p c v

iiSlovacia nu acceptă autonomia etnică”

/Aflat în vizită la Bucureşti, preşedintele parlamentului slovac, Ivan Gasparovici a reiterat opoziţia ţării sale faţă de acceptarea drepturilor colective sau a oricărei cerinţe de creare a unor enclave teritoriale autonome” . Mai dificilă a fost punerea acestor declaraţii de acord cu tratatul slovaco-ungar, dl. Gasparovici, pretinzînd, pur şi simplu, pe baza argumentelor de mai sus, că . “Recomandarea 1201 figurează în text dar absentează articolul 11” . Mai nuanţat, purtătorul de cuvînt slovac a explicat câ ratificarea tratatului cu Ungaria este condiţionată de refuzulBratislavei

-de a accepta aplicarea articolelor 11 şi 12 din Recomandarea 1201, referitoare la autonomia pe criterii etnice - ceea ce adăugăm noi, ar putea implica o renegociere cu Budapesta.

"Bom ba" A-3 "teleghidată" şi spre ... ţigani...După cum declară într-o notă trimisă unui ziar bucureştean,

secretarul Federaţiei Romilor, Nicolae Gheorgbc, a primit luni un plic- colet conţinînd două cărţi dubioase. Livrarea se făcea din Austria şi conţinea opere de Moliere şi Mauriac, fiind vizibile cîteva fire electrice ce ieşeau dintre pagini. Nicolae Gheorghe nu a desfăcut cărţile şi solicită un specialist pentru verificarea lor. Este a treia “ bombă” trimisă reprezentanţilor minorităţilor din România în ultimele zile.

# S U M A R

Agenda 12 Roza vîntiirilor 13

j Viaţa poIitică/4 I fată - cultură/5 ţ Omul fi societatea /6 ţ Publicitate 17-1 ]I Sport 112 • '| România, vatră etemă/13

Economia/l 4 Eveniment/15

f Ultima oră/l6 ...A N U L V II IVIR. 1 4 0 7

IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

J O I8 IU N IE 1 9 9 5

1 6 P A G IN I 2 0 0 LE I

Astăzi vremea va fi uşor instabilă, cil cerul variabil. Pe alocuri după- amiazâ vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din sec­tor SE iar temperaturile maxime vor fl cuprinse între 24 şi 26 de grade. Ieri la oia 12 la CIuj-Napoca se înregistrau 21 de grade, iar presiunea atmosferică măsura 732 mm Hg. (Carol Pavai, meteorolog ,de serviciu)

Liderii P.D. pe rs is tă în e ro a re (II)

C om em orarea martirilor evrei, v ictim e ale fasciştilor unguri si germ ani

R u g u l si® t r a n d a f i rVaier CHIOREANU

e eca ce liderii PD numesc politica naţională a partidului a fost fixat în Declaraţia de la Oradea, document alcătuit de regretatul Ion Aurel Stoica. Spiritul şi litera Declaraţiei

respingeau orice tendinţe de autonomie pe criterii etnice şi stabileauo limită a cedărilor în faţa cerinţelor UDMR peste care nu se putea trece. De altfel, la acea dată, PD era unul dintre partidele cele mai ferme în relaţiile cu forţele politice care, prin'demersurile lor, puteau duce la destabilizarea ţării. Declaraţia de la Oradea venea după alte două iniţiative care făceau din PD un pol distinctul vieţii politice româneşti. (Şi acum PD este un pol distinct în viaţa publică, dar în cu totul alt sens decît atunci). Era vorba despre încercarea, neobişnuită la noi, de a alcătui un cabinet fantomă, tare se dorea a fî nucleul de conducere operativă a ţării în cazul cîştigârii alegerilor. Â urmat ideea înfăptuirii unui pact politic : ţisocial care să înlesnească eforturile întreprinse pentru depăşirea situaţiei critice în care se găsea ţara. Amîndouă aceste idei, împreună cu Declaraţia-de la Oradea, se datorau în bună măsură personalităţii lui Ion Aurel-Stoică. Odată cu moartea singurului lider ardelean din. conducerea PD, a dispărut şi acel spirit lucid, «plecat cu discernămînt asupra realităţii transilvane, înlocuit fiind rapid de agresivitatea arivistică a lui Adrian Severin, hotârît sâ calce totul în picioare pentru a accede acolo unde luciditatea lui Ion Aurel Stoica îl împiedicase să ajungă. Era însă nevoie ca toată: taica să “ vadă” , iar colegii să accepte operaţiunea. Astfel că spiritul democratic larg cuprinzător al deputatului PD a început să-şi

■ desfăşoare aripile şi să plutească asupra politicii interne şi " vwiiternaţionale a României. Ce a urmat ştie toată lumea. întors de /Y^ConsiliuVEuropei, unde a sprijinit din tot sufletul adoptarea

Recomandării 1201, Adrian Severin a început campania de lămurire a celor care nu puteau înţelege marile avantaje oferite României de numita Recomandare, repudiată de toţi românii. Munecînd pe această linie a colaborării cu UDMR, Adrian Severin i-a văzut rapid în situaţia de a căuta explicaţii la hotărîrile Congresului al IV-lea al UDMR, pe care el le găseşte democratice.Si vedem ce apără liderul PD. în documentele aprobate la Congresul UDMR se spune,foarte limpede; “ UDMR doreşte sâ obţină formularea juridică şi validarea pe cale: legislativă a diverselor forme de autonomie - inclusiv autonomie teritorială...” Acolo unde UDMR spune clar ce doreşte, avocatul acesteia vede "totul altceva. Acolo unde preşedintele parlamentului Slovaciei ’ede condiţii de neacceptat, iar liderii români - la fel, Adrian Severin întrezăreşte zorii unei democraţii luminoase pentru România. Şi mai grav este că Adrian Severin reuşeşte să-şi impună Netul de vedere la nivelul PD.

CIuj-Napoca, 7 iunie 1995. Sînt 51 de ani de la ziua cînd a -

. plecat prima garnitură de tren transportând evreii din oraş pe ultimul lor drum, spre lagărele de concentrare din Germania şi Polonia.,

' “ Ca amintire veşnică pentm cei dragi şi iubiţi, pentru cei Sfinţi şi curaţi, pe care i-au dezonorat, i-au întinat, i-au . omorît şi i-au ars” . Cuvintele sînt scrise pe unul din pereţii Templului.Memorial din'CIuj- Napoca, distrus în 1944 de trupele fasciste în retragere şi

reconstruit în 1949 de puţinii evrei care s-au întors acasă. ,

An de an, la âceastă dată, comunitatea evreiască din Cluj, redusă acum îneît nu mai poate ocupa toate locuriledin Templu, se reuneşte în amintirea celor şase milioane de evrei ucişi în Holocaust şi a celor.150.000 de victime ale terorii horthysto-fasciste din Ardealul de Nord. 18.000 de evrei din Cluj au fost deportaţi şi ucişi.

“ Nu avem voie să uităm, nu putem să iertăm, dar e momentul să întoarcem o pagină de istorie” , a spus Nicolae Cajal, preşedintele

Federaţiei Comunităţilor Evreieşti prefectul Grigore Zanc/ vorbind în numele celor care se fn România mai trăiesc, socotesc “ integraţi cu demnitate în potrivit ultimului recensămînt, poporul român, fideli României şi 9.000 de evrei,din cei 800.000 cu dragoste pentru Israel” . care locuiau înainte de război în. Slujba de poţnenire a început cu România-Mare.o rugă pentru “ pacea tării noastre în care trăim” şi pentru pacea şi liniştea lumii. Toţi oaspeţii din administraţia clujeană prezenţi la comemorare,- prefectul, primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, au elogiat în cuvîntul lor modelul de convieţuire' mistuie” . Ultimul cîntec intonai dintre români şi evrei. “ Este un de toţi participanţii în picioare drum care ar fi bine să fie urmat şi este imnul statului Israel, de: alte grupări etnice” , a spus . Caius CHIOREAN -

Ceremonia âe la Cluj a început şi a luat sfîrşit cu cîntecul unui cor de tineri, dominat de vocea tulburătoare a unei gingaşe evreice. “ Iată rugul de trandafir/ Ce arde în văpăi şi nu se

S e m ic e n t e n a r u l î n c h e i e r i i c e le i d e - a d o u a c o n f l a g r a ţ i i m o n d ia le

1 5 . E f o r t u l m i l i t a r s t e c o n o m i c a l R o m â n i e i î n r ă z b o i u l a n t ih i t l e r i s t

Principalul obiectiv politic şi - 525.702 militari, din care aii căzut 42.266 militari (morţi, răniţi,militar al armatei românedupă 23 victime 58.310 militari (morţi, răniţi august 1944, a fost eliberarea părţii şi dispăruţi). Pierderile umane ale de nord-vest a României. în acest inamicului au fost evaluate lâ 72.934scop au fost angajate în luptă două armate cu 28 de divizii, corpul aerian şi unităţi de arme speciale totalizînd un număr de 265.735 de inilitari. Pierderile înregistrate de către trupele române s-au cifrat la 49.744 de militari (morţi, răniţi şi dispăruţi), iar cele • provocate inamicului în acelaşi interval s-au ridicat la 21.434 de oameni. în urma luptelor înverşunate care s-au purtat au fost eliberate 872 localităţi, între care 8 oraşe. Corpul aerian român a executat 990 misiuni de. aviaţie.

Bilanţul general (inclusiv în urma luptelor purtate în afara hotarului vremelnic impus prin Dictatul de la Viena), la sfîrşitul celor două luni de aprige încleştări - se exprimă astfel: efective participante Ia război

oameni, din care 66.275 prizonieri.După 25 octombrie 1944, toate

marile unităţi operative ale armatei române au acţionat pe teritoriul Ungariei, purtînd bătălii deosebit de grele pentru eliberarea oraşelor Debreţin şi Nyireghaza,' precum şi pentru forţarea Tisei. , '

în bătăliile desfăşurate pe teritoriul Ungariei armata română a participat cu două armate, cinci corpuri de armată, 17 divizii, un corp aerian (15 escadrile de aviaţie cii 174 de avioane), o divizie de artilerie antiaeriană, o brigadă de căi ferate şi alte unităţi şi formaţiuni de asigurare. Efectivele angajate în luptele de pe teritoriul Ungariei se ridică la peste 210.000 de militari, din rîndul cărora au căzut jertfă

dispăruţi). Pierderile provocate inamicului se ridică la 30.789 militari,din care 21.045 prizonieri.

Se remarcă diferenţa severă dintre pierderile suferite de români în luptă şi cele ale inamicului, fapt ce se explică mai ales prin aruncarea trupelor române de către sovietici întotdeauna în prima linie şi în situaţiile cele mai riscante. < _ -

în Cehoslovacia armata română a acţionat timp de cinci luni, angajînd în luptă două armate, patru

.corpuri de armată, 16 divizii, un corp aerian, o divizie antiaeriană, cu un efectiv total de 248.430 militari. S-au înregistrat 66.495 pierderi umane (morţi, răniţi, dispăruţi), provocînd inamicului pierderi ce se ridică la 22.803 militari. Sinţeza efortului militar al României în războiul antihitlerist, în operaţiunile militare purtate timp de 263 zile, pe

o distantă de 1700 km, se prezintă astfel: efective participante; 538.536 militari, din care 455.401 din trupele de uscat, 73.667 din aeronautică şi 9.468 din marină. Pierderile suferite

- se ridică la 169.822 militari, din care21.035 morţi, 90.344 răniţi şi 58.443 dispăruţi. Pierderile provocate inamicului se cifrează la 136.529 , militari, din care 18.731 morţi găsiţi pe teren şi 117.798 prizonieri.

Sub aspectul efectivelor angajate în războiul antihitlerist de către ţările coaliţiei Naţiunilor Unite, România ocupă, indubitabil, locul patru după URSS, SUA şi Marea Britanie. Şi, în pofida acestei realităţi evidente, nu a fost tratată ca o ţară aliată sau cobeligerantă.în ceea ce priveşte efortul econom ic al României în susfinerea războiului . antihi­tlerist, acesta însumează în primul rînd transporturile de

(continuare în pag. a 13-a)■ .................... . ------------------:---------------------------leon id K u c i m a d e s p r e î m p ă r ţ i r e a F l o t e i M ă r i i N e g r e

Preşedintele Ucrainei, Leonid Kucima, '**lificat drept “ o complexă problemă politică” *&tirea infrastructurii Flotei din Marea Neagră, ^ IT A R -T A SS . “ Dar eu sînt întotdeauna dispus **»>lv orice chestiune, indiferent de dificultatea ei”

- a spus liderul ucrainean, vorbind la o conferinţă de presă. Referindu-se la viitoarea sa întîlnire cu preşedintele rus, Boris Elţîn, programată să aibă loc la 9 iunie la Soci, preşedintele Kucima a afirmat câ poziţia sa va urmări interesele naţionale ale Ucrainei.

s p s ati!„una ■ adevărata calitateC entru d e o p tică com p u teriza t u ltram od ern

CIuj-Napoca, Calea Dorobanţilor, nr.14, vă pune la dispoziţie:♦cabinet medical dotata cu aparatură

computerizată îh care consultă o echipă de medici de elită condusă de col. dr. Horge I.;

| toatS gama de lentile ZEISS - plastic şi sticlă; ♦lentile trifocale, progresive, heliomate etc.;

♦ lentile de contact şi soluţii;♦ rame speciale pentru copii;♦ rame de ochelari ale celor mai renumite firme;♦ execuţia ochelarilor cu aparatură

automatizată.

'Programări şi informaţii la tei: 111492 şi 132003.

ji

;• 1

întîlnirea anuală a saşilor transilvăneni(Rompres) Recent la Dinckelsbuhl (Germania) s-a desfăşurat

întîlnirea anuală a saşilor transilvăneni stabiliţi în Germania, Austria, Canada şi SUA. Au participat circa 20.000 de persoane. Saşii transilvăneni din România au fost reprezentaţi de dr. Porr, preşedintele Forumului Democratic al germanilor din Transilvania, precum şi de o serie de formaţiuni corale şi de dansuri. La întîlnire au luat parte, rostind importante cuvîntâri, personalităţi ale vieţii politice germane, între care Klaus Kinkel, ministrul federal de externe, dr. Erwin Huber, secretar de stat la Cancelaria landului Bavaria, Volker Durr, preşedintele

. Federaţiei asociaţiilor saşilor transilvăneni, dr. Anton Rosbach, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, prof. dr. Florea Dudiţă, ambasadorul României la Bonn. A fost relevată evoluţia pozitivă a relaţiilor româno-germane, în spccial începînd din 1994, în domeniile economic, politic şi cultural, remarcînilu-se totodată importanţa recentei vizite a preşedintelui Roman Herzog în România. Întîlnirea a constituit astfel un moment important în relaţiile româno-germane.

/ V - —

T A fl fU t f , N O V A QAN9 N ivm tn m m la

a d e v ă r u l AGENDA joi, 8 iunie 1995

Medard, ep.Mîine: Sf. Chirii, arhiepiscopul

Alexandriei; Şf.Me.Marta şi' Maria; SLEfrem, diac.înv..

• Azi: Aducerea moaştelor Sf. felicităm, pc toţi cei care,Mc.Teodor Stratilat; Sf.Martiri - împărtăşind taina Botezului, poartă Marcian şi Nicândru, m.daco- unul din numele sacre, pomenite romani din Durostorum; Sf. mai sus.

■ PREFECTURA,CONSIIUL JUDEŢEAN: 1944-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 •PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMARIA TURDA: 31-31-60 •PRIMARIA CÎMPIATURZU^MO-Ol •PRIMARIA HUEDIN: 25-15-18 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19^26 r •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 .1

11-15-10•POUŢIA FEROVIARA CLUJ-

NAPOCA: 13-49-76 •POUŢIA DEJ: 21-21-21 «POUŢIA TURDA: 31-21-21 •

POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38

•POUŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA: 11-24-71SALVAREA: 9«l SALVAREA CHS 11-85-91

•INTERNAŢIONAL: 971 _INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 - ,, DERANJAMENTE: 921 :ORA EXACTA: 958 REGIA AUTONOMĂ DE / .. ,

•TERMOF1CARE ' r DISPECERAT: 11-87-48 ,

•REGIA AUTONOMĂ DE APĂ -: CANAL DISPECERAT: 11-63-02S.C "SALPREST” SA DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int. 132 ■

fijTRANSRORTgpp.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

princijjalele direcţii (renuri accelcrale, rapide şl intcrcity

•BAlAMARE,SATUMARE<jprinDq):15,05 •BISTRIŢA NĂSĂUD: 15/13 •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,47; 21,52 (prin Sibin-Piatra Olt): 11/12 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploleşti-Bniio): 9,33 •IAŞI: 0,00,12,5*; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16/tt;21,00 •SATU MARE: 4,04 '•SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba lnlla): 5,19; 22,49; 23,0* ;<prin Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,1» •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (inton) '

. • 11-24-75 (inUrnaţianal)

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din Bucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv' 'Plecări din CIuj-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv Sîmbătă: '......Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din CIuj-Napoca: 14.30 Tariful: 354000 lei"Telefon TAROM Cluj: 19,49.87

S CURSE JtAUTOCURSE INTERJUDEŢENE

d is /tn to fa ra lliQuj-Napoca ~ Sibiu: 5,45; 14,00. »Quj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. iCluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica); 17,00 /

iCIuj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. iQuj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30; 14,30; 18,30.

lOuj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40 >Quj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida).i Quj-Napoca - Simleul Silvanici: 8,30,16,00i CIuj-Napoca - Aiud: 12,00.Quj-Napoca - Alba-lulia: 13,00.

•Quj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circulă vineri, s&nbătă, duminică, luni). iQuj-Napoca - Brad: 16,00.i CIuj-Napoca - Câmpeni: 13,15. >Quj-Napoca - Mediaş: 14,30. iQuj-Napoca - Reghin: 16,30. •Quj-Napoca - Tîrnăveni: 15,15. •Ouj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. •Quj-Napoca - Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Modu);

14,00 (prin Hoc).•CIuj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Quj-Napoca - Turda 5^0; 6,30, 6,50;

7,20; 8,15; 9,30; 10,30; L30,12^0; 13,20;14.00.14.30;15,00,15^0,16,00,17,00,18.00.18.30; 19,00,20,00,21,00,22,30.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara n :

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CInj-Napoca tn zilele de luni, joi fi vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta ln zilele de marţi, vineri şi sîmbâtă la ora 11,00I Chij-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cn plecare din CInj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Mlsltolc lnztna de Joi ora 11.

1IM? UKMA|1I - A utogara 1 : 14-84-86 A utogara II: 13-44-88 - ,

CU'.I

li NIl’LliŞ RADIO

joi, 8 iunie 19956,-30 Matinal Uniplus,radio;

7,15 Horoscop; 7,30 Revista presei ; 7,45 Ştiri din lumea starurilor; 8,10. Poliţia municipiului în dircct; 8,15 Pompierii în . direct; 8,20 Programul TV şi cinematografe;8,30 întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei; 14,40 Ovcr- dose; 16,10 Cinefil; 17,10 Magazin sportiv.

Ştiri Uniplus radio - 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00.

Ştiri BBC. Londra - 6,00; 14,00; 18,00;21. . • '

Program muzical- 12,10; 13,05; 14,10, 15,05; .21,10; 22,05; 23,05. ,

----------------- — .... —

R E T E T A Z I L E I

S p a g h e te t i r o le z e

De cc aveţi nevoie: 600 g spaghete, 500 g ciuperci, 300 g unt, 300 g smîntînă, 300 g şuncă presată, 200 g caş ras, 100 g făină, 50 g muştar, 50 g zahăr tos, sare., (pentru 10 porţii).

M od dc pregătire: Spaglicţcle fierte în apă cu sare sc strecoară şi sc spală cu apă recc, se amcstccâ cu 100 g unt fierbinte. Restul de unt se pune la topit, se adaugă lăina şi sc rumeneşte 7 minute. Sc stinge cu zeamă dc oase (sau apă) şi

.muştar, smîntînă, zahăr tos şi sare. Ciupercile tăiate foarte mărunt, fierte împreună cu şunca (şi ea tăiată foarte mărunt) sc amcstccâ cu spaghctcle şi sosul,rezultat. La se.rvirc sc presară deasupra caş ras. , .,

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga"(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00- 13.45;'14.30- 21.00; sîmbătă: 8- 14.00. ^■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”

Perioada 15.06 - 1.09. 1995 SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1) şi filialele ORAR: luni, miercuri, joi, 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - -închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cer Mare nr.l)ORAR: luni, marţi, joi: 14- 19^45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică -închis. SALA DE LECTURĂ (str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni- joi: 9-19,45: vineri: 9-17,45: sîmbătă: 9-13,45: duminică - închis. v■ Biblioteca Academiei (stra­da Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis.■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9) Orar: luni 10 -14; marţi 12-16; miercuri 13 - 16; joi 12 - 16; vineri 10 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca Americană (stra­da Universităţii 7 - 9). Orar: luni- vineri 12-16■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vi­neri: 9-14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18)‘. Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălni­ceanu? -9 ). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20. V ,■ BibliotecaCaseicorpuluidi- dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.■ Biblioteca Centrului Cul­tural Francez (strada Kogăl niceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10- 16; sîmbătă şi duminică închis;■ Bilioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri 8-20, sîmbătă 8- 13, duminică: închis.

■M uzeul Naţional de Artă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10- 17; luni şi marţi: închis■ Mnzenl Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10- 16; luni închis ■Muzeul Etnografic al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi - dumi­nică: 9 - 17; luni: închis ■Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan ccl Marc 5). Luni - vineri:9- 17;sîmbătăşi duminică: închis■ Muzeul memorial “ Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.

( FARMACII f )FARMACII CU SERVICIU PER­

MANENT: FARMACIA "CORA- FARM", str. Ion Meşter nr.4, telefon17-51-05. Farmacia "VADOCOM", str. Marinescu, nr. 7, tel. 196462, orar 8-22 (inclusiv simbăla şi duminica)

. GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 1, P-ţa Unirii nr.37,

JS l£&>'U IdPdpLorarJOJ;_______

Joi,8 iunieProgram ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal;8,30 La prima oră cu...;9,15 Film serial:” Santa Barbara” ; 10,00 Actualităţi; 10,05 Limbi străine; italiană - germană;11,05 Film . serial:” Aur ţi noroi” ; 12,45 Campionatul european de banchet feminin: România-Spania; 13,30 - 1001 audiţii;14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca;16,00 Actualităţi; 16,10 Divertisment internaţional; 16,25 Aceşti pătimaşi minunaţi; 16,40 Sub semnul întrebării; 17,40 M ilenium ;l8,25 Desene ani- mate;18,50 Tragerile super Loto 5/40 şi multiplă Expres;19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film serial:”Califomia visează!” ;20,00 Actualităţi; 20,45 Film- serial:” Valea păpuşilor” ;21,45 Reflecţii rutiere;22,00 Studioul economic;22,30 Actualităţi;22,45 Memorialul durerii;0,10 Film serial:”Familia Palliser” .

Programul 2: 7,00 La prima orâ;9,15 Ora de muzică; 10,00 Magaz|nul performanţelor; 11,00 Telejurnal Worldnet; i 1,30

Desene animate; 12,00 Noi frontiere; 12,40; Negustorul de vise;13,15 Confluenţe;13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social; 15,00; Tenis.

' Marele turneu dc la Roland Garros: prima semifinală feminină;i6,30 Film serial:” Şi bogaţii plîng !” ;17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba . germană;20,00 Convieţuiri;21,00 TVMMesager;21,30 Formula 3;22,00 Film artistic:’ ’Aripi de fluture” ;23,50 Tenis. Marele turneu de la Roland Garros: a doua semifinală feminină;

TV R CLUJ-NAPOCA: 15,05 Panoramic; Documentar; Armata Română în cel de al doilea război mondial; Music shop; Festivalul "Jazz Napocensis” .

Vineri, 9 iunieP ro g ra m u l... 1:7,00 TVM.

Telematinal;8,30 La prima oră cu...;9,15 Film serialV "Santa Bar­bara” ; ^ , 00 Actualităţi; 10,05 Film serial: "Santa Barbara” ;10,50 Curcubeu; 11,50 MTV; 12,20 Film serial: ” Aur şi noroi” ;13,10 - 1001 audiţii;14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi;14,55 TVR Cluj-Napoca;15,45

'Tradiţii; 16,15 Actualităţi;16,25 Din lumea afacerilor; 16,45 Lege şi fărădelege; 17,00 Emisiune în limba germariă;18,00 Pro Patria;19,00 Film serial: ” Edera” ;20,00 Actualităţi;20,45 Tezaur folcloric;

21,25 Viaţa parlamentară; 21.JJ Film artistic: "Nikita” ; 23 45 Actualităţi;O.OOMTV; 1,00 Film artistic: "Magie neagră”.

Programul 2:7,00 La prim»oră;9,15 Ora de muzică; 10,00 M ozaic Worldnet;ll,00 Telejurnal 1 Worldnet;ll,30 Desene animate;12,00 Cafeneaua literară...; 13,00 Tenis. Marele turneu de la Roland Garros: semifinalele masculine;16,30 Film ; serial: ” Şi bogaţii plîng” ; 17,00 Bursa invenţiilor;17,45 Film serial: ” 17 clipe ale unei primăveri” ; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Ra­d iou l ,00 TVM.Mesager;21,30 Tenis. Marele turneu de la Roland Garros:semifinalele mas­culine; 23,00 Oameni care au fost...; 23,30 Film serial: "Santa

' Barbara” ;0,15 Bucuriile muzicii.T V R CLUJ-NAPOCA:

14,55 Panoramic; Student magazin: Stop cadru - secţia foto de la Academia de Arte vizuale "Ion Andreescu” din CIuj- Napoca; Reportaj- anchetă - în arşiţa verii: Examenul de licenţă: Interviul emisiunii; Ghicitoare muzicală.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea în legătură cu eventualele modificăriintervenite în programul anunţat.

P rogram ul te le v iz iu n ilo r p rin cablu

PORTALE X P O R T -IM P O R T S .R .L .

Joi, 8 iunie 1995 PORTAL l i 7,45 Buletin

informativ; 8,00 Cartoon'Network;9,30 Buletin informativ; 9,45 Divertisment matinal-Antena 1; ,11,30 Piraţii -PRO.7; 13,10 Buletin informativ; 13,25 Film-Antena 1;15,00 Buletin informativ; 15,20 Complot în familie -show - CANALE 5; 17,00 Cartoon Net­Work; 18,30 Observator-Ştiri Antena 1; 19,50 Buletin informativ; 20,10 Exploziv magazin-RTL; 20,40 Videotonomat-Antena 1; 21,30 Buletin informativ; 21,45 Căutaţi: oficia l morţi -RETE .4; 23,45 Funcţionarii- RETE 4.

PORTAL 2: 9,45 Buletin informativ; 10,00 Film-Antena 1;11,45 Buletin informativ; 12,00 Film-Antena 1; 13,45 Buletin informativ; 14,00 Videotonomat, divertisment;teleshopping-Antena 1; 16,00 Seriale, reportaje-Antena 1; 17,00 Buletin informativ; 17,15 Film-Antena 1; 19,00 Muzică, reportaje, divertisment-Antena 1;

20,15 Buletin informativ; 20,30 Film-Antena 1; 22,15 Buletin informativ; 22,30 Film-Antena 1; 0,15 Buletin informativ.

Aurul şi hîrtia-serial; 21,00 Observator; 22,00 Inamic la orizont- film ; 23,30 Meridian -film.

sx.TV CABLUsiL

Joi, 8 iunie 19958.00 Program pentru tineret; 9,00

Seriale-RETE 4 ; 11,15 Seriale- RETE 4; 14,30 Teletext; 14,45 Serial-CANALE 5; 15,15 Seriale - RETE 4; 17,25 Agenţia matrimonială -show -RETE 4; 18,05 Revanşa-MediaPro; 18,55 Istoria în direct. 60 min. în jurul lumii- MediaPro; Rezumat Bundesliga;21,45 Căutaţi: oficial morţi -RETE 4; 23,45 Funcţionarii -RETE 4.

;... NCN9.00 Cruciadă în Pacific -reluare

-Starfilm; 19,00 Actualităţi şi ştiri- NCN; 21,00 Cruciadă în Pacific - Starfilm.

ANTENA 117.00 Ştiri-reportaje; 17,10 O altă

viaţă-serial; 17,40 Altfel de lume- serial; 19,00 Ştiri-reportaje; 19,15 Din lumea afacerilor; 18,30 Memoria cîntecului francez; 19,30

Joi, 8 iunie 199511,35 Piraţii-PRO 7; 13,00 Pro­

gram “ Amerom” ; 15,00 Seriale- RETE 4; 17,00 Teletext; 17,10 Femeia misterului -RETE 4; 18,00 Cartoon. Network; 19,00 NCN magazin; 19,45 Teletext; 20,10 Exploziv magazin-RTL; 20,45 Teletext; 21,30 Oficial morţi -RETE 4; 23,30 Film-RETE 4. '

, , ANTENA 113,00 Deschiderea ediţiei; 13,10 -

Reportaje, interviuri; 13,30 D in. lumea afacerilor;- 13,45 Teleshopping; 13,55 Reportaje, interviuri; 14,10 Video tonomat;14,50 Teleshopping;15,00 Film; •16,40 Reportaje, interviuri; 16,50 Teleshopping; 17,00 Memoria cîntecului francez; 17;30 Din lumea afacerilor; 17,45 închiderea ediţiei;20,00 Redeschiderea ediţiei; 20,15 Revista presei; 20,20 Film; 22,00 Teleshopping; 22,15 Film.

Filme • FilmeliiFilme;Programul filmelor în săptămînă 2 - 8 iunie

CLUJ-NAPOCA: Republica - Alte 48 de ore -SUA- premieră ( 9; 11; 13; 15; 17; 19) * Victoria- Ruleta mercenarilor -SUA - premieră (9; 11 ;'13; 15;,17; 19) Arta - Legendele toamnei - SUA (11; 13,30 ; 16; 18,30) * Mărăşti- sala A - Coşmarul - SUA (13; 15; 17; 19) sală B - Cominando - SUA (14; 16; 18) * Favorit - Fără teamă - India - premieră ( 11; 13,30; 16; 18,30)* Apollo - 2-4 iunie - Morocănoşi - SUA (16; 19); 5-6 iunie - Zorba grecu l- SUA (16; 19); 7 -8 iunie - Dacă e marţi, e Belgia - SUA (16; 19).

T U R D A - Fox - Coşm arul- SUA - premieră; * Tineretului - Răzbunare forţată .- SUA - premieră

CÎM PIA TU R ZII - Muncitorc.sc - Cavalerul diavolului - SUA - premieră; - Promontoriul groazei - SUA - prcmic/ă;

D1CJ - Arta - Fiicele doctorului March - SUA - premieră; - Rămăşiţele zilei - SUA - premieră.

