Anul al XCIX-lea Nr. 76■."ţfV'Î-K '■ i NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 27 Septemvrie 1936

Semnul electoral al

SIDACŢIA şt ADMINISTRAŢIA«U99T. SVBJlDA LUNGA Nr. 5.

Telefon 226_______ j»t anual 200 lei.tw lra itreinătate 600 lei.Pwfern Mtorltăţi 500 le i iwntori, reçlaine, dup& tarii

„Frontului Românesc*

»Not pSrfnfii sufleteşti ai poporului românesc, pe lângă deosebirile de câteva puncte cari nu de ne vor despărţi vre­odată, suntem una şi cu sufletele înfrăţite la marea operă de ridicare culturală şi de înoire a forţelor morale ale naliunei".

Din discursul Mitropolitului BALiN rostit la serbărife dela Blaj.

Lipsa autorităţii** I.

Cete mai mari rele, de cari suferim, sunt în mare parte con* seanţa acestei absente a auto­rităţii, cam peste tot locul. Şi e ■aturel să nu fie autoritate, a- cok) la locul de răspundere, nade nu-i aşezat un om de caracter, de munca, ci un heapabil să*şi facă datorie in* Opabil să respecte legile şi fapiurile altora, incapabil să-şi stăpânească propriile porniri şi hcapabil să* şi respecte cu­vântul

Consecinţele lipsei de autori* sunt cu atât mai grave, cu

cât lipsa se arată într’un post jpai înalt de conducere, iar ab* seoţa aceasta a autorităţii face dela o vi eme încoace ravagii

imái ales în cele două ramuri de activitate publică de o co- fârşitodre importanţă: ordinea publică şi educaţia naţională., in domeniul ordinei publice, smintim cazul „călugărului* Gli* cherie, care a făcut să curgă mali sânge românesc mai zilele feeciite. Un individ străin de nea*

ş p i românesc, devenit unealtă iflcăloasă a bolşevismului, a fă* [cai ce*a vrut pe pământul nostru, (Él sfidat orice autoritate, a răs­colii sufletele ţăranilor înflăcă-

jrimdu-i pentru crezul său, până |Jb jertfă. In loc de a fi pus la

şi executat la pr ma ocazie, idcă pentru liniştea şi sigu*

M a a 20 milioane, o piele de tjfgodie nu’nsemna nimic, au în*

ceput parlamentări, abdicări chiar dela datoria supremă a ce lor puşi să ne apere neamul, iar în cele din urmă s’a făcut... scăpat de sub supraveghere 1 Şi acestea se petreceau tocmai în Basarabia. Mai notăm că a cest tratament se aplica unui stârv bolşevic tocmai în vremea când studenţii români— români adevăraţi şi curaţi — erau tâ râţi în celule pentru „crima* de a şi manifesta în Patria lor, en tuziasmul pentru tot cea format podoaba neamului românesc.

Unde a dus absenţa autori* lăţii în cazul Clicherie, am vă­zut mai zilele trecute când la Piatra Neamţ a curs mult sânge românesc. Câtă otravă s’a turnat în stfleteie ţăranilor, din cauza lipsei autorităţii, am văzut cu toţii şi ne* am îngrozit.

Dar în ţară sunt multe, prea multe cazuri apropiate de acel al lui Glicherie. Să se ia din vreme măsuri, ca cei cari au această nemernică profesie sa fie reduşi la tăcere înainte de a lua proporţii propaganda lor. Organele ordinei şi siguranţei publice, cari au la îndemâna a* tâtea legi de calmare a agita­torilor, ba mai au şi un impor­tant fond al O. P. sunt obligate să justifice, dacă nu cu acte, dar cu fapte, atât întrebuinţarea fondului cât şi necesitatea exis­tenţii lor, mai ales în împreju­rările de azi.

fa ziua de 23 Septemvrie a. c. (a ţinut în Bran o însufleţiţi ünnare a „Frontului Romá­

id, ia care s*au prezentat moşi delegaţi ai tuturor sate brănene în frunte cu somi*

ele comunale.Din Braşov au lu :t part«

isii: dr. V. Nifeseu, s ful or liza (iei judeţene, Oh Cuteanu, ;preşc dinte, V. Bronisce, se- ir general şi C. Voicu, fost ier al muni.ipiuiuî Braşov.

Adunarea a fost des hi să de U dr. Aurel Stoian, şeful sec-

lui Bran, care a salut&t pe veniţi dela Centru, a mul

nit ddegaţ lor că s au pre- it in număr complect şi a irat pe cei sosiţi dela Gen» de tot devotamentul, pe care ie»ii îl poartă conducerii

Frontului Românesc*.A iuat apoi cuvântul d*l Gh,

mu, fostul prefect el jude* !, care a vorbit despre im

ttenţa „Frontului Românesc*, re scopurile Iu! şi misiunea

uluitoare de neem a acestui Mit. A arătat apoi stările din

Spanie, stăruind asupra teroa­re! desfăşurate de comunişti îm­potriva bunilor patrioţi şi creş­tini.

Le a cerut brănenilcr sS se înroleze şi el, cu toată inima, în „Frontul Românesc* şi sS stea zid alături de cei-ce cu fapte Işi dovedesc dragostea şi alipirea lor faţă de popor.

D 1 Cornel Voiau, arată lup­tele duse de d 1 Al. Vaida- Voevod şi marele merii al a- cestuia în h>p*a ce s a detlăn* ţuit pentru redeşteptarea popo* ruluî nostru. Cere apoi brăne- nilor ca sa«l urmeze aşa cum l*au urmet şi altădată, în vre­murile ungureşti.

D l Victor Branisce, a făcut apel la conştiirţa naţională a tot ce este si fiare românească, cerând tuturora să se înroleze în merele Front de mântuire naţională ̂ care să fie opus fron* tulul unitar al streinilor, ce ne*eu inundat ţara şi primej* duesc existenţa naţională a nea* muiui,

Cuvântarea d-lui dr. Volco NiţescuLuâr.d cuvântul d l dr. Voicu tifeseu înfăţişează ‘ frământările

poitica externă. Arată că ifopa se găseşte intro foarte ic& situaţie, care poate des*

Dţui un nou război u european,

punând în cază înseşi existenta noastră naţională.

In faţa acestei situat!?, am fi in­conştienţi dacă ne-am ocupa cu lucruri mărunte, de partid. Am alimenta în felul acesta învrăj­

birea, ameninţând viata naţio* nală a neamului. Unirea e azi m r-a lege, căreia trt bue să ne îneh năm. Toţi Români! sunt da­tori să strângă rândurile, să de­săvârşească solidaritatea lor şi să se pregătească pentru apă­rarea tării şi na{iei ameninţate. Mai mult ca oricând se cere ezi ca, întemeiaţi pe această so­lidaritate, conducătorii naţiei să facă o politică înţelegătoare, preocupată esclusiv de intere sele ţării noastre.

In acest scop şi pentru apă­rarea acestor interese, văd că unirea românească trebue să ne călăuzească şi în fata alegerilor comunale şi Judeţene, cari ne stau în fată. Toti Românii sftfie uniţi acolo, unde primejdia mi noritarilor ne ameninţă, şi îm­preună să formeze o singură iistă românească, cere să ne dea tăria de care a*em nsvoe în lupta pentru apărarea intere­selor româneşt'.

N oi vrem pacel

Noi vrem pacea. Menţinerea ei e ţinta soastră supremă. Nu vrem război cu niminea, nici cu Nemţii, nici cu Ruşii, nici cu Ungurii, nici cu Bulgarii. Vrem să păstrăm bune raporturi cu toţi. Cu o condiţie însă: să ni se respecte graniţele ţării, aşa cum ele au fost fă cute prin tratate. Refuză n să ne amestecăm în afacerile al­tor popoare. Acestea să ş!-le rezolve ele intre ele.

