 2 ani de durere şi lacrimi de cînd a plecat dintre noi dragul nostru soţ, tată, socru şi bunic NICOARÂ VASILE (Tangâu) Nu tc vom u ita niciodată. Faruflia (246703)

• S-au împlinit patru ani de la trecerea în eternitate a iubitului nostru soţ, ta tă , bunic NEP FRANCI SC. N u-i vom u ita niciodată Familia. (244782)

• Au trccut 6 săptămîni «le cînd a plecat pe drum ul Iară întoarcere scumpul nostru fiu ţi frate STANCA ADRIAN la numai 3Xdc ani Tc-am iubit ţin u te vom uita niciodată. Plecarea ta timpurie Iasă un golîn sufletele no astre D um nezeu să tc odihnească în pace. P ărin ţii Andrei ţ i Victoria, fraţii Ioan ţi Vasile, surorile Viorica, Anu, Maria, Ileana, Fclicia şi Angeli­ca. (244983)

• Acccaşi durere la 5 ani dc Ia despărţirea de bunul nostru IVAN IOAN, soţ, tată şi bunic. Dumnezeu *â te odihnească în pace. Familia (249*16) .

• La împlinirea a 5,ani de !a

trecerea în nefiinţă, purtăm o vie am intire celei c-ire ne-a fos^soţie,

mam ă, soacră şi bunică, MARI A H JP A Ş , p le c a tă m u lt p re a devrem e d in tre noi. Fam ilia. (245007)

« Pios omagiu Ia îm plinirea a 6 să p tă m în i t r is te de la d e s p ă r ţir e a d u re ro a să şi nedreaptă dedraga noastră soţie, n o ră ţ i cu m n ată ADRIANA BLlDEREANli. Comem orarea a re Ioc duminică, 16 aprilie ora

12 la B iserică C im itiru lu i

M ă n ă ş tu r . D um nezeu să -i o d ih n e a sc ă sufle tu l ei nobil. Familia îndoliată. (245029)

* Dornestins, neşterse lacrimi f l am intiri la 3 ani de la decesul iu b itu lu i n o s tru so ţ şi ta tă CHIR A VALER pleca t m ult p rea devrem e d in tre noi. Cu lacrimi şi flori tţi vom împodobi m orm întul. C om em orarea va avealocsîm bătă lS ap rilico ra 17 Ia Biserica Sf. Dumitru cartieru l G h co rg h cn i. Sofia şi copii. (245052)

siipM n ceo â n l ctâz& a M yiâe

$ z n a -ifc tfo ffis c ta tâ c fa c in il

"COROANAANZILOR"v a f i l i c i t a t ă

\

Ia C h r is t ie ' s"Coroana Anzilor” un obiect

mitic de cult columbian, compusă din 1,8 kilograme de aur şi 450 sm aralde, estim ată la 3-5 milioane dolari, va fî pusă în vînzare la galeriile Cbristie's în luna noiembrie, după un tur al lumii, a anunţat celebra casă de lic ita ţii,, c ita tă de AFP şi ROMPRES. . . . . . -

Conform legendei, "Coroana Anzilor” constituia dovada de recunoştin ţă a lo cu ito rilo r aşezării Popayan faţă de Sfînta Fecioră, care i-a scăpat de o epidemie în anul 1590.24 din_cei mai renumiţi bijutieri spanioli au lucrat 6 ani la crearea sa. Cel mai mare smarald al Coroanei, de formă pătrată, a fost . botezat ”A tahualpa” , după num ele ultimului rege-soldat incaş.

"Coroana Anzilor” a rezistat războaielor, hoţilor şi revolu­ţionarilor, dar oraşul Popayan, ruinat, a fost constrîns să o vîndă în anul-1909, după ce a primit acordul Papei Pius al X-lea.

Băuturi regeşti în asociaţie cu Coca-Cola şi Schweppes

Prinţul Charles se va asocia, cu. Coca-Cola şi Schweppes pentru a se lansa pe piaţa băuturilor răcori­toare, transmite France Presse, citînd cotidianul "Daily Mirror”.

Aceste băuturi vor fi fabricate pe bază de fructe şi plante cultivate pe proprietatea moştenitorului coroanei, situată IaHighgrove, scrie ziarul care îl citează pe secretarul particular al prinţului, Richard Aylard.

Anunţul oficial â fost făcut de "D uchy O riginals L td .” , în treprindere care fabrică şi

com ercializează p ră jitu rile ' p rin ţu lu i, "D uchy O riginals bisquits”.

La fel ca şi .beneficiile din vînzarea prăjiturilor, cele care vor proveni prinţului din vînzarea răcoritoarelor vor fi vărsate inte-- gral operelor de caritate pe care acesta le-a fondat.

"Sunday Times” a relevat faptul câ prinţul Charles şi-a dat acordul ca ud film de desene animate, realizat acum doi ani în Ţara Galilor după una din benzile sale desenate, să fie comercializat pe casete video de compania Walt Disney. , *

Japonezii testează un compact-car cu baterii solare

în Japonia au luat sfîrşit, cu succes, bateriile maşinii odată la 12 ore. testele la o maşină cu baterii solare,mult mai puternică decîtautomob ilele electrice convenţionale şi de trei ori mai eficientă decît cele cu combustie internă - transmite ROPRES citînd agenţia niponâKYODO. O echipă de studenţi de la Universitatea Denki (Electrici taten.n.)din Tokio, condusă de prof. Masaharu Fujinaka, a testat maşinuţa electrică timp de 16 zile , între Tokio şi Kâgoshima, oraş din cea mai s u d ic ă insulă a arhipelagului nipon, Kyushu. Cei cinci au parcurs această distanţă cu o viteză medie de 80 kilometri ia oră, alimentînd

Consumul de energie înregistrat a fost de un kilowat/ oră la 15 kilometri. P o triv it prof. Fujinaka, singura problemă care mai rămîne de rezolvat este rea lizarea unui sistem de aprovizionare cu energie, în genul sistemului de benzinării

Profesorul a precizat cu micuţul compact poate atinge o viteză de 100 kilometri pe oră - o performanţă, dacă, ne gîndim că este conceput pentru fabricarea în serie mare. Proiectul a costat cinci milioane de yeni, dar se pare câ, produs în serie compactul va consta cel mult 1,5 milioane yeni.

P a rd o n , scuza ţi...

- De ce baţi aşa tare la uşa?- Scuzaţi, nu bănuiam că

sînteţi acasă...■ *

- Băiete, fiica mea este moştenitoarea întregii mele averi... peste im milion de dolarii!

- Si... sînteti sănătos?.../ . ■ ’ *

- Gumpoţi să faci să mănînci şi să citeşti în acelaşi timp?

- Păi... cu un ochi citesc şi cu celălalt mănînc! . -

* j - y .-

- Mainăăă!... •- Ce-i puişor?- M-a bătimut...

_ - Cine?- Uite ăla la care i-am spart

capul...:

Băutura te face mai frumoasă...

- Dar eu n-am băut nimic!- Tu nu,-da eu da!

- . : * - --

- Nu vă credeţi chiar aşa ^bolnav, aveţi şanse să trăiţi pînă la 60'de ani...

- Dar bine, domnule doctor, eu împlinesc 60 de ani în iunie anul ăsta?...

- Ei, vezi? Ce ţi-am spus?*

Din lumea celor "care nu cuvîntă...

între doi microbi: 1 - - Nu te apropia de mine!

- De ce, dragă?- C red că am prim it

penicilină...

O nurcă, pe eşafod:- Care e ultima ta dorinţă?- Aş dori un palton din piele

de damă...'• *

Două canguroaice într-o zi ploioasă:

- Detest zilele astea, cînd nu-i putem lăsa pe ăştia mici pe-afară...

*Intre miriapode: , ,• Vai de mine! Trebuie să-i

iau nevestei pantofi şi n-am bani decît pentru două duzini...

1 * .

Culese de P. Eugen

A O E I « S J R U Lde Oliaj SPORT sîmbătă - luni, 1 5 - 1 7 aprilie 1995 M l

( 2 ) Divizia naţionala de fotbal

Ieri, în uvertura etapei cu numărul 24, a avut loc partida- derby dintre Dinamo şi S teaua. Transm isă pe micul ecran, întîlnirea s-a încheiat cu scorul de 0-0.

Azi, sîmbătă 15 aprilie, au loc celelalte opt partide ale etapei: F .C jF aru l - G lo ria , O ţe lu l - F .C .A rgeş, P e tro lu l - F .C . M aram ureş. U .T .A ,, ’.r -

E lec tro p u te re , F .C .In te r * F.C.Naţional, R apid - C eahlăul, Sportul Studenţesc - F.C. Braşov şi U niversita tea C ra iova -” U” . Partida va fi condusă deC . Zotta la centru, ajutat la tuşe de T. Constantinescy şi Al. Radu. Arbitru de rezervă la centru Văl. Ioniţâ / toată ”trupa” din Bucureşti /.

-.V

Şi In Curepc», Ici

partidele de cupă•FRANŢA. Am urmărit, pe micul

ecran, în transmisie directă, partida din semifinalele Cupei Franţei dintre Paris St.Germain şi O lym pique Marseille. O dispută în tre campioana en-titre a Franţei şi fosta campioană ...re trogradată în B pentru afacerile legate de perioada de patronat a lui Bernard Tapie, dar acum cu mari şanse de a reveni în A.- Mă aşteptam ca din ciocn irea fotbalistică a două echipe de marcă ( una în prezent, alta în trecutul nu prea îndepărtat) să rezu lte un spectacol frutnos, un joc de calitate. M-am înşelat. Paris StGermain care a pierdut "cursa ” spre un noul titlu în care "canarii” din Nantes au luat un avans ameţitor a jucat mai elevat, a reuşit să perforeze poarta apărată de Barthez de'două ori prin Ricardo (4) şi Weah (33) după care s-au ...antrenat în vederea partidei retur cu A.C. Milan. Partenera din trecut, Olympique M arseille o um bră a fostei campioane a F ranţei şi învingătoarea lui A.C. Milan. Joc agresiv, în forţă, haotic, rudimentar pe alocuri, obstructionist.

_ «GERMANIA. Surpriză de proporţii în sem ifinala disputată între F.C/.Koln şi Vfl Wolfsburg (cu menţiunea că aceasta din urmă activează în eşalonul secund. Dar cum în partidele de cupă în care surprizele sînt sarea şi piperul întrecerii) şi exemplele se pot da multe din această competiţie K..O. de-a lungul anilor şi la noi în România (echipa de B, adică Wolfsburg a cîştigat cu 1-0 graţie golului marcat de Reich) în min.19 şi s-a calificat în finală. A doua finalistă este Borussia Moncben- gladbach care a întrecut cu 1-0 pe F.C.Kaiserslautern.

•ITALIA. S-a d isputat partida retur din semifinala Cupei Italiei dintre Juventus ţi Lazio. A cîştigat Juventus cu 2-1 (au m arcat Marocchi şi Roberto B aggio, în minutele 50 şi 90, ultimul din pena- lty, respectiv Souasa - autogol - în min. 15) dar pentru finală s-a calificat Lazio, care în primul joc a cîştigat cu 1*0. O calificare ” la mustaţă”, graţie golului înscris în deplasare, de fapt...autogol.

•ANGLIA. Deşi aflată în zona vecinâ'cu retrogradarea, Everton a cîştigat' partida cu Tottenham HoUpur (echipa’lui Gică Popescu) cu scorul dc 4-1, calificîndu-sc în finali. In cea de a doua semifinală Majicbestcr United - Ciystal Palacc 2-2.

Romeo V.CÎRŢAN

O m W C 1 1 P O P d e s p r e ;

fundamentul, am adus lîngă echipă fo rţe le num ite Tvardochlib şi Grozav, precum şi un "sextet” de prom isiuni: Manţ, Coste, Togan, Crişan; Jurcău, Şanta care să crească lîngă consacraţi şi să dea o mînâ de

instanţă. Şi asta vizăm, spre asta tragem de-acum.

-Cum despre viitor vom vorbi pe îndelete în momentul cînd veţi relua cam pania ( echipa, cu excepţia jucătorilor de lot, fiind

PIIOFCSIONISM, STIMTCGin CFOftTUlUI Sl...fllT€NTflTUl UI TITLU

După cum se cunoaşte sextetul masculin clujean a încheiat anul competiţional 1994-'95 cu o dublă reuşită: promovarea în primul eşalon valoric şi prezenţa în Cupa Cupelor.

