DISPREŢUL FATA de rom an i NU-1 CARACTERIZEAZA DOAR PE <

REVIZIONIŞTII UNGURI DECLARAŢI,1 CI Şl PE UNII OAMENI DE ŞTIINŢA;

DIN UNGARIA

Toată lumea este de acord că relaţiile dintre România şl Ungaria, tensionate din cauza minorităţii maghiare din Transilva­nia .şi, n revendicărilor, de cele mai .multe ori exagerate.ale a cevteia, impiedică scmnare^ acordului de bază dintre cele două ţări. Acord ca'rS'es't'e'ife&sâr' ‘pentru^siăbillrra^unbr''relaţii'normale de ; bună; vecinătate* cele doUă ţări, bune. prietene, urmîhd să intre braţ la braţ în comunitatea europeană. Dincolo de aceste afirmaţii generale "se află invitaţiile, reînnoite, ale auto­rităţilor române adresate celor maghiare pentru a se întîlnl şi finaliza acordul de bază,-invitaţii acceptate, dar de cele mal multe ori rteonorate.: Aceste ezitări al Ungariei-sînt însoţite de declaraţii ale unor personalităţi, ungare, ca şi de „contribuţii** ale unor pretinşi istorici sau ale acelor ce poartă pecetea instituţiilor ştiinţifice din Budapesta. (Publicăm in pagina a 10-a un text edificator cu privire la probitatea ştiinţifică a unor Istorici maghiari).

m

Agenda / 2 Roza vînturilor / 3 Eveniment / -1 - Artă-cultură / 5 Omul şi societatea / 6 Economie / 7 Sport / 8 'România — vatră eternă/9 .Viaţa politică / 10 Publicitate / 11—14 Varietăţi / 15 Diverse / 16

ANUL VII NR. Hţfcfef

ISSN 1220-3203

JOI 12 IANUARIE 1995 16 PAGINI 200 LEI

Vremea va fi închisă, ca­rul acoperit. în cursul du- pă-amiezii sînt po4bile nin­sori temporare. Vînt In ge­neral slab. Maxima zilei in jur de —3 grade. Ieri, la ora 12, erau. --5 grade, iar presiunea măsura 722 mm Hg. Stratul de zăpadă mă­soară la Băişoard 28 cm şi la Vlădeasa 38 cm.

DBEPTUL CELORDan REBREANU

În relativ încheiatul conflict dintre separatiştii nis- treni şi autorităţile legale ale Republicii Moldova au intervenit, mascat la început, apoi de-’a dreptul, şi

efectivelc Armatei a XlV-a a Federaţiei Ruse. Pe post de forţă imparţială, chemată să pună lucrurile la punct . în sensul restabilirii legalitătii şi respectării Constituţiei, al apărării prerogativelor unui stat suveran, unitar .(aşa cuml-au „hărăzit” tătucul-naş Staliu şi urmaşii Iţii, pînă Ia

. Gorbaeiov şi Elţîn), intervenţia Armatei a XlV-a ar fl fost salutară, ştiut fiind că Rusia, ca stat alcătuit din nu* meroase bucăţele şi. din multe naţiuni s-a împotrivit sepa­ratismului .încă de pe vremea primilor ţări care au con» ccput-o (şi realizat-o, -practic) nsltel,’ adică un conglome­rat de" ţări slave >1 neslave, supuse dominaţiei yelicoruşilor.

Se ştie, cu deplinul acord al Kremlinului, Armata a XlV-a a sprijinit separatiştii, oricum nu a făcut nimic să le împiedice acţiunea. .

"Ga şi modul de a privi realitatea, principiile n-au o singură faţă: ceea ce azi e valabil, - mîine nu mai face două parale. Pusă faţă în faţă cu, scindarea în propriul trup. Rusia â reacţionat altfel — un „altfel" dur, fără me­najamente, fără să ţină seama de preţul uman şi material plătit. Sînt cecenii ruşi, aparţin ei prin limbă, tradiţii, prin sîng-,», dacă doriţi, Rusiei, a fost teritoriul lor, din cele mai vechi timpuri ale istoriei, un teritoriu rusesc? Despre cecenii propriu-zişi, ca şi despre alte multe popoare ale acestui conglomerat (başchirii, de exemplu) bibliografia noastră uzuală e- destul de zgîrcitâ în informaţii: cum au intrat ei „de bunăvoie" în imperiu, în ce măsură au fost rusifieaţi, aduşi la ortodoxism, la convingerea că sînt „trup şi suflet1* cu urmaşii Iui Petru cel Mare. De-a .lungul se­colului trecut şi al celui cu care" sîntem contemporani, o extensie spaţială necontenită (cu scurte refluxuri, dar cu şi mai irîîpejuoase avintări) caracterizează creşterea şl în ­tărirea- Federaţiei Ruse. Cecenii au avut soarta tuturor (sau majorităţii) popoarelor mici, vecine cu Rusia pravoslavnică: au fost anexaţi. E îndreptăţit sau nu, acum, demersul lor spre independenţă? .

Indiferent cît ar fi de îndreptăţit, el este tratat, cum se vede şi astăzi — în condiţiile existenţei unui drept In­ternational, al unor organisme internaţionale teoretic foarte active, al unei opinii internaţionale fără echivoc — el este ţratnt doar din punctul de vedere al dreptului celui pu­ternic. Ceilalţi „mari" tac încă, îngădtiifori, sau' susură atenţionări vag liniştitoare. Cei „mici*! plătesc cu viaţa şl

cu agoniseala', materială de generaţii. Dreptul celor slabi

este încă o utopie.

ÎN CONFLICTUL CARE SCINDEAZĂ PARTIDUL

P*S..M, Clu] rămîne alături de Ilie VerdeţOrganizaţia Judeţeană Cluj a Partidului Socialist al Mun-^ oii ■ îşi exprimă spirijinul pen-" tru Ilie Verdeţ în conflictul • care opune pe • preşedintele PSM vicepreşedintelui .Tudor Mohora.? Şeful local al ; PSM afirmă că filiala va rămîne alături de cel care „asigură , îndeplinirea programului a- doptat la Congresul al doilea, al partidului".

Gheorghe' Rusu, preşedinte­le filialei Cluj, declară că nu este la curent cu intenţia lui Tudor Mohora de a-şi da de-, misia din PSM şi . de.' a tn î '• fiinţa un alt partid •' socialist, - ..Dar dacă' există 6 astfel, r de? variantă, eu personal consider- că ar fi o grea piwlere pen­tru partidul nostru. Nu va fi

insă sfîrşitul.. Oricum,. întregul Comitet Judeţean se . pronun­ţă pentru unitatea PSM“, spu­ne dl. Rusu. . , .

Organizaţia locală a PSM a stat într-o- perioadă în ' a- tenţia presei , prin atitudinea rebplă ă vicepreşedintelui Mav rius Lazăr. Acesta: a fost insă exclus âîn partid, iar. Ghe­orghe Rusu apreciază că în momentul de faţă nu mai e- xistă defecţiuni în filială, ast­fel' îneît întreg Comitetul Ju­deţean „acţionează ' unitar**;. Cu toate că- „mulţi din Comi­tetul; , Judeţean. ar avea regre­te deosebite - dacâ. ar . pleca Rîohora" „^ntre. altele; ţTudor Mohora este un piieten vechi a ld- lu i Rusu), nici . unul1 din fruntaşii clujeni ai partidului

nu va părăsi PSM-ul.Surse demne de încredere'

din PSM ne-au declarat că toate filialele din ţară spri­jină conducerea partidului formată din tandemul Verdeţ— Păunescu, Tudora Moho­ra are însă alături persoane din Comitetul Director de la Bucureşti. „Mediafax** a dat publicităţii o şthe prin care şapte membri ai conducerii partidului se delimitează pu­blic de politica actuală dusă de - PSM In sprijinul guver­nului Văcăroiu. Aceeaşi sur-; să anunţă că în zilele urmă­toare vor urma demisii Iii bloc din Consiliul1 Naţional al

- PSM. ■ / ^

Caius CIIIOREAN

PE PIAŢA NEORGANIZATA A CERTIFICATELOR DE PROPRIETATE:

Cele mai puf etnice oscilaţii ale preţurilor' Luni, 9 ianuarie, reprezentan­

ţii celor cinci F.P.P.-url s-au în- tîlnit in Capitală pentru a sta­bili noua vajoare a unui carnet cu certificate de, proprietate şi a fiecărui carnet în parte. Fondu­rile Proprietăţii Private au ri­dicat valoarea unui carnet (cu cinci certificate) de la 225.000 de lei la 875.000 de lei. Creşter rea spectaculoasă de preţ pro-

. vine din'aplicarea H.G. 500 din august 1994' prin care s-a mărit de cîteva ori valoarea capita­lului social al societăţilor co­merciale cu capital de stat. Fie­

care certificat de proprietate va­lorează, acum, 175.000 de lei. Surse bine informate ne-au de­clarat că actualele valori nu sînt reale (cum nu sînt reale nici valorile capitalurilor sociale de la unităţile.de stat) şi, in scurt timp, vor fi corectate. Măsura a fost ■ impusă, însă, de corela? rea valorii capitalului FPP (30 de procente din capitalul social) cu cel al ,FPS,' corelare urmă-

M. SANGEORZAN'

(Continuare în pag. 7)

O Azi: Sf. Muceniţe Tati- ana diaconiţa şi Eustasia.

9 Mîine: Sf. Ermil şl Stra-

tonic, martiri uaco-romani.

Ii felicităm pe toţi cei ca­

re, împărtăşind taina Bote­

zului, poartă unul din nume­

le v sacre, pomenite mai sus. ■

de VirgH TOMUIEŢ

~,r---- ----- - ,, , ....................... ....... it,-,imm rii' iMŢnwigiifi-ţriririTTTr' MtfrrtfiaîioTf.Bir

® TELEX t telaa 9 TELEX « telex ® TELEX « teleii © TELEX • telex • TELEX aţele»

O PARIS. Ministrul israel ian al afacerilor externe,. Shimon Peres, a declarat miercuri, fără nici un fel de, echivoc, că Ierusalimul va refuza, din nou, semnarea Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP), cînd se va pune problema extinderii acestuia, în aprilie, la Gene­va, informează Reuter.

O MOSCOVA. Generalul Konstantin Kobeţ, inspector principal al forţelor armate «ale Rusiei, a dezminţit, miercuri, ştirile difuzate do o serie de mijloace de in­formare în masă, potrivit cărora vizita sa Ia Tiraspol- are drept scop^demiterea din funcţie a generalului A- leksandr Lebed'*, comandantul Armatei a 14-a, disloca­tă pe teritoriul Moldovei Intr-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei ITAR-TASS, generalul Kobet a Confirmat că, în curînd, un grup de ofiţeri, sub con­ducerea sa, se va deplasa la Tiraspol, pentru n exami­na „pregătirea militară" a acestor armate şi măsurile

I de consolidare a capacităţii de Iuplâ in actualele cori-

[ diţii poliiico-militare, îndeplinirea directivei ministru*

lui apărării". Cel mai important element, a subliniat generalul Kobeţi este studierea „experienţei de luptă a, acestor militari, capabili să reacţioneze urgent pentru ■ a fi aplicată In Tadjikistan şi in alte regiuni unde sînt, dislocate trupe ruseşti". Konstantin Kobeţ a ţinut să precizeze că „nu poate fi vorba de nici o schimbare de cadre în conduccrea Armate] a 14-a",

O MOSCOVA. Situaţia din Cecenia a constituit capul de afiş al şedinţej extraordinare a Dumei'de Stat, care şl-a început lucrările, miercuri dimineaţa, la Moscova. ' Printre punctele centrale înscrise pe ordinea de zl au figurat: „Situaţia din Rcpubiica Cecenă şi măsurile de . ieşiro din cri^â". Activitatea Dumei de Stat privind si» tunţia din’« Cecenia şi iniţiativele legislalivo de urgen- ţă“, prccuni şi nn proiect de lege referitor la „Interzi­cerea acţiunilor de luptă iile forţelor, armate ruseşti^pe teritoriul R u s ie i . .... : , , !3U0TEC^ \

Duma de Stat urmează să formea® ţO Comisie parla­mentară care să examineze circumstanţei^,care au dus .

la criza cecenă. Deputaţii, relatează ITAR-TASS, nu aa sprijinit propunerea colegului lor Nikolai Stoliarov de a dccreta ziua de 13 ianuarie — zl deIdoliu naţional în memoria color care au, murit în Cecenia, păstrînd încă „un moment de reculegere" în -memoria celor căiuţi în luptele de la Groznîi. Tot astăzi, informează ageotia ITAR-TASS,' .citind serviciul prezidenţia! de presă ta Kremlin, Boris Elţîn va avea o consfătuire In proble­ma crizei din Cecenia la care va participa primul mi­nistru Viktor Cernomîrdin.

O TOKIO. Regiunile de nord-est ale Jnponlci nu fost lovite miercuri, de un cutremur de magnitudinea 5,3 pe scara Richter — informează AFP. Epicentrul mişcă­rii scoarţei terestre s-a situat în Oceanul Pacific la cir­ca 700 km nord-est de Tokio, după cum n precizat agen** ţia meteorologică niponă. Nu sunt Informnţil privind eventuale victime sau distrugeri materiale şi nici nu O

fost declanşată alarmă asupra producerii de tsunami.

(valuri uriaşe), -

• . STEMA _

MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

ŞEDINŢA DE JURIZARE VA AVEA LOC IN DATA DE 13 IA ­

NUARIE 1995, ORA 14, LA SALA DE STICLA A PRIMARIEL

Biroul de Presă ol Primărie!

I W p I w t r u a uto m o bjlisti li1. S.C. "DACIA-SERVICE" Cluj-Feleac 9

Calea Turzii f.r>., tel. 124924 ' |||

2. Service "VICTORIA"str. Dorobanţilor 18-20, tel. 11S41B/871

3. "AWA-SERVICE" E . 60, km. 8,tel. 194400

4. "AIUCA-RODICA” S.R.L.str. Alesd 20 i

5. AUTO SERVICE.str. Dorobanţilor 120, . tel. 152025

B. IIUTER-AUTO (Mercedes),str. Cometei 1-5, . tel 123779

Cum e drumul pa care w aţi aă-l parcurgeţi ? Un telefon la ş l obţineţi informaţiile

[necesara. Deci: sunaţi la t l94975. J

1 •'

• j PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN:

11-64-16

• PRIMĂRIA ClUj-NAPOCA: 19-60-33

• PRIMĂRIA DEJ.-2I-17-90 _•

• PR1MAR1ATURD.V3J-3I-65

• PRIMÂRÎA CÎMPJA TUR2IJ: 36-S3-CI

• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4S

• PiUmAR/A 6HERIA.-2M9-26

• POLITIA ClUJ-NAPOC A: 9Î5 jt 11-15-10• POLIŢIA FEROVIAR* CLUJ-NAPOCA.. 13-19-76

• POLIŢIA DEJ:21-21-21 7 : - .

• POLIŢIA TURDAi31-21-21

■ POLIŢIA CÎMPIATURZII: 36-82-22

. POLIŢIA HUEDlN:25-J5-38 ;

> .POLIŢIAGHERLA:24-H-14-

’ POMPIERI: 9S1 '’ APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

• 11-24-71 ;

SALVAREA: 561 ,

SALVAREA C-ERj 11-85-VI î

'fNTERNA'TIONALr 971

INTFRURDAN: 991 ;

INFORMAŢII: 931 1

ţ)E RAI JJ AMENTE: 921

CttlA EXACT A: 9SS

ţ^GlA/XtONOMA DSTElLMOniARB '.■ --D:srsciKAt: i!-s7-«: ■••REGI,*. ■ .AUÎOÎJOMÂ ■ DE

■ APA-C AKAL * DISPECERAT! îî- 63-02• S.R. "SAÎ.FXE5T" S..V- VlSFZZmt -19-55-22 .r--. ........

' COMF.K'ZI SPECIAIS' PENTRU

;tranj;'q]\t Rîiiouyn;: ti-io-12,

■ r v T •■'■"■

; CURSE INTERNAŢIOfJAUt

\ din Autogara H: L

• jCIuj-Njfpci » Euilipcst.i, cu pliv.îvc illn

Clui-NjpocJÎn zilele de Tulit, joi ţi vineri,

ti OU 7,Cî :}i mifoicrcj iliii SuitajicsU în

.’ jilrltilc aurlî, vineri li 'îinlijl.î.Uff.i

11,03

INFORPAAŢ1K• Auîi’garj!: 14-24-2(1

» Airtogau 11:13-44-88

ORARUL Cl/RSELOR TAROM

INCEp INd DIN 3 IAN. 1991

PLECĂRI DIN BUCUREŞTI;7,15; 16,15 , ‘ ’

gLECASI DIN CLUJNAPOC\i M5; 17,45

Sîmfiâla: » . 'Pîecaij» din Bucufc jli: ?,15 Pk-carc din Cluj-Napoca: 3,45,

Duminica iui circulă. ,Tariful: 28.000 Ici

Telefon TAROM: 19-49-8?

ft-'P-s! l i (b\ fr-^Ti''vtlLri-. ‘'ii' ’ > fo- J |

PLECĂRI O'ifJ CLUJ-rJATCCAV,

• £Kitun^scdsr«>!â • ..

:î> r ' î... .j

JÎ J : ,r: i:

l ' -?;•:,;•-/5 ' "f • .Cîjj-î\.i-cca .Tîr;'it îiîwrrî f’, 0

■ P-> •Napoca -Baij M-rc: 6,30 (n* **!: r-i:*'

din Autoţjtra!!:,

1 Cluj-Napoca - Abrud: 6,C0

• Cluj-Napoca • 2»|ju: .6,30 (au circul] duminica)

• Cluj-N.ipora • Clrbju - ZJîu: 6,40

1 Cluj-Napoca- Jibou: 7,09

CtifNapoci • Şimfcu Sitvanieîs 8,33

• BAIA ,\L\Rr,SATUJ.5AP,Ş (prîa C.--}: V.-fi:

•«.IbistpjţahAsAud; i.<45.• ’ BRAŞOV: (frinlV-i); ],2 J -

• EWC'Jra-.Ş 1 i).C,CJ; If.î; 14,33; 22,M i:,

. (prinSibiu riiJr-i Ol;): I T,2î '

-(pin Pnri:;.i>ti-Ciiu):‘I,’]

BOD ÂS’ESTA: C.39; 1 '•/

• CAl.Ayirfj-rt'n. IAŞI: 12,(5; 21,06; 23,4S ’

. OP.ADP,AiO,39; 3,40; 15,25; 16,52 ;20>4fî• SATUMARL: 14,45; 3,40

• SICI ILTU JUKMAŢili;, 5,4 4

• î/.MIŞOARA:(fr.m A!u.i tufa}: 5,5Jt3,02' 23,43; (prin OraJca). 14,45

• TlRCU MUREŞ: 16,30; 20,31

• INFORMAŢII GARA: 952iACENTII DE VOIAJ C.F.R.:

• UVFORMApt:1I-22-12{iaifjnJ

______ 11-24-73 (intfnnlloiîaO'

COPII ŞI TINERI: CERCUL MILITA?VA AŞTEAPTĂ!

jn perioada imediat urmă­toare, Cercul Militar Cluj or- ■ganizează •cursuri de iţiare In­teres, la care sînt invitaţi co­pii şi tineri din municipiu; In- ceplnd cu 17 ianuarie şi pînă tn 9 aprilie a.c-, se va desfăşura cursul de dans modern, pentri}

copil şi tineri; In aceeaşi pe­rioadă se va desfăşură şi

:*ui âe .manechine; cursul .4 » Informatică şi cursul de dac­tilograf ie şi secretariat pe cal­culator, cu durata de 3 luni, vor începe în 2 februarie a.c. Cei interesaţi pot obţine in­formaţii la biroul cultural de Ja Cercul Militar, zilnic între orele 10,00 — 18,00,

EXPOZIŢIE DE PICTURA

Astăzi, la clubul Casei uni­versitarilor, sala „Paul Sima", se deschide expoziţia de pic­tură Călin Pojar. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între o- rele S-15 pînă in data de 24 ianuarie. -

„M1HAI EMINESCU — POET

NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL"

Manifestarea omagială „"Mi- hai Eminescu — poet naţional şi universal", organizat de co­misia metodică a profesorilor de limba şi literatura română din Şcoala nr. .6 (cartier Mă- năştul) -sub ' patronajul Inspec­toratului şcolar judeţean Cluj, cu -sprijinul cotidianului „A-

devărul de Cluj“, va avea loc

vineri, ' 13 ' ianuarie, ora 13, la

sediul Şcolii nr. 6.

tDem. ŞOFRON)

CENTENAR LUCIAN BLAGA

Anul acesta se Împlinesc o

sută de ani de la -naşterea

poetului' Lucian, Blaga. Pen­

tru a marca cum se .cuvine a-,

cest eveniment, . se aşteaptă

propuneri din partea celor do­

ritori şi interesaţi de atribuire

a numelui lu i Lucian Blaga u-

nei străzi, pieţe, unui parc, de

amplasarea unor plăci come­

morative care să marcheze- pa­

şii poetului' în cetate. .

Propunerile pot i i adresate

Consiliuluimunicipal Cluj-Na­

poca, comisiei judeţene pentru

denumiri sau cotidianului „A-

devărul de Cluj“. ‘ ;

x (Dom. ŞOFRON)

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 12 ianuarie 19959.15 - Desene animate

— ITALIA 1 ■10,30 — Seriale — RETE 414,45 — Beautiful — CANALE516.00 -r- Seriale ~ RETE 418.15 — Iartă-mă — Show

— RETE 419.00 — Magazin S

— SELTRON TV19 20 — Desene animate

— CARTOON NETWORK20,10 — Explosiv magazin

— RTL - - .21.15 — Răzbunarea bufniţei

— PRO 723.00 — Secretul crimei rituale

— PRO 7

EXFDRT-1MPORT S R L

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 32 ianuarie 19958,30 ■*— Cartoon NetWork (16.00 — Cartoon NetWork ; rf20.15 — .Documentar ' — WORLDNET21.15 — Răzbunarea bufniţei

— PRO 723.00 — Secretul crimei rituale

— PRO 7

CURSURI DE

L1MRA FRANCEZA

. Centrul Cultural Francez Cluj-Napoca'.; anunţă , începerca

unei noi sesiuni de cursuri- de

limba franceză, în -v perioada

.16 ianuaf-ie..— 24 martie. 1G35.

Tariful . este cuprins, între. 100.0/

1000 de lei ora, în lunclie ds

tipul de curs ales. Informaţii

şi înscrieri/ la secretariatul.

CCF' Cluj-Napoca, . strada 1.1.

ICogăiniccajiii 12-14/ camera

13,-Astăzi,. 12 .icţnuarie, ..întes.. ■orele’- 3€ — IC.. .

? ■ fi .;. - ' ■(Bcwr ŞQFRUN) . ;

s.c. TV CABLUsIrl

.1

Farmacii cu serviciu perma­nent: Farmacia „CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4_ t"lcf°n 17-51-00; . E & S ' „SALVIA FARM ACI E“ SRL, str. Mă- năştur Grădini nr. 93, Bloc E-9, = ap. 36,' parter. *

Garda de noapte: Farmacia nr. 4 „HEDERA“, str. Gh. Do- ja nr. 32, telefon 13-03-77, orar 20-8.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU ,

Joi, i2 ianuarie 199511,30 — Umbra Laurei

(reluare) — ,RTL13.15 — Şi totuşi ea a venit

(reluare) — RTL 216,0.0'' — Dinastia — PRO 718.00 — Cartoon Network20,10 — Explosiv magazin

— RTL21.15 — Răzbunarea bufnitei

; — p r o 7 ;23.00 — Secretul crimei rituale

— PRO 7

' PHOGRAMUL >ILM5iOR• PE- PSmOADA 6-12

lA N U A n is . im

CLUJ-NAPOCA.- • .

• R epub lica — P arad isu l in d irect — R o m ân ia . — p ie m je ră !

(9 ; 11;. 13; 15; 17; 10) O Vie- j

to ria — O răp ire ru bu'cluc — j

S U A (9 ; 11; 13; 15; 17; li))* o ; A r ta ■ — Ju s tit io n a ru l V estu lu i j

s ă lb a tic — S H A — prem iera •;

■(11; 14,30; 1S )>0 ' T>îă!-V,-li — ,;

sala :A. — Un -bărbat' b ine cio- j t> t — S pan ia — InU-rzis su'o -.

.16 a n i (13, 15; 17; sala B •

—- Forin fr iab ilu l Z — S U A j (14: 10; iii) O Favorit — Fe- i

t(?le i re le -: Cuceresc V o itu l —

SU A (11; . 13; 15; ]?; 1!J) O A- po llo : 1.1—12 'ia n , --k" Tlţe -ir

St.ones; Noi avţf'nturi'-îţi',: "E poca

de pi-itră — S U A (16; 19)

T U R D A

Fox —’ Clientul — SUA -r premieră; Tinerelului '— Mi­racolul de ■ pe strada. 34 -— SUA — premieră.CÎMPIA T VUZH Muncitoresc — Substituirea — Franţa — premieră; Tn cuşca tigrului — Hong Kong — pre­mieră •GlJERLAPacea — Maverick — SUA — .premieră; — Corbul - — SUA— premieră.

Programul 1: 7,00 TVM. Te- lematinal; 8,30 La prima orăî9,15 -Film seriali Santa Bar­bara,; 10,05 Limbi străine: en- . gleză americană —- germană;11,05 Film serial- Mala mujer; ^12.45 Desena animate; 13,10 — 3001 audiţii; .14,00 Actualităţi;:14.10 TVR Iaşi; 15;05 TVR- Cluj-Napoca; 16,(JD Actualităţi;36.10 Divertisment ' internaţio­nal ; 16j40 X.a orizont econo­mia,, de piaţă; 17,,40 Milenium;18,25 Desene animate; 18,50 Tragerea mxfltipiă Expres şi obişnuită Loto; . I9D0: „ Medici- j na pentru toţi; 19.30 Film se­rial: Fata şi băieţii; 20,00 Ac­tualităţi; 20,45 :Film serial: Om bogat, om sărac; 21,45 — 153,014 -km; 22.00 Studioul e- i eonomic; 22,40 Simpozion; 23,40 - Actualităţi; 0,00 Film serial; Forsyte Saga".

Programul 2: 7,00 La prima . oră; 9,15 Ora de muzică; 10,00 Telejurnal Worldnet; 10,30 Ca­leidoscop; 11^0 Desene anima­te; 12,00 Noi frontiere; 12,40 Să nti ne facem iluzii; 13,30 Confluenţe; 14,00 Actualităţi;14Jfl Magazin social; 15,00 Limbi străine: engleza ameri­c a n ă— germană. 16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: Fii- > cele doctorului; 17.00 Ceaiul de la ora -5; 19,00 .Emisiune in : limba germană; 20,C0 Actuali- tăti; 20,40 Ritmuri muzicale; - Zl’oo TVM. Mesager; 21,30 For­mula 3; 22,00 Film , artistic: : După război; 23.50 Eurogol;0,20 London Beat in concert.

TVR CLUJ-NAPOCA: h 15,05 Panoramic1. 15,15 Arlechin: '

Evenimente teatrale la sîîrşi- : tul de an 1994. 15,30 Excelsior: Festivalul , Mozart, Cluj-Napoca^ decembrie 1994: (partta a II-a).15.45 Vocea poetului: Virgil Mihaiu şi Ioan Moldovân.

Redacţia nu : îşi asumă res­ponsabilitatea In legătură cu . eventuale modificări intervenite în programul anunţat.

R E Ţ E T A Z I L E !