Odinioară România şi-a păs* trat independenţa, în bună parte, în urma concurenţii dmire Aus­tria si Rusia de a pune mâna pe România. jCerte-se azi Ger­mania cu Rusia; noi să ne silim sa rămânem de pai te de această ceertë, atâta vreme cât graniţele ţării noastre şi actuala ordine socială dela noi rămân intacte.

Program ul econom ic al „Frontului Românesc*.

In continuare d*l Niţescu stă* rue asupra acelor părţi din pro* gramul „Frontului Românesc*, cari privesc pe ţărani şi mun­citori. Populaţia din comunele b-ănene constă din ţărani, având oarecari gospodării modeste ţărăneşti. Foarte mulţi sunt însă oameni săraci, căştigându şi existenţa ca simpli muncitori.

in ce priveşte ţărănimea, d l Niţescu stărue pentru înfiinţarea Creditului Agricol Ipotecar, pen tru ajutorarea ei în condiţii ren­tabile, iar în ce priveşte munci- torii de azi şi cei» ce vor veni mâine, — căci pământul nu se mai multiplică, — invoacă prin cipiul primatului muncii naţio­nale, arătând că acesta este azi cu desăvârşire ignorat chiar în oraşul şi judeţul Braşov.

Avem aici o mulţime de în­treprinderi industriale. In con­ducerea acestora, ca şi la mun­că, sunt întrebuinţate elemente streine. Brănenii, ceri sunt oa­meni inteligenţi, ar putea foarte bine să fie întrebuinţaţi ca mun­citori manuali. Se preferă însă să se aducă muncitori streini, minoritari de pe ia Arad, Satu- Mare şi din alte părţ*. Aşa e în marea întreprindere, ce s’a în­fiinţat de curând ia Braşov,

„Astra Vagoane*, aducăndu-şi oameni dela Arad şi Satu Mare. La fel, la „Parola* şi celelalte Intre prinder1.

Spre ruşinea făriî, în fruntea întreprinderi! Astra*Vagoane, — având legături şi cu Apărarea Naţională, — continuă să se gă* sească ovreul Schapira, protejat şi susţinut împreună cu un frate al său, de politicianii aciuiţi în Consiliul de Administraţie al în­treprinderii. Iar în fruntea „Fa* rolei* e ovreiul Oslas Nacht, care conduce întreprinderea îm* preună cu alţi ovrei, tutelaţi şi ei de politicianii din Consiliul de Administraţie al întreprin­derii.

După cât ştim, „Farola" ar fi trecut sau va trece în mânile marelurh iham Max Ausschnit, fericitorul ţărănimei şi mun ito rimii româneşti şi finul Intru cele politice şi economice al celor din fruntea partidului, ce conti­nuă a se numi: national şi ţă rănesc.

Romanizarea oraşelor.

Unul din punctele esenţiale de program ale Frontului Ro­mânesc este şi romanizarea o raşelor, cari continuă să fie me­reu in mâni streine. Aceasta Insă nu e cu putinţă decât prin crearea şi consolidarea mese­riilor şi comerţului românesc. Cum ţăranii noştri nu dispun de parale, Banca Njfională tre­buie să creieze un puternic cre­dit industrial şi comercial, cu ajutorul căruia să formăm in dustria şi comerţul româneso, Atâţia brâneni isteţi ar putea, dacă ar fi astfel ajutaţi,. — să devină industriaşi şi comercianţi atei, pe piaţa Braşovului atât de înstrăinată şi acum In România Mare.

Ca să putem însă realiæa ţe­lurile Frontului Românesc, a* vem nevoe de sprijinul Intregei noastre ţărănimi ca şi de acela al muncitorimii româneşti. D* voastră, toţi, trebue să vă veniţi

odată In fire şi să nu vă mai orientaţi finuta politică şl să vă îndrumaţi voturile după f agă due- lile şi inducerile In eroere ale partidelor. Toată lumea romă* nească e datoare să se unească, să fie solidară şi supunânduse conducerii unitare şl destoinice a unui singur conducător, do­vedit capabil şi hotărât, d-1 Al. Vaida Voevod, — săi ajute s& lupte pentru a ne creia o ţară cu adevărat românească, o ţară puternică, cu suflet unitar, tot* deauna treaz, gata să reziste la toate ameninţările şi primejdiile.

Nu demult s’a produs o schim­bare de guvern. Multă lume a râs de modul cum s’a făcut a* ceastă schimbare. Lumea necă­jită însă şi serioasă are dreptul să fie mâhnită, că un guvern de partid continuă să fie menţinut la cârmă împotriva voinţii ma­jorităţii poporului şi cont ar o» piniei publice conştiente.

In împrejurările interne şi ex­terne, aşa cum ele se infâ* ţişează astăzi, Fro&tal Români­lor are singur dreptul de a stă­pâni şi îndruma această tara* Credinţa ne e fermă, că termi- nul, câad aceasta va fi o reali­tate, nu mai e departe. Nu lup­tăm, ca partidele, pentru putere; munca noastră vrem să o pu­nem întreagă în slujba şi pen­tru ridicarea naţiei şi a ţării.

Şi mai vrem ceva : ca odată naţia însăşi înscăunată la pu­tere, să rămână acolo pentru totdeauna şi să nu se mai pe- rindeze partidele, pentru pricop- sir ea partizanilor şi nefericirea ţării.

Cuvântarea d*luî Dr. V. Ni­ţescu a fost ascultată cu ua deo­sebit interes şi a găsit aprobare unanimă fiind des întreruptă cu aplauze.

După 'adunare, care s-a ter­minat la ora IV 2 reprezentanţii centrului au fost reţinuţi la masă de ospitalierul şef al sec­torului Bran, d l Dr. A, Stoian.

Dela serbările din Blaj.

în trecut p i e r al „Astrei“Din discursul preşedintelui dP. IllllU Moldovsn.

SIR E lSă-mi fie îngăduit, ca în lo

cui unui prea scurt istoric al trecutului nostru de 75 de ani, să cercetez îndemnurile cari au determinat şi îndrumat rostul »Astrei* în trecut şi învăţătura care se desprinde din acel lung trecut pentru rostul viitor al A* sociaţiunei. Căci eu cred, că nu poate fi azi o cinstire mai potrivită a memoriei înaintaşilor decât năzuinţa de a le cunoaşte rostul jertfei şi de a le urma chemarea plină de dragoste o* crotitoare.

Cu toate că răspunderea et* nică şi adânca credinţă erau baza activităţi! „Astrei*, nu In tâlnim In pregromui ei de mun­că o accentuare a importanţei educatiunii moral religioase şi etnice. De fept nici nu era prea necesară această accentuare,

căci înainte era firesc, să fi credincios şi bun Român. Opre­siunea străină, instinctul de con­servare, tradiţia îndrumătoarr, lupta şi suferinfa purificatoare, aduceau credinţa şi solidaritatea şi în zilnice exemple se evi­denţia, că pentru Român nu era altă chezăşie a biruinţei decât încrederea în dreptatea Celui de sus şi forţele proprii,

Nu averea, ci omul cu însu­şirile sale fireşti hotărea atunci asupra reuşitei în lupta, oţeii- toare de forte, pentru ex'stenţă; o luptă care selecţiona cu &- tâta severitate valorile româneşti menţinute apoi printr’o perma­nentă concurenţă şi încordare fără cruţare, Şi dintre acele în ­suşiri omenia era calitatea dă căpetenie, caracteristica româ* nilor; ^omenia, care cuprindea şi credinţa şi cinstea, demnita­