Cum au evo luat lucru rile pe dublul traseu cam pionat-cupă, apropiaţii fileulu i o ştiu, fiindcă le-au fost martori, implicaţi, etapă dej etapă. De aceea nici nu mai insistăm . V om -insista în schimb asupra resortului a fla t în spatele ce lo r»văzu te ,: stra teg ia echipei,: apelînd pentru aceasta la cuvîntul fo rţe lo r care au- configurat-o : tehn icianu l echipei şi prim ul ei sponsor, A rdaf Cluj. Astâzi, Nicu Pop, antrenorul sextetului de două ori fericit. .

-După cum v-am declarat în chiar m omentul venirii mele la echipă (n.r. taom ent pe trecu t în capul anului '9 4 ) , scopul meu era performanţa. Pe care o văzusem realizabilă la Cluj - altfel nici nu mă implicam -«întrucît aici existau toate prem isele : echipă cu nucleu .de jucători valoroşi, sponsor cu largi disponibilităţi şi atmosferă propice - voleiului. Nu ne rămînea decît sâ muncim pe brînci - fiindcă echipa, deşi cu valori, era departe de~ standardele m oderne a tî t la "pregătirea, fiz ică" , c ît şi la "exprim area în teren” - ; şi sâ . curăţăm , din m ers,, to t ce nu corespundea regim ului la care aderasem , u n u l' realm ente p rofesionist. A tît sub rapo rtu l cererii, cît şi al ofertei. Aşa că pînă la toam nă am cu ră ţa t şi ed ificat.

ajutor şi am atacat sezonul ’94-'95 cu două obiective ferme: promovarea şi Cupa.

-A şadar, rezu lta te le au fost..antecalculate, înscrise în pro­gram...

-A bsolut. Ne vrem în pro fesion ism , trebu ie să ne conformăm legilor sale: la ofertă, răspuns pe măsură. A ltfel este sancţionat sau chiar exclus. Iar din acest punct de vedere, noi, cu toate rezultatele noastre, sîntem într-o măsură culpabili; fiindcă obiectivul fusese Cupa, iar nu doar finala ei.

/-R evenind pe traseu , după in s ta la re a în ' f r u n t e a clasam entu lu i şi v ic toriile din C upă asup ra form aţiilor- de S uperligă, Elcond Z alău şi E xp lo rări Baia M are, sextetul clu jean a suferit un recul, ce a rămas să persiste pînă în final, de unde şi în treb area ; n-a fost, cum va, dublu l lui m arş peste puterile sale? .

-D acă avem în vedere miile de kilom etri parcurse de echipă spre finalu l sezonului, dubla presiune nervoasă la care au fost supuşi ju că to rii şi fap tu l că noi am dus cam pania în p rinc ipal în şase oam eni, putem vorbi de o supra­solicitare ce ar explica scăderea de care vorbeaţi şi «are a fost una reală. A preciez însă câ la pregătirea pe care o avea echipa nu era voie să intervină sincope.

-Atunci unde trebuie să căutăm hiba? -La "conştientizarea efortului” ,

capitol la care am făcut progrese, dar ; sîntem încă departe de vîrf. ,

-Cum arată "vîrful” în viziunea 'dum neavoastră?

-Concret: o echipă care să meargă ceas în orice m om ent şi orice

momentan în tr-o b inem eritată pauză), să mai rămîncra o clipă în trecu t pentru a "rad io g ra fia” piesele angrenajului, jucătorii.

-M ai în tîi, cel mai e x p u s . . . c o m e n t a r i i l o r . , coordonatorul, V ictor Agoston: contrar celor văzute şi acuzate de afară, "copilul” a făcut m ai mult decît i-a stat în putinţă, motiv pentru care nu l-am certat nici măcar atunci cînd o merita realmente. Mai ales.că nici nu aveâm înlocuitor. Postul fiind însă de mare răspundere trebuie neapărat fortificat cu un om de calibru lăsîndu-1 astfe l pe Victoraş al nostru sâ respire şi să acum uleze. M ircea Abraham a progresat enorm, a devenit jucător în adevăratul sens al cuvîntului şi are încă multe resurse neexploatate. Tvardochlib şi Grozav ne-au confirmat, în general, aşteptările, dar

< la fiecare e loc de progres. Man a pornit-o bine, dar pe parcurs a căzut, starea de care el însuşi e conştient şi preocupat. Să sperăm însă că este numai ceva tranzitoriu echipa are nevoie de el. C ît îl,p riv eşte , pe căpitanul formaţiei, Aurel Vlaicu, trebuie s-o recunoştem că el ne-a dus în spate şi să-i mulţumim.

- Ia r în ce-1 p riveşte pe .„antrenorul sextetului?

-D acă d iferen ţa cu care am pierdut finala cu Dinamo ar fi fost una ponderată, reflectînd potenţialul real al acestei formaţii aş fi fostei eu fericit, aşa însă am rămas c-un gol în suflet. D ar şi cu o nebună dorin ţă de revanşă. .Care nu va

. întîrzia prea mult, fiindcă la anul o să ne...programăm atentatul la titlu!

-Şi cum an tren o ru l P o p 'a dovedit onoareazâangajamentele:.^.> NUŞaDEMIAN

( C f o i / f e a l f e ş £ s p o ţ \ &

Mi se pare firesc.ca fenomenul sport, în care sînt im plicaţi a tîţia veniţi şi neaveniţi, să fie confruntat uneori cu şarla tan i, păcăleli, excrocherii, cacealmale. Lucrul nu: este nou. încă la în trecerile din* Grecia Antică unii săritori-atleţi, îşi legau de încheieturile inîinilor mici gantere care le sporea-se pare-' perform anţa. Tot pe a tunci un ii alergători de fond îşi extirpau splina pentru a-şi mări rezistenţa. în unele triburi din centrul Africii se practică din vremi im emoriale o probă de săritura în ' înălţim e în care concurenţii execută bătaia şi desprinderea de pe,nişte muşuroaie de furnici. De fapt şi aruncătorii de disc din Elada foloseau un podium circular de pe care lansau "obiectul”.

în secolul nostru şi mai ales după ce performanţele sportive au devenit atît de vertiginos ascendente şi de bănoase, multe au fast abaterile de la cinste şi m orală cu scopul v ictoriei, al recordului, al rezultatului. Fără mîndrie trebuie să spunem că-acum mulţi ani în urmă, un atlet, compatriot de-al nostru a "inven ta t” o su liţă în care era efectuat un orificiu. în acesta exis.ta un, arc de 'oţel elastic care în momentul aruncării ajuta efectiv la mărirea numărului de metri la care zbura suliţa. Ca apoi, după aruncare, sâ se strecoare în mica încăpere a suliţei. Performanţele lui, anormale, au dat de bănuit şi p înă la urmă cacealm aua a fost descoperită." Astăzi se aruncă cu obiecte standard nemaifiind admisă aducerea la con­curs a celor proprii.

La noi în ţară, dar nu numai la noi s-a practicat minciuna şi falsul, atît în sportul de performanţă cît, mai ales, în cel zis de mase. La crosurile sau competiţiile populare se raportau mii de participanţi; cînd, poate, ei e ra u ' vreo cîteva "sutei ‘ La cam pionatele un iversitare se participa, pe fals evident, cu oameni care nici n-au văzut facultatea. La marile competiţii internaţionale sau m ondiale ale studenţilor, noi

înscriam performeri de la S tJ Dinamo.

D ar la cacealmale, j* mondial, noi am fost mici ţ partenerii noştri ruşi sau "mit A ceştia au aruncat ît ' în trecerilo r, mai ales în f. feminine, atlete sau înoUtoi-. numai femei nu arătau. Per nici nu prea erau femei, peohse adm inistrau substanţe ciumflau muşchii, medicamem le întîrziau sau le opreau cicli Ia r în ultim a fază cîteva |i! numeroşi sportivi care au dec d ividual sau sfătuiţi de antiij s-au năpustit asupra anaboli&t şi altor substanţe stimulatoarei şi num ai pentru a obţine tit medalii, performanţe. Şi în 0t instanţă - bani, bani grei. Sînt cunoscute deja celebrele caztr dopaj care au dus uneori retragerea unor medalii olimpia să le mai analizăm acum. li c caz este un fenomen îngrijort morbid, este o mare înşelătoriei! aruncă o umbră asupra nobui fenomenului sportiv. Şi ultimul este cel al sportivilor chinezii se pare, au ajuns la nişte "seci care i-au propulsat în vi piramidei în numeroase discij sportive. Am mai spus-o dan nevoia să mă repet căci fenotn- este mult prea important: dacă a: omuleţi galbeni, harnici, cuc. oblici, disciplinaţi şi care sînt mult de un miliard şi două s* milioane de suflete, nu vor fi oj într-un timp mai mult sau mai f îndelungat, vor cîştigă T0A m edaliile la TOATE disciplii sportive.

Si asta ar fi o mare cacealn:DORIN ALMĂSM

1

f iV cP ? e l* i o

V g* o 1 & \c

t iP 1VăP

Un sport de viitor: volei plajă>

la Cluj-NapocaAmănunte din partea domnului dipL ing. Bazil BOLDUR, preşedintele

comisiei judeţene de volei: ” în anul 1996, voleiul plajă va fi un sport olimpic, cu prilejul J.O. de la Atlanta, Statele Unite. La noi în ţară s-a reorganizat comisia naţională de volei plajă în februarie 1995. Comisie care organizează campionatele naţionale în premieră absolută în România. După cum urmează: seniori (f+m), Constanţa (11-16 iulie); veterani (35- 45 de ani, peste 45 de ani) - Constanţa ( I I - 16 iulie); juniori 'ş i cădeţi (f + m), Constanţa (18-23 iulie) • Pentru extinderea acestei noi discipline în (ară, Comisia naţională mai organizează, avînd sprijinul comisiilor judeţene, un circuit de tiftnee în centrele cu tradiţie din ţari şi care au baza materială corespunzitoare. Avînd uimitorul prograin : Olimp Neptun (29. aprilie-1 mai), Bucureşti (19 -21 mai), Piteşti(16-18 iunie), Vulcan Braşov (30 iunie -1 iulie), Oradea (4-& august), CLUJ-NAPOCA (11-13 august) şi Constanţa (1-3 septembrie). Aceste turnee vor sta la baza organizării celorlalte competiţii de interes naţional • Cei ciare doresc s i se înscrie şi s i participe o pot face numai pe baza licenţelor emise de comisia naţională de volei plajă prin comisia judeţeană de volei « Poate participa oricine, jucători în activitate, legitim aţi, nelegitimaţi. Cu singura condiţie, obligatorie, s i aibe viza medicală de capacitatea efortului. E un sport de mare efort, jucătorii participînd pe propria lor răspundere • Cheltuielile sînt suportate de jucători, dar premiile sînt substanţiale • Echipele sînt formate numai din doi jucători, la seniori şi veterani, şi trei jucători la cădeţi • Comisia judeţeană de volei Cluj are în vedere organizarea activităţii de.volei plajă în centrele judeţtilui Cluj*de tradiţie ' Cluj-Napoca, Dej, Turda, Cîmpia Turzii”.

Vom reveni cu alte amănunte şi detalii. 4

. Demostene ŞOFRON

în fo to liu ru la n t

• în ju r u l lu m ii

.T înărul ' V asile S to ica, considerat la ora actuală ca fiind cel mai complet sportiv român în fotoliu rulant, dotat cu o voinţă şi un psihic de excepţie, a participat în* ultim ii ani la mai m ulte concursuri sportive, atît în ţară cît şi în străinătate, obţinînd rezultate

.rem arcab ile . . Cea mai reprezen tativă perform anţă a sportivului rom ân a fost T urul

Europeij realizat în anul 1993, bînd a parpurs în 40 de zile

i distanţa de 3.400 km, pe traseul ; L ugoj-A iguillon (F ran ţa), ’străbătîhd U ngaria, Germ ania, Franţa, prilej cu care a fost primit şi de d-na Mitterand, iar ziarele francezeau scriş elogios despre el. Vasile Stoica face parte dintr-un club sportiv al unei asociaţii de handicapaţi motorii din Lugoj. Federaţia rom ână a sportiv ilor ' handicapaţi 1-a inclus pe lista celor patru sportivi care au fost anunţaţi că vor partic ipa la Jocurile Paraolimpice de la A tlanta, din 1996.