TORT TRUFA

De ce aveţi nevoie: 250 g unt, 300 g zahăr, 8 ouă, 100. g cacao, 2 linguri făină. - - '

Mod de pregătire: Se freacă- untul cu zahărul, se adaugă pe: rînd 8 gălbenuşuri şi , treptat cacaua. Se împarte această: compoziţie în dquă părţi: - în prima parte se pun 8 albuşuri bătute spumă şi apoi făinav pu­ţin cîte puţin.. Se tourriăr alua-. iul . într-o formă de tort unsă. cu- unt -şi presăra'tâ.; cu făină, după care; se intrudiice în cup-' tor foc . potrivit. ,„Cu .cealaltă jiuTMtate se garniseşti»' tortul pe deasupra-cînd .este gata ~şi rece.

" F O L ! C U N IC A

' ' I N T E l l S E l l V r ^ A K 'Str P<5£c::!y nr.S, caiţ -Gt'p'.'tgr-.eni

• - IMTcHT'-îH - CAPI- :?LC^!H .■ - k l o g

' - -'z ■- R2Ur,-ATG:.CGie

.- ECOGP - AL,-*;'-v; LCGic

. CCRMATO',C 0 ;.2 '. Cr iinunGiE - 0:Yru-''~0!c

• v - O.R:L- CrT Aw iOLC 'O îE

.jpif-jECOLOGîE

'i - PcDlATRlE - t>"” rt;OG!E

;.; ’ - ACUPUHiiTun;

. - LABORATOR ^(Biochimie-DaciorioScglo . Imunologla - Pcrazltoiogle

-Teste SIDA)

ZILNIC, Inclusiv DUMINICA, orele 7-21

Medic de gardă; orele 21-7 Rezervare consultaţii

la tel. 19-39-39.

" A B J O f A R U E .

d® C lu B ROZA VINTURILOR

PSIHOLOGIA BALCANICA DE TIP COMUNIST OBSTRUCTIONEAZĂ INSTITUIREA UNUI ARMISTIŢIU

IN BOSNIA (REUTER)

Oficialităţile Naţiunilor Unite,-' are încearcă să instituie o în- :etare durabilă a focului în Bos- îia, afirmă că întîmpină difi- ultăţi enorme în eforturile de

n-i reconcilia pe adversari, e- lucaţi în spiritul culturii comu- îiste, dominată de meschinărie irccratică, de tergiversări şi de )aranoia. e _ •

Problema consţă în aceea că ;i nu au reuşit să se debaraseze le vechea psihologie a sistemu- ui comunist birocratic, centra- ist şi paranoic, pe care l-au moş- enit din perioada trecută", a opinat o importantă oficialitate lin cadrul; forţelor de menţinere, a păcii ale Naţiunilor Unite. „în-

ercînd să înţelegem psihologia

le război a aceşţor indivizi, am

onstatat că , le vine mult mai

. greu să înţeleagă ideea de pace" a; subliniat un alt ofiţer din ca­drul ONU care este la curent cu convorbirile. . '

In cadrul semnării încetării fo- _ cului, la 31 decembrie, musul­manii şi liderii sîrbi-bosniaci au contenit să pună în aplicare „i- mediat11 unele măsuri cheie cum sînt: zonă demilitarizată a Na­ţiunilor Unite, redeschiderea drumurilor civile de aprovizio­nare care traversează liniile fron­tului şi instituirea unor zone de separare în care forţele de men­ţinere a păcii urmau să ocupe poziţii. Nici una dintre aceste prevederi nu a fost însă pusă în

practică, punînd" sub semnul în­trebării durabilitatea celor patru

luni de „încetare a ostilităţilor1*.

Nenumăratele încetări ale fo­

cului şî angajamentele. privind neobstrucţionarea operaţiunilor umanitare ale Naţiunilor Unite au fost semnate solemn în faţa mediatorilor, internaţionali pen­tru a fi încălcate doar cîteva ore mai tîrziu. Hărţuirea birocratică tipic comunistă a misiunilor Na­ţiunilor Unite în Bosnia a ră­mas legendară. Unele dintre coru- voaie nu erau lăsate să treacă dacă , combatanţii descopereau

. lipsa din transport a unui singur articol care era menţionat în do-

, cumentele însoţitoare sau erau lăsate să treacă doar după ce se plătea o răscumpărare.

Acum, înţelegerile semnate cu privire la punerea „imediată1* în aplicare a încetării focului au fost abandonate, ca şi cum n-ar fi existat niciodată. în schimb, au apărut în scenă şedinţe ale „comisiei comune centrale11 asu­pra încetării focului, a anunţat o sursă din cadrul Naţiunilor U- nite. Întîlnirile degenerează în tirade propagandistice de ambele părţi, în cel mai pur stil comu­nist. ■

CONSTRUCŢIA UNUI MOU POD PE DUNĂRE:

rExpertize străine antibulgăreşîi''

(Articol publicai în cotidianul bulgar „DUMA" nr. 298/7994)

Ultima expertiză de-acest gen se referă la platforma pentru con- strucfia unui nou pod pe Dunăre şi a fost efectuată de firma bri­tanică „Sir Alexgnder Gibb“. După cum sîntem informaţi, locul ei va fi comunicat pe 6 februarie a.c.’

România insistă ca acest pod să se construiască în zona Bechet- Oriahovo, pentru că pe teritoriul României, în spatele localităţii. Rechet, 'pînă la care nu există încă linie ferată, se află situată Cra­iova, cel mai mare centru de transport. De acolo înspre nord, pe cursul rîului. Olt, se traversează masivele muntoase ale Carpaţilor, se face legătura pe linie--ferată cu Transilvania, iar de acolo'cu Baltica şi cu. Europa‘centrală. • ’ ..

Ce am ■ avea de obiectat împotriva acestor avantaje româneşti?'O infrastructură de transport nedezvoltată şi terenuri dificil de stră­bătut pentru a merge în direcţia, sud, adică pentru a putea ajunge direct de la Orialiovo la Marea Egee. Iar dacă se au în vedere şi „şuvoaiele" mijloacelor de transport care se revarsă literalmente spre magistrala „Hemus", un astfel de proiect ar abate traficul spre tra­seul de vest de pe valea rîului Struma, prin Kula, pînă la Salonik. Dar această rută este deja de pe acum supraaglomerată din cauza mijloacelor de transport' venind dinspre Kalotino— Vidin — Lom şi Sofia, iar terenurile din împrejurimi nu permit lărgirea ei în con­tinuare. Pe de -altă parte, circulaţia mijloacelor de transport pe via­ductele! „Vitiniei" nu este prevăzută în nici un fel de proiecte eco­nomice şi tehnice. Această „deviere11 care se impune a direcţiei de transport pe‘ teritoriul bulgăresc duce la noi disproporţii, care, sub aspectul dezvoltării teritoriale a ţării noastră, va avea urmări deo­sebit de nefavorabile. Fireşte, există şi alte urmări'negative, decur- gind din această expertiză străină, care are sarcina concretă să sta­bilească doar platforma pentru un nou pod pe Dunăre, dar nu şi să analizeze urmările.

Iar cît-de nepăsători sînt funcţionarii din Ministerul Transporturi­lor din Bulgaria o demonstrează soarta unui proiect mai mic pri­vind construirea unei şosele moderne între oraşul Berovo (Macedo­nia) şi -Sandanski (Bulgaria). Legat de acesta a fost semnat un a- cord în urmă cu zece ani: de partea macedoneană s-a făcut totul, iar

de partea bulgară — nimic.

Cazuri de acest gen ale unor proiecte şi expertize străine în legă­

tură cu care poziţia bulgară nu este cunoscută, sînt destule. Astfel

putem enumera: feriboturile Novoro siisk — Varna şi Poti-Burga's,

conductele petroliere ale Asiei centrale cu traseul prin Bulgaria etc.

Orice greşeală în construirea unor obiective de transport care de­

păşesc graniţa ţării ar frustra Bulgaria de unicul şi principalul ei

avantaj, acela ce decurge din poziţia ei geografică de centru al re­

ţelei de transporturi. Pierderile de pe urma unor asemenea gre­

şeli nu ar putea fi compensate.

IN ACEAS1A PAGINA

PUBLICAM MATEKIAU

FURNIZATE D£ r

AG£f*lTA NAPONALÂ DE Pfl£3Â

)

' H ATIC HAL HEWS A G EJO ’; V ' ' V

PRECUM Şl D!N; A l IE $Uj?5t

PRIETENA PRINŢULUI CHARLES VA DIVORŢA Camilla Parker-Bowles, prietena prinţului Charles, şi soţul ei

Andrew ,— ofiţer de cavalerie în retragere, vor divorţa, deoarece căsătoria lor nu mal rezistă speculaţiilor privind relaţia dintre Camilla şi moştenitorul tronului britanic, informează Reuter. Deşi Camilla nu a făcut niciodată dezvăluiri publice privind prietenia ei apropiată cu prinţul, in 1B93 a apărut înregistrarea linei con­versaţii telefonice în care Charles îi declara Camillei că o iu­beşte. La rîndul său, Charles, a cărui despărţire de prinţesa Diana-

ja fost anunţătă în decembrie 1992, a admis în cadrul unui do- -cumentar telfevizat, în iunie trecut că a fost infidel în relaţia sa matrimonială, neprepizînd însă cu cine. Prinţul Charles şi Ca-" -milla s-au întîlnit la un raeci de Polo, în 1970. ^

Turneul Papei în regiunea

Aîîia-Pacific(REUTER)

în timp ce persistă preocuparea în legătură cu sănătatea sa,; Papa Ioan Paul al II-lea a început la 11 ianuarie un turneu maraton în Asia şi Pa­cific, care va fi un adevărat test al vigorii şi lio- tărîriî sale de a continua să joace rolul de Păs­tor al lumii. La 21 ianuarie cînd sS va încheia călătoria sa în Filipine, Papua-Noua Guinee, Austra­lia şi Sri Lanka, Papa va fi demonstrat lumii '— şi poâte lui însuşi — dacă restul sacerdoţiului său va fi măcar umbra a ceea' ce a fost.

Odinioară robust, Papa, acum în vîrstă de 74 de ani, este de'doi ani asaltat de probleme de sănă­tate. El încă nu şi-a revenit complet după fractu­ra la picior, care a refuzat cu îîicăpăţînare să se vindece atî de rapid cum sperau ^doctorii. Basto­nul a devenit un simbol al celei mai recente — şi poate ultima — fază a unui pontificat cu al cărui ritm pe vremuri îi lăsa muţi de uimire pe aghio- tanţii mai tineri, N• în această călătorie Papa va parcurge 33.4115 km, fiind cea mai lungă de cînd a vizitat ultima oară Rusia, în 1989. Aceasta va face ca numărul total, de kilometri parcurşi de Papă în călătorii în străi­

nătate să se ridice la 904.175 km, mai mult decît dublul distanţei de la Pămînt la Lună. Deşi călă­toria este lungă, oficialităţile au organizat pauze mai lungi între evenimente,. asigurîndu-i bătrînu- liii pontif suficient timp de odihnă. '

Se aşteaptă ca Papa să lanseze apeluri pentru încetarea violenţei separatiste care a însîngerat trei dintre ţările pe- care le va vizita — Filipine, Papua- Noua Guinee şi Sri Lanka. De la. Radio Veritas al bisericii din Filipine ei va transmite un me­saj special către toate popoarele din Asia. Se aş­teaptă ca el să întindă o ramură de măslin gu­vernelor comuniste din Vietnam şi China, unde Va­ticanul afirmă că libertatea catolică de cult este încă împiedicată.

~ între 12 şi 16 ianuarie, în cursul opririi în ca­pitala filipineză Manila, Papa va prezida cea de-a10-a Zi Mondială a Tineretului, la care se aşteaptă să participe sute de mii de persoane. în .vreme ce se va afla în Filipine, ţară în ; proporţie de 85 la sută catolică, s-ar putea ca Papa să- se implice în disputa cu privire la contracepţie dintre cardinalul Jame Sin, conducătorul bisericii filipineze şi pre­şedintele Fidel Ramos. Statul şi foarte influenta biserică filipineză se află în conflict de cînd Ra­mos, care este protestant, a preluat funcţia în 1992 şi a reînviat un program de reducere a ra­tei înalte a natalităţii din ţară prin sfaturi con­traceptive şi educaţie sexuală. Populaţia acestei ţă­ri, de aproximativ 65 milioane persoane, s-ar pu­tea dubla in 30 de ani dacă creşterea anuală de 2,4 la sută, nu va fi redusă.

CRIZA DIN CECENIA AR PUTEA PUNE ÎN

PERICOL TRATATUL PRIVIND FORŢELE

CONVENŢIONALE DIN EUROPA - C.F.E.

(REUTER)

Criza din Cecenia ar putea pune în pericol un impor­tant tratat asupra armamentelor din Europa şi a deter­minat lansarea de noi apeluri din partea Rusiei ca acor­dul să fie modificat, astfel îneît să reflecte preocupările. Moscovei. Tratatul privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE), semnat în 1990 de membrii NATO şi ai defunctului Tratat de la Varşovia, prevede cele mai mari reduceri din istoria controlului armamentelor în privinţa tancurilor, vehiculelor blindate şi a altor echi­pamente.

în pofida încheierii războiului r6ce acordul este gene­ral, considerat drept o piatră unghiulară a securităţii pe continent. Dar el întîmpină deja probleme. Prăbuşirea Uniunii Sovietice a dus la amînarea îndeplinirii prevede­rilor tratatului şi Rusia s-a plîns timp de aproape doi ani în legătură cu limitele asupra desfăşurării echipa­mentului, care trebuie ,îndeplinite în luna noiembrie. Rusia afirmă că limitele impuse flancului său sudio sînt prea stricte avînd în vedere problemele din Gruzin, Na- gorno Knrabah şi acum Cecenia.

Aliaţii occidentali şi foştii sateliţi ai Moscovei din Eu­ropa de est au refuzat să modifice tratatul, adăugind a- meninţarea din partea Rusiei câ va -păr/isi cu totul pactul, la începutul anului trecut. în condiţiile în care relaţiile economice şi politice mai ample dintre Occident şi Rusia sînt acum ameninţate de criza din Cecenia şi în care Moscova este deja în dezacord cu NATO, în le­gătură cu extinderea în Europa de est tratatul ar putea fi confruntat cu probleme serioase, spun diplomaţii. „Ru­şii au deplasat mult echipament în Cecenia şi ei depă­şesc cu mult ceea ce permite tratatul", a spus un di­plomat care a cerut să rămînă anonim. „Ei spun că lup­tele au justificat apelurile lor anterioare ca întreaga ches­tiune să fie revizuită11, afirmă sursa citată.

Diplomaţii spun că acum pare din ce în ce mai pu­ţin probabil ca Rusia să respecte termenul limită, care este luna noiembrie, pentru a se conforma limitelor im­puse. „Ei dqpăşiseră deja cifra maximă înainte de Ce­cenia şi dacă nu vor respecta termenul limită, atunci vor încălca tratatul. Ceea ce va fi greu", a. spus un alt di­plomat. .

înalte oficialităţi ale NATO şi-au dat întîlnire la Bru­xelles pentru o reuniune obişnuită, în scopul trecerii în revistă a progresului marcat în punerea în practică a tratatului,-Potrivit unor diplomaţi, problemele provocate de Cecenia vor apărea în discuţie şi problema a fost deja pusă Moscovei. „Ceea ce ruşii ne-au spus a fost

că el au deplasat echipamentul acolo, dar că o parte din el; a fost oricum distrus în luptele din jurul oraşu­lui Groznîi", afirma un diplomat. Nu este "clar încă exact cît echipament a fost deplasat în Cecenia. Tratatul CFE acoperă doar echipamentul militar, nu şi desfă­şurările de trupe. ;

Preşedintele rus Boris Elţîn a făcut deja apel la Occi­dent să fie de acord să modifice tratatul, amenlnţînd că el reflectă vechea divizare Est-Vest mai degrabă decît realităţile curente. Bruxelles-ul a anunţat că va îngheţa un important acord comercial cu Moscova pentru a-şi arăta îngrijorarea „vecină cu indignarea" în legătură cu Cecenia. Danemarca a suspendat un acord de cooperare militară cu Rusia. Ministrul britanic de externe, Dou- glas Hurd, i-a scris omlogului său pentru a-şi exprima îngrijorarea. Doar Kohl s-a declarat împotriva oricăror ameninţări sau sancţiuni îndreptate împotriva Moscovei.

între timp, parlamentul european a început audieri cu patru membri ai viitoarei Comisii Europene care ur­mează să-şi asume responsabilitatea pentru politica ex­ternă sub aspect geografic. Comisarul britanic, Sir Lcon Brittan, care va fi însărcinat cu. relaţiile cu Vestul, cu Japonia şi cu China, a afirmat câ mai mult ca sigur sis­temul va funcţiona ca mai înainte, comisarii fiind an­

grenaţi în războaiele locale făiâ . sfîrşit, Iar guvernele!

străine neavînd cum £ă ia legătura cu Bruxelles-ul.

•sftsr Evm m EM T

ÎN ACŢIUNEe de vorbă ca dl. Ermsîftl A-

ţâ iJ in , Instructor şef — v GAR­DIENII PUBLICI ® . v

Reporter: N-au trecut declt unsprezece zile din acest an.

~S\Vb cs auspicii • debutează?Ermaîai Avcrian: Destul de

controversate. Activitatea' Gar- _8jenilor Publici e bună. Şi deja

simte. Avem însă destule ne- fftulţumirî,ŞşHăp: Ce Înţelegeţi prin faptul tţh activitatea gardienilor publi­ci se face simţită? t E. A.: Practic, actvitatea cu gardienii publici a început doar din luna mai a anului trecut; fn luna decembrie am avut un prim bilanţ. Noi şi beneficiarii.Concluzia? Acolo unde au fost preluate obiective economice - de interes public este recunoscut faptul că activitatea infracţio­

nală specifică a scăzut drastic.Rcp: Alte împliniri?E. A..* Corpul de gardieni pu­

blici în municipiu numără 209 6ameni, iar In judeţ 421. Asta înseamnă Sn primul rînd cite- ya sute de şomeri angajaţi. Şi asta fără aportul, — logic Sn alte condiţii —, al . Oficiului Forţei ţie Muncă. !

Rep.: De ce greutăţi vă lo-: yiţi? Greutăţi inerente oricărui început.

E. A.: — Prima ar fi că nu se înţelege încă la nivel local, în «peţă de către domnul primar Gheorghe Funar, textul legii 2G

r ,1993. La articolul 14, litera se spune: ,^Primarii stabilesc competenţa gardienilor publiici ae a constata şl sancţiona con-

{ravenţii reglementate în condi- iile legii". în- ce ne priveşte, această competenţă nu -este da­tă tuturor gardienilor, ci numai

«nul număr de doar opt, A doua situaţie de care nu sîntem mul­ţumiţi este numărul relativ m.a-

v fre de abateri disciplinare . din rîndul gardienilor .publici. ,-Au-l lare şi de stat, invitaţi. înaintea fost desfăcute patru, contracte | începerii lucrărilor, şeful stătu-

munrtă ov «vi lA^* '« a l i.«: — ,• j i - n . *i'__i

' • Ieri, la ora 6,49 Jla uniia- iea „Electroservice" din cartic- n il Gheorghenl a izbucnit ţin Incendia. Din primele cercetării E-a aflat că unitatea a fost

, spartă şi că Infractorul, proba­bil în dorinţa de a şterge ar­mele, a dat foc' ambalajelor. Pompierii au Intervenit deose­bit de prompt. Cu toate aces­tea, au ars 2 uşi de lemn, to­curile do la geamuri. încă nu s-a făcut evaluarea pagubelor şi nici prezumtivul hoţ _ nu O fost prins de către poliţie,

e în legătură cu incendiuldin bd. Brîncuşi 200, relatat m

ziarul nostru de ieri, domnul . maior Liviu Cadar de la com­

pania de pompieri Cluj preci­zează că liftul, chemat la eta­jul .9 s-a blocat, Incendiul iz­bucnind de Ia Un scurt. circuit al instalaţiei electrice. Se atra­ge atenţia asociaţiilor de loca-

j. tari să încheie contracte atît de reparaţii cît şi do întreţine­re şl prevenire a accidentelor

; la lifturi. -Cheltuiala nu este i- nutilă, cuatît mal mult cu cît

responsabilitatea, în cazul ava­riilor, cade în sarcina; firme­

lor contractante. In ce/, no pri­veşte, subliniem promptitudinea cu care au intervenit, pom­pierii şi de această dată.■■-.r” Foto: Ion Peteu

Cînd e sâ (nu } explodeze bomba

de muncă, şi au fost date pa tru sancţiuni de diminuare a salariilor. Din acest punct; de

Vedere nu acceptăm.. nici un com­promis, ■; . ■

: ' . . . .Cristian BABA

Un non produs

H

• 'Ieri In Sala mare a Pri- nilor de apărate civilă, Şi tot 2 sirene dinamice cu aer com- măriei "municipale a a vu t: loc la realizări nu pot să nu amin- primat, dar să nu uităm că mai adunarea de bilanţ a 'Statului ; tesc îmbunătăţirea fluxului in- sînt 14 comune fără sirenă ekc- major de apărare civilă Cluj; Au formaţional, capacitatea unor trică. Continuă : înlocuirea ve-

> participat reprezentanţi ai. Pre- cohducători de Unităţi economice, - chiulul sistem de radiotelefoane fecţurif, - Consiliului" judeţean,'r ■ primari de comune -jşi oraşe, pen-" <• cu tui: sistem nou; performant ;«tc Primăriei, din Comandamentul tru acordarea unei atenţii spo- tip MAXON care va asigura o de Apărare Civilă, conducătorii- rite activităţii de menţinere trea- legătură' stabilă cu postul . ju-; unor. importante firme particu- ■ ză a tuturor necesităţilor pentru deţean: de înştiinţare şi de-alar

‘ " . . . . . . caz nevoje> . : ;• — Se spune că cifrele vor­

besc de la sine. Ne puteţi pre­zenta un tablou sintetic al or-: ganizăril apărării civile?

— Din punct de vedere al a- părării civile avem organizate trei municipii, trei oraşe, 74 de comune şi 221 de agenţi econo-

lui major, dl. It, colonel Ioan SAVIN a av u t: amabilitatea să răspundă Ia citeva întrebări ©: — Care consideraţi că este Cea inal inare : realizare t a anului treCUt? . V:y wO

— ' Fără să ierarhizez, pentru

mare. Şi, cu toate'acestea* încă nu e suficient; ;

— Cum staţi cu adăposturile?— Insuficiente şi nu toate în

stare de funcţionare. Este opor- - tun să vă spun că în municipiul Cluj-Napoca s-au cheltuit 18 mi-

de bombe de aruncătoare Incen­diare ruseşti la Gîrbău. Şl, cu toate acestea, s-a înregistrat ţl un mort. ■ ■ “ ■' ,

— Mereu ani atenţionat lu­mea şă fie atentă la joaca co­piilor. Din păcate, nici^: părinţii, nici factorii educaţionali5 nu dau, întotdeauna, atenţia cuvenită a- cestor avertismente. .Noi sîntem hotărîţi să intensificăm propa­ganda pentru eliminarea defini­tivă a acestor tragedii.-' Prefec­tura, Consiliul judeţean' susţin concret această acţiune. Ne-am dotat cu un calculator, cu un

lioane lei pentru întreţinerea^copiator, cu o maşină: de inter-

noi a fost foarte importantă ob- mici şi instituţii publice. In strue- ţinerea statutului de serviciu pu- blic descentralizat, Statul' major, al apărării civile fiind pus în toate drepturile unui organ teh­nic de specialitate al Prefecturii,

| subordonat Comandamentului A- I parării Civile. Acum sîntem' mult

mai aproape’ de 'menirea misiu-

în penitenciarele {arii

P e r e m a r c a m

„SamsungIntr-una din ultimele emisiuni «

«Ceaiul de, la ora 5“ ale aces- ’ tui ah, a fost invitat domnul George Copos, patronul; firmei „SAMSUNG" ANA ELECTRONIC personalitate .marcantă a perioa­dei de tranziţie. Un privatizat o-ntîia, un adevărat VIP, Omul’ care a reuşit din aproape nimic,

. Doar cu foarte: multă muncă. Ci- , că unul din secretele lui a fost * . că- a ştiut să-şi aleagă oamenii, ş- o „Ocnaşul1? de ieri, puşcăria- Nu ştim pe ce criterii l-a ales . < şui de azi o 7 hoţi: pentru. 17 pe patronul filialei clujene a i infracţiuni o Recruţi in ale rău- lirmei d-sal6, respectiv pe dom-| lui • Se fură totul; de la iepuri nul Revnic Cornel..Sau poate es- j , la găini, de la ţigări la baterii tc un semn de. slăbiciune a fir- ţ de tractor • Ce făceau părinţii mei? Atît ar aştepta concurenţa.J cînd furau copiii? •Dar despre ce este _vorba? f Ciubăncan Vasile, din Dej, &-

Loctil acţiunii; S.C. „AGRO- î --- • — • - • - - SUIN" S.A.; F^rma rir. 7, Gherla.

tura apărării civile sînt cuprinse un număr de peste 35.000 persoane care, însă,: nu sînt susţinute de cea mai completă r şi adecvată dotare, pentru o posibilitate reală - de intervenţie în caz de dezastre, E; drept, în Huedin s-au făcut, eforturi pentru achiziţionarea a

unor adăposturi, pe cînd în alte municipii şi oraşe n u ’s-ă alocat nici un leu,

— La timpul lor,- ziarul nos­tru a- informat pe cititori cu ac­ţiunile de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul războiului. 136 de bombe dc aruncătoare ruseşti şi gfr:\irne la Săuduleştl, 80 torţe

venţie pirotehnică, cu un detec­tor de mare performanţă. Vorj pune la dispoziţie toate m ijloa­cele noastre pentru a av-Vuza, pentru a preveni accidente ne­dorite, pentru o intervenţie promptă şi- eficientă în cazul unor calamităţi şi dezastre ne­dorite. •

’Ril'clu.VIDA

Se coace . schimbul ;de /miine .val liifractorîlor defensbăncan Vasile, Florean Sebasti- ~ an (20_ ani), fraţii Todoruţ An­drea şi GabrieL (18 respectiv 19 ani), Todea Daniel şi Gavrilă (19

torii sînt acum TÂ şi'CV. Tot cu o-baterie pe post de trofeu se în­torc- şi cei doi şi din comuna Ji- chiş. Tot aceeaşi echipă aduce în Salina lui Ali-baba şi fier bfe-şi 23 de ani), Szekely; Adorian

Marius (22 ani) şi Tarta Ovidiu ton de la SC Samus SÂ Dej. Ur-(14). însă pentru că era o concu- mătoarea acţiune li este încre-renţă prea mare pe posturi s-au* .dinţată lui SF şi TO: cei doi se

vea la 36 ani 3 copil.- Cu gînduV’ hotărît şâ ,4ucrezeVcu schimbul.: !întorc cu ceas sustras dintr-o lo»la r.pducaţia ce; trebuia «ă le-o ; : Gheaţa o va sparge lajncepu- icuihţă. Următorii, SF şi TA dau

celeiaşi femei, uşurînd-o de dat<. aceasta de obiecte de îmbrăcă­minte, şi încălţăminte. Oc-hii vi­gilenţi ai cuplului SF-TG se vor opri asupra:., urechilor unor ie­puri ce vor şl dispărea rapid din coteţul proprietarului. După o masă bună merge însă ,şi o ţi­gară bună. Procurate cu prom­ptitudine de SF dintr-un non-r

Revnic-Cornel se prezintă la dea, l-a prins - primăvara lui i tul lunii martie CV-şi SF. ..De-: ,iama In găinile unui gospodar, stop .din localitate, acestea .aupoarta iermei cu acte in Tegula, .1994. Recidivist,.Drept pentru ca- pozitul.Pcco Dej este-forţatTşi ICa supliment ii1 mai. iau şi ceva alcătuit deliciul băieţilor.- Asta, îc in i-C« re i'i w » « Poţ-c’- .. re efectua o condamnare la lo- : cei doi:„împrumută" 6,butelii’ d e . idin bunurile ce le avea omul pe ţba-şt II senimbat tirmă. domnu- . cui de mUncă din iSalina Ocna - aragaz. Tot" în martie; primeşte;: ilîngă casă.5}* , ^ Je?;re3. Dej. La un moment dat , i :„botezul" şi T.A., care împreună, j Sătul de munca'în echipă, . SFam unitate însă,., doi cardieni- s-a acrit şi lui de atîta sajre. Dar ;. cu C.V. fură d^ntr-un saivan plă-n .iese lntr-o noapte singur âupă

pentru că-i treceau ideile prin ci de, internit,,O. lună .maiitlr- ; îpradă. Un mic privatizat vă cort- cap ca vagoneţii prin mină, s-a , ziu, echipa SF şi CV face o nouă .stata dimineaţa absenţa din ciiîoşc

victimă. O sobă de teracotă; din - - -- - - - - -- Cuzdrioara intră pe : inventarul

: băieţilor. Tot în această lună şi tot In Cuzdrioara, tractorul unui ■cetăţean rămîne fără baterie. Au-

uniţaţe însă,..’ doi. gardieni publici:,. Florin '.Fwrea-,şl • Daniel ' Stan şe aflau ia post. Din cei 1 zece 'porci... de pe hîrtie, lâ ; nu­mărat ieşeau de fiecare dată un­sprezece. Rcvnic . a Încercat să ; o scalde, .dar up liicru e sigur: j de ; fătat, ,nu. a fătat nici oscroa- '. fă pe'drum. Sau dacă ar fi fost .. aţa, ar trebui menţion.itjn „Car- < tea Recordurilor", pentrii că por- *• cui Iri plus avca 95 de kilograme, jf O vaţlbaru'/le'266.0Q0 dq tei, .pen-, , tru c;ir£ .''Revnic Cornel -, va da’ socoteală.' “

Păcat de toată munca domnu- ‘ lui George Copos. Data viitoare, Insă, să aleagă mal bine! . ;

- .. f Cristian BARA

pus pe treabă. în scurt; timp şi-a format o echipă de recruţi pe care să-l iniţieze în tainele me­seriei. Teribila bandă şl-a înce­put activitatea In formula: Ciu-

a dulciurilor şi ţigărilor. Tot SF va jfura, o lună mai tîrziu, şi tot singur, 290.000 lei de la o fe­meie. Peste puţin timp, împreu­nă cu. TO, îi mai fac o vizită a-

REVOLUŢIONARII DE TURDA .■ Âfîăni din curse demner dc* toată. încrederea câ -xiita'*. * Adică n-4u,* fost. mai bine zi.s revolutio- dl, Popescu M anan’ (Asociaţia >£2 Decembrie" nari. -

” ',alor a crescut la 125. Asta, pe de o parte. Pe de un Iax„ cu rairTloasa listă a, celor privilegiaţi altă parte „fabrica" domnului Popescu produce S311 „săpăm" noi în continuare să scoatem la revoluţionari care, vorba lui Iancu „nici nu e- iveală murdăria? (Fax; 11 2828).