Masina 2 OAZETA TRANSILVANIEI Nr. 76-1936

tea, răspunderea etnică şi dis­poziţia de a lupfa şi Jertfi pen­tru binele neamului. Faptele bune aie individului se răsfrân geau asupra tuturor, aşa cum pentru fărădelegile singuratici lor neamul răspundea cu suf*>* rinţa prestigiului. Rosturile in di vidului erau dis parente faţa de acele aie fami'iei şi nea­mului, iar din împletirea în dem nurilor credinţei, tradiţiei şi conştiinţei româneşti un crez a rezultat mformulat îa cuvat , mai mult simţit decât ţtiut, care colora specific româneşte gân­durile şi faptele tuturor, A lupta pentru binele etnic era identic cu j r/a adusă pe altarul ere• dinţei, iar propovăduitorii cei mai de seamă ai rostului nos tru etnic, erau preoţii, el înşişi exemple de virtuţi etnice şi creştineşti. Preoţii, cari nu se limitau să slujească ocazional la altarul sfântului lăcaş, ci pr n pilda lor şi a familiilor lor, prin necontenita lor trudă educativă ridic« u nevăzute altare în sânul iuîuror familiilor, ceri îşi înde* piinttiu cu sfinţenie îndatori- riie f ţâ de biserică, neam şi glia s rămoşească, fa nilii, îa cari femeia rojpână se a h ta cu supremul deîoiament d ; ro­lul ei de mamă, de păstrătoare & trad ţiei, de educatoare a ge­nerai ilor tinere, iar aceste cres­cute iii disciplină severă ş\ res­pectuoase faţă de înaintaşi, îşi aşteptau cu modestie timpul va li dării meritate prin muncă.

lată categoria forţelor etnice, cari ne-au pregătii b ruinţa şi pe cari fără posibilitate de de viere, îşi putea clădi construc fia lor civilizatoare înaintaşii Era atât de frească realitatea acelor forţe şi dăinuirea lor, în cât toate energiile culturale dis­ponibile puteau să fte rezer­vate cucerirei progreselor civl- lizaţiunei. Iar între aceste două categorii de for[e, ale fondului etnic şi ale civilizaţiunei era un echilibru dinamic, în perma* nenţă şi în mod automat con­trolat şi menţinut de interesele superioare ale neamului.

Selecţiunea severă şi dreaptă spre locul potrivit fiecăruia nu se poate face decât prin coa- curenţa valorilor prin muncă e* mulativa, care trebue să devină permanentă ca principal stimu lent al menţinere! valorilor şi al progresului.

Aşa cum mersul vieţii indivi­duale este hotărât de zestrea potenţialităţilor moştenite şi po* trlvit lor transformarea în cali­tăţi prin educaţiune, de faptul variaţiunei valorilor şi necesita* tea selecţiunei şi menţinerii ior prin muncă emulativá, aşa şi evoluţia neamurilor este detei-

minetă de aceleaşi f:rţe biolo­gice.

In acest mers al vieţii, Statu­lui trebue să-l revină principala datorie de aşi baza toată orga nîzaţiunea în toate compartimen­tele ei, pe realitate şi cerinţele prosperârii fireşti a capitalului său uman, de a-i cunoaşte e volujia, mediul modelator, bilan- tul şi tomografia valorilor şl de a ch’vernisi prudent acel caoi HI, ferindu-1 de orice i-ar putea diminua valoarea sau conrpromite viitorul. Statul are datoria de a pune în centrul atenţiune! sale permanente nu individul ci fam i­lia sănătoasă, de a-i uşura a cesteia cu orice sacrificiu înde- pl nirea rosturilor ei etnice şi creştineşti, de a spori dingane* raţie în generaţie forţele biolo gice active ale pop Uafunei şi de a o pregăti ca să şi poată apăra prin fortéié proprii cu demnitate, patrimoniul.

Statul are obligaţiunea să o- crotească în mod deosebit ţă­rănimea înrădăcinată în glie şi tradifie, principala genere t .»are a valorilor noastre *tr»ice, păs* trâftdu-i proporţia cuvenită şi ca­pacitatea de regenerare a ele meritelor diferenţiate din sâaul ef. Statul va trebui să îngrijească, ca o parte a acestor elemente de elită să rămână rurale, pen tru a féconda şi spori capacita­tea de creeţiune şi pentru a îm­podobi viaţa lăuntrică, specific etnică a ţărănime!, iar o altă parte, prudent îndrumată, să se ridice în meserii, comerţ, indus> trie, profesiuni libere, funcţiuni publice, în proporţii dictate de cerinţele reale prezente şi vii toare şi disponibilităţile biolo­gice ale ţării. Elemente de elită cari formează pătura conducă* toare, în care ţărănimea cu atâta încredere şi dărnicie varsă ne­contenit ce are mai scump, pen­tru a primi în schimb adeseori tndoelnice fructe aie civiliza­ţiei moderne, îndemnuri, cari îi tulbură suflatul, când acea pă­tură ar trebui să înţeleagă odată că rostul ei principal este ocro* tirea vieţii rurale ca isvor de regenerare şi dăinuire etnică.

Statui are însă şi obligaţiunea de covârşitoare importanţă, să ocrotească cu toată grija şi cu orice Jertfă b serielle noastre, protectoare a fiinţe! noastre et­nice, să le ferească de orice ie-ar putea ştirbi prestigiul şi autoritatea şi să îngrijească, ca intelectualii şi îndeosebi preoţii şi .familiile lor să devină din nou exemple de virtuţi etnice şi creştineşti, şi propovăduitorii chivernisirei înţelepte a vieţii româneşti.

Politica de bază, permanentă, una numai poate să fie : politica

vieţii, biopolitice, care pune o mul, familie, ta centrul preocu­părilor, omenia în fruntea caii* tájilor şi 'rezervă materiei mo destul rol de slujitor al omului, pofiffca bazată pe legile vieţii, imuabile, eterne, drepte, pe c«ri omul nu le poate nesocoti de­cât cu riscul suferinţei etnice.

Sistemele politice economice, individuale şi sociale, în aplica­rea lor nu pot avea alt rost de­cât de a seivi prin concurenţa lor continuă, prin intervenţia lor acomodatoare ca Instrumente de echilibrare în vâ'toarea acţunl- lor şi reacţiuni'or sociale prea dispuse de a devia spre extre- me dăumtoere.

Dar aşa cum spefiul trebue să fie suportul timpului, mediul, suportul şi modelatorul vieţii, asa în glie trebue să fie înră dăclnată familia şi patria frebu? să fie spaţiul potrivit al n?a iu iui. Nedespărţite şi acomodat cerinţelor fireşti trebue să fie familie şi g 1 ie, neam şi patrie

F »milia desrăiăcinaiă, înst es netă de glie este ca neamui p/i- beag fără patrie. E e se ofilesc, se sting sau devin parazitari, pierzând forţele sufleteşti me nite să le asigure o dăinuire demnă.

In atenţiunea Primăriei Braşov*

Valea Teii — valea plângerilorPrimim următoarea plângere : Subsemnaţii, în calitate de

proprietari de case din Sir. Va lea Teii, vă facem cunoscut şi vă rugăm să daţi publicităţii ru­şinea ce s’a abat iii asupra noas tră şi care este următoarea;

De 10 ani facem cunoscut Onor. Primării să binevoiască a repare (canaliza) această str. Am făcut cereri în scris, am mers şi personal, am făcut toate demersurile cuviincioase ce s® cer, dar cu toate acestea până azi nu S'a făcut nimic. Deşi a i fost de câteva ort d l şef-inginer Socol şi a’ţil /a fata focului, au măsurat a i calculat, — am tă mas cu atât9.

Această stradă este bătută de Dumnezeu şi uitată de toti cei în drept; în schimb am primi! câteva daruri căci cu ocazia ca- nalizărei din Str. CăpUanului toti guzgani! (clofani) s’au re­tras pe streda noastră, aşa că casele noastre sunt pline de guzgani.