GHERLA - Pacea - Prizonieri. în Paradis - SUA - premieră; - Culoarea nopţii - SUA - premieră;- O răpire cu bucluc 1 SUA.

D ia p o r a m ă •■ Fotoclubul "Napoca” al Casei Municipale dc Cultură vă invită

azi, 8 iunie 1995, la proiecţia "Călătorie prin Asia Centrală” semnată de domnul Fazakas Fcrenez. >>■■■■ • • i . 1

^ P O L IC L IN IC A IIM T E R S E R V IS A IMslr. Pascaly nr>5, cart. 13ieorgh«ii

INTERNE • CARDIOLCXîIE NEUliOIjOGEE • PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAHE* ALERGOLOGIE DE1ÎMATOLOGIE • CHIRURGIE • OR'rOPEDIEO .R .L • O F l'A m O IX X ÎIE GINECCSjOGIE'ONCOIjOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR . (Biochim ic - Bacteriologic Im u n olog ic- Parazitologic Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1Medic de gardă: orele 21 - 7 '

Rezervare, consultaţii la teL 193.939

A L I A T A A N T 1 S U IC IX »•X V ~ / / V s;- sufletul nostru la d isp oz iţ i dumneavoastră. Telefonul d e noapte, telefonul de s u f l e t

\J9.39.3ij1- între orele £lk)7. ' -fr"- -rf rt r ucr- r-* •

f ş ) joi, 8 iunie 1995 ROZA VINTURILOR A D E V A R U Ld e G I u j

-

mm-

" D E L A N I S T R U P Î IM Â L A G Y U L A H O R N(Articol apărut în săptâmînalul ungar “Magyar Forum ” fttt 1 iunie 1995, sub semnătura lui Varga Imre)La cîtcva zile după cc Partidul Româtiia Mare,

partid tăţiş fascist, a devenit membru al coaliţiei guvernamentale cate conduce pe vecina noastră din Est şi S en atu l român a 'început dezbaterea proiectului de lege prin care se urmăreşte desfiinţarea învăţămîntului în limba maghiară, doi. lideri p o litic i de la noi şi-au exprimat părerile cu privire la relaţiile ungaro-române. Goncz Arpad, preşedintele Republicii, a afirmat în faţa unor intelectuali ungari şi români câ, după părerea sa, Ungaria nu poate avea pretenţii faţă de Ardeal, pentru că n-ar şti ce să facă cu cele cinci milioane şijumâtate de români care trăiesc acolo.

0 zi m ai tîrziu, la una din manifestările de la Budapesta a Uniunii Europenej premierul Gyula Horn a in form at cu privire la “ îmbunătăţirea relaţiilor” şi la “ rezultatele” negocierilor purtate pentru semnarea tratatelor,de bază. Aceste declaraţii dovedesc, din nou, că răspunderea şi obligaţiile faţă de naţiune îi lipsesc total conducerii soCial-liberale.

Politica antinaţională din cele trei sferturi de secol care au trecut de la Trianon - care a lichidat aproape total populaţia germană şi evreiască din România • este o dovadă pentru fiecare politician lucid că partea română este inaptă pentru ÎDcbeierea unui acord. Conducătorii României balcanice au fâcut uneori compromisuri aparente, cînd interesele lor cereau acest lucru, însă niciodată nu şi-au respectat promisiunile, ba, mai mult, au acţionat contrar acestora. Gîndirea politică română este caracterizată de un naţionalism extremist care este necunoscut în Ungaria. Nu există un partid ungar care, în prejudecăţile sale şovinisîe, sâ poată concura cu partidele Convenţiei Democratice considerate in România drept moderate şi acuzate de putere drept prietene ale maghiarilor. Iar în ceea ce-i priveşte pe extremiştii români, opiniile acestora pot fi înrudite doar cu nazismul. Aceşti extremişti sînt membri ai majorităţii guvernamentale române. Obiectivul declarat al Partidului Socialist al Muncii, al Partidului Uriităţii Naţionale Române şi al Partidului România Mare este crearea statului naţional unitar român omogen şi din punct de vedere etnic, care să se întindă pe teritoriul de la Nistru pînă la Tisa. Sâ porţi tratative cu aceste organizaţii făţiş fasciste - care aspiră la distrugerea

statului ungar şi a naţiunii ungare - înseamnă trădarea umanităţii civilizate şi ramolisment politic.Şi totuşi miniştrii şi secretarii lor de stat sînt parteneri de tratative cu guvernul Horn-Kuncze.

Trecînd la situaţia Ardealului: declaraţia lui Goncz Arpad cu privire la cei cinci milioane şi jumătate de români nu este altceva decît inducerea - în eroare â opiniei publice ungare. Majoritatea zdrobitoare a românilor din Ardeal-trăiesc pe teritorii asupra cărora Ungaria nici nu mai poate avea pretenţii din punct de vedere etnic. Acest fapt nu poate însă justifica renunţarea la teritoriile Ardealului locuite de maghiari.

Conform evidenţelor ţinute de biserică, în Ardeal trăiesc două milioane şijumâtate de maghiari. ~ Majoritatea lor zdrobitoare de-a lungul frontierei şi în Ţinutul Secuiesc. Dacă cele două mari blocuri cu majoritate maghiară şi teritoriile cu populaţia mixtă dintre acestea s-ar întoarce la Ungaria prin transfer de populaţie, populaţia de naţionalitate română a ţării noastre nu ar creşte în măsură considerabilă. împărţirea teritoriului Ardealului - proporţional cu naţionalităţile - n-ar fi nedreaptă nici pentru români şi ar pitea constitui o bază pentru o reală reconciliere. încălcarea continuă, nerespectarea promisiunilor făcute minorităţilor naţionale şi a acordurilor internaţionale de la Alba Iulia şi Trianon încoace sînt cele mai bune dovezi ale lipsei intenţiei române de a încheia vreun a- cord . Recunoscînd acest fapt, obiectivul prioritar al diplomaţiei ungare trebuie să fie acela de a face cunoscut întregii lumi nedreptatea dictatului de la Trianon şi prigonirea minorităţilor din România.Şi exemplele irlandez şi albanez dovedesc : Europa * şi America respectă naţiunile mici care nu-şi vînd şi nu-şi trădează compatrioţii.

Primul motiv a indiferenţei manifestate de Oc­cident faţă de noi este lipsa cunoştinţelor şi pro- ' paganda antimaghiară a vecinilor nâştri. Guvernele marionetă “ ungare” din ultima jumătate de secol nu au făcut nimic pentru a dezminţi calomniile şi a propaga adevărul ungar. Continuarea trădărilor ) şi compromisurilor nu poate duce decît la pieirea noastră. Eliminarea renegaţilor noştri şi schimbarea politicii lor este interesul vital al întregii maghiarimi. : -■

SECTA AUM PREGĂTEA SCENARII DE APOCALIPS

(AFP) Două luni şi jumătate de adehetă asupra activităţilor sectei Adevărul Suprem al lui Aum au permis poliţiştilor japonezi să reconstituie scenariile de apocalips imaginate de tineri oameni de ştiinţă

. superdotaţi, în conflict cu. o societate pusă exclusiv în slujba, creşterii industriale.

Atentatul criminal cu gaz sarin . ce a avut loc la 20 martie în metroul din Tokio, o premieră în istoria terorismului mondial, â pus pe urmele sectei mii de poliţişti înarmaţi cu detectoare de gaze.. Poliţiştii au furnizat foarte rar

informaţii directe în legătură cu progresele anchetei, dar prin intermediul Clubului ziariştilor acreditaţi (Kisha Club), la care presa internaţională nu are acces, au făcut în aşa fel îneît zilnic să se producă “ o scurgere” de informaţii pentru a alimenta m ijloacele de comunicare de masă. Ca urmare a atentatului din metrou - în care şi-au găsit moartea 12 pasageri iar alte S.500 de persoane au fost intoxi­cate - au fost emise 41 de man­date de arestare pentru crimă. !n cele' din urmă însă au fost arestate doar 34 de persoane, printre care guru Shoko Asahara, în vîrstă de 40 de ani, capturat la 17 mai, celelalte şapte reuşind în continuare să se ascundă. Asahara a fost oficial inculpat de crimă şi tentativă de crimă. Guru Asahara, după ce şi-a susţinut cu toată tăria nevinovăţia, a refuzat sâ răspundă -la întrebări, dar principalii săi “ miniştri” au: trecut la mărturisiri. Potrivit informaţiilor publicate în presă, dar neconfirmate oficial, un grup .

mic a început în cel mai mare secret, în 1993, să pregăteJscâ fabricarea acestui gaz mortal, acumulînd produse chimice şi construind la Kamikuishiki, la poalele muntelui Fuji, o veritabilă uzină. Acesta a achiziţionat şi o fermă izolată în Australia pentru a face experienţe pe oî.

Uzina secretă nu a funcţionat njfiodată corect şi a fost părăsită, sarinul fiind produs de chimistul şef al sectei, Masami Tsuchiya, în vîrstă de 30 de ani, în laboratoare de dimensiuni modeste.

Gazul va fi pentru prima oară folosit în noaptea de 27 iunie 1994 la Matsumoto, un mic orăşel din munţii japonezi, şapte persoane murind în somn, iar alte 600 fiind intoxicate. Shoko Asahara voia să testeze eficacitatea acestei arme şi să-i neutralizeze pe judecătorii care instruiau un proces imobiliar împotriva sectei Aum. Asahara va evoca peptru prima oară public, în ianuarie, ameninţarea unor atacuri cu gaz sarin în Japonia, prezicînd sfîrşitul civilizaţiei într-un al treilea război mondial în 1997. întretimp, savanţii demenţi ai sectei imaginau un camion care să difuzeze gazul, aparate portabile pentru dispersarea automată a acestuia şi un atac masiv împotriva oraşului Tokio cu circa 12 elicoptere de dimensiuni mici, telecomandate. Unul din acestea urma să servească la eliminarea împăratului Akihito răspîndind gazul asupra Palatului imperial, dispozitivul fiind controlat dintr-un apartament din apropiere închiriat de sectă. “Războiul din Japonia” era programat pentru noiembrie, gazul urmînd să servească la crearea unei diversiuni în-timpul căreia cîteva sute de adepţi înarmaţi cu puşti de asalt, replici ale celebrei “Kalasnikov” .rusesti fabricate în

atelierele sectei Aum, trebuiau s& ocupe reşedinţa primului ministru şi localurile principalelor ministere. Secta

-urma să folosească adepţi recrutaţi din cadrele armatei, iar pînâ atunci trebuia să creeze o reţea de 30.000 de adepţi în Rusia pentru a-şi procura arme grele, cu ajutorul unor mijloace financiare enorme. Tocmai operaţiunile de capturare a adepţilor şi familiilor acestora vor face să eşueze aceste scenarii de apocalips. Răpirea la Tokio, la 28 februarie, a unui ajutor de notar, Kiyosho Kariya, pentru că se opunea ca sora lui să-şi doneze toate bunurile sectei, va accelera presiunea poliţiei asupra sectei. Simţind câ ameninţarea devine tot mai concretă, Shoko Asahara a ordonat atacul din metrou pentru a crea o diversiune. 10 litri de sarin au fost fabricaţi cu două zile înainte de atentat şi plasaţi la 20 martie de o echipă de 11 persoane. încă de pe data de 15 martie într-o sţaţie de metrou fuseseră găsite difuzoare automate de gaz goale.

La 30 martie, şeful poliţiei, Takaji Kunimatsu, în vîrstă de 57 de ani, a fost grav rănit de patru gloanţe. Anchetatorii au fost de părere că era vorba de o altă tentativă de diversiune a sectei, dar trăgătorul nu a fost încă identificat şi toată lumea este de o extremă discreţie în legătură cu această afacere. De asemenea mi ­au fost încă elucidate motivele pentru care, la 23 aprilie, un sud- coreean legat de reţeaua crimei organizate japoneze l-a ucis în faţa camerelor de televiziune pe “ ministrul ştiinţei al sectei” , Endo Murai, în vîrstă de 36 de ani. . î . -

(AFP) M oscova a anunţat, iuni, opoziţia sa de principiu faţa

fit crearea Forţei de Reacţie Rapidă' (F R R ) apreciind că iceasta ar constitui “ un adio iefinitiv” de la planul de pace »1 Grupului de contact al ONU isupra Bosniei şi şi-a reafirmat ilaşamentul doar faţă de mandatul Naţiunilor Unite în reglementarea conflictului bosniac. • ' - “Fixarea unor obiective

ofensive (pentru FRR) ar însemna un adio definitiv dc la tot ceea ce am discutat pînă în prezent în cadrul Grupului de rontact” , a subliniat ministrul im de externe, Andrei Kozîrev. Tînsia nu poate susţine decît o decizie care să consolideze «pacitâţile ONU şi care să nu

MOSCOVA SE OPUNE UNEI FORŢE DE REACŢIE RAPIDĂ ÎN BOSNIAcontravină mandatului existent” al FORPRONU în fosta Iugoslavie, a adăugat şeful diplomaţiei ruse, citat de agenţia Interfax. “

M oscova, .care şi-a exprimat întotdeauna opoziţia fermă faţă de orice intervenţie a NATO fără un acord prealabil al ONU în Consiliul de Securitate şi care a Condamnat de nenumărate ori atacurile aeriene ale Alianţei în Bosnia, a lăsat totuşi luni uşa deschisă unui eventual compromis la New York.

“ Rusia este deschisă unui dialog, constructiv cu partenerii noştri” , a declarat A.Kozîrev, care a cerut ca problema creării FRR să fie examinată de Consiliul de Securitate, în cadrul căruia Rusia, ca

membru permanent, poate să-şi exercite dreptul de veto.. Purtătorul de cuvînt al MAE rus

s-a pronunţat în schimb “ împotriva unui rol autonom al NATO” în Bosnia în ce priveşte FRR. Un înalt responsabil al aceluiaşi minister a mers chiar pînă la a sugera un veto al Rusiei în Consiliul de Securitate împotriva FRR, a cărei creare a fost hotărîtă sîmbătă de NATO şi UE. Andrei Kozîrev, care a refuzat sâ se pronunţe asupra unui eventual veto, a lăsat totuşi poarta deschisă:”Probabil că unele temeri ale Rusiei vor putea fi înlăturate de secretarul general al ONU şi de alţii prin experţi militari” . El va avea ocazia să revină asupra acestui

subiect cu prilejul întîlnirii de miercuri cu premierul John Major, la Londra.

Apreciind ca totaL lipsită de realitate trimiterea în Bosnia a unei forţe multinaţionale, ale cărei raporturi cu ONU nu sînt clar de­finite, A.Kozîrev a recunoscut totuşi necesitatea întăririi forţelor de pace şi a capacităţilor de menţinere a păcii ale ONU” . Şeful diplomaţiei ruse nu şi-a ascuns însă nemulţumirea faţă de impulsul dat de trei din cei cinci membri ai .Grupului de contact Marea Britanie, Franţa, SUA - creării FRR, cu atît mai mult cu cît miniştrii de externe ai grupului stabiliseră săptămînâ trecută, la Haga, că “ toate deciziile trebuie să

fie luate ţinînd seama de procedurile existente ale ONU” , a precizat el. M oscova, care face de asemenea parte din Grupul de contact, nu a

, fost oficia l informată de această iniţiativă, dar pare greu de imaginat că Rusia nu era avertizată prin canalele sale diplomatice. Confruntată cu o escaladare bruscă a tensiunii în Bosnia, M oscova insistă să joace cartea dialogului privilegiat cu sîrbii - slavi ortodocşi, ca şi ruşii - cu atît mai mult cu cît occidentalii şi-au reiterat, în ultimele zile, apelurile la o mediere rusă pe lîngă sîrbi. Dar preşedintele Boris Elţîn, relevînd cu iritare presiunea exercitată de Occident asupra Rusiei pentru ca aceasta să încerce o

mediere îh cadrul relaţiilor speciale cu sîrbii, a criticat politica actuală'ca, o dată cu “ agravarea” situaţiei din cauză atacurilor aeriene, hotărîte fără acordul Moscovei, “ să i se ceară' Rusiei să intervină” . Sîrbii din Bosnia “ nu au nevoie de o forţă: multinaţională de reacţie rapidă” , a declarat liderul sîrbilor bosniaci, Radovan Karadjici. El vede în FRR “ o tentativă a. Europei de a crea un nucleu de forţă europeană, care ar împinge pe planul, doi NATO şi dominaţia americană în reglementarea crizei iugoslave” .

Pe de altă parte, preşedintele bosniac, Alia Izetbegovici, a lansat un apel Occidentului să fie ferm în faţa sîrbilor bosniaci, chiar dacă acest lucru “ ar implica unele riscuri” .

lech w a l e s a s -a p r o n u n t a t l a k a t y n p e n t r u r e c o n c i l i e r e a î n t r e r u s i s i p o l o n e z i(AFP, Reuter) Preşedintele polonez Lech Walesa, comcmorînd la

**Mie la Katyn, în apropiere de Smolensk, în Rusia, uciderea unui mare' «Bir de ofiţeri polonezi în urmă cu 55 de ani de poliţia tui Stalin, **pronunţat în favoarea reconcilierii dintre ruşi şi polonezi.” Astăzi ■wţim câ în aceste locuri se naşte speranţa de a vedea câ popoarele *M«tre se reconciliazâ ca vecini şi prieteni, de a vedea că Polonia şi

amîndouâ libere şi democratice, îşi depăşcsc trecutul nefast şi «râ Europei un exemplu în privinţa modului în care se construiesc H i între naţiuni” , a afirmat Lech Walesa.Walesa a dedicat o mare parte a discursului său suferinţelor victimelor tiacârii sistemului totalitar sovietic. El a arătat că două milioane de

Monezi au căzut victime represiunii sovietice. “ Sistemele se schimbă, tadevărul râmîne” , a adăugat el. Ceremonia a reunit în pădurea de Mtyn peste 1000 de polonezi, între care 600 de rude ale victimelor,

•ţompanie de onoare ;i o fanfară a armatei poloneze, ca şi delegaţia JciaU din care au făcut parte primul ministru Joscf Oleksy, preşedinţii

cclor două camere ale parlamentului şi miniştrii afacerilor externe şi apărării. Intr-un mesaj citit în faţa asistenţei de şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Filatov, preşedintele Boris Elţîn a propus ridicarea la Katyn a unui memorial în onoarea tuturor victimelor totalitarismului, indiferent de naţionalitatc.”Teroarea totalitară nu i-a afectat numai pe cetăţenii polonezi, ci în primul rînd pe cetăţenii fostei Uniuni Sovietice” , a arătat în mesaj preşedintele Elţîn, care a refuzat invitaţia lui Lech Walesa de a participa la ceremonie. Potrivit preşedintelui rus, “ trebuie să întoarcem definitiv această pagină tragică” a istoriei şi s& se evite transformarea Katynului în “ obiect al jocurilor politice” . Aproximativ 4500 de ofi|eri polonezi, făcuţi prizonieri de Armata Roşie în septembrie 1939, au fost ucişi în pădurea Katyn în perioada aprilie-iume 1940 de polifia politică sovietică. Propaganda comunistă, âtît din Polonia, cît şi din URSS, a pus timp de o jumătate de secol pe seama naziştilor responsabilitatea acestei crime. Moscova nu a recunoscut adevărul decît la sfîrşitul erei Gorbaciov, în 1990-

B.Elţîn i-a trimis lui L.Walesa în octombrie 1992 documente conţinînd ordinul Biroului Politic, semnat de Stalin, de a executa aproape 22.000 de. soldaţi şi ofiţeri polonezi. In afară de Katyn, osemintele lor au fost descoperite la Mednoia (Rusia) şi Harkov (Ucraina). -

Ceremonia de duminică a început printr-o slujbă celebrată de cardinalul primat al Poloniei, Jozef Glemp, care, în predica sa, a spus:” Crimele din trecut nu trebuie sâ planeze ca o umbră asupra generaţiilor ce vor veni. A te elibera de trecut nu înseamnă totuşi a uita”.

Apeluri la reconciliere şi la iertare au fost conţinute şi îo discursurile preoţilor ortodocşi şi protestanţi, ca şi tn cel al unui reprezentant al comunităţii evreieşti. Preşedintele Lech Walesa a pus prima piatră de temelie a unui “ sanctuar al reconcilierii” şi a unui cimitir militar polonez care urmează să fie ridicate în pădurea de la Katyn.

Rude ale ofiţerilor ucişi, ijnulte dintre ele vizitînd pentru prima dată locul masacrului, şi-au exprimat regretul că Boris Elţîn nu a participat şi dorinţa ca el să-şi fi cerut scuze în numele Uniunii Sovietice.

a d e v ă r u lcMe C l u i VIATA POLITICĂ joi, 8 iunie 1995

1918 -1995 Simplă coincidenţă?Budapesta, 4 ianurie 191S,Tabajdi K., general,

secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale: Ministerul Regal al Apărării Naţionale/Nr. 28878

A d u n a r e a m u n c i t o r e a s c ă d e la R e s i t at t

Domnului ministru regal ungar de interne, Budapesta, 4 ianuarie 1918. '

"Conform raportului adresat Excelenţei Voastre şi domnului primministru cu nr.2922 de generalul de brigadă Curcek, inspectorul uzinelor militare maghiare, la 16 decembrie a ayuţ loc la Reşiţa o adunare pe tema "Muncitorii şi pacea” ,' care nu numai că a-depăşit cadrul legal admisibil pentru o adunare muncitorească, dar au fost rostite asemenea cuvîntări care lezează evident, în cel mai sensibil mod interesele statului.

întrucît situaţia de fapt relatată în raportul mai sus amintit lasă impresia că organele autorităţilor politice nu s-au aflat la înălţime în această chestiune, rog cu respect pe Excelenţa Voastră să binevoiască a lua măsuri nu numai în legătură cu aceasta, dar şi în raport cu constatările detaliate care se mai pot face, pentru a luă împotriva oratorilor măsurile de rigoare, cît şi de altfel cele necesare pentru restabilirea ordinii şi să nu se permită în viitor continuarea acestei agitaţii antistatale atît în mod deschis, cît şi pe

, ascuns. Acest exemplar este identic cu cel aprobat de domnul ministru.”

Budapesta, 4 ianuarie 1918Tabajdi, general de brigadă, secretar de stat

. Notă: Text reprodus integral de pe un microfilm din arhivele Ungariei (RPU) r.75, c. 496... şi cuprins in volumul 11 al lucrării ”Mărturii 1918 la români, desăvârşirea unităţii naţio nai-statale a poporului român” - documente externe 1916- 1918 - Direcţia generală a arhivelor statului - Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1983, pg. 1043-1044 (document 319).

Cluj-Napctta, 4 iunie 1995 ;' Tabajdi Csaba - secretar de stat în Guvernul de

la Budapesta, coordonatorul Oficiului pentru maghiarii din afara graniţelor: "Autonomie are un sens demonic în Europa Centrală şi de Est. Nu cred câ reînfiinţarea "Unităţii Bdlyai” (universitate ' maghiară n.n:) şi a Consulatului General maghiar la Cluj-Napoca ar periclita autonomia statului” .,, "în statul de drept majoritatea trebuie să asigure • condiţiile pentru ca minoritarii să aibă sentimente , de loialitate” . : ' “ '

Notă: Afirmaţii ale d-lui Tabajdi Csaba la întîlnirea avută cu prefectul judeţului Cluj, Grigore Zanc lâ Cluj-Napoca, duminică.4 iunie 1995, reproduse din relatarea corespondentului Rompres.

Schimbarea de la Elysee şi interesele Românim(Efectele alegerilor prezidenţiale din Franţa asupra component europene a politicii externe a României)

Semnele provocate de vîntul schimbării în Franţa s-au făcut simţite vizibil după alegerile parlamentare din aprilie 1993, cînd socialiştii au înregistrat un eşec istoric, iar preşedintele Mitterand ă avut sarcină de a numi noul prim­ministru din tabăra cîştigătoare. Atunci a fost preferat neo-gaullistul Edouard Balladur, "crescut” la şcoala partidului Iui J.Cbirac - Rassemblement pour la Republique (Adunarea pentru Republică).

Textul conlucrării dintre un preşedinte socialist şi un prim­ministru de dreapta (de fapt "libe­ral” ) , într-un sistem în care preşedintele are numeroase prero­gative, a fost trecut cu succes, însă competiţia declanşată în interiorul RPR, între Balladur şi Chirac, a fost o "necunoscută” pînă la aflarea rezultatelor primului tur de scrutin al prezidenţialelor. V ictoria lui

Chirac a readus lupta politică şi decizia electorală în planul bătăliei tradiţionale ” stînga-drcapta” , tipică democraţiilor din Europa Occidentală. , _

Odată alegerile din Franţa încheiate, după ce au fost, cum cu ironie o spune Sanda Stolojan, "o piesă de teatru politic pe gustul francezilor, cel mai teatral popor, după cum scria cîndva Cioran” , numeroase cancelarii europene, şi nu numai, au trecut la evaluarea direcţiilor potenţiale ale relaţiilor cu o Franţă care, în nici un caz, nu va mai fi aceeaşi-cu cea "păstorită” de Mitterand. Ministerul român de Externe are, cu siguranţă,' în vedere reorientarea ”din mers” a relaţiilor eu Franţa, prin prisma intereselor stringente ale României în stadiul actual. Să vedem însă, pe scurt, ce

. înseamnă "stadiul actual”? Eforturile MAE pot fi privite în perspectiva a

trei direcţii prioritare, aici-, rezultat cumulat va duce, infim

; ceea ce am putea numi ”cotj zes, diplomaţiei mature româncitij dupâ 1989” , aptă sâ joace ng major în Europa mileniului3,

I. Direcţia Est, cu urmato , sub-direcţii: a) eliberarea toti'jj sub sfera de influenţă a structuri, post-sovietice; b) înlocuirea^ a cadrelor tributare mentalităţii o ate de influenţa sovietici; t elaborarea de programe specia privitoare la statul, fost memttţ, URSS, Republica Moldo»» ţ revitalizarea Direcţiei "Moldon’ din MAE (la ora actuală deveni

■ evidentă necesitatea relansi; activităţii acestei Direcţii, «• tributară efectelor remanente it Pactului Ribbentrop - Molott asupra mentalităţii celor ce au p» o în aplicare). Va urma.

Carol HÂRSAH

C o n f o r m z ia r u lu i " S z a b â d s a q "

I m n u l m a g h ia r se c m t ă ş i în S .U .A .

■ Cum nu sîntem adepţii privilegiilor, ne-am gîndit să . înlesnim savurarea şi de către cititorul român, necunoscător al limbii maghiare, a articolaşului din Szabadsag (3 iunie a.c), "Cei mai buni dintre ai noştri” semnat de Alexandru, Iorga. Iată-l:

” Nici ' nu: prea s-a încheiat Congresul UDMR, încă nu le-am

.putut cunoaşte,hotărîrile, dar ”cei mai buni dintre ai noştri” - C.V. Tudor şi Adrian Păunescu - , cei mai români dintre români au şi pornit la

-atac. Din nou şi a cîta oară? Grosolan şi fără ruşine-aşa cum obişnuiesc ei.

tn sala congresului au fost şi cîteva steaguri. Curios cînd roşu-alb-

:verde se prinde de un băţ italian, nici cîinelului nu-i pasă, dar de steagul

; unguresc tovarăşii se nevrozeazâ,■ Participanţii la Congres, în cuvîntul

lor, spuneau ce era de al lor.Numai ' comuniştii au forţat ca fiecare să :gîndească uniform. , ■ '

Delegaţii ce au spus au spus pe răspunderea lor. Ca la final s-au

. rugat, intonînd un cîntec, care din 1830 este cîntat de maghiarime pretutindeni - la Viena, Budapesta, Neapole, Napoka sau chiar în Ca­lifornia? Nu am auzit dc nici un senator american care s-ar fi impacientat pentru câ el a fost cîntat pe teritoriul Statelor Unite. Deşi a fost cîntat de inulte ori. Că acest

• cîntec, cu trecerea timpului, a devenit imnul dc stat şi a rămas în timpul monarhici, liortysmului, comunismului şi astăzi?

Oare de unde ştiu deputaţii noştri câ la congres nu s-a intonat un cîntec slînt ci un imn dc stat şi dc ce cred câ din această'cauză, de mîine cerul Ardealului va fi întunecat dc

' elicopterc dc război?In mod obişnuit televiziunea a

transmis aproape în întregime ameninţările poeţilor dc curtc - care JalîmpUtor au lost milionari şi în vremea lui Ceuşcscu, ca şi astăzi. Dar cc diferenţă între cele două tonuri ! Cîtă agresivitate şi răutate în cuvînlu! extremiştilor roşii şi cît de calm, civilizat, serios şi bine documcntat este textul lui dr. Baranyi Fercnc !

Poate, cineva a observat câ

documentul Forumului European parcă repeta pe doctorul Baranyi!

Autonomie teritorială? Există exemple în Europa.- între altele acest congres a fost o mană pentru putere şi extremiştii roşii. Au scos din nou pericolul unguresc, la umbra căruia - cred ei- uităm de mizeria noastră şi ei pot cîştiga niscaiva voturi. -

Ar fi bine ca fraţii mei români să sesizeze şi faptul, că cu asemenea parlamentari o să curgă încă multă apă-pe Someş, pînă cînd vom putea vizita Viena sau chiar Parisul, fâră viza umilitoare” .

Acest decupaj de slogane politice de bîlci etalînd "cunoştinţe” poli- tico-istorico-geografico-socialo-etc. nu. ştim de unde căpătate,, ne-a convins cît de ” largă” şi incoloră este paleta "ideilor” claie peste grămadă, înghesuite în el. -

încercăm un puternic sentiment de jenă din cauza unei absurde coincidenţe de nume. Sîntem încredinţaţi, că "fraţii români” îşi dau seama din ce cauză. '

G. Farkas

t Libertatea atît de rîvnită, pricepută şi aplicată azi, conform cofrajelor "necesităţii înţelese” de ins, de grupare religioasă, politică, etică sau etnico-politicâ, oferă cetăţeanului hăbăucit de evoluţii, involuţii şi revoluţii, şansa "fundamentării” altor ideologii, dogme, vise, norme de viaţă (normale sau anormale).

Mai mult ca oricînd, oamenii vreau explicaţii şi transparenţă., Este firesc, că după lungi trăiri în

apele foarte tulburi ale opacităţii "aniloT lumină” şi ale dictaturii, care prin definiţie dictează şi nu explică, oamenii să dorească limbaje explicite şi decizii limpezi. Oricum, ar fi o naivitate să. credem că în zilele noastre tot ceea ce s-a vorbit "în taină în ungherul camerei” ...se strigă "de pe acoperişul casei” .