în timp ce vînzătorul npn-stepu- lui îşi dormea noaptoa f/>mnul... zilnic,

Revin la rampă CV şi'T/Â prin- tr-un'furt de plăbi de% i'nterniţ. SF îşi ’ dovedeşte formă ! bună In care se afla aducînd cu dl acasă 4 saci cu sare „găsiţi1" într-un vagon ,1a. Ocna Dej.

Şi acum ţineţi-vă bine, urmea­ză cuJmea furturilor: fraţii To­

doruţ îl fură în prima fază tă­

ticului tractorul, după care por­

nesc. cu el In livadă* ds* unde...

fură 8 saci cu mere.

In total 17 infracţiuni, 7 in­

fractori şi un prejudiciu de a-

proximativ 3.000.000 de lei,

Miliai UOSSU

r A D E V A R U l T8 « i ® C S l B J lHiwrw~.'l~-t iriwwwirri—

ARTA-CULTURA M

Calendarul spiritualităţii româneşti

PÎIHEÂ SFlNTÂ A OBiCElURiLOR NOASTRE

De‘ la Crăciunul Nou (stabilit după calen­darul nostru în preajma solstiţiului de iarnă) ptaă la Bătrînul Crăciun (după vechiul calen­dar) care ar cădea la mijlocul lui januarie," ori în- cele 12 zile luminate, de la Crăciun la Bobotează, satele străvechiului ‘ habitat carpa­tin- răsunau de colindele propiţiero care anun­ţau crugul noului an, reluarea cMului agrar, urarea de bunăstare ţi fertilitate Aceste co­linde le-ara putea numi cu adevărat sinteze ale credinţei,: ale obiceiurilor, ale spiritualităţii ro­mâneşti/1 fiind în acelaşi timp incitatori- ale u- nor cutume ce .narează despre modul de viaţă, despre muncă în aşezările cuprinse db braţele munţilor, scăldate. de apele- rîurilor, vegheate de valurile Dunării şi ale mării. Colinda Stră­bună, . unitară în variantele ei locale, reprezin­tă, .altfel spus, oglinda sufletului^ nostru, ma­tricea genuină a - tradiţiilor noastre. Colindele sfinte-;;.'irare aduc mereu în actualitate memo­ria sorginte! creştinismului se împletesc însă cu acele sacre cîntece ce au la origine belagl- ncie şi epodeuriie dacice, adevărate legi nes­cris? ale pămîntuiui, ale practicilor agropasto- rafe- transmise din generaţie in generaţie. Pîi- nea şfîntă din grîul sfînt, ca rod ai muncii, şi âl. trudei zilnice, este de aceea leit-motivul mul­tor colinde, dar şi element sacru, cu semn-- nifteaţii Ysdînci în obiceiurile noastre. In arta populară, în casele şi practicile tradiţionale. Sfatul plantelor, din colinda' emoţionantă cu­leasă în; Munţii Apuseni şi publicată de rîv- nicii ; cercetători Frâricu ş! Când rea, la 1633, este relevant-' în acest sens: „Ian răsari-mi soare, Naihte-mi; răsare, Napoi de-mi trăsari, Napoi /nai napoi, De la coastă casă, Pe dalba de ma­să, Covor de mătasă: /.Deasupra pe masă. Sînt trei flori d-alese / Ele se pildesc, Şi. se sfătu­iesc: Care sînt ■ mai bune / Mai frumoase-n Uimo? t Floarea griului / Din graiu-ml grăia / P.a eu sum jnai bună / De voi amîndouă / .

-.Că fără de mine,, Nici , popa nu. ţine, Nici o liturghie, Nici o botezie, Nici o feţlanie. / Mi-, ros" busuioc, Din graiu-mi grăia / Ba eu sînt trial bună. De voi amîndouă / dă- farS" de mine f Mu şe poate face, Nici o cununie. Nici...o bo- tazie. / 'Nici o creţtinie. / Loaza vinului-, Din grai; le grăia: Ba eu sîn't mai bună / De voi amîndouă, Că fără. de mine, Nici popa nu ţine, Nici o i liturghie j .Nici o bucurie, Nici -.o ve- • seîie,. Ea sînt. mai aleasă / A voastră creasă / Şi pre. mini mă poartă /! Prin dalbe pahară / Ibaite cetăţi / De mă guâlă toţi / Cei mici şt cel- mari / Domni de cel mai mari ./ Dumne­zeu vedea / Şi din grai grăia t Ce voi vă pil- diţi ( Şi vă dojeniţi? /.C â voi bine ştiţi / ©a-- una să fiţi. Şi vă veseliţi ? Voi trei -flori alese / Cele maj frumoase'1. '

Sfatul ■ florilor din sublima colindă a mun­ţilor reprezintă, alegoric, acea trinitate care domină întreaga viaţă tradiţională n habitatu­lui românesc: munca statornică, cultivarea pă- roînlului şi bucuria rodului, ' simbolizată de floarea griului; btisuiocului — floarea sfînţă (după cum sacru îi este numele clasic ..basili- eum“, floarea bisericii) a credinţei, a obiceiu­rilor de familie, a practicilor terapeutice şi- profilactice care simbolizează întreaga viaţă spirituală şi floarea viei, siîKbolizînd ocupaţia străveche şi ritul de transfigurare. In substanţei divină. . ’ r . -

Dar riturile şi obiceiurile, colindele şi ’ le­gendele, ornamentica populară şi ^semiotice semnelor nu reflectă oare dominaţia griului, a pîlnll de toate -allele. şt a plinii rituale ,asu-N

Casă ţărănească din MujmiI in aer liber'de Ia ItoiJ.

pra vieţii aşezărilor româneşti cu străvechi şl statornice îndeletniciri agrâre? ; De - - aceea; nu este sărbătoare calendaristică, nu este obicei, sau r i t . în care plinea sau colacul sâ rin aibă o semnificaţie apartei: ■' Ajunul Crăciunului era întîmpinat cu stră­

chini pline de lipii cu nucă şi miere, aluaturi nedospite şi coapte în testuri sau la gura' cup­torului. Dâr, în noaptea de Crăciun, colindă­torii, cetele de feciori erau îfitîmpinaţi şl „o- tneniţt11, cinstiţi'cu colac mare, din aluat dos­pit, copt în cuptorul caselor, pregătit sărbăto­reşte şi împodobit cu plante simbolice, magice (busuioc, iederă, salcie, tei, spice de grîu) pen­tru a spori, prin relaţie simpatetică virtuţile, sacre ale cuptorului, „miez de căldură şl de lumină îa locuinţă”, .şi ale plinii sau ale - cola­cilor rituali. Meşteşugit, împletit' in formă de cunună, analog , cu cununa de Spice de la se­ceriş,: constituia „nu numai răsplata colindei fe­ciorilor, ci, în aceiaşi timp, un: rit de Xertilita- te şi prosperitate împlinit de îiecard familie, de fiecare casă, , pentru bunăstarea întregii colec­tivităţi. Festinul comun al feciorilor cu colacii primiţi în dar,; însemna In ; acelaşi timp un rit legat de cultul morţilor, a strămoşilor, cons­tituia invocarea protecţiei, divine. pentru între­gul an agrar care urma. Rolul junilor colin­dători şi semnificaţia colacului nu se desprind oare atît de elocvent din colinda Ţării Oltului? „Junii juni colindători... / Veniţi In casă, jur de masă .7 Şi-mi cîntaţl - şl colindaţi / Mai fru­mos : voi dărui-ra / G-Uri colac de grîu eiirat,/ Pe colac veadra .de- vin- f Cum îi Legea; lui Crăciun*1. ; y- •

Copiilor colindători li se dănHau eoîăeeî. co­lindei sau pltărău, colăcei împletit din cîie do­uă suluri de aluat, răsucite în formă de cu ­nună’; concura covrigeii împletiţi-tn formă de opt sau pupezele avimorfe. ,Şî obişnuiau satele ca, in fiecare casă, la grindă să se păstreze un ’ astfel de colăcei pînă în vară, cînd puteau dă­rui copilului: care-1 va iriînca, puterea de a cu­noaşte tainele naturii şi- glasul păsărilor — după vechi credinţe izvorîte din simbioza om- natură. în Bucovina, creciunul covrig păstrai pînă în primăvară constituia componenta Im­portantă în riturile legate de arat /,i în cele de profilaxia magică a animalelor. IVfarîa BOCŞE

A n i v e r s ă r iVineri, 13 ianuarie 1995, ora 14, în Piaţa Avram lancu,

în faţa Teatrului Naţional, „Cercul Militar" din Cluj-Na- poca, în colaborare .cu Inspectoratul Jud&fean d s Cul­tura, Inspectoratul Judeţean de învaţămînt şi Teatrul M o­

ţional, vpr depune coroane de flori la tfaiuilo poeţilor Mihai Eminescu şi Lucian Blaga cu ocazia- comemorărti niapterii celor doi mari poeţi ai nsamului românesc. Va avea loc, pe fonduŞ depunerii de jerbe la sialuilc poefi- lor, un moment muzical-literar. .

■Ol’iî I tA R O M A N A CLUJ-NĂPOCA: 75 A N I-

: ’ ; : începuturile ®Sînt publicate apeluri şi pro­

teste ale intelectualilor-din Cluj. Ziarul local „Voinţa11 publică un apel eu 23 de semnatari, prin­tre care Alexandru Borza,- O- nisifor Ghibu, Ioan -Lupaş, Iu- liu 'Ilaţleganu,' Sextil Puşcariu, Emil ;Haţeganil. Societatea Stu­denţilor în medicină şi Asocia­ţia Asistenţilor şl Practicanţilor Facultăţii de Medicină în pro­testul, lor subliniază: „Pentru a preîntîmpina orice încordare îndrăznim să vă atragem aten­ţia asupra spiritului stUHenţi- mîl,- care e categoric potrivnică tendinţelor Ha a desfiinţa Ope- ra Naţională din Cluj“. Şl tot împotriva atacurilor şl a ten­dinţei de desfiinţare a Operei clujene' Ion Agârblceanu scrie la 9 decembrie 1920, în ziarul pe care-1 conduce, articolul „Q- pera şl Teatrul Naţional din Cluj“: „Ce s-ar fl ales de toate aşezămintele noastre culturale dacă, de la înfiinţarea lor, s-ar

• f i ' pornit împotriva lor, chiar din partea noastră o critică ds purâ negaţia?. . . . La un an de îa Unire ara avut nemărginita bucurie de a putea; să vedem în Ardeal tun Teatru Naţional şl o Operă Naţională. S-ar putea sâ; nu le apreciem după Întreaga lor valoare? Niciodată!*. După

u n an, la 29. iulie 1921, ziarul bucureştean „Uampa11 • dezvăluia cauzele intenţiei de desfiinţare a Operei Naţionale din Cluj, e- numerîndu-Ie: „1. Tentative po­litice. 2. Insuficienţa bugetară 3. Certurile. Interne, \bine a li­mentate din afară... Mulţumi­tă însă neobositei activităţi a membrilor Operei Homâne din Cluj; mulţumită intervenţiei domnului Tiheriu Bredioeanu, mulţumită membrilor ei de a no - lipsi Ardealul de una clin c-eie mal importante instituţii naţio- ; nale şî culturale, mulţumită

străduinţelor efcctiv'e ale d m- nului Constantin Pavel, încerca-'- riie făcute pentru desfiinţare au eşuat". .

Ministerul Cultelor şl Artelor elaborează' decretul nr.’ 35!B din23 iulie 1921, pentru ory-'ioiza- rea şi administrarea Operei 'Ro­mâne din Cluj şi Bucureşti, de-' cret apărut în ' Monitorul Ofi-

f-clal- nr. 106-din 14 augusl 1"12I. Spicuim din articol: „Art. 1. Se înfiinţează Opera -nomână ' din Bucureşti, instituţie pentru cul­tivarea artei lirice,- menită - să

! servească de şcoală; pentru for-; marea gustului public; Art, > 2- Opera Română din Cluj se- re­cunoaşte ca ! instituţie de -stat, depinde de Ministerul Cultelor: şl Artelor; Art. 4, Operele ■ wV. mâne sînt datoare ; a • reprezenta numai în limba română capodo­perele muzici! dramatice, îri' mo*1- demn de o instituţie ' de' stat; Art. 5.: Operele.; române sînt da-' toafe a încuraja arta lirică ro­mână prin înfiinţarea de premii pentru .cele mal; bune partituri de operă sau librete scrise de autori românii

In anul următor, 1922, - sub'; patronajul' Comitetului Operei

Române din Cluj apare „Curie-, rur. operei1*/condus de ten Darî ,,6 nevoie real simţită şi care/se impune, 7 imperios. /. Scoaterea,' acestei reviste' este im ape! de strîngcrea rîndurii&r către toţi ce are neamul nostru mai bun şi mai cult pe acest tărim neîn­grijit încâ de ajuns®. . r ‘

în timpul celor 75 de ani de existenţă Opera a rămas şl w :;- rămîne pentru totdeauna fnanl- ■ festiirea exterioară, adică un mijloc şi nu un sco?), a unei .ex> r perienţe intr-rioare uuveinată’ de frumuseţe.-

i ' . > A«S*J-siin r î»E îllU

Marginalii ia ©'expoziţia

. r rMUZEUL JM P m u r .

„Zîleîe emînesdene®*

In peaitenciaral GherlaClitar dacă se află ’ dincolo de

tiralit, deţinuţii Penitenciarului Gherla îndrăgesa mult literatu­ra. Biblioteca unităţii este frea- ventată zilnic de un număr ma­te <3e cititori, care au un apetit deosebit de lectură. O dovedeş­te numărul crescînd al celor care au pasiune pentru litera­tura beletristică.

De mare succes se bucurâ lu­crările clasicilor literaturii. ro­mâne.- tn aceste zile premergă­toare sărbătoriri) zilei da naş­

tere a celui mai mare poet ro­

mân, Mihai Emînescu, deţinuţii

dedică o parte a activităţii da club acestui important eveni­

ment în viaţa poporului nostiu

Astfel, un grup de autori „au­

tohtoni* au scris revista Intitu­

lată „Omagiu eminescian11,- care pe lingă cele mal cunoscute croa­ţi! ale luceafărului poeziei ro­mâneşti, publică în; paginile sa­le note, critice şi foarte multe ilustraţii. Este un număr reuşit al revistei penitenciarului, care se bucură de mare - popularita­te în rîndul locatarilor închiso­rii gherlene.,

Tot In cursul acestei săptâ- mînî, în clubul unităţii, iubito­

rii de poezie $e vor Intîjnî cu un grup de poeţi clujeni, în timp

ce cenaclul literar al deţinuţi­

lor Jşl va dedica şedinţa de la sflrsitliî săptăiTiînil c memoriei,

marelui nostru , poet, , cei, , mai

talentaţi recitatori etaîlridu-şi

talentul prin prezentarea unor

poezii cunoscute/ .

tfttă câ iubirea de frumos ara

mulţi prieteni şl dincolo de gra­

tiile penitenciarelor. Mal ales,

cînd este vorba da omagiul a-

dus Iul Mihai Emineişu.

S/MiELV Csata

Astfel a fost supratiumită; panorama concentra­tă a artei şi mijloacelor artistlcc c\in Europa da Est a secolului . XX, proicetul multidiscipîinar care a „înghiţit** nu mâi puţin de 700 de lucrări aparţinînd unui număr de 200 de artişti. A căror enumerare, în pliantul expoziţiei, -începe ' cu

•BB-ANCUŞI; v ; ' ' •Chiar dacă evenimentul expoziţiunal care . a

polarizaţi spre finele anului trecut, interesul - ar­tiştilor din întreaga. Europă Va consumat — este vorba , despre expoziţia • „Europa.; Europa. Secolul avangardismului în Europa Centrală; şl de Est11,; găzduită timp de aproape 6 luni de ' celebra Kunst-und' Aussiellungshalle din Bonn — eco­urile acestuia nu S-au stins, ci Invită la discuţii pe tema „avangardei** artistice reprezentate de secolul XX , a necesităţii rescrierii istoriei artei secolului nostru şi din perspectivă est-europea- nă. Aceasta, i mai ales că1 Eliropa de- Est îşi re­vendică artiştii, chiar dacă - num el a multora a fost asociat ; Occidentului, pentru simplul' 'fapt de a fi trăit şi creat în acea parte a Europei: ICan- dinslcy — descoperitorul artei abstracte, Vasarely— maestrul op-art-ulul, Bruncuşi — sculptorul siluetelor zvelte, dar şî Ghristo, artistul care a „împachetat" Reichstagul sau Maro Ghagall — francezul care, o bună parte din viaţă, a pictat scene din viaţa cotidiană a oraşului ruseso na­tal Vitebslî — cu toţii est-europeni prin - naştere.

Scopul organizării expoziţiei: sfi demonstreze cit de impresionantă a fost influenţa artlşUlo? din estul Europei în formularea' orlterlllo? val»*

rice ale culturii secolului XX. Espo/iţia, căreia ' •'ii. acordăm atenţie din mai multe puncte de ve­dere, dar mai ates pentru câ. la loc de onoare,

■«-au aflaf lucrările a doi artişti piastici români ■— Constantin-BrâncUşi ş i . Ana Lupaş (eonciU- dina noastră) — a. constituiC în. viziunea, cjira-

i torllor acesteia, istoricul de artă polonez Ryszard, Stanislaw.ski şi Christoph Brockhaus (directorul Muzeului „Wîlheira Lehmbruck.1* din Duisburg)

' proba concretă în aprecierea unui adevăr Isto­ric de necontestat-, „Divizarea, in plan artistic ~s-

-continentului, după. Căita, timp de ,‘j0 de ani a fost pur arbitrară- Noi am ' dorit să arătam , c ă - dinspre partea noastră de continent au venk ,ar-: tişll de mare valoare'* ~ menţionează Stanis- lawski intr-Un intervia acordat recent, . publica­ţiei ’ „Bonner Generai,'— T^nzelgert - ' . .■■; , .

întrebat dacă, prin ^aceristă.^ expo/.iţie,, organl';. ; zatorii au intenţionat să pcopUiiâi o paslbilâ ce*r„ criere a istoriei arteii ’ spcptului' XX, acelaşi SU-:- iilslavvskj a răspuns: ’,,bacă deschidem un album , de artă contemporană, la capitolul Artă euro­peană, descoperim cu stupoare că. în Europa, s- ar fl pictat num ăr pînă la .graniţa marcată , da , riul Elba. Geea cs nu; este adevărat, Mulţi artişti avangardişti din est; erau necunoscuţi in vest» tocmai datorită acestei. graniţe. . . . Nu am se­lectat artiştii după ţara da origine, ci exclusiv după criterii artistice, de valoare. A devenit lim­pede, chiar pa parcursul acestei expoziţii, cît da» puţin s3 cunoso, reciproo, ţările est*europcneH. flîJcîiaeîa BOCI? traducerea ţî adaptarea».

A S 3 E V A R U L€3© CSBblib

OMUL ŞI SOCIETATEA 6

germani la Gherla

Redescoperirea V . relevarea unor elemente de interes ma­terial şi spiritual, deschiderea a tot mai multor inimi cu che­ia prieteniei, realizarea unor schimburi de idei şi diferite fapte pe teme profesionale, sînt deja permanenţe ale întîlniri- lor dintre cetăţeni ai localită­ţilor' din ţară şi diferite gru­puri din alte ţări, pe baza u- nor- relaţii de colaborare re­ciproce. Mai buria curioaştere dintre oameni, a problematicii locale, nu face decît să întă­rească sentimentul apartenenţei tuturor la un secol -ce îi soli­cită pe toţi deopotrivă, în so-. luţionarea. unor imperative de interes, atît local, cit şi mon­dial. .

Conform acestor imperative, s-au statornicit în ultimii trei

ani ş i , relaţiile de strînsă cola­borare dintre edilii gherleni şi re­prezentanţii Crucii Roşii din ora­şul .german Eorcheim. o prie­

tenie care a dat roade bogate în ultima perioadă. Afiindu-se şi/ la începutul acestui an in : mica urbe de : pe Someş, oas­peţii germani şi-au exprimat încă o dată încrederea. în dez­voltarea acestor relaţii recipro­ce. Ce este mai important, â- ceste vizite lasă „urme“ vizi­bile în oraşul Gherla. Să lu­ăm numai .realizările din ul­timii trei ani: renovarea şi do­tarea Căminului de preşcolari din centrul oraşului, deschide­rea cantinei de ajutor social' de pe strada Română şl moder­nizarea grupurilor sociale de la Căminul de pensionari. Aceste acte. umanitare vorbesc de la sine de ajutorul real al repre-,

tentanţilor de la Deutsches Ro- tes Kreuze din oraşul german Forcheim localitate cunoscută deja de- cetăţenii gherleni prin faptele de caritate ale , celor

} care au vizitat de mai multe ori orăşelul de pe valea So­meşului Mic. Este-un. gest

mult apreciat de localnici, . .

Noua. întîlnire a delegaţiei oraşului din Germania cu gos­podarii oraşului Gherla se în­scrie pe. linia bunelor relaţii j

stabilite între cele două loca-, I lităţi. Convorbirile purtate si­la începutul acestui an spo­resc. schimburile de idei, de opinii şi experienţă, sporesc e- ficienţa colaborării permanente. Este ceea be îşi. propun cele două delegaţii în activitatea lor

de perspectivă, intîlniri de a- cest fel urnind să mai fw rea-, lizate în cursul acestui an.

SZEKELY Csaba

Familiile cu mai mulţi copiiIn intervenţiile anterioare am

■ vorbit .despre necazurile fami­liilor fără . copii şi ale celor care au un singur copil. De această, dată pledăm pentru familiile cu mai mulţi copii, subliniind bucu­riile părinţilor şi ale copiilor ce cresc în familii numeroase. Şi nu se poate să nu ne amintim că în .aceste familii, copiii sînt mai buni, mai umani şi mai înţelegători. începem cu un scurt istoric al problemei, subli­niind faptul că familia cu mul­ţi copii reprezintă una dintre tradiţiile statornice ale neamu­lui românesc. Dacă am aminti numai lucrările lui Simion Flo- rea Marian Nunta la români şi Naşterea, la români, scrise ; 'cu mintea şi cu inima, în urmă cu mai, bine de un secol, am înţe­lege cît de sfintă a fost familia la români. Grija de căpătii a

; fiecărei familii nou întemeiate era de a aduce copii pe lume şi de a face din ei oameni de seamă. Femeia era preocupată de naşterea fiilor şi fiicelor, iar atunci cînd copiii nu veneau în­că in anul al doilea dCipă căsăto­rie, era; înspăimîntată de gindul de a rămîne stearpă. Sacrificiile ei pentru a deveni mamă -• erau fără limite. Iar atunci, cîncî co­piii soseau, bucuri^ întregii fa­milii — lărgite cu bunicii .si chiar!

străbunicii — era nemărginită, iar planurile pentru' Viitor prin­deau repede contur. .Poate fără să conştientizeze, părinţii intu­iau că: ei intră în :eternitate prin urmaşii lor. La naştere, - părin­ţii şi'’neamurile se veseleau, îşi făceau planuri': pentru copiii lor.

; Se gîrideati să-i . ajute: să, reali­zeze ceea: ce ci înşişi nu air pu­tut realiza. Familiile cele măi dotate,’ harnice şi înstărite de la sate se gîndeau, in cazul că aveau ;4—5 --copiii,■"‘să-i’ ' dirijeze astfel: 1—2 . pentru .meşteşugari - sau inteleptuali Ia oraş, 1—2, în­văţători sau preoţi, la ţ a r ă —“ dacă se: poate cit mai aproape: de vatra strămoşească, -iar unul - să • rămînă în gospodăria părin­tească, sprijin pentru părinţi si continuator al tradiţiilor, fără-.-

neşti' străbune. Cei ce cunoşteau meşteşuguri, le transmiteau cu sfinţenie urmaşilor.

Ca unul care am crescut într-o. familie cu şase . copii,; din care cinci băieţi, înţeleg şi nu: pot. să uit zbenguiala veselă şi hîr- joneala din curtea părintească- şi poiana de lingă casă. Dar nici faptul că ne culcam în acelaşi pat cîte 2—3 şi ne încălzeam unul de la altul, povesteam şi făceam planuri - împreună. De-, sigur, apărea şi, rîsu-plînsu cînd cei mgi mari controlau temele la matematică şi compunerile,

vizînd eventuale greşeli grama­

ticale . . . Dar toate erau făcute cu dragoste frăţească. . , şi tata s-a stins liniştit şi ne-a lăsat u- niţi.