C eea c î nu s-a pomenit nici pe vremuri este că toate g i noaele, closetele etc. se depo-

Sboară dacă ai bani, — dacă na • •

Scriu aceste rânduri, revoltat ş! îngândurat de mentalitetea, seu mai bine zis, de nepăsarea cu care este privită aviaţia in ţara noastră. Nu de toţi, dar de foarte mulţi.

Zilele acestea, avâid discuţie cu oarecare domn, despre in tenţia mea de a mi cumpăra un aeroplan cu tjutorul sprijinului public, m’a surprins răspunsul din partea acestuia: »dacă ai bani. sboară,. . . dacă nu .. .*

Mi au stârnit aceste cuvinte o îndoită durere: avântului meu a'ât de brusc lovit, dar mai mult decât acesta m’a durut inétfe renţ i cu care e privită problema a«i ţiei în ţara noastră.

Şl m’a îngrozit gândul că în­tr’o zi, nu prea îndepărtată, va fi prea târziu când ne vom trezi şi «om recunoaşte greşala tr;-CUtulu'.

Am avut fericita ocazie de a merge în Germânia lui Hitler în ziiele mari ale Olimpiade?, mai mult, am avut ocszia de-a sbura pe un aeroplan, pe cere o fabrică mare din apro pierea Berlinului mi l-a pus la dispoziţie gratuit.

Când m'am dat jos, am fost întrebat câţi plloji de turism are România, am răspuns: pe bre­vetul de pilot gr. 11 am numărul

116 Am aflat atunci, că Ger­mania are cam de 500 ori pe atâţia (circa şasezeci mii) că orice german învaţă pilotajul, capStă dela stat o primă de îa curajare de 500 R M. (22 mii lei) Auzind aceasta, mi am zis: aceşti oameni îşi dau seama că trăesc în anul 19361

Am spus la începutul acestui a ticol, că într’o zi na prea în­depărtată ne vom aduce aminte de anume fel de stări de fapt. Rog pe bunul D-zeu ca acea zi să fie cât mai îndepărtată pen­tru ca, având timp în d-stul, Iu minatele noastre capete condu­cătoare, să vadă altceva decât ceeace azi încă văd. Deviza: „sboară dacă ai bani, dacă nu ... să se transforme în: Vei sbura şi dacă n*ai banii..

22 Sept 1936.Bujor Ardelean.

pilot-aviator.

Farmacii de serviciu. Dda26 Septemirie până l<a 10 O j omvrie a. c. vor ţine serviciu de noapte, de amiazi (şi Dum- neca farmaciile: la MUr*u*, Ca­rol Schmidt, Cetate. Strada Hir scher 18 şi la „Hygea*, Eluard Kugler, Braşo?ui vechiu, Strada Lungă 81.

siteeză în plină stradă, chiar Is intrare în stradă, fără să stet la dispoziţie o ladă pentru gu­noi. Noi suntem oameni paşnid, nu vrem scandal cu bieţ i oa­meni cari sunt însărcinaţi cu depositere gunoiului, dâr cerem insistent şi rugăm în primai pe d l primar Dr. Tarqiin Priş- cu, fiu al Siheiuiui nostru, să nu uite că această stradă a fost cea m^i liniştită şi frumoasă şi unde fiecare student pe tm- puri îşi găsea liniştea pentru pregătire»} lecţiilor şi a exame­nelor, iar azi este un adevărat cuib de infecţie ordinară.

Rugăm deci pe d*l primar îi numele tuturor proprietarilor a- cestei străzi Valea Teii, să bine* voiască a lua cât mai urgent măsurile ce le ia găsi de cu* viintă. Cu siimă:

Maniu Nicolae, Ioslf Pop, Va* sile Berbler, Valeriu BSrdaş, Simion Ardelean. Bartha Gh>z9t D, Todoranu, Adóiján Eig d* Vasile Sulică, Dumitru Ouinfi. Niculescu Elena, Aurora Bárba* íescu, Todor Măzgâreanu Con* stantin Nicolae, Măria Iepure« Dumitru Muntean, Gheorghe G re cu, Dumitru Furnică, Aides Victor, Ei. ftera Degan, Maria Banăzat, Vlădărean Constantia.

•Nota Red. Ne-em convins

personal de halui în care a a- juns această stradă prin aerai pestilenţial produs de depozitarea gunoaeior şi a escrementelor (în lipsă de canalizare) ca ţi de invaziunaa guzganilor, caii au năpădit casele oamenilor pro­ducând adevărate ravagi şi pe­riclitând sănătatea locuitorilor, Atradem şi noi atenţiunea onor. Primării, cerând luarea de mă­suri urgente pentru inlăturarea unor stări insuportabile din punct de vedere sanitar şl edilitar.

Cinema CapitolContinuă să ruleze filmul cu

Inchijinoffîn

DouS lumiun şiagăr m ondiat.

Duminecă ora 11 mare matineil

Vine 1 Vine 1

Tinereţea unei Reginecu: JENY YiiGO.

Corespondenţă din Berlin.

Ouvcrlură olimpică.III.

Corp, spirit, technicăTendinţa comitetului olimpic

era să realizeze idealul elen „Kalogagathia", adecă armonia Intre corp şi spirit ; totuşi este o caracteristică a prezen­tului, să se dea importanţă mai tntâi corpului şi astfel :exerciţii- lor fizice Statul german insă şi Berlinul s'au îngrijit, printr’un program în stil mare, să acorde cu această ocazie şi spiritului întreaga posibilitate de desvol- tare. Iată ce a strălucit pe acest program: JLa Operă: festivalu1 rile Richard Wagner; la Tea­trul National (teatrul dramatic): pe lângă admirabilele prestaţii din sezonul trecut (Faust, Ham­let, Figiro, Paharul cu apă, Tho­mas Paine), înainte de toate Orestia iui Aischiios. Filharmo ntca ne-a adus o serie de perle al literaturii muzicale; în fosttle castele regale răsunau concer­tele, iar 20 de teatre şi varieteuri distrau publicul olimpic cu cele

mai selecte programe, ca şi când ar fi fost in plin sezon de iarnă, iar nu în toiul Averii. In fine ia reprezentarea piesei festive „Tineretul olimpic*, care se ter­mină cu simfonia a 9-a a iui Beethoven şi cu imnul lui Schil 1er „An die Freude0, au parti­cipat activ peste 10.000 de per­soane, îniăuntrul ovalului Sta> dionuiui.

Totuşi atenţia principală a oaspeţilor olimpici s’a îndreptat spre teatrul DietriSh Eckart, fi­ind centrul de atracţie artistică.

Şi aici, nu era grandioasa piesă barocă *H oracles* de H ydn, reprezentată de cătră 2000 de personne cu un fast extraordinar artistic şi decora­tiv, cea m&i principală operă a acestui, celui ‘mai mare teatru în aer liber din lume, ci repre­zentaţiile piesei lui Eberhard Wolfgang Möller : mFrankenbur- ger Würfelspiel*, despre ,care o comunicare semioficială spune, că este întâia încercare reuşită

de a se realiza perspectivele unei drame germane de gen nou, că este un pas sigur în dome­niul nou al unei desvoitări in­comensurabile a unui teatru şi piese cu adevărat populare“.

Scriitorul acestor rânduri a avut norocul să constate la re* prezentarea acestei drame ̂ po pulare admirabilul acord intre spirit şi technică, realizat la tea trul D.etrich-E.k ;rt. Căci aceasta e ceva nou : technică întră în ac­ţiune din atmosfera vremii noa­stre, ca al treilea factor, echiva­lent, spre a constitui o nouă tri­nitate artistică, din spirit, corp şi technică.