Revenind la explicaţie, ne face plăcere să aducem aminte celor ce au uitat sau să explicăm celor ce nu au ştiut niciodată, că acest cuvînt prezent în multe limbi europene este în 'legătură eu termenul latin PLICO, care înseamnă fald, cută, împăturire...

Simplu sau simplicitatea trans­mit ideea de deschis; este vorba de o 'hîrtie ne-îndoitâ, oferită fără duplicitate, fără com plicitate, exPLICaţia este o desfacere a ceea ce este împăturit pentru ex-punerea foii, fără cute, fără îndoituri, fârâ împăturiri. Este vorba de o acţiune intelectuală pentru eficienţa inteligibilităţii.

Relevant este şi exemplul limbii

AUTONOMA si CANCERULitaliene, în care: piegare = a împături şi spiegare = a explica; Termenul maghiar pentru a explica este M A G Y A R A ZN I. Aşadar, a explica în limba maghiară este a maghiariza sau a "aşeza” ideeacare se vrea explicată, în spiritul limbii maghiare. Nu ştiu dacâ mai există vreo limbă (poate că mai există) care să cuprindă elemente ale structurii etnice în strategia explicării. A explica, în ungureşte, înseamnă deci

‘a îmbrăca duhul etnic, că ce altceva cuprinde vicleanul verb?-fCînd Dumnezeu a încurcat

limbile pămîntului, acolo pe zidurile Turnului Babei, citim în prima Carte

ia lui M oise, că "blestemul comunicării” a venit peste acea ” breslă de contructori” , care din spaimă pentru păţania potopului. încercau ridicarea trufaşului turn pentru salvare, în cazul vreunei noi furii a lui Iehova,: exprimată prin inundaţii. De fapt, oamenii de atunci au pus la indoială promisiunea lui Dumnezeu care a jurat că nu va mai pedepsi pămîntul cu apă. Şi uite aşa, comenta un poliglot mucalit, s-au pus temeliile catedrelor de limbi străine. De atunci explicăm şi traducem. Este, însă, o mare deosebire între a explica şi a traduce, în altă limbă sau din altă limbă, chiar dacă explicaţie presupune o "convertire” de sensuri în alte cuvinte pentru realizarea acelei dez-

păturiri a paginilor duplicaţe, complicate şi pînă la urmă expli­cate.

în accst eon lext, nu-i de mirare că un termen ca acela de AU TON OM IE se cere explicat, limpezit, maghiarizat sau dezmaghiarizat. Se cere explicarea pentru a fi pe înţelesul oricui care se im plică în lămurirea noţiunii complicată şi din rea credinţă.

Nu este prea uşor a alege între semnificaţia "aplauzelor prelungite” care exprimă acordul ideii aplaudate şi dezacordul exprimat prin vorbe. "Aplauzele prelungite” au fost şi "înainte” şi acum semnul "adeziunii” , pe vremea în care majoritatea şi minoritatea erau "strînşi uniţi în jurul secretarului general” . Se ştie că deprinderile colective nu ies din sînge cu una cu două.

Eram foarte tînăr cînd ascultam prelegerile unui fascinant personaj, "proaspăt” îeşit din temniţă, pe atunci, un erudit descendent din unul din cele 12 triburi ale "poporului ales” , încreştinat apoi, din convingere. Eram o mînă de tineri care-i puneam întrebări din cele mai diferite domenii. Cineval-a întrebat despre cancer. încerc să redau răspunsul, aşa cum vorbele s-au legat de memoria mea şi aşa cum le mai păstrez după patru decenii:...” Eu nu voi da explicaţii

medicale sau biologice, întrucilt ' sînt doctor.

Multă vreme omenirea se yabjt cu această cumplită boală, Vî încerca o definiţie culturalii cancerului. Mi-aş rezuma explică— spunea vorbitorul — că aceaS îngrozitoare boală nu este altccn decît rezultatul veleităţii imorctWi sau grupuri de celule din cadn! organismului de a-şi manifeiti autonomia faţă de unitita

-sistemică a organismul!* ...Ascultam pentru prima daţii lecţie despre teoria sistemelor, cit şi pe înţelesul tuturor.- Au trecut mulţi ani iar azi in|ekj mai bine decît atunci ce-i ci autonomia, cu ex-plicaţia şi ce-i a enorma osteneală de a te pune Jt acord (dacă eşti în dezacord)cin cuvînt, cu o noţiune, cu un tenia, cu un concept şi chiar cu o idee

Extirparea la timp a caucenlii este posibila salvare a organisiralii o' ştie ţăranul, proletarul şicufl mai mult orice medic.

Cancerul neglijat de irrjv "drepturilor internaţionale ile celulei” a autonomiei acestei»- uitîndu-se câ NOMIE li* autorNOMIE vine de la NOMOS, care înseamnă LEGE - duce,ci certitudine, la incurabila metastio şi apoi la moartea sistemului.

TIBERIU GRAUR,Muzeul Etnoţrift

al Tran5il»«id Cluj-Napoca 6 innie

1-

"Pro Democraţia”: în 1998 să votăm oameni, nu lista !Se vorbeşte din ce în ce mai

des în ultimul timp dc schimbarea sistemului de vot: "Sâ votăm oameni, nu liste!” Din ce în cc mai mulţi cetăţeni doresc sâ ştie cine îi reprezintă, să-i cunoască pe cei care candidează. Foarte mulţi oameni politici s-au raliat prin dcclaraţii în presă accstui curent dc opinie. Răsfoind presa, senzaţia câ această schimbare este iminentă devine din ce în cc mai acută,

.atît timp cît mulţi dintre cci dc care depinde această schimbare (parlamentari) declară câ sînt perfcct de acord.

Pentru a schimba sistemul dc

vot actual,'pe liste, cu un sistem in­dividual (uninominal), este necesară o modificare a legii electorale. Bineînţeles, această modificare trebuie aprobată de Parlament.

Asociaţia PRO DEMOCRAŢIA doreşte, şi ea, schimbarea sistemului dc vot. Pentru aceasta, reprezentanţi ai Asociaţiei s-au întîlnit în ultimele luni cu membri din conducerile partidelor parlamentare' şi, parlamentari. Dupâ accstc (multe)' întîlniri, senzaţia de iminenţă a schimbării sistemului de vot dispare: oamenii politici nu întreprind nimic pentru această schimbare! Chiar dacă din punct de vedere personal foarte mulţi recunosc superioritatea

sistemului uninominal, din punct de vedere parlamentar şi politic, nimeni nu recunoaşte nimic ! Declaraţiile în presă rămîn nişte simple declaraţii.

Sondajele de opinie arată, totuşi, câ românii doresc să voteze oameni, nu liste! Răinîne deci, o singură soluţie: iniţiativa legislativă cetăţenească. Dacă se strîng 250.000 de semnături pentru schimbarea sistemului dc vot, Parlamentul va trebui sâ ia în discuţie această propunere. Oamenii politici declară câ românii nu sînt încă pregătiţi pentru un alt sistem de vot: sâ fie adevărat?

G reva fo a m e i la PiteştiLa sediul CNSLR - Frăţia,

Filala Argeş, continuă greva foamei declarată de patru salariaţi dc la Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti, în semn de solidaritate cu acţiunea de protest a salariaţilor din RENEL.

Greviştii au declarat corespondentului Agenţiei

ROMPRES câ vor contim* acţiunea pînă la încheiere» conflictului de munca. Protestatarii au recurs la aceasta formă de luptă sindicală întrucît la Institutul dc Cercetă Nuclearc Piteşti nu se po>,£ trece la grevă generală, existînd riscul unor conseci«t{ imprevizibile de mediu.

F i l i a l a P . N . L . - C . D . T i m i ş r ă m î n e f i d e l ă l u i C e r v e n i

Un reprezentant al PNL-CD Timiş a dccIarat presei câ filial Timiş a partidului, în ciuda demisiei neşteptate a deputatului Teodot Vintilescu, rămîne fidelă conducerii centrale, asigurată de NicoW Cerveni. "Considerăm"demisia deputatului de Timiş ca un lucr* obişnuit, fârâ prea mare impact asupra organizaţiei judeţene” - 41 ţinut sâ precizeze surse din conduccrca PNL-CD Timiş.

(5.) fot, 8 iunie 1995 ARTĂ - CULTURĂ ADEVAF1UI.d e C i UI

aţea. "Avram Iancu'l im e s u l R e c p

Glorie veşnică eroilor”

Jj organizarea - Consiliului ylicialal Societăţii Avram Iancu, (jlilfilialei G ilău , a armatei din Hioiîoana F loresti şi a parohiei polone, la troiţa ridicată In anul ipljde locuitorii din satul Someşul

desfăşurat o emoţionantă ilis a fiilor satului care şi-au dat

itlfj supremă - viaţa - pentru 'jţertatea şi neatîrnarea neamului

românesc. . > •Sinetul trom petei anunţă

ju erea festivităţii. “ Deşteaptâ-te joinâne”, răsună puternic din gurile m ilitarilor, elevilor şi yjstenilor. Părintele Vasile Crişan .ficiazâ slujba de pomenire a doilor. ‘.„"Presăraţi pe-a lor morminte ale

iniilor fo i, Spre a f i mai- dulce uijjulfericiţilor ero i"...Iuti-o evlavie deosebită se depun

^ faie de flori. Odihniţi-vă eroi. 'TAvoastră nu se va uita niciodată,

(tun avut, vă avem şi vă vom avea jiniea în sufletele noastre.Ptiu cuvintele alese care au mers

isideful asistenţei, într-o atmosferă aţionantă, domnul conferenţiar t loan Teodor Stan, preşedintele taietăţii “Avram Iancu” a evocat ţafcă şi îndelungată a neamului urnesc pentru libertate, dreptate ■eliberare, contribuţia moţilor, intuia lor în apărarea gliei imoşeşti. . .” Societatea Avram ca, a spus domnul preşedinte, «liiraă lupta înaintaşilor noştri.4135.000 membri cuprinşi în cele Hliale de pe întreg cuprinsul Mvaniei şi din capitala ţârii înreşti - sînt hotârîţi să nu cedeze liti o palmă de pămînt din trupul filai ţării şi nu vor permite «anii să atenteze la demnitatea şi ista naţiunii române.!.” . Domnul star Teodor Sandor a adus în «iitirea celor vîrstnici şi spre ăla celor tineri lupta şi jertfa wiitorîlor din Someşul Rece şi ţitjarimi pentru apărarea ’îtilor natale, hotărîrea acestoraLi ’

yj& ipri aici împlinirea gîndului «ailor de a pătrunde în cetatea *®ihii românesc - Munţii Şaeii. .Ceodatâ răsună . puternic luanda...” pentru onor spre

tinerii ostaşi, urmaşii.şi ’Jtiatorii eroilor, în pas cadenţat, ’ fejrimîndre şi hotărîte avînd, în ^ pe căpitanul Mircea Roatiş, «tă onorul domnului colonel

Galoş, .domnului maior itra Chisvasi, membrilor

•tofliiilui Naţional al Societăţii Iancu” , preşedintelui de

^ a l subfilialei Gilău - domnul Rovin - şi numeroasei care îi admiră şi se bucură

ftzeoţa lor la evocarea eroilor«nii:^ii Şcolii generale, înbrăcaţi ‘ •Hătoare, cu eşarfe tricolore, ^Daţi cu pasiune şi dăruire de ‘'doamnele profesoare Oros

"^ŞiFodorean Monica.au cinstit ^oria eroilor prin cîntecc şi ***•>. răsplătite cu aplauze de cei

' ' 'iar soarele, cerul senin, pomii

participat împreună cu noi "•'tastă manifestare dc suflet gueie.^Prof. Teodor Sandor^''«dintele subfilialei Gilău a *ti|ii “Avram Iancu’’

^menţionat că d-1 Negrea ^"■Preşedintele de onoare al

Gilău a Societăţii “Avram v \ * «ubvcnj/onal c u 250.000 tei /^ica revistei “ Noi” a liceului "****» Goga din H u e d in .-

D e j u l n u m a i a r e l i b r ă r i ePentru majoritatea cetăţenilor

urbei “ bătrîna” şi cocheta librărie - fericit amplasată în zona ultracentrală a oraşului - a simbolizat un adevărat sanctuar în incinta căruia se păşea cu smerenie ca şi în biserică, în şcoală sau în oricare dintre instituţiile de cultură, purtaţi de un gînd nobil de a cumpăra p carte sau a fi martorii unei lansări de carte de Unde se ieşea de fiecare dată cu o bogăţie spirituală adevărată..

Acest unic izvor de spiritualitate a rezistat întregii perioade comuniste în care nimeni nu s-a gîndit sau n-a îndrăznit să-i tulbure curgerea. A rezistat şi revoluţiei decembriste şi după aceasta timp de cinci ani...

Abia în anul de graţie în care ne aflăm cineva (? !) care de bună seamă nu i-a prea trecut pragul aşa cum n-a trecut pragul bisericii, al bibliotecii, muzeului şi nici măcar al casei de cultură..; Dacă o făcea s-ar fi convins că “ marfa” care se vinde pe-acolo nu se decontează în bani şi nu se măsoară cu paharul sau

cu ... halba. - ' - rŞi totuşi pe 1 iunie a.c. după un

; prealabil ultimatum dat - zice-se - de S.C.”ALPHA” S.A. în măreaţa calitate de proprietar, instituţia împreună cu personalul care o deservea, s-au refugiat într-o cămăruţă la papetăria din faţa liceului “Andrei Mureşanu” . '

Spaţiul astfel evacuat este “ sigilat” cu lacăte, aşteptîndu-şi trist şi fesemnat noii locatari. La toate acestea, Despărţămîntul Dej al Astrei a înaintat un protest energic către municipalitate, domnului primar, în care i se cere să uzeze de prevederile legii şi de autoritatea pe care funcţia i-o conferă pentru a opri-dacă mai poate fi oprită - deturnarea destinaţiei avute pînă mai ieri. Pînă la soluţionarea cazului semnalat, Dejul poate intra îti “ cartea recordurilor” (negative) ca unic oraş şi municipiu pe mapamond fără librărie... s

Ştefan MIHUT

P l a s t i c ă

Unde mestecenii sînt regi

P o r t r e t a l a r t is tu lu i la t i r i e r e t e :

S oprana S ta n ca M aria B ogdan ş/ M a rele P rem iu “io n e lP er lea '

Numele artiştilor lirici Georgeta Orlovsfhi şi Mugur Bogdan nu mai are'de foarte, foarte multă vreme nevoie de prezentare. Numele d-lor sunt o. mărturie vie a unor vieţi dedicate OPEREI. Operei Române din CIuj-Napoca. Pe care au onorat-o şi cinstit-o prin rolurile interpretate, prin premiile internaţionale şi naţionale obţinute, prin prezenţele pe scenele altor teatre lirice din ţară şi de peste hotare. ' ,

Iată însă câ tradiţia muzicală a familiei este continuată de ţînăra fiică, soprana Stanca Maria Bogdan. Absolventă a Liceului de muzică Cluj, studentă doar pentru un singur an a Academiei de Muzică “ Gheorghe Dima” Cluj, în prezent studentă în anul IV, canto, Academia de Muzică “ Ciprian Porumbescu” Bucureşti, clasa profesoarei Dojna Şandru.

Talentul şi educaţia muzicală din familie îşi spun, fericit, cuvîntul. Stanca Maria Bodgan a obţinut M ARELE PREM IU în cadrul festivalului şi concursului naţional de interpretare a liedului “ Ionel Perlea” , ediţia a IV-a, 19-21 mai, Slobozia, organizat de Inspectoratul pentru cultură, Centrul cultural “ Ionel Perlea” . Ialomiţa şi Uniunea Criticilor Muzicali “ Mihail Jora” Premiu deosebit de onorant, dacă ne gîndim numai la faptul că din juriul actualei ediţii au făcut parte personalităţi de vîrf ale vieţii . noastre muzicale. I-am numit pe Maria Slâtinaru Nistor, Carmen Petra Basacopol, Dan Iordăchescu,

'î"’ ' - \

-,i;5 •' ■ \'ft'*. A

&

Marta Joja, Adriana Severin, Steliana Calos, Bianca Manolescu, Remus Manoleanu, Teodor Grigoriu. în concurs, lieduri de Ricbard Strauss, Perlea, Carmen Petra Basacopol, Brahms, Wolf, Schumann, Schubert.

Fiind deja un nume, am în vedere şi colaborările cu Filarmonica din Craiova, Stanca Maria Bogdan pregăteşte o nouă prezenţă, va fi şi ea încununată cu succes, la concursul naţional “Hariclea Darclee” , Brăila, august/septembrie 1995. '

Demostene SOFRON

Pictura lui’Florin Ţonea, care expune acum la galeria “Paul Sima” de la Casa'Universitarilor nu mai are nevoie de o prezentare. Autorul este un pictor cunoscut şi cu mare succes la public. Tablourile sale sînt cumpărate foarte repede. Poate că Florin Ţonea este un fericit din acest punct de vedere dar artistul din el este prea orgolios şi caută mereu să se autodepăşească. Această expoziţie este un succes pentru pictor, care nu se lasă atras de clişee, ci continuă să construiască în interiorul culorii făcînd mulţi paşi înainte. Naturile statice cu flori multe şi diverse sînt iubiri mai vechi ale artistului, care acum se răsfaţă compunînd un fel de simfonie cu culori calde şi tuşe nervoase'şi ample. Florile sale amintesc de interioare discrete şi ultrarafinate şi aştepţi ca de undeva să apară un alchimist care vrea să afle piatra filozofală.

Florile lui Florin Ţonea parcă plutesc într-o muzică plină de lumină, dar nu.se lasă ademenite de ea. Pictorul e rigoros în tot ce face, fără să cadă într-un manierism deŞuet. Este un fe l de putere în aceste tablouri, care te atrage şi aflîndu-te în preajma ei cauţi mereu o cheie care să descifreze fărâ probleme. Numai că nu e aşa. Departe de a fi un pictor incifrat, Florin Ţonea are secretele lui, care constau într-o urzeală a luminii cu ocruri şi galbenuri stinse într-un fundal; liniştit. Este-un ciudat echilibru între nervozitatea trăirii şi punerea ei în tablou. Acest echilibru îl vom întîlni şi la peisajele sale ce se întrec pe sine. Florin Ţonea este un peisagist remarcabil, un om cu un simţ al naturalului greu de găsit. Toamnele lui sînt uimitoare şi fiecare peisaj are de plătit un tribut liniei elaştice şi culorilor sudate prin . griuri colorate. Mestecenii mîndri,

cotloanele codrului, lacurile, copacii de toate felurile dau o personalitate remarcabilă picturii. Tablourile capătă o tonalitate perfectă atunci cînd exprimă înapoierea la natură, - într-un loc aproape idilic, cu multe nuanţe visătoare. Şi aici, ca în toate tablourile sale, pictorul îşi exersează disciplina şi devine uşor'pragmatic atunci cînd se află în miezul lucrurilor. Călătoria picturală a lui Florin Ţonea este marcată de o rigoare ascunsă, niciodată nu vei întîlni o neglijenţă sau o culoare mai aspră. El merge mai departe şi întotdeauna se întoarce la prima linie, care dă un sens patetic lurărilor- sale. Pictura lui Florin Ţonea este cînd rece cînd caldă, nuanţele netopindu-se după cum ne-am aştepta. Gama cromatică indică o maturitate şi un drum circular între aparenţe şi fondul lumii acestor lucrări. Ce doreşte de fapt pictorul? Nimic, sau aproape nimic. El are

ambiţia ca tablourile sale să intre singure în memoria afectivă a celui ce priveşte. Şi fără să bagatelizeze procesul creaţiei el întinde foarte multe capcane privitorului, care se lasă dus de frumuseţe. Există însă, dincolo de aparenţe, un loc senti­mental pe care pictorul vrea şă-l depăşească, dar nu-l poate trece, deoarece răceala din suflet va fi ; mereu acoperită de o duioşie rafinată menită să creeze un echilibru foarte precis căruia artistul trebuie să i se supună. Şi acest echilibru căpătat prin multe încercări şi poate şi eşecuri este salvatorul permanent âl pictorului care îşi lasă o marjă şi pentru poezie. Subiectele sale sînt luate din natură şi atunci cînd se încearcă transpunerea lor artistul trebuie să fie atent doar la sentimentul pe care-l are la această întîlnire magică. Vorbind despre pictura lui Florin Ţonea trebuie sâ te supui unei discipline ieşită din

comun, pentru câ dincolo de poezie •se află o gîndire foarte obiectivă, aproape dură, care este mereu acoperită de o lumină interioară prezentă numai la impresionişti. într-un fel artistul ar putea aparţfne acestei şcoli, care s-a remarcat prin speculaţiile asupra culorii.

Şi dacă am dori sâ-1 încadrăm, undeva pe Florin Ţonea l-am trece, fără mustrări de conştiinţă, tocmai în rîndul impresionişti lor. Dar pictura sa este mult mai complexă şi pune mult mai multe întrebări decît cele obişnuite.

Am putea spune că'ace’st pictor este cu sufletul în deplin impresionism şi cu mintea într-o

rigurozitate clasicistă. Maniera lui este însă una fericită, pentru că cele două disponibilităţi se împletesc căpătînd întreaga personalitate a artistului.

Dorin SERGHIE

Cărţile clu jen ilor

Tudor Dumitru Savu,CANTACUZINA

Cu recentul său micro roman, Cantacuzina (Editura Mesagerul, 1995), volum deja premiat la Salonul de carte recent încheiat la Cluj, Dumitru Tudor Savu îşi continuă cu paşi tot mai siguri drumul spre notorietate printr-o proză artistică de mare fantezie, care începe să- şi definească tot mai mult profilul de originalitate şi singularitate în proza românescă contemporană. Aşa cum ne obişnuisem deja în romanul său de debut Marginea imperiului (1981), dar mai ales în cărţile care. i-âu urmat, T rcizecişitrei (1982), De-a lungul fluviului (1985) şi Fortul (1988), T.D, Savu şi-a creat deja o lume a lui, o geografie literară şi spirituală de mare efect, care face din lumea Deltei Dunării, a pescarilor şi neguţătorilor de aici, de la Mila 33 şi Cantacuzina, un topos imaginar şi real totodată, de mare pregnanţă şi forţă simbolică. încă Ştefan Bănulcscu (dar poate şi Panait Istrati sau V. Voiculeseu) atrâseserâ atenţia asupra lumii mirifice, pljne de pitoresc şi culoare de la malurile Dunării şi ale Mării Negre, lume dc Grecie; de Levant, de ortodoxie păgînă, dar şi de mituri şi credinţe dintre celc mai ciudate, o lume dc vrajă şi de poveşti, ca în O mic ţi una dc nopţi. Îmblnînd loâte aceste daruri, Savu e un povestitor

înnăscut, cu o fantezie debordantă şi cu o rară ştiinţă a construcţiei evenimenţiale. De la evocare la dialog şi de la monologul interior la construcţia graduală a intrigii, el intră şi iese din rama povestirii prin procedee de fantastic şi miraculos folcloric de tip Eliade sau Borges, ţinîndu-ne captivi în fluxul autonom şi paradigmatic al unei trame epice, plurifuncţionale. Reuniţi după amar de ani la Cantacuzina, unde sînt aduşi de moartea neaşteptată a unei femei ce-şi purta în pîntec pruncul nenăscut de multă vreme, grupul de prieteni de altădată încropesc un fel de priveghi - banchet, cu ' jocuri de cărţi şi băutură, rememorînd fapte şi evenimente din trccutul misterios al locului şi încereînd să reconstituie adevărul' asupra dramei de la moara lui Kanazis. Toţi au trăit evenimentele în felul lor şi sunt martorii dramei de altădată, cînd vinovat de un viol, Kanfeis piere între pietrele morii, aceasta măcinînd de acum doar făină roşie, iar.Sia Ferekide Belgun, nepoata sa, e interogată şi păzită, în timp ce ea refuză naşterea pruncului născut din incest sau din împreunarea cu morunul - totem, împărat al locurilor. E o dezbatere despre viaţă şi singurătate, moarte şi fugă de responsabilitate, destin uman şi fatum blestemat. O dramă scrisă cu mare fervoare şi ştiinţă a cuvîntului, care fac din T.D. Savu cel mai dc talent prozator clujean contvmporan.

Mircea POPA

Aurel Rău,SEPTENTRION

Poetul Aurel Rău va împlini în acest ano vîrstă venerabilă: 65 de ani, dintre care mai mult de patruzeci (din 1954 i-a petrecut la conducerea celei mai prestigioase reviste literare a Clujului, revista Steaua.

Cu acest prilej aniversar editura Minerva a luat iniţiativa întocmirii unui volum retrospectiv în prestigioasa sa colecţie,, devenită între timp centenară, “ Biblioteca pentru toţi”.

Volumul intitulat Septentrion adună în 280 de pagini versuri din mai toate volumele: din Focurile sacre (1956), Zeii asediaţi (1972), Unde apele vorbesc cu pămfntul (1961), Jocul de-a stelele (1963), Pe înaltele reliefuri (1976), Turn cu ceas (1971),M icropoem e (1975), Septentrion (1976), Cuvinte deasupra vămii (1976), Versuri (1982), Mişcarea de revoluţie (1985), Ritualuri (1987) şi încă dintr-un volum încă de ncpublicat, Miniaturi.

Autorul sclccţiei nu urmează, după cum sc vede, critcriul strict cronologic, amestccînd uneori etape diferite ale poeziei şi climinînd, aşa cum era dc aşteptat, o bună parte (lin lirica sa prea ataşată evenimentelor politice şi comandamentelor timpului pc carc l-a traversat şi căruia poetul i-a plătit ca mai toată generaţia sa,

im ineluctabil tribut. Volumul Septentrion reţine deci In viziunea autorului tot ceea ce este viabil şi permanent în poezia sa, tot ceea ce are şanse să reziste muşcăturii timpului, deşi semnele de întrebare nu lipsesc, aşa cum bine încearcă să-şi proiecteze destinul poetic în poezia Grădini cu care se dechide volumul: “ La fel ca voi am înflorit şi eu / Năpraznic foc şi floarea mea o-nseâmnă;/ Se va-ndoi de fructe ramul greu/ Cînd frunzele vor zăngăni a toamnă?” Facem cunoştinţă aici cu cea atît de cunoscută poezie de notaţie pusă în circulaţie de revista Steaua, cu poezia naturii şi a sentimentului civic, cărora Aurel Râu le-a rămas credincios

. de-a lungul anilor.Mai puţin metaforică şi melodioasă decît

a confraţilor săi V. Felea şi Aurel Gurghianu, A. Rău scrie o poezie lucidă, strunită, cu sclipiri calme şi stinse, învăluită într-un sentimentalism discret, care trăieşte prin forţa sugestiei.

E un spaţiu protocolar şi emoţional plin de distincţie şi gravitate, un ceremonial al supunerii dc rafinată tehnică, exersată şi- ciocănită mereu, cu parfum desuet, dar care te urmăreşte persistent şi tenace. O poezie de efluvii estompate, ale cărei delicii lc poţi gusta numai prin lecturi repetate, o poezie care a însemnat o notă importantă în procesul dc înnoire al lirismului din anii ’60.

Mircea POPA

A D E V A R U Ld e G i n i OMUL SI SOCIETATEA joi, 8 iunie 1995

Strategia de dezvoltare a judeţului CiulEVOLUŢIA POPULAŢIEI Şl A FORŢEI DE MUNCĂ, OCUPAREA POPULAŢIEI Şl EVOLUŢIA ŞOMAJULUI

în anul 1989 populaţia judeţului Cluj era dc 742784 locuitori, din care 22 la sulă au reprezentat-o copii între 0-14 ani, 57,4 la sută persoane între 15-55 ani ş i '20,6 la sută persoane peste 55 de ani. în anul 1994 populaţia jude}ului a scăzut la 727033 locuitori. Scăderea cea mai mare s-a înregistrat la segmentul de

• popu)a|ie cuprinsă între 0-14 ani, ca urmare a diminuării indicelui de natalitate şi creşterea celui de mortalitate. în totalul populaţiei a crescut ponderea persoanelor în vîrstă, peste 55 de ani, de la 20,6 la sută în 1989 Ia 22,2 la sută, ilustrînd un proces lent de îmbătrînire a populaţiei.Mutaţii au avut loc în acest interval şi în structura populaţiei pe medii. Astfel, în 1989 ponderea populaţiei urbane era de 65,6 la sută, pentru ca în 1994 aceasta să ajungă la 68 la sută, ca

din alte judefe. întregul spor al populaţiei se va regăsi în mediul urban, a cărui pondere*în totalul populaţiei va fi de 70,3 la sută.

Este totodată de subliniat că în paralel se va diminua populaţia în mediul rural, aceasta ajungînd să

va determina în următorii 2-3 ani o evolu(ie ascendentă a eliberării forţei de muncă, îndeosebi din societăţile comerciale cu capital de stat şi o creştere lentă a numărului de şomeri estimat să ajungă în anul 1998 la numărulmaxim de circa 46 mii

deţină în 1999 o pondere de numai, persoane, faţă de 41848 cît era lă 30 29,7 la sută din totalul populaţiei, aprilie 1995.

Pentru anul 2004 se prevede o descreştere a numărului populaţiei estimată la aproximativ 5000 locuitori, datorită îngustării segmentului de populaţie feminină, în vîrstă de 18-35 ani.

Forţa de muncă va manifesta o evoluţie similară cu cea a populaţiei, ajungîndu-se la 358,5 mii de persoane în 1994, cît a reprezentat 10 la sută. populaţia ocupată, la aproximativ . -362 mii persoane în 1999 şi la circa Protecţia socială 360 mii persoane în 2004. Ponderea populaţiei ocupate în totalul

Dupâ această perioadă, ca efect al relansării mai puternice a economiei şi accentuării contribuţiei sectorului' privat la creşterea economică, va avea loc o descreştere a numărului de persoane aflate în şomaj, estimat să ajungă la 45 de mii în 1999 şi la 40.000 în anul 2004, ceea ce va însemna o rată a şomajului de sub

urmare a migrării populaţiei către populaţiei judeţului se apreciază că centrele urbane din judeţv

în privinţa evoluţiei populaţiei, în perspectiva anului 1999 se estimează o creştere de aproximativ 2000 locuitori, creştere susţinută pe considerentele unui spor migrator

Judeţul Cluj este unul din judeţele cu o economie dezvoltată în care

ramura principală este industria, unde lucrează 68 la sută din populaţia ocupată â forţei de muncă. Avînd în vedere tendinţa de reducere a forţei de muncă din industrie, ca unnare a proceselor de restructurare, retehnologizare, modernizare şi reorganizare, numărul şomerilor se va menţine la un nivel destul de ridicat.

