r Patriarhal Bisericii Ortodoxe Române împlineşte, astăzi, 8 2 de ani De-a lungul timpului, devine, pe rînd, Episcop vicar patriarhal, Episcop alAradului, Ienopolei şi Hălmagiului, Arhiepiscop al'Craiovei şi Mitropolit alOlteniei, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Din 9 noiembrie 1986 devine Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al BOR'.

P.P. Teoctist este deţinătorul a numeroase ordine bisericeşti, precum şi al titlului de Doctor Honoris Causa conferit în 1995, de Universităţile din Bucureşti si Oradea.

Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, îşj va serba, azi la Palatul Patriarhal din Bucureşti, 82 de ani de viaţă...

în jurul prinzului, în Catedrala Patriarhală se va oficia un Te Deum care va fi urmat de o scurtă recepţie la care vor participa reprezentanţi ai Clerului, membri ai Sf. Sinod al BOR, personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti. ; . ._______ : ' v- -

Născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, din judeţul Botoşani, P.P. Teoctist a îmbrăţişat viaţa monahală la mănăstirea Vorona (Botoşani) încă de la vîrstă de 14 ani. între anii 1932-1940, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie a Universităţii Bucureşti. La sfîrşitul facultăţii devine licenţiat în Teologie, specialitatea Liturgică, cu calificativul “Magna cum laudae”. La'25 martie 1945 este hirotonit ieromonah la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

4 4 Aqaula/2ţ RiW vinturilor B+ Polilica/44 .■inJ-cuIturi-!n l̂jin!i;L-54 Omul >/ wcintutut /6+ l ’ublkilti!c/7-I<)♦ Actualilatea/Il♦ Spnri/12♦ Pagina cu tiniri/IJ♦ liconm'm/14♦ F.rcniment/15♦ ritimti oni/lb

r T I T VfW ll

î I j L J | 1 & 1 \ *J r ' | | £ i

L A li iL 3

z ia r independen tANUL VII NR. 1891 ISSN 1220-3203

VINERI 7 FEBRUARIE 1997 ÎS PAGINI 600 LEI

V rem ea va l'i în general închisă, eu cerul mat mult noros. vam bil spre scară. V în t în general slab dm sectorul V. Temperatura n m im a 0-2 f . Meteorolog de servit iu: Pavai C.

Fn p a g in a * 16- a : h a rta p r it in t l s tarea p ro b a b ila a v re m ii, v a la b ila p e n tru a /i .

DOLARUL şi cei peste 6 0 0 0 de lei

M ARIA S A N G E O R Z A N

D e c îtev a luni, dolarul s e to t ap rec iază în raport cu leul şi... v iceyersa. în ultimele zile, la

c a s e le d e sch im b şi la valu tisti, bancnota^ am erican ă a bă tu t to a te recordurile, trecînd nu d e cinci, ci d e ş a s e mii d e lei. Nici B anca N aţională a R om âniei nu s e lasă. A stăzi, cursul de referinţă al dolarului a trecut pragul celor 6000 de lei. -

C a re s în t c o n s e c in ţe le a c e s tu i fenom en / în fa ţa căru ia s e p are c ă ne re sem n ăm , într-un veritabil spirit mioritic? în primul rînd s e „aliniază” preţurile p roduselor d e import, d e la a lim ente şi confecţii, la m edicam ente. Apoi, vin’ la rînd mărfurile in d ig e n e ,; t r a n s p o r tu r i le , s e rv ic ii le d iv e r s e ş.a.m .d . Sistem atic, valurile d e alinieri- m ajorări s în t u rm ate d e m ăsuri „de p ro tec ţie”, c a re a c o p e ră , în cazuri fe r ic i te , c c a . 7 0 -8 0 la s u t ă d in creşterile d e preţuri, concesii obţinute d e la g u v e rn a n ţi d u p ă n e g o c ie r i consis ten te . ’ '

Anul a c e s ta , conform , anticipărilor dlui A lexandru A thanasiu , ministrul' Muncii ş i P ro tec ţie i S o c ia le , vom beneficia d e 10 la’ su tă din produsul intern brut, lucru cu totul nem aiîntîinit în ultimii ani. A ceastă v e s te trebu ia s ă n e bucure , oarecum . Ar urm a s ă uităm d e coşul zilnic al lunilor d e iam ă şi s ă gîndim optimist în perspec tiva u rm ătoarelor luni. Cum nu a g re e z profeţii d in ;ta g m a C a s a n d re i , la s promisiunile în forma lor originară, cu to a te c ă am cam fo s t prăjiţi , c a electori. Iau d e bună afirmaţia c ă ne vom lăfăi în ce le 10 p rocen te’din PIB.

continuare în pagina a 16-a

F u n a r s e t i n e d e s e l i iCine a avut rătxlarc, înainte

de a trage o concluzie, să aştepte explicaţiile Sabinei Funar în privinţa misterioasei sale cereri de retragere du»'., partid, ş-a dovedit înţelept. D upă ce, m iercu ri seara, p re şed in te le P .U .N .R . confirma retragerea soţiei sale din partid, ieri, Sabina Funar a ţin u t . p e rso n a l să-i lăm urească pe z ia r iş ti că lucrurile stau exact pe dos. Ea a explicat pe un ton calm, dar neconvingător, că "retragerea” . ei din partid a însemnat de fapt o capcană întinsă forţelor "diversioniste” din interiorul P.U.N.R. Stratagema Sabinei Funar nu a fost cunoscută nici măcar d e soţul său, care a

Tribunalul a decis,

jucat în faţa ziariştilor rolul în care a fost distribuit de soţie.

După ce a fost acuzat că se lasă prea m ult influenţat de;

‘sugestiile nevestei, iată-1 pe G heorghe Funar participînd, fără voie, lâ o farsă din care imaginea, sa publică iese serios şifonată.

Potrivit afirmaţiilor Sabinei/ retragerea sa, "chipurile”, din P.U.N.R. s-a constituit într-o stratagemă care a urmărit să-i sensibilizeze pe membrii de par- - tid în privinţa unor tentative de încălcare a statutului şi să-i d e - . conspire pe oamenii care, sub m ască anonim atului, lovesc, prin intermediul presei, în preşe­dintele Funar. înaintarea cererii de retragere, joaca de-a v-aţi

ascunselea cu ziariştii, confirma­rea venită din partea soţului, nu- ar fi decît părţi dintr-o piesă în . patru acte menită să dea jo s masca de pe figura unor actori mînaţi de gînduri ascunse.

Şi totuşi, spectatorii sceptici ' au suficiente motive să nu creadă în construcţia scenică a doamnei Funar. Sînt destule indicii eă dînsa, atunci cînd şi-a depus cererea de retragere, nu a avut în g înd un p lan a tît de întortocheat. N u este însă acesta aspectul cel mai înseninat al • ep iso d u lu i dem isie i so ţie i preşedintelui/ indiferent ce a urmărit Sabina Funar, tulburarea produsă de acţiunea sa a adus

C a iu s C H IO R E A Ncontinuare în pagina a 4-a

■ a l

• / ■fc p

| i -

Ioan Pop rămîne consilier municipal din partea USD

U n a d in t r e e ta p e le c o n f l ic tu lu i d e la C lu j "dintre ce le două partide ale U SD - P D şi P S D R - s-a încheiat ie ri la tribunal. C o n te s ta t v e h e m e n t d e c ă tr e l id e r u l P D C lu j , c o n s i l ie ru l Io a n P o p a r e u ş i t s ă î ş i p ă s t r e z e funcţia cu ajutorul justiţiei. P D poate face recu rs în term en de 15 zile.

C u pu ţin tim p în urm ă, d e m o c r a ţ i i c lu je n i au a c ţ io n a t în ju d e c a tă v

C o n s i l iu l m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a p e n tru că a c e s ta d in u rm ă a r f i p rocedat, ilegal în opinia lor, la validarea în funcţia d e c o n s i l i e r lo c a l d in partea U SD a d-lu i Pop, fără acordul PD .

Ioan P op , care este şi p reşedin te aL organizaţie i m un ic ipa le a P S D R , nu c o n s id e ră în c h e ia t conflictul dintre ce le două organizaţii locale ale PD şi PSD R . D .B .

deocam dată, vo m avea apă ca ld ă to t t r e i ore pe z i

Începînd de duminica, cînd temperatura de afară a început să şcadă vertiginos, s-a răcit şi în locuinţe. Regia de termoficare Cluj a considerat ca prioritate distribuirea de agent termic destinat încălzirii, în detrimentul furnizării apei calde menajere. Ca urmare, a fost fixat un program de furnizare a apei calde, de cu bună dimineaţă , între orele 5-8. Pînă la urmă nu avem de ales, aşa că decît degeraţi, mai bine mai puţin curaţi. RAT nu are'nici o vină în diminuarea “confortului” abonaţilor. C om bustib ilu l necesar (gazul m etan) exploatării instalaţiilor termice are o presiune foarte mică.■. “în condiţiile în care nu avem presiune la gaz, programul de apă caldâ menajeră va rămîne acelaşi. Pentru a asigura un program normal de apă caldă, presiunea gazului în centrale ar^trebui să fie 1,5 atmosfere

(presiune ideală), iar minimul, de 1,2 atm. în iarna aceasta nu, am' avut n ic i 'în tr-o zi presiunea optimă la gaz. Totuşi trebuie să ne bucurăm că o avem şi aşa”, ne-a declarat dl Munteanu, director de producţie al RAT Cluj. Pentru ziua de miercuri presiunea a fost situată în jurul Valorii de 0,8 atm. în aceste condiţii presiunea în centralele termice a scăzut la 0,5 şi chiar 0,01 atm (limită la care menţinerea, centralelor în funcţiune devine un pericol). Doar între orele 6 şi 8, presiunea de intrare în municipiu a fost de o atmosferă. Conducerea regiei a -fo st informată de către Romgaz Regionala Cluj că presiunea la gaz va rămîne aceeaşi şi în zilele următoare. Pînă în prezent, nici o centrală nu a fost oprită. Neajunsurile cele mai pronunţate le au centralele din centru si cele din cartierul Grigorescu.

L. P U R D E A

In sprijinul cititorilor fideli ai ziarului”ADE VĂR UL DE CL UJ”

onouareteadedifuzare..........prmmagazmele

SC ALIMENTARA TRADING SARODICA, ADINA, BUCURA, IMARA, ALINA,

VIORICA, O ANA,- MERCUR, FELEACUL, DOINA, STUDIO, ALBINA, RALUCA, FLORINA, MINERVA, ANDREEA, SIRENA, SABINA, COMPLEX OBSERVATOR, CRINA, COMPLEX DORA, MIORIŢA, COMPLEX SOMEŞ-BIG, LIANA, ADELA, LUMINIŢA.

V i z i t a ţ i ADEVĂRULşi cumpăraţi * de Cluj jtbtFbtdqpeaadmt

Faraim m enad& inlm stitie!în po fid a alarm ei

p rovocată de o parte a presei centrale care făcea referiri la “paralizarea” tribunalelor, ieri, la cele trei instituţii de judecată de la Cluj (Judecătoria Cluj- N apoca , T rib u n a lu l ju d e ţe a n şi C urtea de Apel) s-a lucrat în mod obişnuit. N ici vorbă de grevă! De altfel, cu o zi în a in te , p re şed in te le Tribunalului Cluj, Ionică Pop, s-a “delimitat” public de acţiunea colegilor din C ap ita lă , deşi adm itea justeţea revendicărilor” . -

Comentînd mişcarea de p ro te s t a c o n fra ţilo r b u cu reş ten i, do

judecător Ioan Georgiu, v i c e p r e ş e d i n t e l e T rib u n a lu lu i C lu j, a precizat, jo i dimineaţa, că

- ,\1

d e g e a b a cei de la B ucureşti au substitu it te rm en u l “g revă” cu sin tagm a “m işcare de protest” ,în fond aceasta^ este unul şi acelaşi lu c ru / Ideea grevei, în opinia dlui G eorgiu, putea să vină d o a r de la “m itic i” , apelativ dat bucureştenilor.

ap rec ie rileBIBLIOTECA

CENTRALĂ UNIV < - m i - N A P O C A

v i c e p r e ş e d i n t e l u i IT rib u n a lu lu i ju d e ţe a n |Cluj, judecătorii nu trebuie |să se preteze la astfel de , jreac ţii, m odalita tea de îprotest prin grevă fiind Im ai m ult de dom eniu l Im in e rilo r, şi. nu a |ju s tiţia rilo r. D acă în tr- ■adevăr se doreşte să se .obţină ceva, aceasta se •poate face prin adoptarea Ilegii funcţionarului public, |în care s în t in c lu ş i ş i ■judecătorii, procurorii ş.a., .toţi salariaţii Ministerului *Justiţiei. Divergenţele ar Itrebui să fie soluţionate | implicînd doar cele două ■fo ru ri: L eg is la tiv u l şi ■Executivul. L .P . ^

ADEVARULd e C iu l AGENDA vineri, 7 februarie 1997

.©

• Azi: Calendarul ortodox'. Sf. Partenie, Episcopul Damascului; Cuv. Luca; Calendarul greco-catolic: Ss. Partcniu, cp. (s. IV); Luca din Stiriu 1 Greciei, cuv. (+ 953); Calendarul romano-catolic:

Ss.Richard, rege şi Apolinar, m.• Mîine: Calendarul ortodox:

Sf. Mare Mc.Teodor Stratilat; Sf. Prooroc Zaharia; Calendarul greco-catolic: Ss. Teodor Stratilatul, m. (s.IV); Zaharia, pf. (530 î.Cr.); Calendarul romano-catolic: S f.Ie ron im Ktniliani, pr.

li felicitam pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sui.

a PRHFHCIURA,C0NSIL1UL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLU.l-NAl’OCA: 19-60-30• PRIMĂRIADEJ: 21-17-90 -• PRIMĂRIA TURDA:31-31-60 >• PRIMĂRI ACÎMPIA TURZII: 36-80-01

PRIMĂRIAHU£DIN:25-154S PRIMĂRIA GHERLA:24-19-26 POUHACLUJ-NÂPOCA; 955 si 43-27-27- ■-/ . -~

• POUTIAFEROVIARÂ.CLUJ-NAPOCA: 1349,76

• P0UHADEI:21-21-21 .• POLITIA TURDA: 31-21-21 ‘ ,• POU'ilA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 .

POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POUTIA GHERLA: 24-14-14 ,

POMPIERII: 981 -.-• PROTECHÂ CIVILĂ- 982 -

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, int 158 , - ' -

• SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91 . :: :. INTERNATIONAL:971 .

• INTERURBAN: 991 :i INFORMAŢII:931 ‘ ; •-. ""> DERANJAMENTE: 92 f :o '» ORA EXACTĂ: 958 i REGIA AUTONOMĂ DE ' - . ; ,

TERMOFICARE; DISPECERAT: 19-87-48' i SCMONIENAYSA . - DISPECERAT:41-51-71 " >

i fiEQĂ AUTONOMĂDE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-G2 .S.C. "S AI J’REST" S A DISPECERAT: 19-55-22 '■ ■ >. ' :

.COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS- PORTREZIDUURI: 11-10-12 int 132 SCPRIVAL: 1743-86 - - DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE: 1NIERVENI1I GAZE 928; DISPECERAT 433424 - \REGISTRUL AUTO ROMÂN:. :Şef reprezentanţă: 43 -38-10 .. ■Infctmaţii; 43-38-11 I laîâ inspccţii: 43-38-08. : . -

® t r .4n ş p o r i I g ;f .r .

PLECĂ RI D IN . C LU J-N A PO C A

printipalile direcţii ' ’

trenuri accderatej rapide ţji intcrcity •BAIA MARE,SA'IU MARE (prin Dej): 14,57 ,

•BISTRIŢA'! 15,37 •BRAŞOV: 1,48.•BUCUREŞTI (piin Sighişoara): - 4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Oll): 11,48 ..

•BUDAPESTA 0^0; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău); 11,40

•IA ŞI 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 ■"V •SATU MARE: 4,08; 14,57 , •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢ1EL 5,55 V •TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,46;

(prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNAŢIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

A G E N T » UE V O IA J CFR . •INFORMAŢII: 13-20-01 (intere) -

19-24-75 (internaţional) ^

T A K O M : lum -M iicn ]{iic.-> C luj C luj -> Hnc,7.55 ' 8,55 9,25 10,2516.55 17,55 18,15 19,15 11,30 1230 12,50 15,00* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet; români - 100.000 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

— DAC AIK: lutn-\inert Buc. ( inj < lnj -> Buc.6,40 8,40 9,05 10,05 18,15 20,15 20,40 21,40 Cursa este comasată cu Oradea.Preţ bilet: români - 145.000 lei i— străini - 65 dolari.

Str.Gheorghc l)oja nr.l l TELEFOANE: 19-78-06;

: TEL/FAX: 19-32-21.

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napocp - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi* miercuri, vineri si sîmbătâ Ia ora 11,00.