Iată pe scurt despre cee vorba: Din evenimentele enormelor ma­nifestaţi! şi mişcări de masse, precum şi din actele Impună­toare de stat ai ultimilor 4 ani, să se cristalizeze un teatru co- răspunzător şi o nouă arti de regisoraL Nu mai esteQ vorba deci de satisfacerea unor do- rinţ! iluzioniste de esteti, nici de distracţie a masselor, nu de cul­tivare, savantlâc sau psihologie, ci de Inoirea marelui teatru po­pular din jocurile mistice,, pa* sionalegşi populare |ale ̂evului mediu, cari urmează să încheie

o sinteză spirituală şi siilisiică cu evenimentele trăite ale pre zentului. Möller şl-a ales ca fa­bulă un episod din timpul con trareformuţlunii, In care ţăranii din Frack^nberg, dupSce gu­vernatorul imperial din Enz nu şi-a ţinut cuvântul, trebuiau si-şi pună pe sorţi viaţi: celce câş- tija era liber, ceice pierdea era spânzurat; o ameninţare pentru ereticii lutherani. Se ş ie din istorie, că în urma acestui joc cu zaruri din Frankenburg, s’a a- prins ultima mare revoltă ţâră n-ască germană, suprimarea că reia a cauzat nimicirea unor în ■ tregi regiuni germane şi slăbirea puterii poporului, pentiu multe secole.

Această temă a fost mult lu­craţi în literatura epică şi dra­matică. Care este totuşi impor­tanţa extraordinară a lucrării lui Möiler ?

Ea consistă mal întâi în ac­tualizarea temei: Mö:ler dă fa­bulei sale forma unei mari des* bateri judecătoreşti actuale, în care „poporul de azi, Germania de ,azi, judecă asupra tuturor acelora, cari i au violat viaţa, sângele şi soart^a*. Este jude­cata prezentului asupra vinova-

ţ lor istoriei, în care vocea etal nităţii dă o hotărâre, care st[ execută de cătra cei 7 judecii tori ai piesil, reprezentanţii po>| porului. Voinţa actualizării mei (in care cei 20 ÜC0 de aţi cultători ai teatrului Dietridtj E kart nu mai sunt pasit!, dl instanţă de colaborare la jud*l cată), condiţionează o sirotiitel ne; t a te a desfăşurării dramatictl pe ceh 3 etape ale teatrului kl aer lib^r: pe cea superioara şed judecătorii, conducând, èl rijând şi apreciind fotul, pe i| doua stau reclamanţii şi j iar pe cea de jos se petrect| acţiunea într'un fast furnic n mistic. Desfăşurarea dramaticii este întreruptă de coruri, dnpil exemplul antic, momentul retori dant oferă punctele de linim necesare faţă de noile eveifr| mente ce se precipită, piesa „Fraíkenbuiger Wiirlél spiel* este mai mult decât tl dramă şi o judecată : este ml act de stat cu toate elemenleltl vieţii publice actuale.

D.ficultăţile fără pereche al cari are de luptat fantezia u simfui practic al regisorului (ac| torui de cinema Mathias Wie- mann) au putut fi învinse nun

Nr. 76-1936 OAZETA TRANSILVANIEI k'agiBft 9

liberarea carnetelor G. F. R.decoraţilor de război.

La direcţiunea comercială C. F, R. serviciul din Sir. C. A Rosettl No. 2, se eliberează car netele pentru reducerea pe C. F. R. decoraţilor de războiu cu «Steaua României* sau »Co* roana României“ cu spade si panglică de .Virtutea Militară“, precum şi „Bărbăţie şi Credinţă cu spade“.

Carnetele se eliberează direct solicitatorilor sau procuratorilor legali, care urmează să prezinte numitului Serviciu următoarele acte

O cerere timbrată adresată ^direcţiune! générale C. F, R .

Brevetul in origina), eventual copie legalizată numai de tri* bunele.

Un certificat cu fotogrefie e* liberat de Politie, doveditor că «sie în viată.

O fotografie pentru carnete.O chitanţă în sumă de 100

lei pentru clasa I a, 80 lei pen* ira clasa Ita şi 60 lei pentru clasa III a. Aceste sume, cere reprezintă costul carnetelor C F. R., se vor achita la orice casă C. F. R.

O recipisă dela administraţia financiară pentru plata ratei tri mestriale, conform legei pentru modernizarea drumurilor.

Cei din provincie vor înainta actele eretile mai sus prin sta (ia C. F. R de domiciliu, care Ta trim.te cererile direct la Di rectiunea Comercială.

1. Se vor elibera carnete de clasa I a ofiţerilor superiori şi căpitanilor ;

2. Se vor elibera carnete de clasa II a ofiţerilor inferiori ex clasiv căpitănii; subofiţerilor în activitate sau re zer să, plutoni- erilor majori, subofiţerilor in atructori, adjutanţilor de aero nautică, maeştrilor dela aerona utică de război precum şi dra delor infetioare cari la data de corărJi au evut dreptul la apli carea art. 71 din noua lege a recrutării sau au căpătat ulterior acest grad.

3. In clasa lila vor călători toii aceia nedenumiji mai sus.

4. Ofiţerii aciivf, în rezervă sau retragere au drept la car nete confori* gradelor lor ac tualp.

Boletinnl Politiei.Servitoare hoaţă. A fost a

testată servitoarea Malhe Boriş de 15 ani, originară din comuna S&ncreni, jud. Ciuc, care fiind în serviciu ia mai mulţi locatari 4âte 3—4 zile, după ce*i fura «de haine, bijuterii bani etc., dis pérea. Cercetările continuă pen­tru a se stabili identitatea stă panilor săi, cari au fost vlcti- mile acestor furturi In acest gen.

•Furt. In seara zilei de 23

Sept. a. c. autori necunoscuţi iu intrat în iocuinfa d-nei M r< şareta N. Nagy dela Oborul vechi lângă fabnca de cauciuc, j>e când aceasta lipsea, fuiân* du i toate hainele de îmbrăcă* minte şi lingerie, in valoare de 50-60.000 lei.

Furtul dela Seewald, For­mele de paste făinoase, furate «dela firma Se<wjld, s’au găsitIo întregime, aruncate în cana- Jul care tr< ce pe sub moară. Autorul furtului Lörincz ht van a dispărut din oraş. Politia il ur anăreş e.

Lovit de autobuz Domokos «Cheorghe de 58 an*, din Str. Vulturului Nr. 34, in ziua da 25 Septemvrie a. c., aflându se pe Str. Gh. Barijiu, a fost lovit de

fu obuiui Nr, 1776 Bv., proprie­tatea Primăriei trântit 1» pă mâni, cauzândi -. leziuni corpo raie grave. Àutobuzil a fost condus de şoferul Uţa Victor, care se găseşte deţinut penhu cercetări, pacientul a fost inter­nat în spitalul nou Gh. Mâr- zescu; nu a putut fi ascultat fiind în agonie.

Se caută zidari Firma Ing. Gh. Ign^t cu construcţia hanga* relor flotilei de luptă militară primeşte zidari cu salarul de 15—18 iei pe oră. — ing. Gh Ignat, construcţia aerodromului militar lângă fabrica de avioane, Braşov, Şaseaua Sfâatu Petru.

Bani imediatfără giranţi primiţi ia

Casa braşoveanâ de amanetStr. BRÄTIANU

(fostă Str. Spitalului) No. 19 531 1—10

permisul de cir* culaţie de bici*

Ctetă Nr. 4448, eliberat de Che< stura Poliţiei Braşov, pe numele Traian Ionică din Ţânţar?, îi de­clar nul şi fără valoare.

542 1 -1

printr’un aport echivalent al léch­ai cei celei mai moderne.