Pentru realizarea protecţiei sociale la nivelul judeţului se va urmări realizarea următoarelor obiective: realizarea unor măsuri de promovare a ocupării forţei de muncă constînd în stimularea dezvoltării serviciilor, stimularea liberei iniţiative, stimularea dezvoltării întreprinderi- ' lor mici şi mijlocii " construirea de centre de calificare şi recalificare a şomerilor în. municipiile Cluj- Napoca, Turda şi Dej • descentralizarea activităţii Direcţiei judeţene de muncă şi protecţie

socială, referitoare la forţa de muncă, şomaj, pensii, asistenţă socială şi cameră de muncă prin organizarea de birouri în oraşele şi viitoarele centre urbane din judeţ • creşterea operativităţii muncii în domeniul protecţiei sociale prin dotarea cu tehnică modernă de calcul • construirea unui cămin de bătrîni în municipiul Cluj-Napoca cu o capacitate de 200 locuri.

(Datele au fo s t extrase din lucrarea "Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj ”, lucrare realizată de un co lectiv coordonat de prof.univ.dr. Grigore Zanc, prefectul judeţului Cluj: ec. Gheorghe Manea, inspector, Guvernul României, ec.Emil Ciceo, ş e f serviciu, Prefectura Cluj, ec. Codrea Pop, director. Direcţia judeţeană de statistică, arh. Radu Spănu, director. Consiliul judeţean Cluj). ' ' !

va fi în anul 2004 de 49,7 la sută.Procesul de reorganizare şi

restructurare determinat de aplicarea programului de privatizare accelerată a economiei, stimularea în continuare a iniţiativei particulare,

Evoluţia nnarUui temic*

în municipiul Cluj-Napoca fiinţează, deocamdată ca premieră “Alianţa anii suicid” , centrul de apel ăl. acesteia - fil'nd găzduit de Policlinica “Interservisan” (telefonul de suflet funcţionînd între orele 21- 07). Despre menirea acestei asociaţii ne oferă detalii doamna dr.'Doina . Cozman, şef de lucrări în cadrul Universităţii de Medicină şi farmacie, preşedintele Alianţei.

î.: De ce cuvîntul “ alianţă” în denumire?

R.: împreună cu membrii fondatori şi elaboratori am dorit să subliniem acest caracter de alianţă antisuicid, de legătură sufletească între un anumit grup care se structurează ca un grup de ajutor şi de sprijin pentru sufletul acelora care sînt într-o mare criză, şi anume o criiă spccifică de a vrea să-şi ia viaţa. De accea sîntem o alianţă antisuicid, pentru că dintre toate crizelc sufleteşti, ccă care nu sc mai poate repara este moartea (prin sinucidere). Alianţa antisuicid sugerează un lanţ de oameni carc se

(in de mîini, protejînd viaţa sau, atunci cînd lanţul se deschide, oameni care au capacitatea de a mai prinde pe cineva în lanţ şi de a-1 antrena în aceeaşi activitate de promovare a vieţii.

I.: Statisticile arată, că suicidul este mai frecvent la tineri şi bătrîni. De ce?

comunicare, dacă nu beneficiază de aprecierea, de încurajările celor din jur, âu impresia că devin nesemnificativi pentru societate şi pentru ei înşişi şi dacă nu sînt semnificativi pentru alţii au impresia că trebuie să iasă din scenă.

î . : T inerii, totuşi, nu sînt singuri...

există o persoană căreia să i se adreseze - în cazul bătrînilor -, fie o comunicare ineficientă înseamnă aceeaşi lipsă de încurajare în menţinerea vieţii. Nu există, un partener capabil să sublinieze raţiunea de a rămîne în viaţă.

Omul matur are mai multe alter­native, are o familie, are

V I A Ţ A - t n v D A R C E T R E B U I E P Ă S T R A T

R.: Vîrstele extreme sînt mai neprotejate în ceea ce priveşte sinuciderea. în cazul bătrînilor, este mai uşor să realizăm atmosfera în care trăiesc: mulţi dintre ei trăiesc singuri; or, un om care nu are un suport social, care nu are cu cine să- şi împărtăşească bucuriile, nefericirile, nedumeririle, îngrijorările, greutăţile vieţii, are tendinţa să aibă o proiecţie eronată, supradimensionată a pericolului. Pe dc altă parte; dacă nu au

R.: în cazul tinerilor, cu toate că ei au un anturaj, şi aparent, ar avea foarte multe comunicări, de fapt comunicarea lor este inconsecventă şi fără prea multă substanţă sufletească. Deci^şi tinerii din lipsa unor abilităţi de comunicare, a eficicnţei în comunicare ajung la aceeaşi ariditate sufletească, ca atare, orice stres se poate argumenta şi ei nu mai pot să fie ajulaţi dc prieteni de vîrstă lor. La vîrstele extreme deficitul de comunicare fie real - nu

responsabilităţi. Din statisticile pe care le-am studiat pe o perioadă de şapte ani 1985-1992, categoria la care.sinuciderea este în proporţie mai scăzută o reprezintă femeile tinere, cu copii, chiar dacă au o viaţă familială în care ai zice că sînt copleşite de conflicte, aceste mame rezistă, sentimentele lor funcţionează ca nişte factori antisuicid, de protecţie împotriva instinctului morţii.

î . : Ce înseamnă un apel la

telefonul de suflet?R.: în primul rînd un dialog

sincer, trebuie să fie foarte sincer şi de aceea noi nici nu pretindem ca persoana care telefonează să-şi dezvăluie identitatea reală, poate folosi o poreclă, nişte iniţiale. De asemenea, discuţia stă sub semnul confidenţialităţii, persoana care apelează poate să fie sigură că nimic din ceea ce ne comunică nu va fi dezvăluit. Apoi, un alt principiu al acţiunii noastre este Cel al dialogului specific, şi aici intrăm puţin în structura de acordare a ajutorului în criză. Ne-am constituit echipele de voluntari astfel îneît să răspundă structurii pe grupe de vîrstă şi sexe. Avem voluntari de toate vîrstele - cel mai tînăr este de 23 de ani - şi intenţionăm să ajungem pînă la 16 ani-, iar cel mai vîrstnic este de 79 de ani, deci, dorim să acoperim toate vîrsteler Voluntarii sînt nişte oameni inimoşi, carc doresc să facă acest lucru, să pună umărul la prevenirea acestor morţi absurde.

P. SOCOL

• Pentru a veni în sprijinul medicilor şi pacienţilor, ’Tcrapia” în colaborare cu firma elveţiană "La Roche” pune la dispozi|ie noi produse farmaceutice, de mare utilitate: "Madopar” un Icac antiparkinsonian, produs în ţara noastră la un preţ cu 30% mai mic decît ccl de import "N obrium " (Rudotel) cu prc( mai mic cu 40 Ia sulă decît ccl clvc|ian, "Dormicum” cu 50 la sută mai ieftin, "Saridon” , un analgezic foarte puternic; medicamentele amintite fac parte dintr-o scrie de 45 'de produse elaborate în România în colaborare cu firma "Lă Roche” .

• La recomandarea Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii, Centrul dc calcul, Statistică sanitară şi Documentare mcdicală a întreprins o anchetă pe un eşantion de 6.300 persoane, pentru a vedea care este situafia sănătăţii populaţiei din (ara noastră. Concluziile: durata medic de viată sănătoasă este cu 13 ani mai scurtă decît accca din tabelele oficiale dc mortalitate, probabilitatea de supravieţuire medic este dc circa 70 dc ani, iar durata medie dc viaţă sănătoasă este dc circa 57 de ani.

* Sc ştie că există un dcficit serios de cadre didactice în şcolile săteşti. Or, şi acolo învaţă copii carc trebuie să se bucure dc aceleaşi şanse ca cei de la oraş. Pentru a atrage în mediul rural cadre calificatc, s-au instituit o serie de stimulente; de pildă, la ccrcre, ele pot bcneficia de o

suprafaţă de pămînt de 0,5-1 ha pentru folosinţă şi de asigurarea locuinţei sau plata chiriei cu sprijinul comunităţii locale. Proiectul de statut al personalului didactic prevede gratuitatea transportului în cazul imposibilităţii acordării unor locuinţe convenabile în localitatea respectivă, cadrelc didactice titulare carc lucrează la sate, vor avea drept la un spor dc salariu între 15 şi 50 la sută, în raport cu zona geografică unde se află unitatea şcolară.

• Un obiectiv principal al strate­giei naţionale pentru protecţia mediului înconjurător a guvernului român a fost armonizarea legislaţiei naţionale cu cca internaţională; în raport cu condiţiile specifice României au fost reactualizate,

completate sau ela-borate o serie de reglementări ca Legea mediului (aflată pe ordinea de zi a Senatului), Legea . privind Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Legea apelor, Legea protecţiei nucleare - depuse în proiect la Parlament. A fost promovată o ordonanţă guvernamentală care reglementează regimul de produ­cere, fabricare, comercializare şi utilizare a produselor fitosanitarc ş i' o seric de hotărîri de guvern care oferă, pînâ la apari}ia Legii mediului, posibilitatea exercitării unui control eficient asupra respectării normelor de protecţie a mediului; sînt în pregătire regle­mentări care vor completa Legea cadru a mediului - legea gospodăririi deşeurilor, legea ariilor protejate,

legea gospodăririi integrale a zonei costiere a Mării Negre, legea protecţiei atmosferei. • La sfîrşitul celui de-al doilea mileniu, stabilitatea politică şi coeziunea socială vor fi obţinute prin respectul diversităţii, înţelegere reciprocă şi toleranţă - a fost una din concluziile Seminarului intcrnaţi-onal asupra toleranţei, desfăşurat cu puţin thnp în urmă la Bucureşti; astăzi regula e diversitatea, spre deosebire de sfîrşitul secolului trecut cînd entuziasmul pentru statul-naţiune de tip modern năştea credinţa în uniformitate - într-un singur sistem de valori pentru întreaga naţiune a menţio­nat dr. Gita Steiner Khamsi de la Universitatea din Basel.

Reintegrarea profesională a şomerilor

Ca urmare a modificării Legii« 1/1991 privind protecţia sociali, şomerilor şi reintegrare» profesională, prin Legea nr. S; 1994, se impunea şi modificare, Hotărîrii Guvernului nr. 288/195; privind calificarea şi recalific şomerilor şi punerea de acordci prevederile legii, aşa îneît activităţi de sprijinire a şomerilor în vcfc, reintegrării lor profesionalei! devină funcţională.

Din hotărîrea de guvern aprobaţi, redăm cîteva reglementări mj importante: pregătirea profesionali a şomerilor poate avea o durata fc pînă la 9 luni şi se stabileşte îa mal diferenţiat, în raport complexitatea meseriei su activităţii respective prin planurile şi programele de pregătire, în cazmi deosebite, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale poate aproba,\ baza unei documentaţii justificaliis; / ca durata pregătirii să fie mai mate, fără a depăşi 24 de tuni.

Pentru recalificarea unor persoane în meserii, profesii sau activităţi pentru care acestea au deja nnele cunoştinţe şi deprin'deri practice, durata programelor de pregătite poate fi redusă, de către organizatei, pînă la jumătate din durata unui cm de acelaşi profil. Pregătitei profesională a şomerilor se poite face atît în perioda ajutorului ie şomaj sau ajutorului de integrate profesională, cît şi în perioada primirii alocaţiei de sprijin. Pregătirea începută în perioaii primirii ajutorului de şomaj sau ajutorului de integrare profesionali poate fi continuată în perioada primirii alocaţiei de sprijin, fără■ putea depăşi termenul acordării acesteia.

Obligaţia de a urma o formă de pregătire profesională o ai persoanele beneficiare de ajutoare de şomaj sau de integrare profesională stabilite de către direcţia de muncă şi protecţie soc^i în vederea reintegrării lor în vm* sau prestării unei activităţi autorizate. }

La' formele de pregătire profesionala organizate în condiţiile hotărîrii guvernamentale, sîat admise persoane apte de tnuuc* pentru meseria, profesia sa» activitatea respectivă, care a» studiile Corespunzătoare şi au fost selectate şi orientate profesional Pentru unelemeserii sau activităţi mai simple care nu necesită pregătnt teoretică, pot fi admise la cursuri ş persoane care nu au absolvit învăţămîntul obligatoriu, dar posedă cunoştinţe minime necesare însuşim meseriei sau activităţii respective, verificate printr-un test cunoştinţe. Persoanele care prime* ajutor de şomaj, ajutor de integri profesională sau alocaţie de spriju admise la cursurile de calificare, recalificare sau alte forme pregătire profesională sînt oblig*® sâ încheie un angajament cu direct'1 de muncă şi protecţie sociali cart. în cazul ncrespectării de către titutf a obligaţiilor asumate, constitui1 titlu executoriu, potrivit legii.

Pentru persoanele care prime' ajutor de şomaj, ajutor de integrai* profesională sau alocaţie de sprijin admise la pregătire profesionali*1 ,urmare a cererii unor ageif economici, direcţiile de mtfncil1 protecţie socială vor încheia aceşti agen|i economiei conveni privind încadrarea în munci.

£ 1 joi, 8 iunie 1995 PUBLICITATE ADEVĂRULde Cluj

REGIA AUTONOMA DE TERMOFÎCARE

C L U J -N A P O C A

înştiinţează asociaţiile de locatari beneficiari a serviciilor determoficare că începînd cu data de 1 iunie a.c.; ca urmare a prevederilor Regulamentului nr. 10/1994

a B.N.R. dispoziţiile deîncasare-plată şi-au pierdut valabilitatea-ca instrumentde platăa facturilor. Facturile nu se mai depun la CBC şi nu se achită automat de către CEC 1h limita disponibilului din conturile asociaţiilor de locatari.

în consecinţă! plata serviciilor de termoficare se va fece prin „ORDIN DE PLATĂ" pesuportde hîrtie (emis de asociaţiile de locatari şi depus spre decontare la CEC) sau 1h numerar la casieria abonaţi a regiei. Ordinul de plată se întocmeşte Tn baza facturilor [avizelor) de energie termică transmise asociaţiilor prin poştă sau delegat. .

Jermenul de plată este de cinci zile de la date primirii facturii." ,în, conformitate cu Legea 76 /92 sarcina efectuării plăţii 1h ordinea scadenţei revine clientului plătitor (debitorului). : Neplata în termen atrage ţlupâ sine calcul de penalizări sau sistarea furnizării energiei termice, conform contractului şi a H.G.

4 25 /19 94 . . 'Pentru evitarea acestora invităm asociaţiile de locatari să achite în termen serviciile facturate.

& (760094)

i m p o r t a t o r d i i e c t * p r o d u c â t o r u n i c ; c u s e d i u l în T i m i ş o a r a

G - Coşbuc nr. St e L / f a x : O 5 6 1 3 4 6 7 0 '

vaS o f e r i i fer c&i<& ntsMt s c î î z u t e : f t r & tu r f

> -J o iiy c o rd Fischer .. A m e r ic a n poker-ll ' 4 , Pioneer -

r 0 1 pr^te lObuTîtiU V'im 00Q lo i ln ir t ja

A T E H T I B î

In localitatea S9MI3S@@Sii ia nr. 17 pe DN IC s-a deschis un magazin de piese auto pentru autocamioane BABA si SAVIiM. - • stoc de marfa foarte variat (peste 200 de poziţii)• pentru piese neexistente in stoc onorarea

comenzii se.face in max. 48 ore !• pentru comenzi mari preturile sint negociabile• pentru bugetul firmei dvs preturile noastre NU

constituie nici o problema ! -INFORMATE LA TEL: 23.19.39

(240944)

, GIui-Napoca-

PANEUROT R A D IN G

0 ţlutJLFIBMA HOâSTBl f i orKBâ DI* STOC SJID LA C O H U Il,o sam a laboA dc p ie s e a u t o . t o a te p ie s e l e sdn tPIOBOSE SE CEI MAI BEBOMITI «SBICABŢI EUBOPEBI ţi MONDIALI, LA CELE MAI lMAITE STABBABBE BE CALITATELista câştigătorilor tragerii la sorţi a premiilor din luna mai oferite de magazinul Paneuro Trading:1. Munteanu Râul Cosmln, str. Gheorgheni 182;2. Gonteanu Corina, str. Dorobanţilor 109;3. Zugravu Constantin, str. A. Viahuţă 7;4. Gădălean luliu, str. Herculane 17.6. Mic Mariana, str. Aurel Vlaicu nr. 1Premiile constând tn p iese auto Import la alegerea câştigătorului, Tn valoare de 100.000 lei, pot fl ridicatevineri 9 Iunie, orele 8- 1 8. (2 4 1 0 1 3 )

^ C A L IT A T E D E O S E B IT Ă ^L A C E L E M A I M IC I P R E T U R I

s — :— 7------------ ------------ -- -— ni< VA OFERĂ EN GROS - EN DETAIL N

S.C. „DOMNITA & Co” S.R.L.

■

HÎRTIE COPIATOR A 4 - 1 0 .9 0 0 le i/to p HÎRTIE F A X (P A N A S O N IC ) - 5 .9 5 0 lei (preţurile includ TVA)CASETE AUDIO-VIDEO (BASF, PANASONIC, JVC, RAKS)RADIO CASETOFOANE AUTO (PIONEER)

s t : r . Z o r i l o r 2 7 ■■■/" t e l e f o n 1 S 3 S 9 1 . v

■ v ' [240008] ; ' :

' organizează concurs pentru ocuparea a 15 locuri de vînzători în vederea deschiderii magazinului din Mănăştur. De asemenea se organizează concurs pentru ocuparea a două posturi de operare pe calculator şi a unui post informatician cu experienţă în domeniu. Cererile de participare la concurs pot fi depuse zilnic la biroul firmei din str.Moţilor nr.17 între orele 8-10. Informaţii la tel.19-45-59.

___ ' ' (240015)

în Ate n ţ ia a g en ţilo r ECONOMICI!

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat?

Adresaţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil.

CALMATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre! ' _ •

Vâ aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei,, str. Napoca nr. 16.

MOBDELTAC ehm ai leftin^mobiliertde.' b irou d in jm p ort.f,B A N Ţ A şiilJA L IA ;î

Apelaţi la un expert!

Str. Pascaly nr. 7 (lâng£ Tel: 064-152743 ; 155352

A n g a jă m A G E N Ţ I C O M E R C IA L I C o n d iţ j i a v a n ta jo a s e

SCC „SOMEŞ - BALASTIERE” S.A.

Cluj-Napoca, Str. Orăştiei n r.2 /A , organizează T „concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

I N G I N E R C O N S T R U C T O R 2 G E S T I O N A R I

Concursul va avea loc în data de 21 iunie 1995 la . sediul societăţii. ; . -

‘ Cererile solicitanţilor se vor depune la sediul societăţii pînă în data de 20 iunie 1995. (290019)

@ m p i a ş . a ,

' . S .V . T E R A P IAcu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii, nr.124, *

organizează c o n c u r s p e n tr u o c u p a r e a u n u i p o s t d e e c o n o m i s t la B ir o u l F in a n c ia r .

La concurs se pot prezenta absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, Secţia Finanţe-Contabiiitate,

cit o vechime de cel puţin 3 ani în specialitate. Concursul va avea loc în data de 29 iunie 1995.

înscrierile însoţite de curriculum vitae se vor depune pînă la 25 iunie 1995.

Tematica şi informaţii, asupra concursului se pot obţine de |a Biroul P.I.S.- [învăţămînt], telefon 1470B8',int. 214 . [241010]

isc S O R A - S O R E X « i jCAIA DE COMENZI j

I Sortimentbogatde produse alimentare | | şi nealimentare precum şi întreaga gamă | l.”FAST-FOD", gustări şi preparate. I J La orice oră din zi prin comenzi la J j telefon 1 9 4 3 0 6 -1 9 4 3 0 9 sau direcţia j I magazin. || NU se percepe comision ci doar j I transportul la domiciliul clientului!!! ■! (240023) \

ADEVARULde C/u/ . PUBLICITATE îoi, 8 iunie i 995 f jA

|?kAntor-confexim g Str.Cîmpului 110 m cflrt.Mănăştur

interioare şi exterioare ptorice tip de autoturism; pt.autocamioane şi remorci [material import

AusbTainR>calfâiţi superioare) f ORAR: 9 -1 7 ; nTei.123801, orele19.22l

OU tO [_______________ __________iESEQHăZGHăptterase tonete.Recondiţionăm prelate

►* v a:,*-SOCEWIEA

CLUJ-NAPOCA Str. luliu Maniu nr. 39 TeL/Fax: 064/108 231

Vă recomandam Scotch Color

P R O D U S A F I R M E I 3 V IPREŢUL UNUI FILM * 7 0 1 5 1 1 . . INCLUSIV DEVELOPAREA f t i l U L » !

VIN DEM 3 » "E N P R O S T IP R E L U Ă M O B I C E T I P D E F I L M

C O L Q B P E N T H U D E V E L O P A T

P B E U T C H Ă M F O T O G B A F Q C O L O R

b

s . c . MODE AIA s . r . l .p—} Str. Oaşului nr.42, tel/fax: 136B22 ÎRI * Vinde IM RATE FĂRĂ DOBÎNDĂ,

» toată gama de MOBILIER necesarăapartamentului dumneavoastră. >.

* Exemple de preţuri: * - Colţare sufragerie pluş între 7 85 .00 0 - 1.000.000 lei Biblioteci pe furnir stejar. - 1.450.000 lei Colţare bucătărie ■ - 385 .000 lei RAFTURI ALBE IKEA ' 90 .000 - 110.000 lei

* Mai comercializează: PARCHET (17.500 lei), lac, diluant, ARACET (3850 lei), clei de oase, săpunprotecţia muncii [3B0 lei], c , . ORAR: 8 - 1 8ţDIQQDOi ' —— — — -

Societate FORESTIERA ROMÂNĂ - GERMANĂ

cu sediul în Suceag, com. Baciu-Cluj. angajează: •MANAGER - GENERAL •GATERIŞTI

•ACHIZITORI LEMN «TIMPLARI •COORDONATOR GATER

•RESPONSABIL EVIDENTA - CONTABILĂ Şl GESTIUNE

•MECANIC IFRON TIP MOTOSTIVUITOR.Relaţii la telefon 130350 , între orele 7-17 sau la

sediul firmei în satul Suceag.- (2 4 1 0 1 8 ) ’

S.C. "Software UC" S.A. Filiala CIuj-Napoca

'AREOrganizează, începând cu data de 12 iunie un curs de analişti programatori. ' ■Tematica cursului este: Turbo Pascal 7.0, baze de date FoxPro, şi Windows.Durata cursului este 5 săptămâni (4 ore zilnic)Cursul se {ine cu aprobarea Ministerului învăţământului.Taxa de participare se poate achita şi in rate.Informaţii: CIuj-Napoca str. Prof. Gh. Bilaşcu

(Republicii) nr. 109, telefon 064-196787.

_________ '_______ [5410511

f"s.v. C A R P I M E Z s.Aciuj^Plata Abator nr. 1

b l o c u l , in c lu s iv TVA. j P r o g r a m : Z IL N IC in t r e o r e le 6 - 20. j^ ’ (241020)

R.A.D.E.F. ROMANIAFILM Cluj,; P-ţa Unirii nr.24,

’ organizează concurs pe data de 1 9 .0 6 .1 9 9 5 orele 10 pentru un post de .

c a s i e rInformaţii la biroul personal.

[240024)

l u j a n a0

Societatea Comercială „CLUJANA” S.A.- cu sediul.în CIuj-Napoca,,

P-ţa 1 Mai nr.4-5,

organizează l ic i t a ţ ie p u b lic ă p e n t r u v în z a re a m ij lo a c e lo r f ix e d in d o t a r e . /

Licitaţia va avea loc în fiecare miercuri începînd cu data de 14 iunie 1 9 9 5 ora 10 la sediulunităţii.

Relaţii la telefon 0 6 4 /1 3 4 0 5 6 int. 348.' ;- ' (2 4 1 0 2 2 )

ANUNŢ IMPORTANT !T Vă invităm la expoziţia cu vînzare afirm ei FRESCO 'deschisă la braseria

Restaurantului Rapsodia din P-ţa Cipariu nr.9. - dotări snack - baruri, restaurante, magazine * alim entare.

Reprezentanţa P-ţa Cipariu nr.15, bl. III A, ap. 2 3 / .tel, 0 6 4 /1 9 0 3 8 6 1541054)

N

D IR E C Ţ IA D E T E L E C O M U N IC A Ţ II

CLUJanunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

ECONOMISII - Birou contabilitateCondiţii:

studii superioare de specialitate

ŞEF SERVICIU FINANCIARCondiţii

- studii, superioare de specialitate - 5 ani vechime în specialitate

- noţiuni de informatică

Cererile se vor depune la Direcţia de Tc.Cluj - Sery. . resurse umane, pînă la data de 15.06.1995.

(760096) ■. , ■

| Vinde GHEAŢĂ alimentară jI . in b lo c u r i d e c î t e 25 k g . , la p r e ţ u l d e 3540 l e i I

1_f I • ■ • Tt A

DISCOTECA SUNorganizează BANCHETE şi MESE FESTIVE

pentru elevi şi studenţi {a preţuri accesibile.Telefon: 18083 1 . . (2 4 1 0 2 9 )

f T c C O N S T Ă N T lN b p O U rj VINDE EN-GROS: I■ P O R T O C A L E 1500 lei/kg I

GRAPEFRUIT 1700 lei/kg I ! M O R C O V I 3000 lei/kg j j C E A P A 1200 Iei/kg j M E R E cal. I 3000 lei/kg■ Preţurile includ TVA Depozit: str. AvramL — — — — — J î î ţ_026)____ [

ANGAJĂM VMiYXÂTORl p m T R V c m o sc u m

Relaţii la Restaurantul Perla Ardealului,

C alea H o re ş ti nr.% 2, lîn g ă PECO,

' , [2 4 0 0 2 6 ) ; .7 : r

BANCA TRANSILVANIA S . SUCURSALA CLUJ

vinde la licitaţie publică,luni 12 iunie 1 9 9 5 , ora 9:

Autotractor DAF -F 9 5 - 350 ATI - 30 t, cu Semiremorcă FRUEHAUF

ONCR 34-32-4b 'la preţ de strigare de 1 3 0 .0 0 0 .0 0 0 lei;

Licitaţia va avea loc în CIuj-Napoca, str. Traian Vuia nr.232 - depozitul S.C. ATCOM

în lipsa ofertelor licitaţia se-va repeta în fiecare luni a săptămînii.

Informaţii suplimentare la tel. 1 9 3 1 9 0 .' ; (2 4 1 0 2 7 )

& it£ U

”/4cCe<wtcct de

Ţ in, ju w

fren tn tc to a te yu ottv U lef T iu ş&svt că u ta t taciiteM cătu c Z atotdecutrtei' eA te d e ocokC <ut “D iu .

Ş L joi, 8 iunie 1995 PUBLICITATE ADEVARULde Cluj

______SRLRomanian - German Joint Vehturc

angajează secretară pentru reprezentanţa CLUJ-NAPOCA nf str. I.C. Brâtianu 17-10 tel. 195291

s.c. SA LPR O D s.R.L.vinde, la preţuri avantajoase, PUI V II

la Ferma nr. 19 Popeşti. Informaţii la tel. 136558, si 136391. (241017)

R. A . D . E. F. R O M Â N IA FILM Cluj,P-ta Unirii nr. 24,

§organizează concurs pe data de 1 9 .0 6 .1 9 9 5

orele 1 □,/pentru uri post de CASIER”Informaţii la biroul personal.

- ' (2 4 0 0 2 4 ) '

Societate Comercială

FINANCIARĂ PE A C ŢIUNI,i *

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază de CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 8 % dobîndă pe lună ia investiţiile în lei.

Investiţie minimă 5 milioane lei.

Relaţii la tei. 146290.

i w u i s k i / j :«Lunete si geamuri lateralePentru TOATE tipurile si mărcile de autovehicule, vă sunt ofente din stoc si la comandă de către

A.G.E.R. ServiceCluj Napoca

SERVICE: str. Alvema 60-64 tel: 064-150925

zilnic 9-17Parbrizele noastre sunt mereu in fată!

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:

■ > RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export .

■ LICITAŢII■ CONCURSURI pentru ocuparea unor

posturi vacante •■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI fi p în ă VINERI, în tre o r e le 8 -1 6 , la

sediul red a cţie i, str . N apoca 16. Inform aţii la TELEFONUL 117304

PROMPTITUDINE, CALITATE şi RAPIDITATE sîn t a trib u tele

serv iciilo r n oa stre.. , VĂ AŞTEPTĂM S

Editură tînără şi modernă, cu profil creştin, norvconfesionalâ, cu sediul în Cluj, CAUTĂ EDITORI în vederea angajării. Candidatul ideal ar trebui să îndeplinească următoarele condiţii: să fie absolvent ai Facultăţii de Litere, avînd ca primă specializare româna sau engleza; să aibă media generală minimum 8 şi

; examenul de licenţă luat; să fie o persoană creativă şi ambiţioasă, dornică să influenţeze prin cărţile editate * gîndirea teologică românească; să îi placă munca în echipă. Editura oferă: un mediu stimulativ, cu posibilităţi

practic nelimitate de afirmare; un loc de muncă stabil, cu contract şi carte de muncă; salariu avantajos, negociabil; sprijin în găsirea unei locuinţe adecvate pentru cei cu domiciliu stabil în altă localitate.

Vă rugăm să trimiteţi pînă la data de 20 iunie 1995, data poştei, un curriculum vitae pe adresa: Editura LOGOS, CP. 714 OP. 5 3400 Cluj, împreună cu o scurtă explicaţie a motivului pentru care doriţi să ocupaţi acest post şi de ce consideraţi că sînteţi persoana potrivită pentru el.

MATRIMONIALE• Funcţionară, 40 ani, prezentabilă,

160/54 doresc cunoştinţă domn intenţii serioase. CP 1235 OP. 1 (305240)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

VTnzărkcumpifrări apartamente, case,

terenuri, prin PRIMORDIALIstr. Braşov nr.44, tel. '147897 ,

orele 10-17 (2420611

C O N S U LTA N TA -AS IS TEN Ţ AVANÎARI$CUMPARARI|tl\ICHIRIERI'

IMo'BlLE.'lNTABUURI^ACTE'REGIM URGENTA" GEO S R ^ m ^ Ol'ÎZ

stomatologic. Tel. 12-82-00 (305253) .