Pentru a ajunge la A tlanta, V asile S toica va porni în tr-un turneu în ju ru l lum ii, incluzînd _ urm ătoarele ţă ri: R om ânia, - U ngaria, S lovacia, p o lo n ia , F in landa, Suedia, N orvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Spania, Portugalia, A ustralia , C hina, USA, parcurgînd u. traseu în lungime de20.000 km. -S igur, această aven tură ex traord inară este posibilă datori tâ^voinţei şi tăriei de caracter ale lui Vasile Stoica , dar şi unor sponsori (de ajutorul cărora are nevoie. Cine va dori să se facă părtaş^cestei uimitoare călătorii într-un fotoliu rulant, poate contribui la reuşita ei depunînd aju toarele băneşti în contul nr.45.101.362 BCR, filiala Lugoj.

Tetraflonul ■■Xjy, atletic şcolar - o deplina reuşita

' J TPe o vreme imposibilă, c i“ -' hibernal; s-a desfăşurat eta; m unicipală a tetratlomili şcolar. Participare masivă, 53 â echipe (25 de băieţi şi 26 c p fete). Disputa pentru întîietat desfăşurată pe stadionul "Ic |

1Moina” sub alicele fu lg ilo r^ nea, a fost aprigă. La capătul ierarh ia a fost următoare: FETE: Şcoala generală (1457), Şcoala generală (1291), Şcoala generală 2' (1283 ),Şcoala generală (1263), Şcoala generaU (1167) şi Şcoala generală (1156) - în paranteze numîn de puncte acumulate. Iată componenţa echipei clasată p primul loc, Şcoala generală• 23 : Lavinia Mureşai

Carmen Stanca, Ioana Bogdai AdrianaBâldean, Meda Mereu şi lone ia Băldean; BĂIEŢI: Şcoala generală 23 (1368), Şcoala generală 5 (1298), Şcoala generală 5 (1224). Şcoala generală 15(1203). Şcoala generală 21 (1078) ii Şcoala generală 20 (1049). Iati şi componenţa echipei clasaţiV, pe primul loc, Şcoala generali 23: A drian B alin t,’ Dai Sem enescu, Sorin Ispas, Claudiu Tămaş, Marius Pure am şi M ihaiu-Pescar. Felicitări ech ipelor c lasate pe primele locuri, conducerii şcolilor şi dascălilor care le-au pregătit.

(v.r.)

7^3) sîmbătă - luni, 1 5 - 1 7 aprilie 1995 ŞTUNTĂ - ÎNVĂTAHlNT A D E V A R U Lc fi© O B ajs

Ia un sfert de veac:

profesorul Leon Danielloţ „ ' galeria iluştrilor înaintaşi ai -y l îi medicale clujene, numele

vastă a ,p ro feso ru lu i Daniello (membru cores-

ţ ^ j j d e n t al Academiei Române,

e l* 7fo*»

i co laborato r a l datorului acestei şcoli, luliu

j4 *it*e8anu’ caPătă o strălucire- tot vie în ciuda trecerii timpului..

i / ia - ta sa de m uncă neobosită, „ ţj id a tâ de înalte principii, atentă 0 £,S«rvaţie şi profundă meditaţie, a f o s t neabătut angajată în nobile , ţC lw ri şi necesităţi stringente, care i _ a u antrenat responsabilităţile de ju tu re medic, savant, cercetător şi t i t u l a r al prim ei C atedre de p jje u m o f tiz io lo g ie din ţară ( 1 ^ 4 2 ) , încred in ţa tă celu i ce ş i - a impus competenţa şi spiritul

inovaţie după o tem einică ' p r e g ă t i r e de n ivel continental, î n c ep u tă în că din fragedă tin e re ţe .

R ecunoscu t ca un adevărat m a e s t r u în dom eniul său de. s p e c ia l i ta t e , e l şi-a consacrat e fo rtu rile , vreme de cinci decenii, u n o r c rea ţii.a căror valoare şi d im ensiun i constituie şi azi prilej

de adm iraţie nu numai pentru tot mai rarii săi contem porani, dar şi pentru tînăra generaţie falangă de specia lişti, cărora le-a lăsat m oşten ire un bogat, izvor de inspiraţie şi de optimism. 1 -

intre acestea se numără concepţia de organ izare a luptei an titubercu loase , cu tac tica şi stratagemele specifice, devenită cod oficial, studiul global al silicozei, al prevalenţei, prevenirii şi combaterii .acestei suferinţe, neabordată înaintea lu i în ţa ra noastră a dep is tării

cancerului aparatului respirator, fiind totodată printre cei dintîi care a sem nalat pericolul fum atului, so lidarizîndu-se cu cercetătorii b ritan ici în această d irecţie, preocupîndu-se din plin de ocrotirea sănătăţii publice^şi în mod deosebit a slujbaşilor şi studenţilor din acest Centru universitar (primul Dispensar antituberculos pentru studenţi din ţară, şi printre primele de acest gen din Europa - 1926). O deosebită şi continuă atenţie a acordata, marele m aestru: form ării de succesori la catedra din propria sa clinică şi din toate celelalte centre de specialitate din ţară, a căror conducere a fost asigurată de elevii săi devotaţi, care au avut m eritul de a dezvolta concepţia în care au fost formaţi, aplicînd-o cu aceeaşi perseverenţă în practică.• Pe 'vrem ea cînd tuberculoza

ucidea fără m ilă bolnavi afectaţi (85% ), e l a in trodus cu eforturi personale colapsoterapia gazoasă (v indecări în 60%). Apoi, cu sp rijinu l p rofesorulu i Al. Pop m etodele ch iru rg ica le , inclusiv exereza pulm onară (L. H ica),

în trecute u lterio r de chim ioterapia etio tropă (C. Anastasatu) cu vindecări 95 -

’ 100% sub tratam ent corect. A , abordat şi dus p înă la capăt numeroase studii, în colaborare cu Salvador Cupcea şi Leon Prodan în bazinul m inier bâim ârean. şi în alte zone

' subterane şi industrii cu astfel de risc (Premiul de Stat, - 1952), la fel şi cel al preparatului fintozid cu St. Secăreanu (Premiul I al M inisterului Învăţămîntului, • 1963) şi m ultiple alte tem e îfi care şi-a antrenat ' toţi colaboratorii, însumînd peste 300 de publicaţii originale, apărute în ţară şi peste hotare, care i-au oferit o bine meritată primite sub cupola Academiei Române. :

Văpaia făcliei aprinse de el, printr-o experienţă de o viaţă şi transmisă posterităţii, luminează şi acum m iile de pagini de o inestimabilă valoare. Parcurgerea acestora de către tinerii angajaţi cu convingere îh specialitate le va conferi mîndria de a trece prin faţa bronzului din parcul clinicii, ce întruchipează radioasa figură a Profesorului Leon Daniello, cu sentim entul înă lţă to r a l unei adevărate apartenenţe la şcoala de elită a marelui maestru.

, Conf. dr. George . PETRESCU

A p a ra tu ră de v îr f în dotarea F acu ltă ţii de C h im ie ş i Ing ine rie C him ică

în z iua de 12 ap rilie a .c ., la Facultatea de Chimie şi Inginerie Chim ică a avut loc un evenim ent îndelung aşteptat de către cadrele, didactice, de cercetare şi studenţi: inaugurarea o fic ia lă a punerii în funcţiune a unui spectom etru de rezonanţă m agnetică nucleară (RMN) marca VARIAN-GEMINI de 300 Mhz. Aparatul, în valoare de circa 250.000 USD va perm ite efectuarea de investigaţii la nivelul ultimelor exigenţe' pe plan mondial, fiind do ta t cu com ponente de performanţă unică deocamdată, în ţara noastră, fn prezenţa d-lui rector a l U n iversită ţii “B abeş-B olyai” , prof. dr. Andrei Marga, a unor cadre didactice din Universitate şi de la unităţi de cercetare din Cluj-Napoca şi a conducerii Universităţii, domnul prof. dr. Sorin M ager, decanul Facultăţii de Chim ie şi Inginerie Chimică,*a tăiat panglica inaugurală. Au- fo s t p rezen ţi, d e asem ene?, reprezentanţii sponsorilor care au con tribu it decisiv la punerea în funcţiune a spectometrului: Fundaţia SOROS, Banca DACIA FELIX şi I M. TERA PIA S.A. D area în exploatare a aparatului constituie încununarea cu succes a eforturilor depuse de că tre conducerea Facultăţii pentru înzestrarea acesteia cu un in trum ent deoseb it de performant. V.

JIVESCO doreşte să îmbine dezvoltarea protecţia mediului înconjurător

P -a tm sute de experţi din întreaga i m « au elabora t , la Sevilla S p a n ia ) , o nouă strategie îmbind r o t e c ţ i a mediului înconjurător cu e z ’voltarea populaţiei, cu ocazia e l e i de a ,.20-a C onferinţe at«sm aţionale asupra rezervaţiilor' 'io s f e r e i . Rezervaţiile biosferei - p ă ţ i i naturale p ro te jate-pen tru e r c e ta r e a ecosistem elor, şi a >io<iiversităţii lor - au fost create în 9*76 prin Programul MAB (Omul, * fciosfera) al UNESCO. 20 de ani

n a i tîrziu, bilanţul acestor rezervaţii, l e s e o r i desem nate pornind,de la M aieurile naţionale existente, este Moderat, din 324 de rezervaţii create k£*&2 de ţări mai bine de o sută nu i^arespund criteriilo r adoptate în 1984, la Minsk (Ucraina) , în cadrul P rim e i conferin ţe internaţionale c «nsacrate acestor spaţii protejate.

lanul dc acţiune adoptat la Minsk ■ contribuit deja la introducerea

° td in ii , iar unele ţâri au făcut foarte *Uari eforturi, precum SUA, Spania, -Australia, Canada, Germania şi, mai ^«cent, China. Franţa este cel mai ^les arătată cu degetul, ea *>econsacrînd decît “sume ridicole” Rezervaţiilor biosferei. Alte ţări sînt criticate pentru că nu fac nimic, sau ' c ă nil sînt capabile sâ asigure o supraveghere efic ien tă , ca de «xemplu Rusia şi Turkmenistan.

Totuşi, nu se pune problem a excluderii, iar P ierre Lasserre,

secretar genera l al Program ului MAB, consideră că este mai bine să se ofere o nouă şansă acelora care nu îndeplinesc cele trei condiţii ale rezervaţiilor biosferei: conservarea,

funcţia log istică şi dezvoltarea populaţiei. “în prezent 30 la sută din rezervaţii nu au integrat încă aceste condiţii, dar cu puţin timp în urmă ponderea acestora era de 50 la sută”, sublinia el, insistînd asupra aportului pozitiv al rezervaţiilor,care merg bine. Pentru Lasserre, important este să se progreseze. “Cu doi ani înainte de prima conferinţă mondială asupra m ediului încon ju ră to r de la Stockholm, UNESCO a impus un concept total pou, devenit în prezent un model de dezvoltare, în urm a' reun iun ii la n ivel îna lt asupra

Pămîntului, din iunie 1992, de la Rio’V explică Lasserre, care ester şi d irector la d iv izia de ştiin ţe eco log ice a UNESCO. “ A stăzi, conceptul este recunoscut în mod un iversal ca ' o so lu ţie pentru conservarea biosferei,-pentru om ai bună gestiune a resurselor naturale, dar trebuie să legăm strîns de această problemă şi populaţiile locale” , a adăugat e l

tn afară de defin irea unei noi strategii sub form a unui plan de acţiune ce va constitui, în primul rînd, “o regulă a jocului”, conferinţa de la Sevilla se va strădui să dezvolte reţeaua m ondială a rezervaţiilor biosferei, dotînd-o cu un cadru sta tu tar ce va fi supus apropiatei conferin ţe generale a UNESCO. ,

Aceasta va trebui să constituie un . instrum ent pentru conservarea biodiversităţii, contribuind astfel la aplicarea textelor adoptate la Rio. Staftitele sale vor defin i, de asem enea, un anum it num ăr de c rite rii pentru desem narea şi funcţionara rezervaţiilor biosferei care vor trebui sâ fie “de importanţă naţională sau m ondială pentru .conservarea diversităţii biologice”. Se va acorda prioritate proiectelor

. ce pun pe primul loc o abordare a problemelor coastelor şi insulelor de coastă sau insulare şi nu se vor limita doar la litoral.