Trebuie să trăim în realitatea prezentului şi să ne întrebăm acum, cum e mai bine să pro­cedeze tinerii căsătoriţi? Studii

• sociologice efectuate- pe mii de cazuri au arătat că 60—70 la sută din cei -investigaţi preferă doi- sau trei copii, aceasta fiind familia ideală. Şi tot studii ştiin­ţifice, au arătat că.sănătatea u- nei populaţii şi întinerirea ei este asigurată de familiile *cu trei copii. Nu încurajăm ca fa­miliile să: aibă peste patru co-

Pii-Nu sîntem exclusivişti: pe

scoarţa sfintului Pămînt este loc .pentru tot felul de familii: cla­sice sau de tip mai nou,fără co­pii, cu unul sau mai mulţi. Fie­care este liberul, său arbitru dat

. de Dumnezeu, şi statuat de le­gile pămînteşti. 1 Cei care dorim

şi putem, ’ le arătăm doar calea

cea considerată bună: şi fiecăruia

să i se acorde una, şi.încă una,-

şi încă una.şansă!; , ; ,

Florea MA1UN

i l l i l I f l l o■ ■ ■ Îmi

• ■ ‘ Troiţă în . Mănăştur întru alinarea amărăciunii acelo'ra-care şi-au pierdut casele şi grădinile prin construirea blocurilor de locuinţe. Autorul generoasei iniţiative este domnul Viorel Potra, căruia i s-au'alăturat — cu contribuţii — alţi „inimoşi": Nicolae Birişan, Ioan David,: Ioan Albu, Găvrilă Pop, precum şi domnul Virgil Ardelean (comandantul Poliţiei municipiului Cluj-Napoca).- La slujba de sfinţire a . troiţei, săvîrşită duminică, 8 ianuarie1995, de către preot paroh protopop iconom stavrofor îvlatei Po- povici şi preot, Vasile Roman, cantorii Stclian. Tofană şi Vasile Bărbieru, au fost prezenţi „mănăşţureni get-beget", dar nu numai. Un cuvînt de mulţumire .se cuvine tuturor şl, nu în ultimul rînd . celui care a realizat troiţa: artistul Gheorghe Căenaru.

' - ' I. PETCU

Promisiuni ale Guvernului pentru 1995

ac asigu rări pentru risc prolcsional

Între priorităţile programului de guvernare pen­tru anul .1995 se înscrie sistemul dş asigurări pen­tru risc profesional care prevede: sprijinirea dez­voltării întreprinderilor'mici şi mijlocii; suma alo­cată pentru creditare în acest scop va avea posi­bilitatea înfiinţării a circa 5.000 întreprinderi mici şir mijlocii ceea ce "va favorza ocuparea a 50,000 şomeri d in ; rîndul absolvenţilor de şcoli profesio­nale, licee şi învăţămînt superior sau al persoane­lor disponibilizate în cadrul procesului de' restruc­turare economică • crearea de noi locUri de mun­că în sectoarele cu activitate economică profita­bilă;’ adaptarea forţei de muncă la procesul de: restructurare industrială # îmbunătăţirea siste­mului ds orientare profesională, de formare şi perfecţionare a forţei de muncă « perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi legislativ (crearea Agenţiei Naţionale de Ocupare, gestiona­rea fondului de şomaj în formă tripartită, limita­rea efectelor de pe „piaţa neagră" a forţei de muncă 0 stimularea cererii de forţă'de m"unră prin iniţierea unor măsuri fiscal? care să conducă

la creşterea gradului de absorbţie a forţei dc mun­că ©continuarea cooperării externe, acţiune care a demarat, în'vederea lărg irii, pieţei fdrţeî de muneă“, sînt avute în vedere reactivarea conven-- ţiiîor cu Germania şi încheierea unor comcţii cu Israelul, şi Libanul « în domeniul asigurărilor. sociale şi al pensiilor, atenţia se va concentra asupra implementării şi aplicării corecte "a noii legislaţii # în domeniul asistenţei sociale vor fi promovate proiecte de legi privind statutul orga­nizaţiilor şi asociaţiilor particulare române care desfăşoară activităţi de asistenţă socială, precum şi asistenţa şocială a vîrstnicilor aflaţi în insti­tuţiile, de ocrotire • ' pentru .stimularea investiţii­lor agenţilor' economici, în- vederea îmbunătăţirii , condiţiilor de muncă se va reglementa, sistemul de asigurări1 pentru, risc profesional cu cote de participare diferenţiate, în Vineţie de nivelul do securitate a muncii « vor fi reglementate încheie­rea, -modificarea, executarea, suspendarea ş i ' în­cetarea contractului individual de muncă potrivit cerinţelor economiei de piaţă, precum şi răspun­derea juridică pentru în că! ca rea prevederilor le­gale, şi a negocierilor colective. în timpul îndepli­nirii obligaţiilor de serviciu Q în..vederea spriji­nirii şi încurajării pţogramului de lucru; flexibile sau fracţionate, care -vor veni în ajutorul fami­liilor cu mai m ulţi, copii şi ale familiilor mono-

- parentale,• se vor. elabora normele metodologice în cadrul proiectului finanţat de banca Mondială.

, -Din..partea Direcţiei de coor­donare a activităţii economice şi control comercial a Consiliului judeţean Cluj, domnul Ioan Tri-, fu, director adjunct, ne face ur­mătoarea precizare:

„Urmare analizei care a avut loc în Delegaţia permanentă; a ; Consiliului judeţean Cluj şl a discuţiilor ulterioare ? ale condu-

Aprovizionarea cu lemne de foc a populaţiei şMn$îitu}iilor

cerii acestei , instituţii cu : facto­rii de răspundere din unităţile, implicate în problema aprovizio­nării populaţiei şi a instituţiilor publice cu lemn de foc, Socie­tatea comercială „TRANSILVA"

SA Cluj (cu sediul în ' strada Horea nr. 7) aduce la cunoştin-

- ţă că poafe- satisface toate ne­voile populaţiei, a şcolilor şi dis­

pensarelor cu lemn; de foc din ■

. depozitele societăţii, la preţul de

1§.900. lei — plus TVA — pen­

tru agenţi economici-şi 19.100 ici

pentru persoane fizice. -

PROTECŢIA SOCIALA A PERSOANELOR CU

HANDICAP

O altă categorie de persoane pentru care 'protecţia socială specială este o condiţie primor­dială a existenţei (a vieţuirii) este cea a handicapaţilor. Şi aici s-a intervenit şl prin reglemen­tări legale s-a dat o anumită soluţie problemelor. Prin legea nr. 53/1992, după ce se stabileş­te ce persoane intră în această categorie (şi e bine să se înţe­leagă exact sensul legii, pentru a nu se face confuzia, care din păcate are loc, între persoane handicapate şi persoane in inca­pacitate de muncă pentru Inva­liditate), legea stabileşte drep­turile de care se bucură aceş­tia, măsurile ce trebuiesc luate In transpunerea lor în practică, avînd ca scop „prevenirea, ate­nuarea, înlăturarea consecinţe­lor profesionale economice şi so­ciale ale handicapului şl egali­zarea şanselor**. In plus, prin Legea nr. 57/1992 s-a reglemen­tat regimul Încadrării in muncă a' persoanelor handicapate, le­giuitorul stabilind c& aceasta, se poate face de efitre persoane ju­ridice ţi fizice care angajează personal • salariat, angajarea fâ~

cîndu-se potrivit; cu capacitatea ele bogăţiafizică şi intelectuală a handica- la rîndul ei,paţilor,1 'sau prin realizarea şi cil • prestate,

crearea de locuri de muncă pro- se, constatătejate, special organizate asigu- .laţiei, dupărîndu-se înlesnirile şi adaptările juridice cucorespunzătoare. Integrarea so- salariaţi au

socială, iar aceasta, de rezultatele mun-:

,*■' In al doilea ‘rînd, că prevederile legis- _ care „persoanele un număr peste 250 obligaţia de a an-

PROTECŢIA SOCIALA-INTRE NECESITATE Şl REALITATE

cio-profesionalâ a. persoanelor cu handicap, prin încadrarea în muncă şi realizarea de : venituri de către acestea, se face în con­formitate cu legislaţia generală a muncii cu celelalte reglemen­tări legale în vigoare, precum şi cu respectarea prevederilor legislaţiei speciale pe care am menţionat-o.

Ce se constată In aplicarea, practică a acestor prevederi? Si­gur că problema drepturilor ma­teriale ale acestor persoane su­feră,' ca de altfel toate dreptu­rile materiale, din lipsă de ba­ni. Am spus-o şl o repetăm: pro­tecţia socială este strict legată

gaja un procent de cel pu'.m trei la sută persoane handica­pate", şi 'în caz de refuz, su­mele aferente .numărului de per­soane neîncadrate, la nivelul sa­lariului minim brut pe ţară, lu-

. nar,: se vor vira la fondul de risc şi accident nu se prea apli­

că; se refuză angajarea acestor persoane şl se preferă plata su­melor corespunzătoare salariului, la fondul de risc şl accident, aşa cum prevede legea. Se constată deci o crasă-neînţelegere a fap­tului că primordial, pentru han­dicapaţi, este angajarea In muncă pentru o v iaţă. organizată în­tr-un colectiv de muncă, .pentru

a se suporta handicapul mai uşor, şi -numai îri subsidiar an­gajarea urmăreşte ca, prin; p o ­starea muncii, aceste persoane- să aibă un venit!'

In domeniul handicapului, mai. mult decît în altele (unde, de. regulă, copiii beneficiază doar de alocaţia , do stat), legislaţie are multe prevederi de protec-, ţie socială specială pentru co­piii . handicapaţi. Astfel. Legea nr, 53/1992 prevede, între alteie, că pregătirea: profesională a cor piilor handicapaţi se realizează prin accesul liber şl egal la. ori­ce instituţie de învăţămînt obiş­nuit, curs de zi, seral sau fără frecvenţă, în raport cu restan­tul funcţional şi potenţialul recu­perator, cu respectarea prevede­rilor legislaţiei învăţămîntulul, sau prin*pregătirea la domiciliu a copilului handicapat netrans­portabil, pe durata invăţămîn- tului obligatoriu; încadrarea în­tr-o activitate salarizată a per­soanelor handicapate calificate prin învăţămîntul obişnuit sau special," în locuri de muncă acce­sibile şl cît mai aproape de do­miciliul lor.

.prof. unlv. dr. Dumitru V.

nuoiu

LEGEA 10/1982 ESTE ÎNCA TN VIGOARE!

Reamintii!) cetăţenilor-că le­gea .privind buna gospodărire a localităţilor — Legea nr. 10/ 1982 — şi-a păstrat valabilita­tea. în conformitate cu preve­derile acestei legi, instituţiile, unităţile, asociaţiile de locata­ri, cetăţenii au obligaţia de a îndepărta zăpada de pe supra­faţa trotuarului aferentă imo­bilului în care îşi desfăşoară activitatea sau locuiesc, inclu­siv rigolele pentru eliberarea gurilor de scurgere şi evacua rea normală a zăpezii in mo­mentul topirii el. •

In caz de nerespectare a aces­te) prevederi se aplică sa ne ■ ţiuni contravenţionale.

Amenda „actualizată" în seamnă 10.000 lei pentru cetă­ţeni şl de la 100.000 lei la

300.000 Iei pentru agenţi eco­

nomici, Instituţii, asociaţii de

locatari,

'M -

Cele mai puternice osci la fii ale preţurilor

rită îndeaproape de Curtea de Conturi. Contractele de vînzare- cumpărare alte PAS-urilo.r din întreprinderi, şt FPP-uri se re­alizează, însă,, per baza bilanţu­lui anterior datei de 30 septem­brie 1994* aţa încît, în cazul; în care se face privatizarea pe bază de certificate- acestea, sînt valo­rizate1 tot fit 225.O0Q de Iet

- ♦ ' - J'

Ai* dispărut certificatele: de pe piaţa neagră

Incriminata piaţă, neagră a certificatelor de proprietate şi-a redus activitatea. Dacă: înainte de* Crăciun se- vindeau certifi­cate cur 15—20.000 de lei, preţul . lor a crescut vertiginos! în» ulti­mele Zile:, . Negustorii! de: cerţi-; ficate au dispărut sau sînt pe poziţii exclusiv pentru: a aehi-„ zitiona certificate. Filierele' pu- termcp care cumpără şi- vînd certificate şfcaus. mutat „puncte- , le de lucru11 irt birourile socie­tăţilor comerciale care mai spe­ră* sâ prindă. privatizarea; înain­tea: mărit privatizări (cea cu cu» poanele de proprietate). Aceştia, cer cite 70—30.000 pe ua carnet cu: certificate de proprietate. Ini alte oraşe ale Transilvaniei, cer- , ti£katele;jjşe; cumpără de Ia „ar genţii11 cu ten măsliniu: Ia a- proximativ ÎOQ.OOO bucata.. Cel mai interesant lucru, este acela că, se găsesc d ia ce în ce mal, puţine> certificate de proprietate şi, aproape firesc,'preţul lor tot. urcă. ,Un astfel de fenomen s-a produs şi în vara lui 1994, îna--- intea lansării proiectului marii privatizări (accelerate) în vre­mea fix. care dl ministru Mircea: Coşea milita pentru „un om — un certificat11, iar dl Văcăroiu —- pentru refacerea şanselor. Iată că, cu tot; procesul de privati­zare accelerată, şansele nu nu­mai câ nu se apropie dar se a- dîncesc ameţitor. D in declara-

(lirmairs (lin pag, TJ;

ţiile negustorilor de certificata - am dedus că acestea se colec­tează undeva sus, Ia Bucureşti: Pe plan local nu s-au- aflat în- . treprinzători dornici să tezauri­zeze banii în certificate,- mările „lovituri11, cu certificate dîndu-se în' Bucureşti; Preţul carnetelor s-a» stabilizaţi deocamdată îix jiu- rui- sumei de 100.000 de lei şi se zvoneşte că ar fi în: creştere, în­să este absolut con jufict ural. Bacă: [şi . Camera Deputaţilor, a- semenii .Sensului va adoptai pro­iectul Legii - privatizării accele­rat^. implicit va vota valoarea de 2o.00tJ de lei pentru fiecare carnet cu certificate de proprie-

• tate Aşadar, noile valori; sînt; valabile douâ-trei luni de zile,, dupâ care situaţia se va râs-' : turna.

Societâfile de valori .mobiliare voi; sa acapareze

piaţa secundara a certificatelor

Mal multe societăţi de valori mobiliare din ţară s'-au. întîlnit, . în data: de 28 decembrie 1994, la Cluj-Napoca^, diix iniţiativaS.V.ÎVL. „Broker.1*,. pentru, a dez­bate şi adopta, un. Regulament privind organizarea pieţei cec-; tificatelbr de proprietate In ar­ticolul I a l ' acestui regulament, se prevede: „Certificatul de pro­prietate: (CP) este un, msfirument financiar care poate fi negociat _ pe piaţa organizată în condiţii­le legii şi cu respectarea preve­derilor prezentului Regulament. Carnetul cu cinci certificate de proprietate (CCP) CP I, CP II* CP III, CP IV şi CP V poate fi tranzacţionat prin operaţiuni de- vînzare-cumpărare sau schimb: contra certificate "de proprie- - tate numai-pe piaţa secundară - cu respectare;! prevederilor pre­zentului ■ Regulament11;, Suhliiiies- rea ne aparţine. Articolul 13 al

aceluiaşi: regulament prevede ca „Biroul' de legătură, în funcţie de preţurile: practicate în cursul; săptămînii,; ţjnînd cont de cere­re şi ofertă, va stabili şi fixa uns preţ anumit pentru cazul fa care volumul maxim aL tranzac­ţiilor a fosei executat. în cursul săptămînii11. Regulamentul a fost sever amendat de reprezentantul Băncii Naţionale a României, prezent la dezbatere; care a;, o- biectat c& se intenţionează;, prac­ticarea fîxingului.. Oricum,, regu­lamentul este trimis spre apro­bare C.W.M.V., cu şanse da reu­şită, după aprecierile unor cu­noscători.. Cert este câ ir.r.eresul pentru afaceri cu certificate de proprietate va creşte, atît înain­tea dfc şt după mărea: privati­zare^

Curioasă să afla ce se poate întlmpla în condiţiile (foarte po­sibile) în- care - valoarea unui car­net cu certificase este fixată, de Parlament la. 25:000 de leL (prin- lege) am aflat că aceasta va fio valoare nominală, ia r valoa.- rea de piacă poate fi cu totul alta (se presupune că-_.multmai

. măreţ. M ai mult^ cineva s-a ha­zardat săi afirme că nu vor mai fi scoase cupoane db proprietate şi vor rămîne valabile certifica­tele, o previziune mai greu de acceptat. pentru muritorii de rînd, obişnuiţi, sâ creadă în cu- vîntul guvernanţilor.

• Trebuie să precizăm, neapărat, că la, consfătuirea societăţilor de

- valori mobiliare pe temă car­netelor cu certificate de pro­prietate1 a lipsit cea- mai! intere­santă societate — „Serca", des­pre'care; se spune că a r deţină ccs utf milion: de carnete. :

In orice caz, cei care în vară. âu apucr/L să qumpere- măcar ci­teva zeci de carnete cu: 5—5 mii

' de lei* la cît scăzuse preţul pe piaţa' neagră a Clujului* 's-ait pricopsii,, negoţul cu certificate», dovedindu-se extrem, de bănos;

m mJ

' £M m

r

Dl Florin Georgescu, un ministru cu cugct adine asupra finan­ţelor ţării - ■ r- ,

Comerţ şl Industrie. Vor fi pre* zenţl reprezentanţi ai camerei judeţene, specialişti de la D i­recţia Vamală Cluj; şi de la Administraţia' Financiară; Ctr o*- caziâ’ fntilniriî, Iar' care sînt aş­teptaţi reprezentanţi ai. sociotă» ţilor comerciale din Turda . şt Cîmpia Turzii, personalul C.CT.I. .şl specialiştii: invitaţi vor acor^ da servicii de consiilţanţă.

Un astfel de oficiu a* mai' fast înfiinţat, Ia finele anului tre­cut; în municipiul Dej.

turnir ia ianuarie,, ora 12, în sala de şedinţă a Primăriei mu- nicipiuiur Turda va avea Ioc deschiderea oficiului'Camerei de

preţ, preţul aurului' pe piaţa nea­gră continua să' rămînâ, la a- proximativ 20.000 de Iei, în timp ce In magazine preţul este de Ia -25.000' de: Iei îa , sus» gramul

' de aur, în funcţie de comerci-

Aurul - Io; preţuri accesibile 5nt- de m^iop^ră eto fu ră r ii . “ * de pe strada nu poseda, însăi.

Cu toate că valuta şi certifi- girul B^KR.. pentru- marfa , vîa- catele au înregistrat creşteri de dută. •

Ati fost aprobate primele soeietăfî de vaforf mobiliareSâpfâhiînâ . trecutî,, CPTV.MI (Cbmisîa Na- ,

ţională pentru .Valori IVrobiLare) a aprobai sta- tutur socieiăţii „STRIM1' SIA. din Gluj-Napocav al căruf preşedinte este dl. Tonei OPRIŞA. Şb* cieţâtea nou-născută are 30 de asociaţi': o per-- soană jfurftfica — Banca „Transilvania^ şi per* soane fizice, între care Virgil Popescu, autorul cărţii* „Bursa" şi Gcorge Dan ielescn';. fostnl mi- .qisţţnt de finanţe. Capitalul social subscris- şF

- vărsat este de 51,2 milioane de lefr fiind «nise 1.0:i3 acţiuni nominative. Din această saptămină STIÎIM începe să lucreze efectiv, ideea de fond fiind aceea de a promova conceptul de ..ac­ţiune". ■

Odată cu avizâriie CNMV pentru STRIOT an mal sosit; alte cfbuă aprobări pentru societăţi de valorf mobilîaTe clujene: Numărul acestor so« cietăţi, in judeţ, este de şase-şapte.

Dupâ,» Ordonanţa 7Q..

De la inceputul anului şi pînă acum, la Registrul Comerţului, Cluj: au?:,fost'primite 10 cereri de înmatriculare, faţă de o' me­die de,, 20 :în perioadele similare ale anilor precedenţi. S-ar părea că valul imens de cereri din:* luna decembrie 1994 a creat o reducere,-a numărului de per­soane dornice să-şi facă socie­tăţi comerciale. Numărul, în ca­zul' de faţă, nu este relevant de­oarece nu, au fost termene de judecată la Tribunalul Judeţean. De altfel, pe rol sînt 50 de do­sare, ceea, ce înseamnă un ritm normal de înregistrare ;de fir-; me. ;" , ' . . :

17 fii'me;‘-priviatizats în judeţ

Numărul societăţilor . corner» claie cu capital din judeţ care au trecut 'prin procesul de pri­vatizare 'se ridică la. 1Y.' Intre acestea,, sînt nume de referinţă: „Ursus", ..Central11, „Napppan“, „Libertatea11, . „Eleotromontaj1', Moară Bnciu, „Transcom" ş.a. Chiar dacă 'clujenii s-au stră­duit să ,;,se:; privatizeze (lucrudo- Vedit de:a lungul a patru ani, de zile) rezultatele sînt modeste,'Ra­portate la perioada postrevolu­

ţionară şl Ia corihtaţia „tranziţia la economia (socială) "de piaţă.1*: ;

Programe de lucru! în; foc de. cota

, I.umea ştie că după evenimen­tele din decembrie 1989 au fost ridicaite restricţiile impuse agen­ţilor economici mari consumai

• tori de , gaz metan (şi energie electrică): în ceea, ce priveşte:^ consumul de gaz, metan,. situaţia f este ciudată. Nu mai există no-

, ţiunea de. „cotă11, în schimb a fost lansat noul termen „pro­gram de lucru" care înseamnă aproximativ „ acelaşi . lucru,: ti! Valentin M ihai,. mecanic "şef la

•S.C. „Sortilemn11 ’ Gherla ne-a;; confirmat. că, Intr-adevăr,, aceas^, ta cy.e noua găselniţă a Rom-:, gaz-ului.

j DL; Hrebericîuc • -: pf-esedinte

i L;a Braşov- s-a1'.înfiinţat, ' din j iniţiativa ■ liriui -'consorţiu-;-'de' |.bănci ciţ capital de stat şi pri- : vat, o nouă firmă: ROM ‘ Felix; , ’ Noul preşedinte al Consiliului de • '.administraţie este dl. Viorel Hre- ■ bencîuc,: nimeni aitul; .decît-se-'; cretariil general al Guvernului;! României. întrebarea- care se' .pune.este nu aceea dacă dl Hre- jj bcnciuo va face faţă înaltei funo-

ţii, ei dară va avea timp;'să se ocupe şi de una şi de alta. Deo­camdată, pol'-licieniî sînt con­trariaţi de nepotrivirile flagran­te: dintre legile emanate de Par­lament şi conţinutul actelor nor-' ■ mative ale Guvernului României Dar, d in . moment ce parlamen­tarii îşi rotunjesc modestele 've­nituri din îdiurna scutită de im­pozit şi indemnizaţia de şedinţe, de ce nu: şi-ar cîrpL.veniturile subţiri şl guvernanţii. Obrazul, subţire cu; cheKuială se ţine! .

Preţurile nu vor creşte, zice dl. VScaroîu

Intr-un interviu acordat pos­tului r de radio, dl Nicolae Vă­căroiu a spus, : limpede, că. so­cietăţile ' comerciale • nui au riicl un temei, în H.G. nr. 500 din. 1994,. să-şi modifice- preţurile de , producţie. Managerii, în rilajo- : ritatea lor, sînt de altă părere, contrară celei a premierului. DI Văcăroiu a promis că -guver-:. nanţU^vor lua măsuri ca preţui rile să nu crească fără;, temei. Dar’ astfel-': de . măsurii au rnai fost.- luate şiî pentru : produsele, alimentare;-' (H.’Gi 729 din 1994); cu rezultate iexaot;-inverse!. Mo­rala? .Mai bine: ne-am:- lipsi de: m&Mirile . ihtervenţiotaistte",în- - de*V. ciziile. societăţilon: comerciale1: care, Ia .o adică; ;nu ;:mai au - ni­mic îrt comun.-cu guvcrnul. du- . pă: cum irişişi; gitvemanţii m*> declarat; în ■ ■ repetate ..TÎnduri. f > , fr

ftsntfir*. ,;:.?Pd<igina; (•oalizată ;.de M. SINGEORZAN

Diir culisele- afacerii Skoda r. . ;

0 ininuta în fe oarca clienţilor■ Ea data de 1 octombrie 1994, reprezentanţii posesorilor de contracta pentnr autoturismele- „Skoda" , (te număr „de şase) au încheiat o „minută11 (a doua)- cu domnii Mircea Bleher, patro­nul firmei „Pan Cars11, şt Marius Nicoară, reprezentantul firmei; „Compexit11 Cluj. *:-■- Ir£ă textul acestei minute: ; ; . -• ,;MInUta încheiată azi 1 octombrie 1994 între firmele „Pan

Cars'V; Bucureşti şi „Compexif- Cluj pe de .O; parte, şir reprezentan­ţi b posesorilor ’de contracte pentru, autoturisme, „Skpda“ :. pe de altă parte.:■ 1. P în ă . la ; data de 6 octombrie 1994 se va trimite de câtre

firma Pan. Cars Bucureşti lista cu cumpărătorii neonoraţi în ordinea înscrierii lor făcute, din care să rezulte numărul de motor si şasiu a maşinii repartizate. -- .f;* 2. In perioada 3—10 octombrie 1994 vor intra în ţară (sic) Un. lot de maşini câre vor fi repartizate pentru^Cluj-Napoca pe cit posibil în ordinea restanţelor: .’l,"

3. Indiferent de răspunsul primit de îa Directia Generală a,Vămilor în legătură cu taxa vamală, diferenţa de-taxă-yarnalâ va fi suportată "de firma Pan Cars fBiiciîre.^ti.

In caz că se vor întîmpină greutăţi, cu organele vamale, sin-:,tem dispuşi,.să.. intervenim în numele ,'poşeşprilor .de:..contracta, neonorat’ prin deplasare la Bucureşti pe cheltuiala firmei.; 4 . ; , ţle^ţ'e^entpr.Sul’.;. firmei, dl 'BlefieţhMîrceâ>şe,; angajează.şi, livreze mâşirtile noonornte în totalitate. pînăVila. siîVşitul,;iunil oc- .totnbrig - 1Ş94, ■.canfdţrfii'..Jtflftu{& ‘ încheiate, "Ia , IJucureştl. (sediul firmei P an . Cars) Ia data' de 29. aupuşt '1994.v' ' l", ,, ... In. baza acestei1 înţelegeri'.,ferise',şi 'semnate,, potenţialii,' pro­prietari de ;,Skode“ urmatr sâ fie ’fetăciţl^, Termenele;, .însă,, au fost depăşite, slaideîe au yen>t;,şi stau; îfC-.yîaiţ^.' ciienţilbf. cu- Pan- Cars .şi/- Comp’exit continuă, După pum se ştie, pentru a intra ,în posesia’ mâhnii mtilt 'dorîte, tfri^părătprU care a,ii depus banii do cea un. an şi .jumătaţe . mai trebuie să achite vama do ţrei • milioane de lei, majoritatea, diptre aceştia . nc-' maiavî'ntf la lndemlnă o asitfel ije sumă. La' ulti^pele tntîltiiri de’ miercuri dintre clienţi şi firma:;,,Pan Cars" «-a riegiociati ,cti întier;;. pret, tu ; toate că m; există o 'vtrariantă: 1 n‘ limba" engleza a celor două •„minute**. , f"'Js-; ^ ^ ,v ; ; .. 'î,-' %

->:i-.'A '?:î •

DIALOS SUB PANOU

dus-o pînă în „înalta societate a primei div . contjuccrca ciu- brie a anului trccui, pe fondul unor nc|"! Ls s;.a spUs cuvîn- bului, orgoliul (prea mare) al .profesorala. " J ‘ r% Tincipal întul: o demisie pripită şi echipa a ramas fara antrenor p ^ care plină perioadă de campionat. Acestea au fo t echinei de bas-din toamnă Constantin MorarU se ocupă de . f oruluichct feminin Someşul Dej. Numele ş. p e r fo im a n ^Constantin MorarU sînt bine cunoscute la n 1_ t » ^ ne vom ocupa astăzi de cartea de vizita cu c. antrenorul fe-limpezcască apele tulburi ale „Someşului . IIo j*’ . , sgte lor de la „U“, recunoştea - imediat după ce ,,U“ i M nevmta sa

părăsească învinsă terenul din Dej _ ca ^° .... . .. toarfe -jefi- echipa joacă altceva. Bagajul fehnico-tactic, alta data foarte deti

citar, s-a îmbogăţit, simţitor, iar jocul tehnic pe spaţii mai mari na

luatjncet-înret J o c u l atacurilor haotice de pînă atunci. Dar sa-1 lă­

săm pe p ro fe so ru l Constantin Moraru să ne prezinte chiar el si­

tuaţia echipei:

— Am venit la Dej pu puţin timp înaintea partidei de campio­nat cu Oţelinox. Am cîştigat me­ciul, dar am observat că echi­pa avea mari probleme cu pre­

gătirea fizică şi în exprimarea

tehnică. Am insistat deci mai mult la aceste capitole, cu accent'

mai mare asupra pregătirii fi­

zice, respectiv ordonarea atacu- lui.