INFORMAŢII A u to g a ra I : 14-24-26 •

■ A u to g a ra I I : 43-52-78

POLICLINICA FĂRA PLATĂ

"FAMII.IA SFÎNTĂ"3 - 7 februarie

M edicină generală . Dr. M.Suciu3 (14-16), dr. G. Răfan 5 (12,14), dr. ('..Popa 6 (12-14), dr. S.Loga 7 (14- 16), dr'L.Barbaalbă 5, 7 (10-12), dr. L.Rasa 3 (16-17), dr. D .Stânescu 6 (14-16), dr. D.Mălai 7 (16-18), dr.: A.Beldean 6 (14-16), dr. I.Boilă 3,4, 6, 7.(10-12); In terne. Dr.F;Gherman 5 (10^12), 3 (15,30-17), dr.I.Paţiu 5 (15-17), dr, A .lancu 4 {l 1-12), dr.Gh.Uza 3 (13-15), dr: Cs.Szakacs 5 (1 4 -1 6 ),’ dr. C .V Iad 5 (14-16), dr.D.Pîrv 3 (15-16); R eum atologie. Dr. F. Bayrakdar 5 ,7 (14-16), dr. LAlb4 (12-14), dr. C.Z.otla 7 (13 -15 ); G inecologie. Dr. C.Fodor 4, 6 (10-

-12); C hirurg ie. Dr.C,Cosma4,6(10- 12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 4 (13-15), d r . . M .F ritca 4 (14-16), dr. M .B ayrakdar 7 (1 4 -1 6 )E c o g ra f . Dr.M.Călin 7 (10-12); Dermatologie. Dr. II,R adu 6 (12-14); P s ih ia tr ie . Dr.CŞtcfan 6 (14-16); A lergologie. D r.I.Itu 3 (12,30-14); O rto p e d ie . D r.Z .Popa 3 (11-12); O .R .L . Dr. C.Rădulcscu 3 {12-14), dr.I.Mihali-7 (12-14); P s iho log . Psih. L.Boilă 4 (15-17).

Programarea bolnavilor de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16- 78-22 sau Ia sediul policlinicii, aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap.12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian B laga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta; 8-13,30;duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan- cel Mare nr.I), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; v ineri: 9-17,45; sîm băfa şi duminica - închis, SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.I), ORAR: luni-joi: 9- 19,45; v ineri: 9-17,45; sîm băta şi duminica - închis. FILIALE^(Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: Juni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis.

-S A L A DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceami nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătâ: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - înch is . CENTRUL' DEDOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORM AŢII ' COMUNITARE LOC ALE (S tr r Kogălniceanu nr.7) ORAR; luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum inica: - închis. ' FILIALA ECONOMICOJURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; m arţi, jo i: 13-19,45;^vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

B iblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 r 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis ̂ ^ ~

■ B iblioteca v Germană (strada .Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 12-16; vineri - 10^16, sîmbătă-duminică - închis.■ B ib lio teca-A m ericană (strada

Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni - vineri 12 -16 ■. :■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, mifercuri: 14-- 19; m arţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi

, ddminică:,închis- — '■ Biblioteca "Heltai" (strada ClinicilQr

18). Orar: zilnic 10 r 18; sîmbătă: 9 ^ 13; duminică: închis ; - ^■ Biblioteca Cubului Studenţesc Creştin

(strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 1 8 - 19; jo i 19" 20.■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural German

"H erm ann O berth” , (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ B iblioteca "V aleriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtă^ 8-13, duminică: închis. " ■

_ ■ Biblioteca Soros Q uj (str. Ţebei nrA 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. . -■ c B iblio teca C reştina ^Biblog”

(str.Clînicilor nr.28). Orar: luni (3-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Arta (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni si mar(i: închis •• : ■*- - -

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22).-Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis . .■ Muzeul N aţional de Is to rie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviclu 2), Z ibic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni.- vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminica: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi majţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

RADIO CLUJVineri, 7 februarie

6,00 Bună dim ineaţa (vă spune astăzi: .Cristina Pânzaru). 8,00- Emisiunea în limba maghiară.- 10,00 Radiocircuit: Em isiunea D epartam entului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor,' Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş; Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, dc la Cluj, prezintă Dm Banciu. 11,00 Buletin dc şliri. 11,05 Salonul artelor, rcdactor: Ana Marius. 11,30 Caleidoscop' muzical, rcdactor M arius Mcrca. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia dc vineri: moderator Cristian 7,oicaş. 1^,00 Radiojurnal

Bucureşti. 13,15 M icrofonul ascultătorului. Dumneavoastră în trebaţi la 064/420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri. '16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Anca Băltan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Traian .Bradea. 19,20 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Top 20+1: Topul Muzicii Uşoare, rcdactor Marius Merca. 21,50 Buletin dc ştiri. 21,58 fnehiderea programului.

Vineri, 7 februarie Contact ştiri: 5,30-

23,30 (din or<*!n orri’ ’H TnC T e x c e p ţ i a l 8 ; 3 0 ).

Buletinul de ştiri ,j/ rubrica "Actualitatea "R.B.C. World

Service la ora 18,00. 5,00-8,00 B ună 'd im ineaţa , România! ("A ctualita tea* , Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valu tar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale,„Contact trafic, A nunţuri u tilitare , Agenda cu ltu rală , Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră).. 11,00-19.00 Contact FM (Muzică non- stop, Inform aţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Scara la C luj-Napoca (program m uzical, d ivertism ent, informaţii). 22,00-24,00 Music By Requcst. 24,00-2,00 Răspunsuri la scrisori 2,00-5.00 Full Contact. D ialog nocturn cu ascultătorii pe teme alese dc aceştia..

Vineri, 7 februarie ■' .P rogram ul 1: TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Serial: Santa Barbara (r); fi 10,50 Limbi străine: spaniolă;111.20 Fermecătorul nai; 11,45 ■; Serial: Andrea Celeste (r); 12,35 1001 audiţii; 13,20 TVR Iaşi şi Cluj-Napoca;. 15,00 Tenis- Cupa Davis; 16,35 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria; 18,30 V i a ţ a parlam entară;19,00 Serial:Din- nou, în vestul sălbatic;19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Jurnal; 20,35 Ediţie specială; 20,50 Tezaur folcloric; 21,40 Film: Deturnarea : zborului 285; 22,55 Vivo rock night; 23,30 Jurnal; 23,45 M TV.; Euro Top 20; 0,45 Film: Ultimele zile ale lui Frank si Jesse James (SUA 1986).

Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Iaşi; 9,i0 Muzica pretutindeni;! 0,05 Mozaic-satelit; 11,15 Punct dc întîlnire; 11,35 Desene animate; 12,00 TVR Iaşi

& Cluj-Napoca & Timişoara;13.30 Limbi străine: spaniolă (r);14.00 Cafeneaua artelor; 15,20 Convieţuiri; 16,10 Serial: Top Model; 17,05 Bursa invenţiilor; 17,40 Oameni care au fost18,10 Serial: Andrea Celeste;19.00 C oncertul Filarm onicii „George Enescu”; 21,00 TVM. Mesager; 21,25 Căsuţa cu poveşti;21.30 Hyperion. Revistă literară

în imagini; 22,30 Robingo 2; 23,10 Serial: Santa Barbara ; 23,55 Din viaţa rromilor. Tradiţie şi actualitate; 0,25 Bucuriile muzicii.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial: Grace (r); 10,30 Serial: M.A.S.R (r); 11,00 Film: Kissing Place (SUA 1990); 12,55 Ştiril&-Pro Tv; 13,00 Film: Nea Mărin miliardar (România 1979);

15.00 Serial: Verdict: crimă !;16.00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire; 17,30 Serial:. Grace;! 8,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Rătăciţi în tranziţie; 19,00 Ştii şi cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Dosarele X;21.00 Film; Hangar 18; 23,00 Serial: La limita imposibilului; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la

; minut;sportive; 0 ,3f Serial: Zona crepusculară; 1,00 Film: Trouble with Harry (SUA

1955); 4,10 Baschet NBA; 6,00 Serialr Dosarele X (r). '

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea- pentru schimbările intervenite Jn programele posturilor de televiziune. V

A

Programul televiziunilor prin cablu

PO R TALEXPORT - IMPORT S.R.L.

PROGRAMUL 7 CANALULUI PROPRIU

Vineri, 7 februarie7,45 Buletin informativ; 8,00

Concert simfonic (r)- 2 max;8.30 Muzică populară (r)- 2 'rnax; 8,45 Hopgarten: un oraş german în Slovacia (r)--2 max;9.15 Buletin informativ; 9,25 Bulevard Germania (r)- 2 max; 10,05-Ţesînd pentru Germania (r)- 2 max; 10,35 B uletin informativ; 10,45 Acolo unde teutonii i-au înfrînt pc romani (r)- 2 max;. 11,15 Biografia lui Rosenthal (r)- 2 max; 11,45 Videoclipuri (r)- 2 max; 12,15 Buletin inform ativ; 13,30 Buletin inform ativ; 14,00 Concert simofnic - 2 max; .14,30 Muzică populară - 2 max; 15,00 Buletin informativ; 15,15 Viata pc un vas de croazieră - 2 max; 15,45 Dragi copii ! - 2 max;16.15 Bulevard Germania - 2 max; 17,05 Buletin informativ; 17,10 Cristoph Wgluck - 2 max;17.30 Cariera lui M ichael Jackson.- 2 max; 18,30 Buleti n informativ; 18,45 Videoclipuri - 2 max; 19,45 Hermafrodiţii - 2 max; 20,15 H.E.A.T. - 2 max;21.15 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Vineri, 7 februarie9,15 Trei destine - serial(r);

10,00 M atinal NCN; 10,15 Ancheta socială; 10,40 Şantajul- film (r); 17,15 Din atelierele pictorilor; 17,30 Paris „lumini”- reportaj; 18,00 Am întrebat pentru dvs. ; -18,10 Dedicaţii muzicale; 18,30 Introspectiva bvitanică; 19;00 Ştiri NCN; 19,10 O pinia zilei; 19,15 Agenda m edicală; 19,30 Reportajul emisiunii; 19,45 Coinorile'lumii - reportaj; 19,55 Desene animate; 20,20 Cel mai dur om din lume - fibn; 21,55 Ştiri; 22,00 Big top 40; 22,30 Bani însîngeraţi - film.

5 ^

D fereastră deschisă spre lume!

Vineri, 7 februarie •Canalul Or ion & Adult

Channel j 5.00 | D eschiderea

, programului; 5.05 Videotext; 17,20 Film; 18,55 Film; 20,45 Film; 22,20 Film; ; 0,00 Fanteziile .flopţii;, 4,00 închiderea programului, -

Canalul .Travel &. Discovery, Channel

8,55. D eschidereaprogram ului; 9,00 Program T ravel (r); 1 ţ , 00 Program Discover\'(r); 13,00 Videotext; 15,00 Program [Travel; 19,00 Program D isc’pvery; 23,00 V ideotext; 0;00 Program Discovery (r); 12,00 Program Travel; 4 '00 înch iderea programului. :

7 - 1 3 FEBRUARIE- * Republica:

- Space Jam - M eciul secolului - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20)'

* Victoria:' - Risc maxim ̂ SUA (1 1 ; J3 ; 15; 17; 19);

* A rta - în căutarca lui, Richard - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19)

* Mărăşti:- sala A: Sevcn - SUA

(12,45; 15,00; 17,15; 19,30);- sala B : Cocoşatul de la

Notre Dame - SUA ( 13,30; 15,30; 17,30) -

* Favorit:- Dragonul dc aur - SUA (11;

13; 15; ,17; 19).

TURDA* Fox - Martorul incomod -

SUA - premieră* Tinerelului - între lege

şi destin - India

DEJ* Arta - Răscumpărarea -

SUA - premieră- Sabia magică - SUA -

premieră

GHERLA* Pacea - îngerii păzitori -.

Franţa - premieră ,- Armata celor 12 maimuţe

.- SUA- Tăcerea pieilor - SUA -

premieră

FARMACIIF A R M A C I I D E S E R ­

V IC IU : s îm b ă tă , 8 fe b ru a rie :F arm acia n r .4 ’H edera”, str. G h. D o ja n r. 3 2 , telefon 13-00-77, o ra r 8 -20 , Farm acia nr. 1, P -ţa U nirii nr. 3 7 , telefon 19-46-06, o r a r 8 -1 4 ; F a rm a c ia 'n r . 2 7 "M ercu r” , A leea Detunata n r. 1, te le fo n 1 4 -5 1 -3 7 , o rar 8 -1 3 , F arm ac ia nr! 5 t C a r t M ănăştur C om plex U n ion , telefon 16-56- 15, o ra r 8 -1 3 ,'Farm acia ”Z ea” , P -ţa Urtirii nr. 2 7 , telefon 19-75- 96 , o ra r 9 -J 5 ,, Farm acia n r . 5 "C lem atis” , P -ţâ Unirii nr. IO, te le fo n 1 9 -1 3 -6 3 , o rar 8 -2 0 , F arm acia "C erta” , str. C lăbuce t nr. 5 (M ănăştu r), telefon 16^47- 3 7 , o r a r - 8 -1 4 , F a rm a c ia ”T « r a f a lm ” , Bd.. 21 D ecem brie nr. 4 , o ra r 9-14 ; d u m in ică , 9 f e b r u a r i e : F a rm a c ia n r : 4 ”1 Iedera” , str. Gh.Doja n r. 3 2 , te le fo n 1 3 -0 0 -7 7 , o ra r 8 - 2 0 , F arm ac ia nr. 1, P -ţa Unirii n r. 3 7 , te le fo n 1 9 -4 6 -0 6 , o rar 8 - 1 4 , F arm acia nr. 5 "Clematis” , P - ţa U nirii nr. 10 ; telefon 19 -13 -63 , o ra r 8-20.

F A R M A C II C U S E R V IC IU P E R M A N E N T : . F a r m a c ia "C o ra fa rm ”” , str. Ion M eşter n r . 4 , te lefon 17-51-05.

G A R D A 1)K N O A P T K : 'F arm acia nr. 4 ”?!Hedera”” , s tr . G h. Doj;i n r. '3 2 , telefon 1 3 -0 0 - •77, o ra r 20-8 .

; POLICLINICA INTERSERVISANUr. l’ascaly nr.S, cart. G heorgheniINTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • - ECOGRAFIE'ALERGOI.OGIE.»

DERMATOLOGIE • CHIRURGIE •■ ORTOPEDIE • O.R.Iai • -

OmLMOLOGlK • GINECOLOGIE*ONCOLOGIE -PEDIATRIE «UROLOGIE

. ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

■ ■ -"i LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie- Parastilologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Teit- F.iaminări citologice pentru depistam cancerulniTle cot uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminina ţi masculisă) Z IL N IC , in c lu s iv DUM INICA

o r e le 7 - 2 1 .M edie de gardă: orele 2 1 - 7Rezervare, consultaţii

la teL 41.41.63. J

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

C alea M oţilo r 1 0 6 . a p .5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>pro te tică (ceramică)> chirurgie (rezecţii, împlânte]

Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 P entru studenţi, pensionari / şom eri, reducere 20% . \ f f

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGABU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

. S tr. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

Tei.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

| ( 3 ) vineri, 7 februarie *1997 ROZA VÎNTUR1LORA D E V A R U Le f l e C l u j

v.

REFORMA APARARII îi\ NOILE DEMOCRAŢII*Toate statele din Europa sînt

confruntate cu probleme care decurg din restructu râre , reform ă şi reducerea forţelor lor armate, dar nicăieri acest lucru nu este mai acul

-*n îA ţările Europei centrale şi de

Este vorba de o.problemă mult mai complexă şi. mult mai dificil de rezolvat decît s-a crezut atunci cînd a fost iniţiat procesul de transformare în urmă. cu cinci sau. şase "ani. In prezent s-a înţeles doar faptul că aceste societăţi, inclusiv societatea rusă, care trec de Ia o economie de comandă Ia economie de piaţă şi un sistem democratic, vor trebui să reformeze din temelii întregul lor cadru de apărare şi securita te naţională.

Statele membre ale NATO au avut tendinţa de a se concentra asupra unui sin g u r elem en t al acestei transformări- stabilirea unui control democratic asupra p o litic ii de apărare. în plus, ele încep să înţeleagă că modul lor de a crea forţe armate efective în interiorul unei democraţii şi econom ii de p ia ţă nu oferă întotdeauna un model corespunzător pentru ţările central şi est-europene.

’ ' ' "iî - (AFP) I

Slobodan Miloşevici a cedat: opoziţia rămîne mobilizată, iar comunitatea internaţională - sceptică

D upă 77 di 71 Ic dc cri7a. preşedintele sîrb Skih.klan MiUevici a calat la 4 februarie în lata presiunii străzii si a comunităţii Internationale. Jar opoziţia rainînc mobilizată in continuare Aecsi revimncnl. carc a K'M primit favorabil, dar pe alocuri si ea scepticism din partea comunităţii irtemaţionale, a intervenit ea urmare a unei puternice comiamnan a Serbiei în străinătate dupâ ecle doua zile de violenţe pohtiencşti. criticate dc Washington, d.ir şi dc Moscova, cca mai fi (ie IA aliata a lielpradu lui. într-o scrisoare adresată premierului sirb Mirko Marianovici. .Vlilusevici a cerut guvernului .sâ supună parlamentului “un pmicct de lege special, proclamînd drept definitive" rezultatele alegerilor municipale ‘In cimforinitale eu concluziile misiunii OSC'L’". Accst proiect de ic « va ii prezentat parlamentului “probabil l i j ti.bru.ine”, a indicai Mananovici.