Copiii gherleni prin ... EuropaLa începutul acestei primăveri,

m ai m ulte grupuri de copii d in ' o raşu l G herla au trecu t graniţa pentru a răspunde invitaţiei lansate de colegii lor din Franţa, Germania sau E lveţia. în Ţâra C antoanelor s-a deplasat şi clasa a V lII-a B a liceului.Teoretic “Ana Ipătescu",- carc • pe baza legătu rilo r de colaborare întreţinute cu colegii din- oraşul Sion au petrecut cinci zile în7 Elveţia. A fost o perioadă scurtă, dar deosebit de instructivă. Pe lîngă vizitarea unor monumente ale naturii şi istorice, Copii gherleni au făcut cunoştinţă şi cu activitatea de toate zilele ale colegilor lor de aceeaşi v îrstă , care le-au fost gazde osp ita liere pe to t tim pul şederii gherlenilor.Să menţionăm, că anul trecut copiii elveţieţruau fost oaspeţii urbei de pe Someş,,unde au legat multe prietenii. Iată că relaţiile de

prietenie ce s-au statornicit între cele două c lase oferă m ulte am intiri plăcute pentru ambele “tabere” .

; La începutul lunii mai, un alt grup de tineri - de astă dată practicanţii diferitelor discipline sportive - vor p leca în G erm ania unde se Vor în trece cu gazdele din orăşe lu l Forcheim , localita te în fră ţită cu Gherla. Ă ceastră vizită este' rodul colaborării fructuoase' dintre edilii celo r două localităţi, deosebit de benefică şi pe plan material, nemţii venind de fiecare dată cu'ajutoare constînd în îmbrăcăminte, alimente şi medicamente. C

Copiii gherleni fac cunoştinţă cu Europa. O iniţiativă pe cît de plăcută cu a tît de. instructivă, care oferă m om ente de neuitat pentru micii turişti. ■ .

. SZEKELY Csaba

Publicarea rezu lta te lo r înregistrate de elevii din judeţul Cluj la e ta p a 'ju d e ţe a n ă ' a concursurilor pe obiecte de studiu continuă astăzi cu: LIM- BA^ENGLEZÂ. P rem iu l I : Mihai Mureşan (cl. a IX-a, Lic. de Inform atică), Alina Lengel (cl. a X-a, Lic. “Gh. Şincai” ), Raluca Cristina Drâgan (cl. a XI- a, Lic. “M. V iteazul” Turda), Aurora Szentagotai (cl. a XlI-a, Lic, “Gh. Şincai”); Prem iul II: Raluca Birtar (cl. a IX-a, Lic. “Gb. Şincai”), Cristina Sin (cl; a X-a, Lic. “M. Viteazul” Turda), Laura Moraru (et. a Xl-a, Lic. “Gb. Şincai”), Anca Maluţan (cl. a X l-a, L ic .. “A. Iancu” ),

Concursuri ••• rezultate ••• premianţiEm anuela Pop (cl. a X l-a , Lic. “Emanliel” C luj-Napoca), Mirela M ircea (cl. a X lI-a , Lic. de Informatică); Prem iul III: Evelyne Provian (cl. a IX -a, Lic. “Gh. Şincai”), Lucian Orbai (cl. a X-a, Lic. “G. Coşbuc”), Fodor Reka (cl. a X l-a, Lic. Apaczai), Irina Raluca Tehei (cl. a Xl-a, Lic. “Gh. Şincai”), A driana -V ifan (cl. a X l-a, Lic.econom ic), Anamaria Fonoge (cl. a X l-a , Lic. “Gh. Ş incai”), Tamara Stratonov (cl. a XlI-a, Lic. “M. Viteazul” Turda). FRANCEZĂ

(b ilin g v ).P rem iu l I: M anuela Dânescu (c l .-a IX*-a, Lic. “M. Eminescu”), Ruben Cap (cl. a X-a, L ii . “M. E m inescu” ), Ioana

. Popovici (cl. a X l-a , Lic. “M. Eminescu”), Raluca Ungur (clasa a XII -a Lic. "M . E m inescu”); P rem iu l II Ştefania Andronic (cl.' a IX-a, Lic. “M.Eminescu”), Adina Maria Oltean (cl. a IX-a, Lic. “M.

- Eminescu”), Daniel Cap (cl. a X-ă, Lic. “M. Eminescu”), Roxana Iacob (cl. a Xl-a, Lic. “M. Eminescu”), Ioana Colcer (cl. a X lW , Lic. “M.

Eminescu”), Dan Rujea (cl. a XII- a, Lic. “M. Eminescu”); P rem iu l III: Cristina Borlea(cl.' a IX-a, Lic.

' “M. Eminescu”), Magdalena Creţu (cl. a IX-a, Lic. “M. Eminescu”), Iulia Tudoroiu (c l a X-a, Lic. “M. Eminescu”) Dana Orgbidan (cl. a Xl-a, Lic. “M.' Eminescu”), Simona Zetea (cl. a Xl-a, Lic.”M. Emincs- cu"), Claudia Fontu (cl. a XlI-a, Lic.

- “M. Em inescu"). FRANCEZA. P rem iul I: Raluca Birtar (cl. a IX- a, Lic. “Gh. Şincai”), Anca Chiriac (cl. a IX-a, Lic. “L.Blaga”), Roxana

Rusu (cl.- a X -a, Lic. “Gh. Şincai”), George Pop (cl. a XI- a, Lic. “Gh. Şincai”), C ristina Bugnaru (cl. a X lI-a, Lic. “Gh. Ş in ca i”;P rem iu I II:, Ioana Cionea (cl. a IX-a, Lic. “Avram Iancu”), Constantin Popescu (cl. a IX -a, L ic. “E. R acov iţă” )1, C iprian V idican (cl. a X -a ," Sem inarul O rtodox), A ndreea V îlcea (cl. a X l-a , Lic. .de Informatică), Corina Matieşanu (cl. a X lI-a, Lic. “Gh. Şincai”); P rem iul III: Oana Brumă (cl. a IX-a, Lic. “Gh. Şincai”), Laura Stan (c l a IX-a, Lic. “A. Iancu”), Claudiu Mândruţ (cl. a X-a, Lic. “G .Bariţ” , Raluca Dr&gan (cl. a Xl-a, Lic. “M. Viteazul” Turda), M irela M ircea (cl. a X lI-a, Lic. de informatică).

Meditaţia - hrana a sufletului

Ce este- Înseam nă to talita tea normelor

ju rid ice ; - av înd ca obiect d isc ip linarea v ie ţii sociale, conservării şi propăşirii societăţii/

D rep tu l prevede acţiunile neconvenabile c a reco n s titu ie o sursă vădită de dezordine precum şi sancţiun ile în caz de violare a normelor juridice. E însă nevoie de a deosebi acţiunile nerconvenabile după natura şi gravitatea dezordinii pe care o provoacă. Din acest punct de vedere se deosebesc; ac ţiun i' neconvenabile , care produc o dezord ine cu o mică rezonanţă socială, cu un mic ecou social, cu efecte localizate în sfera raporturilor ~ dintre doi sau mai mulţi indivizi şi acţiuni neconvenabile, care produc o dezordine cu puternică rezonanţă socială , cu efecte ce se răsfrîng asupra întregii societăţi.

!n al doilea rînd, ca un corolar al d ife ren ţie rii acţiunilorneconvenabile, se impune nevoia de a d iferen ţia , m odul de reacţie^ împotriva lor, adică necesitatea de a recurge la sancţiuni deosebite.

Din acest punct de Vedere se : deosebesc sancţiuni de mai multe feluri; reparatorii sau restitutive, care nu atrag decît o restabilire a Situaţiei anterioare, ^ ie , prin restitu irea unui lucru, fie prin anularea unui act, ' fie prin despăgubirea unei vătămări, - ‘ ^

Sancţiunile represive, retributive, care atrag, pentru cel care a încălcat regula de drept, o suferinţă, o ispăşire, ce se poate restrînge asupra persoanei; avutului sau drepturilor acestuia, restribuţiunc cum i se mai spune. . -' Şi în fine sancţiunile preventive,

care atrag impunerea unor îngrădiri, unor m ăsuri ; de natură să . preîntîmpine repetarea ilicitului.

Sancţiunile represive fiind mai grave, mai severe, desigur s în t destinate acţiunilor neconvenabile, care produc o dezordine cu puternică rezonanţă socială. Sancţiunilor represive li s-a dat numele de pedepse, sancţiunile preventive au fost numite măsuri de siguranţă, iar la un loc se numesc sancţiuni de drept penal, în opunere cu sancţiunile reparatorii, cărora li se mai spune şi sancţjuni.de drept civil. • .

La rîndul său, ilicitului, născut din violarea, nesocotirea unei reguli de drept, care conţine ca sancţiune o pedeapsă, i s-a dat numele de ilicit penal în opunere cu ilicitul, născut din încălcarea unor reguli de drept civil care prevăd numai o sancţiune reparatorie.

Toate normele juridice, care au ca sancţiune o pedeapsă şi care prevăd deci în preceptul lor fapte ilicite penale, aparţin dreptului penal şi se numesc norme sau reguli de drept penal. A şadar dreptul penal este a lcă tu it din toate acele reguli de. d rep t care prevăd fapte ilicite sancţionate cu pedeapsă. Ca şi oricare norme juridice>normele de drept penal nu statornicesc decît ilicitul penal abstract. Ilicitul penal concre t se în făp tu ieşte p r in - încălcarea efectivă a unei reguli de drept penal. Regulile de drept penale nu fac deci decît sâ prevadă ipotetic ' că un anum it fapt neconvenabil s-ar putea produce şi în consecinţă descriind acel fapt îi atribuie ca • sancţiune o pedeapsă, ce se va aplica în cazul cînd acel fapt s-ar săvîrţi realmente de cineva, adică atunci c înd ilic itu l penal s-ar realiza^ concret.

Ion GHERCIOIU

sîmbătă - luni, 15 - 17 aprilie 1995

A m f o$f şi s în fe m buni cbnstruclori _y‘C Io t G i u c r e o z Q c u ccfegs» s u p r o w l e t w i e ş t c

Cea mai impozantă construcţie din Cluj-Napoca a început să se ridice în septembrie 1994 şi după toate probabilităţile va fi gata la sfîrşitul anului viitor sau începutul lui 1997. Este vorba de un^ediu a l BâDcii Române pentru Dezvoltare, cea mai mare bancă comercială din România care a îndeplinit toate condiţiile impuse de forurile internaţionale de profil pentru a se privatiza chiar în acest an.

Mi-am pus adesea întrebarea

Evident, Banca Română pentru D ezvoltare are bani şi îşi poate permite un asemenea "lux”, precum şi Banca Comercială care îşi clădeşte pe str. Barifiu sediu. Contează banii dar şi constructorul şi proiectantul pentru a face ceva pentru o viaţă ...