— Am aflat care sunt punctele slabe ale echipei. Care sunt atu-

' urile ei?

— In momentul de faţă pune-, tul forte al echipei îl constituie jocul tehnico-tactic colectiv. Un capitol altădată deficitar, dar

După dezastrul de pe „Santiago Bernabeu”© Johan Gruyff: „Dacă vedetele echipei nu sînf capabile să-şi asume responsabilităţile de joc, le puiem înlocui ©

care astăzi constituie arma noas­tră de bază. Bineînţeles că a- ceastă pregătire tehnico-tactică colectivă nu-se putea realiza fă­ră pregătirea individuală adec­vată. -

— Ce ne puteţi spune în pri­vinţa lotului de care dispuneţi?

— La ora actuală lotul cu ca­re voi începe returul este format din 10 jucătoare. Cu puţin timp înainte am aflat că nu voi pu-

: tea conta pe Diţa Aurian, ce a-

cuză dureri. D in. cele 10 jucă­

toare de care Vorbeam, doar 3

mai au contract cu Someşul încă

un an. Deci, numeric vorbind, un

lot foarte; subţire şi mi-e groa­

ză de ce se poate .întîmpla în

cazul unei accidentări.- s

— Valoric, cum se prezintă So­meşul Dej?

— Ca să fiu sincer, Dejul este

o echipă de locul 6-7. Dar eu cred

că vom intra în play-off şl vom

reuşi o clasare finală pe locul

4-6. Lotul actual ar .trebui com­

pletat,- cu o extremă şi un pi­

vot; Chiar şi în aceste condiţii

sîritem o echipă cu pretenţii, dar

care nu are nici o jucătoare în

lotul naţional. Iar în absenţa u-

nui lider de echipă- trebuie să

ne bazăm, după cum spuneam,

doar pe jocul colectiv. Sper ca

din vară şă reuşim să ne întă­

rim lotul şi să devenim o echi­

pă de podium.

Mihai IIOSSU

Intervievat de televiziunea ca­talană după severul eşec al F.C. Barcelonei, 0-5 cu Real Madrid, antrenorul Johan Cruyff s-a ex­primat în termeni de severitate deosebită la adresa vedetelor e- chipei sale. „Poţi să pierzi — ■ spunea Cruyff — dar cel mai regretabil ’este mentalitatea şi - atitudinea jucătorilor din teren. Dacă vedetele echipei nu sînt ca­pabile să-şi asume - responsabili­

tăţile de joc, le putem înlocui11. Focul criticii lui Johan Cruyff s-a îndreptat cu deosebire spre Hristo Stoicikov,- laureatul' „Ba­lonului de Aur", spunînd că a-' cesta este „saturat de elogii şi premii". Naa scăpat de focul cri­ticii nici: Romario. „Dacă Roma- rio nu este mulţumit cum este tratat; aici — a spus Cruyff —

. şi vrea să plece în Brazilia, poa­te s-o facă". v

IB B B B B B S aB D IS Q a B B B Ş S Q B S E IS S H B B S S B a B B B ’ROMARSO SE ÎNTOARCE ACASA ÎN BRAZILIA

Se pare că după opt ani pe­trecuţi pe meleagurile , Europei (la P.S. Eindhoven şi momentan ia F.C. Barcelona), cunoscutul şi - cele-brul internaţional Romario De Souzn Faria îşi ia adio de la bătrînul continent şi se va In- toarce_acasă, urmînd să joace la echipa Flamengo Rio de Janeiro. Cel puţin aşa reiese din decla­raţia făcută luni la Barcelona de Kleber Leite, preşedintele clu­bului brazilian Flamengo. Kleber Leite a1 avut întrevederi cu pre­şedintele 'clubului catalan, dar despre transferul lui Romario la Flamengo nu s-a dat nimic ofi- - cial, deşi conducerea F.C. Bar- , celona s-a. întrunit luni seara pentru a analiza condiţiile de transfer, garanţiile bancare pre- ; zentate de Flamengo. In privinţa sumelor - de transfer cifrele va-.

riază conform surselor barcelo- neze suma pentru transfer ar fi de 1,2 miliarde pesetas (circa 9 milioane' de dolari); după surse­le clubului Flamengo suma trans­ferului se ridică-la 7 milioane de dolari. Kleber Leite'a prezentat clubului catalan o garanţie ban­cară de 600 milioane pesetas (4,5 milioane dolari) pentru angaja­rea lui Romario pentru doua se-, zoane. „Sper să plec lâ Rio de Janeiro împreună cu Romario"— a declarat Leite. In virtutea acordului, dacă va fi parafat, Romario —< care la 29 ianuarie va împlini 29 de a n i— nu va putea juca la alt club. decît Fla­mengo cel puţin pînă în iunie1996, dată la care va expira con­tractul cu F.C.'Barcelona.

(r.v.c.)

„SPERĂM '

ÎNTR-UN AN

MAI BUN1

© Ne-a declarat domnul Geor- ,

ge MAZSA, preşedintele Fede­

raţiei Române .de Taekwan-do •

mIIi *

/

¥ ■

,-4

1I§

!

1

Ce evenimente mai importante au marcat viaţa sportivilor taekwon-do în anul care a trecut?

— A fost anul recunoaşterii' noastre, prin realizarea celui mai important obiectiv propus. Este vorba despre efectuarea stagiului de pregătire cu dl. general CHOl.HONG HI (9 DAN) din Coreea. Dom­n i i sa, ca preşedinte al INTERNATIONAL TAEKWON-DO FEDE- RATION a avut un util schimb de informaţii şi antrenamente re- zultînd un interes deosebit al- federaţiei internaţionale pentru dez­voltarea şi susţinerea acestui sport din ţara noastră. Domnia sa a fost deosebit de mulţumit şi de prestaţia celor de la Sala Arma­tei şi Sala sporturilor. Cei 250 de participanţi din 25 de judeţe au avut multe de învăţat. . - • ' ■ ,

— Ce ne spuneţi în legătură cu competiţiile?— Recunosc. A fost un an mai sărac. Cel puţin în ceea'ce pri­

veşte competiţiile internaţionale. Sponsorii nu s-au arătat prea.... en­tuziaşti şi datorită lipsei fondurilor n-am putut participa la con­fruntări de unde, cu siguranţă, ne-am fi întors cu medalii.... Pe plan intern, însă, clujenii au reuşit „aur" la 4 individuale şi un loc I pe.echipe, Ia Campionatul Naţional de la Hunedoara. Un deosebit- succes, atît la public cît şi în pregătirea sportivilor au reprezentat-o turneele de j a Sibiu, Mediaş şi Tîrgu-Mureş.

— Care sînt principalele obiective ale anului 1995?— Nu ne-am pierdut entuziasmul! Cu atît mai mult cu cit şi noi

şi sponsorii au Văzut-câ popularitatea acestui sport este deosebită. Deci, sperăm să putem participa la europenele de seniori ;,(K61n — - unde Federaţia Internaţională sărbătoreşte. 40 de ani de la înfiin­ţare),“apoi campionatele mondiale de juniori■■ (Polonia) şi campiona­tele internaţionale ale Slovaciei. Dacă vom reuşi să organizăm şi mult' doritul stagiu de arbitrii, putem spune că vom avea un an bun.

V Radu VIDA

ZVONURI CONFIRMATE.

Apreciem transparenţa, cola­borarea cu . conducerea Clubului CFR, prin informaţiile puse la dispoziţie, de dl. Mircea Bălaş, preşedintele A.S. „CFR" Cluj- Napoca.

Primul zvon confirmat a fost acela al schimbărilor din ca­drul conducerii tehnice, a echipei. Dl. Bălaş a' ţinut să sublinieze că acestea n u , reprezintă vreo retrogradare sau promovare. De­ci: Ioan Ciocan trece antrenor principal la CFR II, pepiniera clubului, de unde a fost adus Oc- tavian Albu pe postul de antre­nor secund la prima echipă, ală­turi de Mihai Mureşan — antre­nor principal. Domnul dr. Con-

. ZVONURI AFIRMATE

stantin ^.ădulescu preia funcţia de director tehnic ai echipei.

Cu -privire la prezumtivul schimb Iepure — Sime, în ca­re sînt implicate cluburile CFR şi Unirea Dej, nici nu poate fi vorba. CFR nu poate ceda un nume consacrat în schimbul u- nei rezerve. A picat din start chiar şi schimbul Sime contra ce­dării, în favoarea. Unirii, a lui Olariu pentru încă un an.

Ca o ultimă informaţie. Pre­zenţă de sută la sută la vizitele medicale din 9 şi 10 ianuarie. Lotul CFR-ist este complet, pre­gătirile pot să înceapă.

Cristian BARA

DE LA NOI CULESE

o DINAMO INFIRMA. Zvonu­rile' despre schimbarea antreno­rului Ion Moldovan — fiind ve­hiculate numele lui Florin Hala- gian, Sorin Cîrţu, Ion Andone şi Remus Vlad ca posibili „prin­cipali" — au fost infirmate de vi­cepreşedintele clubului Dinamo, Petre Buduru. Deocamdată. Că aşa-i la noi: azi ispui una, mîine: faci; alta. O noutate, totuşi, In Iotul; dinamovist: Ion Sburlea transferat de : ■ la Universitatea Craiova. In privinţa pregătirilor

pentru retur, Dinamo va efec­tua un stagiu la munte la Pre­deal, după care lotul se va de­plasa pentru continuarea pregă­tirilor în Italia.

• DEMISIE APROBATA. în ­trunit de urgenţă, marţi, Clu­bului Rapid a luat In discuţie cerera de demisie a lui Mircea Pasca din funcţia de preşedinte al clubului. Cererea a fost apro­bată. S-a hotărît, totodată, ca toate secţ.ile clubului,) inclusiv cea de fotbal, , să treacă sub tu­tela Ministerului, Transporturi- lor. ~ ■

m m m m nTOTffly&SfiSiiiBnBgg^ du» Js

OPTIMILE CUPEI

Scurte veşti din iumea larqă• AUTO-MOTO. In raliul Paris — Dakar, după 7

etape în fruntea clasamentului general se află echipa-. jul Vatanen r— Picard (Finlanda, Franţa — Citroen), care a cîştigat proba specială de 625 ,km cu timpul de 5 ore, 30 minute şi 29 secunde (remarcabilă medie ora-, ră). Pe următoarele două locuri echipajele franceze Lar- tigue — Perin (Citroen) şi Sabry — Serieys (Mitsubishi). La motociclete, pe primul loc se fală spaniolul Arca- rona (Cagiva), urmat de francezii Peterhansel (Yamaha) şi Magnaldi (Yamaha), acesta din urmă ,cîştigînd pro­ba specială de ,625 km cu timpul de 6 ore, 42 de mi­nute şi 9 secunde.

• PLAVII REDIVIVUS. După doi ani de „embargou" handbalul iugoslav a reintrat In elita continentală (deci cea mondială). Participarea plavilor (Serbia) la turneul internaţional de la Granada (Spania) s-a soldat cu suc­ces. învinglnd în finală cu 27—24 echipa Spaniei, termi- nînd netnvinşl turneul. Pe următoarele locuri: Spania Franţa şi Slovenia. In disputa pentru locurile 3-4. Fran­ţa — Slovenia 22-21.

• ANTRENAMENT CU PUBLIC. Diego Maradona sl-a Intrat în funcţia de antrenor al cunoscutei echipe de fot­bal Rnnclng Club din Buenos Aires. Interes masiv al suporterilor faţă de noul director tehnic al echipei Pes­te 1000 de suporteri au luat loc In tribune pentru a asista la antrenament, fapt ce î-a determinat pe respon­

sabilii echipei să pună. In vînzare bilete cu preţul de 3 , dolari' (asta îm i aminteşte de vremea cînd la „U" era antrenor Titi Teaşcă iar tribuna a doua era arhiplină, cu diferenţa că intrarea era gratuită).

• PELE NU ARE AMBIŢIE. Noul ministru al spor­turilor din Brazilia, celebrul fotbalist Edson Arantes do Nascimento PELE, a declarat că nu va candida la alegerile pentru funcţia de pereşedinte al ţării ditl anul 1998. „Nu am această ambiţie. Sînt acum în gu­vern pentru ari ajuta pe preşedintele Cardoso — a de­clarat Pele ziarului „Jornal do Braşil" din Rio de Ja- neiro.

• TRANSFER. Visteria cunoscutului club englez de fotbal Aston Vila s-a golit de 2,9 milioane de lire ster­line (record pentru club) prin achiziţionarea1 a doi ju ­cători — atacantul Tommy Johnson şi apărătorul Gary Charles, de la Derby County. Contractul1 a fost semnat de cei doi jucători pentru doi ani şi jumătate.

• TOT DIN FOTBAL. Silvio, Marzolini a fost numit oficial In funcţia de antrenor al cunoscutei echipe argen- tiniene de fotbal Boca Juniors, unul din cele două mari cluburi din Buenos Aires. Marzolini — caţş în 1981 purta tricourile echipei Boca Juniors, cîştigînd titlul de campioană a Argentinei — 11. Înlocuieşte pe cunoscutul Luis Cesar Menotti, cel care a condus Argentina la cîştigarea In 1978 a primului titlu de campioană â lu­mii.

• DIN TENIS. Finala turneului internaţional de la Doha, contînd pentru circuitul ATP (premii In valoare

Marţi, 10 ianuarie, la sediulF.R.V., a avut loc tragerea la sorţi pentru optimile „Cupei Ro­mâniei", faza a IV-a, echipe fe-' minine. Intră în competiţie e- chipele din Superligă, opt la număr, plus cinci divizionare „A" şi în premiră pentru faza a IV-a, o divizionară „B" CSSU Pi­teşti. In această fază, fetele an­trenorului Wesely vor întîlni e- chipa brasoveană ROMRADIA- TOARE. '

Programul *fcomplet: Romradia- toare Braşov — „U“ SM INVEST (ambele divizionare „A"), Dina-; mo Bucureşti — Petrodava Pia­tra Neamţ, „U" Bacău — Peni­cilina Iaşi, RAT Bucureşti— Ra­pid Bucureşti,. Dacia Piteşti — \ Brainconf Brăila,' Flaros Bucu­reşti — CSSU Piteşti," Volmet Bucureşti — Oţelul Tîrgovişte.

Turul — 25 ianuarie; f returul— 1 februarie. \

' Detn. ŞOFRON

de 650.000 dolari) va avea loc între suedezii Ştefan Ed- berg şi Magnus Larsson. O finală în.... familie, cum s-ar zice. In semifinale, Edberg a dispus de francezul Henri Leconte cu 6-2, 7-6 iar Larson l-a eliminat pe germanul Michael Stich cu 6-3, 6-2. In clasamentul mondial al ju­cătorilor profesionişti (ATP) continuă să conducă Pete Sampras cu 5097 puncte, urmat de Andre Agassi .3294, Boris Becker 3237, Sergi Bruguera 3007, Goran Ivanise- vici 2927, Michael Chang 2647, Ştefan Edberg 2504, Al; - berto Berasategui 2470, Michael^ Stich 2423 şi Todd Mar­tin 2307 puncte. _ 1 * ...

• DIN ATLETISM. Atletul rus Leonard Shetsov a cîştigat maratonul desfăşurat în juru l'a trei parcuri de distracţii din cadrul complexului Disney World din Or- lando (Florida), acoperind distanţa în 2 ore, 11 minute şi 50 secunde. Pe următoarele* două locuri au trecut li­nia de sosire canadianul Peter Maher (2:14,00) şi bel­gianul Eddy Hellebuyck (2:14,28). La feminin, mara­tonul a fost cîştigat de unguroaica Iudit Nagy (2 :31,53). . Federaţia Britanică de Atletism (FBA) a respins cererea de apel public introdusă de alergătoarea de semifond Dianne Modhal, vinovată de dopaj şi suspendată din activitate pînă în 1998. „Acceptarea, principiului audie­rii publice ar crea un precedent pe care nimic nu-1 jus­tifică" — a motivat purtătorul de cuvînt al FBA. „Ape-, Iul public" fusese înaintat federaţiei de avocatul atle­tei britanice, justificînd că acest caz Intresează publicul şi lumea sportului In ansamblul ei.

y r e p o r t e r

) O LUCRARE DE EXCEPŢIE A LUI SIMION MEHEDINŢI DESPRE

OCOL POPORULUI SI STATULUI ROMÂN IN CONTEXTUL GEO-POLITIC EUROPEANIntr-un an greu pentru România, şi anume în. 1943, începe ofensiva moscovită contra Europei burgheze, şl noscut drept cel mai puternic şl mai ager dintre ad-)ărea la Bucureşti, sub semnătura marelui om de cui- se ivea alternativa: „ori dictatura proletară a comu- versarii. lor. Pe lancu chiar Papa l-a numit „atletulră român Simion Mehedinţi, lucrarea „Locul poporu- nismului Internaţional, ori state naţionale". Conjunctura creştinătăţii". Ştefan al Moldovei p«imea şi el acestii şi statului român în răscrucea vieţii europene de politică a epocii îi făcea — explicabil — pe Sirpion Me- titlu de la Papă, iar pe Mihai „un istoric german (Bis-:i“. Era a douăsprezecea lucrare de mică întindere edi- hedinţi să atribuie rolul de odinioară al Franţei, de seiius)il asemăna cu Arhanghelul' Mihail“. El a fosttă de Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice ‘ „patron al Europei contra Rusiei", Germaniei lui Hitler. şi cel care a reconstituit Dacia antică. Faima lui M:iiaiJacia Traiână" Bucureşti, sub „genericul „Biblioteca, Fireşte, marele geograf şi istoric privea totul prin pris- a fost aceea care l-a făcut pe Lope de Vega (drama-jlitifă". Actualitatea extraordinară a cugetării marelui ma strategiei de atunci contra ofensivei ruse care ne-a turg spaniol din secolul al XVII-leaj să-l pună pe scenastrict merită readucerea ei în planul şi perspectiva răpit Basarabia şi nu prin prisma aderării sale la „uni- teatrului spaniol, iar „regele Franţei, Henrich al IV-lea,ieţii naţionale de astăzi. - tatea europeană" oferită de „ciuma brună". . îi trimitea cuvinte de admiraţie".Mai întîi este lansată întrebarea dacă „există o via'ţă Unde era aşadar locul poporului şi statului român „în —• Acesta era „rolul poporului român în momentul asal-iropeană" şi de cînd şi în ce împrejurări şi-a făcut această haotică răsturnare a tuturor, valorilor"? Cetatea tului turcesc contra Europei". Savantul geograf Simioni apariţia.' Autorul începe cu epoca marelui-Imperiu Carpaţilor a avut în antichitate două roluri importante: Mehedinţi expunea aceste realităţi istorice pentru ca săoman, pe vremea lui Caezar, care stăpinea în Europa a fost cel mai înaintat bastion al Europei „care a îm- „poată judeca^ oricine în faţa faptelor dacă neamul dinnă ia diagonala Rin—Dunăre, apoi statul roman, din piedicaţ extinderea nomazilor Asiei pînă în Alpi", apoi Carpaţi a mai păstrat ori nu energia vechilor daci şi a .otive strategice, a cucerit şi Dacia — „singura ţară s-a opus Imperiului Roman. Regatul Dacic nu numai veteranilor colonizaţi aici de Traian". Şi aceasta „în-iropeană în stare să se mai măsoare cu Roma". Vie- că a rezistat atacurilor romane, dar' era capabil chiar momentul culminant al Imperiului Otoman",ria a fost înfăptuită de-Traian, cel mai vrednic îm- sâ asedieze Roma. Decebal a creat acel front antiroman Ce rol a avut „neamul şi statul românesc în viaţairat, loptimus princeps". Dar Europa era încă o terra „de la Eufrat pînă la Rin", contra legiunilor romane. 'Europei .'modeme"? Numai prin „puterea de viaţă aicognita în'.Nord şi spre Est, unde locuiau barbarii. O ... Traian, cea mai strălucită personalitate a lumii roma- poporului", şi datorită simţului politic al conducătorilor 'rimă „perspectivă de unificare europeană o oferea Creş ne, asemeni lui Cato cel Bătrîn, care era înverşunat săi, hotarele româneşti s-au păstrat, altfel ar fi pieritnismul — noua religie apărută. Dar sub semnul Evan- contra Cartaginei, îşi încheia discursurile cu formula: ca şi_ cele ale Bulgariei, Greciei, Albaniei, Serbiei, Un-îeliei apăruseră numeroase confesiuni şi secte, care „Să văd Dacia răpusă". ,, gariel şi Poloniei. Un;succes al românilor în perioadai aruncat popoarele-Europei „în cele mai grozave dez- Cum îşi explică, „această aprigă 'încordare", marele modernă a fost recîştigarea Basarabiei la Congresul dininări", ce au durat în principal pînă la finele Răz- geograf şi istoric Simion Mehedinţi? EI arată că.grecii Paris (1856), după ce acest teritoriu românesc a fost- •oiului de 30 de ani, încheiat cu pacea de laVestfalia, şi romanii spuneau „mens sana in eorpore sano" (minte anexat de.ruşi în 1812. Europa era deja interesată'„sănde s-a ivit „ideea de echilibru între state, în loc de sănătoasă în corp sănătos), punînd „mare preţ pe corp", depărteze,- pe ruşi de la porţile Dunării şi de. Bosfor",izboiu între confesiuni". Nu s-a ţinut însă cont de pe cînd dacii carpatici, conform preceptelor lui Zal- Uri alt mare succes al românilor a fost biruinţa contraouă mari realităţi geo-politice: de cîriipia dintre Bal- , moxe, puneau mare preţ pe suflet, adică numai „cei turcilor la 1877—1378 în Războiul de independenţă. Dreptica şi Urali, de Rusia adică, şi de Peninsula Balca- ce au suflet sănătos pot păstra şi sănătatea corpului".^ răsplată pentru ajutorul militar decisiv dat atunci ruşi-îică. De fapt în secolul al - XVI-lea Rusia era vasală De Unde „marea admiraţie, a Iul Socrate pentru poporul lor, aceştia „ne-au răpit a doua oară Basarabia (1878)". iaardei de Aur, abia după căderea acesteia statul rus . din Carpaţi". Dacilor le era atribuit astfel epitetul Me Abia în urma primului război mondial, în 1918, pen-e încheagă şi se extinde „ca-n basme", cu o viteză „nemuritori". Pe ei „războiul nu-i 5nspăimîr.ta, ci erau^ tru a treia oară „Europa a putut, vedea pămîntul Dacieiluitoare pînă la Pacific şi Oceanul îngheţat. Franţa — totdeauna gata, să moară". Prin colonizarea Daciei s-a în conturul, aceluiaşi hotar politic" (după antichitate şiîivotul politicii europene" în veacul al XVII-lea nu născut poporul_daco-roman, aşa cum în Galia s-a năs- momentul --Mihai'"Viteazul). Printre acţiunile statuluira interesată de Rusia. In secolul al XVIII-lea hege- ■ cut cel galo-roman stc. . român, în urma Marii Uniri, acţiuni cu urmări de inte-ionia Franţeirscade şi la răsărit „se ridică \un stat, '-“.Odată-'cu ivirea turcilor la Bosfor, aceştia au început fres european, au fost: desfiinţarea „focarului bolşevic"cărui fizionomie începe să neliniştească toată Europa". ••.- asaltul contra continentului european, chiar cînd acesta din mijlocul Europei prin ocuparea Budapestei lu i’ Bela

arul Petru cel Mare „deschide cu sila o fereastră spre era mai dezbinat. Speranţele se. îndreptau spre Papă, Kunt în 1919, şi apei intrarea României în război a>n-altica, apoi o alta spre Marea Neagră, îşi zideşte ca- dar acesta nu era numai unul, ci trei, care sa exco-' tra lui Stalin, pentru “ a-şi redobîndi - teritoriul răpit..tala (St. Fetersburg) în mijlocul unei populaţii străi-’ municau unul pe altul. Husiţii din Boemia învingeau „Ironia soărtei", spune. Simion Mehedinţi, a făcut cae, alături de Golful Finic „şi' se .gîndea * la cucerirea armatele germane şi ţinuturi întregi erau cuprinse de , poporul român să fie supus atunci la trei agresiuni,onstantinopolului, pentru „a-şi<face loc în Mediterana.". naos. Astfel cădea sub turci Constantinopolul, fără să cea din 1940,: începută de bolşevici la răsărit (răpireastfel. „salturile graniţei ruseşti spre apus au fost în- fie ajutat de Europa creştină. încercările de a uni pe Basarabiei), continuată de unguri la - apus (ocuparea-adevăr uriaşe". La moartea lui Fetru cel Mare, „ba-.> creştinii apuseni catolici de cei răsăriteni ortodocşi au nord-vestuluj Transilvaniei) şi de bulgari la miazăzi. ;nul Niprului nu era încă întreg cotropit". Sub ţarina eşuat şi ^urmările s-au văzut îndată": au căzut treptat. Aceasta se întîmpla asupra popor, „cel mai tolerant dini'aterina, la 1772, hotarul Rusiei ajungea'la Bug, iar sub cotropirea şi stăpînirea musulmană Bizanţul, Bu lr; Europa", cum a fost numit de publicistul Lucien Romier.upă 20 de ani, sub Alexandru I, ajungea la gurile garia, Albania, Serbia, Ungaria, care au pierit ca state , Poporul român, „prin războaiele sale — toate defen-■unării şi la Prut, scindînd ţara Moldovei în două, , . de pe harta Europei. „La Budapesta flutura steagul Se- sive — nu are pe conştiinţă să fi lăţit" mlaştina istoriei,irtea anexată numind-o in mod artificial Basarabia. ' milunei". Turcii se îndreptau spre Viena. „Cine mai ;Jertfa lui a fost „grea şi aproape necurmată" tocmaiîn acest tbuft urmare tulburărilor din apusul Euro- - rămăsese _de strajă la Dunăre?" — se întreabă, marele din cauză că el este aşezat lingă „poarta invaziilor", la;i, declanşate de Revoluţia Franceză, Napoleon Bona- - savant Simion Mehedinţi. „Un popor, străin de orice Dunăre ş f la Nistru, „unde invaziile au durat pînă înîrte este .'.chemat să facă ordine", pune la cale blocul . înverşunare confesională*1 — poporul român. Alexandru secolul al XVlII-leau. Jertfa românească a fost făcutăntinenta] contra Angliei,, adversara Franţei şi face cel Bun nu numai că a organizat biserica ortodoxă, dar şi cu convingerea că nu.se slujeşte doar patria, ci „şi"expediţie contra Rusiei pentru â realiza unitatea Eu- a acordat protecţie atît catolicilor,; cît şi celor de .: un- Interes colectiv, european"," neamul român V fost•pei 'în stil napoleonian. Napoleon este învins de iarnă rit armean şi husiţilor, Românii puteau să-şi încordeze „chiar .de la început grănicer", al Europei, al Creştinis-de spaţiu" şi „la Congresul de Ia Viena ţarul Alexan- toate puterile conira năvălitorilor turci pentru că se mului şi Civilizaţiei.