Dacă jocurile olimpice au im­pus technicei moderne probleme itree, (o întreagă reţea de mi* croioane, megafoane şi de pos* 4uri de emisiune şi de recepţie I&ră fir cuprindea stadionul), in* cercarea aceasta a unui gen de «riă dramatică cu |totul nou, a trebuit să>i pună pe technicien! in fa|a unor probleme aproape aerezolvabile. Dacă ele totuşi m putut fi rezolvate, aceasta «ste marele merit al casei Te* Jefunken, care a creiat, din în «ircinarea oficială, coadiţiuniie ttediQice pentru acest eveniment «vtistic.

în toate părţile ale uriaşului teatru sunt microfoane, precum $i megafoane. gra)ie cărora pu 4em auzi ciar absolut totul până ia ultimul suspin. Nu numai a- ttt : fn pădurea din dosul sce* iei şi in cele două văi laterale «unt instalate megafoane, pe cari OB aparat de plăci transmite din Itţja regisorului toate sgomotele naturii şi ale suprareaiitătii ce

. pluteşte deasupra piesii, cari igomote se amestecă în dialog şi In murmurul .poporului, după un plan de regie elaborat cu

multă exac itate. Se aude deci nu numai sunetul clopotelor, freamătul pădurii şi şueratul vân­tului, fereşte fără ajutorul mij­loacelor teatrale, „ci şi revolta internă a ţărănimii, se aude tot ceeace poţi simţi abia In sânul naturii. Technica a învins astfel nu numai timpul şi spaţiul (su* netul face în mod notoriu nu* mai 333 metri pe secundă» ier transmisiunea eiecirică a sufle­tului se face de o mie de ori t mai iute, practic s’a obţinut si- I multaneitate), ci şi însăşi natura, 1 făcându ne să auzim şi să trăim, ceeace fără ea rămâne ascuns ochiului şi urechei noastre.

Ie fă corp, spiiit şi technică, prezentându-se într-o nouă şi perfectă armonie.

Cor.

Abonaţii cari ne fac re- clamaţiuni şi comunicări î i scris în chestia ziarnlni sont ruga{i a ne indica întotdea ana şi n-roi de pe adresă snb care li se trimite ziarul

Enric Kertész sacc.

întreprindere technică B r a ş o v ,

Str. Sít. Ioan No 23Telefon 5 —52 Telefon 5—52

Depozitul de fabrică

KM st M UEn gros — Endetail.

Preturile cele mai efiine, afară j 4—0 de orice concurentă. 494 I

DBB1TÜL CESTUI H L IBraşov, Piaţa Libertăţii 11.

angajează 2 vânzători sau vânzătoare. Se preferă ti­neri energici, dispunând de garanţii şi cunoştinţe de cele trei limbi curente

Doritorii se vor prezenta între orele 10 12 şi 17 — 19. 538 2 -2

Ciorapi, Tricotage, Mănuşi, Chilots

Ciorapi ut şcolari si sirâjsriCu preţuri eftine

la firma

ÜM.Str. Regele Carol 30

507 5 -5

Pimării! Municipiului Braşov.

No. 19.897-1936. Serv. techaic.

Pentru darea in antrepriză aI icrărilor de canalizare Str. Dr. Felix, se va tine licitaţie publică în ziua de 7 O dom vrie, oreleI I a. m, in cabinetul Primarului

Valoarea teta ă a lucrăr i estede lei 130 000.

Garanţia provizorie este de 5’/0 din valoarea ofertei.

Termen de execufie este de 15 zile.

Condiţiuni speciale, plan şi deviz se pot obţine la Uzina de apă a Municipiului Braşov.

Braşov, 17 Septemvrie 1936. Comisia Interimară,

Preşedinte :Dr, T. Prişcu,

Secretar general : Dr. V. Voicu,

Şeful Serviciului :Ing. şef Treiber.

536 2 -2

Oficiul parochial Peştera-Bran, jud. Braşov, ţine licit o (ie publică in ziua de 4 Oct. 1936, ora 15, în localul blsericei din Peştera- Bran, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de reparare nece­sare la biserică, în conformitate cu ert 80—86 L, C. P.

Doritorii vor depune ofertele şi garan)ia cerută de lege?.

Preţul după deviz este de lei 48.264

Caetul de sarcini şi informa* ţi uni detailate se pot vedea în fiecare zi de lucru la Oficiul parohial Peştera Bran.

Bran-Peştera, 23 Sept. 1936. Pr. Gheorghe /. Enescu,

preş. cons. parohial,.Moise Chifiu,

541 1 - 2 primepitrop.

C I N E M A JVSTRA*A zi şi zile le următoare rulează Şlagărul mondial

B O C C A C C I OOpereta formidabilă despre aventurile delicate ale poetului

nemuritor al dragostei

NUMAI PENTRU ADULŢI Cu: W illy Fritsch, Heli Finkenzeller, Aibrecht Schoenhals,

V in e ! V in e lJ ă M iregele filmelor

T A R A S B U L B A

Lpna Septemvrie ei tinăD i n c a u z a m u f ă r l l

15°lo reducerela toate mărfur i le

491 6—0

• BerbecariuSír. Voevodu l M lha i 7.

tAdânc îndureraţii Maria şi Cpt. Cojocariu,

fică şi ginere, Dorica, Cpt. Tampa şi Iăncuşor noră, fiu şi nepot, şi numeroşi veri şi veri- şoare, nepoţi şi nepoate, aduc la cunoştinţă trecerea la cele eterne a iubitei lor mame şi mătuşe

născ. Vlădăreanucare după o lungă şi grea suferinţă a încetat din viată.

înhumarea scumpelor rămăşiţe pământeşti va avea loc în ziua de 27 Septemvrie 1936, la ora 15 d. m., dela locuinţa proprie din Str. Avram lancu Nr’ 92, la cimitirul Bisericei Sft- Adormiri din Broşovul-vechiu.

Braşov, 26 Septemvrie 1936.Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată,

ŞCOALA ÎNCEPEPantotiChiloţiTricouri

pentru gimnastică

dela Ie! : 200 5030

SPORT GUST, Braşoî, Str. M o d u l MihaiNo 24497 5—6

A V I Z A V I Z

Cu onoare aduc la cunoştinţa onoratelor doamne, că am introdus în atelierul meu

Croitoria engleză pentru damedupă cea mai nouă metodă dela Academia

română de croit din Bucureşti.

Cu distinsă stimă

PETRU STOICADiplomat şi medaliat al Academiei române de croitorie

din Bucureşti101 Braşov^Str. R egele Carol Nr. 25 et. L 5—5

Pagtaa 4 QAZETA TRANSILVANIEI Mr. 76—1911

mormântul ldi Andrei Muresianu

Ca prilejul pelerinajului făcut DwninecS de subcentrele pre* «Uitare-Braşov la nkoçmântul bardului redeşteptării nationale Amfreia Mureşiarw, d-1 colonel Stra i a rostit următoarea impre- 'slonantă cuvântare :

Jn I ţa răipăşiţelor tale pă­mânteşti, tinerelul premi liter al ^latiéi vine săîn genunche şi să # i e e pe mormântul tău, scum­pul tricolor, at&t de mu't cântat de fine pentru dorinţa de liber­tate;

Nu poete Si o sărbătoare mai mare pentru acest tineret dor- iric de mvSţStnră ş! muncă, de cât această ocazie bine venită* ca astăzi în feţa mormântului

evocând viat« de martiri al înaintaşilor, să pecetluiaseă an* gaj g meniul lor de onoare că vor Sacra numai pentru fără şi Rege,

Omagi» şi vie recunoştinţă f i se cuvine, iar pentrucă în le c i vecilor memoria ta să să ISşlui^scă ia sufletele cinstite • ie acestui tineret, am dat nu* anele sfônt al tău, unui subcen- iru premii; tar, cere va fi de Zicală ta mormântul iau în mc* Atentele de săibătoere ale nea­ntului

O coincidenţă simbolică, este c i ace&i pelerinaj să fie odată ca Inălţăioarea serbare dela B io f — serbare care se desfă­şoară la la ţa Voevodului Cultu­rel, Regele Carol al IMea, în fata sfetnicilor săi, ai cărtura­rilor neamului şi al tineretului Ktetter.

lin pepor care îşi cinsteşte aetonul şi i răscoleşte cu inte­res trecutul plin de fapte mă re|e, nu piere. Cinstită să fie strădania li, Iar spiritul tău no Jbii să devie îndemn tuturor pen* im o mai pricepută îndrumare a tir ert tulul de faţă. Călăuzeşte din împăaţia ta sufi tele eins üie ale Naţiei tale! inchei cu asigurarea că «s tlz i cuvintele tale 9Deşteaptă-te Române* îşi «B taim cui lor inţeh s mai mult ea ori când*.