Dl. arh itect' Spirescu, şeful de proiect, îmi spunea cu ocazia unei vizite în Cluj câ Ia început a fost neîncrezător în capacitatea constructorului, care a c îş tiga t licitafia, pentru a realiza o astfel de' lucrare. Pentru câ a face o bancă nu

căruia vom reven i, care ţine de natura OMULUI.

facem fier b e to n Cţ standardelor naţiona|t

Cu un însem nat efort financiar trebu ie importate) j„- societatea de construcţii a adus din fin isaj sînt slabe din G erm ania anum ite ech ipam ente vedere calitativ, num ite co fraje cu" în treaga

industriale ale judeţului şi şi-a pus s-au confirm at: organizare şi o bună sem nătură în realizarea tehnologie de ultimă oră. Se vedecentrului civic al Capitalei. Datorită rodul experienţei căpătate în bătălia " ^ l o g i e c a r e a s ig u r ă Q f o a r t e profesionalismului de care au dat yconcurenţială. dovadă oamenii săi - de la muncitor A ntrepriza de construcţii şi la inginer - au fost solicitaţi să instalaţii a evoluat pozitiv în aceşti realizeze importante lucrări peste ani de 'recul în activ ita tea de hotare. Şi înainte şi acum ei au o construcţii. Avînd de lucru în ţară

şi în străinătate,..cîştigînd bine oamenii au rămas cum se zice ”pe , v

Pttl

în condiţiile în “ «activi

bună căite de vizită în Germania. A lucra ani de zile în tr-o exigentă Germanie la obiective diverse - de la locuinţe la metrou - spune ceva... O am enii au mers cu o anume experienţă pe care şi-au înnobi-

înaltă p roductiv ita te , ca lita te şi reducerea efortului fizic. Tehnologia este esenţială pentru realizarea la termen a structurii de rezistenţă, a întregii lucrări. Se apreciază că aceşti

de construcţii din Români în recul este o bucurie siaj această societate comercial | m enţinut personalul, cil lucrează şi în străinătate

cum poate fi rea lizată această ' e tot acolo cu a ridica un bloc de lat-o datorită spiritului economiei construcţie de aproximativ 50 m_ - garsoniere. Dar dupâ ce lucrarea a concurenţiale. într-un timp a tît de scurt cînd început să se deruleze a devenitblocuri de locuinţe cu fundaţii puse înainte de 1990 încă nu sînt gata? Cineva ar putea argumenta simplu: ECONOM IA DE PIAŢÂ. O fi, dar în ambele cazuri efectele 8r trebui să'fie la fel.

foarte optim ist. D eci, c ine sînt constructorii? ANTREPRIZA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII C luj, una d in tre cele mai bune unităţi de construcţii din ţară care a "rid ica t” ■ p rincipalele zone

Am d iscu tat m ulte cu domnii V alentin SCOLOBIUC, director general, Ioan RUS, director tehnic şi Ionel BIDEANU, şef de şantier nu doar despre această lucrare ci despre ac tiv ita tea de construcţii. în ansamblu. Am vizitat şantierul şi aprecierile arhitectului Spirescu

baricade” . Societatea are 1000 - 1050 salariaţi unu şi unu din punct de vedere profesional. E de crezut .• că aproximativ 50 de oameni ridicăo clădire de asemenea complexitate precum sediul sucursalei BRD Cluj şi a centrului de coordonare a băncii pentru o mare zonă a Transilvaniei? Secretul ritmului înalt şi al calităţii este datorat, în opinia celor cu care am discutat tehnologiei, organizării

. şi disciplinei. Cu siguranţă acestea sînt elementele definitorii dar m8i este şi altul, esenţial aş zice, asupra

oameni puţini - 50 cum spuneam la 1994 cifra de afaceri a depi *miliarde lei, cu o creştere i i4 ori faţă de 1993, câ afront 50 la sută din profit se imţ,| pentru dezvoltare etc.

Aşa trebuie gîndit şi lucrai I

pierim. Cine nu se gîndeştetl de mîine şi papă totul astaj| supravieţuieşte.

început - vor rid ica în acest an în treaga structură, urm înd ca în 1996 să se concentreze asupra finisajelor. DL director Rus a jnsistat să sublinieze importanţa deosebită a noii tehnologii asupra p ro d u c tiv ită ţii. muncii.Productivitatea este, realmente foarte mare şi ea are im plicaţii benefice asupra întregii activităţi economice a finnei, asupra salariilor oamenilor. Pe dom nul' d irec to r general Scolobiuc îl îngrijorează materia­lele de construcţii din ţară: nu mai

Pagină realizată de: Ion GOIA

tM -iniii ;

Spre ce ne îndreptăm?

.C u aproximativ o lună în urmă a ' fost costitu itâ o com isie multidisciplinară sub coordonarea Academicianului Tudorel PostolaChe pentru a elabora* pînă la sfîrşitul

/ lunii iunie un program de integrare a României în structurile europene.

“ Este, de fapt, o proiecţie a viitorului societăţii româneşti, proiecţie care ar putea răspunde la întrebarea care ne macină de cinci ani: încotro ne îndreptăm? Sînt publicate diverse

' opinii privitoare la strategia dezvoltării economiei şi societăţii româneşti în ansamblu şi ele merită

. a fi reţinute. De aceea în cadrul acestei pagini vom reproduce unele dintre opiniile care ni se par mai interesante precum cea de faţă.’ Strategia dezvoltării economice a României nu poate fi una pur economică. -C el puţin , trei componente esenţiale trebuie avute în vedere în mod organic, date fiind implicaţiile posibile majore, cliiar determinante asupra econom iei, interacţiunile cu sfera economică. Acestea sînt: -

SFERA SOCIALA, cu referire, în primele rînduri la: nivelul de trai, ocupare forţei dc muncă, sănătate, educaţie. Nu poate exista dezvoltare economică durabilă şi controlabili îri condijiisde convulsii sociale. Nivelul de trai constituie o primă

•' condiţie dc reconstituire întîi a pieţei interne, înainte de a ne propune • cuceriri sau recuceriri dc pieţe externe. Şomajul constitu ie , de asemenea, o mare irosire dc substanţă economică a naţiunii; la fel starea nesatisfăcătoare a sănătăţii.

Investiţia în educaţie este o necesitate a oricăror obicctive de scurtă şi lungă perspectivă. Perpetuarea unor diferente substanţiale la nivel dc trai între România şl alte ţâri europene va

continua să constituie un factor de p ierdere \ de substanţă intelectuală.Rezultă obiectivul stra­tegic a l ap rop ierii puterii de cumpărare a populaţiei faţă de cel al {ărilor cit care ne integrăm, ceea ce printrele altele, presupune nivelul

■apropierii productivităţii muncii.STRATEGIA TEHNOLOGICĂ.

Neglijarea acesteia este grevată de consecinţe d irec te , im portante pentru ţară ce l puţin la n ivelu l integrării comerciale internaţionale; calitatea începe cu competitivitatea tehnologică. Strategia tehnologică ar trebui să cuprindă n ivelurile tehnice că tre care va . tinde dezvoltarea sectorială.

SFERA ECOLOGICĂ. Pe prim plan este influenţa asupra sănătăţii populaţiei; sub aspect economie, nesatisfacerea de către mărfurile româneşti a exigenţelor ecologice internaţionale va genera, treptat, pentru exporturile rom âneşti, precum şi pentru turism, consecinţe din ce în ce mai grave. : ’ ‘

Strategia dezvoltării economice a ţârii noastre este indisolubil legată dc anum ite com ponete ale STRATEGIE/ POLITICE sub c e l puţin două aspecte:

Din nou, aspectul social, în sensul raportului între cheltuielile publice iţi cele individuale, gradul dc diferenţiere a veniturilor, importanţa asigurărilor sociale, responsabilitatea asumată de către buget în domeniul social etc. D iferitele ţări urmează modele diferite în această privinţă, cu - consecinţe d iferite şi contradictorii asupra dezvoltării economiei înseşi pc termen scurt şi lung.

D E P E N D E N Ţ A /IN D E P E N ­DENŢA naţională. Integrarea europeană, atragerea de investitori străini ş.a. se pot facc chiar şi în condiţiile a c o rd u r ilo r ' şi reglem entărilor actualeInternationale cu grade diferite de observare ii unor interese naţionale, imediate şi de perspectivi.

Mecanismul preţurilor în economia de piaţăPreţul reprezintă unul din puţinele

cuv in te în tîln ite p retu tindeni, o riunde şi oricînd. Nu există dom eniu al v ieţii econom ice şi socialesă nu aibă tangenţă cu preţul, să nu fie in flun ţat de nivelul şi mişcarea preţurilor.

în domeniul economic prezenţa preţurilor este şi mai evidentă. Totul se proiectează, se realizează şi evidenţiază prin preţ. Aceste realităţi au făcut: şi fac din problem a p re ţu rilo r o problem ă centrală a teoriei şi practicii economice. y

într-o economie de piaţă preţurile au un rol esenţial, un rol primordial. Ele, avînd cîmp liber de manifestare, au calitatea de a reflecta situaţia din economie, raportul dintre cerere şi ofertă, iar prin mobilitatea lor au capacitatea de a ech ilib ra acest raport. Preţurile pot juca deci un rol de reglare a mărimii şi structurii producţiei sociale, de adaptare elastică a producţiei la necesităţile sociale. Acest rol al preţurilor se realizează, mai ales, prin acţiunea şi m anifestarea lor Ia nivel microeconomic, la nivelul agenţilor economici._ * ,

Preţurile, prin m işcarea,lor, au implicaţii profunde asupra gestiunii cconoinico-fiqanciarc a agenţilor economici. Ele influenţează situaţia cconomico-financiarâ-a unui agent economic în două ipostaze sau faze ale activităţii sale, şi anume: în faza aprovizionării şi în faza desfacerii.

în faza aprovizionării influenţele se manifestă prin nivelul şi mişcarea preţurilor achitate furnizorilor pentru m aterii prim e, m ateriale, com bustib ili şi energie, m a ş in i,. u tilaje şi instalaţii etc. sau prin n ivelul p reţurilor bunurilor cum părate în vederea revînzării. Dacă preţurile cresc scade capacitatea dc plată a agentului eco­nomic, cresc costurile produselor sale şi scade pro fitu l e tc. Dacâ preţurile scad influnţele sînt de

natură inversă. , în faza desfacerii, modificarea

preţurilor va genera o modificare a principalilor indicatori economico- financiari, şi anume: producţie marfă (desfacere) sau c ifra de afaceri, profit, ra ta ren tab ilită ţii, productivitatea muncii, producţie şi cheltuieli la 1000 lei capital ori la

numai la nivel microeconomic, ci ele influenţează prin evoluţia lor şi a a lte fenom ene, a lţi indicatori economici, inclusiv cei de la nivel macroeconomic, cum ar fi: mărimea resurselor financiare, a potenţialului financiar al econom iei, mărimea venitului naţional şi a produsului intern brut, mărimea veniturilor şi

1000 lei fond de salarii etc. Este cheltuielilor bugetare, participareaevident câ în cazul m ajorării p reţurilor de desfacere aceşti indicatori se vor îmbunătăţii, iar în situaţia reducerii preţurilor se vor înrăutăţii.

Prin intervenţia lo r în cele două faze de activitate, preţurile au un rol deosebit de important în asigurarea echilibrului financiar a fiecărui agent economic. De mărimea diferenţelor dintre preţurile încasate în aval (preţurile de desfacere) şi preţurile p lă tite în amonte (p re ţu rile de aprovizionare) depind capacitatea de ’ p lată a agentului econom ic şi- posibilităţile sale financiare d e a acoperi cele lalte cheltu ieli de producţie, mai ales, cu salariile şi de a majora aceste salarii, de a achita obligaţiile faţă de stat pe linia de im pozite şi taxe, de a restitu i împrumuturile către bănci şi dc a aloca resurse financiare pentru dezvoltare şi retehnologizare, pentru perfecţionarea cadrelor ţ i acoperirea altor nevoi. „

în tr-o -econom ie de p iaţă dezvoltată, în general nivelul preţu­rilor nu poate fi dictat de către s ta t, d a rn ic i stabilit în mod d irect de către producători. Producătorii pot influenţa în mod indirect nivelul preţurilor, prin cantitatea şi calitatea produselor lor şi prin n iveluL costurilor proprii ale produselor. în condiţiile unei concurenţe slabe pe p iaţă sau a lipsei de concurenţă nivelul preţurilor poate fi impus de către producători, chiar dacă face obiectul negocierii cu beneficiarii.

Preţurile au un rol importaint nu

diferitelor ramuri şi subramuri la crearea ven itu lu i na ţional şi a produsului in tern b ru t sau la formarea veniturilor statului ori ia consumarea resurselor bugetare etc. De asemenea, mărimea şi evoluţia preţurilor influenţează raporturile de schimb eu străinătatea, puterea de cumpărarea a monedei naţionale şi nivelul de trai al populaţiei etc.