■ Cumpăr certificate de proprietate şi cupoane diverse FPP-uri. Tel. 17- 34-35 (305262)• Vînd teren arabil şi livadă la 9 km

deCfuj. Tel. 18-63-58. (312138)• Vînd teren construcţii pe b-dul

Muncii. Tel. 14-50-43 după ora 17 (312224)

• Cumpăr teren construcţii în Grigorescu. Tel. 18-05-86 ora 19-22. (312229)

• Vînd 1740 mp teren cu 7000 DM tateral Calea Turzi la 6O0m. Tel. 18- 89-18. (312240)

• Cumpăr teten 5-10 hectare. Vînd bus Suzuki neînscris. Tel. 15-6956 orele 18-20. (312306) :

• Vînd camion gaz, nou, înmatriculat Preţ 9500000 lei. TeL 15-70-74: (311957)

• SC Napolact SA cu sediul în Cluj str. 21 Decembrie 95-97, cumpără teren de construcţii sau cu construcţii înzona Baciu- Triaj în suprafaţă de cca 5000 mp. O fertanţii trebuie să prezinte acte tabulare. Oferta se depune la biroul mecanic şef. Tel. 14-50-88. (312233)

• Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie Cluj vinde prin licitaţie un autoturism Aro 244D casat. Licitaţia va avea loc în data de 10 iulie 1995 ora 10 la sediul unităţii P-ţa Avram Iancu nr. 15 unde poate fi văzut 4 autoturismul. (312254)

• Vînd 2 camere 55 mp 22000000 str Dorobanţilor nr. 109 et. 5 ap. 18. (312212)

• Vînd apartament'două camere cartier Mărăşti str. Fabricii nr. 1 et. X. TeL 15-15- 81. (312222) -

• Vînd apartament două camere ultracentral, mobilat, parchet, telefon, Tv cablu. Informaţii zilnic orele 20-22 teL 11-37-59. (3122*6)

• Vînd apartament 4 camere pentru pretenţioşi.. TeL 17-87- 77. (305024)

* • Vînd apartament 3 camere (ne)mobilat, deosebit,- Biserica Sf. Petru Informaţii, Ia teL 16-02-89. (305256)

• Vînd autoservice. Tel. 15-35-47.(312040)

• Vînd spajiu comercial pe str. Aurel Vlaicu. Tel. 18-28-74 non stop (312178)

• SC privată produce, vinde uiei floarea soarelui 1900 lei/litru, vrac, şrot 225 lei/kg. Asigurăm transport. Informaţii comenzi tel. 12-44-82. (312294)

• Coop. de Consum Gherla vinde Aro 243 cu motor pe benzină caroserie accidentată. Informaţii la tel. 24-17-26 sau 24-15-38 zilnic între orele 7-15. (312303)• Cumpăr garsonieră, apartament şi

casă, teren; Tel. 19-90-09; 15-32-45 (305186) ,

■ Vînd Societate Comercială neimpozabilă 2 ani. Str. Bistriţei 49 (305197)

• Vindem dozatoare Siemens cu 3 capete +1 de sifon, la preturi foarte accesibile ţi superconcentrate ieftine. Tel. 12-04-03. (305201)

• Vînd aparatură pentru cabinet

• Vînd casă 5 camere, 1010 mp, Copou, Iaşi. Ţel. 032/23-06-68. (311644)• Vînd apartament 3 camere confort

zona parcul Rozelor (ne)mobilat. Preţ 30 milioane str. Tăşnad 1 bl. P f et. II ap. 20. (311925)• .Vînd casă cu etaj în comuna Aiton

_cu grădină, pomi fructiferi, grajd.-Informaţii în conuna Aiton nr. 2.(311965)

• Vînd garaj situat pe str. Parîng. Tel. 16-43-36 orele 17-21. (312053)

• Vînd apartament 4 camere etaj 2 Gilău tel. 476/A. (312082)

• Vînd casă cu grădină şi anexe & Dacia 1410 TLX din anul 1988. Str. Porumbului nr. 2 a doua stradă din Maxim Gorki. (312107)

• Vînd sau schimb apartament 3 camereîn Zorilor. Tel. 12-48-08între orele 19-21. (312116)• Vînd apartament 2 camere Mărăşti

ultrafinisat, garaj. Tel. 11-68-43. (312149)• Vînd casi particulară mare pentru >

spaţiu comercial cartier Mirişti. TeL15-92-79. (312163)

• Vînd urgent apartament 3 camere confort I str. Gr. Alexandrescu nr. 32 ap. 19. (312172)

• Cumpăr apartament. Tel. 21-42- 26 sau 21-52-21 după ora 18. (312182)

• De vînzare gheretă metalică modernă. Informaţii ultima gheretă pe dreapta la nod N. Mănăştur F. N (312199) ■

• Vînd apartament 3 camere str. Bucureşti. Tel. 11-97-44 zilnic 8-21 (312202)

• Vînd apartament 2 camere plus , garaj str. Streiului nr. 1 bl. A/l 4 ap.

12. Tel. 18-67-84 orele 17-21. (312216) ,• Vînd apartament 1 cameră, finisat

Tel. 14-50-43 după ora 17. (312225)•- De vînzare casă şi anexe în

locali tateaBelişjudef Cluj. Informaţii Beliş, Dispensarul Uman. TeL 13-47-98. (312230)

• Vînd casă cu teren 500 mp,în Apahida, posibilităţi apă, gaz. TeL14-86-64 după ora 18. (312241)

• Vînd apartament 4 camere pe calea Floreşţi. Informaţii tel. 1781-60. (312247)

• Vînd garsonieră confort I str. Porţile de Fier nr. 2 ap. 3. (312252)• Vînd apartament 3 camere confort

1, telefon, parter, tel. 17-91-06. (312253) .

• Vînd apartament 3 camere în Zorilor. Tel. 12-07-05 după ora 15. (312257) ' .

• Vînd apartament patru camere str . Slatina nr. 8 bl.-VI8 et. 2. Urgent (312262)• Cumpăr urgent garsonieră. Ofer.6

milioane. Tel. 17-74-11; 17-86-47. (312268) •

• Vînd sau schimb apartament 4„ V

camere confort II Mănăştur. Ţel. 17 - 70-59 zilnic după ora 16. (312269)

• Vînd apartament 2 camere aleea Peana bl. RI 1 sc. 1 ap. 2 vizibil ora19-21. (312279)'« Vînd apartament 3 camere str.

Oltului nr. 33 bl. S2 sc. I ap. 1 Mărăşti.(312284)• Vînd apartament 3 camere confort

I str. Mogoşoaia 3 sc. 9 ap. 81.(312285) .

• Vînd garaj din beton 3x6 m. TeL17-35-16. (312296)• Vînd garsonieră str. Muncitorilor

nr. 10 ap. 29 joi 16-20. (312308)• Vînd dasă cu etaj la 18 km de Cluj

şi generator 220 V. Cumpăr cauciucuri 1000 radiale. Informaţii 13-99-89. (312311) ^

• Cumpăr apartament 4 camere în Grigorescu, Plopilor. TeL 15-74-25 (312315)

' • Vînd sau schimb apartament 3 camere, Grigorescu, convenabiL Tel.18-24-16 după ora 17. (312317)

• Vînd apartament 2 camere Gheorgheni etaj X. TeL 15-29-39(305006)

• Vînd garsonieră zona Pata, etaj I cu telefon. Tel. 15-29-47. (305012)• Vînd apartament 2 camere mobilat

, TeL 13-51-62 (305078)• Vînd teren la şosea, zona aeroport

Tel. 14-74-20 după ora 18. (305108)• Vînd garsonieră confort I ştr.

Cojocnei nr. 6 bL V13 ap..65 ct. 4. Informaţii zilnic Ia adresa de mai sus intre orele 12-20 (305151) '

• Vînd garsonieră confort I str. Porţile de Fier şi cabană de lemn 34mpdemontabilă. TeL 21-4650 Dej. (305174)• Vîndapartament 1 cameră mobilat

41 mp zonă deosebită, 16. 000 DM. Tel. 17-77-03 numai orele 18-20 (305182)'

• Vînd apartament 2 .camere decomandate, etaj 1, cu. telefon necuplat şi alte îmbunătăţiri, în cartier Grigorescu. TeL 18-77-38(305196)

• Vînd apartament două camere confort unic, posibilităţi spaţiu comercial. Tel. 17-73-42. (305200)

• Vînd apartament trei camerc în cartierul Zorilor. Informaţii suplimentare după ora 20 la teL 12-06-45. (305203) . Y ; .

• Vînd sau închiriez pc termen Tnng cabană la 'Băişoara. 1 TeL 1641-81 dupăora 17. (305213)

• Vînd apartament 2 camere cu telefon numai pentru pretenţioşi, ocupabil imediat, lîngă Grădina Botanică. TeL 13-42-60 (305226)

• Cumpăr garsonieră nefinisată. Ofer 6-7 milioane. TeL 14-11-23 (305232)• Vînd apartament 3 camere Mărăşti

\etaj 1 str. Cojocnei nr. 2 bL TI 1 sc. 4 ap. 34 după ora 15 (305241)

• Vînd apartament 4 camere în Mănăştur. TeL 12-23-07 (305243)

• Vînd apartament 3 camere cu telefon, pe B-dul 21 Decembrie. Informaţii la teL 15-49-58 orele 18- '20. (305245). “ Vînd apartament 3 camere confort lilărit Tel. 17-57-37 după ora 16 (305246)

• Vînd apartament o cameră bun pentru privatizare. TeL 19-93-21 (305250)* Cumpăr apartament cu 1-2 camerc

Ofer 10 milioane. TeL 16-97-40 (305255)

• Dc vînzare teren cu cabană lemn în construcţie, zona Mărişel Colonie: TeL 14-06-75 orele 19-22 (305259)

• Vînd urgent garsonieră. Informţii str. Cernei nr. 9 ap. 54 cL 4, zilnic orele 10-20 (305261)

* Vînd casă cu grădină 800 mp str. Pajiştci nr. 20. Tel 19-46-12 dupi ora 18(305265) -

* Vînd urgent garsonieră confort 2 str. cernei nr. 3 et 2 ap. 33 (305266)• Vînd casă, bucătărie, grajd, 36 ari

grădină, în Pebeşti Min ţiul Gherlii nr. 41. (305268)

ADEVARULdo Cluj PUBLICITATE joi, 8 iunie (995J i r

• Cumpăr garaj zona Calea Floreşti (312179) 1986 înmatriculat. Tel. 19-43-80 • Vînd dozator Magic. Tel. 11-45- . sau ofer la schimb garaj în Grădini • Vînd piese Fiat Regata şi Ritmo (305276) . 06(305251) \

Mănâştur. Informa|ii tel. 1709-85 Tel 14-91-32 dupâ masă. (312217) ' • Vînd Mercedes 190 AMG, aa • Vînd ţuică de prune4000 lei/litru,dupâ ora 17. (305279) ' • Vînd Dacia 1300 anul 1978 preţul 1988 pentru pretenţioşi, 13. 800 DM. Tel. l 5-49-68. (312226) _ _

• Vînd Wind-surf, chioşc 2.900.000 lei str. Pascalynr. 5 bl. S2 Tel. 15-22-30.(305278)demontabilbiciletă germană. Tel. 21- sc. J ap. 6. (312238) • Vînd talon Renault 18. Tel. 12-16-43 (305286) . - • Vînd Mercedes sau schimb cu 3301 (305282)• Cumpărgarsonierâsauapartament Dacia str. Brateş 5 sc. 5 ap. 41 orele

Ofer 25 milioane. Tel. 14-44-14 17-19. (312242)(305301)

• Vînd tractor nou U445 ţi plug. TeL 12-14-37. (311982)

• Vînd Fiat Croma diesel şi VW Golf. TeL 15-56-66 dupâ ora 15. (312153)

* Cumpăr Dacia 1300. Ofer 2, 2 milioane Iei. TeL 13-51-64. (304968) ' .,'

• Vînd Opel Kadett 1, 6L, diesel, 1988 utilitară, înmatriculat, excepţional T c l ' 19-40-63 (305171)

■■■■■•. Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1989. Relaţii la tel 19-81-57 după ora 17. (000100)

• Vînd Renault 19 nou an fabricaţie 1994 şi BMW 524 TD an 1985 Înmatriculate. Tel. 14-29-69. (312246)

• Cumpăr talon VW Passat break an fabricaţie 1982-1987 cu preferinţă cu carte de înmatriculare. Tel. 068/ 25-27-51 orele 9-18 (305292) \• Cumpăr Audi 100 diesel neînscris

şi corp' pompă injecţie Fiat Ritmo.Vînd radiator mare plus radiator Tel. 17-54-84 (305293)

• Vînd renault 25 GTX an fabricaţie 1986 stare excepţională. Ţel. 19-44- 97, 15-08-14, 15-09-61. (311886)

• Vînd Oltcit 88 şi o Dacie dezmembrată. Tel. .13-82-25. (3II996) : • ..• Vînd VW Passat diesel 1800 DM,

• Audi 80 benzină 1700 DM, MercedesSE benzină 2600 DM

de încălzire pentru VW Golf IID sau TD. Vînd faruri Fiat Regata. Tel 19- 58-32 de la ora 18. (312264)

• • Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1989. Tel. 18-93-68. (312266)

• Vînd Mercedes Cobra 300D omologat, înmatriculat 4400 DM negociabil str. Actorului 34 ora 13-

;20. (312271)• Vînd piese Mercedes şi talon. Tel.

12-31-97. (312290)• Vînd rulotă Felicia din 93

omologată. Tel. 16-43-36 orele 17- 21. (312305) '

. • Vînd remorcă, cazane fiert ţuică 450 şi 200 L. Tel. 14-57-75 seara. (312309) f

• Vînd Dacia 1300 stare bună şi rulotă comercială mare. Str. Tulcea nr. 23 ap. 34. (312310)

• Vînd Opel Kadett 1, 3 S. Tel.

• Vînd dubă LT 28 an 1985 motor bun, cu 6000 DM. Tel. 17-54-84 (305294) . .• VîndFiat 1300 la preţ convenabil.

Tel. 18-92-58 (305303)• Vînd Cobră omologată, schimburi,

variante. Informaţii str. Teleorman nr. 72 bl. Ţ9 sc. 7 ap. 72 (305305)

neînmatriculabile, 5 jenţi magneziu/ 1989-39. (305007)13 OpeL Tel. 14-57-04. (312037) ■ ..Vînd Renault 25, benzină,

• Vînd VW Golf GTI 16 an 1987, înmatriculat, grav accidentat faţă şi 103000 Km parcurşi, stare planetare noi de Renault 21.

. excepţională, ’ eventual schimb’cu . Informaţii tel. 18-18-25. (305072) apartament 2 camere plus diferenţă, * Vînd Ford Tranzit 2500 diesel 1, exclus Mănâştur. Tel. 19-44-97; 15- , 75 *. 1988 prelată normă Tir. Tel. 13- 08-14. (312047) - ' 75-20 (305155) ;. - . ,• Vînd VW Derby. aii fabricaţie 79 V Cumpăr talop Toyota Coorola.

înmatriculat cu reparaţie capitală de Tel. 17-41-77. (305172)tinichigerie. tel. 19-4497 sau 15-08- ", Vînd BMW 316, 1600 cmc, an

'14.(312048)' - 1982, impecabil, neînmatriculat. Ţel.

• Vînd o pereche sal tea Relaxa aus triacă 90x195, barcă germană PVC 4 persoana, bicicletă 1/2 RFG Alpina portabilă, aspirator Hoover englezesc cu perie rotativă, alte obiecte de uz casnic şi audio RFG. Fam. Biro. Str. Gh. Bariţiu 18. (305199)

, • Vînd calculator-286 şi 386SX. TeL 19-90-76 între orele 11-16 (305247) A

• Vînd .cameră . video Panasonic YHS M40, nouă. Informaţii Ia tel. 1167-97 după orele 18. (305283)

. • Vînd Nike Air, Ădidas, Originali 125. 000-140. 000 lei. TeL, 15-19-88 (312070)

• Vînd bilete la concertul Rolling -Stones de Ia Budapesta din 8 august. Informaţii la tel 14-4218. (312244) -

. . • Vînd pui de găină vii, de 5 săptămîni, preţ avantajos!Str. Cîmpului nr. 191 (cartier Mănăştur) (305164)

• Vînd pui ciobănesc german, femelă 8 săptămîni, 100.000 Iei (negociere). TeL 12- 45-75 după ora 14 (305217)

• Vînd pui siamezi. Tel. 14- 09-58. (305291)

Ţel.'14-44-38 orele 8-16 (312103)• Caut vilă de închiriat ca spaţiu

comercial şi locuit. Tel. 17-00-46 (312147)

• Dau în chirie spaţiu comercial central Tel. 14-50-43 după ora 17 (312223)• Caut de închiriat spaţiu comercial.

Tel. 18-92-87. (312300)• Posed scule vulcanizare. Caut

spaţiu de închiriat. Tel. 15-50-01. (312314) : ' ■

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament (casă). Tel. 19-90-09(305184) v . , '

• Caut chirie spaţiu. Tel. 19-90-09(305185) ^

• închiriez spaţiu pentru en-gros Tel 12-02-20 după ora 16. (305198)

- • Caut chirie apartament trei camere mobilat, cu telefon şi spaţiu de 40- 50mp. Tel. 13-13-17. (305214)

casă particulară sau apajt^3 camere, cu telefon. Ttl|/ V (305147) J

• Caut de închiriat mobilată, cu telefon, pUtjfc, Tel. 16-30-29 zilnic ort (305173)

• Caut garsonieră ca tefcj, mobilată de închiriat Tel iţţ. (305257)• Familie medici caută

apartament cu telefon. Vel 14.* (305260) ”

• Caut de închiriat locuinţi t orele 16-22 tel. 16-58-10 (305• Caut de închiriat locuinţiTd

49-47 ora 16-22 urgent (305y.c

D IV ER SE

. • Vînd mo, tor. Mercedes 240D cu cutie viteze, cardan, stare de funcţionare str. Bârc 1 nr. 1 Someşeni (312074) ' ; .

• Vînd bloc motor U650, dubă Izotermă 1, 5 to. Tel. 14-35-34. (312083) . <• Vînd Opel Kadet brek an 84, preţ

1500 DM. Tel. 14-38-67. (312085)* Vînd tractor U650 4 ani remorcă

15-18-71. (305205)Vînd Audi 80 din- 1979

neînmatriculat. Tel. 18-50-51 (305219) 1 : f ; - ...

• Vînd urgent BMW 318 an 94 neînmatriculat. Calea Floreşti nr. 6 ap. 125 între orele 15-21 (305220)'; •.VîndMerccdes 190 înmatriculabil.

Tel. 19-92-71 orele 20-22 (305221) • .Vînd Dacia 1310 break, fabricaţie

informativ 50 dolari sau echivalent în lei. Tel. 17-47-14 (305254)

• Vînd televizor color cu

disc 12 milioane. Comuna Ciucea sat 1988, la" adresa N. Teclu nr. 37.Calea-Latâ 485 familia Sferlea. (305223)(312086) ! ^ * Vînd rulotă comercială dotată

• Vînd Renault Trafic TI000 an auto bufet, informaţii la tel. 24-33-fabricaţie 1987 înmatriculat carte de 71 după ora 19. (305248)identitate, plexi-glass 90x200 cm • Vînd BMW 324 TD 1990 toate

«grosime 3mm. Tel. 18-37-21 zilnic opţiunile pentru pretenţioşi şi Golfîntre orele 7-8; 21-23, (312092) TD 2 uşi. Tel. 11-73-89 seara• Cumpăr VW Santana avariat. Tel. (305249) , *

068/16-98-03. (312105) • Vînd Ford Taunusan da fabricaţi?• Vînd Oltcit 1990. Tel.17-07-85. 1981 (sau talon). Informat» după * telecomandă 295. 000 lei. Tel. 17-

(312108) masă orâ 17 la adresa str. Vidraru nr. 84-22 (305258).• Vînd motor de tractor de 45 cp şi 17 b l C2 sc. 1 ap. 40 (305263) . • Vînd aragaz, hotă electrică,

cutie de viteză de Aro. 243 D. Sat • VîndOpel Vectra2,Oian ’90 ,10. Informaţii zilnic tel. 14-29-81 Coniş nr. 23. (312109) 800DM negociabil. Tel. 16-02-13 (305287)

• Vînd Fiat Uno, stare pcrfectâ şi (305269) aparat pentru tăiat faianţă. Str. luliu • Vînd: Mercedes Cobra; VW maniu nr. 24 ap. 3. (312143) Passat. Tel 13-18-45 zilnic ora 17-

. Cumpăr talon BMW seria 3 an 19 (305272) . vînd maşină de îoghe,ată. Tel.fabricaţie după-85. Tel. 18-28-74. * Vînd VW Jetta diesel fabricaţie 13.57.55 (305216)

• Vînd panouri beton pentru casâ sau alte construcţii. Tel. 17-9106. (312072) .• Vînd dulap cu 3 uşi. Tel. 13-97-70

(312209)• Vînd mobilă tineret şi bucătărie

noi. freţ convenabil. Tel. 17-02-89 şi telefon Căitele 115. (312231)• Vînd foarte avantajos 200 bucăţi

acţiuni BDF EM. 04 (1993). Tel. 14-' 82-52. (312239)

Vînd masă biliard. Tel. 14-18-88. (247276)

• Vînd lemn pentru cabană! >. Informaţii tel. 31-59-64 orele 20-22. (305126) ' ' ;

• Vînd mobilă: masă, 4 scaune, oglindă, pat. Tel. 064/11-73-93 (305170) ’ :

• Vînd vană fontă veche, baterii -inox, etajeră, candelabru, parchet etc. Tel. 18-75-11 (305215)• Vînd parchet de fag uscat. Tel. 16-

27-06 (305270). .* Vînd parchet de fag la preţ avantajos. Informaţii la tel 1886-08 după ora 18. (305295)

SCHIMBURI DELOCUINŢĂ

• Schimb apartament Bucureşti cu Cluj, conţine două camere, , baie,

Vînd maşină îngheţată nemţească bucătărie, hol, balcon et. 6, telefon,puţin folosită. Tel. 15-83-38. . lift,Rahovasector5.PreferMănăştur,(312312) Grigorescu. Comuna lara str. Băişorii

• Vînd televizor color, preţ nr. 273 tel. 151 A. (311866)convenabil. ■Tel. 16-55-78. (312316) • Schimb apartament 3 camere• Vîndsaltea Relaxa, bicicletăcopii, Gherla cu similarCluj. Informaţii tel.

aspirator, barcă pneumatică italiană. 24-10-24. (312298)Tel. 13-78-60 (305111) ' . ’ Schimb apartament cu două

• Vînd Floppy-Drive 5,25 HD. Preţ camere (cu 8“ ) în comuna Baciu cu

• închiriez apartament 2 camere cu telefon, finisat, lux, etaj 1, lîngă .Grădină Botanică eventual Urme. T el 13-42-60. (305225)

• Vînd congelator Arctic 5 sertare nou, preţ 430000 lei. Piaţa Ştefan cel Mare nr. 5 ap. 49 sc. VI. (312201)

*• Vînd sau schimb dozator suc cu autoturism, variante. Ţel. 15-17-50 seara. (312213)

• Vînd PS 3 86DX SVGA. Tel. 11 - 83-21 între orele'17-20. (312243)

• Vînd maşină automată spălat, stare bună, garantat. .Tel. 13-08-04. (312260)

• Vînd congelator 6 luni garanţie. Tel. 144 M 2 ; 14-77.-81. (312270)

• -Vînd maşină îngheţată stradală. , Tel. 13-79-93 sau 18-69-55. (312280) '

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, frigider, telefon. Tel. 15- 52-96 între orele 17-2QJ312050)• Dau în chjrie apartament de două

camere ultracentral şi două camere MănăşturT Tel. 13-89-45. (312207)

• închiriez casă 4-5 camere. Tel. 13-56-68 după ora 18. (305120)• închiriez apartament cu o cameră:

semicentral, frumos mobilat, plata anticipat' (100$). Tel. 17-77-03. (305187)

Familie tineri căsătoriţi căutăm pentru închiriat garsonieră. Tel. 17-04-69 orele 10-19. (312234) \

• Caut dc închiriat locuinţă. Orele 10-17 la tcl. 19-09-28 ur­gent. (312313)

• Caut dc.închiriat loc pentru garaj, zona Pata- Gheorgheni; Tel. 15-86-93. (304949) -

• Student grec caută de. înch iriat apartament sau garsonieră cu telcron şi frigider în zona Plopilor, Grigorescu. Tel. 18-16-67 (305049)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament 2 camerc zona Pata, Gheorgheni, Centru, A. Mureşanu^ Plata în valută. TcL 15-47-95 (305233)

• Şcolile din Ciucea anunţi p; iun ie ora zece licitaţie pentni rtjc (acoperiş, zugrăveli interior ţi ta or). Relaţii la tel 117. (31227S)

• Ofer împrumut cu doVtodi 15% garanţie imobil Tel ÎS-WV! între orele 18-20. (312219) ^

• Doresc împrumut valuta r mare cu dobîndă lunară de ma 10%. Garanţii imobiliare. Tel 20-14 (305208)• Ţin evidenţă contabili Tel 153

87 după ora 17. (312041)• Meditaţii germană. Tel M

21.(312218)

' • Dactilografiez convenabil ba de diplomă. Tel. 1644-57. (3I22T• Caut femeie pentru îngrijirea!»

fetiţe de'un an şi şase luni. Infons; str. Bucegi nr. 9 ap. 57. (312237)• Caut femeie pentru îngrijit «fi

ani, zona Mărăşti.' Informaţii kt 13-68-22. (312245)

• îmi ofer serviciile de iz comercialîn portul Constanţa,!» cn

problemă: vamale, valutare, life etc. Tel. 15-63-05 (305308)

• Vînd maşină de îngheţată stardală germană. TeL 15-39- 33. (305307)

garsonieră confort 1 în Cluj. Informaţii sat Coruş nr. 12 A după orele 15. (305105)• Ofer Opel Kadett 1, 6i break 1989

stare perfectă, contra apartament garsonieră, casâ, teren construcţii. Tel 13-56-68 dupi ora 18 (305122)

• Schimb apartament 2 camere cu apartament 3 camere. Suport

•diferenţă. Tel 16-02-54 (305149)

ÎNCHIRIERI• închidem spaţiu birou central şi

spaţiu.producţie alimentara, faianţat.

• Student român caut de închiriat garsonieră, tel. 18-92-07 seara. (311987)• Student grec caută apartament cu

2 camere mobilat şi cu telefon în zona Grigorescu, Mănăştur, centru orele 17-21 tel. 12-84-77. (312112)

* Caut de închiriat garsonieră mobilată cu telefon. Tel. 18-59-79 după ora . 17. (312169) - ,

• Caut pentru închiriat garsonieră cu telefon, ofer 50-60 dolari. Tel. 18- 32-04 şi 17-03-33. (312203)

• Caut garsonieră de închiriat. Tel. 15-75-00.(312293)• 2 studen)! greci căutăm de închiriat

* Cumpăr medicament Xanax sau Tofil Tel 19-WrJ zilnic orele 17-22. (312139/

• Revista “ Generaţia Nori’ angajează tineri între 12-30 u pentru diruzare ambnla«t> Condi ţii interesante. Infamul» Casa de Cultură a StudenţSoi camera 31, tel. 18-51- (305271)

1 • , Doriţi sâ pierdep' dii greutate! Folosiţi prodiK* Herbalife. Doar 90 DM. W 065/13-84-14 seara. (311*76)

• . înfiinţez societit com erciale (SRL). Preţ»*' minime. Informaţii b ttl ^ 75-24 orele 9-13. (312205)

- • Burete pentr» «rW folosinţă. TeL 14-68-86; 1M> 12.(312259)

■ • Efectuăm curie r»pi* Cluj-Budapesta şi retar (■>'' im 6 persoane )cu plecart*!1 zilele de mărfi şl vineri ortk1* din Ţaţa Re«taur*»ta' Mincrva (Mănâştur), totir miercuri şi respectiv sîmbi Informaţii la teL 16-33-01 od 14-22 zilnic. (312263) ^

joi, 8 iunie 1995 PUBLICITATE ADEVĂRULdo Cluj

• Execut jaluzele exterioare lemn Iei cu garanţie. Tel. 11-79- 30 şi 12-44-03. (304614)

• Dezinfecţii ieftin. TeL 17-11-88 (305046)

• Angajăm brutar pentru dptor cu vatră de cărămidă. XeL 17-41-14 între orele 18-20. (305124)

• Societate Comercială [Oinâno-austriacă caută elaboratori deţinători de spaţii pentru jocu ri electronice tip poker. Tel. 1941-53. (305222)

Angajez: bucătar, ospătar ţi Temei de scrviciu. TeL 15-77- (6 (305280)

• Angajăm vînzătoare pe Litoral pe perioada 20 iunie-01 ■ septembrie. Asifurăm cazarea şi cîştig convenabil. Relaţii la tel. 11-23-64 zilnic între orele 20-22. (312022)■ Angajăm tineri şi tinere ca şi

ţenţi cormeciali. Tel. 13-81-21. (312171 -

• SC Fanstil Exiin angajază croitorese cu experienţă. Informaţii str. Horea nr. :78 sau tel. 15-71-32 (3)2200)' Căutăm translatoare limba italiană,

agreabilă, fără obligaţiifamiliale, persoană serioasă. Ţel. 14- • (0-82. (312204) / '■• Şcolarizăm gratuit tinere între 18- llanipentru manechine, fotomodele, Minatoare. Tel, 15-46-35 orele 17- 1(312215) '• Curăţim, spălăm şi uscăm pe loc lovoare şi mochete la domiciliul clientului. Tel. 16-43-00. (312228)■ Vînd mochetă RFG cu 8000 lei/ ■p. Angajez vînzătoare cu studii mtomice şi garanţii. Tel. 13-62 -43 Ctza Vodă nr. 6 ap. 5. (312250)• Angajez fete tinere pentru

ţecializare şi Iucru-în'domeniu de'Vitiserie. Informafii P-ţa M. Viteazu

« 5. Tel. 13-73-23. (312251)■ Angajăm femeie pentru menaj 8 «zilnic. Tel. 19-49-68; 14-74-21 312265)' Minimarket str. Clinicilor nr. 21 •agazinul nostru vă oferă haine noi «port Italia şi Suedia, costume fcbaţi 25000 lei bucata, sacouri fekaţi 10000 lei bucata pantaloni tokaji5000-8000 lei bucata. Deschis olnic între orele 9-19. Vă aşteptăm >*ne vizitaţi. (312273)' Angajez doi zugravi. Tel. 19-81- >1 Str. Clinicilor nr. 21. (312275)' Vînd firmă străină scutită de

Opozit doi ani. Tel. J1-97-01. 012281)' Angajăm vînzători magazin piese *sto» merceolog, contabil autorizat, '«formaţii calea Mănăştur 33; Tel. '5-30-81; 14-77-95. (312291)* Căutăm economist 1, studii

"Moare, 3 ani vechime. Concurs } 15 iunie. Tel. 19-58-88 orele 8-15

12304)' Deţin spaţiu comercial. Caut

Social cu capital. Variante. Tel. 15- (|-66 orele 10-19. (305004)’ SC Koba Impex Srl cu sediul în

comuna Tureni anunţă practicarea unui adoas comercial de 0-150% (305035)

• Prelucrez, vopsesc piei miel; confecţionez, repar, curăţ şi vopsesc cojoacc. B-dul Muncii nr. 217 sus lîngă cantina-restaurant. Lunivineri orar 10-17. (305068) . f .