După aceasta muzica a into* nat „D şieapiâ te Române*.

A făspuns d n partea familiei erouiui naţional, d l Aurel Mu• reşianu spunând:

•Festivitatea de astăzi are pen

obşteşti.trăiască

s’a în*

tru D-vs. o îndoită însemnătate. Cflci bardul, ol cărui nume va fâlfăi de azi înainte pe unul din steagurile voastre, n’a fost nu­mai redeşteptătorul curajului strămoşesc şi al virtuţilor civile ale unui neam întreg, ci el a fost mai întâiu de toate un ani­mator şi îndrumător al tinere* tului, care a ştiut să moafâ la 1848 şi 1849, cu cântecul său pe buz?.

Pilda lui măreaţă să Vă ser* vească de îndemn la o activi­tate frumos patriotică şi naţio­nală, pe care se întemeiază so cietatea omenească: dragostea şi disciplina.

Urmaţi deci această cale, as cuitati de mai marii voştri şi veţi fi făuritorii şi ai fericire! voastre şi ai fericire!

Trăiască România,Regele Et*!

Această sărbătoare cheiat cu o de f iare în fata au­torităţilor şi părinţilor premili* tarilor.

S'a remarcat ordinea ce a donnit şi numărul mare de pre* zenţi din partea tineretului şi ne bucură că rezultatele cele bune încep să se arate mai curând de cât ne aşteptam.

Semne bune, căsi şlie şi tine* retul nostru să fie de ordine, dacă bine înţeles ştii să te a- propii de el, să 1 înţelegi şi mai cu seamă că ştim că este ar monie între factorii răspunză­tori de educarea iui, adică in tre părinţi, profesori şl educa­torii premilitari.

In judeţ, s’a desfăşurat des* chiderea cursurilor io manifes­tări deasemenea însufleţite. în­cepe, să se înţeleagă şi acolo rostul acestei instituţii. Şlie Ro* mânui când simte prime jd a să strângă rândurile şi să pue cumpăneaiă în toate acţiunile sale.

Şedinţele premilitare vor con tinua regulat, pentru tinerii şco­lari din Municipiu, Sâmbăta şi ajun de sărbătoare legală dela 15—19; iar pentru ceilalţi pre* militari din Municipiu şi judeţ în fiecare Duminecă şi sărkă* toare dela 8—12.

C.

Ecouri de presă.

Zid contra comunismului. — Procesul dela Moscova

Dai!]? Mail, Londra:Dela izbucnirea războiului

civil din Spania, lumea îşi dă seam», c hiar în Anglie, de pe» ricoîui pe care îl constitue bol şevismul şi cetatea cea mai pu* terni că Împotriva atacurilor co­muniste este văzută în Germa* j&ia. S’ar putea spune că, dacă Germania it’ar fi existat, ar fi trebuit să fie creată, căci Ei* ropa are nevoe de acest dig puternic (d*l Waid Price).

•

L e Tour, Paris :Iată pentruce discursurile lui

Hitler şi Goebbels la congresul delà Nürenberg, proclamaţia lui sir Walter CitrIne la Trade* Unions, rez'stenţa Italiei, a Spa­niei naţionale, a Elveţiei, a Por- tigăile!, fu contra bolşev smulu', înhvg acest fascicol de voinţe, la sfirşil, care se stânge în Europa contra imundei dic­taturi a Sovietelor, ne apare ca 3>un aug jr pentru victoria finală Va trebui „zdrobit infamul*. E kist ca Franţa să fie ultima c«re să se convingă de aceasta. Dar o va face» (Léon ßaiiby).

Tribuna, Roma:Italia şi Germania, care au

zdrobit în interior revoluţia dis­trugătoare şi care au început o revoluţie constructivă, care au reconstruit Statul, adecă ordinea internă şi care vor să recons­truiască o ordine internaţională conform spiritului civilizaţiei eu­ropene tradiţionale, sunt ehe mate azi de destin să facă faţă bolşevismului în toată Europa,

Două revoluţii luptă între ele şl, pentru moment, se lovesc sub diverse forme în cadrele fiecăreia dfn ţările Europei, dar care vor putea să se reverse peste laceste cadre şi să se transforme în conflict interna­tional; altfel zis: în război, fâră ca prin aceasta, lupta deschisă înfre cele două sisteme să-şi piardă caracterul său primitiv de revoluţie.

Reichspost, Viena:Ţările de ordine, sau cu re­

gim autoritar trebue, din spirit de conservare, să Intre, în caz de nevoie, în frontul antisovie* tic.

Blocurile sau alianţele nece­

sare, Ggriuşnîa, Ita}ja, Elveţia, Austria şi Ungaria şi-au definit punctul lor de vedere.

Austria, care e la centru, îşi cunoaşte datorie. (D l Streru- wltz, ex-cancelar federal).

•Gazeta Polska, Varşovia:E neîndoios că o serioasă

nemulţumire există în Rusia so vietică, nu numai în marele masse ale populaţiei, ci şi în sânul partidului. Această atmos­feră a fost exploatată de „siânga comunistă* care, chiar prin na­tura sa, putea deveni o axă de organizare a diverselor elemente de opoziţie.

Toate acestea se explică foarte bine prin faptul că ame­liorarea, atât de mult sperată în urma celor două „planuri cincinale* şi atât de pompos promisă de către „şefi*, s’a re­dus ia declaraţia lui Stalin că acum „se trăeşte mai bine şi mai vesel*.

Or, după o oarecare destin­dere, care se produsese în a- devăr în economia sovietică şi ale cărei efecte se făcuseră simţite timp de un en şi jumă­tate, asistăm, din primăvară, la o serioasă agravare, aproape în toate domeniile.

In faţa perspectivei unei a* gravări a economiei, grupul conducător se vede obligat să găsească un „ţap ispăşitor*, fe* nomen care de altfel nu e fără precedent în istoria sovietelor.

I. M.

InformaţiiConvalescenţa d Iui Titu-

lescu. Veştile dela Saint Moritz sunt din ce î» ce mai bune. D*1 Nicolae Titulescu se poate con* sidera salvat de greaua sufe­rinţă ce ia primejduit viaţa. Medicii curanţi i au prescris complectă linişte, interzicându-i să primească vizite. La căpă* tâiul suferindului continuă să ve­gheze şi în timpul convales cenţii d na Titulescu, precum şi devotaţii amici ai fostului mi­nistru de externe, d*nii Savel Rldulescu, N. Raicoviceanu şi d l col. Nenişor.

Urările de sănătate, cari se transmit ztlnic d-lui Titulescu la Saint-Moritz din toată tara şi din toata lumea, produc asuprj &tă- rei generale a fostului ministru de Externe, mult bine

•

Revista braşoveană „Pro- me teu“ sărbătorite pe direc­torul ei, Ioan Al. Bran Leim ny, cu prilejul împinirîi vârstei ae 50 ani şi 30 ani de activitate literară şi ziaristică, prlntr’o a* gapă amicală, ce va avea loc Miercuri 30 Sept. a. c. la res* taur intui „Transilvania*. Revista invită pe aceasiă cale pe toţi amicii şiQcunoscuţi sărbător i i lui să participe ia agapă, cin sind sărbătorirea cu prezentă d-ior. Consumaţ a va fi á la carte.