Problem ele priv itoare la ro lu l preţurilor într-o economie de piaţă nu pot fi prezentate în cîteva rînduri. E le sîn t tra ta te dezvoltat şi exemplificate în cartea profesorului un iversita r clujean V iorel Beju, "Mecanismul preţurilor în economia

Prom edia, Cluj-Napoca, pe ]600 de pagini. Cartea cuprk r e evantai larg de probleme, struc* i i i pe 12 cap ito le , din care e cac

'recom andate în mod dec: următoarele: "Metode de fun<k iei tare a p re ţu rilo r de oferte I»- producătorilor”, "Raportul cei a t preţ şi raportu l ofertă-pre |j econom ia de p iaţă” , "Fora; preţului de echilibru pe piaţă pe : ţ ş raportu lu i cerere-ofcr »■"Intervenţia statului în forma» ga stabilirea preţurilor”,"Politia j ? s ta teg iile preţurilor*, în ca:', ş i dezvăluie cu o deosebită clari: -A funcţionarea subtilului mecaoir R preţurilor în economia de piau *1

Aşa cum concluzioi eazi ** prefaţa cărţii, renumitul prot; un iversitar doctor Aurel 1 G iurgiu, cartea aduce "un ra; substan ţia l la zestrea stii: economice actuale la noi în ţari în acelaşi tim p; reprez indiscutabil un ghid practic pe: o rice agent economic carc respectă şi care doreşte să acţic: în cunostintă de cauză.

de piaţă. Teorie şi practică , Editura

Dabînzi bancare pentru depozitele în îei constituise de ceeăseni

la. voderr. • Jatrnncn 1 Do\>âauU uf»6 pe* an) perioada jfH pe *nj j t1*» pe t£naw) j pentru un fitpojţii de 100.000 lc

i S S S S£096 X ttuiA fi ivu%i OO luni lranl

. 45 40 40 40

. 30. cx 30.00 . •40.00

3.790W ii.aaoiej • 20,000 tel30.000 lei40.000 le*

m u s18*6 1 lunfi. SI luni

O tunt 8» lont 13 luni

4045.48aiss

3i53 . 11.42 24.B2 40.es • *59.77

3.339 le*11.430 W4 • 24.916 kd 40.627 tei 30.772 iei

• luaft IA fanai

53

eo-«1

13,9423.7340.926832

13.040 lei 33.734 lei 40*930 te* 68,020 kd

^ pw ntru d c p o c tM * p » te rm e n d e 3 tuni. con&atuO* tn h tfifl* * * *t «ftfcembrl* I&&4 apAuft dotalfUCto «ţffenrrtt*

. 'I î . « i n e a '■(?r e c i i t - S ? r t <1 t i s ţ f i a 1 C . 6 m « r r q i a l S A ,

minimO Iwnt i a lu n i

•4096 mln. Irail. l d 43% «nun. Imll. fes 40% mui. 3.«nil. Iei 33% mm. Imll. lei

DotoAndM ladepozit* M bttiMcAI*

Za «Mwroialf 0XXA. «I BANKOOQP ffobânxOi la imrnmn muHo*(numM mi*M iii miiiiiif <ni)»iiiii<irrfii> ....... .. m uij»»»»—i»i ifufxirrtanualA la. «ow fMtwrtfnfti» U m K fwipartai». Tlbilnrit <J*gp<a p » n t iu d o M n z a w m a w t t t u f r w d »

i

N o u ta te ia Cluj:

S c r a a c c i i r l ' m a f i o t e .La obişnuita conferinţă de |presă trimestrială de

la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, dl. It. col. Virgil Ardelean, comandantul poliţiei municipale, a făcut declaraţii de senzaţie. Se pare că structuri m afiote din străinătate au încercat (şi încă n-au renunţat la idee) să organizeze structuri criminale pe teritoriul judeţului nostru. Din informaţiile culese rezultă câ se caută organizarea de grupuri destinate eliminării unor persoane, contrabanda cu carne vie, droguri... Cu toate că nu s-au furnizat elemente

.suplimentare, ne vedem obligaţi să atragem atenţia populaţiei de a discerne cu grijă relaţiile în care . intră cil persoane ce fac propuneri (tentante, să recunoaştem ), dar care nu duc decît la crimă organizată,ja_f şi tcroare. ,

A tît sistem ul inform aţional de care dispune poliţia, c ît şi măsurile operative perm ite,'însă, ■ ţinerea situaţiei sub control, s-a afirmat la amintita „, conferinţă de presă.

f j r Ă s I l e N k f l j j u l y f ,

L S e c r e ţ i i l e

U lie re ?re sp e c tu l în circulaţia rutieră este f a c t o r im portant ce dă o notă l ă gradului de civilizaţie al unui , o r în acest context, edilii je n i , în colaborare cu poliţia, au c r e a t să modernizeze felul în care c i r c u lă în "burgul nostru" .Orice r t l c i p a n t la tra fic poate şă pjjvoascâ faptul că^ n varianta de a z i ţie spre autostrăzi suspendate j a r c ă r i subterane, soluţia actuală e m a i bună în comparaţie cu.cea c ed en tâ . Aici apare partea ciudată a u l u i sistem de trafic, generată de - e s p e c ta r e a unui proverb din r î n i : "Graba strică treaba",

e i ce au trasat marcajele rutiere s t r ă z i l e A urel V laicu, 22

c c in b r ie , Moţilor, Dorobanţilor, i ţ a Avram Iancu', P iaţa Unirii, l e a T u r z i i , etc. au folosit vopsea o calitate m ult inferioară celei

l :ceden te ,'în aşa fel îneît acum, cel ( ţ i n în plan rutier, datorită i r c a j e l o r stradale, Clujul arată caI " şotron”, (joc mult apreciat de p ş c o la i i" . Mînuite de^un,diletant, l e l e unui b iliard pot invidia cu W titudine deplasările total haotice | a c r i s e de auto turism ele ce se -p la s e a z ă de la Biserica Sf.Petru • r e superm arketul "Sora", spre t e m p lu .| C e i ce "rid pe sub mustaţă”, sunt -RX)AF, ASIROM etc, societăţi de p ig u ra re -re a s ig u ra re ale căror •c-asări cu crescut substanţial de la ţ^ u g u ra re a o n Cluj a m arcajelor j^î-Yere de tip "integramă".I D om nilo r de R .A.T.L. (R egia A u tonom ă De Tras L inii) RESPECTAŢI-NE! în nici o ţară ' • n lume, marcajele rutiere nu se r a se a z ă cu acuarele! -L Coldea DORU

L-a lovit trenul. La ora 3.00 din noapte, mecanicul de locomotivă C.V. a sesizat poliţia feroviară câ lîngă pasajul de nivel al remizei de locomotive Jibou se află un om cu laba piciorului retezată. Aşa a fost descoperit Alexandru R. de 20 de ani, care zăcea într-o baltă de sînge lîngă calea ferată. V ictima a fost transportată de urgentă la spital, unde medicii au reuşit să-i oprească hem oragie şi să-i salveze viaţa. După ce i-a mai venit puţin inima la lo c , Alexandru R. a povestit câ se întorcea acasă de Ia un disco- bar din localitate. A preferat să meargă pe linia ferată pentru câ *<;olo i s-a părut drumul mai drept. Cînd â auzit trenul ce se apropia din spate, a încercat să iasă din gabaritul liniei. Nu a reuşit sâ o facă complet.' Trenuli-a retezat piciorul într-o fracţiunea dc secundă, iar cl a rămas infirm pe viaţă.

M.HOSSU

Îndrăzneala privirii către înalturi- De vorbă cu dt. Ioan D. Raţiu,preşedintele AWA PETROL COMPANY ■

•Pentru tot omul - acces la maşinile BMW * Benzina sub preţul statului • Cele mai modeme benzinării - pe tot cuprinsul ţării

- Reprezentanţa pentni renumitele .totul trebuie să funcţioneze pentru conturile din Anglia sau Germania, BMW-uri a prins contur. Oamenii satisfacerea clientului. N-am scăzut sînt deja primite aprobările pentru sînt specializaţi în Germania, vor fi preţul la benzină ca să-i umilesc pe casele de schimb valutar. Şi un vis aduse maşini noi şi la mîna a doua, cei 4e la PECO sau să arăt că-s mai pentru că sînt deosebit de bune şi, şmecher decît statul. Pe mine mă în cu rînd vom, avea un service in teresează să m ulţum iţi cei modern cu tester electronic şi to t mulţi, cei care nu prea au bani. Eu ceea ce are nevoie un posesor ăl unei ~nu mă lupt pentru bani. Am crescut astfel de maşini. Plata se face în 18 ca un copil sărac şi aş vrea ca nimeni

să nu simtă acest lucru. Cel puţin; cînd vine la firm a noastră. Nu

rate. p ’ - -- Benzina rămîne, însă, "coloana

vertebrală" a afacerilor desfăşuratevde câtre firma dumneavoastră.

- Mă gîndesc câ înain te de scum pirea benzinei, G uvernul trebuia să se gîndească la ridicarea salariilor. Dar la noi totul se^face invers. Este prima oară cînd o firmă serioasă şi care vine în întîmpinarea unei mari nevoi a cetăţeanului ia botărîrea şi demonstrează câ poate să vîndâ sub preţul practicat de stat.

. După cum ştiţi, benzina noastră de„ import este 570 lei şi sperăm să mai scădem din preţ.

- y ă plac construcţiile în special, staţiile.de "benzină.

- îm i place să la fac aşa cum Ie gîndesc eu, cu tot confortul. Clientul trebuie să ştie, să simtă că noi îl respectăm. La restaurantele, service- urile, pompele de alimentare AWA,

mai vechi: Clubul AWA. Membrii clubului vof benejficia în schimbul unei taxe de toate serviciile de care are nevoie nin autom obilist, O vînzare, o defecţiune, orice se rezolvă printr-un simplu telefon; Pînă maşina ta se repară, primeşti alta, ca să poţi circula, ai o maşină,

concep să nu dau copiilor un mic mai veqhe, ţi-o predai, se fac cadou (eu am trecut de nenumărate calculele şi primeşti cu diferenţă, o ori, pe lîngă o tonetă de îngheţată, maşinăonouâ. Toate acestea trebuie, fără să pot să-mi perm it să cumpăr să fie,în cel mai scurt tiţnp, ceva aşa ceva), nu există să nu asigurăm normal. Finisăm AWA II şi III cu toalete de mare ţinută; o staţie de depozitele en-gros,cu supermarket intervenţii, un şofer lă permanenţă de 5000. m p , îndată vor fi gata cu platformă, o mîncare bună, chiar sta ţiile de spălare şi înca m ultedacă o dăm mai ieftin decît în altă

. parte. , ._ - Am înţeles-eă vreţi să extindeţi

aceste -benzinării m oderne pe■ cuprinsul întregii ţări.’ 1 . -

- Chiar acum plec. să cum păr o benzinărie la Bistriţa, apoi la Zalău,

' G herlă ,'O radea , B raşov, S in a ia ,- Bucureşti şi Constanţă. Ca să nu mai vorbesc de cele pe care lumea le ştie deja şi care, în curînd,vor arăta ca nişte adevărate.bijuterii. O sâ avem C redit - C ard-uri, cu p la ta în

altele. E mult? v- Nu-i frumos, dar vă râspunclem

tot cu o întrebare: mai puteţi?' - Trebuie să construim. Prin asta facem v ia ţa mai frum oasă. Mă gîndesc la nişte hoteluri frumoase în munţi, bărci rapide în zona lacurilor şi cîte şi m ai cîte.- Nu poţi să 'ţi faci un boutiqiie şi să aştepţi să cadă populaţia pe spate. Dar nici nu-mi place să mă laud.îmi place să fac!

N Cristian BARA Radu VIDA .

P A N Im

Dl. Sever Mureşan l-a invitat- pe G eorge B ush, fostu l preşedinte al StatelorUnite ale Americii să viziteze România. Inv ita ţia a fost accep tată , probabil din cauza curiozităţii înaltului personaj (G.B.) pentru firmele marelui patron (S.M.) Un m iste r de nedezlegat îl reprezintă şi "mesajul" lucrăto­rilor din Turda. (Micro UI). '

Asasinate în rin d u l hom osexualilor

Doi suspecţi au fost arestaţi în două afaceri distincte, im plicînd asasinate în rîndul homosexualilor.