• _Tinichigerie, vopsitorie, izolări, confecţii plasă de sîrme la comandă. Str. Petrila 62 (P-ţa 1848) (305087)• SC Alpronto SRL angajează agenţi

comerciali şi vînzătoare. La sediul firmei str. Horea nr. 46 ap. 3 zilnic între orele 9-17 (305100) /: • SC Pietroasa Dar Terasă str.

Pietroasa nr. 5 angajează 2 vînzătoare, vîrstă maximă 25 ani. (305150)

• . Angajez vînzătoare calificata pentru piaţă. Tel. Y4-31-89 (305207)

. • Caut asociat. Posed spaţiu. Tel.17-90-75 între orele 17-19 (305209)• Transport avantajos 900 kg. Tel.

15-41-97 şi 16-23-18 (305235) y * Angajăm agenţi comerciali distribuitori, cu maşină. Tel. 14-4438 orele 8-16. (305238) ' .

• Firmă de producţie alimentară angajează administrator expert, contabil, brutar, patiser, secretară. Tel. 14-44-38 orele 8-16. (305239)

• Vînd convenabil pietre funerare granit. Str. Bucegi 2B bl. X5 ap. 7 (305277)

PIERDERI• SC “ Corbu” SRL pierdut

autorizaţie sanitară nr, 5415/25. 02. 93. Se declară nulă. (312208)

• Pierdut legitimaţie de călătorie RATUC, pe numele Nergheş Iuliana.O declar nulă. (312220) '

• Cociş loan pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de S, C. T. Transilvania. O declar nulă. (305212)

• Pierdut carnet de electrician pe numele Pentek Albert. îl declar nul (305267)

• Pierdut carnet student pe numele Bugnar Doru. îl declar nul. (305273)

Pierdut carnet de sănătate pe numele Costea Vasile. II declar nul. (305275) (

DECESE COMEMORĂRI

• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, frate, unchi ţi cumnat prof. IOSIF MUREŞAN în vîrstă dc 65 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 10 iunie 1995 în comuna Nimigca, sat Floreşţi. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Sofia Ana. (312210)

• A plecat în eternitate, la 72 ani iubita noastră mătuşă CUIBUS VERONICA. Am preţuit-o ţi iubit-o pentru sufIetulciales.O vom conduce pc ultimul drum vineri 9 iunie ora 12 din Capela Cimitirului M ănăştur. N epoţii Gruia Cuibus şi M aria Crişan. (312236)

• Anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţie, mamă, bunică şi. soacră SÎMIHÂIAN CRUCIJA în vîrstă , de 66 ani. înmormîntarea va avea loc în 9. VI. 1995 la ora 14 la Cimitirul centraL Soţul, fica, ginerele şi nepotul. (312256)

• Cu inimile îndurerate anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului nostru tată, socru, bunic POPA TRAIAN. tl vom conduce pe ultimul

' drum vineri 9 iunie 1995 orele 13 de Ia Capela unu Mănăştur. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre. Familia îndurerată. (312277)

• • Cu inimile zdrobite de . durere anunţăm încetarea din

viaţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic FENEŞAN PETRU în vîrstă de 76 de ani. Înmormîntarea va avea loc vineri 9. 06. 1995 orele 11 la Capela mare, a Cimitirului central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (312299)

• Cu multă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului nostru soţ, ţaţă, socru şi bunic DOGHI IOAN (COCOŞ). Sofia Ana şi cei şase copii. Înmormîntarca va avea Ioc în data de 8 iunie 1995, ora13, în Apahida (305206)

• Cu adîncă durere anunţăm dispariţia fulgerătoare din viaţă, a celei care a fost, JUCAN MARIA, soţie, mamă, bunică, Ia vîrstă de 66 ani. Înmormîntarca va avea Ioc în

_data de 8 iunie, ora 13, de Ia Cimitirul Crişan, poarta 2 str. Crişan. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (305227)

• “ Ograda toată e pustie/ Perdeaua la fereastră-i trasă/ Iar într-un colţ pare câ scrie: Stăpîna a plecat de acasă/” în veci nemîngîiată fica ta Valy şi familia (305228) '

• "Mulţumesc iubită mamă/ Steaua mea din zori dc zi/Fără tine îmi este teamă/Că planeta s-a sfîrşit/” Te voi purta în sufletul meu zi de zi, fiul tău Cornel cu familia (305229)

• Cu adîncă şi nemărginită durere anunţăm trecerea în eternitate a celui care a fost un soţ şi un tată desăvîrşit, IO A N G H E R A S IM . Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 10 iunie 1995, orele16, de Ia Cimitirul Mănăştur, Capela Veche. Dumnezeu să-I ierte şi să-l odihnească în pace. Lia şi Ionuţ Gherasim. (305288)

• Cu adîncă durere în sunet ne despărţim de iubitul nostru soţ tată şi bunic CRAINIC IOAN. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 10 iunie, ora13, de Ia Cimitirul CentraL Familia îndurerată. (305302)

• Suntem alături de colegul nostru Doghi Doru în momentele grele pricinuite de decesul tatălui drag. Colegii de la SC Alsifcom Intermcd SRL. (312197)

• Un pios omagiu celui care a fost vecinul şi prietenul nostru p r o f . IOSIF MUREŞAN. Sincerecondoleanţe soţiei Ana. Asociaţia locatarilor Padiş nr.5. (312211)

• Colectivul SC Tehnomag- CUG SA CIuj-Napoca este alături de colegul Deac Tcolii, greu încercat prin dispariţia tatălui drag. Sincere condoleanţe şî întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. (312221)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Crainic Dorin, în aceste clipe de grea încercare pricinuite de moartea tatălui său drag, CRAINIC IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la At. mec. BME şi aprovizionare. (312235)

• Sîntem alături de colega noastră Cosma Rodica în mom entele pricinuite de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de laf SC Perom SA. (312248)

• Consiliul de administraţie SC Perom SA transmite condolenţe doamnei Cosma R odica şi îi împărtăşeşte durerea pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui. (312249)

• Condoleanţe familiei Boboş Laurcnţiu Ia decesul mamei dragi. Familia Cîmpean Augustin şi Galoş Horea. (312255)

• Suntem alături de colegul nostru Doghi M ircea la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Colegii de serviciu. (312282)

• Suntem alături de colegul nostru Popa Marcel la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Colegii dc serviciu. (312283)

• Suntem alături de voi Liana şi Teodor Vîrtic în marca durere pricinuită dc moartea mamei dragi. Familia Opriş Teodor şi Rodica. (312307)

• Absolvenţii primei prom oţii a Liccului dc Informatică, la 20 de ani dc Ia absolvbire, aduc un pios

-omagiu colegilor dispăruţi prem atur: ŞERBANGHEORGHE, FRĂTEANU ALEXANDRU, CORDIŞ M IRCE A precum şi profesorilor dragi dispăruţi. (305062)

• Condoleanţe familiei G ligan greu încercată de moartea tragică a tatălui drag. Colegii de la Grupul Şcolar “ Traian Vuia” (305210)

• Condoleanţe familiei G ligan greu încercată de moartea tragică a tatălui drag. Colegii de la Grupul Şcolar “ Traian Vuia” (305211)

• Sincere condoleanţe şi în tr e a g a n o a străcom pasiune, familiei Baba . O vidiu şi V iorica la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Fam ilia Stanca Vasile şi M aria (305236)

• Sîntem alături de directorul general al.nostru, ing. Baba Ovidiu, în aceste momente grele pricinuite de decesul tatălui socru. Colectivul de salariaţi de la SC mecanică M arius SA, CIuj-N apoca (305237)

• Elis dr. Vidican soţie, mulţumeşte tuturor cclor carc au luat parte Ia durerea ei prin prezenţă, flori şi telegrame la' stingerea din această viaţă, în vîrstă de 89 ani, la data de 13 mai 1995 a omului deosebit şi generos, dr. VIDICAN TEODOR, medic prim ar, inspector general sanitar. (305242)

• Sîntem alături de colegul nostru Ciupei Paul în încercarea grea a pierderii tatălui său. D iriginta şi colectivul clasei a XI-a A liceul Gh. Şincai (305264)

• Omagiu neuitatului frate de suferinţă şi om excepţional IOAN GHERASIM. Preot Liviu Brânzaş. (305281)

- • Vei rămîne veşnic în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată scumpul nostru unchi, MARIAN NECHITA. N epoţii Simona, Daniela, Mitruţ şi Alin. (305284)

• Pioase gînduri, tristă şi n eştearsâ ' am intire, neuitatului nostru frate şi cum nat, M ARIA NNECHITA. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Jeni şi Ananie. (305285)

* Suntem alături de colega noastră prof. Fărăianu Adriana în marea suferinţă pricinuită de pierderea tatălui drag. Cadrele didacticc dc Ia ŞC. Gen. nr. 6 (305304)

• Astăzi sc împlinesc şase ani dc cind nc-a părăsit scumpa noastră fiică L E T IŢ IÂ BOJAN. Nu o vom uita niciodată. Părinţii şi fraţii. (304175)

• Parastasul de 6 sâptămîni a scumpului nostru soţ, tată şi bunic ROMULUS STUPARU va avea loc în data de 10. 06. 95 ora 12 la Capela greco- catolică de pe str. Moţilor. Amintirea Iui va rămîne veşnic în inimile noastre. Familia. (311959)

• în zadar te mai aşteptăm, nu-ţi vom mai vedea chipul tău drag, niciodată. Din tot ce-a fost a rămas numai durere şi un dor nestins acum la îm plinirea unui an de la moartea scumpei noastre fiice, surioară şi mâtuşi TARCEA FINUCA. Tuşicuţa mea cea dragă, chipul tău cel bun îmi va lipsi toată viaţa. Dumnezeu să-ţi vegheze somnuL Nepoţica ta cea dragă Roxana. (312077)

• Au trecut 8 ani de Ia decesul celei ce a fost prof. ELISABETA GRUNEA. Fie-i amintirea binecuvîntată. Familia. (312089)

• Azi 8 iunie se împlineşte I an de cînd moartea necruţătoare l-a smuls dintre noi pe dragul nostru soţşi tată VIRGIL ANDREI VÂŢÂ. Nu te vom uita niciodată. Fie-i ţărîna uşoară. Soţia şi fetiţa. (312128)

• La 4 ani de la pierderea scumpei dragei şi neuitatei noastre mame mamă-soacră, soră şi bunică ICA COSNAROVICI, va avea loc sîmbătă 10 iunie ora 11 la Episcopia greco-catolicâ, din str. Moţilor 26, parastasul de pomenire. Familiile Vlaicu şi Cosnarovici. (312206)

• Cu aceeaşi durere în suflet anunţăm trecerea unui an de cînd inima iubitoare şi generoasă a celui care şi-a închinat întreaga viaţă familiei şPprofesiei a încetat sâ bată, prof. Dr. ALEXAN D RU DUŢU. Comemorarea va avea loc la Catedrala ortodoxă vineri 9 iunie ac. orele 18,45. Familia.' (312214)

• A trecut un an de cînd iubita şi neuitata noastră soţie, mamă şi bunică M A R IA MUREŞAN a plecat pentru totdeauna dintre ndi. Dumnezeu sâ o odihnească. Soţul Nicolae, fii Horaţiu, Brînduşa şi nepotul Tomiţă. (312292)v

* O lacrimă, o floare pe m orm întul dragului şi neuitatului nostru fiu, frate, tată şi soţ-ROGOZANU ION- fost biolog la Terapia. Odihncştc-tc în pace, suflet blînd! Familia. (304707)

A D E V A R U Ld e C l u i l i » SPORT joi, 8 Iunie 1995 SE]Succes meritat al tinerilor tricolori

ROMÂNIA- ISRAEL1 - 0 1 0 -0 )

Pe o ploaie torenţială şi un gazon suprasaturat de apă, trupa lui Aurel Ţicleanu a cucerit, marţi, o meritată . victorie în faţa ambiţioşilor jucători din echipa de tineret a Israelului. Nenumărate au fost momentele, mai ales în repriza secundă, cînd baloanele "aterizau" în băltoacele de pe teren, râmînînd acolo lipite după care stîrneau valuri şi dese picături în urma impactului de luciul apei; se juca polo şi nu fotbal.

în contextul terenului greu, tricolorii au controlat mai bine jocul, au etalat un plus de agresivitate în construcţia fazelor de poartă şi cu un grad mai mare de periculozitate. Unicul gol a fost înscris în min. 75, cînd un balon "aruncat” de Ad. llie în careu a fost reluat de Matincă în plasă. Iată şi ” 1 l"-ele aliniat de tricolori: Munteanu - T. Petre, CurJ, Macăvei, Bănceu - Contra,

Papură, Tudor, Kovacs - Schumacher, Ad. llie. în repriza secundă au mai jucat Carabaş şi Matinca. Bună a fost evoluţia clujeanului Bănceu.

Cu acest nou succes, echipa de tineret a României şi-a îmbunătăţit şansele de a concura pentru Atlanta '96. Iată de altfel cum arată clasamentul echipelor de tineret după partida de marţi:1. România 7 4 2 i 13-4 142. Franţa 6 3 2 î 12-2 113. Polonia 5 3 1 î 10-7 104. Israel • 7 2 2 3 ,7-6 85. Slovacia 5 2 1 .2 4-5 7& Azerbaidjan 6 0 0 6 3-25 0

ROMÂNIA - ISRAEL■ Aşteptată cu mare interes, partida dintre cele două echipe, ambele văduvite de o serie de piese de bază (Hagi şi Gică Popescu la noi, Glam, Alon Harazi, Roncn Harazi, Levy şi Rosenthal la israelieni), a avut loc aseară tîrziu după încheierea ediţiei.

Vom reveni cu amănunte în numărul de mîine al ziarului. V.M.

Turneul final al juniorilor republicani, desfăşurat la Craiova, a adunat la start cele cinci cîştigătoare ale seriilor zonale. Alături de "U", au evoluat echipe reprezentind puternice centre fotbalistice ale ţârii: Universitatea Craiova, Steaua Bucureşti, FC Argeş şi CSS Roman. La finele competiţiei, echipa clujeană avea să ocupe un locul. II, loc ce avea să mulţumească pe toată lumea, deopotrivă suporteri, fotbalişti, antrenor şi club. Să reamintim rezultatele obţinute de echipa juniorilor clujeni: 1-4, cu Univesitatea Craiova (a marcat pentru clujeni Vidrean), 2-1 cu FC Argeş (Miron şi Vidrean), 2-0 cu Steaua (Miron şi Nicoară) şi 0-3 cu CSS Roman.

'AM FOST LA UN PAS DE A RECUCERI TITLUL DUPfl 16 ANI"• După turneul final al juniorilor republicani I de la Craiova, amănunte oferite de dl Grigore Boca - antrenor şi dl Paul Olteanu - secretar al FC ” 11” •

Neferoiu. Am fost la un pas de a recuceri titlul obţinut acum 16 ani de echipa antrenată de regretatul Petru Emil, dar în meciul decisiv cu CSS Roman elevii mei âu fost depăşiţi de miză, au jucat pe atac şi au fost surprinşi cu uşurinţă pe contraatac, la care s-â adăugat şi arbitrajul părtinitor al centralului Vasile Bratu din Anîara care a acordat două penaltiuri în 20 dfc minute. De altfel, arbitrajele au fost în general sub nivelul ridicat al competiţiei, ele influenţînd de multe ori în mod deciziv rezultatele. în urma valorii demonstrate, au intrat deja în colimatorul primei echipe Mihu, Neferoiu, Miron, Liviu Mihai şi Felix Lâzăreanu.

Subliniez că în lotul nostru cinci jucători sînt încă juniori II şi deşi nu s-au acordat alte premii (cel mai bun jucător, fair-play), echipa noastră a fost cea mai simpatizată ea neavînd nici un jucător eliminat.”

• Două cuvinte de apreciere şi sponsorului general al clubului, Banca "Dacia Felix” şi d-lui Mircea Salomir care sprijină substanţial toată activitatea centrului de copii a lF C ’IJ".

• Paul Olteanu: ”Am fost de la mai meritoriu şi-cu sinceritatebun început puţin dezavantajaţi de trebuie să vă spun că pentru noi,

" tragerea la sorţi, pentru că am jucat jocul echipei a fost o mare surpriză,de fiecare dată în deschidere, pe o ea jucînd cu mult peste nivelulcăldură toridă. Practic nu. am obişnuit. Despre organiz£?s pot săcunoscut nici o echipă, deşi ştiam că spun că ea s-a situat la un nivel în lotul echipei Steaua, trei jucători' ridicat, s-a beneficiat de un terensînt componenţi -,ai lotului naţional foarte bun ^baza "Constructorul” ),de juniori, în lotul echipei FC Argeş iar prezenţa publicului a fostnu mai puţin de cinci jucători, iar în apreciabil de mare. Printre alţii, âu

> echipa Craiovei - doi. Clujul îl are fost prezenţi antrenorii Cîrţu,doar pe Neferoiu. Am fost urmăriţi Beldeanu şi Bondrea. Aportultot timpul de ghinioane, locul doi federaţiei a fost însă penibil, eaTobţinut în final fiind puţin previzibil premiind echipa cîştigătoare cu 20după prima partidă. Pe lîngă cîteva de tricouri de calitate îndoielnică, 20

.absenţe din start, s-au mai accidentat în prima partidă Mihu (min. 10) şi portarul Mezei (min. 20), iar în cea de a doua partidă Liviu Mihai (min. 36). De aceea rezultatul este cu atît

de medalii şi o cupă de-a dreptul chicioasă.” ‘ ' '

• G rigore Boca: "încep prin a remarcat toată echipa. Totuşi s-au detaşat prin valoare Miron şi Cristian BARA

"Cupa României9’ Ia sprintELEVII OCTANEIPOP-MLADIN LA ÎNĂLŢIME

Din moaesne sau lipsa ae itmp, aespre nişte rezultate obiţinute de elevii antrendarei de înot Octana Pop-Mladin am aflat cu... întîrziere. Fiindcă Octanei şi elevilor ei 14place munca serioasă, antrenamentele tari şi., mai puţin pubilicitatea. Numai că fiind vorba de nişte rezultate foarte bune am trecut peste reţinerea celor în cauză şi am aflat ce trebuia aflat. Concret, la Hunedoara a avut loc, nu ■ cu mult timp în urmă concursul dotat cu "Cupa României” la sprint, întrecerea fiind rezervată băieţilor născuţi în anii 1983,1984 şi 1985, respectiv fetelor născute în 1984 şi 1985. Acestea fiind spuse să trecem la modul cum elevii Octanei Pop-Mladin s-au comportat la întrecerea amintită, bilanţul obţinut.

începem bilanţul cu vedeta Anca Mihaiu, care la fete 11 ani a stabilit patru noi recorduri naţionale: la 50 m spate cu timpul de 33,5sec. (vechiul record 34,7 secunde); la 50 m liber cu 29,3 sec (vechiul record 30,14); de menţionat că şi în serie, cu 29,7, a coborît sub vechiul record; în sfîrşit; tentativa de record la 200 m liber s-a soldat cu noul record cu timpul de 2:15,4 minute (vechiul record 2:22,4). Mai amintim locul întîi ocupat de ea la

A p re c ie r i la u d a tiv e

De curînd la Poiana Pinului (lîngă Buzău) a avut loc o mare întrecere de orietare spo'rtivă, de fapt două întreceri dotate cu Marele Premiu a l , palatului copiilor - ANEFS Bucureşti şi Cupa "Gaudeamus". - Cunoscută fiind competenţa arbitrilor clujeni, patru dintre ei fiind invitaţi la întrecerile, amintite, cu toţii făcîndu-şi pe deplin datoria, contribuind din. plin la reuşita, întrecerilor. Printre cei 250 de concurenţi au fost şi cîţiva clujeni, care s-au numărat printre animatorii întrecerii în lupta pentru întîietate. în cadrul diferitelor categorii de vîrstă iată şi locurile ocupate de concurenţii clujeni: masculin: Balla Levente (16-5), Lucian Aruncuteali (18-6) şi Traian Tudose (18-10), lluszalik Iosif (20-3) şi Zsoldos Attila (20-4), Lajos Farkas (35-2), şi Zoltan Szalay (35-3), Şandor Fey (40-1), Tiberiu Konreich (45-1); feminin: Carmen M iclea (12-6), Mihalyi Gyogyi (14-6), Fey Eniko (Î8 -1 ), Gali Eniko (18-3). în paranteze: prima cifră categoria de vîrstă, a doua locul ocupat).

Victor ROMAN

Cupa României ia fotbal

Pentru ediţia 1995-96, echipele din judeţul Cluj au ajuns spre faza finală. Concret, după etapele preliminarii, şase din echipele din judeţ îşi vor disputa întîietatea pentru calificarea în etapa superioară. ~ Miercuri a avut loc tragerea la sorţi a partidelor programate pentru această "fază finală” , fiind programate următoarele întîlniri: Turdeana Turda - Olimpia Gherla, V ictoria Someşeni - Clujana şi Minerul Ocna Dej - Industria Sîrmei Cîmpia Turzii. Primele douâ partide vor avea Ioc mîine, vineri 9 iunie, la orele 16,30, pe terenul formaţiilor Turdeana şi Victoria Someşeni. Cel dc al treilea joc va avea Ioc în ziua de 13 iunie (la aceeaşi orâ), întîlnirea fiind amînatâ pentru faptul că I.S.C.T. are dc susţinut, între timp, barajul (partida retur) cu Minerul Rodna pentru promovarea in B. în urma celor trei partide, sc va alcătui un clasament, primele patru elasate urmînd sâ susţină semifinalele, fnvingă-loarclc în semifinale îşi vor disputa finala la Cluj-Napoca. Cîştigătorea va participa, din toamnă, la cpmpetiţic, urmînd să întîlncască, prin tragere la sorţi, o echipă din Divizia B,

I n t e r n a t i o n a l, i ■* V "■ * A " ' ' e . j # *> ' i

C ortin a fin a lă în Italia

Odată cu disputarea etapei cu numărul 34, ultima, a căzut cortina peste unul din cele mai teribile campionate de fotbal ale Europei şi lumii. Titlul de campioană a fost cucerit de Juventus Torino, formaţie care a dominat cu autoritate ediţia din acest an a primei scene fotbalistice italiene, totalizînd în final 73 de puncte din 23 de victorii şi 4 egaluri (în ultimul meci succcs cu 3-1 în faţa echipei sarde Cagliari). Pe locul secund s-a clasat Lazio cu 63 de puncte (dar cu atacul cel mai percutant prin cele 69 de goluri marcate; în ultima etapâ a întrecut la limită, 1-0, pe Brescia). Parma, una din pretendentele la titlul suprem s-a clasat pe locul trei tot cu 63 de puncte (dar golaveraj mai slab decît al lui Lazio). Fosta campionă A.C. Milan,- s-a clasat pc locul patru cu 60 dc puncte. Dintre partidele clapei ultime, trei au stîrnit un enorm interes, legate de cupele europene sau... retrogradare: la încheierca întîlnirii Napoli - Parma 1-0, formaţia Napoli era calificată în Cupă (JEFA, dar se aştepta rezultatul partidei Inter - Padova unde se intrase în prelungiri şi scorul era 1-1; numai că în ultimele secunde de joc interiştii reuşesc golul victoriei şi cu 52 dc puncte au ocupat locul şase în clasaincnt, Napoli "retrogradînd” pc locul 7 (51 pune Ic). Legată de "prelungirile” disputei

Inter r Padova a fost şi întîlnirea Genoa - Torino 1-0, fosta formaţie a lui Dan Petrescu totalizînd 40 de puncte şi "coborînd” în Divizia B. Numai că golul victoriei înscris de Inter în ultimele secunde de jo c a însemnat înfrîngerea Padovei, care totalizează tot 40 de puncte. D eci, recapitulîndl Juventus "m erge” în Liga Campionilor, Parma în Cupa Cupelor (indiferent de rezultatul din finala Cupei Italiei ce va avea loc între Juventus şi Parma), iar Lazio, A.C. Milan, Roma şi Inter vor evolua în Cupă UEFA. Au retrogradat în B Foggia, Reggiana şi Brescia (aceasta, din urmă pe ultimul loc). Ceade-a patra echipă ce va retrograda se va decide în urma partidei de baraj dintre Genoa şi Padova.

Real M adrid ca m p io a n ă a S p a n ie i

Cu două etape înainte de căderea cortinei finale, Real Madrid este campioană a Spaniei, totalizînd 53 de puncte faţă de numai 47 acumulate dc a doua clasată, Deportivo La Coruna. Pe treapta a treia a clasamentului se află fosta campioană, F.C. Barcelona, duminică victorioasă în deplasare, 4-1 cu ultima clasată, Logrones. Barccloiezii totalizează 44 dc punctc, cu douâ mai mult dccîl următoarele trei clasate - Bctis, Scvilia şi Zaragoza (toate cu cîtc 42 punctc, departajatc.de golaveraj). Echipa lui Florin Radu Răducioiu, Espanol, victorioasă in etapa cu numărul 36 cu 5-0 în faţa Valenciei, ocupă locul 7 în clasament cu 41 de puncte avînd şanse de a "prinde” Cupa UEFA.

Romeo V. CÎRTAN

la 50 m fluture cu timpul de 33,04. sec. şi Cupa pentru cea mai bună performanţă realizată la categoria fete 11 ani în proba de 50 m spate.

Continuăm bilanţul cu Raluca Duma (categoria fete 10 ani), care a ocupat locul întîi la 50 m spate (36,6 sec.), locuri doi la 50 m fluture rigoare. (36,4) şi 50 m bras (41,8), respectiv un loc trei la 50 m liber (33,7).Pentru rezultatul obţinut la 50 m spate a primit Cupa'pentru cea mai bună performanţă obţinută la categoria fete 10 ani. Tot Raluca Duma, împreună cu colegele Corina Iancu, Veronica Albu şi Ana Ştirb a ocupat locul întîi în proba de 4X50 m mixt cu timpul de 2:35,00 min.(la o secundă de recordul naţional), respectiv locul doi în proba de 4X50 m liber. La bilanţul reuşitelpr trebuie notată contribuţia Corinei Iancu

pentru locurile întîi ocupatei, probele de 50 m spate (39,1) ,jjţ m liber (33,7), Cupa pentru’cea,* bună performanţă la băieţi de 10 obţinută de Sebastian Groza h proba de 50 m liber (el a mai ocup* două locuri întîi în probele de 50 B spate şi 50 m liber, cu timpii de 3jj şi respectiv 32,7 secunde), Ioc,; secund ocupat de Levente Vinczife băiaţi de 12 ani în probai de 50» fluture, precum şi locul doi ocup# de Szilard Demeter la 50 mkm respectiv locul trei obţinut de Ala Reus în proba de 50 m fluture.

Toţi cei nominalizaţi fac parteda C.S.M. Cluj-Napoca şi sîntelerii antrenoarei amintite la începui acestor rînduri. Antrenoareaşielnj ei merită din plin felicitările dc

Recordurile naţicofle stabilite, cupele primite şi locurile fruntaşe ocupate relevă talentul acestor copii, seriozitatea lor ii pregătire, sînt rodul acelor nenumărate ore de pregâtire efectuate în piscina Hotelului "Transilvania” în perioada de iarai Rezultatele amintite sînt şi o râspto. pe adresa puţinilor sponsori can ajută la cizelarea acestor talente pe drumul spre marea performanţă, U loc de frunte situîndu-se S.C. Salto S R L -

Victor MOREA

Selecţionata Ardealului: locul 2 în Ungaria

Selecţionata Ardealului a fost alcătuită pe scheletul a două formaţii din campionatul naţional de fotbal- tenis al FRFT. Mai precis,DICTRANŞ CLUJ (Florin Purice şi Daniel Săsârman) şi WES;T PETROM PECICA ARAD (cu Horia Şerban, Adrian Dronca, Ion Mitran), A luat parte, la sfîrşitul săptămînii trecute, la un puternic clujene s-a ditorat firmelor clujene turneu internaţional de fotbal-tenis, Dictrans, Sunimprof şi VSA. desfăşurat la Szazhalambatta, lîngă Deflf. ŞOFRON

Budapesta. Rezultate obţinute de Selecţionata Ardealului: simpla Florin Purice - locul III; dubla: locul II, după Ungaria A; tripla: locul I, fără a pierde nici un set!!! îa clasamentul cumulat în cele trei probe,«.Selecţionata Ardealului i ocupat un meritos loc II, dupi Ungaria A. Ijponsorizarea echipei

Primim la redacţieîn zilele de 3-4 iunie 1995. a avut

loc la Cluj-Napoca Campionatul Naţional Şcolar de Atletism -licee, competiţie la care au participat 34 de judeţe şi un număr de 495 de sportivi: Participanţii au fost întîmpinaţi în Gara C.F.R. Cluj- Direcţia. Judeţeană de Tineret şi Napoca şi conduşi la locurile de Sport Cluj a transmis prin fax lipsa

vehiculîndu-se zvonul că Ministerul Învăţămîntului va accepta necondiţionat desfăşurarea- competiţiei la Bucureşti. U solicitarea unei personalităţi di» Ministerul Tineretului şi Sportului,

cazare (Grupul Şcolar Energetic, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară, grupul Şcolar Transporturi Căi Ferate). Condiţiile de cazare şi masă au fost apreciate pozitiv de către toţi participanţii.