O misiune a Oreani/atiei pentru Sccuntate si Cooperare în ltiropa. condusa de ti'stul premier spaniol lelipc Gonzales. a constatat la 27 decembrie ca opoziţia a ohiinut vutona în 14 oraşe din Serbia, pnntre carc şi la Belgrad. Pinii în pre/ent doar în şase dintre aceste oraşe succesul electoral al opivuict nu a fr.st contestat de putere Milosevici recunoaşte în scrisoare ea aceasta cn7a declanşată de anularea victomlor opo7iiiei a adus “un enonn preiudieiu Um". cl apreciind că interesul statului “depăşeşte cu mult" pc cel al cîtorva filiale municipale ale partidului siu. “I'.ste timpul ca aceasta problemă să fio rezolvata rapul in cadrul celor maiînalţe instituţii ale republicii!.guvernului şi parlamentului'', a estimat cl Opoziţia a primit cu rezervi deci/ia preşedintelui. “Acum on niciodată este momentul sa Ile

' recunoscute re/uitatele alegenlor din17 noiembrie şi sa se iniţieze un dialog" privind accesul opoziţiei la

■ mass-media şi pentru a stabili responsabilităţile în această cri/a. a declarat Vuk I)r.i|kovici, preşedintele Miscam Reînnoirii din Serbia (SI'Oi. 11a prcci/at că de MiUcvici depinde (Iacă lupta politica va ti democratici “sau va continua pe străzi”

Fapt este că o strategie naţională de tran sfo rm are a in s ti tu ţiilo r naţionale de'apărare trebuie, să fie exclusiv o strategie naţională. Nici o agenţie, persoană sau instituţie din exterior nu poaţe oferi un răspuns, în orice societate factorii care, într-o perioadă lungă de timj>, în m od normal vor modela dimensiunea şi vor m odifica forţele arm ate sînt istoria internă, plus o cultură istorică naţională. O armată reflectă societatea căreia îi aparţine şi este mult mai modelată de această societate decît de o ameninţare potenţială. Numai x sub am en in ţa rea cu adev ăra t iminentă a unui război o armată,se

, poate adapta pentru a face faţă acestei provocări. Dar, timp de 40 de ani, organizaţiile m ilitare sovietice şi Pactul de la Varşovia nu au reflectat propriul lor cadru naţional istoric şi cultural, ci un sistem determinat din punct de vedere ideologic care a m en ţin u t ţările socia liste în tr-o permanentă stare de şemimobilizare. Sub raport militar, acesta a fost fără îndoială un sistem 'mai eficient, dar a . co n ţr ib u it - la , d is tru g e rea

econom iilo r n a ţio n a le a ţărilor- socialiste. ' -_ Această situaţie artificială a fost în prezent înlăturată, dar a lăsat o sarcină dificilă de realiniere. Armata trebuie să se obişnuiască cu ideea că întreaga ei bază de operaţii şi chiar ex isten ţa ei , s-au ~ . schim bat fundam ental. în acelaşi tim p, societatea trebuie să înţeleagă că trebuie să edifice şi să întreţină un nou gen de armată. După părerea mea, nici o ţară posteomunistă nu a realizat în to ta lita te un grftd satisfăcător de control democratic şi bune rek ţii între guvernul civil şi armată. In toate cazurile, pe măsură ce societăţile se transformă, armatele lor rămîn în urmă. în plus, în multe ţări accst .decalaj devine mai mare.

Atunci cînd discutăm despre un “con tro l dem ocratic” , în treaga problemă de care ne ocupăm este, în rea lita te , “ transform area u n o r in s titu ţii de apărare în statele posteomuniste”. Aceasta poate fi d iv iza tă în tre i dom enii foarte distincte, deşi interconectate: un

. contro l dem ocratic care include conducerea de că tre g uvern a activităţii militare şi controlul de către parlament atît al guvernului, cît şi al armatei; relaţiile civili-armată, care includ relaţiile armată-guvem, precum şi relaţiile aimată-societate; reform a apărării, carc im p lică

Restructurarea forţelor amiate astfel îne ît ele să reflecte necesita tea apărării unui stat independen t, precum şi o rcorientare a psihologiei militare corespunzător exigenţelor acţiunii într-o democraţie. A c e s t, ultim factor este foarte important şi adeseori trecut cu vederea. Există un punct de vedere militar comun în Europa centrală şi de est: cu cît o ţară devine mai democratică, cu atît m ai pu ţin respcct există pen tru armată. Acest lucru este desigur, foarte greşit. O democraţie are nevoie de o arm ată com peten tă , b in e susţinută de populaţie. Este însă uşor dc remarcat cum s-a afirmat accastă atitudine în rîndul armatelor Europei centrale şi de est care au suferit reduceri nestructurate în domeniul apărării în locu l unei refo rm e planificate.

(Va urma)

•(A rtic o l d e C h ris .D o n n e ly , consilier spec ia l a l N A T O p entru p ro b le m e central şi e s t-eu ro p e n e)

(AFP, Reuter)

In Mesajul la Starea Uniunii Clinton adresează Americil “un apel la acţiune”

P reşed in te le am erican , B ill Clinton, şi-a prezentat la 4 februarie programul de'guvem are pentru c e l , do-al doilea mandat, care abordeazăo sferă largă de probleme mergînd de la extinderea NATO şi pînă la lansarea unei “cruciade naţionale” pentru îmbunătăţirea învăţămintului în Statele Unite. >

“Nu ne confruntăm cu nici un pericol iminent, dar avem totuşi un >, duşm an şi acesta este lipsa, de ac ţiu n e ’?, a afirm a t C lin to n în Mesajul la Starea Uniunii rostit în fa ţa c e lo r 'd o u a cam ere .a le Congresului. Programul, care nu conţine nici un element nou faţă de

■ prom isiunile făcute în cam pania electorală de anul trecut, a fost prezentat de Clinton drept “un apel la acţiune m enită să pregătească America pentru secolul al XXI-lea”.

- în p lan d ip lom atic , căru ia îi acordă o m ai mare atenţie decît cu patru ani în urmă, Clinton a afirmat că “principala sa m isiune”, este aceea de a “contribui Ia edificarea unei Europe unite şi democratice”, deschizM d pînă la 1999 porţile

NATO pentru a permite intrarea ţărilor din fostul bloc sovietic şi stabilind “un parteneriat stabil” cu “o R usie dem ocratică” . E l a reafirmat cele două axe'stabilite de administraţia sa în această privinţă: de a anunţa extinderea NATO la reuniunea la n iv e l în a l t de la Madrid, de la 8 şi 9 iulie, şi de a convinge Rusia să semneze o Cartă de securitate cu Alianţa atlantică.

Şeful administraţiei americane a con firm a t . că, în ‘ po fida num eroaselor dezacorduri dintre •Statele Unite şi China, va efectua o v izită oficială la B eijing şi că , preşedintele chinez, Jiang Zemin, va veni la rîndul său la Washington, pentru că izolarea Chinei nu âr fi în avantajul Americii. . ^ ^

D e asemenea, el şi-a reînnoit apelul adresat Senatului de.a ratifica p înă la s f îrş itu l lu n ii ap rilie Convenţia privind armele chimice, care interzice producerea şi utilizarea acestora, şi a solicitat Congresului L un mandat pentru a încheia noi acorduri de liber schimb/cu ţările din America Latină si din Asia.

Clinton a cerut Congresului, să autorizeze achitarea contribuţiilor restante ale Statelor U nite către Naţiunile Unite estimate la peste un miliard dc dolari. ~

Rolul SUA pe plan internaţional nu trebuie să fie de cel de “jandarm al lumii”, dar preşedintele a avertizat v în acelaşi timp împotriva tendinţelor izolaţioniste.

Proiectul de buget pentru anul fiscal 1998, a anunţat el, p revede .. alocarea a 51 de miliarde de dolari în v ă ţăm in tu lu i şi p reg ă tir ii p ro fesio n a le şi reducerea impozitelor pentru a ajuta familiile ' să facă faţă costurilor extrem de mari ale învăţămintului superior. Decizia finală însă aparţine Congresului, iar negocierile privind acest proiect se anunţă extrem de dure. “Cruciada naţională” pentru sporirea nivelului dc pregătire, anunţată de Clinton, va îm brăca form a u n o î tes te obligatorii la citire pentru elevii de opt ani şi la matematică pentru elevii de 13 ani, care vor trebui organizate de către toate cele 50 de state federale.

Germania se opune participării Italiei şi Spaniei( t In primul vai” al U.M.E.

Bonnul nu doreşte ca Italia sau S pania să fie in c lu se de la înccput în U niunea M onetară Europeană (U M E), deoarece participarea lor va face şi mai dificilă încercarea guvernului de a-i conv inge pe germ an i să renunţe la marcă. Deşi Spania a înregistrat un progres mai mare decît Italia în vederea calificării, cele două ţări v o r în tîm pina accleaşi greutăţi în a demonstra că po t susţine convergenţa pe care au atins-o, iar Germania s-a aflat în fruntea celor care au

i subliniat necesitatea sustenabili- tăţii, explică economiştii. Este o p ro b lem ă p o litic ă d e lica tă , deoarece Italiei, ca m em bru fondator al UE, îi va fi greu să accepte o ammâre a includerii sale în UME în cazul în care

Spania se va număra printre primele state care vor adera la data intrării în vigoare a UM E, progra-m ată pen tru 1999. Pe de altă parte, aceasta um breşte perspective le Spaniei.. Cu toate insistenţele S.paniei de a argumenta prin cifre progresele sale în vederea participării la UME, G erm ania este co n ştien tă că milioane'de alegători germani care şi-au petrecut vacanţele în Spania- în ultimii ani se simt păgubiţi de" de\alorizarea continuă a monedei spaniole. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Italia. Sondajele de opinie arată că majoritatea germanilor nu sînt dispuşi să renunţe la marca lor verifica tă pen tru o m onedă necunoscută precum Euro. Potrivit unui sondaj publicat în decembrie de revista “Stern”, 61 la sută dintre

g e rm an i' “ şe tem eau” de in troducerea m onede i E uro , numai 16 la sută declarîndu-se “încrezători” în viitoarea monedă europeană comună.: C ancelarul germ an H elm ut Kohl a negat faptul că Bonnul respinge total ideea participării Spaniei la UME, dar a refuzat să p recizeze dacă S pan ia v a fi adm isă în p rim ul val. D upă întrevederea, din 30 ianuarie, cu prem ierul spaniol Jose M aria Aznar, cancelarul Kohl a declarai ziariştilor că “urmăreşte cu marc in teres şi sim patie efortu rile uriaşe ale guvernului spaniol”.. Aceste declaraţii au fost făcute la două zile după ce o înaltă oficialitate germană a declarat că unele ţări care s-au calificat pentru U M E ar trebui să m ai aştepte, după 1999.

Bulgaria:

puterea ş l opoziţia d e acord

cu organ izarea d e a le g er i

a n tic ip a tePartidul Socialist Bulgar aflai Ia putere şi

opoziţia au că/ut do acord nurii, 4 februarie, peniiu organizarea unor alegeri legislative anticipate în pruna jumătate- a lunii aprilie, pcnliu a se pune capăt gravei enze politice si sociale prin care trece Bulgaria. Preşedintele bulgar Pelâr Stoianov a calificat acest acord “istoric”, iar ştuea a slinul eulona zecilor de mu de simpatizanţi ai opoziţiei reuniţi nurii penliu a 29 oara în (aţa catedrala Alcksandr Nev.ski, siiuata în apropierea parlamentului

Partidu l Socialist B u lgar (PSB , fost c o m u n is t) a ren u n ţa t să p rez in te Pailamentului guvernul pe carc l-a format la3 tebruane, ca urmare a manifestaţiilor zilnice, a grevelor şt a actelor de nesupunere civică organizate de o lună in întreaga ţaia de către opoziţie. Bulgarii îi acuza pe socialişti că au împins economia la ruină în timpul celor doi ani dc guvernare, în carc nu au reuşii sâ pună în aplicare reformele tconomicc şi să oprească hiperinflalia, care au aiuncat majoritatea oamenilor în sărăcie.

I.egislatuia actualului Parlament, în care PSU dispune dc o majoritate absolută, expiră la slîrşitul anului 1998. Nikolai Hohrcv, ministru de interne în guvernul demisionar al lui Jean Vidcnov şi premier desemnat al Partidului Siicialist, însărcinai eu Ionii,irea unui nou guvern, a declarat cu ocazia unei ei'nterinte de presă desiăşuialc urniţi seara ca a icnunUl la mandatul m u pentru “a menţine pacea civilă”. “ în calitate de ministru de interne, nu am recurs Ia Iurta împotriva manifestanţilor care au încalcat legea pentru a nu (ace victime şi pentiu a evita ea în Bulgaria piâpastia să se adîneeasca si mai mult”, a declarat Dobrev.

Ghcorghi Parvanov, preşedintele PSU, a -declarat la rîndul sau ca partidul pc care îl conduce a icnunlat sa im pună un nou guvern" pentru a aplana tensiunile şi pentru a rezolva conflictul” în societate.

Opoziţia s-a angajat, la rîndul ei, să sc abţină să formeze un nou guvern ('onstitutia p revede d izo lvarea P a rlam en tu lu i şi desfăşurarea de alegeri anticipate intr-o marjă dc timp de două luni în cazul în care primele (iei forţe parlamentare nu reuşesc să tom ie/c un guvern. Preşedintele Stoianov ar trebui sa numească in decurs dc o sâplămînâ un guvern întenmar carc sa râmînă în Juncţie pînă la alegenle anticipate.

. .. :,<afp) Ilfcîilâllil S i®

B ulgaria

■ confruntată c u c e a m ai

gravă p en u rie d e prod u se

d e prim ă n e c e s ita tePenuria de p u tu s e de primă necesitate se

agravează zilnic în Hulgana, unde populaţia îsi face stocuri dc- alimente pentru a se asigura că va supravieţui crizei. Rezervele de grîu nu acoperă necesarul, întrueîl recolta din 1996 a fost foarle slabă, iar cea din 1995, care a fost excelentă, a fost exportata înainte să se Iacă stocuri suficiente. Aprovizionarea oraşelor cu pime şi taină este şi ea îngreunată în toată lara dc grevele din transporturi, organizate de sindicate pentru a forţa Partidul Socialist (cx-comunisl) să cc-de/c puterea.

Benzina lipseşte, de asemenea Rafinăria "N eftoclm if din Buigas (iii est) mai are ţiţu doar pentru cîtev a /ile. Transportul benzinei a fost împiedicai dc gievişli. Alimentele dc pnmă necesitate - orez, zaliar, lîuna, ulei - au dispărut din magazine viu se v înd la preţuri astronomice.

Anumite produse sînt stocate în depozite în aşteptarea ereştern,preţurilor sene piesa. Rata inflaţiei s-a cilrat.în luna ianuarie intre 50 şi 70 la suta, potrivit diverselor surse. Creşterea vertiginoasă a preţurilor urmează deprecierii drastice a monedei naţionale, leva, care s-a devalorizat de la începutul anului cu 240 la sută.