Said Lamamra, un algerian de 23 de ani, s-a predat poliţiei, după ce a fost cuprins de remuşcâri în urma uciderii urnii homosexual de 54 de ani, pe care "l-a agăţat" într-un loc b inecunoscut de p rostitu ţie masculină. După ce a acceptat să vină la domiciliul victimci, aceasta a refuzat în u ltim ul mom ent să întreţină relaţii sexuale. în cearta care a izbucnit_L am am ra şi-a sugrum at gazdă cu cordonul telefonului. ţ

încă şapte homosexuali au fost victimele unei agresiuni de acelaşi tip, dar au supravieţuit. '

S.C. Dacia Senrlce Citi Feleae

-contabilicupregâtiredespeciafitateşicunoştinţe de operare pe calculator, •-

-secretar - dactilografă cunoştinţe de operare pe calculator şi limba franceză scris şi citiţ

-operatori pe calculator cunoştinţe în domeniul auto,

-gestionari piese auto cu cunoştinţe pe calculator, •tinichigii auto, ~ , - - -mecanici auto, -vopsitori auto -electrician auto, ~conducâtog anta.

Condiţii de încadrare: pe bază de concurs ţi vechime cei puţin 3 ani în meserie.

Concursul va avea Ioc fn data de 05.05.1995 ora 13 la sediul sodctăţO.

Condiţii de muncă de excepţie! - ;Se acorda salarii de excepţie. Informaţii la telefon 123597

— -------- , - • J

, * ««rorr**; ; . • •: v » jJ. '• '> > V

r.- - - - I M M E i Ş W S B W W i

* , ' ş» .1 î ’ J ' > j • î j X 'j

- C olosul germ an BMW a lan sa t scria a 5-a, concurînd astfel fîrrae de m are p res tig iu de pe p ia ţa autom obilelor; Maşina îmbină stilul sportiv cu eleganţa speciTică, practicată de a tîta vrem e de firm a b a v a re ţă . A partam entu l are 2,80 m, lungimea to tală de 4,8 m, înălţim ea 1,79 m. Capacitatea cilind rică e ţte m ărită , ia r cu p lu l m oto r şi consum ul sînt optim izate. . . ^ : '

.C e l m ai nou m odel BMW din se r ia 316 i. Ţ in u tă ' im pecabilă, gîndită, realm ente, pen tru cercare cer dc ta o m aşină to tu l; _____ '■:

> • * 4 ? ,

Se ştie că firm ele c a re se respectă ţin Toarte mult ca maşinile lor să tie recunoscute oricînd şi oriunde. Asta nu înscamnâ câ nu se (ine pasul cu noile concepţii. Optimul dat de calculatoare permite realizarea unor forme spaţiale dintre cele mai şocante. Un exemplu este BMW GmbH, în varianta Z13.

Pentru autontobitişti1. Iner - A u to M ercedesStr. Cometei 15 tel. 1237792. S.C. Dacia Service C lu j - Feleac Calea Turzii f.n. tel. 124924 '3. S.C. Colmar SRL (specializat OLTCIT)Str. Iugoslaviei 16 tel, 1448474. A u to ServiceCalea Dorobanţilor 120 tel. 152025

Gum e drumul pe care vreţi să-l parcurgeţi? Un telefon la DRUMURILE NAŢIONALE

şi obţineţi informaţiile necesare. Deci: sunaţi la 194975. ‘

m m m m m

A D E V A R U Lde Cluj U L T IM A O R Ă s î m b ă t ă - f u n i , 1 5 - 1 7 a p r i l i e 1 9 9 5

Domnul MIGUEL ANGEL MARTINEZ(urmare din pagina 1)

Reuniunea solem nă a fost deschisă de domnul prof.univ.dr. Andrei M arga - rec to ru l U niversităţii ”Babeş-Bolyai” , care a subliniat personalitatea distinsului oaspete precum şi însem nătatea- m om entului, caracterizat d rep t • unul excepţional, în care un lider de cea mai mare. anvergură al unei instituţii de nivel paneuropean devine membru al comunităţii academ ice a U niversită ţii. Aceasta, în contextul în.care şi instituţia clujeană s-a angajat, lucid şi serios în m işcarea paneuropeană, ' . princompatibilizarea structurilor sale universitare cu cele europene.

^Cancelarul- ' U n iversită ţii prof.univ.dr. loan Baciu, a citit "L audatio” pentru dom nul MIGUEL ANGEL MARTINEZ, prof. univ. dr. Mircea Muthu a dat" c itire - P roclam aţiei ■ Decanatului Facultăţii de Litere şi a Rectoratului, celui sărbătorit fiindu-i înm înăte însem nele înaltului titlu de Doctor Honoris CauŞa - pentru excep ţionala operă in telectuală şi acţiune publică. 1*" Excepţioialul discurs inaugu­

ral a l dom nului M iguel A ngel Martinez s-a referit la demersurile organismului pe care îl conduce şi ale sale privind realizarea proiectului. - grandios al Europei unite, considerîndu-se, el însuşi, un om : politic care luptă pentru dreptate, .

- servindu-şi poporul şi principiile integrării europene, spre atingerea unui obiectiv a cărui realizare este indispensabilă şi urgentă: crearea Casei Comune Europene. Ample referiri a făcut domnia sa la definirea • conceptulu i de Casă Comună Europeană, la factorii care frînează saupot d in am iza ’ construcţia europeană, la necesitatea eliminării tehnocraţie i şi b irocraţie i în relansarea şi m aterializarea

^proiectului european - eminamente democratic. Proiectul european va ■ continua, în ciuda oricăror oprelişti, căci "succesul acestuia depinde de' , .modul în care, femei şi bărbaţi, îl vor îmbrăţişa, pentru ca nimeni să nu se mai g îndească cu nostalg ie la trecutul totalitar. A cesta va fi im g a ra n t 'a l va lo rilo r, a i reform ei m ecanism elor şi, in s titu ţiilo r, asigurînd p ro tecţia individului"'- (inclusiv, a minorităţilor), a statului de drept, democraţiei etc.” . Rolul României r s-a mai subliniat - în opera de construcţie europeană derivă din aceea că ea este o ţară mare şi originală; Europa nu va fi

în treagă fără Rom ânia şi nici România nu se va putea dezvolta fără Europa.

întrebările formulate în cadrul conferinţei de presă ce a urm at ceremoniei au vizat, printre altele: oportunitatea în fiin ţării unei un iversită ţi m aghiare la Cluj domnul Martinez a arătat că este foarte periculos să se pronunţe în problem ă, mai ales că, potriv it informaţiilor pe care le deţine, la U n iversita tea ”B abeş-B olyai” există predare în ambele limbi, cu profesori corespunzători, dar că are încredere într-o instituţie în care cele două culturi să se îmbrăţişeze şi să colaboreze (v. exem plul Universităţii din Barcelona); fără a relua aspecte deja cunoscute, vom spune că dom nul M artinez s-a re fe rit la celebra Recomandare 1201 d re ţt una ce trebuie situată în contextul de acutn 2 ani.

I "Din fericire, această hîrtie a generat Convenţia - cadru, care va da naştere unui a lt proiect - P ro to co lu l: asupra d rep turilo r - culturale...”; cît priveşte Tratatul de bază cu U ngaria: "Sper ca guvernele maghiar ş i român (în care am p rieten i a n im a ţi. de resposab ilita te şi ra ţiune) să dezlege nodul în discuţie, astfel în c ît acesta să se transform e într-un colier” etc.1

"drept la replică ”( P rim im 3 ' Prea creştinesc Tanta mea s-a dus cu altul (sic !)

Joi, 30 martie a.c.; "Adevărul de C luj" publică o bulină cu ti tlu l "Statutul mitocanului", semnat de Mircea Olaru Zăinescu, nume care practic nu ne spune nimic dar pe care l-am văzut p rec ip ita t ■ pe paginile'acestui ziar. .

Dat fi in d fa p tu l, că noi subsemnaţii suntem cei vizaţi, considerăm necesar a da un răs­puns, nu că ar f i vorba de "mea

'cu lpa" dar considerăm abso lu t inoportun de a induce in eroare* publicul cititor într-un mod atât de grotesc: Am încerca t să găsim substanţă în acest articol, dar n-âm putut defini nici crom atica, nici regnul, nici specia...ln schimb am descoperit regnul autorului - in ­structor cultural (?!). Fiind originar din spaţiul românesc deilincolo de 1 Prut, pe parcursul mai multor ani

mi-am construit o credinţă că intelectualii de la Cluj sunt cei mai cu prestigiu în ţară, ori autorul sus menţoinat ne demonstretză contra­riul, chiar lipsă de scrupule şi talent. A stfe l, dacă aruncăm o p r iv ire retrospectivă asupra textului, găsim no ţiun i, culpabile şi abso lu t nejustificate ca "Mitocan ", studenţi la teologie etc. Menţionez că ţlin cei doi locatari numai unul.este teolog ia r ce lă la lt m uzician .(ch itdrist p ro fesion ist, ceea ce şi explică caracterul muzicii ce se'aude din apartament.

C aracterul articolului, este uimitor de asemănător cu vechile anonim e com uniste (autorul n-a avut curajul să spună că ne e vecin \ care acum se numesc "pluralism" sau d iversita te (c itiţi "diversionism ") de opinii.

Noi credem, domnule Zăinescu, că . riu vă priveşte absolut în nici un mod (e facem în spaţiul nostru atâta timp cât suntem stăpînii lui de drept. Pe noi nu ne priveşte ce faceţi dumneavoastră. E ca în bancul cu "penetrarea soţiei" şi de dragul, tandreţei, nu numai în scopul procreaţiei cum este scris în program ul, partidu lu i al cărui contemporan aţi fost. Vis-a-vis de acel "drum a l crucii, nu încercaţi să profanaţi, căci-la înălţimea dv. de pitic literar nici nu vede această idee.-E prea mare pentru dv., pigmeu într-ale gazetăriei.-

N e-aţi aruncat o m ănuşi ruptă, - v-am răspuns cinstii. Nu mai primim şi alte boarfe şi vechituri, căci suntem "băieţi subţiri" (...) . ■

Comitetul de Conducere al Societăţii culturale -

. Napoca Romana - :

Nota redacţiei : Mai puţin cu cîteva rînduri, am reprodus, respectînd întru totul ortografia autorilor, "dreptul la replică” (al cărui titlu l-am reprodus, de asemenea, conform înscrisului autorilor) din partea celor învinuiţi de colaboratorul nostru, dL Mircea Olaru Zăinescu, de fap tcă tulbură liniştea locatarilor prin organizarea unor chefuri nocturne, cîntări... laice cu mulţi waţi, certuri ş.a., în apartamentul de pe str. Negoiu nr.4, unde sînt chiriaşi. Agravantă e împrejurarea că învinuiţii sînt studenţi de la teologie (aflăm că unul singur este, ceea ce nu schimbă lucrurile) şi agravantă este replica însăşi, fiindcă: 1. ”Noi subsemnaţii” nu semnează nimic, se ascund îndărătul unui "Comitet de conducere” ; 2. Scuzele pentru tulburarea liniştii vecinilor la ore tîrzii din noapte sînt înlocuite cu atacuri, insulte la adresa ziaristului sau cu...'glume îndoielnice; 3. Pe deplin conformă cu preceptele creştineşti însuşite Ia seminariile teologice este smerita, perfect civica afirm aţie în legătură cu dreptul de a face ce vor în spaţiul pe care-1 deţin, indiferent de disconfortul, de nemulţumirile provocate vecinilor (aproapelui, aşadar); 4. Un text atît de irita t, atît de lipsit de răspundere şi nerecunoaşterea adevărului, atît de bogat tn neglijenţe stilistice şi ortografice cu greu va convinge pe cineva că sus-numita societate va avea un "caracter umanitar-religios”, că va promova creaţiile culturale laice şl religioase ale tinerilor etc.

Vom fi bucuroşi să consemnăm activităţile serioase, de prestigiu ale societăţii. Atunci cînd ele vor avea loc, cînd nu vor servi drept paravan pentru excese... mirene, cum sînt cele relatate de colaboratorul nostru.