•

Adunarea generală a Fră­ţiei O rtodoxe Române din Arhiepiscopia Sibiului. Mâ ne, Dumintcă 27 Septemvrie 1936,F. O R. va deschide adunarea gen ere lă în sala festivă a lice­ului „A. Şşgur a* )a ora 11 a. m. iar la ora 5 p. m. în cadrul unui festival artistic va confe renţia P. C. Părinte Consilier Trandajir Scorobeţ despre:

Biserica Ortodoxă Română şi sectari

Intrarea Über#.

Petrecerea câmpenească a societăţilor culturale din Bra. şov'Scheî, anunţată pe mâne, Duminecă,|s’a amânat pe Du­mineca ii toare.

Acţiunea „Frontului Românesc*.

In judeţul BraşovIn vederea alegerii consiliului Municipiului Braşov organiza*

ţUle Fr. Rom. de pe teritoriul oraşului au început o întinsă pro­pagandă. Comitetele sectoarelor din Braşovul vechiu s’au întrunit alaltăeri sub presidiul şefului de sector d-I Dr. Cornel Voicu, care a făcut o espunere asupra situaţiei interne politice insistând tu deosebi asupra apropiatelor alegeri municipale.

După£un schimb de pSreri s’a fixat atitudinea Fr. Românesc dând,u se îndrumările şi lămuririle de lipsă în legătură cu dispo* ziţiunile nouel legi administrative.

Astăzi, Sâmbătă seara, are loc o consfătuire a Fr. Rom. în Dârste tot sub conducerea d iui Dr. C. Voicu, iar mâne Ia Stupini.

In judeţul Braşoo continuă propaganda de lămurire a ac* ţfunii Fr. Românesc. Mercur! s'a ţinut o importantă întrunire în sala cea mare a noului restaurant comunal din Poarta Bran, de* spre care raportăm Ia alt loc. La această întrunire au luat parte comitetele şi delegaţii comunelor Tohanul nou, Sohodoi, Bran* Poarta, Peştera, Moeciu de jos, Moeciu de sus, Măgura, Fundata şi Predeal. Dintre intelectualii locali am remarcat pe preoţii I« Enescu, V. Plotogea, G. Etiescu şi numeroşi învăţător’.

In caz de timp favorabil vor avea loc mâne, Duminecă, în* trunîri la Buzae, Teliu şi Mircoş.

Frontul Românesc la BlajOrganizaţia Frontului Româ­

nesc din Ardeal şi Bănat a ţi­nut să fie reprezentată în mod impunător şi la serbările jubi­lare dela Blaj, pentru a lua parte activă la toate serbările, preamărind opera culturală-na- ţională a marilor predecesori şi salutând călduros pe Suveranul ţării, preşedintele de onoare al „Astrei*.

„Frontul Românesc* a fost reprezentat prin conducătorul

suprem d 1 Dr. Al. Vaida* Voe* » uod, încunjurat de d-nii Dr. Au»

rel Vlad, Dr. V. V. Tilea şi de delegaţii tuturor organizaţiunilor judeţene din Ardeal şi Banat Popularitatea d*Iui Dr. Al. Vaida Voevod, care a fost distins cu o deosebită atenţiune de Suve~ ran, s’a dovedit şi la serbările dela Blaj, aclamat fiind de mul* ţimea poporului cu mare însu­fleţire.

In judeţul Bihor.îGuvernul a fixat pentru ziua

de 15 Octomvrie alegeri peniru consiliul judeţului bihor. In ve* derea acestor alegeri partidul naţional ţărănesc a tăcut cartel cu ungurii, cu jidanii, cu socia­liştii şi cu comuniştii.

Dar nici aşa până în ziua de azi nu au putut să depună lista la Tribunal, din cauza fricei, că o să se facă de ruşine, căci Românii nu vor vota cu lista lor. Interesant, că nici partidul liberal, care este la guvern, n’a putut să depună până acum lista. Şi nici un partid din Bi­hor n’a avut curajul să ia lupta cu organizaţia „Frontului Ro­mânesc*, care a depus lista în frunte cu d*l deputat dr. Petre Popoviciu, fost prefect, preşe­

dintele „Frontului Românesc* din B hor. Lista noastră este lista No. 1, cu semnul două cer­curi şi un punct. In cursul a* cestei săptămâni lista va fi com- plect&tă cu încă 35 candidaţi de consilieri judeţeni.

Dacă până 1& data de 6 Oc* tomvrie nu se va depune nici o listă, candidaţii „Frontului Românesc* în număr de 36, vor fi declareţi aleşi şi alegeri nit se vor mai ţinea. Judeţul Bihor va avea apoi un consiliu corn* pus numai din membrii „Fron-' tului Românesc*, ceeace e foarte natural, căci majoritate» populaţiei româneşti este înre* gimentată în această organizaţie de sub comanda supremă & d-lui dr. Alex. Vaida*Voevod.

Gangsterii afacerii Seewaldt au fost arestaţi

D l secretar al Chesturei Poliţiei, Crăciur», cu agenţii Szente» Vana şi Vişan, au reuşit să aresteze pe gangiterii (facerii Se* ewaHt din Braşov, în persoana indiviziior Vancsa Francise şi Bedö Bela foşti în serviciul acelei fir re.

Numiţii au recunoscut că au furat formele pentru fabricarea macaroanelor, în valoare de 250.000 lei, apoi au căutat, prin scri­sori anonime, să scoată 120.000 lei dela firmă. Rolul principal l a jucat Vencsa Francisc, care s’a oferit firmei că va găsi pe autorii furtului. Acesta s’a prezentat în noaptea de 23/24 Septemvrie la f rma Seewaldt, de unde a încasat suma de 52.000 lei sub pre* text că i va preda, — la rândul său, — indivizilor necunoscuţi cari l-au comunicat iocui unde se găsesc for mele ascunse.

Tntr’a'ievlr formele sau gă^t,Vancsa Francisc a încasat su* ma de 52.000 lei, aaoi a plecat la Sft. Gh^or^hs.

To&tő aceste demersuri au fost urmărite de organele po* iiţiel, cari, având dovezi, eu arestat pe individul Vancsa Francisc, apoi pe complicele aeestu a Becö Bela, cari dela început au fost bănuiţi ca autori ai acestui furt şi şantaj, însă din lipsă de probe s’a lăsat ca aventura să continue până la capăt.

Cetiţi şi răspândiţi

Gazeta Transilvanieir~ M ie ra »TfpofiaSiel Viele? U m im Braşov*,

Luptele din SpaniaIn Spania luptele continuă cu victoria trupelor naţionaliste,

cari înaintează atât pe frontul de Vest cât şi pe frontul dela Sud de Madrid.

La Alcazar naţionaliştii asediaţi continuă să reziste. Avioft» nele naţionaliste le-au aruncat alimente şi muniţii,

Guvernul se pregăteşte de fugă. D i Azana, preşedintele re* publice’*, ar fi depus puterile presidenţiale şi ar fi cerut ambasa? dorului Argentinei învoirea de a se refugia acolo.

Abisinia a fost admisă în Adunarea Soc. Naţiunilor.

La Geneva ‘ orizontul politic se întunecă din nou. Adu« narea Soc. Naţiunilor a admis participarea la şedinţe a delegaţiei abisiniene. Faptul e viu comentat şi considerat ca un succes al Sovietelor. In faţa acestei deciziimi a Genevei, Italia e hotărîtă să nu mai participe la şedinţe.

■■■■■«« ■ ..................... — — ;iMgeicr-şe! şi giranţi ?t«tos Braai «e»