A D E V A R U L POLITICĂ vineri, 7 februarie 1997

S a b in e i F u n a r s e - f in e ş & fiiurmare din pagina 1

consecinţe importante. Pentru prima dată, conflictul din P.U.N.R. iese în public prin declaraţii ale preşedintelui partidului. Mai

- mult decît atît, căile posibile de înţelegere dintre Funar şi Gavra par tăiate. Sabina Funar se arată hotărîtă să-l angreneze pe soţul- său într-un conflict deschis cu omul numărul doi din partid,

într-unm om ent în care Gheorghe Funar ezită să facă acest pas. |în miniconferinţa sa de presă de ieri, doamna Funar l i lăsat cu ţ claritate să se înţeleagă că Ioan Gavra este sursa din interior care“intoxică presa cu informaţii diversioniste” şi a.apreciat că |secretarul general al P-.U.N.R. nu are calităţi de om politic. |

Rugat să comenteze aceste declaraţii ale soţiei sale referitoare .la Ioan Gavra, Gheorghe Funar s-a abţinut. -I

Punctul mea de vedere cu privire la informaţiile apărute în mass-mediaDe aproape }apte ani de zile

mi-am asumat riscul şi am avui onoarea, alături de numeroşi români, sâ particip la înfiinţarea filialelor din Cluj ale Uniunii Vatra Românească şi ale Partidului Unităţii Naţionale Române. , '

împotriva UÎ'R şi PUNR au acţionat, cu rea credinţă, forţe nevăzute şi văzute din străinătate şi din ţară, precum şi cîteva cozi de topor, din interior.- După ce soţul meu a fost ales primar al municipiului Cluj-Napoca, din primăvara anului 1992, am constatat' o tratare diferenţiată în opinia publică şi în mass- media, fiind puse în ciradaţie unele informaţii corecte, dar şi foarte multe denaturate privind persoana mea, preocupările mele, felul de a fi, acţiunile' întreprinse. Se pare că toate acestea ţin de riscurile unei , implicări în viaţa publică, dar şi de practica manipulării şi a . dezinformării. Am ajuns să fiu victima unor maşihaţiuni obscure; să fiu insultată şi

calomniată în presă. Am cîştigat un proces cu ziarul România Liberă pentru calomnie. Alte procese sînt pe rol împotriva unor ziarişti de la ziarul Mesagerul

. transilvan, care şi-au permis să scrie despre * mine lucruri neadevărate atunci cî/^d eram plecată din ţară,} neavînd posibilitea unor replici prompte. în fond, lovind în mine s-a urmărit atacarea.mîrşavă a soţului meu, a primarului municipiului Cluj- Napoca şi a preşedintelui PUNR. La toate acestea, se adaugă tentativa nereuşită de a fi adoptată, la 31 ianuarie a.c. o hotărîre a Biroului Permanent al PUNR,

! vizînd înlăturarea din Juneţii a soţiilor, copiilor şi rudelor apropiate' ale celor aleşi în Consiliile judeţene, Biroul Executiv Central şi Consiliul Naţional al PUNR. De asemenea, tot atunci s-a încercat înlăturarea din funcţiile deţinute în PUNR a celor care fac parte din Consilii de Administraţie şi din AGA

în paralel, în ultimii ani mass- media a fost intoxicată cu tot felul'

de informaţii diversioniste din aşa zise surse apropiate sau surse din interiorul PUNR. O asemenea , sursă internă a căutat să -mă determine să demisionez din PUNR şi să 'mă convingă să-mi distrug familia, susţinînd că astfel are de . cîştigat partidul Este semnificativ : faptul că cele cîteva surse apro- . piate şi din interiorul PUNR n-au ' căutat să acţioneze pentru unitate . şi să mă convingă să nu provoc un' gest de retragere din partid. în ■acest context am fost nevoită să recurg la o stratagemă (chipurile, ; retragerea din, PUNR) urmărind:

• atenţionarea membrilor PUNRJ şi în special a conducerii PUNR în legătură cu încălcarea prevederilor j Statutului cu ocazia discutării şi adoptăriiunor hotărîri ale Biroului Permanent, care pot aduce grave prejudicii partidului. r ' ■ ,

deconspirarea surselor d itf interiorul.PUNR care în mod- sistematic au căutat să lovească

"cu rea credinţă în preşedintele . PUNR, primarul municipiului Cluj- . Napoca şi, nu în ultimul rînd, soţul meu, -

Niciodată nu m-am gîndit..să mă retrag din acest partid, clădit din intenţii curate pentru poporul român, pentru care am acţionat cu devotament, cu bună credinţă pentru împlinirea aspiraţiilor de unitate şi demnitate naţională, căutkd să apăr„valorile sociale şi morale fundamentale ale civilizaţiei umane: libertia, munca, familia, morala şi religia. -

M-a impresionat numărul ’mare de membrii şi simpatizanţi ai PUNR care, alertaţi de informaţiile apărute în mass- media locală .şi centrdă, erau convinşi că ştirile nu pot f i reale

Mulţumesc respectuos celor care'au acţionat împreună cu mine pentru respectarea prevederilor statutare, şi consolidarea organizatorică a PUNR, mai ales acum cînd e atîta nevoie de unitate naţională . Eu nu mă retrag din Partidul

Unităţii 'Naţionale Române.S a b in a F U N A R

C lu j-N apoca , , 6 fe b ru a r ie 1997

La TVR, mai rău ca pe vremea lui Geausescu

P reşed in te le PD SR ; Ion lliescu , a; afirmat,,-miercuri se a r a , în faţa membrilor • partidului de la o filială din sectoru l 6, că trebuie declanşată “o acţiune de masă” . îm potriva V ; • Televiziunii Naţionale. ; •

lliescu â spus .că membrii : PDSR’ ar trebui să-şi retragă abonamentele, în cazul în care TVR va continua a c e e a ş i

:politică la adresa PDSR.- Ion , lliescu este de părere că felul

în care procedează TVR faţă de fostul partid de guvemămînt şi, în general, atitudinea noii conduceri a Televiziunii este

.. incalificabilă. .■ ' la TVR e mai rău ca pe

vremea lui Ceauşescu”, a spus lliescu, adăugind că atît timp cît.a fost preşedinte nu s-a pus problema subordonării TVR.

li m cit r&ştiT

înfiinţarea primei organizaţii de bază

a PDSR conform noului statut al partiduluiPrima organizaţie de bază a

PDSR înfiinţată conform noului Statut al partidului, adoptat l a '■ C onferin ţa N aţională

• extraordinară, şi-a desem nat conducerea, miercuri scara, în prezenţa preşedintelui PDSR, Ion lliescu. / ’.

O rg an iza ţia . PD SR nr. 1 cuprinde membrii partidului dc pe raza unei secţii de votare din Drumul Taberei, fiind cuprinsă în cadrul filia le i scetor 6 Bucureşti a PDSR. La şedinţa de constituire au luat. parte, alături de lliescu, Dan Ioan Popescu, preşedintele PDSR Bucureşti, şi^ Dan D arabonţ - viceprim ar ' PDSR în sectorul 6. Membrii organizaţiei sînt, în proporţie de 90%, pensionari, după cum ei înşişi au precizat. Unii dintre membrii organizaţiei au criticat conducerea PDSR cc a funcţionat pînă la Conferinţa Naţională • ex traord inarăl în special pe Adrian Năstase. Critica la adresa lui Năstase s-a referit atît la

modul cum a condus PDSR, cît şi la o remarcă publică a acestuia, conform căreia Ion lliescu nu ar fi adus m ai m ulte voturi partidului decît PDSR lui Ion lliescu. Preşedintele PDSR a spus că, în general. este de acord cu criticile la adresa modului în care fosta conducere a PD SR ' a coordonat campania electorală.

.Oliviii Ghcrman a fost criticat de lliescu pentru apariţia de la te lev iziune după în tîln irea delegaţiei PDSR la Cotroceni cu p reşed in te le , Em ilConstantinescu. Ion Iliescu' a afirmat câ Gherman trebuia “să spună ce avea de sţius” şi nu să cadă în “capcana.’ întinsă la Televiziune, lliescu a explicat câ G hcrm an nu are reacţii de politician, deşi este un profesor apreciat. Preşedintele PDSR a făcut aceste rem arci la o în trebare a unui membru al Orgaaizaţiei PDSR, carc a spus că “domnul Ghcrman nu are legătură cu politica”. ,

( R ă u t a t e a x i t e i • )

în fino, e certitudine!Fură îndoială, puterfelnicii noştri ah dreptate cînd afirmă câ drumul românilor spre viitor

’ urcă abrupt. Cea mai bună dovadă fiin d viteza cu care... ne, rostogolim la vale!

______ M irc e a Ş O N C U T E A N U

Ion lliescu a luat credit de la o bancă pentru a-sl cumpăra locuinţa

Fostul preşedinte - Ion lliescu a afirmai, miercuri, că şi-a cumpărat casa în'care locuieşte de , pe strada Moliere ctrun credit de la o bancă.

“Am făcut credit la o bancă pentru ca să pot să plătesc această casă, altfel hu aveam bani”, a spus lliescu, în faţa membrilor PDSR dc la o organizaţie a partidului din scctorul 6 - Bucureşti.

întrebat după şedinţă de la ce~ ' bancă a otoinut creditul, Ion Ilicscu a invocat “secretul bancar”. în timpul şedinţei, preşedintele PDSR Ion lliescu a explicat că, în 499.1, s-a mulat din bd. Aviatorilor “din ’• motive de securitate”, sfătuit de cei care îi asigurau paza.

“Un an de zile am stat cu TAB- ul îri poartă”, a afirmat Ion lliescu..El a precizat că niciodată nu s-a folosit sau nu a abuzat de funcţiile pe care le-a avut Ion lliescu Ie-a spus propriilor membri de partid că atacul declanşat de coaliţia guvernamentală pe tema casei în care locuieşte “se înscrie în acţiunea

de demolare a PDSR”. Preşedintele : partidului a afirmat că există “forţe

interne şi externe” -care sînt deranjate că “PDSR există” şi că doreşte să fie un autentic partid de stînga, ce apără interesul naţional. “Sînt directive date de la centru pentru intimidarea şi oprirea restructurării PDSR”, a spus' Ion Uiescu. • , ; v V •

Şeful Corpului de Control al primului ministru, Yalerian Stan, a declarat, luni, că Ion lliescu a plătit

"pentru locuinţa cu patru camere din str. Moliere 52 de milioane, în timp ce locuinţa valorează 150.000 de dolari. Sţan a spus că Ion lliescu şi-a cumpărat în mod nelegal locuinţa, printr-o hotărîre guverna­mentală ce încalcă Legea caselor naţionalizate. Şeful Corpului de Control a precizat că lui lliescu i Se va acorda o locuinţă, i se vor retuma banii, iar actualul imobil în care stă va reveni în patrimoniul Regiei Autonome a Patrimoniului

-si Protocolului de Stat -

Primul caz discutat de C o m i s ă anticorupţie de la Cluj

Primarul îl denunţă pe fostul consilier Bogdan Cerghizan

Comisia anticorupţie constituită la. nivelul judeţului Cluj a discutat ieri primul caz. Primarul Gheorghe Funar a depus un denunţ penal îm potriva fostului consilier municipal, Bogdan Cerghizan, pentru fals şi uz de fals. Aşa cum puteţi vedea din textul denunţului reprodus mai jos, prim arul, afirmă că^ Bogdan Cerghizan a 'falsificat legitimaţia sa de consilier şi a folosit-o şi atunci cînd el nu mai beneficia de această funcţie. Se observă, , d in facsim ilul legitimaţiei, că data alegerilor din 1992 a fost schimbată cu cea a alegerilor din 1996 într-un mod grosolan. D a ta - eliberării legitimaţiei, 16 martie 1992, nu a fost modificată. ,

Funar a declarat că a vrut ca prin acest denunţ să-i atragă atenţia prefectului Fărcaş c e 1 oameni are: în partid. Cerghizan este membru P.ftŢ.C.D.,„dar este în conflict cu aripa Boilă din . organizaţia clujeană, aripă căreia

îi aparţine şLAlexandru F ă r c ^V Prin depunerea d e n u n ţ 11^ *

penal, Gheorghe F u n a r ° f înaintea lui Cerghizan. A c e S t* declarase recent c ă v acomisiei să re d e sch id ă d o s a r u l turmărire penală al p r i t t» a r H ^ do^ar clasat anul trecut d i n n P j dc probe.

B ogdan -C e rg h iz a n n e - i decla ra t ieri că d e n u n ţ i l primarului constituie o c a l o n ® * ”Eu am' depus legitim aţia î n lui 1996, imediat după a l e g e n l t locale. N-am mai fo l o s i t - o <jt atunci. Este doar o r e a c ţ i e necavalerească a p r im a r u l u i tipde intenţia mea de a r e p u n e petapet,. în noul co n tex t p o l i t i c , dosarul său de urmărire p e n a l i ,

Cerghizan a mai f o s t c h e n u i la Poliţie tot în urma u n u i d e m n i penal al primarului ş i t o t sui înv inu irea de fa ls î n a cit. învinuire care nu s - a d o v e d i ! întemeiată. —

- ( O . q

i ■CON SILIUL LOCAL AL t

MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA ' * •

Q u , ■

b L C Ş m j Z A l l ’ & O G â A N

. este consilier al Cor s<liu!oi local aimunicipiului Cluj-Napoca. în urma ■i

• - alegerilor locale de la O-fgbruwie. ; C L i u / J / C , 1 •

■ 1

Posadă buletin de i d e n t i t a t e

seria

/tf aData e l i b e r ă r i i 7 . ™ f

PRIMAR . GHEORGHE F U N A R ;

Către,PARCHETUL DE PE LÎNGĂ JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în _baza art. 4 4 l i t . a . < Legea nr. 69/91 privind administraţia publică locala, d e p u n e

DENUNŢ PENAL -împotriva numitului Cerghizan Bogdan, dom iciliat î n . C l i

Napoca, str. jG rigore Alexandrescu, nr. 38, pentru s ă v î r ş i a infracţiunilor de fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals p r e v ă z u t e i art. 288 si 291 Cod penal ' f . •

MOTIVE: ' -Sus-num itul a fost ales consilier al C o n siliu lu i l o c a l jl

municipiului Cluj-Napoca'la alegerile locale'din 9 f e b r u a r i e ,19 îi şi.i.s-a eliberat Legitimaţia nr.,4 din 16 martie 1992.

Deşi n-a mai fost ales la alegerile locale din 2 i u n i e 19S f, susnuinitul a falsificat legitimaţia, modificînd „9 februarie 1 9 9 2 ' trecînd „2 iunie 1996”.' .

A folosit legitimaţia astfel,modificată, pînă în luna f e b r u a i ?1997. ;

Solicit trimiterea în judecată a lui Cerghizan Bogdan p e n t r u fii şi uz de fals. .

Anexez în original legitimaţia falsificată.P r i m a i ,

G h e o r g h e F U ISIHII

Conflictul Io vîrf din P.U.N.R. iese In p u b licC onflic tu l din interiorul

P.U.N.R. iese în public după ce Gheorghe Funar a dcclarat ; că sîn t oameni din partid*, "influenţaţi din afară”, care urmăresc să-l înlăture din funcţia de preşedinte.

Funar a confirmat miercuri că membri din conducerea P.U.N.R. i-au sugerat să accepte să devină preşedinte de onoare al partidului. ”Sînt unii care mi-au propus să fiu în P.U.N.R. ceea ce, este Laszlo Tokcs în U.D.M.R.”, a precizat . Funar, adăugind;. "Mulţumesc, nu”.

Preşedintele P.U.N.R. a spus că nu este dc dorit ca în partid să se instituie o conducere bicefală şi a ţinut să-i încredinţeze pe adversarii săi că acest lucru nu se va întîmpla.

”Cine sapă groapa altuia, cade singur'în ea”, a avertizat Funar.

Prima înfruntare între oamenii

preşedintelui şi adversarii lui va avea loc la şedinţa Consiliului, Naţional al P.U.N.R/programată pentru 22 februarie. Mai mulţi mernbri, ai Biroului Permanent, între care şi Ioan Gavra, vor ca după şedinţa Consiliului Naţional să fie convocată Convenţia Naţională Extraordinară, singurul for ab ilita t să schimbe preşedintele. Funar este de părere că nu sîift motive pentru în trunirea unei . Convenţii extraordinare. -

”Se caută- justificări pentru convocarea Convenţiei Naţionale Extraordinare, dar ţin să-i asigur ' pe cei care vor acest lucru că le va fi greu sări obţină în şedinţa Consiliului Naţional” , afirmă preşedintele P.U.N.R,

XXXPentru m ajoritatea

observatqrilof politici ţine de

evidenţă faptul că, în acest moment, pentru şefia P.U.N.R;,

"se înfruntă Gheorghe Funar şi Ioan Gavra. Amîndoi liderii P.U.N.R. ezită însă să mute conflictu l po litic în presă aşteptînd o evoluţie favorabilă a evenimentelor.

Disensiuni, unele chiar grave, ău mai existat între cei doi, dar de fiecare dată tandemul de conducere%-în P.U.N.R. s-a refăcut.

Surse demne de încredere din partid arată că Ioan Gavra, în prezent secretar general, nu arc ambiţia şi nici susţinerea necesară să devină preşedintele partidului. El ar putea gîndi o nouă formulă de conducere, cu Valeriu Tabără, preşedinte, şi Gheorghe Funar, preşedinte dc onoare. Sursele noastre îl descriu pe Valeriu Tabără ca pe un om incapabil să se opună voinţei lui Gavra, carc,

într-o asemenea d i s t r i b u t i e (conduce practic partidul. N u exclusă nici o înţelegere d e ulti< moment a" lui Ioan G a v - r s t — concitadinul său şi, în c o n s e c i n t i păstrarea actualei s t r u c t u r j i puterii.

Funar declară, ce-i d r e p t <i jum ăta te de gură, c ă ve<jt funcţională formula: G h e o r e l f Funar- preşedinte, Io a n G a v r i - secretar general. El s p u n e c ă a* în continuare o c o la b o ra re b i i j i ’• cu Ioan Gavra, chiar d a c ă soţi*, sa şi-a dat demisia d i n p a r t i d datorită atitudinii s e c r e t a r u l j i general.

' XXX ‘ ̂ ' ■ .