•u I e in fruntea orchestrei". Astfel, de la Prut, „ca- puteau ridica "in orice m omentla luptă „pînă la 40.000 Acesta a ’ fost — exprimat de marele geograf şi pe­cii ajunsese pînă la Paris", unitatea europeană era de ostaşi", din rîndul poporului, în vreme ce armatele dagog Simion Mehedinţi — rolul poporului român de-a :um aproape:«sub pecetea moscovită", mai trebuia doar apusene dacă aveau cite 10.060 de/ luptători, cu între- lungul secolelor, de unde şi menirea lui statornică din î asalt- al cazacilor, în numele panslavismului, spre 'ţinere foarte scumpă, oapieni şi cai îmbrăcaţi" în; zale; : punct de vedere geo-pol:tie, potrivit destinului său is- Dsfor şi Adriatica. Astfel patru mari străluciţi oşteni români au stat de toric in acest spaţiu. Prin toleranţa şi echilibrul de care De la epoca napoleoniană, marele geograf Simion;Me- strajă Europei „timp de peste două secole (1400—1600)" a dat dovada în istorie, prin rolul său de. apărător al ;dinţi face saltul la prezentul în care se afla, "făcînd în faţa .islamismului turc: Mircea cel Bătrîn,:Iancu Cor- valorilor Civilizaţiei şi Creştinismului, poporul român iralela dintre ofensiva spre Apus a „ţarului alb", Ale- vinul de Hunedoara, Ştefan cel-Mare şi Mihai Viteazul; a fost şi este un factor de unitate şi de stabilitate al indru I, cu aceea a - „ţarului roşu", Stalin, care ne Adăugăm noi lâ cei patru numiţi de Simion Mehedinţi bătrînului continent european.tase prin dictatul forţei Basarabia în 30 august 1940, şi pe Vlad Ţepeş. Pe Mircea- chiar turcii l-au recu- - Vasile LECIIINŢAN

Bătălia de la VasluiACUM 520 DE ANI J ;

Către sfîrşitul anului 1437 sultanul Mohămed al II-lea a hotărît să întreprindă acţiuni, militare de amploare împotriva lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, domnul Moldovei. El a trimiso armată de 120.000 de oa­meni, sub- comanda lui Solţ- man-paşa, guvernatorul Rume- liei, ca Să invadeze Moldova.; Puternica armată otomană a trecut Dunărea ş i' s-a concen­trat în zona Bucureşti. Speriat de forţele militare turceşti, La- iotă Basarab a trecut cu mica lui oaste de partea contropito- rilor. înaintarea trupelor oto­mane spre Moldova a început Jn luna decembrie 1474.

Oastea iu i ' Ştefan cel Mare şi Sfînt se compunea în prin-, cipal din ţărani şi care numă­ra aproximativ 40.000 de oa­meni. la care se adăugau aju­toarele primite din Transilva­nia şi Polonia. Ea mai dispu­nea şi de 20 de tunuri. Ţinînd seama de marea superioritate numerică a turcilor, Ştefan cel Mare şi Sfînt a hotărit să-l slă­bească iniţial prin acţiuni de

hărţuire, duse cu elemente u- şoare, iar. apoi să-l atragă în- tr-un loc strimt, unde să nu-şi poată desfăşura toate forţele şi aici să-i dea o lovitură nimi­citoare, în acest scop a ales valea rîului Bîrlad într-o zonă la sud de Vaslui. Aici lunca rîului era largă de aproxima­tiv 2 km, fiind dominată de înălţimi (Dealul Paiului Ia vest şi Dealul Muntenilor la est), acoperite cu păduri. Drumul care dUcea spre Vaslui avea peste un afluent al Bîrladuluî un pod înalt, pe piloni. Locul ales pentru bătălie eră. în par- ■ te mlăştinos şi acoperit cu sălcii

Ştefan ,cel Mare şi Sfînt a ' dispus pbdestrimea moldovea­na şi ajutoarele ■ venite din7 Transilvania în lunca Bîrladu- lui, pe două linii, în spatele unui Şanţ-obstacol. La flancu­rile poziţiei a aşezat cîte 10 tunuri, iar- în faţă, la aproxi­mativ 2 km, a ascuns Intr-un boschet de sălcii cîţiva trîm- biţâşi. Cavaleria grea a curte­nilor era păstrată în rezervă,

înapoia flancului stîng, în pă­dure. ■ ■ '1 •

h în preziua: bătăliei,, turcii• înaintau încet, hărţuiţi de ca­valeria uşoară. moldovenească, care îi atrăgea spre Vaslui.

, Flămînzi, deoarece - subzistente­le fuseseră evacuate sau dis­truse pe -direcţia lor de înain­tare, cu moralul scăzut, ei s-au lovit în plin de poziţia moldo­venilor în dimineaţa de 10 ia­nuarie 1475, prin surprindere, lunca Bîrladuiui . fiind acope­rită de o ceaţă groasă.

Avangarda turcească, forma­tă din cavalerie (spahii), a a- tacat centrul dispozitivului moldovean. Infanteria (ienice­rii) a intrat succesiv în luptă, la flancurile cavaleriei, um- plînd tot spaţiul dintre dea­luri. Din cauza îngustimii lo­cului ales de Ştefan cel Mare şi Sfînt pentru bătălie şi a ceţii, în rînd urile turcilor s-a produs o; oarecare dezordine Pedestrimea moldoveană din prima linie a rezistat atacuri- ' lor, în primele ore aie dimi­neţii, provocînd pierderi grele turcilor. Copleşită însă de nu­mărul atacatorilor şi cu rîn- dtirile rărite, ea s-a retras spre linia a doua de apărare. Va­luri după valuri turcii atacau necontenit,' trecînd peste mii

•■w.; "î-r— r, r

de cadavre. Cînd Ştefan cel Mare şit Sfînt a apreciat că şi această . poziţie era în pericol de a fi ruptă, a hotărît să in­tervină cu rezerva sa, execU-' tînd Un puternic contraatac în flancul drept al forţelor tur­ceşti; Contraatacul a fost pre­cedat de şapte salve, trase din cele 20 de tunuri, şi de sune­tele - trîmbiţaşilor care rămăse­seră în spatele şi în . flancul turcilor. Zgomotele tunurilor şi ale trîmbiţaşilor, • amplificate de ecoul pădurii, au făcut pe turci să intre în panică, uşu-' rînd reuşita loviturii rezervei, în cele din urmă turcii au fost înfrînţi.

Chiar şi cronicarii turci au foit nevoiţi să recunoască, gra­va înfrîngere suferită de arma­ta comandată de Soliman-paşa la Vaslui.* „Mulţi musulmani nu murit ca nişte martiri şi mulţi dintre ei au fost prinşi" — scrie Mehmed Nesri; La rîn- dul său Orudi-Bin-Adil con­semna: „Era iarnă aspră, cu zile foarte geroase. Oastea tur­cească era şi obosită . . . De aceea, neputînd ţine piept oştii Moldovei, oastea musulmană a fost înfrîntă şi nimicită". Unul dir.tre cei" mai mari cronicari turci ai vremii, Sead Ed-Din, a comentat pe larg dezastrul şi

, '- j ■ : . .

pierderile suferite lde oastea otomană la Vaslui: „Şi puţin a lipsit — scria e l '— ca să nu fie cu toţii tăiaţi în bucăţi. Şi Solimăn cu greu şi-a scăpat viaţa-prin fugă". : : -!

Victoria de la Vaslui, acum 520 de ani, a avut un puter­nic răsunet .în\ întreaga lume. Papa l-a felicitat pe Ştefan cel Mare şi, Sfînt, numindu-1 „atletul lui Ceiaroa", iar sulta­nul Azun Hassan > al tătarilor i-a propus ilustrului. voievod o alianţă împotriva turcilor. „Toată Transilvania e în- săr­bătoare pentru' această victo­rie" — se arată într-un docu­ment al vremii,/cunoscut sub denumirea de „Scrisoarea de la Euda“. , ' Cronicarii: italieni,' germani, polonezi răspindeau pretutindeni „vestea ceiei din- tîi mari biruinţi în cîmp des-, chis împotriva turcilor pe care

•pină- atunci nu o cîştigase' vreo • j

oaste creştină". :Din punct de vedere militar ]

bătălia de la Vaslui reprezintăo manifestare strălucită , a ca­pacităţii oştirii moldovene asu­pra celei agresoare, a conduce­rii exercitate de Ştefan cel Mare si Sfînt şi în general a artei militare româneşti asu­pra celei turceşti. •

Colonel (r) Teodor GRO/EA

J l i » l l £ W £ ă R U I . - d © Q 1 m §

VIATA POLITICĂ■ /

{

DISPREŢUL FATĂ, GE R 0 M ÎI MU-I CARACTERIZEAZĂ DOAR PE REVIZIONIŞTII UNGURI DECLARAŢI, CI Şl PE U I OAMEHI

, . . DE ŞTIUTĂ D l UNGARIAIn- numărul dim 12-14 noiembrie 1994,, ziarul

,,Adevărul, de Cluj1* a publicat iragmeuie dimr-o „producţie istorică!* aparţini nd unui revizionist ungur stabilit in Australia. Acosta a confecţionat o istorie-a; românilor îh care afirmă, printre altele, câ întregul teritoriu al României de astăzi este proprietatea, strămoşească a popoarelor de rasa maghiara. Ş i c ă . .. de la. Bazinul Carpatic ţi piină Ia Don, toate- vestigiile; descoperite amintesc de strămoşii, etnici ai poporului- maghiar, „Istoricul*' ungur nu se dă in lături a^i numi. pe- români „tilhari", ,.venetici", „barbari", folosind: epitete care în orice caz rru, au. ce căuta intr-o lucrare- istorică..

Lai vremea* publicării „teoriei" respective în- ziarul' nostru; reacţia cititorilor a fost diversău Cer mai mulţi s-au revoltat. împotriva, „istoricului** ungur;. Ciţiva. însă- ne-au reproşat că- am publicat asemenea, elucubraţii, fără. nici o valoare,, produse de» mintea rătăcită a unui revizionist stabilit, pe tămmuriio Australiei. Acestora din. urmă le ras- pundemrpu&icînd un- text. (s-ar putea şi mai’ multe) care -demonstrează că, atitudinea revizionistului australian este aceeaşi cu a multor oameni de ştiinţă, şi cultură din Ungarii^, Singura deosebire este- că „istoricul?1 australian a îngroşat puţin atic- maţiile istoriografiei, oficiale ungare.

CUŞEE'S» TEZE ALE ISTORIOGRAFIEI UNGARE PRIVIND CONTINUITATEA ROMANILOR ÎN SPAŢIUL LOR ETNIC

Seriozitatea, probitatea, ştiinţifică, şi. demnitatea unei. ştiinţe; cum este aceea a Istoriei,, exclud* fi­reşte,, folosirea unor clişee; si teze tendenţioase in locul adevăcuiui - istoric, recurgerea la; aprecieri jignitoarei de- către istorici la adresa unui alt: popor pentru a 'i contesta acestuia un’ drept: în favoarea propriului pbpbrr Din păcate,; de; această „minimă 'morală?1' 1 nu ţine seama- istoriografia ungară din: ţara vecină, aceasta avînd girul, chiar, al Acade­miei de Ştiinţe Ungare. Şi faptul se poate constata din- cele trei. volume de' Istorie a Transilvaniei1 (Erdeîy tflrtenete), sinteză: apărută în 1986 şi ree­ditată recent,. într-o formă prescurtată, în limha: franceză., -v >

Care sînt prinpilalele clişee şi teze ale. acestei istoriografii*, care? au prirnit, girul' Academiei Un­gare, referitoare, la. continuitatea românilor ,îa spaţiul carpatic?.. Ii. Dacii au fost, complet; exterminaţi de către

romani. „Romanii au masacrat . i i-populaţia aces­tei regiunii11,, adică, pe ce i; din, „partea centrală, ţării lu i Decebal’1 (din Transilvania). Deci romanii; au? pregătit un vid de continuitate în toată Tran­silvania (cum. se va. numi apoi acesta spaţiu), pentru - venirea- viitoare a ungurilor,,; după ce. romanii înşişi se- vor fi: retras î » totalitate? in; faţa: eveni­mentului, aşa cum vom. vedea,, conform: tezei.

■2. Romanizarea Daciei nu se putea face în timpul stăpînirif romane şi prin, urmare procesul formării poporului român a avut loc exclusiv Ia sud de Dunăre, în Munţii Balcani, uride s-au re­tras administraţia şi armata romană şi coloniştii romani, după anul 271 e.n. De fapt, nici o urma documentară sau arheologică nu atestă această mutare' masivă, nici măcar în memoria colectivă şi folclorul1 românilor, nuvse aminteşte; , =

i 3.. După retragerea aureliană din anul 271 e.n., lai' nord de Dunăre a fost, pînă la venirea ungu­rilor, fireşte,, un vid do populaţie- daco-română şi română. Transilvania a,fost golită de autohtoni şi, de colonişti romani; devenind „o ţară a tuturor ; şi; a nimănui". Astfel apar în anul- 894. -ungurii- tn bazinul carpatic; primul lor loc de descălecare, de unde au trecut în Cîmpia Panonică. Ştim însă de la Anonymus, cronicarul regelui ungar Bela, că descălecarea a fost Inversă: în Cîmpia Pano­nică şi de aici -au, făcut incursiuni apoi în Tran­silvania, dar Anonymus este contestat tocmai? lă acest, capitol, celelalte sînt valabile,-fireşte cele, care nu se referă la .români. Anonymus a făcut marea greşeală în faţa. . ., Academiei Ungar^ de Ştiinţe de a spune*'<4>jungţirii aţi găsit pe români îri Transilvania. J :

4. Românii, au apărut îh Transilvania cu puţin > înainte; de anul’ 1210;. ia perioada 1150-1200; Air»

terioritat'ea ungurilor în. Transilvania- este astfel „demonstrată", b.neinţeies ştiinţific";. cu date cro­nologice foarte „generoase". Iată,, deci,, că după a mie de ani cît au stat e i in Munţii Balcani (după ce s-au retras- în anul 271),, le este dor de prima lor patrie şi. revin aici,, strecurîndu-se pe nedi^ buite, unui cîte unul,, pentru că nici,un:, document nu înregistrează o aşa de mare deplasare de oa­meni dmtr-un spaţiu îa. altul.. Dar. aceasta nu contează: îrt faţa Academiei Ungare de Ştiinţe; „CiUdat" este faptul: că' documentele; semnalează- colonizări, de unguri în Evul’ Mediu printre românii; din. Maramureş,, de exemplu.

5;. Românii au, imigrat continuu m Transilvania pînă, în secolul, a i . XVII-lea în principal,, dar şi’, apoi, pînăL.în: zilele noastre; • ar. lăsa; să se: înţe­leagă istoriografia ungară. Veneau românii: din; Muntenia şi Moldova pentru că Transilvania se. bucura „de* orice venetic". Nu: contează, că feno­menul se întîmpla invers-,, aşa cum, atestă docu­mentele,. adică românii; emigrau în Moldova ţi Muntenia şi că în. Transilvania, veneau: numeroşi unguri din. Ungaria,, mat ales după dezastrul de la;; Mohacs, şi; transformarea; Ungariei,in paşalîc turcesc. :Sînt sute* de documente care atestâ„ cu. adevărat; acest sens, al . imigrării de populaţie.

6; Românii veniţi în; Transilvania erau de fapt nomazi, păstori care- se infiltrau? „pe tăcute şi pe neştiute", „hoinari în munţii Transilvaniei îht ur­ma turmelor, de oi", populaţie „hoinară, primitiva: şi desculţă". Astfel jigneşte, poporul’: român-, Acade­mia Ungară de Ştiinţe. Doamne fereşte să amin­tească faptul că românul Vlad, fiul lui Muşat;. era_ comite al - comitatului Hunedoara lâ; 1362;,'c i românii participau. Ia dietele Transilvaniei; (Vezi

: atestarea din 1292} "ă voievozii români Drag1 şi Bale erau: comiţi, ai comitatului Maramureş; şi co>*

"roiţi ai secuilor la 1392; că. numeroşi românii au fost comandanţi de* cetăţi pînă şi ia Belgrad şi Jaiţa (din-Serbia); că lancu a devenit guvernator

•al Ungariei etc. .Dar, conform; istoriografiei un­gare, românii; erau o populaţie, primitivă, aflată la un nivel de dezvoltare inferior celorlalte etnii; din Transilvania. La ce niveL superior erau. un­gurii afîămr de la un conaţional de-al lor din se­colul al XVI-lea şi anume de la Apâczai Csere Jânos, oare a luptat* pentru ridicarea la cultură.

. a neamului său. Dar să lăsăm caracterizarea; sâ di descopere Academia Ungară de Ştiinţe. Mai aflăm că sedentarizarea românilor s-a făcut; lent, ma­joritatea populaţiei „şi-a păstrat modul de viaţă seminomad, de păstorit şi creştere; a, .vitelor". Ca:- racterul ‘ des nomad/seminomâd atribuit românilor' de către istoriografia ungară actuală este de în­ţeles. Ungurii recunosc;, volens-nolens, că au fast popor nomad; yeniţi de prin stepele Asiei, nu; se

- cunoaşte exact locul unde s-au format- ca neam,, astfel că transhumanta păstoriijor români: (nu: şi. a popufeţiei)' le cade: unora * de minune-pentru: a arătă ctj;, degetui’ -pe .^nomazii care-şi: plimbă oile „hoinari- în munţii Transilvaniei", plusînd cu. non­şalanţă :că de- fapt, aceste „colectivităţi" nici nu, erau „legate de pămint", ci migrau „liber cu ani­malele :lor“. Apeste' colectivităţi „vor deveni în­truparea românilor; din Transilvania secolului al XVlI-leaw. Desigur nu Gelu, Vlad, fiul lui Muşat, Drag şt- Bale, lancu de Hunedoara ş.a. „Hoinari", „seminqmazi", „nomazi"; • „heiegâţi de pămTnt", „ve-;

'netici",5 „migratori" etc, —•/-sînţ epitete cu: care,;• toate, in plan psihologic,?istoricii -unguri Vreau:, de fapfc să-„stingă'^ unul isingur,?- acela de- „no­

mad" pentru strămoşii lor.

“ 7. Românii srau înmulţit mai. mult ca şi cele­lalte. neamuri, din' TrânsilVania.-;pentru-; că -erau*; „poligami!' (bărbaţii i; aveau;,,mai*, 'multesoţii) „adevăr" girat de Academia Ungară de Ştiinţe; Orbirea a ‘3tls astfel la încă ou jignire ţiav adresa- poporuîui rornân. Pe români, de asemenea, nu i-a

decimat ciuma cea mare care a bîntuit Europa ' anilor 1348—1349. Fireşte că pe unguri i-a deci­mat şi aşa ajung românii, treptat, să fie majoritari în Transilvania. ;■ ;;V. ,

văsile LECIIINTAN

Parlidul Democrat dezavuea z ăPartidul Democrat Cluj a luat

act de ideile avansate cu oca­zia aniversării a cinci* ani de la . . înfiinţarea U.DM.fl, 5 -';J;

In * ace ii- context:. precizăm ur- rriâtonrele:

Dezavuăm , luările ,de poziţie, care neagă ideea staluliii naţio­nal unitar român concretizată în primul articol al Constituţiei României.’ Ni, se pareabsurdă*, dacă nu

ridicolă, pretenţia* la; autodeterr rnjnare: teritflr,ial.'î, ‘N'U recurtoaş. tetri nici. ocultă formă de auto­nomie -1rt: afară de cea definită de Legea, administraţiei publice--

' locale.

Constatăm' cu* surprindere în declaraţia domnului Marjko Bela o'ambigţuţate ,v°'tă îh £ceea ce «• priveşte Utilizarea terrhenilor» de-s autonomie ; şi autoconducere , Io- cală cît* şi a conceptului de co­rn uni tale autonomă ceea ;ce duce, finalmente, la ideea !: existenţai,. unui stat în stat. Ace isu cu -jtlt '/f mai mult cu' cît intenţia decla­rată a U.D.M.IÎ. este d* J»-şi for-. ., ma un parlament propriu.

Respingem 'Icfeile foOvil’Ji m i­nistru al... apărării din * Ungaria . — Lajos,'rl^Urr,, privirid ineintro- : ducerea Jn, tratatul bilateral-,ro-;- mâno^ungar a-clauzei* referitoare-*" la garantarea inviolabilităţii

frontierelor. ' /Susţinem că între-^pro_____

jfrontierelor işlj'c&a* a .mirtOrităr: ■f.ţilor <, ţliirj- Români^, nu,ţpoate sâ existe nici o legătură-''avind ftf vedere că reglementarea' proble­maticii minorităţilor, este atribu­tul statelor suverane. . ~

Ca atare, Partidul Democrat consideră că o asemenea pozi-- . ţie, duce .jla . resuscitarea resenti-, mentelor naţionaliste în locul so­luţionării; gravelor probleme- cu; care se confruntă „societatea ro- fnăhească în 4 momentul db> faţă.'

(pniM-MIHIŞTRIlDEIERI[pentru potrriciEHii de aziJ

• Cînd legile: interne dau e- galăi îndreptăţire tuturor cetă­ţenilor;. atunci ei toţi,, fier e i ax majorităţii, fie' a i minorităţii,, re­cunosc*. .. statul căruia aparţin* ca protectorul' lor natural, spri­jinul: lor unicr Prin: mijlocul’ a-- cestui sprijin,; minorităţile' db*- bindesc cea mai solidă legătură

; cu: concetăţenii ceilalţi,, care for- ; mează însăşi ; temelia statului;; Din- contra,’ răsturnaţi: situaţia;• îihpărţiţi cetăţenii sfetului fi*

două: cete, unii* care-şi găisesc tot sprijinul: şi tot ajutorul nu-

• mai: în statul lor, ceilalţi, care pe Ungă: sta tuf lor; îşi; gă:ses<r; un sprijin superior în state* din-- afară. Vedeţi tare este viaţa; de- zîzanie şi5 de animozitate la care*

• sînt chemate aceste două frac­ţiuni; .ale- aceluiaşi popor. Dac* noi avem un interes —* si-l avem; mare ;— -că sS; trăimî ia frăţie-

: tate cu minorităţile de* la* noi,> ele-au uh interes — şi-l au’ încă

şi mai mare — de a trăi în frăţietate cu aceia care consti­tuie majoritatea- poporului! în,

, care* sînt de soartă hotărîţi să 'convieţuiască. (Ion T. Ci Bră- tianu)

• (...) nu ajungeţi în. conflict; cu; legile şi constituţiunea; fir vi»- goare. Nu faceţi conspiraţiuni contra acestei ţării- -Solidariza^ ţi-vă;, îtt’ interesele voastre eco** nomice şi’ culturale;, cu: intere­

sele neamului şi ţării româneşti. ( (Al. Vaida Voevod către mino-: ritatea maghiară) - - l• : : , ' ■ ■ ■ k j

■ Pentru- a bună parte din1 ost-' menii noştri politici idealul este: un -loc în parlament sau pe banca ministerială cu -orice preţ, cu; orice. compromis., (Alexandru Averescu)

•- Fără o industrie proprie naţională viitorul, statului n u poate f i asigurat.. (...) SSL n e gîhdim' care. trebuie să: fie dez­voltarea viitoare, pentru ca u n stat mic ca al nostru să nu s® găsească intr-o. zi faţă cu o i n ­dustrie. cu capital îh; majoritate străin, are cărui interese got sa nu fie întotdeauna îh. concordan­ţă, cu; cele ale statului nostru. (Vintilă Brătianu) ; . - -

•. (Presa— n.n.) nu numai cS dă expresiune , curentelor dtr idei care există' la un popor; dar ea poate şi să modelezer O' naţiune,, să formeze conştiinţa publică, a unei. ţări. iar conştiinţa publică este baza. celorlalte tre i puteri ale. statului; (G. G. M ir»* nescu) . ' , ' v-:

, • Ce sînt apelurile .acestea î s „naţiune"?. (;.,.); Aceasta nu n o i este politică; este isterie politi­că. (;. .) Tot instinctul meu de ordine,, toată ' iubirea mea, faţă; de. o ţară care nu trebuie p r i­mejduită prin înguste;: scopuri-

•efe partid' , ş l pentru satisfacerea^

unor trufii; personale;, tot s im ţu li

mleu* de critică şi de decenţă î n

manifestările publice se ridicffi

împotriva acestei periculoase ax — Iechiniade. (Nicolae Iorga)

-'--,-Rirouldfrj)res^| al Partidului Democrat |

OPINII

Naţionalismul luminatNaţiunea este o unitate na­

turală, avînd' ca fundament co­muniunea de limbă, de* tradi­ţie, de istorie*, de* cultură: şi de; legătură'-’: afectiVă, constituind o treaptă absolut necesară între persoană şi umanitate. Toate

; acestea, âu motivat apariţia, în secolul al XVIII-lea, a unei doctrine politice care conside-

‘ rS, naţiunea drept cea mai fi­rească; bază a statului. Naţio-- nalismul poate fi deci înţeles fie ca ataşamentul, dragostea faţa; de naţiunea din; care faci,

= parte, fie în mod: mai restrîns, ca doctrină care consideră câ naţiunea trebuie să fie- funda­mentul organizării politice, a

^societăţii, baza firească a sta­tului.

Naţiunea oferă suportul afec­tiv pentru'! o voinţă de convie­ţuire şi o bază realistă pentru o anumită structură politico- juridică. Dacă o naţiune ocupă o arie suficient de mare ş i :este suficient de* numeroasă pentru a--«jferf a ' unitaî ' ectî-

=; nomică 'viabilă, există premi­sele constituirii ' unui stnf .n^- - ţional urtiUir. ..

Mai multe comunităţi, na- . ţionale mai restrinsî, ocupind un ' spaţiu' geografic determi­naţi formînd o unitat j econo­mică proprie, pot constitui un stat federal; fiecare naţiune componentă păstrîndu-şi o au­tonomie teritorială şi, legislar tivă.

Care este forma optimă, în ipoteza existenţei pe acelaşi teritoriu a mai multor naţi­uni — stat unitar naţional, stat. multinaţional, stat. federal? A-.’ ceasta depinde de mai m ulţi; factori: (iemografiqi, economici, :

#,'de :.*'iţier|alitate, igşografjci,,.. 'jisr;,:■torici. ctc. : ; i ... !'"' - * ’

’Ţinînd; seama de toţi aceşti,; factori, naţiunea români înde- s

Vplineşte , condiţiile constituirii ‘ unui stat naţional unitar. De­sigur, nu putem tceîe cu ve­derea existenţa pe acest teri­toriu a unor naţiuni ţninori- tare. Considerăm însă; că ele,

. ,prin numărul lor, prin, repar- ;.tizărea lor geografică prin in-

’■ teresele lor economica nu Jus­

tifică constituirea pe teritoriul carpato-dunărean a unor uni­tăţi autonome; federale; sau. de altă natură.