Programul televiziunilor prin cobi

Sîmbătă, 15 04 19958.00 - Program pentru tineret9.00 - Seriale - Rete 4 11,15- Seriale-Rete 414.25 - Călătorie pe fundul mării - film, Pro 715.25 - Diverse - Media Pro15.55 - Kinght rider - Rete 417.00-Serial-Rte 418.00 - Revanşa - ep. 27 - serial, Me­dia Pro ' •18.50 - Diverse - Media Pro21.15 -J.F .K .- film, Pro 71.00 - Seltron music land - dedicaţii. Duminică, 16 04 19959.00 - Program pentru tineret10.45 - 5 Continente - documentar,: Canale 511.30 - în compania călătorilor - documentar, Canale 513.10 - Omul dm'Atlantis - film, Pro' 714.15 - Diverse - Media Pro15.20 - Podul peste rîul Kwai - film, Pro 718.25 - Revanşa - ep, 28 .serial, Me­dia Pro19.15 - Diverse - Media Pro21.15 - Cuţitul - film, Pro 723.30 - Expresul infernului - film, Sat 1 'Luni, 17 04 1995*8,00 - Program pentru tineret9.00 - Seriale - Rete 4 vl 1,15 - Seriale - Rete 414.30 - Teletext14.45 - Seriale - Canale 5 şi Rete 417.25 - Agenţia matrimoniali - Show,Rete4 ‘ ...18.05 - Diverse - Media Pro19.00 - Revanşa - ep. 29, serial, Me­dia Pro ; - . '20.10 - Explosiv magazin RTL ' -21.00- Telecinemateca - Romeo şi Julieta,, film, Starfilm “23.00 - Răzbunare mortală - film, Pro70,50 - Cei trei golani - film, Satl : Programul propriu Sîmbătă, 15 04 199514.00 - Preluare - Diverse, Starfilm Duminică, 16 04 199514.00 - Preluare - Diverse, Starfilm Luni, 17 04 199518.00 - Golden Years ep. 4 - preluare Starfilm ■/'19.00 - Ştiri şi Actualităţi - NCN SeltronCanal Antena 1 Buc.Sîmbătă 15 04 1995 -17.00 - Ştiri, Reportaje - ' ■17.10 - O altă viaţă - serial 17,40 -Altfel de lume - serial 1825 - Desene animate18.45 - Din lumea afacerilor '19.00- Ştiri, Reportaje19.10 - Dreptul la replică19.50 - Răzbunătorii - film t,.21.30 - Observator22.30 - Femeia urmărită - film 23,50-Paranoia-film - Duminică 16 04 199517.00 - Ştiri, Reportaje17.05 - The Album Show18.05 - Desene animate18.20 - Agendă culturală 18,35 - Ştiri, Reportaje18,45-Dedicaţii muzicale '

.19,30 - Zdrobeşte şi arde - film 21,30-Observator22.30 - Film 23,55-Film Luni, 17 04 199516.50 - Ştiri, Reportaje ^ ' '17.00 - Top 5 - Radio Romantic .17.30 - Fotbal mondial18.00 - America’s Top Ten.18.30 - Desene animate -18.45 - Agendă culturală19.00 - Ştiri, Reportaje19.10 • Divertisment la Antena 119.50 - Cîiriii războiului - film21.30 -Observator22.30 - Film23.55 - Film

PORTALEXPORT . IMPORT Q.R.U.

15-aprilie 1995 -SÎMBĂTĂ- PORTAL 1 = 183,25 MHz8.15 - BULETIN INFORMATIV8.30 - DESENE ANIMATE - CAR­TOON NETWORK ,10.30 - BULETIN INFORMATIV10.45 - ANTENA 1 -

DIVERTISMENT11.30- FILM - COMISARUL SCALI -CANALE 5 -13.00 - BULETIN INFORMATIV13.15 - ANTENA 1 -TILM15.00 - FILM - NUNTA LUI BETSY. - A.R.D.16.45 - ANTENA 1 - VIDEOTONO­MAT; TELESHOPPING; ,17.30 - FILM - HIGHLANDER - II18.30 - OBSERVATOR - ŞTIRI ANTENA 1 - ’19.45 - BULETIN INFORMATIV20.00 - DOCUMENTAR WORLDNET21.15 - FILM - ŞCOALA DETECTIVILOR - R.T.L. 2 \23.00 - FILM - DIE HARD II - SAT1

. 1,20 - FILM - CASTELE DE NISIP -ANTENA 1PORTAL 2 = 175,25 MHz9.45 - BULETIN INFORMATIV10.00-ANTENA 1 - FILM12.00 - ANTENA 1 - FILM

•13,45 - BULETIN INFORMATIV14.00 - ANTENA 1 DIVERTISMENT; VIDEOTO­NOMAT; TELESHOPPING REPORTAJE; SERIALE;17.00 - BULETIN INFORMATIV 17,15-»ANTENA 1 - FILM y19.15 - ANTENA 1 - DOCUMEN-. TARE; REPORTAJE;20.15 - BULETIN INFORMATIV20.30 - ANTENA 1 - FILM22.30 - ANTENA 1 - FILM 0,30 - ANTENA 1 - FILM16 APRILIE 1995-= DUMINICĂ ="

‘ PORTAL 1 =183,25 M Hz-8.15 - BULETIN INFORMATIV8.30 - ANTENA 1 - DIVERTISMENT

! MATINAL *! 10,45 - DOCUMENTAR - 5 I CONTINENTE - CANALE 5 .! 11,30 - DOCUMENTAR - ÎN

COMPANIA EXPLORATORILOR - CANALE 513.00 - BULETIN INFORMATIV

,13,15 - ANTENA 1 - REPORTAJE,: S E R IA L E ;D IV E R T IS M E N T ,

VIDEOTONOMAT16,00*- BULETIN INFORMATIV16.15 - FILM - ZBOR CU FAMILIA -R T L 2 -17,35 - FILM - MARGARET

. BOURKE WHITE - R.T,L-. 215.15 - OBSERVATOR - ŞTIRI ANTENA 1 ,20.30 - BULETIN INFORMATIV20.45 - - - ANTENA 1 VIDEOTONOMAT -21.30-FILM -ITALIA 1 _23.30 FILM - ciclul "BELLISSIMI” , RT4 • - ' ' ’ • ' • PORTAL 2 =175,25 MIIz= X9.45 - BULETIN INFORMATIV10.00 - ANTENA 1 - FILM12.00 - ANTENA 1 - FILM13.45 - BULETIN INFORMATIV14.00 - ANTENA 1 D I V E R T I S M E N T ; VIDEOTONOMAT,TELESHOPPING REPORTAJE; SERIALE;17.00 - BULETIN INFORMATIV17.15 - ANTENA 1 - FILM19.15 - ANTENA 1 - REPORTAJE, DOCUMENTARE20.15 - BULETIN INFORMATIV20.30 - ANTENA 1 - FILM .22.30 - ANTENA 1 - FILM17 APRILIE 1995-L U N I- PORTAL 1 =183,25 M Hz-7.45 - BULETIN INFORMATIV8.00 - DESENE ANIMATE - CAR- TOON NETWORK9.30 - BULETIN INFORMATIV " >.9.45 - ANTENA 1 - DIVERTISMENT MATINAL10.45 - ANTENA 1 - FILM12.30 - FILM - BÎNTUIŢI DE FANTOME - RTL14.05 - BULETIN INFORMATIV 14,20 - ANTENA 1 - FILM16.05 - FILM - AVENTURILE LUI PIPPI - PR0718.00 - FILM - VÎNĂTORII DE FANTOME-PR0720.00 - BULETIN INFORMATIV20.15 - OBSERVATOR - ŞTIRI ANTENA 121.30 -BULETIN INFORMATIV21.45 - FILM SERIAL - PERLA NEAGRĂ-RT4 - 23,40 -FILM - ciclul "BELLISSIMI”' -RT4 :PORTAL 2 -175,25-9.45 - BULETIN INFORMATIV10.00 - ANTENA 1 -FILM12.00-ANTENA 1 -FILM ^13.45 - BULETIN INFORMATIV14.00 ANTENA 1 - DIVERTISMENT;

t-VIDEOTONOMAT; TELESfel REPORTAJEsSERULfri17.00 - BULETIN INFoW. I 17,15-ANTENA Î - F iu r i19.00 - DOCUMENTAR Wos I 20,30 - ANTENA 1 -DIVERGI MUZICAT “ ‘«« l-l21,00-BULETIN INFORMaI 21,15 - FILM - FAR At®A>| R.T.L. L0,00 - FILM - AMERICAN Sai.- R.T.L. ■

OBS. - SEARA TRADt l SINCRON PE DOUĂ CAn J PARALEL A|

fc1

s a T V C A B L U j

Sîmbătă, 15 aprilie10.00 - Cartoon Network13.10 - Mr.Bean - ARD

14.00-Seriale-RETE414.45 - Teletext15.00-Seriale-RETE 416.00 - Teletext16.20 - Transcanada - 3 Sat16.50 - Teletext17.00 - Femeia misterului18.00 - Întoarcere m patrie - Str 19,30-Teletext13.45 - Asociaţia spionilor.Str21.15 - J.T.K. - PRO 701.00 - Dezvăluirea - PRO 7 Dnminică, 16 aprilie 199510.00 - Cartoon NetWork11.30 -Teletext11.50 - Drum bun, Charlie Broc- SAT 113.10 - Chisum - SAT 115.20 - Podul peste rîul Kwai -Pi18.30 - Juratul - Star Film20.00 - Corbari - Star Film 21 ,T5 - B.L.Stryker - RTL 223.20 - Umbrele trecutului - PR: Luni, 17 aprilie 199511.00 - Teletext12.00 - Robin şi Marian - PRO14.00 - Seriale - RETE414.45 - Teletext15.00-Seriale-RETE 416.00- Serial - PRO Ţ.17.00- Teletext17.10 - Femeia misterului - REÎ18.00 - Cartoon Network19.00 - NCN -magazin19.45 -ţTeletext ../. ...20.10 - Explosiv magazin- RTL 21,15- întf-o ţară îndepărtată- F 00,00 - American Samurai - RT.-TV Cablu*-Plus 'Antena 1 - .Sîmbătă, 15 04.'199513.00 - Teleshopping13.25 - Ştiri, reportaje, interviuri lumea afacerilor13.40 - Desene animate14.10 - Film: Răzbunarea estea15.40 - Teleshopping15.50 - Film: O vară cu'prietene! german *17.30 - Reportaje - Interviuri17.40 - Teleshopping17.45 - Film: Cowboy-ul de oţel19.25 - Desene animate 19,55 - Film: Răzbunătorii21.35 - Film: Moartea loveşte de:;ori ' p23.15 -Film:Jmpotriva .0,55 - Film: Vînătoare de femei Duminică, 16 041995 '13.00 - Divertisment14.00 - Desene animate14.30 - Film artistic: Trei sînt prea15.40 - Teleshopping15.50 - Magazinul de muzică16.50 - Film: La patru ace18.30 - Ştiri, Reportaje, Interviir18.35 - The Album Shpw19.35 - Dedicaţii muzicale20.10 - Film: Zdrobeşte şi arde 21,40.-'Film: Risc maxim23.20 - Film: Sofaua roşie 1 - Film: Roşu ca sîngeie Luni, 17 04 1995 13 - Teleshopping13.15 - Ştiri, Reportaje, Intervinr13.25 - Film: Scrisori de la t; îndrăgostiţi15.05 - American Top Ten15.35 - Desen? animate14.05 - Agendă culturală14.20 - Film: Cîinii războiului16.00 - Film: Sărutul tarantulei17.40 - Teleshopping17.50 - Film: Microbuzul19.30 - Film: Misterele junglei n e ţ21.10 - Film: Levine, îngerul22.50 - Film: Microbuzul

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VERE$

i i

Autorizaţi prin 8.C .nr.120/1891, judacătorla ChjfNapaca, tvnatHculatfl la Oficiul

Ftoglttrulul ComarţuM |jdaţului Dul,■ub rr. J/1E/30B/1B91 din B2.CQ.1891

cod fiscal: 804469

ILIE CÂLIAN (redactor şef);DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIQREANU (redactor şef adjunct);IIPARUL EXECUTAT LA S.C. "Gcorgc Bariţiu"

tel. 193642,193097

» REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactor şef, redactori şefi adjuncţi: 111.032, fax: 192.824; Secretariat de redacţie:, 197.418; Redactori: 197.490 şi 197.507