Ioan Gavra a d ec la ra t i e r i fr nu vede utilitatea f u n c ţ i C £ a preşedinte de onoare ş i ’ C g ( ţinteşte schimbarea din f u n c ţ i a preşedinte a lui G heorghe F i . ,

C a iu s C H l O R i g y

vineri, 7 februarie 1997 PAGINA CU TINERIADEVARUQd e C l u i I

IPELCflTRE FOŞTII MEMBRI AEGEE CLUJ-NAPOCA

Ştim că mulţi dinlre..cei care odată aţi făcut parte din Asociaţia Studenţilor Europeni (ÂEGEE) Cluj-Napoca sînteţuacum ocupaţi cu diverse probleme . Multe împrejurări mă fac să cred, însă,

*seia care au iubit odată "act'astă asociaţie tresar; şi în

prezent de b u cu riec în d Văd iniţialele AEGEE. în ̂ numele actualului Comitet D irector propunem. întîlniri permanente ale foştilor membri cu cei din prezent, pentru a împărtăşi din

' experienţa pozitivă acumulată de-ă lungul timpului. . ;

-Cei care prezintă dovezi că au făcut parte din AEGEE Cluj-

v Napoca p o t- beneficia în continuare' de avantajele care rezultă din această: participarea

- la- conferinţele europene, participarea lâ universităţile de vară, precum şPaecesul direct la Tîrgul european de fo rţă de muncă, organizat . anual la Bruxelles şi Viena. Conform statutului, calitatea de-membru activ al asociaţie i se poate dobîndi pînă la 33 de ani.

Reamintim:; coordonatele AEGEE Cluj-Napoca: O.P. 1,C.P. 1116,3400 Cluj-Napoca, fax 064/19-68-22;* e-inail: aegee @ hera.ubbcluj.ro; dciora @ econ.ubbcluj.ro, h11p:// w w w; s o r o s c j, r o / c c t c /o t h e r s / acgee/index.html.

Sediul se găseşte în Parcul “1. Haţieganu” (B abeş), Hotel “Universitatea", camera 10. Se asigură orar în fiecare marţi şi joi, orele, 17.si 19. „

- Dan LUCA. preşedinte AEGEE Cluj-

- Napoca

O z i îm p re u n ă cu F e d e ric a M a ttaFederica Matta, 40 de ani, pic­

tor şi sculptor este fiica pictorului su p ra rea lis t c ilian R oberto M atta. Ea locuieşte la Paris îriipreună cu cei doi copii ai săi, Max (10 ani) şi Felix (5 ani), m timp ce bărbatul vieţii sale, doc­tor în filosofie, îşi împarte timpul între Paris-şi Rio. Ea creează parcuri pentru copii, bijuterii şi a desenat însem nul m isiunii spaţiale Cassiopeea, care a plecat în i4 august anul trecut. - ,

“M ă trezesc pe la ora 6 şi rămîn culcată un moment. Este. timpul să mă întorc de la visele mele şi să intru în imagini pentru ca misterele să se limpezească, încetul cu încetul, îmi dau seama în ce oraş sînt: Paris, R io , Toulouse..; Născută la Paris, am rămas aici pînă la vîrsta de 17 an i, c în d am în cep u t să călătoresc aproape peste "tot în lume: Mexic, Guatemala, Statele Unite. Cu o mamă americană şi un tată cilian, sînt mai degrabăo nomadă. îm i iau carnetele şi creioanele şi, timp de o oră,* rămîn în pat, desenînd, bînd ceai şi ciugulind amandine şi fructe de papaya. La 7.30 îi trezesc p e ” cei doi m inunaţi puştani. Le p reg ă te sc ■ m icu l de ju n ascultîndu-le visele şi proiectele: pentru, acea zi. în timpul şcolii,.- duc o întreagă echipă de copii la şcoală: M ax, Felix şi toţi prietenii lo r din zona în care locuim noi, în arondismentul 11. Cînd m ă întorc* bărbatul vieţii mele e deja ascuns printre cărţile lui de filosofie, în fum ul de

ţig ări. • P ornesc ro b o tu l telefonului. Şi încep o sculptură, un tablou, o bijuterie, un cadru...

‘ în sem nul C assiopeei csle o comandă a prietenilor mei de la ’ C en tru l N aţional de S tud ii Spaţiale. Va fi cusut pe costumul astronauţilor şi se vă vedea*pe n avetă d a to rita unuL im eris autocolant. In familia mea, să fii artist este ceva genetic! Fie că 6 vorba de tatăl meu, de m am a (stilistă), fraţii mei şi surorile- mele (pictoţi, muzicieni) nici unul nu s-a dezis de la creaţie. : în 1980, făceam parte-dintre m onteurii. de film e d in Los

. Angeles dar, foarte repede, a trebuit să renunţ deoarece aveam ' crize violente de astm. Astmul este un sem nal veritabil de ’ alarmă care mă informează" că nu sînt pe calea cea bună. Pentru a mă amuza am început să pictez pe pereţi ■ portrete de 'familie: unchiul meu, străbunicul meu... Astfel mi-am început cariera de ■ artist. Către amiază îl deranjez

: pe bărbatul vieţii mele. Mergem să ne plimbăm şi să mîncăm la

. restaurant Uneori copiii' vin de

. la:şcoală să'mănânce cu noi şi a tunci atm osfera este foarte colorată: toată , lumea zbiară, rîde, p lînge ... A poi sosesc asistenţii m ei şi telefonez la galerie şi partenerilor m ei la

■ m arile . ‘ p ro iec te urbane. M om entan, constru iesc m a i ; multe parcuri de joacă pentru copii: la Saint-Nazare, în Brazilia şi în Japonia.5 Simt nevoia Să/: lucrez pe mai multe continente

în acelaşi ţjmp. Aceasta îm i perm ite să-mi exprim toate faţetele personalităţii. Cînd creez “piese mari” mă întorc o dată pe săptămînă în atelierul meu din Toulouse. Acolo construiesc cu

- ajutorul artizanilor, sculpturi de Ş m înălţime. îmi place partea aceasta artizanală căci aşa fiecare ob iec t creat are iden tita te

' proprie, micul său defect care-1 face aţrăgător. D esenez .şi obiecte; pahare, platouri, şaluri... care pot fi găsite în magazinul centrului Georges-Pompidou. Fiecare din aceste creaţii ;este o aventurăm care mă implic total.

, în aşa măsură îneît, dacă creez un pahar, tim p de c îteva săptămîni ochiul meu este în mod irezistibil atras de acest obiect, în cafenele, acasă la prietenii mei..; Mă impregnez cu acest univers. La ora 17, Felix şi Max se reîntorc de la şcoală şi mută totul de la loc, producîndo dezordine care mă face să mă simt bine. Cînd creez un parc dejoacă, ei şi-l apropie imediat, escaladînd sirenele, arborii-grote şi vulcanii. Este cea mâi bună reacţie la munca mea. Seara, vin deseori prietenii mei la cină. Nu gătesc niciodată acelaşi lucru, căci adaptez felurile de mîncare la personalitatea şi m oralu l fiecăruia. Cînd sînt acasă cu copiii, mă reîntorc la lucru în .atelier după cină. Profit deaceste ore. pe care le fur nopţii înainte de a mă culca, la ora 2". - T r a d u c e r e 'd u p ă r e v i s t a "E L L E ", I o a n a H U D R E A

"Atelier"- , Foto: Ioana MOLDOVAN

INVITAŢIE LA JOBSHOP F.O.S.C. MARTIE ‘97Centrul de P lasam en t

Studenţesc al F.O.S.C. (Federaţia Organizaţiilor Studenţeşti Cluj) oferă tuturor firmelor şansa de a găsi, pentru locurile lo r de muncă disponibile, cei mai buni studenţi, absolvenţi şi viitori absolvenţi. O rgan izatorii au plăcerea de a vă inv ita s ă ' participaţi în această primăvară |a JOBSHOP F.O.S.C. MARTIE ’97, care se va desfăşura în Complexul Expoziţional EXPO ’^ÎANSILVANIA ŞA în zilele

23-24 martie a.c.JO BSH O P-ul are loc sub

forma unui tîrg~unde fiecare firmă dispune de un spaţiu de prezentare în care managerilor acestora li sc oferă posibilitatea sâ evalueze po ten ţia lu l profesional al studenţilor şi absolvenţilor in teresa ţi de ofertele firm elo r. E ste, de

asemenea, Cea mai bună ocazie ca firmele să se prezinte tinerilor, faeîndu-şi cunoscute numele şi activitatea.

Participarea firmelor se face pe baza completării formularului de înscriere şi a achitării taxei de participare. Toate firmele înscrise pînă la data de 5 martie 1997 vor beneficia de un spaţiu de prezentare, publicitate prin afişe şi mass-media şi vor avea acces la banca de date cu studenţi a F.O.S.C.

în speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre vă aşteptăm la sediul F.O.S.C. din Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3 (Casa de Cultură a Studenţilor), camera 4, tel/fax 0 4 0 /6 4 /1 9 -6 2 -6 3 , , pen tru informaţii suplimentare şi pentru înscriere. Orarul nostru este: luni 15-17; marţi 11-13; miercuri - 15-17; joi 11-13; vineri 15-17.

Tinerii jherleni în căutarea unui... acoperiş. M ulte speran ţe , mai legau tinerii căsătoriţi din oraşul Gherla de noul guvern instalat ia sfîrşitul- anului trecut. Mai ales,“cei fără locuinţe aveau m otive bine întem eiate pentru satisfacţia schimbării. Dar, cum înaintăm în timp, elanul acestor familii tinere a.mai scăzut, unele ajungînd ch ia r , în pragul disperării.

Consiliul local încearcă să mai diminueze necazurile tinerilor căsătoriţi,; rămaşi fă ră '1 un acoperiş. în evidenţa edililor gherleni se află 700 de cereri pentru locuinţă. Posibilităţile onorării acestor cereri însă sînt minime. Pur şi simplu nu sînt

premise pentru construirea de noi apartamente. Dacă acum doi ani s-a hotărît construirea unui bloc cu 40 de apartamente, şi această ■investiţie a căzut din lipsa banilor. La şedinţele Consiliului local această problemă s-a aflat ani la rînd pe agenda de lucru a consilierilor, însă atît au prelungit discuţiile, pînă cînd proiectul a rămas pe ... hîrtie.

Deci, la Gherla 700 de tineri se află în căutarea unei locuinţe. Q_problemă socială deloc: de neglijat în viaţa cotidiană a familiilor, din localitatc.

. SZEKELY Csaba

La Gherla scade numărul căsătoriilorProblem ele. :sociale şi

financiare tot mai grave din zilele noastre se răsfrîng negativ şi asupra datelor demografice. De pe o zi pe alta scade vertiginos numărul noilor născuţi, să nu mai vorbim, de cei care trec pentru prima dată pragul Biroului Stării Civile., , ^ : , ., în oraşul Gherla, 'de exemplu,

în cursui lunii ianuarie au avut- loc doar două căsătorii. Personalul Primăriei pur şi simplu jşomează. Dacă nu ar mai fi decese (din acestea au fost destu le şi în prima lună a anului...), efectiv nu ar avea de lucru angajaţii Biroului Stării Civile. Tinerii se hotărăsc foarte

greu sa facă pasul decisiv al căsătoriei. Fără loc _de muncă şi fără o locuinţă, mai bine renunţa. Păcat, fiindcă acum zece ani, de

' exemplu, în prima lună a anului se înregistrau la Gherla în jur de 20-25 de căsătorii.-Dar, vremurile s-au schimbat.

Nici la naşteri nu se stă mai bine. în general, datele demografice ne arată o situaţie- dezastruoasă. D egeaba au amenajat edilii oraşului Gherla o frum oasă şi intim ă sală ă căsătoriilor, dacă în ea e linişte deplină. Temă de meditaţie pentru cei care ar trebui să poarte grijatinerilor?

SZEKELY Csaba

E L E V I I R O M Â N I P O T S T U D I A

- U N A N Î N S U AAYUSA- ACADEMIC YEAR

IN UNITED STATES OF AMERICA, cu cartierul general în San F rancisco , este o organizaţie neguvernam entală recunoscută de guvernul SUA, care fac ilitează sch im burile internaţionale de studenţi avînd în acest sens, o experienţă de 5 ani. Tineri, elevi din întreaga lume beneficiază de burse de studii cu durata cuprinsă între o lună şi un an academic (10 luni).

Un program al aceste i organizaţii se adresează tinerilor români în vîrstă de 15-1.8 ani, ca re -d o resc să petreacă un in terval de p înă la im an academ ic în tr-un colegiu american - ne-a informat Cristina Abrudan, director adjunct pe probleme de tineret al DJTS Cluj. Bursierul va locui la o familie , americană, unde, pe lingă că i se va asigura tot confortul, va putea beneficia de experienţa de zi cu ’ zi a acestei familii; astfel, el va dormi, va mînca,-va învăţa, îşi va petrece timpul liber şi wcek- end-urile împreună cu gazdele sale şi cu copiii acestora, avînd deci enormul avantaj de a vorbi, - de a învăţa şi gîndi în engleză, de a deprinde modul american de viaţă cu întregul-lui sistem de valori. -

Elevii români vor fi înscrişi la colegii americane unde vor putea parcurge ce materii vor dori,

materiile studiate şi anul petrecut în SUA fiind recunoscute de Ministerul învăţăm intului din România. Sînt bineveniţi la aceste cursuri toţi elevii dornici de cunoaştere , de lărg ire a orizontului propriu de cunoştinţe Şi de înţelegere “la faţa locului” a modului de viaţă şLgîndire, american. Certificatul eliberat la term inarea ' perioadei . de şcolarizare va putea servi oricînd la recunoaşterea nivelului de cunoştinţe In lim ba engleză dobînd ite de elev.. R elig ia, convingerile politice sau profilul studiilor efectuate pînă acum în România nu constituie p ied ic i, pentru obţinerea unei astfel de burse - ne-a asigurat Cristina Abrudan.

Totuşi, pentru a putea urma cursurile AYUSA, elevii români trebuie să îndep linească următoarele condiţii: să cunoască limba engleză (scris, vorbit) de cel puţin nota 7; să aibă note bune ' l a învă ţă tu ră (m edia generală cel puţin 7); să fie pregătiţi 5ă înveţe despre culturi noi; să păstreze relaţii foarte bune cu familia gazdă şi cu şcoala.

Elevii interesaţi pot obţine, informaţii suplim entare de la DJTS Cluj, B-dul Eroilor 40, et.III,în fiecarevluni, între orele 15- 17. .■■■'

M. TRIPON

P e n t r u s t u d e n ţ i s i e l e v i i i n t e r n i ş t i

R E D U C E R I D E 2 5 L A S U T A

L A S P Ă L Ă T O R I A D E H A I N E “ A S K L E P Y O S ’

Spălătoria de haine. “ASKLEPYOS”, situată în Cluj- Napoca, str. Clinicilor nr. 9, este unul din proiectele OSAMSA şi O rganizaţiei' KINDER HILFE . RUMĂNIEN din G erm ania, destina t a ju to ră rii tinerilor- .defavorizaţi. Prin acest proiect se . vine, de altfel, şi în ajutorul studenţilor care stau în cămin şi ale căror posibilităţi de a se întreţine sînt oarecum limitate. ■

A ctiv ita tea sp ă lă to rie i a început în mai 1996, angajaţii fiind tineri care au un handicap din naştere sau dobîndit şi care nu ar. fi avut altfel posibilitatea găsirii unor serv ic ii corespunzătoare. Acţiunea avînd

un caracter profund social, .sc încadrează în programul naţional al Ministerului T ineretului-şi Sportului “SOS Tineret”. Chiria pentru sp a ţiu l ocupat de spălă to ria < dc haine “ ASKLEPYOS”" (aparţin înd UBB) şi totodată‘plata celor 5 colaboratori sînt suportate de DJTS Cluj.- ’ :

, Important să reţineţi este că la această spălătorie de haine poate apela orice persoană. Şi că pentru studenţii la zi (pe baza carnetului de student), precum şi pentru elevii internişti se asigură o, reducere de 25 la sută. ' ■ -

Dcci,-apelaţi cu încredere! ,

M. TRIPON

ŞTIR I DE LA VXim i COPIILORMarţi, 11 februarie, la ora 16,

în sala mare a Palatului Copiilor Cluj-Napoca va avea loc şedinţa de constituire a Cenaclului literar al acestei instituţii. Sînt invitaţi redactori ai revistei ^‘Tribună”, cadre didactice şi inspectori, şcolari .de specialitate, elevi ai liceelor cu profil uman din acest municipiu.- ■;

■ ■ *** - Palatul Copiilor Cluj-Nâpoca,.

în colaborare cu Armata a iV-a T ransilvan ia , DJTS C luj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj organizează, în perioada .27 februarie .* 2 m a rtie .a .c ., la

Băişoara, Cea de a 19 a ediţie a Cupei Micilor Vînători de Munte (a 18-a ediţie a avut loc în 1989!). ;

Vor participa echipaje de schi fond din Mărişel, Huedin, Sînctai, Rişca, Cluj-Napoca, Cîmpeni şi Prundu B îrgăulub Această a 19-a ediţie a Cupei M icilor Vînători de-Munte se va finaliza cu o demonstraţie de schi fond şi schi: alpin a Armatei a IV-a T ransilvania şi a sec ţie i de perform anţă de la P ala tu l Copiilor.