Pregătirea tehinică a concursului' a fost asigurată de către profesori de educaţie fizică din cele două unităţi specializate (C.S.S. de Atletism şi Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii), precum şi de Comisia de Atletism din cadrul Cercului pedagogic al profesorilor de educaţie fizică. Au fost confecţionate, reparate şi recondiţionate toate materialele specifice necesare. Concursul s-a desfăşurat în condiţii regulamentare şi fârâ incidente. Conform calendarului competiţional al Ministerului Învăţămîntului, finala Campionatului Naţional Şcolar dc Atletism a fost programată în 3-4 iunie la Cluj-Napoca. Ulterior, Federaţia Română de Atletism a modificat locul de desfăşurare a competiţiei Iară acordul Ministerului. Învăţămîntului, carc trebuia să finanţeze întreaga acţiune (lucru carc s-a şi înfăptuit). în perioada ianuarie - iunie 1995 s-a încercat dc către Federaţia Română dc Atletism deturnarea desfăşurării competiţiei de la Cluj-Napoca la Bucureşti,

materialelor specifice, fapt care s-a dovedit ireal, excepţie fâcînd doar cronometrajul electronic. Dia cauza lipsei de înţelegere şi dialog manifestată de Federaţia Români dt Atletism s-a desfăşurat în paralel ci Campionatul Naţional de Atletism de la Cluj-Napoca, "Concursulde primăvară ‘ al juniorilor I I* Bucureşti, acţiune care nu a fost î> favoarea atletismului românesc, putîndu-se programa la o altă daţi

Contrar afirmaţiilor făcute şi difuzate de către Federaţia Români de Atletism, numărul participanţilor la Campionatul Naţional Şcolar de Atletism a fost de 495 şi nu de 300. Cunoscîndu-se faptul câ pregătire» atleţilor juniori se realizeazii* proporţie de 98% în unităţi şcolare, finanţate din bugetul Ministerului Învăţămîntului ar fi de dorit ca accstc campionate să fie sprijinite de către Federaţia Română de Atletism şi nu boicotate. Facem precizarea ci din anul 1990 Campionatele naţionale Şcolare de Atletism au fost organizate dc Federaţia Română de Atletism numai la Bucureşti. Exişti oare nişte interese?

Prof. Cristian MUNTEANU

Inspector şcolar de specialitate

j o i , 8 iu n ie 1 9 9 5 ROMÂNIA - VATRĂ ETERNĂ A D B E V 5 Î R U 1 . Il i m f e : ! ! ................d e C iu l

tiiserica ”Sfinta Treime" - 200 de ani ÎNTRU SUFLET ŞI CREDINŢĂ

v ,- . ' - W 'f *v

V e / i ; A P t . f

, ^ * r 'y y ^ v -z A

• ’ i » ' >*'*

<A/4 *tf* * t A fc

« !

& BWaaSaBseâ

Istoria bisericii româneşti stâ ca mărturie grăitoare a vieţuirii noastre : acest pămînt. Românii au fost şi au rămas un popor pentru care

credinţa în Dumnezeu este asemenea pîinii celei de toate zilele. Biserica ” Sfinta Treime” , numită şi Biserica clin Deal” este cel mai vechi locaş de cult românesc existent din municipiul CIuj-Napoca, fiind un adevărat centru al spiritualităţii româneşti în capitala Transilvaniei. Biserica "Sfînta Treime” afost construită în anul 1795, prin jertfelnicia românilor ortodocşi din oraş şi a celor din Ţara Românească; a negustorilor greci şi a macedoromânilor din Braşov. Iconoclastul a fost pictat în anul 1796 de către diaconul Constantin Boghină din Şcheţi Braşovului, pictura murală actuală este de dată Kcentă, a fost executată de către pictorul clujean Coriolan Munteanu, intre anii 1951-% 58. De la început, biserica a fost înzestrată cu manuscrise şi tipărituri ajungînd treptat un adevărat centru cultural pentru românii din oraş. Este 6 biserică simbol, un locaş de cult legat de sufletele locuitorilor oraşului de pe Someş, cea mai veche biserică. românească, existentă în municipiul CIuj-Napoca. Preoţii şi credincioşii Parohiei ortodoxe române ” Sfînta Treime” din municipiul Chij-Napoca vor sărbători la 11 iunie a.c., praznicul Pogorîrii Sfîntului Duh, împlinirea a 2oo de ani de la data construirii bisericii. Slujba religioasă va avea loc pe str. Bisericii Ortodoxe nr. 10, începînd cu ora 9 şi va fi oficiată de către înalt Prea sfinţitul Arhiepiscop

N-Jartolomeu, înconjurat de un sobor de preoţi. Sînt aşteptaţi cu drag _ ’iţi cei care doresc să participe la această sărbătoare de suflet.

Plîngerea Bisericii Catolice şi Reformate la Societata Naţiunilor în legătură cu legea Învăţămîntului particular din 1925

La 6 mai 1925, Secretariatul ge­neral- al Societăţii Naţiunilor înregistra Petiţia înaintată de Biserica Catolică şi Reformată din Transilvania, în legătură cu Legea învăţămîntului particular adoptată în anul 1925.

Această lege, modernă şi progresistă, menită în accepţiunea administraţiei Brătianu să reglementeze din punct de vedere juridic activitatea şcolară în domeniul particular şi să contribuie la unificarea juridică a statului prin eliminarea celor patru tipuri de legiuiri (rusă, ungară, germană şi românească) existente pînă în acel moment în sfera învăţămîntului, printr-o serie de articole referitoare la minorităţi, a nemulţumit profund ierarhia celor două biserici;~Prin faptul că se stabileau o serie de bareme europene intenţiilor de înfiinţare a unor noi şcoli particulare

şi de funcţionare a celor existente.în preambulul ei, legea statornicea

câ viaţa culturală a minorităţilor este strîns legată de propăşirea culturală a ţării, tendinţele ei trebuie să fie îndreptate către acelaşi scop, consolidarea statului român de care ele sînt legate pentru totdeauna.

Argumentîndu-şi demersul pe principiile de toleranţă şi libertate culturală şi religioasă, menite să protejeze şi să : încurajeze manifestările culturale ale minorităţilor, legiuitorul preciza că este datoria guvernului însă de a stînjeni acele tendinţe centrifuge, care, sub pretextul culturii, ar crea centre de agitaţie pe care nici un stat conştient şi bine organizat nu le poate tolera.

Pe.baza acestei legi se dispunea:- învăţarea limbii române în

şcolile minoritare;- introducerea programelor

analitice;• examene de limba română

pentru profesori; vobligativitatea avizării

manualelor de către Ministerul Învăţămîntului. ş.a.

Toate aceste măsuri erau, absolut necesare în condiţiile în care, în provinciile româneşti alipite la ţară, şcolile confesionale minoritare funcţionau şi se administrau după- legi străine, cu vechile programe analitice, funcţionînd cu profesori aduşi din străinătate, pe baza unor manuale scrise în limbi străine şi editate în diverse ţări.

Spiritul tolerant al legii este* dovedit şi de precizarea că nici o şcoală particulară autorizată să funcţioneze nu putea fî închisă decît după adresarea din trei în trei luni a cîle unui avertisment şi, după alte trei luni, prezentarea în faţa Consiliului Permanent a

conducătorilor ei, care sâ-i apere interesele.Nu este de mirare că Secretariatul Societăţii Naţiunilor, prin persoana Lordului Robert Cecil, răspundea guvernului român:

"Consiliul constată câ într-o chestie foarte grea guvernul român a manifestat dorinţa cea mai sinceră şi cea mai lăudabilă de a satisface ceea ce cer justiţia şi umanitatea. Comitetul a examinat documentarea prezentată de guvernul român şi a constatat câ afirmaţiile petiţionarilor, într-un număr considerabil de cazuri, nu corespunde realităţii, astfel cum ea reiese din anchetele, actele şi documentele care au fost examinate.

Membrii Comitetului ţin să suBIinieaze cît este de important ca plîngerile formulate înaintea Societăţii Naţiunilor de către minorităţi, să fie redactate cu maxim de grijă, pentm ca Societatea să nu fie sesizată de fapte inexacte” .

Ion NOVĂCESCU

S em lG en tem m l în c h e ie r ii G B lB lăB ’ a d em m M îlm ^ ţlIm m ă M Ie

15 . Efortul militar şi economie ai României în războiul antihitlerist(urmare din pagina 1).

toate categoriile - locul principal ocupîndu-1 transporturile feroviare; reţeaua de căi ferate a României în lungime de 7.986 km. a fost utilizată. pînâ în vara anului 1945 în proporţie de 63% pentru nevoile înaltului Comandament Aliat. Se adaugă asigurarea materială a trupelor şi populaţiei, precum şi asigurarea telecomunicaţiilor: ' reţeaua telefonică şi telegrafică a ţării, cu o lungime de circa 20,000 km a fost utilizată în proporţie de 70% de către comandamentul sovietic pentru nevoi militare. De asemenea, din cei 939. km lungime conducte petroliere, 845 au fost folosiţi în acelaşi scop.

Privitor la industria petrolieră, care a suferit mari distrugeri de pe urma bombardamentelor de aviaţie, printr-un efort exemplar s-a reuşit repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie. Din cele 3.200.000 tone de ţiţei extras în perioada septembrie 1944 - iunie 1945, afost livrată URSS o cantitate de 2.300.000 tone, adică 71,9 %, în timp ce pentru consumul intern s-au asigurat doar 28,1 %, cu precădere pentru nevoile armatei române.

: Aprovizionarea cu produse agroalimentare a frontului a putut fi satisfăcută numai prin efortul excepţional .al ţărănimii române, care a livrat cantităţi imense de produse. Pentru cerinţele armatei sovietice s-a livrat diferite categorii de materiale, potrivit articolului 10 4 al Convenţiei de armistiţiu, în valoare de 75,05 miliarde lei, din care 58,3 miliarde reprezentînd materiale de dotaţie şi nu de întreţinere.

în ceea ;ce priveşte plata despăgubirilor de război; potrivit art. 11 al Convenţiei de armistiţiu, pînă la 1 iulie 1945 România a livrat bunuri în valoare de 46.300.532

dolari, depăşind cu 9 milioane dolari cuantumul la care era obligată în această perioadă. Subsecretarul de stat lâ finanţe în guvernul S.U.A. â prezentat Conferinţei de pace de la _ Paris un raport documentat, ârătînd că sarcinile României de la ieşirea din război şi pînâ la data încheierii păcii depăşeau două miliarde de dolari, fa|â de 300 milioane de dolari cît se stabilise prin Convenţia de armistiţiu. . ^

în perioada cînd trupele sovietice se deplasau pe teritoriul ţării noastre ele au pus în circulaţie, alături de moneda românească, ruble, pengo şi_Jei, ceea ce a dus la accentuarea procesului de inflaţie. Pentru

unificarea circulaţiei monetare, România a cheltuit 68 de miliarde lei iar pentru asigurarea soldelor trupelor sovietice, şi procurarea de mărfuri contra numerar 103,0 miliarde lei; adică 54 milioane de dolari.

După terminarea războiului, specialiştii din Ministerul Finanţelor au procedat la efectuarea unor ''calcule amănunţite, referitoare la efortul economic al României în războiul antihitlerist. S-a conchis câ aceste cheltuieli, exprimate în dolari, ■ reprezintă suma fabuloasă de 1.120.000.000 dolari valută 1938. Prof. univ. dr. loan Silviu

NISTOR

Romulus Felea - o lumină veşnic vie a moţilorlitre cărturarii moţi care şi-au

•clinat viaţa căutării şi punerii în taină a valorilor spirituale - Morice, fo lclorice , lingvistice, Mitice, din Ţara Moţilor, la loc de fante se plasează numele lui lornulus Felea. S-a născut la 15 "ftmbrie 1929 în Abrud, satul v într-o familie ţărănească ce ®lina îndeletnicirile agricole Wfice zonei cu tradiţionalul tscrit.

absolvirea a 7 clase primare * «tul natal, Romulus Felea tî*azi cursurile Şcolii Pedagogice - *!> Abrud, devenind învăţător, fiicţie în care serveşte în satele Cleşti, Poiana Sohodol şi ‘]°peni. Setea de învăţătură,

dc împlinire, I-au determinat continue studiile la Facultatea

^Filologic a Universităţii Băbeş­t i din Cluj, secţia de limbă şi

"latură română, 1965, cu sprijinul generos al

3 ' reprezentanţi dc marcă ai Stării din domeniul istoriei şi «logici din centrul universitar 'i. « contribuit la înfiinţarea filialei dc istoric şi filologie W-Cîmpcni, unde a fost

preşedinte, apoi secretar, calitate f tMe * avut-o pînă la regretata sa Hariţic.

«copul unei mai bune

documentări în munca de cercetător şi publicist, a colectat manuscrise, acte de valoare, scotocind prin arhive vechi, puţin frecventate: Primăria Abrud, bisericile din Bistra, Cîmpeni, Soharu, Bucium', Lupşa, R. Montană - toate acestea pe lîngă centrele mari de documentare ca: Arhivele Statului din Cluj, Alba Iulia, Iaşi, Timişoara, Bucureşti, inclusiv bibliotecile din marile oraşe ale ţării.

Cea mai importantă moştenire ştiinţifică rămasă posterităţii ca urmare a trudei sale, o reprezintă iniţierea şi publicarea ciclului revistei "Ţara M oţilor, studii, articole şi comunicări” , din care a reuşit sâ tipărească 3 volume: voi I (Abrud, 1974), voi. II (Alba Iulia, 1977), voi. III (Alba Iulia, 1978), de buna apariţie a cărora s-a îngrijit cu minuţiozitate.

Romulus Felea a fost autorul unui impresionant număr de lucrări, unele pînă acum nepublicatc, susţinute de autor la sesiunile Subfilialei.

A colaborat la reviste şi-ziare de mare răspîndire; cu interesante materiale de istorie, folclor, istorie literară aşa cum au fost: Unirea, Tribuna, Limbă şi literatură, Almanahul Unirea.

Din manuscrisele rămase a. publicat în 1992 voi. IV "Ţara '

Moţilor” , de a cărui pregătire se îngrijise la timpul său. De asemenea,' a publicat în 1992 voi. "Avram Iancu în tradiţia orală a moţilor,” realizat cu sprijinul Academiei Române, Filiala Cluj.. Au rămas însă nepublicate o serie

de manuscrise: Jurnal intim; Colecţia de scrisori; Avram Iancu, culegere antologică; Maria Cuţan ş.a. De asemenea, fotografii, filme, benzi de magnetofon, însemnări din viaţa spirituală a moţilor.

în colaborare cu erudiţii clujeni prof. dr. D. Braliaru şi jprof. Titus Furdui, a plănuit un muzeu al' moţilor în Abrud, în carc scop s-au colectat o seric de obiecte şi

•documente legate de viaţa şi ocupaţia moţilor. Cu D. Braharu a contribuit la fixarea de plăci comemorative pc case şi locuri în Abrud, Bucium, Cîmpeni, Roşia Montană, Bistra etc., toate cu referire la evenimente istorice, la cărturari de seamă din zona moţilor.

Romulus Felea a activat de asemenea în conducerea filialei Abrud a Asociaţiei judeţene a folcloriştilor şi etnografilor, cum şi în Societatea numismatică din România. S-a stins din viaţă prematur în 1 octombrie 1981 în Cîmpeni, în vîrstă de 52 de ani.

loan FULEA

însemnătatea Mării Negre pentru România în viziunea Iul Grigore Antlpa, la sfîrşitul secolului trecut

Cu peste un secol în urmă, în primăvara.şi vara anului 1893, după ce România şi-a reluat în 1877, în urma Războiului de Independenţă, Dobrogea, s-a întreprins de savantul Grigore Antipa (1867- 1944) prima cercetare românească asupra Mării Negre. . Ideea cercetării acestei mări s-a conturat în vara anului 1892, în timpul întâlnirii la Neapole a .marelui biolog român, cu ofiţerii şi marinarii români de pe crucişătorul "Elisabeta” , care făcuse un popas în drum spre Genua, pentru a participa la serbările lui Cristofor Columb. Antipa i-a invitat să viziteze Staţiunea zoologică şi acvariul de la Neapole. Comandantul crucişătorului, colonelul Ilie Irimescu, şi secundul acestuia, maiorul I. Coandă, entuziasmaţi de ceea ce au auzit şi au văzut aici, au spus că ”aşa studii trebuie să se facă şi la noi în Marea Neagră” . Ei l-au sfătuit pe Grigore Antipa să ceară Ministerului de Război să ţie îmbarcat în anul următor pe crucişătorul "Elisabeta” pentru a face cercetări în Marea Neagră.

Reîntors în ţară, Grigore Xntipa, care avea atunci 25 de ani, era recunoscut ca remarcabil cercetător în domeniul hidrobiologiei, â discutat despre planul său cu'Dimitrie Sturdza, cu miniştrii P.P. Carp şi Tache Ionescu. în acelaşi scop a cerut o audienţă şi la regele Carol I, căruia i-a prezentat un memoriu "asupra introducerii unei pisciculturi raţionale în apele României” şi i-a vorbit, la un dejun, şi despre proiectul său privind cercetarea Mării Negre şi importanţa acestei mări din punct de vedere econo-- mic, politic şi strategic pentru România. într-un studiu publicat în 1932 în revista de cultură ” Boabe de grîu", scria că regele s-a convins câ "viitorul României este la Marea. Neagră şi acolo trebuie să ne afirmăm” şi i-a spus lui Tache Ionescu; carc era de faţă la dejun, să facă intervenţia necesară la Ministerul dc Război. în primăvara anului 1893 - atunci se aflj în construcţic şi podul dc peste Dunăre de la Cernavodă, proiectat dc Angbel Satigny - Grigore Antipa s-a îmbarcat cu cclc necesare la bordul crucişătorului "Elisabeta” . A plecat la Galaţi şi-a călătorit cu acesta timp de nouă luni pc Marca Neagră. Crucişătorul era condus dc colonelul Ilie Irimescu. Explorările s-au desfăşurat cu rezultate

deosebite. în popasurile făcute la Sevastopol şi Odesa, Antipa s-a întîinit, la staţiunile de cercetări marine cu specialişti ce-i fuseseră colegi la Neapole, întregindu-şi aici informaţiile despre problemele necunoscute ale Mării Negre. în anii următori şi-a continuat cercetările cu bricul "Mircea” şi cu canoniera "Griviţa” . Studiile sale despre Marea Neagră, Delta Dunării şi lacurile din împrejurimile litoralului, au vizat natura apei, compoziţia chimică şi bacteriologică şi îndeosebi fauna, speciile de animale, mai ales peştii, atît cei autohtoni, din vechea Mare Pontică, cît şi cei de origine mediteraniană adaptaţi şi specializaţi în condiţiile de mediu din această mare. Studiile sale au făcut cunoscute ideile avansate la întîlnirea cu suveranul ţării, despre importanţa economică, comercială, politică a Mării Negre pentru România. El a afirmat necesitatea cunoaşterii problemelor acestei părţi a teritoriului românesc, ale Mării Negre în general, ca prin valorificarea posibilităţilor ce Ic oferă România să poată*deveni ” o importantă putere maritimă” , spre a putea trage foloasele ce j se cuvin şi a-şi îndeplini rolul mondial în colaborare popoarelor pentru civilizaţia omenirii” . -

, . Grigore Antipa a fost ales membru al Academiei Române. A scris cea mai valoroasă lucrare despre Marea Neagră. El a făcut cunoscut că Marea Neagră are o structură fizică şi biologică unică în toate mările lumii. Suprafaţa mării este de 413.488 kmip. Are o adîncime, în zona central-sudicâ, dc 2.245m. în apele ei trăiesc circa 1500 dc spccii dc animale, în special peşti, precum şi delfini şi chiar cîteva foci în regiunea capului Caliacra.

Marea Neagră scaldă acum ţărmul românesc pe o lungime de 245 km. Dezvoltarea aşezărilor de pe litoral, construirea unor noi porturi şi şantiere navale, a Canalului Dunărea - Marca Neagră, a platformelor marine, a noilor poduri de peste Dunăre, a staţiunilor balneoclimaterice, vin să confirme previziunile lui Grigore Antipa. Marea Neagră a devenit pentru România, ca şi pentru toate ţările riverane, o zonă de cooperare econom ică, o importantă cale navigabilă ce leagă mai mult dccît orieînd între ele Europa, Asia şi Africa. Marin OPREA

ECONOMIA joi, 8 iunie 1995 14

C o d u l s i l v i c (ii)

Pentru ca pădurile să fie bine conservate, înafara grijii ce trebuie sâ le-o poarte silvicultorii, este necesar mai întîi de toate să fie ferită de degradări şi stricăciuni. în legislaţia antebelică paza pădurilor statului, a altor autorităţi publice ce posedau păduri (şcoli, spitale, societăţi de binefacere), era încredinţată agenţilor silvici. Pentru pădurile particulare, legea prevedea aceleaşi principii cu precizarea câ în situaţia cînd nu se angajau agenţi calificaţi prin şcoli, aceştia trebuiau să îndeplinească anumite condiţii (avere, comportare în societate ş.a.) şi sâ fie examinaţi şi admişi de comisii numite de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Atît agenţii statului cît şi cei angaja(i la pădurile particulare, depuneau la angajare un jurămînt de credinţă în faţa judecătorului ori a ministrului.

Toţi funcţionarii publici erau obligaţi să dea con­curs agenţilor silvici la constatarea delictelor silvice, în caz de neconformare fiind amendaţi.

Erau considerate delicte următoarele fapte pentru care se prevedeau pedepse, amenzi şi despăgubiri civile: ,

• tăierea sau scoaterea din rădăcină, fară drept a unor arbori; ;

...» smulgerea sau distrugerea plantaţiilor de pe mărginea şoselelor, din parcuri sau grădini publice;

• tăierea sau smulgerea puieţilor din pepiniere sau păduri;

• crestarea, scrierea, ciopîrjirea, cojirea arborilor, a vîrfurilor şi a crăcilor lor principale; ■. • păşunatul în păduri cu vîrstă pînă la 10 ani sau cu vîrstă mai mare fără sâ posede o autorizaţie, precum şi în parcuri sau grădini publice;

• efectuarea de săpături în păduri sau în poienile din păduri pentru a scoate nisip, pămînt, brazde de iarbă; 7 '

• stabilirea în interiorul pădurii de orice ‘ construcţii fără autorizaţia proprietarului;

strîngerea de jir, ghindă sau a altor seminţe sau produse ale pădurii;

• aprinderea de focuri în pădure sau în jurul ei la

o distanţă mai mică de 100 m;• depozitarea tn pădure de materiale expuse

focului (fin, paie, coceni);• utilizarea de ciocane false de marcat arborii.De menţionat câ în toate cazurile pedepsele erau

întreite în situaţia delictelor în parcurile şi grădinile publice.Constatarea delictelor silvice se făcea de

' agenţii silvici care însoţiţi de notar puteau urmări materialul sustras chiar în curţile şi grădinile delicvenţilor. •;

Am prezentat detaliat faptele prevăzute în Codul Silvic valabil pînă în 1962 pentru a arăta cît de amănunţite erau detaliate delictele silvice şi cît de severe erau pedepsele aplicate. în afară de valoarea lemnului se aplica şi amenda care era dublă faţă de valoarea lemnului. De reţinut este şi faptul că pentru pădurile particulare (proprietarii fizici sau societăţi) regimul silvic era mai puţin severe şi se limita la interzicerea tăieturilor în păduri situate în zona montană pe pante mari, în zonă de protecţia izvoarelor şi rîurilor, în apropierea'localităţilor, pădurile situate în zonă de frontieră (!!!). Un regim silvic identic cu cel al pădurilor proprietatea statului sau a judeţelor şi comunelor precum şi a Bisericilor era aplicat şi pădurilor din proprietatea obştilor săteşti stăpînite în indiviziune (devălmăşite, composesorate). Codul Silvic din 1962 a anulat majoritatea prevederilor benefice pentru pădure şi societate a vechiului Cod Silvic şi a legiferat domnia absolută *'a întregului popor” asupra proprietăţii şi tăierii pădurilor. Astfel s-a ajuns ca prin "sovromuri” şi întreprinderi de stat să se taie cît se dorea, fără nici o restricţie. Planul de stat era lege iar suplimentarea planului era un obicei întrucît întotdeauna comerţul cu lemn la export era valută forte. Noul Cod Silvic aflat în dezbaterea Parlamentului în prezent este menit să reglementeze totalitatea relaţiilor juridice, organizatorice şi tehnice privind fondul forestier naţional şi vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara acestuia.

dr. ing. Ioan Mădăraş

Avatarurile tranziţiei sînt identice -pentru toate societăţile comerciale, indiferent că acestea sînt de stat sau private. Şi totuşi, în timp ce unele firme progresează, se afirmă con­stant, altele sînt la un pas de faliment. Conjunctura avantajoasă a pieţii, un context\economic favorabil sînt desigur de natură să direcţioneze într-o direcţie sau alta drumul unei societăţi. Hotârîtor însă în supravieţuirea şi afirmarea acesteia rămîne, totuşi, calitatea activităţii manageriale. Deciziile prompte, eficienţa manifestată în determinarea cerinţelor pieţii, capacitatea profesională, curajul managerului, obligat să-şi asume răspunderea unor măsuri de restructurare, tehnologizare, reorganizare, fără de care este de neconceput o activitate productivă viabilă şi eficientă, reprezintă condiţii obligatorii ale saltului ce se impune pentru trecerea de la o producţie aflată în derivă, Ia o creştere economică efectivă.

Incontestabil, materializarea unei decizii bune necesită bani, iar banii lipsesc. Pentru un bun manager, banii nu reprezintă, o problemă de nerezolvat, deoarece acesta va fi capabil sâ suplinească banii lichizi, primiţi de la bănci sau stat, cu capital obţinut prin asocieri, împrumuturi plătite în produse realizate în capacităţile construite din creditele primite, investiţii făcute în utilaje şi tehnologii de către parteneri de afaceri interesaţi în acest gen de tranzacţii etc. Pentru că în economia

de piaţă a izbuti înseamnă inventivitate, prezentă de spirit, perspicacitate, curaj, vechea maximă: "Omul sfinţeşte locul!” îşi dovedeşte mai mult ca oricînd valabilitatea, deoarece dispunînd de deplina libertate a iniţiativei sale, managerul, cînd îşi cunoaşte meseria, poate înfăptui minuni. Şi exemple în care acesta, pornind.de la aproape

_nimic, s-a ajuns la cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane sînt suficiente. A devenit de notorietate publică cazul că două unităţi clujene, cea de produse din ceramică pentru menaj, a domnului Şuteu, şi cea de confecţii textile, a domnului Lcordcan.

Ca să răzbească în hăţişurile economiei de piaţă, managerul nu trebuie să fie numai un bun profesionist, ci şi omul în stare de sacrificiu. întrebat ce program zilnic (le lucru are, patronul unei societăţi comerciale, a cărui modestie cunoscînd-o, nu-i citez numele, mi-a răspuns: "Lutrez cît e’nevoie. Nu de puţine ori renunţ şi la odihna obişnuită. Practic, muncesc cît mă ţin puterile.” Şi cum"unui asemenea travaliu e imposibil să-i faci fa)ă fără pasiune, e de la sine în|eles că adevăratul manager nu este numai. un bun profesionist, un bun organizator, un om curajos, ci şi un ins pasionat de ceea ce face, dispus de sacri fîciu.Altfcl nici nu se poate, fiindcă slăbind ritmul, lăsîndu-te mai prejos ţi-o ia concurenţa înainte, încetezi practic să mâi exişti.

I.Constantinescu

Bancnote ce urmează a fî retrase din circulaţie - COMUNICAT ^

al Băncii Naţionalea României: ‘în conformitate cu prevederile Legii’ nr.34/1991, Banca Naţională

a României, va retrage din circulaţie, începînd cu data de 1 iulie 1995, bancnota cu valoare nominală de 200 lei, emisiunea 1992 şi cu valoarea nominală de 500 lei, emisiunea 1991.

După data de 30 septembrie 1995, încetează puterea circulatorie a acestor bancnote, ele nemaiputînd fi utilizate ca mijloc legal de plată.

Retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valori nominale de 200 lei emisiunea 1992 şi 500 lei, emisiunea 1991, se va face astfel:

a) fncepînd cu data de 1 iulie pînă la 15 septembrie 1995, inclusiv, aceste bancnote vor fi primite de la populaţie în mod obişnuit, de către toate casieriile agenţilor economici, inclusiv casieriile subordonate, precum şi de către casieriile celorlalte instituţii.

Acestea sînt obligate să primească bancnotele menţionate, să nu le mai pună în circulaţie şi să le depună, zilnic, la unităţile bancare unde îşi au deschis contul, odată cu vărsămintele de numerar.:

b) în perioada 16-30 septembrie 1995, bancnotele cu valoare nominală de 200 lei, emisiunea71992 şi de 500 lei, emisiunea 1991 vor fî primite în plăţi şi pentru preschimbare numai de către casieriile unităţilor bancare, Casei de Economii si Consemnatiuni si Oficiile P.T.T.R. , ' ; 4 :

Deoarece după data de 30 septembrie 1995 unităţile bancare nn vor mai preschimba bancnotele din cupiura de 200 lei, emisiunea 1992 şi din cupiura de 500 lei, emisiunea 1991, acestea nu se vor mai primi de la populaţie. __________ _________ '

C i n e op reşte p r iv a tiz a r e a 1!Mulţi patroni de societăţi

comerciale au probleme ca edilii localităţilor privitoare b amplasamentele ce apatţii domeniului public, îneîtn ajuns fa concluzia că taule percepute pentru chirie pe op de teren, conform Legii 27/ 1994, care stabileşte sum aberantă de 800 lei/mp peri sînt imposibil de realizat.

Numai în oraşul Gherla, îi ultima perioadă zeci de unităţi comerciale binecunoscute ii mica urbe - cum este şi cazulS.C. “Coca-Cola 8x4” SRL'ja SC “Autosalon - Baby" SRL- pur şi simplu au renunţai!i obişnuitele terase de nil, cîndva cele mai căutate locuri pentru o discuţie sau servirea unei cafele în aer liber. Multe societăţi comerciale private din orăşelul de pe Someş nu pot nici pe departe să aduci venituri care să acopere toate cheltuielile stabilite de legislaţii în vigoare şi să mai tlmmr / pentru a acoperi enorma sumi ce ar reveni plăţii chiriei. Toate aceste construcţii au înglobat investiţii cc se ridică la mai multe milioane lei, pentru ci altfel nu ar fi îndeplinit condiţiile minime de autorizare Totodată, în aceste unităţi ai fost create zeci şi zeci de noi locuri de muncă pentru şomeri, aducînd şi importante venituri pentru administraţia locală, prii chiriile - şi aşa destul de mari- percepute în anii trecuţi. Oare, cine şi în 'ce scop urmăreşte desfiinţarea prin faliment! acestor unităţi privatizate? Pentru Că, trebuie sâ spunem, pe lîngă desfiinţarea tradiţionalelor terase • care aveau totuşi specificul lor iu viaţa comercială a oraşului li Gherla în ultima perioadă tot mai mulţi agenţi economici privaţi se plîng de chiriile piperate percepute pe mp teren. Necazul e că se desfiinţează sau dau faliment mai alei m icile prăvălii de marginea-y urbei, unde spaţiile comerciale ţ se reduc pe zi ce trece. Aşadar, n-ar strica o revizuire a taxelor şi impozitelor fixate contribua­bililor, aşa cum au procedat edilii altor localităţi. Ar fi o intervenţie salutară a celor care conduc administraţia locali

SZEKELY Csaba

■ ■ ■

în industria prelucrătoare se estimează creşterea producţiei în sectoarele bunurilor pentru investiţii, bunurilor de consum şi în ramurile producătoare de bunuri intermediare, ca urmare a amplificării cererii pentru export şi pia{a intemf. Preturile de producţie vor urma o tendinţă de creştere datorită majorării preţurilor de livrare la conbustibili şi în perspectiva creşterii preţurilor la energia electrică. Proporţia opiniilor de reducere a efectivului de salariaţi este In scădere uşoară faţă dc trimestrul precedent, majoritatea managerilor pronun(îndu-se pentru menţinerea aceluiaşi număr de salariaţi.