Naţionalismul, ca; orice rea­litate umană, poate fi priiej[ de rău prin exces, deşi el este* esenţialmente uni bine! Ura: fa­ţă: de naţiunile cu care con- vieţuieşti, tendinţa de a le ani­hila fizic; cultural, sau' politic;, cît şi tendinţa de a domina na­ţiunile vecine, constituie*; ma­rele pericol a l ’ naţionalismtilui.f excesiv. :. -,:

D ia fericire;, poporul nostnr a scăpat în - general de acest; pericol;, prin promovarea* unei* politici care înlătură orice dis­criminare între cetăţenii ţârd pe criterii naţionale şi c .re - jDrotejează şi respectă idsnti-„ tatear lingvistică - şi cult’ir.ilA * minorităţilor naţionale. u

O altă tendinţă contemporana se opune unui alt., efect nociv : al naţionalismului' excesiv şi rău înţeles. S-au m ărit; unită- : ţile statale- "optime ’ din punet de vedere economic. Autarhia- ■şi izolarea sînt anacronice.. Transparenţa cît mai mare a graniţelor (concept atît de drag;/ lui Nicolae Titulescu), este în, interesul statelor, mai ales că în zone întinse sînt tot mai- numeroase elementele comune - culturale şi- civilizatorii,, care determină şi existenţa unor elemente comune de legislaţie^ şi social-juridice.;•“ Dar, ca orice realitate-bună, a^a cum am văzut şi în căzut, naţionalismului, şi : aceste ten­dinţe pot deveni(,n arinI ."Xces; - 'nrciVe. Ştergerea ;;-vspec'ftilui. naţional, * un i f i ca rea" ş i ,’ n i vefa- rea, în cadrul urni- tendinţa mondial iste, sînt îfu’pitrlva vie-, ţii însăşi. Integrarea în. uni­tăţi tot mai ■ mari Vnu trebuie, şă însemneze ; pieriierea iden • tităţii statale şi naţionale,.. Cel . care vrea să iubească numai- Umanitatea sfîrşeşte prin a nu iubi pe nimeni, prin a uri pe ,toţi. Nimeni nu poate să se in­tegreze prin iubire * în • umani­tate. dacă nu îş i iubeşte na-' ţiunea. ,, i

Matei BOILA,

b4

.* i

A O e m i| O B . cB® C lasa PUBLICITATE M

Cumpărăm şi vindem

CERTIFICATE DEPROPRIETATE

la cele mai avantajoase preţuri

Prin noi, Certificatul de proprietăţi devine o afacere imediată, legală şi

garantată.

MARA INVEST HOLDING s a

os te o societate de valori mobiliare autorizată prin

Legea Sg /1 9 3 4 să vîndă şi s cumpere certificate de proprieta şi alte hîrtii de valoare.

Str. Măcinului PROFIT, nr24 LEGALITATE,

SIGURANŢĂtel. 064/146290pentru

Dus. 1

SALTO GRAND CASINOS

ORGANIZEAZĂ SELECŢIE PENTRU ANGAJARE RECEPŢIQNERE

Vineri 13 ian.1995, ora 10}00 rcdtul de la Hotel Continente;

str. Napoca nr. 1

Condiţii:-vârsta maximă 25 ani

- aspect fizic foarte plăcut• cunoştinţe medii limba engîs-i J

OFSirr* SĂPTĂMÎNH: 'S.C/CONSTAWTINOPOLIS IMPORT EXPORT S.R.L.

viifdij j. preturi ce sfidează orice concurentă" CIŢR1CE cal. J:

LĂMΫ • i i

• MANDARINI SAPiFRUitl

&

Depozit: Bd.Eroilor nr.16. Tel. 195353. (291161]

' AXXON TRADING S.R.L.THE SOLE REPRESENTATIVE FOR TOSHIBA & SUN LIGHT BATTERIES IN ROMANIA, OEVELOPING ITS ACTIVITiES IN TRANSILVANIA AREA (CLUJ SUBSIDIARY). IS LOOKING FOR: 1. SALESMEN (SALESWOMEN) WITH SALES EXPERIENCE. GOOD EDUCATION. DRIVING LICENCE AND CAR. UNDER 35 Y.O. 2. SECRETARY WITH ACCOUNTING AND COMPUTER ' • KNOWLEDGE, PROFESSIONAL LOOKING . UNDER 30 Y.O.ENGLISH SPEAKING iS A MUST FOR ALL CANDIDATES. PLEASE CALL AT BUCUREŞTI 613.48.29 OR 312 18 84 BETWEEN .8:30 • 16.00 TO FIX THE INTERWIEWS IN

VCLUJ (291146) /

t i r

%

s.c. EXSTEEL s .r . l . c l u j

vinde en-gros din stocul aflat la depozitul din str. Avram Iancu rir. 278, Floreşti, la 3

km distantă de la Nodul N

FĂINĂ ALBĂ BL 80 şi BL 55pentru panificaţie (import Ungaria)

în saci de 50 kg. Informaţii suplimentare Ia sediul societăţii, str, Brateş 4/13, tel/fax 190752. (291124) "

%

S.C* CARBOCHIM S.A. Cluj-Napoca, angajează prin transfer

sau oficiul forţei de muncă

3 SCULERI - MATRIŢE»!(bărbaţi) cu o vechime în meserie

de minim 5 ani.Informaţii suplimentara ta - tel. 132047 Int. 123.

(291153)

ÎN ANUL 1995, LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII' INSTALAŢII.

- PROIECTARE Şl EXECUŢIE •

NUMAI PRIN: scc "B A C P R O IEC T" SRLCALITATE GARANTATA LA TERMENELE

CONTRACTATE

."DRESA: B-dul 21 Decembrie nr.3/3 ' Cluj-Napoca ” N

Tel 111337, 116775(291168) : ' J

F i r m a p a r t i c u la r a

A N G A J E A Z Ă T I M P L ^ R I

c a t e g o r ia 4 ş i 5 p e n t r u

F a b r i c a d e m o b i l a

d i n I z v o r u l C r i ş u lu i .

Transportul se asigură gratuit cu autobuzul firmei. - • . • '

•*. Informaţii' la , telefoanele:. 1 9 4 2 8 4 - şi 1 3 4 0 0 1 sati Ia sediul-firmei din P-ţa Mihai Viteazul 39. între orele 8-9 şi 14-16 (291142)

S .C . ACORD C lu j

P-ţa 1848 nr. 1 (zona Clujana) tel/fax 19440G, 130210

VINDE ÎN RATE FĂRĂ DOBÎNDĂ MOBILIER DIFERIT:

biblioteci, dormitoare, camere do tineret, colţare, Holuri, mobilă de bucătărie, colţare de bucătărie, meşe pliante, scaune,

birouri.COMERCIALIZĂM şi alte tipuri dc mobilâLA COMANDĂ»VINDEM EN-GROS • antigel, iac, diluant, aracet, palux/săpun pentru protecţia muncii, pînză panglică, PARCHET,şipcă pervaz. VS aşteptăm între orele 8-17(231 143]

S.C. fUAPOLACT S.A. Cluj-Napoca,B-dul 21 Decembrie nn95-97. tel. 0 6 4 /1 4 5 0 8 8

.int.37, fax 194358, telex 031248 .

oferă la vînzare prin licitaţie publică, organizată la şediul societăţii, în ziua de 26.01.1995, pra

10, următorul mijloc fix neamortizat:LINIE DE ÎM BUTELIAT LAPTE ÎN

RECIPIENŢI DE STICLĂ de 1 litru.compusă din:

maşină de spălat sticle; maşină de spălat navete; monobloc de umplere capsare; maşină de scoaţere şi introducere sticle; maşină de stivuit navete; benzi transportoare,

fabricată de SC TEHNOFRIG Cluj; Preţul minim de pornire a licitaţiei este de 80.000.000 lei (valoarea neamortizată). Taxa de garanţie'de 10% din valoarea de pornire a licitaţiei se va depune în contul

402816 deschis la BASA Cluj, sau lâ caseria societăţii. ...

Mijlocul fix se află în funcţiune la S.C. NAPOLACT - FABRICA DEJ*

str Dumbrava Roşie nr.4 informaţii suplimentare la Biroul —

H

Iflf- , t V > t e B o r W A T #t / r Ţrz

J s . 3 . .1

str. Salcîrnului nr.37, Cluj-Napoca vinde la licitaţie publică în data de -19.01.1995,

ora 9, următoarele mijloace fixe casate sau disponibile: V*

- autoturism transport persoane;- autoturism transport marfa;'- maşini de ţesut, urzit şi ca neta t;- maşini - unelte şi dispozitive de la atelierul mecanic;- aparate de cîntărit şi măsurat- mobilier de birou.

Lista compleţâ a mijloacelor fixe şi valoarea acestora poate fi consultată la sediul unităţii."././' ; .:V

Relaţii suplimentare la biroul mecano-

energetic al unităţii, telefon 167187.Licitaţia va mai avea loc în fiecare JOI

după dată de 19.01.1995 pînă la epuizarea oziţiilor propuse pe listă. (291177)

UNICOMPsrlt ran silvan ia o f f ic e

CLUJ, B-dutC. BRÂNCUSI, NR 24 TEL/FAX 156687 ... *

în calitate dc distribuitor cchlpamente profesionale pentru industria alimentară

•ZANOTTI - Echipament frigorific comcrcial

şi Industrial (livrare din stoc)

• REFRIGERAT10N - Camere frigorifice modulare

• ARNEG - Vitrine frigorifice verticale şi orizontale

(livrare din stoc)

• PIETR0BERT0-AG1V - Linii flexibile pentru brutării

: şl patiserii• A G R E X - M o ri de răinâ m odulare

Pentru toate echipamentele se asigură montaj, garanţie sl scrvice.

BUCURLSll CONSTANŢA ,C. Viitorici 11* Str. Mircea iir.1T«l: 6597395,«9M90 Tel: 612076

PUBLICITATE

/ ^ ^ S O C I E T A T E C O M E R C IA L A

angajeazăC O N T A B IL cu experienţă,

cu program fix: 8 ore/zi.Salarizare...

Tel. 1 5 5 1 7 5 . 154988 , inl.175, 177.

AV <2 t)ll7 5 > ■ " JJ

^ga 'O T JSSE SSSaH B H H eaSSSE SB SE a iE JE aE K ^

S S .C S O T IM I N F .O S O F t s .r .l B.i . ■ :: Jjgangajează: §■ -. VJGUkîQPJCQmmctm |jlj ' 0 SC onc liîii: - v îrsla miaitnă 25 'an i; , j .

j l i in u lă şi prestanţă; g

fg ''; :C r 'Z-: - spiral com e rc ia l; - ' ■ '■■■■ g

|§ (oform aţii se po l ol)ţine îa sed iul firmei clin 1

! s îf. A lV k h u J ă B i.L a m ă B/47, sau ia l

1 .teU 84072. (291166) J j

® n a g -m ea e i sa 0 i a va aa sa ia .sa as w .

ac. TERMOPLAST S.R.L.Clui-Napoca, stn Vînltorîlor 1.7-19

: - oferă pe bază de comandă

O fîtESTRE şi UŞI din profite de msterâa! plastic, cugeam TERMOPAN şi diferite yarîanlededeschîderejO GEAM IIRMOMN, ţară şî import. r

uipîknentire t a telefon 185387, 123350, 194476.(162498)

ACADEMIA DE ARTE V12UALEj l O n ! A iM O R E E S C U '* : cu sediul în Cluj-Napoca.

P-ţa Unirii-nr.31. organizează în data de

1 30 01 ■ 1995 concurs pentru ocuparea posturilor de.

*5«*. |ftîQ !^E i-s S cu funcţie ds Director econcmico-

- administrativ

|ş PdRTAR H ' . ' ' : /Informaţii la Biroul Personaj începsfcd cu data

ds 16.01.1S9S.într3'.bre!e 10-12.•( 2 9 1 % 7 s r v ■

>jb a a ■ i i i e i a i i a t t u i i i i o a a a n s ^ .

fS.C?. TOOTOfi CUG « J t *t

r

TIRANA S-H.L- Ou)

V IN D E genţilor economici şi particularilor ia ccîc

mai avantajoase preţuri.

/V .sxflG IIQM CC S.fl, Bcnţicfav'-'

, ’;v ^ jyd.'Cîo|,,; - ■

oîganfecoză lidîGps psibîko în zi'jo «Se

sîflnbpto ,18. Icmy^île 1995 p c n lm TfSfiCTOSîţS şî MftŞiftl

- c©2 ds ncndj«î3etcire#

licitaţia se va repeta ?n îiscnre sîtabătâ «i

(unii februarie şi mortia.

^Informaţii ja tel, 064/241 B l 4 . (291179)- ' j

"• ' „ -r. I. ■■ ■■ ■ B - - -|-J. I.-. ... U.--^

In data de 2 6 .0 T .T 99S ©rele 8 , la sediul

s ;c . TEHNOFRIG SA;'Cluj-Napoca, :

sir. Fabric» dc chibrituri nr. 5 11, se organizează CONCURS pentru ocuparea următorului iposîr

JURIST (8ÂHBAT) - HEsVoNSâBIL CU

DISCIPLINA CONTRACTUALA (se poale şî student în ultimul al al Facultăţii dc Drept}.

Relaţii suplimentare la lei, 132488 int. 164.Lv :' (291174)

TIMPUL APARŢINE CELOR CARE WU-L IROSESC] DE ACEEA A FOST CREAT CATALOGUL

PAGININATIONALEA A P Ă R U T E D IŢ IA 1 9 9 5

TEliiT95589v^ CLU J-W APO CA

Wbiâ

Uvnri Z IL N IG sir. Cehoslovaciei nr. 61 Cluj'r: i ici.VJ81475. (291178)

5 - B s.c. NUTREXs.a.CîuJ, cu sediului Cluj-Napoca, Calea Ba-ciutu» nr.2-3, angajca/.ă pe perioadă

. defeminaiă A .M J Î K V Â M , , ,

Informaţii suplimentare îa teî. 187065

• , sau 187787.(291170)

s.c:EDITURA DACIAs.A.anuută coucurs «i dala dc

2 5 .0 î . 1995 peaîru ociiparca postu lu i do ;

; : e o N tA B iL .: ^ :C ond iţii: - vîrstă maxiui<T 35 aîii;

- cuaoş iin lc m in im e de operare pe ca lc u la to r

Informaţii la leî. J91665 ini. 5 X 2 9 I I80)

* C!uj-Napoca. str, Beiusului nr,74, V ; %

J ■. tel/fax: 15684B, ' ' J

□ Organizează în data de g i.0 1 .1 S e 5 coreul-a %

a pentru ocuparea postului da ‘ B

Ş iF ŞEKV. FIMAMCSAR, .ott»

'Condiţii: - stud» economice superioare; :b :

H. i • vechime: rtiinim 5 ani în specialitate; ;

«Reiaţii suplimentare la tel, 1 54425 , uit. 1243 »

'(291167) 'l a D a a a a s a s B a a i i B e B ă a i i a i i a . f iV .;

«•;

i >a i

]

S c TEREL vintlii cu-gros «BfflESWHE»

bere nMUREŞANAtfproUusn dc S.C. ROGIIIN la preţul de 360 Ic* sticla

IM TVA, str. A.VIaicu Dl. A5. -

fosta cofclfiric Sorana. (291162)~3

LICITAŢIE COAiSJLIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

CLUJ-NAPOCA, anunţă societăţile'comerciala interesate, scoaterea la licitaţie ai lucrărilor

de reparaţii, interioare şi exterioare, la ^clădirea din atr. Moţilor nr.T, Documentaţia .cuprinde: .oferta de preţ, preţul pe artico.le de

vdeviş, materiale folosite, qalifîcarea personaluîui, referinţe privind calitate

îua'ărilor efectuate. Această documentaţia sa va depune Ia Oficiu! de relaţii cu publicul ~ ‘Registratură cu dat3 ds 1 1 .0 1 .1 9 9 3 ,

(762507)' \ 5

s.c. DELICON S.RX» Cluj-Napoca4 jEXECUTĂsmaPAfmmBMTĂm şi

- b m p l ă c ! b e m m c t m r m :

M â B C IT R IC im p o rt,

la preţ foarte avantajos Reiaţii la telefon i 23-350; ^BS-387

■ orele 8 -16. (76250S);

s.c;iH E M A S - ’

o«onH a c l i e i i l e l / i . d i c s c h i d c r c â ^

magazinului alimentar dinB-du] 22 Decemhric 19H9 nr, 152 (291163) ; ’

- * Staţiunea de Cercetam şi ; P ro d u cţie pom icolă Cţu|,

str Horticultorilor nr. 5, organizează concurs în data de 1.02.1995 pentru ocuparea următoarelor posturi:. .

*3 posturi ingineri Ia:cercetare; • 2 posturi ingmerî pentru actâvi&atee

de producţie, ; ;Pentru informaţii suplimentaro la birou! p e rso na

telefon: 1 4 7 1 3 8 . (29T T 71>

. K f ig la a u t o n o m a d e .

tran s jp o rt iir b a n '"

c ă lă to r i Clial, ,vinde lâ iiţiitsiţkîn fiecare M A U Ţ Î, ora 8*

îacepîod cu dala dc 31.01.1995 pînfi la ' J i; 27.06,1995, tonduri fţxe disponibila |

Licitaţia va avea loc la sediul regiei dia J JB^dul 2 ! Deţetlibrie tir. 128-130, Clnj-Napoca

unde se pol consulta şi listele nominale ale î m fondurilor Hxe disponibila* ' Relaţii ştipliînetilare la Biroul lelmic,

•• le i 141738 iul. 145. ' ^

î PUBLICITATE M

*| © Om independent doresc joam nă cu urmaşi pentru prie- .^nie-căsătorle, vîrstă 50-60 ani f i l t r u gospodărie. CP 216 OP I rjluj. <309753)

^/înzâriB B f f i a C u m p â r â r i

• Vînd Opel Veclra 2.0Î, mo­dici 1881 48.800 km, deosebit tTci 19-97-32. (309570)

■\ c , Cumpăr apartament. Tel 313-50-12. -'<304591) - ' .

j Vînd apartament str. Ol-4 Ifiîlul nr. 78, bl, VI, ap» 5, e t 3. 1 PM701)

îi 6 Vnîd apartament 3 came­lie Mănşătur 17 milioane lei.

-~yel 16-79-64. (304756) . .

II « Vînd rulotă comerţ ; lip ~ (Litoral, curent 220V, teren in- _j£hiriat. Relaţii Bar str. Tine- ~]rcinliii nr. 55. (3046S0)

I ® ; Vînd Audi model 1991, !1000 km,- capacitate 1800. Preţ ^4500 DM .. Calea Flareştl nr. a :bl.'-V5 se.,5; e i.'2 ap.' 121

»tre. orele-. S-12. (30-4729) .

1 ®: Cumpăr 'pefttru Mercedes lobra 230, aprindere electro­nică. Tel 12-91-23. (304750)-'

S • Cumpăr .sorg (tâtarcă). Tel L$-72-80 şi 16-75-73. (304645)

_rf »■ Cumpăr apartament 3-4 *S*mere în zona Cipariu, Pata, Krigorescu. Tel 1I-8G-23 între >2fia- 6-16. (280283) ,v - - ■

fţ © Vînd apartament 4 came­ra. Tel 17-87-77. (280453)

f î • Cumpăr talon Dacia 1300. r*?oM 6-54-25. (280426)

; j£| • Cumpăr Dacia 1300 după isnil- 1977. Ofer 1,8 milioane. 7el 13-51-6-4. (280460)

@ Vînd combină de recoltat ereaîe păioase, masa 2,6 m, ?otor diesel, import, 11.500 m . Tel 064-15-17-58, seara.

> 80415)

.;|ţ « Caut urgent locuinţă 2-3. himere pentru închiriere sauCumpărare. Preţ accesibil. Tel17-53-55, (3.04781)

Cumpăr taiojţ Dada Break *1 talon Dacia 13i0. Tel 15-70- to sau 15-17-12. (304782)

J 4 8 Vînd ţuică de prunc. Re- **ţil la teî 10-27-23 orele 15-

T-S. (304777)— rn m 1 rr~- im -|iririr m u n w n i r y iw i r »

l !1 - •ş Vînd 1,5 ha teren excelent ‘'Vatizare, limitrof şoselei Cluj-

, ţ*dea, km 60. Informaţii O- "*«?a tel 11-28-65 după ora 19. f9G5C) . . .

^ Cumpăr locuinţă. Tel 19-. 9. (303967)

5* Vînd locuinţă ; Tel 13-08-61. 970) .

■ : 1;; ■Cumpăr garsonieră confort Zorilor; j Ptrtiinata. Tei 15-

f|»2. (309522) :

Vînd apartament, casă, te- Tel 13-02-73 orele 10-17.

>610)

t Cumpăr apartament. Tel 2-73. (309011) ■ -. ■

Vînd apartament 3 camera îJJWlat cartier Mănăşlur. T e l'

, R°-57. (309701) . •

PS Cumpăr apartament ,3—4 î^ere Plata pe loc. Tel- 17-

^ (309073)

Cumpăr apartament 2 ca- Ofer 4.000 dolari, Tel 19*

; orele 8-9 şl 14-15. *. ^*709)■ H ' - -

• Cumpăr apartament 2-3 ca­mere. Ofer 10 milioane lei. Tel 17-72-80.. (309728)

Vînd casă cu grădină 600 mft, Str. Belgrad nr. 23, vizibil ■zilnic. Tel 16-82-41. (309728)

® Vînd autoturismele: Dodge Da v tona 12CJ, an 1990, 4800 DM; Opel Ascona an*1986, 4000- DM; Aro 320 an 1989, 5000 DM; Audi 100 an 1980, 1500 DM, toa­te înmatriculate şi BMW 745, an 1983, 2500 DM; Dacia 1310 din Ungaria, an 1990, 3500 DM neinmatrieulate şi casă mică cu grădină 1000 mp pe str. Timi­şului nr. 2, 12000 DM. Informa­ţii str. Reşiţa nr. 1 ap. 2, Da- romas. (309745)

• Vînd In apropierea hotelu-, îul Napoca 2 camere confort, pod, pivniţă. Tel. 18-13-57. (309749)

9 Cumpăr teren central 500 mp. Tel 16-25-25. (309752) - •

© Vînd apartament confort mărit 3 camere, zona Calvaria din BCA Informaţii str. Mă- năstur nr. 107 bl, G7 ap, 17. (309670) 1 "'..,*

Fiat ' 2500 D defect, cu talon şi carte dc identitate, aft ’84. Tel 16-04-84. (309574) >

® Vînd Ford Scorpio 2;0i, vi­deo Panasonic, TV 1 cblor Orion cu teletext. Tel 15-91-74. ■'(30.9585) - - - - v - -

® Cumpăr Oltcit sau Dacia , fabricată pînă în 1932. Tel 12- 87-18. (309591) •

• Vînd autoturism Lancia Te­ma turbodiesel. Str. Teleorman nr. 52, ,B1. T14, se. V, et. 1T, ap. 49 orele 10-1*3. (309612)

e Vînd BMW31G fabricat In 1990 avariat şi tnlon BMW 316 omologat. Tel. 13-67-55. (303626)

• Vind piese Fiat 600. Tel; 12-35-26. (309731) -

®: Cumpăr talon BMW 318, Tel 13-01-&1. (309759): e Vînd antenă satelit *cu nu­

mai 300 mii Ici. Tel 18-55-50. (309583) , ■; J :;!' ■‘ © Vînd'' ieftin uşă intrare.stas, . magnetofon ’feîsa nou, cărucior sport gemeni, joc video cu ca­setă 100 jocuri. Tel 16-41-89. .(309694} ;

« Vind maşină de cusut elec­trică. Tel 17-15-29, erele 14-2?. (309710),® Vind fiex, costum si<y, ma­

şină de cusut, televizor. Tel 14- 98-27. (309724) -

© Vînd maşină de scris elec­trică. Tel 16-77-91. (309738)

® Vînd pick-up deosebit şi co­lecţie de discuri. Tel 18-81-09. (309747), • Cumpăr colecţii filatelice,: cărţi poştale vechi, cartele tele­fonice uzate. Tel 13-82-85 zilnic. (309470) ,'- © Vînd semicursă, preţ nego­ciabil. Tel 12-01-68. (309(576) ‘

« Vind 36 acvarii de ;50 litri, raft cu1 acvarii - şi peşti. ?Str. Iz­lazului nr. 9 bl. OM 2 ap. 2, vi­zavi de Cocoşul de Aur.1 (309727) - 'j '« , Vînd cojoc nou bărbătesc - velur negru. nr. 52. Tel 12-03-12.-,

- (309735)' - ' f ' ”© Vîrid 2 candelabre 5-8 bra­

ţe frumoase; cojoc de darjiă, nou, Orăstie nr. 50-52 si 46-48. Tel

"16-49-74. (309739) \® Vînd schiuri 90 cm; aspira­

tor Buran, capă hamster maro, guler, căciulă enot, 2 *nurci grL Tel 16-25-25. (309751) ‘

® Vînd pămînt inţravjlan co­muna îlihaj Viteazu, Turda. Tel 12-18-63.(304704) ^

© Cumpăr garsonieră, ] sparta-' rrent, casă,' teren. Tel jl-22-04;

, 19-57-35. (30-1389) , ] ’• Vînd garsonieră, l japarta-

Jrient,- casă, teren.' Teî ifl-57-15; 11-22-04. (30-1105) ; ij

e Cumpăr 'apartament] . |Tel. 11-84-93. (304440) i;

' ;« Vind casă Cluj . Tejl; 13-57- t9. (304491) • j f

• Vînd apartament 3. 'camere parter Mărăsti. Tel 17-22-41. (304691).'

• Vînd garsonieră confort 11 în Gheorgheni. Preţ • informativ 3,4 milloano. Tel 15-30-75.(304700)

o Cumpăr apartament 3-4 ca­mere cu îiaraj eventual schimb apartament 2 camere cu garaj plus diferenţă (exclus Mănăştur). Informaţii la tel 18-67-84 orele 16-19. (304714)

• CumpSr locuinţă Mănăştur/ maxim , 5,5 milioane'; Tel 16-80-

' 80 seara.-- (304705) \O Vind casă zona centrală

str. Ion Mincu nr. "5. (30472’4)® Cumpăr garsonieră exclus

parter. Tel 18-57-00. (304725)® Vînd imobil: depozit situat

In Dej str. Kieislae Titulescu nr.31. Informaţii N!a tel 067—32-93-,

zilnic între orele 18-23. (304735)

e Cumpăr apartament 2 ca- merc, exclus Mănăştu/. , Ofer ' 3500 dolari. Plata imediat. Tel31-49-65. (304754)

© Vînd garai din tefor. montat pe str. Donaţii nr. 72. Tel. 18-13-91. '(304765) •. ^

•* @ Vînd casă în construcţie parter plus două nivele- cu ga­raj şi grădină. Tei, 14-31-74. (304766)

@ Vînd scmicentral. apar­tament o cameră la casă. Tel.12-80-21. (304767)

@ Vînd garaj încălzit ' ame­najat ca spaţiu comercial. . Tel.

-12-43-38. (304768)@ Vînd casă 315 mp. Str.

Paris 324 A. . (304772)Vînd garsonieră confort

II, Gheorgheni - str. ' Zambilei nr. 21 finisată. Preţ 8 milioane negociabil. Teî. 12-20-28. Fără bucătărie, la reşou. (304773 )

@ Vînd ’mlcrobus Volkswa- .. gen ;8 plus 1 locuri an fabri­

caţie 1976 şi motor barcă 8 ; CP. Tel. 16-22-13. (304498) .® Vînd Peugeot 205. Tel 14-2.3-

65.- (304579)® Vînd Opel Kadctt ' Tel. .

14-23-65. (304581) .De vînzare autodubă izo­

termă de 3,5 tone marca Mf>r- cedcs 813. Informaţii la - tel.-11-29-37 între orele 8-16 s;'.n str. Bobîlnei nr. RG (c&’ tier Bulgaria). Preţ informativ 7000 DM. (304652) '

Vînd-talon ■ şi piese pen­tru Audi 100. Informaţii, str. Dorobanţilor nr, 44 ap. 10. |304C95) "

i ^ Vînd Dacia 1310 din 1S92,- t,i Dacia 1300 din 1978 la pre­

ţuri avantajoase; Tel. ,15-54-05., (304702) V -

® Vînd urgent burtieie pen-■ tru îiig şi slăbire, cutie viteze4 trepte VW Passat, Audi 80, > 1600 diesel, ofer garanţie? ; Tel.