M. TRIPON

CERERI SI OFERTE DE LOCURI DE MUNCĂ PENTRU STUDENTI SI ABSOLVENŢI

• CERERI DE LOCURI DE MUNCÂ: 670) student politeh­nică - electronist, orice dome- . niu; 673) studentă medicină - baby-sitter, traduceri; 674) absolvenţă geografie - secretară,; meditaţii geografie, ghid turis­tic; 675) absolventă geografie - amenajări exterioare; agent im obiliar, com ercial şi publicitar, ghid turistic; 676) absolventă litere - traduceri

franceză; 677) absolventă litere - traduceri engleză, secretariat; 678) studentă pedagogie socială- vînzător, traduceri engleză, secretariat, baby-sitter; ■ 679) student ISE - inginer metalurgist, program ator ca lcu la to r, marketing, contabilitate; 680) student automatică şi calculatoare- operare pe calculator, vînzător; 681) student automatică - operare pe calculator, supraveghetor sală;

682) absolventă ISE - marketing, turism; 683) absolventă JSE - co n tab ilita te , operare pc calculatori- 684) studentă ISE - în domeiiiu; 685) studentă ISE - în domeniu.

• Se oferă pentru studenţi şi abso lven ţi u rm ătoare le POSTURI VACANTE: jurist; reparator audio-video; vînzători; v înzăto ri în re ţeau a MLM; traducător (engleză, germană, maghiară); baby-sitter; însoţitori bătrîni; manager; ajutori barmani; agenţi comerciali; supraveghetori sală jocuri; agenţi publicitari; agen ţi com erc ia li a ch iz iţii

comenzi p ictură; v înzători .volanţi. . -

•CERERI DE LOCURI DE CAZA RE PE N T R U STU ­DENŢII Studenţi şi studente din cadrul centrului universitar Cluj caută pentru închiriere următoarele spaţii: garsoniere,' apartamente, camere în gazdă.

Informaţii suplimentarc . se pot obţine de la sediul FOSC, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, Casa de Cultură a Studenţilor, etaj I, camera 4, după următorii program: luni, miercuri şi vineri- intre orele 15-17; marţi şi joi- între orele 11-13.

A D E V Ă R U L ECONOMIA vineri, 7 februarie 1997 ( l 4 )

r OPŢIUNEA AGRICULTURII - UN PARIU CÎŞTIGAT DE... CERCETAREA AGRICOLA -i

„O staţiune de cercetare

'ţfdsctică trebuie să existe prin cele

trei verigi: producere- prelucrare-

valorificare"

^ Care consideraţi că sînt căile prin (are staţiunea de cercetare pe care o conduceţi se poate integra avantajos economiei de piaţă?

- S taţiunea trebuie sâ rep rezin te baza tehnico- m ateria lă de instru ire şi

' documentare a'studenţilor, unde aceştia pot urmări pe v iu d irecţiile tehnice şi economice de eficientizare a ag ricu ltu rii, un cadru al dezvo ltării activ ită ţii de- cercetare şi testare în domeniu, o cale de stimulare a progresului ştiinţific. Pe de altă parte staţiunea trebuie să realizeze un circuit complet de producere-prelucrare- valorifjcare a produselor proprii, cu cele două efecte majore şi anume eliminarea intermediarilorf şi obţinerea unor produse m ult m ai ieftine şi în aceeaşi ordine de idei o bază de instruire a producătorilor locali, cărora să: li se asigure minimul de cunoştin ţe necesare ş i . : p o s ib ilita te a> observării principalelor rase de animale sau a soiurilor , şi hibrizilor productivi. . *

„Primul pas a fost, prelucrarea

şi valorificarea producţiei de lapte"- Cum a apărut ideea

înfiinţării unei linii tehnologice dc lapte, cît a costat investiţia şi care este capacitatea de deservire?

- Am pornit de la lapte pentru . că este un produs care se poate

prelucra - relativ uşor. îri momentul de faţă realiză'm prelucrarea laptelui şi ambalarea în vederea valorificării direct către populaţie, urmînd ca într-o etapă^ viitoare şă urmărim şi obţinerea iinor produse dietetic

- acide - iaurt, lapte bătut -precum şi a unor sortimente de brînzeturi cu pulpă tare. Avem şi un efectiv» de 350 de oi mame de la care obţinem un surplus de lapte şi dorim să revenim la acel produs numit - Caş de M ănăştur, m enţionat inclusiv în marea enciclopedie agricolă din 1932- 1935. în ceea ce priveşte investiţia', aceasta s-a ridicat la 150 de-milioane lei din carc utilajele, complet autohtone, au costat 105 milioane lei iar, do tările suplim entare şi am enajarea m agazinului, diferenţa. Ceea ce cred însă că este important 3e relevat este

«faptul că producem lapte de bună •calitate, cu un conţinut în grăsime agreat de consumatori respectiv2,5 şi 3%, cererea fiind în continuare mai mare decît oferta

•noastră, inclusiv în condiţiile liberalizării preţului la lapte. Am aştep tat aceasta liberalizare pentru că subvenţiile s-au acordat întotdeauna cu o mare întîiziere

ceea ce a presupus credite bancare, dobînzi de rambursat, fără să mai adaug devalorizarea continuă a leului. în momentul de faţă ne-ăm aliniat şi noi marilor producători şi practicăm un preţ de 160,0 lei/l la laptele cu. 3% grăsime, respectiv de 1450 lei/l la cel cu 2,5% grăsime. Bineînţeles puteam specula o creştere de 200-300 de lei la laptele nostru, comparativ cu cel de pe piaţă care are 1,8% grăsime dar consider că nu acesta este obiectivul principal, ci obţinerea unui produs de bună calitate la un preţ rezonabil. în ceea ce priveşte producţia, aceasta se situează momentan la 900-10001 lapte, din care se scad consum urile proprii pentru creşterea viţeilor, urmînd să se mărească în cursul anuţui la 15001, iar posibilităţile de prelucrare sînt dc 3000 1 zilnic. ■ '

„Al doilea pas - producţia integrată

la grui"- Ce investiţii mai aveţi. în

vedere?, - O. altă investiţie pe care am

şi demarat-o a fost deschiderea unei brutării. Producţia obţinută la gnu, după ce ne-am achitat toate obligaţiile din cursul anului trecut - către acţionari, fond de stat, alte contracte de seminţe - este de 12 vagoane grîu, pe care urmează să le valorificăm sub form ă de făină, pîine şi alte p ro d u se de p an ifica ţie . în prezent în magazin desfacem făină de foarte bună calitate, la uh preţ de 1600 de lei, care în funcţie de soiul utilizat conţine între 33-36% gluten. Mai puteţi

. găsi în magazinul riostru miere, pe care o preluăm direct de la producător şi o desfacem la aproximativ 10000 lei/kg, faină de porumb grisată la 1800 lei/ kg - deci preţuri mult sub cele de pe piaţă - ş i ... pîine, nefiind încă producători. Dotarea există

respectiv cuptorul, malaxorul, instalaţia de sitare â fainii - rămîn . de rezolvat anumite'operaţii de montare şi sper ca la începutul lunii martie să-i dăm drumul.

„Important este să-ţi asiguri mai multe '.

surse de finanţare"- Ce alte perspective aveţi

pentru viitor? ^- In tr-o e tapă u rm ătoare

in ten ţia no astră este să ne extindem şi să construim un m iniabaţor şi o carmangerie. E fortu l financiar este m are, numai linia tehnologică pentru came şi instalaţiile frigorifice ar costa 300 de milioane, dar avînd în vedere că la această oră putem asigura o cantitate de 1000 kg came de porc şi vită, săptămînal, sînt convins că investiţia merită banii. în prim a instanţă vom p o rn i cu<" ab a to ru l, cu valorificafea anim alelor sub formă de carcasă iar cînd vom avea întreg suportul financiar; vom asigu ra şi p re lucrarea produselor preparate din came. Avem planificat de asemenea în măsura în care va fi posibil, în f iin ţa rea u n u i so lar în primăvară, pentru valorificarea producţiei de legume. Un alt proiect este instalarea unei mori de măciniş, moară care să lucreze, şi pentru prestări de servicii şi unde producătorii particulări să-

şijjoa tă măciria produsele sub formă de făină sau uruială, noi oprind uium ul sau o anumită taxă, cu care fie ne mărim baza furajeră, fie ne sporim veniturile.O altă investiţie posibilă ar fi o linie tehnologică de producere a berii, pentru că nu ne lipseşte m ateria p rim ă - orzoaica şi ham eiu l l - desp re u ltim ul, specific că în Cluj se derulează programul de ameliorare pe ţară, coordonat de prof. univ. A. Salontai de la UŞAMV. pec i există idei, există posibilităţi, totul este să-ţi dozezi eforturile şi să-ţi etapizezi dezideratele în 1 funcţie de .e f ic ie n ţa lo r economică.

„Din punctul de vedere al pămîntului,noi funcţionăm sub forma unei asocieri"- Cît teren aparţine fermei

■ şi cît este luat în asociaţie?- Nu avem suprafeţe mari de

pămînt - 130 ha, diferenţa pînă la 600 ha fiind pămînt luat în arendă de la oameni, cărora le acordăm conform prevederilor legale, fie co tă parte d in producţie fie echivalent bănesc. Fiinţînd ca o asociaţie sîntem obligaţi să fim mai productivi, mai eficienţi pentru a obţine un venit suplimentar la unitatea de suprafaţă. Alta ar fi situaţia în cazul îri care 'âm reuşi să ne redobîndim fostele terenuri din patrimoniu.1 Amintesc aici acele 46 ha care au fost predate fo rţat, domeniului municipal în \985 şi cele 676 ha ale fostei ferme Cojocna, actualmente societatea comercială AGR AP. N oi am

făcut unele demersuri, m a i ales în ceea ce priveşte te r e n u l a fla t în că în d o m e n iu l m u n ic ip a l, am în ţe leg e re , însă nefiind foarte clară la n iv e l de m inister, nu ne r ă m în e decît să aşteptăm.

iig a s / / /

situaţia \ f

„Dacă ştii să glndeşti economic

în agricultură, riscul este nul"

- Proiectul d-voastră este imens şi susţinerea financiară va trebui să Ge pe măsură. Nu consideraţitotuşi un risc? *, - D acă faci p r o d u c ţ i e integrată asiguriridu-ţi n n f lu x continuu a celor trei v e r ig i , n u ex is tă nici un r i s c . D ivers ific îrid p r o d u c ţ i a asiguri m ai multe su rse d e finan ţare , care au a c e e a ş i finalitate adică obţinerea u n u i p ro d u s m ai ieftin ş i în avantajul cumpărătorului. P e de altă parte în cazul n o s tru , f iecare investiţie a r e o în to a rce re im ed ia tă c u posibilitate de acum ulare şi rulare a banilor In c o n d iţiile acestu i început, v a lo a r e a zilnică a încasărilor n o a s t re este de 500000-700000 le i7 zi. O unitate trebuie s ă - ş i stab ilească cap ac ita te a d e desfacere dar şi să ia s ă p e piaţă cu un sortiment c î t m a i larg. Gheia este să o f e r i o varietate de produse d e b u n ă calitate şi la un preţ f e d u s .

A c o n s e m n a tV R . M O R G A

OFERTE PENTRU LEGUMICULTORI

Acum, în pragul campaniei «igrieole de priiuă\nr<î SC

Unisem" SA este pregaliti sâo Icre populaţiei seminţe de legume dc caliiaie supciioma, la preţ un acLesibile, legume, cartolî ele l’cnlru a atla detalii ne-am adresat d-lui dr. mg. lucian Jidav, direcloiul SC Unisem” Cluj.- Ne-am străduit sâ

asiguram o \arielate cit mai mare de legume şi seminlc. Prin magii/inele m depozitele noastre putein ofen populaţia, asociaţiilor agricole, pentru consumurile colective cantitali de sem inţe de legume, de cartofi, arpagic, ceapă, fasole şi alte produse în cantilaţilo de care au nevoie.

Începînd de la |um:ttatca anului trecut SC “Unisem” este distribuitorul prineip.il al produselor SC “Scipomar”- o lirmă mixtă româno-geniiană cu sediul în Baia Marc, de sucuri dc m ere dietetice, ncctar de piersici, sucuri de roşii, mt*rc de consum. Accste produse cu valoare nutritivă rid icată sînt recom andate persoanelor cc depun eforturi deosebite, sau lucrează în mediu toxic, copiilor etc.

C am pania * agricolă dc prim ăvară fiind aproape* dorito rii pot ,apela ' la magazinele noastre din Piaţa Mihai Viteazul, str^Fabricii dc- zahăr nr. 109, precum / şi la depozitul din str. Traian Vuia nr. 153/ capătul liniei nr. 8. Infonnatii se pot obţine la tel.

‘ 41.66.21,41.51.83,41.51.X7. |_ ______ ' R e p o r te r

AGRICULTURA - LA II MOMENT DE RĂSCRUCECe se va întîm plă .cu

agricultura în acest an, este greu de spus. Cert este un lucru: subvenţiile acordate acestui vital sector al economiei vor fi drastic' reduse.

Un producător agricol spunea, recent, că dacă agricultura va fi lipsită de subvenţii; pur şi simplu, va fi sufocată. Toate statele comunităţii europene alocă sume importante pentru agricultură. Intenţia m ărturisită de noua guvernare este de a reduce substanţial subvenţiile destinate^ acestui sector. Se perpetuează o veche practică, adică să se (tea bani pentru campanii abia cînd acestea sînt aproape încheiate. Faţă de 1996, în acest an subvenţiile vor fi mai mici cu aproxim ativ 40 la' sută. Declanşarea campaniei agricole de primăvară fiind aproape şi volumul de muncă extrem de mare, reparaţiile tractoarelor şi maşinilor agricole întîrziate, fiind nevoie de îngrăşăminte chimice, de seminţe şi de multe altele s-au alocat totuşi, 315 miliarde agriculturii. Numai că banii vor ajunge acolo unde trebuie abia după. aprobarea bugetului pe anul în curs. _ -■

Dl Dinu Gavrilescu, ministrul Agriculturii, consideră că prima

mare urgenţă a guvernului o constituie emiterea de ordonanţe' care să ’ susţină finan ţarea fertilizării, aprovizionarea cu jpesticide, îngrăşăm inte , cu seminţe etc. Dar dacă banii vor veni cu întîrziere, înseamnă că şi a c e s t’an agricol se află sub semnul incertitudinii. Peste tot este mult de lucru şi cei care vor să se apuce serios de treabă, trăiesc un sentiment de nelinişte în acest început de an cînd chestiun ile esenţiale ale agriculturii nu sînt suficient de bine conturate. Viitorul drum al agriculturii trebuie trasat ferm, fără ez itări. Reforma şi restructurarea care se preconizează va avea efecte

■:sociale ,nepopulâre , dar este ' necesară pentru a aduce

agricultura la starea de normalitate. La programul de reformă Guvernul colaborează cu FMI, Banca M ondială'şi UE, pregătindii-se un mandat ferm (matrice) pe baza căruia se va ajunge la, o hotărîre comună.

în program ul de reformă M inisterului «Agriculturii ş i ' Alimentaţiei îi revine sarcina de a negocia direct cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Propunerile de negociere din partea agriculturii pornesc de la

CABLU SUBACVATICPentru prima dată în istoria telecomunicaţiilor din România

un cablu dc telecomunicaţii subacvatic a fost instalat la Galaţi peste Dunăre, accastă realizare facînd parte dintr-un proiect mai amplu în ţara noastră al companiei Ericsson. Ericsson Tclccommunication Romania, companie cu capital integral suedez lucrează din 1996 la un proiect dc instalare a 1.800 de km de fibră optică în Moldova şi zona dc sud a ţării, firma rcalizînd deja 40% din aceasta, Acest proiect este finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Firma Ericsson este prezentă în ţara noastră din anul 1994 cînd a fost descHisă reprezentanţa sa la Bucureşti, Ericsson Tclccommunication Roihania. .

obiectivul fundamental ce vizează• integrarea în structurile europene şi euroatlantice, pomindu-se de la premisa că agricultura trebuie să aibă o po litică agricolă, in c lu s iv /o leg isla ţie bine conturată, care să dăinuie 20-30 de ani, indiferent de culoarea politică a partidulu i dc guvemămînt. :

Negocierile dintre Ministerul A griculturii şi organisrnele

. internaţionale amintite se bazează pe cîteva elemente care.pînă acum £u fost controla te. de stat Este vorba de liberalizarea preţurilor la carne, produse din

. carne, la cereale şi produsele acestora. Apoi, este nevoie de o politică comercială care se referă la aspectele legate de liberalizarea exportului pentru produsele agricole, orientare ce trebuie coordonată cu acoidurile la care România este semnatară. Aici se admite ideea că România îşi poate păstra subvenţionarea la anumite produse, dar în condiţiile dictate de piaţă.