în raport cu evoluţia comenzilor la intern şi la export, mai mult de jumătate din agenfii economici cuprinşi în eşantion consideră că dispun de capacităţi de producţie suficiente pentru desfăşurarea activităţii în condiţii cores­

Previziuni în activitatea econom ică

I Studiile de conjunctură economică efectuate de Comisia Naţională pentru Statistică, I prefigurează pentru trimestrul II a.c. îmbunătăţirea situaţiei economice generale atît în \ sectorul public, cît şi în sectorul privat.

punzătoare. Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie se situează sub 70% pentru aproximativ 2/3 din agenţii economici din eşantion, fiind mai ridicat la ramurile producătoare dc bunuri dc consum.

Dificultăţile financiare întîmpinatc de agen(ii economici ca urmare a intîizicrilor în efectuarea plăţilor dc către benefleiari, doblnzile ridicate la creditelc bancare, precum şi cererea internă şi externă insuficientă afectează în

continuare potenţialul de creştere ă activităţii industriale.

în ceea ce priveşte perspectiva investiţiilor pentru anul In curs, mai puţin de jumătate din repondenţi previzionează o creştere a volumului acestora comparativ cu anul trecut. Investiţiile vor fi alocate prioritar pentru înlocuirea utilajelor vechi, mecanizarea sau automa­tizarea proceselor tehnologice, introducerea dc noi tehnici de producţie. Un fenomen pozitiv îl

constituie decizia agenţilor economici, îndeosebi din ramurile producătoare - de bunuri intermediare, de a aloca o parte din fonduri pentru diminuarea efectelor poluante ale proceselor tehnologice, condiţie importantă a creşterii calităţii mediului înconjurător.

Agen(ii economici cu activitate de construcţii estimează pentru trimestrul II a.c. o creştere importantă a volumului de producţie şi prestări îndeosebi

pentru lucrări executate în şantierele publice. Numărul de salariaţi din activitatea de construcţii se va majora în cursul acestui trimestru, unităţile cu capital privat estimînd cea mai pronunţată creştere. Principalii factori care limitează posibilităţile de exploatare mai eficientă a capacităţilor existente continuă să Fie dificultăţile financiare generate de achitarea cu întîrziere de către beneficiari a devizelor de lucrări, costul ridicat al creditelor bancare şi cererea internă scăzută datorită lichidităţilor insuficiente de care dispun potenţialii investitori.

in comerţnl cu amănuntul se estimează creşterea volumului de vînzări în trimestrul II a.c. comparativ atît cu trimestrul prece­dent, cît şi cu perioada corespunzătoare din 1994. Evoluţia pozitivă anticipată pe ansamblul activităţii se regăseşte la nivelul tuturor formelor de proprietate,

ritmuri mai accentuate de cresta* remarcindu-se pentru unităţi!* c» capital mixt şi cooperatist

Corelat cu tendinţa estimă1 vînzărilor şi cu situaţia stocuri!» disponibile pentru trimestrul U curs, volumul comenzilor adres* de unităţile comerţului a amănuntul către furnizorii mărfuri va creşte,'concomitent3 majorarea cotei aferente produsei* provenite din import, îndeojek* pentru unităţile cu capital privit* integral străin. Totuşi contribuţi» producătorilor interni rămîn* preponderentă în acoperirea ofer» comerciale de piaţă, creşterea catrfc. influcnţînd astfel pozitiv activitatea ramurilor furnizoare de bunuri* consum.

Codrea POP directorul Direcţiei

judeţene de statistica • CLUJ

fîsj joi, 8 iunie 1995y ~~ ~———

EVENIMENT A D E V A R U Lc8 e Claag

Y — 3 3---------- — --------------^pjspăriită fără urm ă

• - f, '*■

>„ **■ l i g i i

Wmm \ — *&

i. . . .

~A-

Elisabeth, 12 ani, fiica Măriei - Noile Bouzet, pfesoară de desen şi arte plastice la Namur, în :',gia,a dispărut fără urmă de aproape 2 ani. Se

că ea a fost răpită pe traseul dintre casa ■ftnei sale Vanesa şi locuinţa sa, cu toate câ nu 2 de parcurs decît 250 de metri distanţă. Poliţia iNamur care cerceta acest caz de răpire bătea sil pe loc. Atunci doamna Bouzet s-a adresatssti şi televiziunii...... • L \k urma unei emisiuni televizate, Andre Rogge, detectiv renumit în Belgia a decis să o ajute pe

fetiţei. După mai multe cercetări două :wdese au declarat că au văzut o fetiţă aanînd cu Elisabeth călătorind pe ruta iaelles-Tenerife, principală insulă din Canare, ainsoţită de un bărbat a cărui atitudine stranie ftigat echipajul avionului. Două luni mai tîrziu, Mmilunui liotei din Tenbell (o altă insulă din ■aut) a afirmat că a văzut fetiţa. Ancheta s-a fcptat spre o insulă vecină de Gamera unde îşi reşedinţe şi făcea ravagii "Enigmaticul” Otto

ttk. Acesta este şeful unei secte neonaziste şi ajfost închis în iunie 1990 pentru răpire de -Kii. ÎS familii l-au acuzat. Muih visează să îwooouă ” rasă pură” , motiv pentru care el

N: *“ ează copii. ^ _Traducere si adaptare

Monica MOLDOVAN (revista "Paris Match")

Bătut şi jefuitîn anul 1994 Oană Dorin şi

Patachi Vasile au înfiinţat societatea Machines Impex SRL. în contul acestei societăţi cei doi asociaţi au împrumutat de la mai multe persoane 21.300 de mărci germane şi 15.400 de dolari. La puţin timp după aceasta, Patachi Vasile a luat toţi banii şi a fugit în Franţa, lăsîndu-şi asociatul lefter. Începînd din luna iulie a anului trecut, Oană Dorin a început să fie somat de cei care i-au împrumutat banii să îi restituie. Aceste ameninţări au culminat zilele trecute cînd, la domiciului lui Oană* s-a prezentat Iclodean Traian pentru a-şi recupera cei 1000 de dolari împrumutaţi. Văzînd că nu are cu cine vorbi Iclodean a pus mîna pe un televizor color, un radiocasetofon şi pe 6 grame de aur cu care a plecat acasă. NU înainte de a-1 ”buşi” puţin pe proprietar. Poliţia verifică în prezent veridicitatea reclamaţiei de jaf precum şi legalitatea celor 22 de contracte de împrumut. Patachi Vasile trăieşte, însă, liniştit în Franţa!

Mihai HOSSU

Dragoste de ... „itiorosan i /

Groşan Gheorghe (36 ani), din Baia Mare o iubea la nebunie pe fosta soţie a fratelui său. Dar ... dragostea i-a dus la pieire. Totul s-a petrecut pe neaşteptate. De cînd acunoscut-o pe SandaG., nu a mai avut somn. Femeia era tînără, frumoasă şi rîvnită de mulţi bărbaţi, care „roiau” în jurul ei. „Ghio” , a ademenit-o şi au trăit „fericiţi” în concubinaj, aproape un an. Ea nu-1 iubea, avea nevoie doar de banii lui. Fire nestatornică, într-o zi femeia a dispărut de la „cuibuşorul lor de nebunii” şi s-a mutat la marea sa dragoste, în localitatea Sîntioana, com. Ţaga, jud. Cluj, unde acesta avea o mică gospodărie. După cîteva luni de la despărţire, G.G., ros de gelozie, n-a mai rezistat şi s-a dus după ea. Nu se putea împăca cu gîndul că a pierdut-o pentru totdeauna. A găsit-o acasă la noul ei bărbat. A încercat să o lămurească să se întoarcă la el. dar ... n-a reuşit.- Discuţii . „amicale” a avut şi cu noul său „rival” . Nu s-au putut înţelege.

W îS-au certat şi s-au bătut pentru femeie. Iute la mînie, avînd sînge de „moroşan” , G.G., a scos cuţitul. Şi-a lovit scurt, fără a ezita, o singură, dată pe la spate, adversarul, în zona rinichilor. După ce îl înjunghie, „amorezul” fuge de la locul faptei, aruncă arma crimei (un cuţit cu lama de 15 cm.) şi se ascunde. Este arestat după 3 .zile. Victima F.G. este internată în clinica Chirurgie I din CIuj-Napoca cil diagnosticul „Plagă penetrantă de 4 cm. în regiunea lombară cu secţionarea de cavă inferioară în zona rinichiului drept...” . Cu toate îngrijirile medicale la timp şi calificate, după o săptămînă moare. Pentru crima pasională pe care a săvîrşit-o inculpatul Groşan Gheorghe a fost condamnat la 8 ani temniţă grea, la plata sumei de 652.412 lei reprezentînd cheltuieli de înmormîntare şi o rentă lunară pentru minorele Simona (17 ani) şi Manuela (13 ani), fiicele victimei.V<- Vasile MOLDOVAN

lipitIi(S|P^ ' ' *î S M I i i

a

tt

»

\%

< * \ f v *

f V . . ~ • J f f K » 4 - < i\ \\i~- ■ i ------------ r u K

* t ' ţ - t w 3 * 1 1

y '

Toate străzile din municipiul CIuj-Napoca arată cam la fel. Cele din centru sînt chiar de groază. Iar pe strada Napoca e infernul de pe lume !

Foto: N. PETCU

C asa h oţilor5

în dimineaţa zilei de 23 mai a.c. Ia S.C. „Uzina Chimică” S.A. Turda, gestionarul magaziei de la Secţia Oxiclorurâ dc cupru a constatat că uşa de

■la intrare este deschisă, cu urme vizibile de forţare. Este înştiinţată conducerea uzinei şi comanda subunităţii teritoriale a Gardienilor Publici din Turda. Se interzice accesul în magazie pînă la sosirea poliţiei, care cercetează, i-a amprente şi investighează. Sînt relevante urmele lăsate de hoţi. Se dispune inventarierea. Rezultatul? Lipsă la „apel” a 12 saci (300)kg. de oxiclorurâ de cupru, în valoare de 1.635.000 lei. Primul vinovat de acest prejudiciu se face gardianul public Bucur Ioan în perimetrul căruia se află magazia şi Andrea Alin, care în noaptea de 23/24 mai a.c. efectua paza unui TRANS, încărcat pentru export, amplasat în vecinătatea magaziei.

Pentru prinderea spărgătorilor, gardienii trec la tatonări, observaţii şi investigaţii, pe o rază mai mare din jurul uzinei, pentru a obţine daite care sâ ducă Ia stabilirea făptuitorilor.

în vecinătatea Uzinei Chimice, se află o.casă dărăpănată, nelocuită. „Casa hoţilor", este locul preferat de joacă al puradeilor de ţigani. în ziua cercetărilor casa era "populată” de o ceată, de „romi” mai mari, care aveau alte preocupări. Erau numai „ochi şi urechi” la tot ce se întîmplă în zona lor. . '

Sesizînd acest comportament ciudat, la ora 20,30, gardienii Matieş Florin şi Szabo (îyula descind la faţa locului, unde constată existenţa cantităţii de oxiclorurâ de ciipru sustrase.

Unul din gardieni fuge la primul telefon, de unde anunţă poliţia. Cel de al doilea a rămas să păzească marfa furată, dar ... este înconjurat de o mulţime de ţigani, alertaţi de confraţii lor, c e ' s-au aflat în „pază” . Gardianul este ameninţat cu moartea şi se încearcă prin intimidare, să-l deter­mine să părăsească „casa hoţilor". ' ■

Gardianul rămîne pe poziţie, îi somează şi îi avertizează câ va face uz de armă. La sosirea poliţiştilor, ţiganii dispar ascunzîndu-se fiecare în colibele lor. Au fost recuperaţi 11 saci (275 kg.) - în valoare de 1.498.750_lei.' . '- Cercetările pentru prinderea hoţilor continuă.

C o n d a m n ă ri la m o a r te

Un număr de 25 de condamnaţi chinezi pentru crime diverse, inclusiv omucideri şi violuri, au fost executaţi luni la Wuhan/centrul Chinei/

Pedeapsa cu moartea este din ce în ce mai utilizată în China, unde criminalitatea şi delincvenţa sînt în creştere. ■'/

te i v ă p r e z e n t ă mSl®«i forjele de ordine din *4» ţi Irlanda de Nord nu sînt

donate administraţiilor în poliţia engleză

''tiză circa 160.000 de •ine, organizate în 52 de

'4- Forţelor speciale, care c,Hză în City li se adaugă sativ 30.000 de funcţionari

'•Metropolitan Police Force” . •sciîşi au sediul autorităţile l:i'îdin poliţia londoneză ^•faimosul Scotland Yard. v!critatea oraşelor mari din

Scoţia, forţele de poliţie ' .'«lonatc” dc brigăzile triste, pînă mâi rcccnt ^autorizate să poarte şi să

' 0 de armament. Este nevoie •ullinicm câ în numeroase io afara poliţiştilor de

*’ 'e,în diferite eşaloane t voluntari, aşa numiţii

t e ^ f » «onstablej” , care în ^ 1 lor liber au misiuni

fără a fi retribuiţi, fetind astfel Torţele regu-

sglia. şi în Ţara Galilor subordonată direcţiilor

■*. iar în Scoţia consiliilor Poliţiştii britanici nu

pot face parte din sindicate şi nu au drept de grevă, în schimb au asociaţii proprii care reunesc funcţioqarii din eşalonul respectiv.

Anul acesta se preconizează o lege (controversată), care permite poliţiştilor să reţină şi să

P O L I T I A

E N G L E Z Ă

percheziţioneze pe orice cetăţean suspectat la complicitatea într-o infracţiune.

Totodată poliţiştii au dreptul să ia amprente digitale de la orice

.persoană. Prin noua lege cetăţeanul pierde dreptul de a păstra tăcerea * pînă acum considerat ca element fundamental al justiţiei britanice - din momentul arestării pînă la primul contact cu avocatul său. în noua formulă lărgită sc află un paragraf care arată câ înţr-adevâr cetăţeanul nu trebuie să spună ceva, dar tăcerea lui poate fi folosită lă tribunal împotriva acuzatului: '

Toate forţele politice au fost de acord cu propunerile vizînd reducerea de la. nouă la şase a numărului de eşaloane ale poliţiei, cu un nou sistem de salarizare dependent de rezultatele ; activităţii funcţionarului plus venituri suplimentare pentru cei mai buni, ca şi o perioadă de angajare de pîţă-la 10 ani, reînnoită apoi la fiecare 5 ani. Mulţi poliţişti au declarat că, în cazul aprobării acestei legi de către Parlament; ei îşi vor da demisia.

Se ştie câ, în mod tradiţional, poliţistul englez nu poartă armă. Dar pc străzile Londrei şi ale altor mari oraşe se comit atacuri împotriva poliţiştilor ea şi a patrulelor care urmărcsc maşinile furate cînd bandiţii fac uz dc armă. Prin urmare, înarmarea poliţiei devine o necesitate. Anul trecut s-a decis dotarea cu arme uşoare a unei părţi din funcţionarii poliţiei din Londra.' După atacul unor obiective religioase evreieşti au primit arme şi cei ce păzesc sediile guverna­mentale, reşedinţa premierului din Downing Street, precum şi a unor reprezentanţe străine aflate pc teritoriul regatului,

: (R.V,)

Un soldat a supravieţuit cu o grenadă înfiptă în maxilar

Chirurgii militari ruşi au reuşit sâ extragă o grenadă neexplodată din maxilarul unui spldat din contingentul rus dislocat în Cecenia - transmite France Presse.

' Soldatul Alexandr fusese lovit în cap de o grenadă care i s-a înfipt în maxilarul superior fără să explodeze. De teama de a nu detona, artificierii armatei ruse au refuzat sâ încerce să

o extragă. ^Atunci, medicuî-comandant

Lanin, şi medicul-căpitan Kamşilov, de la spitalul de campanie din Groznîiu,. l-au operat pe soldatul respectiv* Extracţia a durat 40 de minute, timp în care cei doi doctori au '

_ purtat veste antiglonţ. Acum, Alexandr. este bine-sânătos.

i-iiOJ Daseţt t f z y i R G I I . TOMOtET; ,r ,,

Poliţia criminală doreşte informaţii despre Bodocan Damian Alexandru. Tînărul a dispărut de la domiciliul lui din Dăbîca, Cine poate da relaţii este rugat sâ sc adreseze primului post de poliţifj.

^ D E V A f i i J I .Ciug ULTIMA ORĂ joi, 8 iunie 1995 i '

"FER O VIA R IA " -un sem n al păcii

Reverberaţia canonadelor celor inai mari conflagraţii mondiale a tuturor timpurilor nu se stinseseră de tot, cînd în toamna anului 1945 un grup de entuziaşti iubitori ai cîntului coral au înfiinţat Corul mixt al Regionalei de Căi Ferate Cluj. Era şi acesta un semn al

w ” 50<£|gFS£sF m o v im #

Corul Regionalei da Căi Ferate Cluj

. pacn ' care venise şi pentru cei din cea de-a doua armată a ţârii - ceferiştii.. O nouă eră, cu luminile şiumbrele ei, avea să constituie reconstrucţia economică a ţării, fundalul dar şi motivul activităţii devastată de război, începuse şi unei prestigioase formaţii corale revigorarea vieţii cultural - care, în aceste zile sărbătoreşte artistice, Ia care cei peste 60 de

rememorare a unui crîmpei din istoria ciotului coral românesc din inima Transilvaniei prilejuieşte surprinzătoare aduceri aminte celor ce-au activat în acest cor. "în primele luni, repetiţiile se ţineau în localul dezafectat al restaurantului "Metropol” , rămas

pustiu - după t r e c e r e a frontului. In p a r a g i n a g e n e r a l ă r ă m ă s e s e utilizabil ceva mobilier şi, mai ales,...un pian!” Odată cu

o jumătate de secol de remarcabilă existenţă cultural- artistică. .

"Feroviari*” , corul mixt al ceferiştilor clujeni, a fost instruit, în primii ani de fiinţare, de ilustrul compozitor şi dirijor dr. Aagastin Bena, figură marcantă a vieţii culturale clujene, rectorul Academiei de muzică din Cluj- Napoca pentru aproape două decenii. Alegerea acestui distins muzician la conducerea proaspăt înfiinţatei formaţii s-a dovedit inspirată, căci la numai cîteva luni de la începerea repetiţiilor, în primăvara anului 1946, corul C.F.R. -ului debutează în faţa publicului clujean cu un bine meritat succes. Cincizeci de ani de efervescentă activitate sînt greu de fixat în doar cîteva rînduri, dar această scurtă

corişti şi-au adus din plin aportul. Concertele locale au fost urmate de deplasări în judeţ, în ţară, şi mai apoi chiar şi în străinătate, dovedind prin palmaresul dobîndit de-a lungul întregii activităţi că "Feroviaria” este un nume care va dăinui peste timp în : memoria Cetăţii ca un moment de referinţă pentru viaţa spirituală a acesteia Toţi cei ce în urmă cu 50 de ani au participat la înfiinţarea Corului Regionalei C.F. Cluj (azi corul "Feroviaria” a Reg. C.F.Cluj), avîndu-l ca dirijor pe distinsul compozitor şi profesor dr. Augustin Bena, sînt invitaţi la festivitatea aniversară care începe cu un Concert jubiliar, vineri, 9 iunie 1995, orele 16,00 la Clubul C.F.R., str. Gh.-Dobrogeanu Gherea.; Mircea OLARU-ZĂINESCU

G h e o r g h e F u n a r : " D e a s u p r a T r a n s i lv a n ie i

se a d u n a n o r i i n e g r i a i r ă z b o i u l u i ”• fragmente din alocuţiunea rostită Ieri la Templul Memorial Evreiesc •

"Deasupra Transilvaniei se adună norii negri ai războiului. Se încearcă iarăşi ruperea Transilvaniei invocîndu-se criterii etnice şi religioase. Sperăm că raţiunea va triumfa şi se vor găsi soluţii paşnice pentru a rezolva problemele reale şi nu cele care se încearcă . să fie create. Fiindcă dacă s^ar continua ideile unor conducători de astăzi ai U.D.M.R., nu este exclus ca ce s-a petrecut în urmă cu 51 de ani în Transilvania să se repete, mai ales împotriva românilor, dar, poate, şi împptriva puţinilor evrei care au mai rămas în ţara noastră” , a spus primarul Gheorghe Funar în cuvîntul său rostit ieri la ceremonia de la Templul Coral.

Cuvintele d-lui Funar au găsit susţinere în discursul unui reprezentant al Federaţiei Evreieşti, care a fost de părere că "domnul primar ştie dînsul ce spune” . în schimb, Molnos Lajos, preşedintele U.D.M.R. Cluj, a declarat ziarului nostru: "Gheorghe Funar are o idee fixă. Nu există medicament la aşa ceva. Mă întreb dacă dînsul va cere scoaterea în afara legii a evreilor care au intonat imnul statului Israel” .

. (C.C.)

Adunare generală la P.R.M. Cluj-NapocaComitetul municipal al Partidului România Mare din Cluj-Napoca

invită membrii săi la adunarea generală care va avea loc în data de 9 iunie 1995,ora 17,00, în sala de şedinţe din Pţa. Unirii nr.1.

” Viaţa şi opera poetului Lucian Blaga ”Cu prilejul Centenarului Lucian Blaga, Asociaţia

surzilor din România, Filiala Cluj, a organizat, în colaborare cu Inspectoratul pentru cultură Cluj, finala' pe ţară a concursului literar "Viaţa şi opera poetului Lucian Blaga” . Pentru această fază finală s-au calificat un număr de 32 de deficienţi de auz din producţie şi 20 de elevi de la şcolile speciale de surzi din întreaga ţară.Reprezentanţii clujeni au avut o comportare meritorie. Astfel, din primele trei locuri la deficienţi de auz din producţie, primele două au fost ocupate de două clujence: Premiul I - Claudia Nemeş, premiul II - Lucia Laslo, premiul III - Constantin Toma (Filiala Piteşti). În cazul elevilor, premiul I - Ermin Dumitrache (Şcoala specială C/aiova), premiul II - Cătălin Nicola (Şcoala specială Craiova), premiul III - Ioan Pop (Şcoala specială nr.18 Cluj) şi Monica Zaharia (Şcoala specială Craiova).Premiul special i-a fost atribuit Iolandei Croitoru (Filiala Craiova). Cîştigâtorilor li s-au oferit premii mulţumită implicării sponsorilor SC Carpimex SA şi SC Mucart SA. Mai trebuie amintit faptul că participanţii au efectuat o excursie tematică pe ruta Cluj - Alba Iulia -Lancrăm. * La sediul Filialei teritoriale a Asociaţiei surzilor din România (strada Dostoievski 74) a avut loc un spectacol prilejuit de Ziua Internaţională a Copilului. Copiii au primit cadouri din partea unor generoşi sponsori: SCRolicom SRL, SC Asaad SRL şi SC Trading Center.

Dem.SOFRON

P.S.M. Cluj înfierează acţiunile destabilizatoare

ale U.D.M.R.Cu privire la acţiunile făţişe de subminare a

intereselor şi suveranităţii naţionale a României încercate de unele capete înfierbîntate'din U.D.M.R., reamintim membrilor şi simpatizanţilor PSM precum şi întregii opinii publice româneşti, că poziţia Comitetului Judeţean Cluj al PSM, este una de înfierare a acestor manifestări.

Este limpede pentru orice om de bună credinţă, că atît recentul Congres al UDMR de la Cluj- Napoca, cît şi celelalte acţiuni anticonstituţionale organizate în Secuime, au un caracter vădit provocator, ele urmărind menţinerea permanenţă în ţară a unei stări tensionate. -

Comitetul Judeţean Cluj al PSM apreciază că faţă de asemenea acţiuni se impune luarea unor măsuri eficiente, în conformitate cu Constituţia şi legile ţării.

Biroul de presă al P.S.M. Cluj

”Ziua şcolii”Contiouînd o frumoasă tradiţie, elevii Şcolii

nr.11 (cartier Mănăştur) au organizat o frumoasă serbare şcolară, sub genericul "Ziua şcolii” , la care şi-au adus contribuţia toate clasele, prin apreciate formaţii (teatru, grupuri vocale, grupuri folclorice), pregătite competent de cadrele didactice ale şcolii Eliza Bâldea şi Dorina Buldur. Frumuseţea spectacolului a constat şi în concursul T ip Top Mini Top” , la care cei 12 concurenţi ajnnşi în finală au interpretat, recitat, cîntat, dansat, juriul stabilind cu mare greutate cîştigătorii. Noi am apreciat şi am remarcat, jocurile muzicale (clasa a Il-a, învăţătoare Anca Topîrcean şi M daţia Budica), grupul vocal al claselor a IV-a (înv. Gabriela David), corul claselor V-VII (Csep Iuliana), creaţiile proprii ale elevilor Ioana Drăgan (clasa VlII-a F, şi Victor Măruţoiu clasa a VlI-a A ), momentul folcloric "Nuntă pe Valea Cbintăului” prof. Maria Sălăgean şi prof. G. Ionaş, ciclul "Chiriţele” de Vasile Alecsandri (clasa a VlII-a E şi a VlII-a F, prof. Eliza Bâldea), îccneta "Dl. Goe” (clasa a VII-a D, prof. Lctiţia Pop), corul claselor a III- a (înv. Rodica Tarţa şi înv. Mariana Dejeu).Dem. SOFRON

La Clul-Napoca

Importantă manifestare ştiinţifică

La Universitatea "Babeş- Bolyai” a avut loc întruniriu, cu participare internaţională, a Seminarului Itinerant ” Tiberiu Popaviciu " de ecuaţii funcţionale, aproximare şi convexitate. Ca de obicei au participat pe lingă vechi membri ai seminarului, şl tineri matematicieni dornici de a se afirma prin cercetările lor. De asemenea, şl de data aceasta, programul a inclus o zi de cercetări interdisciplinare organizată de Laboratorul de

■ Cercetări Interdisciplhtare. Atît tematica seminarului, cît şl a Simpozionului Ştiinţa şi Viaţa, sint de mare actualitate în ştiinţă şl evidenţiază cîteva domenii de vîrf pe care

matematica românească le cultivă. Seminarul şi Laboratorul funcţionează de 23, respectiv 2S de ani, sub conducerea doamnei prof. dr. doc. Elena Popoviciu. Sîntem datori să aducem mulţumirile noastre tuturor celor ce ne-au ajutat In organizarea manifestării ştiinţifice de care vorbim. Un sprijin deosebit ni l-au acordat prefectura judeţului Cluj, şi primăria municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Şcolar dl judeţului Cluj, Direcţia ” Tabere”, Liceul ”Avram Iancu”, precum şl numeroşi sponsori.Din partea'Comitetului

de orgahizare

r<et mei 'AKl?Mtt EŞfî M m &WÂP

, mitome . . . „

& n& m i1 $£ FA&E ••

'%mh. .

'S

Valorificarea, in ultima” perioadă, în judeţul Cluj a unor mari cantităţi de substanţe neautorizate de combatere a dăunătorilor agricoli, reprezinţi un pericol de mare gravitase sfii pentru oameni, cit şi pentni animale.

Pestlcldele - aluni de gradul zero

Cetăţenii care au cumpăra pînă acum detatox, blatacid, fimitox şi produsul procurat de la ţigani numit inactiv (prepant pe bază de DTT) trebuie îngropate imediat în pămînt, la o adîncime de 1 metru, de preferinţă în pungile în care acestea au fost ambalate.

- Unele dintre aceste substanţe -au fost procurate pentru a . combate paraziţii la animale, folosirea lor foce ca laptele si devină toxic şi să aibă un gust neplăcut., Pînă acum, s-au semnalat

numeroase cazuri de intoxicare cu astfel de substanţe, a căror remanenţa - în organism provoacă leucemia, cancerul Ia. stomac şi criza hepatică.

în ziarul nostru de mîine vom reveni cu amănunte.

(I.R.)

în atentia5pomicultorilor!

Laboratorul de prognoză şi avertizare din cadrul Inspectoratului pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară

■ Cluj, informează deţinătorii de livezi că, în această perioadă este necesar a se efectua tratamente chimice pentru combaterea următoarelor teste (boli şi dăunători):' I. Musca cireşelor (Rhagofetis cerasi), a/ide, gărgăriţe, minatori antracnozâ, ciuruire, în perioada 7-10 iunie.

Ca produse se pot utiliza Decis 2,5 EC 0,025 % sau Fastac 0,008% sau Ekalux 0,075% + Turdacupral 03% sau Captadin 0,25%+ Aracet 0,15%. -

Pentru evitarea cazurilor de .otrăvire, nu se vor consuma cireşe din pomii trataţi, dedt dupâ expirarea timpului de pauză pînă la recoltare m funcţie de produsa^ utilizat La soiurile tardive se W ,aplica şi ăl doilea tratament la (k 8 zile după prunul.

II. Viermele pranelor tr. II G1 + afide, acarieni, minatori, ciuruire, pătaie roşie. In perioada 8-12 iunie.

Ca produse se recomandă: Decis 2,5 EC =0,03% sau Fastac 0,008% sau Ekalux 0.075% sau Carbetox 0,4 % + Turdacupral 0,3% sau Captadii 0,25%+Aracet 0,15 %

m. Omida păroasă a d a d a h a

(Hyphantria cunea). In aceastl perioadă este necesar a se efectu controale pentru depistarea cuiburilor de omizi, în special pe arborii şi arbuştii de pe marginea şoselelor şi în curţile particulare Atacă un număr însemnat df

specii, dar preferi duzii şi arţarii Ca măsuri de combatere st

recomandă tăierea şi distrugere! cuiburilor de omizi prin ardere 1 depistare, operaţie c e st completează cu tratament* chimice folosind unnl di<

produsele: Fastac 0 ,0 1 % sj< Decis 0,03% san Carbetox 0,4^■' Pentru ocrotirea vierm ilor 4* mătase, nu se vot da în conso» frunze provenite din duzii trataţi

Se vor respecta norm ele tehnica securităţii muncii' protecţia albinelor şi animalei1!

/

CASA'DE EDITURĂfi* A

ii.R.L ; • H____,_________ ^128>'1991;" judecătoria

Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 / 1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CÂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.301 Redactor şef, redactori şefi adjuncţi: 111.032; fax: 192.828;

Secretariat de redacţie: 197.418; Redactori: 197.490 şi 197.5^ TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" ^

__________________ tel. 193642,193097