îm prum uturile de care va beneficia România de 200 m ilioane USD nu vor fi împrumuturi pentru acordarea de credite, ci pentru iniţierea de activităţi noi, private, care vor’ contribui la realizarea procesului de reformă a agriculturii.' După cum se ştie, 82 la sută din suprafaţa agricolă a ţării este proprietate privată. Majoritatea sînt gospodării mici care vor rezista greu rioilor măsuri preconizate de M inisterul Agriculturii. Deocamdată, însă, campania agricolă de. primăvară este aproape, trebuie recuperat mult din ceea ce nu s-a tăcut în toamnă, iar bani nu sînt. Iar incertitudinea, nesiguranţa reduce capacitatea dc acţiune, spiritul întreprinzător.

Ion RUS

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României!

valabil pentru 7-9.02.1997D E N U M IR E A V A L U T E I CURSUL ÎN L E I i

S H IL O V G A U S T R IA 5 2 4 , 0 0 lD O L A R A U S T R A L IA ' : 4 6 2 0 , 0 0 j l

F R A N C B E L G IA 1 7 9 , 0 0 •'

D O L A R C A N A D A 4 5 1 4 , 0 0

F R A N C E L V E Ţ IA 4 2 5 1 , 0 0 fc

M A R C A G E R M A N A 3 6 8 4 , 0 0 II'

C O R O A N A D A N E M A R C A 9 6 6 , 0 0 %P E S E T A S S P A N IA . 4 3 , 5 3 fc

M A R C A F IN L A N D E Z Ă 1 2 3 8 , 0 0 \l:F R A N C F R A N Ţ A ’ V 1 0 9 1 , 0 0 |

L IR A S T E R L IN Ă 9 9 0 6 , 0 0 !

L IR Ă IT A L IA 3 , 7 4 |

Y E N J A P O N IA 4 9 , 2 0 | -

G U L D E N O L A N D A 3 2 8 1 , 0 0 1

C O R O A N E N O R V E G IA 9 4 1 , 0 0 i -

E S C U D O S P O R T U G H E Z 3 7 , 8 5 S

C O R O A N E S U E D IA 8 2 3 , 0 0 jf-

D O L A R S U A 6 0 6 9 , 0 0 ►

E C U 7 1 4 7 , 0 0 f

D S T 8 4 5 5 , 0 0

Cursul la casele de schimb valutai din Cluj-Napoca

6.02.1997VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

u n d o la r SUA 6 .0 4 0 6 .1 4 0

o m a r c ă g e r m a n ă 3 .7 0 0 3 .8 0 0

15) vineri, 7 februarie 1997 EVENIMENTa d e v ă r u lele CB m

G arjan t S i n g h , şeful m işcă r ii s in g h din. N e w D e lh i, c e l care a h o tă r ît să-1 e lib e r e z e p e L iv iu Radu, a m b a s a d o r u l nostru în India.

Portret de după gratii !Pargat Singh - ;

cel care a atentatla viata

1 -j.-* - ' • - ’■ '■■■ - -

ambasadorului Indiei (II) ; .

• Lupte intestine în India, cu zeci, de mii de victime • Culisele luptei pentru eliberare •Armata “leilor”»

- C are este istoria întâmplărilor care au

|c#ndus la conceperea

atentatului de la Bucureşti şi care v-a trimis la gherlă?

P.S . în treag a poveste a început în anul 1978, cînd îri urm a u ne i m an ifesta ţii, a poporului Sikh, au fost ucişi 120.000 manifestanţi. în acea perioadă, Julio Francis Rivero, ambasadorul indian la Bucureşti era directorul general al poliţiei’ din Punjâb. După manifestanţi, a fost vizat cel mai mare templu al religiei sikh,.carc îndeplinea şi funcţia de sală de consiliu (aici m em brii de vază j ai* acestei, populaţii luau, din cele mai vechi tim puri, d ec iz iile m ai importante). Poporul sikh avea şi o armată, "care era considerată a fi creată de fiul lui Dumnezeu ’ şi care purta numele de „armata leilor” . Cei aleşi îşi schimbă num ele de fam ilie, purtînd , invariabil, numele de “Singh” (leu). Armata a fost c reată pentru a apăra d rep ta tea ; La “T em plu l dc Aur”, o dată pe lună, veneau credincioşii de pretutindeni să- şi - facă r u g ă c i u n i l e , într-o asemenea zi, în templu se strînseseră peste 3000 . de oameni. Oastea Singh consideră că Julio Francis Rivero este cel care a ordonat m asacru l cre­dincioşilor. Tot ce eră v iu în

' templu a fost stîrpit. Am vă­zut, cu och ii’mei masacraţi peste 3000 de copii, bătrîni, Temei, toţi fără apărare, aflaţi în rugăciune. Peste tot ' erau

; numai mîini, picioare, creieri şi sînge. N iî ă scăpat, nimeni fără ă fi ciopîrţit Templul a fost devastat, relicvele fiind distruse sau luate. Poliţia a m ăcelărit folosind tancuri; arme de calibru mare, cuţite. A rm ata Singh îl consideră v inova t pe am basador de moartea a peste cinci mii de oam eni.. M ăcelurile au continuat, poporul şi annata singh a decis să-şi-creeze mai multe organizaţii secrete de lup tă îm po triva statu lu i indian.

(va urma)

D ia n a C ă ie n a r u

0 distilerie care produce 1 .0 0 0 kg de cocaină

Poliţia columbiană a descoperit un laborator clandestin care producea o tonă de cocaină şi 100 kg de heroină pe lună - transmite agenţia spaniolă de presă EFE. Laboratorul era situat într-o clădire din .oraşul Viliavicencio, din regiunea de est a ţării, la numai 500 m de garnizoana batalionului forţelor aeropurtate columbiene. : ' - -

Cazino în C oreea d e Nord

^PUNE DUMNEATA, f CU CE BANI SÂ-MI CUMPĂR PANTALONI?,

O firmă din Hong K ong. va ; înce'pe constru irea prim ului hotel-cazino din Coreeai de Nord. Astfel grupul industrial Emperor dii^ H ong K ong - va

construi,-' în zona comercială liberă nord- coreeăhă \ ; Raj.in- Sonbong, un hotel de cinci stele, în valoare de 150 d e . m ilioane d e ' dolari.

. se drapeazăN oel G allagher, v e d e t r

grupului pop Oasis din Marea Britanie, a denunţat „ipocrizia^, m anifestată prin „punerea la index” a altuLpop star pentru că a consum at d rog ecstasy , a firm înd că m ai . m ulte personalităţi politice britanice, se droghează şi că toată acea stă afacere este un amărit de scandal în comparaţie cu vînzările de arme pe care le face guvernul - transmite AFP. Gallagher a făcut aceste declaraţii după ce fostul

solist vocal al grupului East 17 â fost sancţionat, la începutul limii, pentru consum de droguri. E l-a fost blam at, în Cam era Comunelor, de primul ministru John M ajor şi pus la index, îm preună cu grupul său, de posturile de radio. . . , ;

0 englezoaică de 50 de ani naşte trei gemeni

O bunică de 50 de an i a devenit cea mai în vîrstă femeie

. d in ţa ră care- a n ă scu t tre i gemeni, relevă presa britanică. Sue Green - care avea deja cinci

copii dintr-o altă căsătorie şi doi ' nepoţi - a născut în urmă cu trei ' luni, trei băieţi, pe Aaron, Oliver şi Samuel, prin fecundare in, v iţro ^ Ea nu a b ă tu t to tu ş i recordul unei italience care, în 1994, a născut trei gemeni, la vîrstă de 57 de ani.’ După ce în 1993 s-a căsătorit

cu i i i bărbat de 29 de ani, Sue ■ G reen'a încercat fără succes, să aibă un alt copil. După. ce i s-a refuzat tratamentul in vitro prin sistefnul asigurărilor sociale Sue era prea în vîrstă . şi avea deja copii - femeia a apelat la; un medic privat, plătind 4.500 de lire sterline (7.200 dolari).

Atac cu grenade ■

j Cîteva g re n a d e d e m înă Iau fost a ru n ca te , luni s e a ra ,

în m agazinul unui vînzător d e m a şin i, p e s tra d a B u d a o r s’ (B u d ap esta ), dar numai una din e le a explodat - tr a n sm ite a g e n ţ ia MTI. Politia a declarat că nu s e

cu n o a şte încă tipul acestor grenade. • ■■ :• ■ Proprietarul m agazinului

vizat, un afgan cu cetăţenie ungară, a declarat că nu are duşm ani.

M i ş c a r e b r o w n i a n a#

- Asemenea oamenilor, şi tuturor lucrurilor, şi maşinile au viaţa lor după care, firesc, mor. Atîta că, spre deosebire de semeni - care au un statut şi după dispariţie, maşinile sînt lăsate la voia întîmplării. Am semnalat de mai multe ori faptul că, într-o localitate care se pretinde civilizată, punctul forte al emblemei îl reprezintă chiar ordinea în ... mizerie. O r alte cuvinte, murdăria umană, industrială sau morală îşi au locurile precis stabilite. ■ ' ' v .

în oraşul nostru, însă,, maşinile scoase din uz-îşi găsesc monnîntul pe unde apucă. Nu am obosit a le divulga cimitirele ad-hoc. într-o stare jalnică se află şi locul de la Podul Nadăş (cam în dreptul societăţii Fimaro). :

O vomă, credcţi-mă! ;.• - r .v . •-

v'*g i g işill^ lp

-* i

(“The Observer”)Hsle vorba de o afacere care aduce.profituri de mai multe miliarde

î de dolari la nivel internaţional, denumită “Noul comerţ cu sclavi”. | 0 individualizează faptul că aceşţî sclavi plătesc pentm a f i ; l' transportaţi. ' . v .J - Constituie de asemenea cea mai lipsită de scrupule afacere din gEuropa! “Contrabanda cu oameni” este o afacere multinaţională,

aducmd anual profituri în.valoare de un miliard de dolan bandelor a căror atenţie s-a deplasat de la fradtonalele cargouri cu droguri şi arme la un

ţ- comerţ alternativ pornind de la sărăcie, j.C re ş te re a im p licării crim ei o rgan iza te în

contrabanda cu oameni - sînt dc părere experţii - este rezultatul

trecut legislaţia în privinţa pasagerilor clandestini şi a im igranţilor: ilegali, Europa pare să reprezinte cea m ai facilă opţiune.. Iar contrabandiştii îşi concentrează atenţia asupra celei mai slabe regiuni- ci se îndreaptă către Grecia”, a declarat Hllen.

Poliţiştii unguri au simţit că li se face greaţă. Pătrunzînd într-un camion abandonat, ai au descoperit 19 imigranţi din Sri Lanka zăcînd is tov iţi de pu teri deasupra cadavre lo r în stare de descompunere ale unui num ăr.egal de tovarăşi de suferinţă. Ei

Pe măsură ce “fortăreaţa , europeană” şi-a în tă rit opdziţia faţa de jt imigranţii cconomici, mizele au crescut. Abordarea severă a Uniunii ^ Europene a transformat contrabanda cu oameni într-o afacere mai | profitabilă şi mai atrăgătoare pentru crima organizată, ţ . In 1995, în Marea Britanic oficialităţile vamale şi din domeniul ^imigraţiei au reţinut peste 10.000 de potenţiali imigranţi ilegali, o | proporţie infimă a celor peste 300.000 de persoane care se estimează | că trec în Europa occidentală în fiecare an. Experţii sînt de părere f tă mulţi dintre ei sînt atraşi de escrocii care pretind victimelor lor | -aproximativ 10.000 de lire, sterline de persoană.• • Imigranţii sosesc pe jos, în portbagajele maşinilor şi în camioane, ş Pentru majoritatea, totuşi, prima imagine asupra ţinutului promis : <ste surprinsă de pe un yapor cu o capacitate de navigaţie [ îndoielnică. Tratamentul nemilos al imigranţilor care 'au murit în F -ZJua de Crăciun în Marea Meditcrană în timp ce erau transferaţi de ^ ̂ IXiohan”, o fregată sub pavilionul statului Honduras, este tipie

®//u “navele-fantomă” implicate într-un asemenea comerţ. Potrivit declaraţiilor lui Eric Ellen, de la Biroul Internaţional aritim din Londra, navele sub diferite pavilioane - cum ar fi al

fătului Honduras - au comis infracţiuni vînzînd înregistrări rovizorii, deseori la preţuri de zece ori mai mari decît sumele

|^bişniiitc. Noul proprietar al unei nave primeşte o înregistrare ^ 'tiporară fară a fi obligat să prezinte “certificatul de anulare”, care ^parchează încheicrca înregistrării sale anterioare. Schimbîndu-şi gumele, trecutul dispare. ■

• “Situaţia sc înrăutăţeşte. Dc cînd Statele Unite şi-au înăsprit anul

fuseseră abandonaţi. Şoferii camionului - de'naţionalitate bulgară/ şi care au primit 800 de dolari de la fiecare emigrant pentru a fi trecut îri Germania, spre o nouă viaţă - au fugit cu banii, lăsîn- du-şi pasagerii în voia sorţii. • \ ‘

Accidente pe mare, crime şi asfixieri în camioane fără aerisire - toăte acestea aii contribuit .la creşterea-numărului de morţi. “Au existat cazuri în care unii imigranţi au intrat'în Marea Britanie. Aceştia au plătit 10.000 de lire sterline şi au fost obligaţi să lucreze practic ca sclavi pentru a cîştigă încă 5.000 de lire sterline solicitate de contrabandişti, care le-au păstrat paşapoartele”, a relatat Ministerul de Interne al Marii Britanii. , / .

“Este incredibil de binfe organizat. Imigranţii ilegali sînt ajutaţi să treacă graniţele ţărilor din întreaga Europă prin diferite metode. Din această cauză ei sînt deosebit de vulnerabili - în special femeile, care în cel mai rău caz pot fi obligate pînă la urmă să se prostitueze, fară a fi plătite”, precizează John D oohan, de la Organizaţia Internaţională a Muncii din Geneva. >• Este posibil ca numărul real al persoanelor atrase de contrabandişti să nu poată fi aflat niciodată. El trebuie să fie însă destul de mare pentru a menţine “Euro-charterele” în funcţiune. Acestea sînt companii aeriene pe care ţările membre ale UE le plătesc pentru a repatria mii de deţinuţi în fiecare an.

“Studiile noastre preliminare ne fac să credem că cel puţin 500.000 de persoane - şi'poate chiar un milion - sînt transferate în Europa în fiecare an”, declară M arco G ram egna, de la O rganizaţia In te rn a ţio n a lă pen tru M ig ra ţie d in G eneva. D im ensiun ile fenomenului au conferit un sens de urgenţă recentelor declaraţii făcute de Europol (un fel de FBI al UE, aflat în faza incipientă) de la Ilaga, pe a cărui agendă contrabanda cu oameni este “principala

prioritate”. Soluţionarea acestei probleme este dificilă. Mărimea graniţelor europene reprezintă o problemă? O alta este identitatea * persoanelor careţi transportă pe imigranţi.

în primul rînd, este vorba de “reţelele” locale,, incluzînd deseori şoferi de taxi şi de camion, carc-i ajută pe oameni să treacă graniţele ilegal. Dar adevăratul trafic, declară Gramegna,, este realizat dc ; crima organizată. “Ne confruntăm cu aceiaşi oameni care fac comerţ cu droguri şi arme” Unul dintre motivele pentru care contrabanda

cu oameni a devenit atît de atrăgătoare pentni aceştia îl reprezintă sancţiunile mai mici comparativ cu'' cele pentru acţiunile lor obişnuite. ■

Un responsabil al poliţiei din Atena a declarat; “în octombrie anul trecut a fost prins un grec de pc

Insula Samos, care transporta eu feribotul, din Turcia, emigranţi din ţările din lumea a treia, fiind condamnat la 17 ani închisoare,. Dar această condamnare nu este totuşi la fel de gravă pe cît ar fi fost dacă el ar fi făcut,contrabandă cu droguri”. "

Profiturile sînt uriaşe. Emigranţii pretind că plătesc pînă la 5.000 de dolari pentru transportul din Orientul Mijlociu şi 9.000 de dolari din Asia. “Contrabanda cu oameni a atins proporţii cu adevărat uriaşe. înainte era vorba de numai 30 sau 40 de persoane acţionînd izolat; azi este o afacere de proporţii” ,̂ a precizat Janvier de Riedmatten, reprezentantul' din Atena al înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi. Grupurile implicate în comerţul cu sclavi alcăţuiesc parcă ;un “W ho’s W ho” internaţional al criminalităţii: Triadele - chineze, mafia şi tînără. frăţie a gangsterilor din Europa răsăriteană.

La fel de complexe sînt motivaţiile celor dispuşi să-şi abandoneze viaţa m mîinile acestor infractori. “Să afirmi că oamenii doresc o ameliorare a situaţiei lor economice implică faptul că ei au de ales”, declară Patrick Taran, secretarul pentru problemele migraţiei al! Consiliului Mondial al Bisericilor. Dar deseori nu există nici o şansă. “Fie întreaga familie este nevoită să părăsească ţara, fie mama sau tatăl sînt obligaţi să plece pentru a trimite un cec, astfel îneît familia să beneficieze măcar de o masă pe zi. Este o situaţie m ult mai disperată pentru m ulţi decît aceea de a se afla pur şi simplu în căutarea unui loc de muncă mai bun” , a adăugat el.

C laude M oraes, de la C onsiliu l C om un pen tru ‘P ro tecţia Refugiaţilor, insistă că implicarea bandelor criminale contribuie la perpetuarea fenomenului. “Ar fi prea simplist să spunem că oamenii sosesc în ţările dezvoltate numai întrucît consideră că se pot îmbogăţi rapid. Fenomenul este încurajat dc fapt de escroci versaţi, care conving oamenii să vină”. . . . ' ’

A D E V Ă R U L

d e C lu j ziar independent

ULTIMA ORĂ vineri, 7 februarie 1997 fi6l

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA

. S J

Ta if u tiu lld iiilT y RDin partea unui grup de salariaţi ai Studioului Teritorial din Cluj-Napoca al TVR ne-a fost remisă spre publicare scrisoarea de mai jos

I C ă t r e c o n d u c e r e a S R T V

D -le director general Stere Gulea,

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 7.02.1997, în jurul orei 15.

Numărul cazurilor de trichineloză ̂ continuă să crească .

N um ărul cazurilo r de trichineloză înregistraţ la nivel naţional în luna ianuarie a.c. a fost de 620, cu peste o sută mai multe decît în tot anul- -1996, au • decla ra t epidemiologi din Ministerul Sănătăţii.

Dintre cele 620 de cazuri (între care un deces), peste o sută s-au în reg istra t în Bucureşti şi judeţul Ilfov. în această zonă, num ăru l bolnavilor a crescut rapid după 22 ianuarie a.c.

T oate îm bo lnăvirile au evoluat în focare familiale,^ carnea de porc fiind procurată de la comercianţi particulari.

Cele mai multe cazuri de tr ich ine loză - au ' f o s t : înregistrate în judeţele Goij (101), Caras (80), Braşov (73), Alba (48) Timiş (46), Hunedoara (35), Sibiu (24).

în alte 11 judeţe, printre- care Mureş, Brăila, Vîlcea,

B uzău, D olj, C onstan ţa , Mehedinţi, Harghita, Satu- Mare şi Călăraşi, num ărul îmbolnăvirilor prin trichinella spiralis a,oscilat între trei şi 10 cazuri. ,

Epidemiologii recomandă p o p u la ţie i să ceară la cumpărarea cărnii analiza de trichineloză şi să nu cumpere came decît din magazine care garan tează calita tea produselor comercializate. Carnea de porc trebuie fiartă sau prăjită foarte bine.

“Perioada de incubaţie a bolii poate oscila între două şi trei săptămîni, în funcţie de cantitatea de came infestată ingerată. - -■ -

Prim ele m anifestări a le instalării bolii sînt umflarea pleoapelor, tulburări digestive şi, în stadiul avansat, dureri musculare. Neprezentarea la medic în timp util poate duce la decesul bolnavilor. '

Subsemnaţii, angajaţi ai SRTV la Studioul Teritorial din Cluj- Napoca vă. rugăm să dispuneţi trim iterea unei comisii de eyaluare şi. analiză din următoarele motive:

Considerăm că starea proastă a Studioului Cluj-Napoca din toate punctele "de vedere se datorează activităţii manageriale necorespunzătoare a actualei conduceri şi imposibilităţii emite-. rii unor jiAlecăţi de valoare avînd în vedere lipsa totală de interes a celor abilitaţi să conducă o astfel de instituţie publică.

La toate acestea se-adaugă atmosfera de teroare instituită în ultimele zile. Considerăm că este inadmisibil ca intr-o instituţie de presă salariaţii să fie ameninţaţi cu instaurarea unui regim'al fricii şi cu desfacerea contractului de muncă, în cazul in care. comentează realităţile din studio. La şedinţa redacţiei Social- Economic-Actualităţi, desfăşurată în data de 31 ianuarie orele 14,00

redactorilor li s-a interzis orice contact cu alţi colegi jurnalişti, în special cu cei din presa scrisă, chiar dacă aceste contacte sînt stabilite în tim pul liber. Considerăm că repetarea acestei situaţii este iminentă pentru toate celelalte compartimg studioului.

p^gram e, tcrjiicşri uu

ului telcspectatoi, dc programe esj :entă, prim ^rffm j i

. în 7 aj i'uncitonăre S tudioului fijj

ţ«iă pcnlrufjtfat ruarie-19

''re economic studîoîrt^ftffiist adus la limita de supravieţuire. Acest fapt pericli­tează în mod direct funcţionarea, studioului şi se răsfrînge asupra calităţii programelor. Rezultatele financiare slabe pot fi uşor verifi­cate şi eventual comparate cu rezultatele superioare obţinute de alte studiouri teritoriale de televi-

Grila de anacronică interes iar po prapiitf

ziune, Datorită proastei gestio­nări şi atitudinii pasive a condu­cerii, realizarea unor programe competitive şi cu impact la publi­cul telespectator a fost, deseori, im posibilă, to lerîndu-se o atmosferă de autosuficienţă, care a adus gr3ve atingeri imaginii şi credibilităţii postului.

Situaţia generală din Studioul de T eleviziune C luj-Napoca implică un cerc vicios care nu perm ite de talierea tu turor neajunsurilor şi argumentelor care le pot demonstra. Prezenţa unei comisii de evaluare la faţa

- locului ar constitui un gest salutar în încercarea de a modifica actuala stare de fapt, în dorinţa

,de a alinia Studioul clujean la nivelul actual de profesionalism şi deontologie al unei televiziuni , publice.

*Prezentul document .poartă

sem nătura liber consimţită a peste jum ătate din colectivul redacţional.

DOLARUL si cei peste 6000 de le iurmare din pagina 1

D ar c ît o r fi cele zece ■ procente?! ^ C ifre le sînt alunecoase, leul se tot subţiază^ de n ic i . nu-1 m ai po ţi compara cu cel de acum cîteva luni, aşa că reţin doar că 10 la ; su tă d in PIB înseam nă aproape -ju m ăta te d in arieratele d in econom ia naţională! Desigur, nu poate fi făcută vreo legătură între ceea ce vom prim i d rep t cadou legat în funda cu emblema "protecţie socială” şi; sumele blocate pe circuitul financiar, R ăm îne, totuşi, întrebarea de. fond: care este tendinţa P.I.B.? După 1989,' am tot dat înapoi, ca racul, şi-an): -avansat doar cu dem ocraţia . . D ar, cum spuneam, nu te mai poţi lua

după leu, căci se înmulţeşte în aşa hal îneît efortul de a face comparaţii este nerelevant.

Orientîndu-ne cu ochiul liber, remarcăm însă că, producem tot mai puţin pentru PIB-ul intern^ şi consum ăm to t m ai m ult PIB-ul altora. Domnul "Mugur Isărescu, guvernatorul, ar spune’ că balanţa de plăţi este deficitară. Adică, consumăm mai mult decît producem, iar diferenţa provine din importuri. Asemeni lui, şi unor liberali care nu se jenează de deviza „Prin noi înşine”, stăm şi ne întrebăm cum de nu se mai poate face nim ic „ca lum ea” în ţară? D e c e 's - a creat piaţă pentru blugii turceşti, cînd aveam, slavă Domnului, o industrie a con fec ţiilo r competitivă; cum de sînt mai ieftine toate dulciurile de import,

cum de nu mai ştim să facem aproape nimic ca lumea?

S-ar părea că majoritatea aşteaptă mîntuirea din partea investitorilor străini, pornind de la teza că, prin venirea lor, lucrurile se rezolvă de la sine. N-o să susţin ca nu-i nevoie de infuzia investitorilor. Dar dacă" pînă să vină stăm cu mîinile subsioara, accâptînd ro lu l de p ia ţă te rţia ră a Europei, eventual secundară a Turciei, atunci PIB-ul va fi tot mai albastru, dolarul tot mai dolofan, iar procentele din PIB nu vor mai conta. Geniali să fie politicienii noştri şi tot n-au cum să dreagă PIB-ul! Pentru că el conţine ceea ce producem noi, lucru de care depinde relaţia leu-dolar.

La Turda

Tradiţionalul “Bal al Moţilor”

*

la a Xl-a ediţieSîmbătă, 8 februarie a.c., on

20, în sala Clubului Sticla, Societatea cu lta? / i patriotică “Avram Iancu", împreună cu Clubul “Ţarina”, vor organiza tradiţionalul “Bal il Moţilor”, ajuns la a Xl-a ediţie.

în sala clubului, organizată îa stilul specific al caselor moţeşti, începînd de la tîmaţ (unde va cînta orchestra) şi pînă la pereţii împodobiţi cu ştergare şi veseli din lut, participanţii vor avea ocazia să se înfrupte din 1 îmbelşugatul meniu (cu specific jl- moţesc) începînd cu tocăniţă ca mămăliguţă şi pînă la balmoş, de la slănină friptă şi varză murata tăiată îri patru şi pînă la friptura şi cîroaţul de tisă afumat, fripte în cuptor. Toate stropite di: belşug cu ţuică de prune, vin dc Alba, bere şi răcoritoare. Ca desert, moţii vor avea pe mes« prune uscate, nuci, mere, pere şi aiune.

Moţii prezenţi la bal, împresni cu familiile lor, sc vor putea bucura şi participa direct la'm program specific moţesc: cîntec; şi jocuri moţeşti - îa acompaniamentul Ansamblului “Ţarina”, cu participarea uns invitaţi - Mariana Morcan (solisS vocală) şi Mihai Mariş (taragot la diverse concursuri, dintre care amintim: Crăiasa ‘ Moţilor, Joc moţesc, Glume moţeşti, şi li concursul: “Dicţionar moţesc" iar în partea a Il-a a aceluiaş. concurs: “Cine scrie, în dom1 minute, mai multe... ciufeli”.

Cîştigătorii concursurilor vsl fi premiaţi. Va exista un premii de fidelitate care ya fi seonSg domnului Viorel Mera, geamgii din Ciuleni-Mărgău, ca re i participat la toate cele zece edili ale balului şi a tombolelor.

Aşadar, a Xl-a ediţie "Balului Moţilor" se anunţă a deosebit de interesantă antrenantă prin- tot ceea c; organizatorii s-au străduit sa I ofere moţilor şi familiilor lor.

Io n C O R D O S

Sîmbătă, 8 februarieProgramul 1: 7,00 La prima-

oră; 8,50 Feriţi-vă de măgătuş ;.9,50 Serial: Drumul spre A vonlea; 10,40 .Matineu coregrafic; 11,25 Pas cu pas . (em isiune de ştiinţă); 12,15 Vîrstele peliculei; 13,05 Pleiade- repere istorice; 14,00 Jurnal;14,10 Tranzit 127; 18,45" Povestirile lui Do'nald Răţoiul (desene anim ate); 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 'Jurnal;20,40 ' Serial: ' Inam icul inamicului: Răzbunarea; 21,35 Gala premiilor MTV - Europa ’96 (înregistrare de la Londra); 22,45 Serial: Perla Neagră; 22,30 Jurnal; 23,45 Pe cărări de munte, pe cărări de dor; 0,45 Ursus Music Alive. Spectacol extraordinar Iris - Luna Plină.

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj-Napoca;-12,00 MTV. Disco Dance; 13,00

TVR Tipiişoara; 13,30 E st Meridian Magazin de la Iaşi (I);13.50 S c h ra lp in CM de la Sestriere (Ita lia ); 14,30 Est Meridian Magazin de la Iaşi (II);15.50 Babar (desene animate);16,15 Serial: Top Modei; 17,10 Itinerare spirituale; 17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion; 21,00 TVM. Mesager;21,30 Autograf pentru prezent. Barbu Brezianu, critic şi istoric de artă; 22,00 Film serial; 22,45 Tradiţii; 23,15 Handbal feminin. Cupa Federaţiei Europene; 23,45 A lfa şi omega. In terferenţe spirituale; 0,15 Queen - un fenomen. Film portret. \

PRO TV: -7,00 Desene animate; 9,30 Film serial: Flipper;10.00 Serial: Fraţii Hardy; 10,30 Serial: Misterele lui Nancy Drew;11.00 Film: Necazuri cu Harry (r); 12,35 Tenis ATP Magazin;12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film:

Pasiuni renăscute (SUA 1992);14,40 Seriai: La limita imposibilului (r); 15,25 Istoria fotbalului: Olanda; 16,10 Rugby. Retrospectiva Turneului celor cinci naţiuni; 16,40 Fotbal. Povestea echipei N ewcastle U nited; 17,15 Baschet NBA Action; 17,45 Lumea lu’ Gaiţă;-

: 1.8,00 Serial: yR 5; 19,00 Te uiţi şi cîştigi 1; 19,30 Ştirile Pro TV;20,00 Film: Banii altor oameni (SUA 1991); 21,55 Ştirile Pro TV; 22;00 Serial: Crimă cu prem editare; 23,00 Serial: Nemuritorul; 0,00 Ştirile Pro TV; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 Film: Lover’s Leap (erotic); 2,00 B aschet NBA Action (r).

Duminică, 9 februarieP rog ram u l 1: 8,00 Bună

dimineaţa 1; 9,00 Noi întîmplări cu Scufiţa Roşie (poveste

muzicală); 10,00 Serial: Colţ Alb;10,30 Lumină din lumină; 11,30 Melodii populare; 12,00 Viaţa^ satului; 13,30 Serial: Katts şi cîinele; 14,00 Jurnal; 14,-10 Poştă TV; 14,20 Desene animate; 14,50 Tenis Cupa Davis; 16,00 Video Magazin. Ocolul lumii în zig-zag;17.00 A doua alfabetizare; 17,15 Serial: Star Trek; 18,05 Tragerile Loto; 18,15 Lumea şi noi; 18,45 Aladdm (desene animate); 19,15 Robingo; 20,00 Jurnal; 20,40 Duminica sportivă; 21,00 Film: Ca între colegi (SUA); 22,30

, Filmele săptămînii; 22,35 MTV:3 from 1; 23,05 Nocturna lirică. Constanţa Buzea; 23,Î0 Jurnal;23,45 Serial: Setea; 0,35 Invitaţie la discoteca tinereţii.

P rog ram u l 2: 7,00 5x2. Magazin duminical de la Iaşi;.13.00 MTV Greatest Hits; 14,00 Jurnal; 14,10 Film: Nunta regală. (SUA 1951); 15,45 Descoperirea

Planetei. Italia - Ţara Renaşterii;16.15 Seriai: Top Model; 17,10 Un zîmbet pentru vîrsta a treia. Invitată Stela Enache; 17,45 Studioul şlagărelor; 18,15 Oglinzi paralele. România - proiectul european; 19,15 Film serial;19,45 Serial: Puterea, pasiunea;20.15 Bijuterii muzicale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Schi alpin , CM de la Sestriere (Italia)'; 23,00 Şcoala vedete lo r la ora absolvenţelor. Show Nadine; 0,00 Capitale culturale europene: Veneţia (documentar).

PRO TV: 7,00 D esene animate; 9,00 Super Abracadabra; Serial: Fiica Oceanului; 11,00 Film: Preţul celebrităţii (film biografic SUA ’76); 13,25 Ştirile Pro TV; 13,30 Serial: News

Radio; 14;00 Serial: Dedectj de elită; 14,45 Serial: Stas c. Bran; 15,00.Lumea filmul:15,30 Fotbal II Calcio re tro spec tiva turului; lfir;| B a s c h e t. AII Star Gî :'1997; 17,30 Gillette - li®| sportu lu i; 17,45 Faţă-n fi cu Ilie Şerbănescu; 18r' Serial: Beverly Hills; 19,30 Ştiri Pro Tv; 20,00 Film: Ariz D ream (SUA ’92); 21 Tragerile Loto Special 6.* Noroc si concursul Pronosp;21,55 Ştirile Pro TV; 22/ Serial: Fotomodele (ep. 1); 23. Serial: Operaţiuni secrete; C Ştirile Pro TV; 0,05 Spoit minut - ştiri sportive; 0,30 Fci Rezumat II Calcio; 1,00 Basc NBA Al Star Game.

Z ia ru l n o s t r u f o l o s e ş t e s e r v i c i i l e in fo rm a tiv e ale a g e n ţ i i l o r d e p r e s ă R o m p r e s ş i M e d ia fa x

IL IE C Ă L IA N (red actor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , str . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Cluj-Napoca. înmatriculate la Oficiul «Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2S .03 .1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 .

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

TIPARUL EXECUTAT LA — 1 |3400Cluj-Napoca, Str. Fabriciinr.93-105=l7 / d l l l U U U

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 Z / — npogra fle . . r J . -

f i 1