■. J2-24-06. zilfilc.: (304/03) .@ Vînd autoturism Dacia-;: -

1310, din 86. Teî. 13-48-85.(304707) ’ ■

® Vînd VW Golf GTD &n 1987 tip II, 7200 DM negocia­bil. Tel. 15-19-82. (304713):® .V înd VW G o lf!an :79 preţ

2500 DM sau lei, negociabil. Tel. 13-97-91.. (304727)

@ Vînd Audi 100 CC. Preţ convenabil. Tel. 064 — 25-30r47.,(304752) -■'■ © Vind ; BMW 320, i dm 1988

înmatriculat, accidentat, 89 000 km 4500 DM. Tel. 069 —■ 42- 74-62. (304753)

© Vînd -maşină' do cusut e- lectrică. Tel. 18-4G-ou. (o045/2)

.© Vînd:' încălzitor apă Jun- kers.: Tel. 14-23-65. (304580)-

@ Vînd 28G-c-r Notebook Ţ-?- xas Instrument.'?, ■ hard-20Mb, RAM 3 . Mbi -'-eoproccsor, LC1> VGA monocrom, 3,5. floppy, după ora 21. Tel. 13-34-44. - (304655) , ., ' ,

® Vind ' combină muzicala românească televizor alb ne­gru cu circuite integrate nou. calculator PC 48Kb rusesc. Tel. 13-13-76. (304717)

ffl Vind video cin'eră ’ Pa- . nasonîc M 40. TpV. ,14-53-29 -de.

la ora J6. (304731)V ® Vînd ladă frig ,. Tel: ■ .Ift*. •:. .00-57. (304741)' ţff Cumoăr■ tuburi C02 ţi ma-

- şină ' înKlictată. Toi. 17-77-52. (3046711. --

© Vînd presă rxcentriră si *trung. Tel. 19-0«-74 (301715) '

$ Cumpăr J mobila .fonrte' ve* 'dio Sn prl'ce start*-şi'uflUc; ,pbj-.

1 ,’ectb . antJfX*. Str. Hore,?. - nr. 22, -Tel. 1T-45-20; : (30-K5(i):: ■

@ Cumpăt-' icerjifinnlp »lc pronrictate. - TI. 17?H8-86.(30^308) • ' '

Vînd aparat Pentru au/.. Str. Teilor nr. 18. (304728)

© Fîn de vînzare. Tel. 13- 79-34. (304763)

® Vînd pian vienez cu coa­dă scurtă. Tel. 061 — 74-28-85. (3047-69),.

® Vînd certificate de pro­prietate. Tel: 17-88-86. (304310)

© Vînd blană vulpe polară nouă, -850 000 lei. Tel. 11-33-15. (304369)

® Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock' româneşti. Tel; 13-78-60. (304716)

@ Vînd tejghea pentru bar, 100 halbe. 3 tubur} bioxid pli­ne, Str. Colonia Breaza nr.. ,4(304718) , '

• ‘ Sîntem alături de colegial nostru cconomist, contabil şef Ban Dumitru în marea dure­re. pricinuită de moartea ta­tălui drag. Sincere condolean­ţe familiei. Colegii dc la Nord Conforest Cluj,(30-1708)

® Pios şi dureros omagia dragului şl bunului nostru

REMUS MIRCEA CADAR. Sincerc condoleanţe naşei Sa­bina şî familiei Cadar Boreî la marca durere pricinuită de pierderea fiului şi fratelui drag» Ilie şi, Doina Cadar şi Victoria : Cioară. (304712)

« Pios omagiu bunel noas­tre prietene KOZICA' ■ (DODi) la ircceriea ir. nefiinţă. Since­re; condoleanţe soţului Florin. Ion şl- Lenufa Bonddr.(304726) ;-

• Sîntcia alături de colega noasiră Fărcaş Laura în ma­rea durere pricinfuită' de pier­derea maniei dragi. Sincere condoleanţe.' Colegele de la SC. Sanex' SA:.isteHeiwl crea- ţic, (304733). v

® Cu adîncă durer« în su­flet anunţăm încetarea din viată a scumpului nostru soţ. tată şl bunic BAN DUMITRU. Inmormîntarca ţi ceremonia religioasă va avea Ioc vineri,13 ianuarie 1895, orele l î Ja capela cimitirului Mănăştur. Odihneşte-to în paco suflet bun! Familia veşnic îndure- rată. (300761)

« Fraţii Cornel, Luţu, San­du, Vasiel şl sora Dochiţa cu familiile îşi Iau un ultim ră­mas bun dc la iubita lor so­ră RIPAN VIORICA. Dormi în pacc suflet buni •

, ® Acum, în această zi, de10 ianuarie cînd trebuie să-i spunem un călduros La Mul­ţi Ani, iubitei noastre mame,

soacră şi bunică, KÎPAN VIORICA, cu inimile zdrobi­te de durere ne luăm rin ul­tim rămas bun. Fiica Lau: ginerele Traian şl nepo Alex. Odlhnească-se în pacct

ura, o tul

® întreaga noastră compa­siune şl sincere condoleanţo familiei Radu Constantin Sn momentele de grea încercare pricinuite dc moartea soţiei şl mamei dragi. Familia Coana Constantin .(309720)

© Sincere condoleanţe cole­gului nostru Farkas Traian in marea durere pricinuită de moartea soacrei. . Colectivul Griip’jlttî de .Pampkrl, -.- Cîaj, (30»763)>

e Sincere condoleanţe doam­nei Gligan Maria pentru pier­derea . tatălui iubit .Elevii şi părinţii clasei a l-a E.(30473-1)

■ ® Ca adîncă durere. în su­flet anunţăm încctarea „ din viaţă după a scurtă dar grea suferinţă a celei care a fost

sofie şi mamă iubitoare RIPAN.. VIORICA, lp frumoa­sa vîrstîT de 50 da ani. în- mormîntarea va avea loc în19 ianuarie 1995, la Biserica Ortodoxă din Someşeni. Soţul Aurel ,-şl • fiul Ciprian. Odih-, ncască-se în* pace! (309711) •

e Cu sufletul zdrobit de durere anunţăm moartea ful­gerătoare a scumpei noastre fiice, VIORICA, la numai 50 de an i.; Părinţii Maria şi Mi- ron Săvan. (309714) -

© Lajcrlmi şi flori pe mor- mlntul telul care a fost unicul nostru 'fiu, DAN SORIN, la un an de lâ trecerea in nefi­inţă, Dţmmezeu să-l odihnea­scă. Părinţii în veci îndureraţi, (280391) :

e Sincera condoleanţe fa­miliei Balint. în marea; durero Pricinuită la trecerea în nefi­inţă a ; tatălui drag. Familia Gânscâ. (309769)

® Lacrimi în ochi şi cu pro­fundă durere în inimile noas­tre ne ' despărţim , de buna

noastră eolegă RiPAN VIORICA care a plecat ful­gerător dintre noi. ti vom păş­iră vie amintirea -pentru ge- neipzitaîea sa şi rugăm pe iVainnezcu s-o odihnească îu

: pace. Sincere condoleanţe fa­miliei • îndurerate. Colegii de la Sanex. (304783)

. • Cu nemărginită durere a- nunţăm trecerea fulgerătoare în nefiinţă a celci caro a fost soţie, mamă şi bunică. MARIA 1ÎADU, învăţătoare, in vîrstă dc 57 de : ani- Inmonnîntarea va avea toc joi, 12 Ianuarie,. 1995, orele 12, la Capela ma­re a Cimitirului Central. So­ţul -Cosîică, fiicele Mihaela şl Ancuţa, ginerele Marcel şi ne­potul Răducu. (304663) 1.

® Sincere condoleanţe, şi a- dîncă Compasiune, îainillel 'i'enter în această grea încer­care. Colectivul secţiei de bas­chet masculin USM Cluj.

© Sincere condoleanţe şl a- dîncă -compasiune familiei Ţenter în această grea înţăr­care. Ciobul Sportiv Univer­sitatea Cluj. (304632)

e Sincere condoleanţe cole­gului Radu Constantin la dis­pariţia soţiei dragi. Colegii de la Divizia Mişcare Cta%(304696) -j

/O. Sîntem alături de co) noastră Gutcan 1 Marcela-- marea dureri pricinuită dâ moartea tatălui drag. Colecti­vul Centrului de Transfuzii Cluj. (304771)

® Ai plecat acum un an şi ai lăsat durere. Te vom plîn- ge neîncetat fiindcă cm rămas fără mîngîiere. iSANDULE a} fost cel mal bun soţ; şi tată; “Nu te vorh uita niciodată. Ta-ţ wia, ŞŞndel şi Călin. .(304612) ■

© Se împlinesc 3 ani de du­rere de la' dispari'iţia' fulgeră*

toarc ă dragului nostru ; OCTAV GROPEANU. Lacrimi şi flori pe mormîntul tău. Ba­nul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul- tău : curat. Familiav i(304697) .

© Ne alăturăm durerii co-1 gutui nostru Costică Radu la .pierderea soţiei salc drhgi. Sin­cere condoleanţe. Familia Ita- ţiu şi C&mi>îuu (301784) . -

* Rinccro, condoleanţe cole­gei noaşfre: Ana Nicoară la dispariţia . fulgerătoare* , <11 ti vinţă nl soiiilui drag. Colegii de la rnstitutul de Cercetări Biologice. (301786) .________

O Profunda nuastră compa­siune colegei noastre profesor Maria Ungurcanu la trecerea în eternitate a mamei dragi. Colectivul Şcolii nr, 10 Cluj. (301789)

• e Se împlineşte 1 an d(j cînd dragul nostru drag, lo­cotenent colonel LUNGUDOR CORNEL s-a dus cu inima' noastră .In data de 12 ia­nuarie 1995, orele 17, la Cate­drala Ortodoxă îl vom pomeni spre veşnicie şi-l vom plîngc alături de cei ce l-au Iubită căci tacrimilci hu' ;ş’îi)t ' pcntriţ j cei v il... ei nu mal cred îiij elpş Doina soţie şl.'Oana fllcăj)|

Sintem:, alături • de: .ţ»|eâ^ noastră doamna Turl MagdalM- na. 'în durerea' pricinuită

pierderea tatălui drag r1.ENGYEL „ALEXANDRU. Sifr- cere condoleanţe familiei. Cole­gii .de la SC Remat Cluj SA. (304774)

® II rugăm pe Dumnezeu să odihnească în pace sufletul ve­rişorului REMUS, do care me­reu ne-a fost şi nc va fi dor, Verişorii Gil, Nicu şl Măriuţa cu famlifile. (304694) ~ __

t a d e v ă r u l

1 deDIVERSE

m-absolvent al Academiei de Arte Vizuale-cunoştinţe de prelucrare grafică pe calculator -pentru o colaborare de lungă durată cu satisfacţii profesionale' şi materiale depline-VITRINA FELIX MEDIA S.A. str: Gh. Barlţiu nr.24 tel. 197968,190382

L u r p16 Ianuarie ora 14.00

® Vind pătuţ, canapea, cu­ier, boiler. Tel. 11-3S-22 între orele 17-21. (304770)

. © Vînd cărucior dublu. Tel. 18-61-89. (304795) -

19 57-f 5“

AGENŢIE IMOBILIARĂ mVÂNZÂRI-CUMPĂRÂRHNCHIRIERi SCHÎIB-CONTRACTE-ÎNTĂ8UliRl

ACTE REGIM URGEKTi

11 22 04

F.M .O A

s® l ^A .D A F .

C .A .R .

SAFi S.A . com un ică urm ătoarele rezultate financiare ale Fondului Mutual al O am enilor de Afaceri, va lab ile începînd cu data de 9 . O l . 1995 ^

Activul net (mii): 47.843,9

Fond . d iv id , (mîfj: 6 0 0

CERTIFICAT DE INVESTITOR: .

- num ăru l în c irculaţie: 2 6 9 .8 9 ?

Tip A: 1 1 9 .8 7 6

T ip B : 15 0 .02 Ii

, : - va ldarea n p m in a lâ : SO.OOQ»

- va loarea la zi: '

T ip A : 3 0 4 .0 Q C r

T ip B: 7 6 .0 0 0

Str. Moţilor 1/27 tel. 195268,190388 fax: 190389

• Vînd apartament 4 camere in str. C. Fior eşti nr. 8l ap. 91 bl. V5 ec. 4 Vizibil zilnio după ora 14. (28043P)

© Vind Volkswagen Golf II neinmatriculabil sau cumpăr ta­lon. Tel 18-15-85 (280467)

© Vînd cameră video Panaso­nic M 3.000 nouă, sigilată. Preţ 2.000 dolari. Tel 19-39-43, Cluj. <280473)

@ Vînd televizor color Free- dom nou în garanţie. Tel. 15- 99-08 după ora 18. (280357)

O Vînd Rank' Xerox 1025; A i; A3, Computer 286 cu im­primantă. Telefon 15-41-60, o- ra 9-20. (280464) '

® Vînd 2 garnituri de mo­bilă Ludovic şi Drobeta. Tel. 17-87-77. (280452)

• Vînd clupo auriculare din inox. Tel. 17-95-97. (280471)

0 Vind lambriuri. Tel. 18- 22-50. (280177)

© Vînd casă oarllcularâ cen­tral. Tel. 10-40-30. (309765)

• Vînd casa în z.:nă semiccn- trală 3 cnmere, bucătărie, ba­le, gara), rdrte. depozit. Tel. 10-64-26. (309772)

9 Cumpăr garsonieră sau apar­tament. Tel. • 19-02-81, (309783)

© Cumpăr maşină an 1983- 1992 fn rate. Posed garanţie. Tel. 14-30 !)o, (3rt()7o;>)

Str. Memorandumului 7 Str. Republicii 1

9 Vînd Volkswagen Vento GL, 1800 cmc 90 CP, OKM, fabricat 31.08.94. cu dotări de excepţie. Tel. 18-16-83. (309777)

O Vînd Renault 20 înmatri­culat sau separat talon şi Ci­troen înmatriculat^ sau • talon. Tel. 17-58-46. (309781 )

O Vînd talon Opel Record, Audi 100 cumpăr talon Audi CC. Tel. 13-01-50. (309785)' ® Vînd video- nou. Tel. 11-

87-70. (309767) _@ . Vînd „maşină de spălat a-

utomată; ladă frigorifică; vi­trină frigorifică pentru înghe- tată. Telefon 12-48-58.(309770)

® Cumpăr viză sau invitaţie pentru Grecia. Tel. 18-97-40. (309776)

@ Vînd mobilă Bonanza. Tel. 12-49-85 ora 16. (309786)

£ Cumpăr' apartament cu 1-2 camere. Tel. 16-70-19. (304790)

® Cumpăr casă sau schimb cu apartament. Tel. 12-74-51

după ora 15. (304793)© Vînd casă str. Harghita

nr. 44 în spate la IRA.(304794)

@ Vind VW bus sau schimb cu Dacia Papuc. Tel. 14-01-05. (304780) ,

<0 Vînd Renault Fuego 82 stare excepţională motor 2000, neînmatrioulnhil, eventual cum­păr talon. Tel. 15-09-28 str. Plevnei nr. 156 — A. (304791)

CJ) Vînd camionetă Fiat Du- eato J9K8 benzina. Tel. 11-10- 58 după ora 17. .(304796)

Societatea Comerciala

FiHAHOIASĂ PE ACJIUHÎ.oferi posibilitatea persoanelor

fizice să investească pe bază de

fiONTRACT ÎN AFACERI SIGURE.

Se ofarâ/12% dobîndâ pe lunâ

la investiţiile în lei. Investiţie minimă

5 milioane lei.

Reiaţii la t e t 1 4 S 2 9 C K SILNIC erele 10-18.\

© Asociaţie de Locatari anga­jează fochişti autorizaţi pensio­nari. Informaţii la . tel 19-99-53, str. Republicii 64-66. (309722)

o Angajăm om .de serviciu pentru blocul de pe C.‘ Brâncuşi ■nr. 153. Vineri 13 ianuarie, ora16. (309723)' « Caut tapiţer. Tel 13-11-05. (309719)

© Posesor permis categoria B îmi, ofer serviciile cu autotu­rism proprietate. Tel 12-35-26. (309732)

© Studentă, meditez română si germană. Informaţii la tel 17-13-07, după orele 16. (309742)

® Atlassib efectuează trans­porturi de persoane în Germa­nia-şi retur zilnic cu plecare din Cluj. Informaţii şi înscrieri la magazinul Marilia, în . P-ţa Mi­hai Viteazul nr. 30. Tel 19-42- 10. (309518)

O Angajăm muncitori califi­caţi şi necalificaţi' cu experien­ţă în construcţii. Tel 11-15-63 între orele 8-11. (304792) •

« Dau împrumut sume . mici în valută. Tel 16-44-89 după o-

' ra 17. (309695)O Vînd SRL scutit 6 luni Re­

laţii la OP1, CP 1187., (309544) tt Execut lucrări de zugrăvit,

faianţat, etc. Tel 15-13-55. (309565)

• Producător, vînd flori de trandafir en gros în perioada mai-oetombrie ’95 cu contract şi plata parţial în avans. Informa­ţii Oradea, tel 11-28-65 după o-

. ra 19. (309655)® Firmă Comercială speciali­

zată în vînzări de produse ali­mentare angajează agenţi co­merciali. Condiţii: vîrstă maximă 45 de ani. Tel 14-55-31, orele 19.30-21,30. (309721)

® Societate Comercială anga­jează vînzătoare, şofer-mecanic. Relaţii tel 17-22-98. (309734)

« Caut zugrav. Tel 19-57-15. (280421)

• Deţin spaţiu comercial func­ţional. Caut asociat cu capital. Tel 18-34-61 orele 14-20.(280465)

o Traduc literatură medicală din engleză si franceză. Tel 17- 95-97. (280472)

© . Ciştijjaţi 20 la sută lunar pentru orice sumă depusă in contul firmei noastre. Tel 051—13-97-95; tel-fax 051-15-44-79.

• Angajăm fete pentru ca­binet stomatologic. Relaţii la tel 15-30-77 între orele 18-20. (309647)

© Socictate româno-austria- că, angajează electronist, vîrs­tă maxim 10 ani, cu garanţie. Tel 11-29-13 între orele 9-15. (309673) ' >

® Executăm deratizări. Tel17-11-88. (309674)

o Transport inarfă 1 t. Tel18-49-16. (309733)

9 Caut persoană fără !(£■cuinţă şi fără obligaţii fami­liare pentru îngrijire femeie bolnavă şi menaj. Ofer dor­mit, mîncare şi bani. Infor­maţii tel 13-81-12 şi 13-24-56. (304732)

® Caut atelier unde se pot repara biciclete. Negrea Lu­cia str. I. Măcelar nr. 39.(304723) _______ -

~o SC Sequoya SUL anga- jează 20 tîmplari de mobilă, pot fi şi pensionari. Relaţii în str. Universităţii nr. 10.(304557) - : _______ ,

O Firma Arcoda comercia­lizează Ja cele mai bune pre­ţuri biblioteci pentru expune­re cărţi sau marfă în culori­le: alb, negru, natur şi ma- hon. Contactati-ne la tel -14- 08-61. (304693) ^ -

9 VVhite Wolf SRL angajea­ză: — tînăr prezentabil, dina­mic, pentru aprovizionare-des- facere. Condiţii: permis con­ducere 2 ani, bacalaureat, stagiu militar, telefon privat.— cusătoare cu experienţă în marochinărie. Transportuly la firmă se poate rezolva. Relaţii la sediul. firmei în Luna de Sus, 400 m. în spatele benzi­năriei AWÂ, orele 8-16.(301654) - ' .

© SC ;,Meteora“ SRL Cluj angajează bărbaţi pentru mun­că de coordonare activitate de achiziţie. Informaţii tel 14-79- 76; 14-45-38. (304700)

o Angajez vînzător tonetă piaţă str. Mehedinţi nr. 42 ap. 116' după ora 16. (304730)

o Societate comercială an­gajează agenţi comerciali cu autoturism propriu. Relaţii latel 17-62-37. (304747)________ _

O Librăriile VED SRL an­gajează vnîzători carte pen­tru standuri stradale. Condi­ţii :cultură generală, interes pentru domeniu. Informaţii Ia tel 14-55-26, după orele 17. (30-1749)

® Vînd societate comercială avînd comerţ, producţie, im­port export, înfiinţată în no­iembrie. Tel 14-67-45 după O- ra 18. (304775)

• Angajez profesor de en­gleză serios pentru activitate după amiază. Tel 18-42-16.(309774)__________ ■

© Nou! Jaluzele plastic. Tel16-39-34. (309775)

• SC Neoplan Tours organi­zează în fiecare miercuri, seara excursii în Polonia. Informaţii şi înscrieri tel 19-42-10, Piaţa Mihai Viteazul nr. 30. (Maga­zin Marilia). (280407)

o Caut partener — capital —10.000 dolari — posed spaţiu ul­tracentral. Tel 11-15-76.(309762)

© Restaurant CORA Floreşti tel 19-08-53 angajează: vînzători cu gestiune în magazinul non- stop. (309778)

o Societate Comercială execu­tăm lucrări de - construcţii, ten­cuieli, zugrăveli. Montăm: fa­ianţă, gresie, sobă de teracotă. La preţuri avantajoase! Infor­maţii B-dul 21 Decembrie nr. 18 ap. 2. zilnio orele 9-12 şi- 17-19, (309780)

« SC Medicarorn SRL anga­jează personal medical specia­lizat, -cunoscător al limbii en­gleze, condiţii: —: studii supe­rioare sau medii, — vîrsta ma­ximă 30 ani, — permis condu-,- cere, — disponibilităţi de depla­sare. Relaţii la tel 064—11-65- 53 după ora 17. (304776)

© Bar de noapte angajează urgent dansatoare si stripteuze. Tel 19-39-90 orale 8-12, 20-22. (304785)

9 Caut doritori să presteze în. timpul liber activitate ro-'

. prezentanţă . firmă comercială. Tel. 18-59-03 ora 10-14. Nu su­naţi după masă. (304755)

@ Posesor viză - Germania, permis BCD E îmi ofer ser­viciile. Tel. 15-42-87. (304674) ,

© Contabilă cu experienţă . ţin evidenţă' contabilă. Tel. 14-

98-71 după 'orele 17. (304762)@ Filmări video! Tel.- 16-

58-63. (304672)v © SC Motevis SRL execută; depanări radio-TV la domicili­ul clientului. Angajaază de­panator. Tel. 17-90-89. (304722):

închirieri» Dau în chirie locuinţă şi

spaţiu comercial. Tel 15-32-45.(309586 )

® Dau.în chirie garaj zonaMinerva Flora. Informaţii în­tre orele 18-20 la tel 16-25-87.

g (309683) ' '

• Caut de închiriat urgent garsonieră. Tel. 10-90-09.(309587) -

0 Medic caut de. închiriat garsonieră sau cameră — pre­ferabil pe termen lung. Tel034-11-75-09.(304588)

O Caut pentru închiriat u- na sau două camere cu tele­fon în casă particulară sau apartament Ia parter. Ofer 100-150 mii lei. Tel 12-73-14. -( 3 0 4 7 1 0 ) ________■

« Caut pentru închiriat spa- ! ţiu-depozit 20-40 mp. Relaţii la tel 17-62-37. (304743)

© Americani căutăm casă do închiriat pentru o lună înce- pind cu data de 18 ianuarie pină în 18 februarie. Prefera­bil cu telefon, zona Mărăşti. Sunaţi la 18-59-66 şi cereţi cu Paul. (3097S8) -;

® închiriez spaţiu pentru de­pozit str. Colonia Breâza nr. 4. \(304719)

* închiriez garsonieră pentru birou unei firme. P-ta 14 Iu lie . Tel 18-85-92. (304744)’

tt Dăm în chirie o cameră de 25 mp pentru depozit. Tel 13-38- 97. (304759)

o închiriez locuinţă. Tel 15-49- 47. (304770) ' •

© Caut chirie spaţiu. Tel 19- 57-15. (304372) . ' '

© Caut chirie locuinţă. Tel 19- 57-15. (304397)

0 Caut de închiriat spaţiu co­mercial. Informaţii str. Bâişoara nr. 9 A ap. 64 sau tel 14-64-67 între orele 16-20. (304740)

© Caut chirie Mănăstur la 40. 000 lei. Tel 11-67-22. (304745)-- 9 Student caut gazdă-orice zo ­

nă. Tel 12-37-92. (304757)® Caut de închiriat locuinţă ş l

spaţiu comercial. Tel 19-03-84. (304764) ■ !

© Dau chirie locuinţă. Tel 11-22-04. (230180) ' '

© Dau în chirie apartament. Tel17-12-07.(280431)

0 Caut pentru închiriat spaţiu comercial ultracentral. Tel 16-67- 82, zilnic orele 16-18. (280417) j

© Studenţi străini căutăm pen­tru închiriat apartament cu 3 ca­mere mobilat, cu telefon în zone­le: Plopilor. Grigorescu. Tel 18-:- 63-14. (280418) . |

« Studentă închiriez garsonieră t Ofer 60.000 lei. Tel 17-95-97. L (280470) f

0 Caut pentru închiriat garso-f nieră sau apartament confort 2,»' nemobilat cu telefon pe termen lung. Tel ,16-28-27. (309779)

© Studenţi căutăm garsonieră! sau apartament de închiriat. Tel16-80-04, după ora 16. (309784)

© Americani căutăm de închi­riat apartamente preferabil ctf telefon în Mărăşti. Sunaţi la 18-|-:59-GG şi cereţi cu Paul. I(309787) . b

O Dau în chirie apartament cu 2 camere mobilat în Mănăş-F tur, str. Gîrbău nr. 10, ap. 47. pe termen lung. Plata anticipat6 luni. Vizibil zilnic orele 10-f117. (309688)

« a r VARIETATI■'M

| PSEUDONIME

s ! Ştiţi cum au semnat unele d in tre operele lor scriitorii ro- jgstăni? la tă cîteva pseudonime <^le lor;

• AGARBICEANU, ION '<1882—1963): Agarbi, Alfius, .^Potcoavă.

? | • ALECSANRI, VASILE #ifl821—1890): V. Mircesco, Vlad 'Jdoraru, Ştefan Moina, Un a-

. ffconat din Moldova, Un român.

H 9 BACOVTA, GEORGE (1881 ,^J~1957) născut: Gheorghe D. "Vasiliv : G. Ardoni, George •J\rin, Bob, Emus, V. George, aCeovas.

î-j • BLAGA, LUCIAN (1895- â3961): Ion Albu, L. B. Braşov.

• PETRESCU, CAMIL (1894 1957): Afcadius, Bai, N. ;Gră-

■jnătic, Ion, K . Mill, Ion Obi- iriditu, C. Pietraru, Radical, D rJRaul, Ion Răscoală.

• ] • RUSSO, ALECV (1819— 1839): Terenţie Hora, A. Rusu.

H * SADOVEANU. MIHAIL (1880—1951): Valeriu Arsenes-

*cu, Ion Cern a t, M. S. Cobuz, ;^n ton Constantinescu, Silviu ■“Deleanu, Misado, Mihai _ din ^Paşcani,- S. Prisăcaru, Ilie Puş- ’caşu, M. Tuf an. ,

I SLAVICI, IOAN (1848— 1925; născut Ioan Sârbu): Bor- escu, loani Lenei Savului lui

ÎJMihai Boggi, Tanda.-

| • TOPlRCEANU, GEORGE 1(1886—1939): G. Dăianu, Gsrilă, IM. Piscobomba, G. Struma, Y. Stop.

• VLAHUŢA, ALEXANDRU (1858—.1919): Ada, Alecu, L. Ascar, I . Baltă, :Lupan, Mami- lis,^Mirmidon. Elivitor, îîadu, Selisteanu.

• HOGAŞ CALISTRAT (1847—1917): Agadu'.Frige, Lin-

| te, Plautius; Leiba Samsarul,| Cucoana Zarifa.

• CARAGIALE. I. L. (1852— : 1912): Allegro, Caracudi, Dra- cu, Falstaff, Farsor, Hans, L. Van Tyn, Maca bronsky, Mi- zilic, A. Museus, Nastratin, Oblivius, Rac, Un mare ano­nim, C. Valentin, Zoii.

ASCULTINDU-i P i MOZART... PUBLICITATES-ar putea spune că admiratorii lui Mozart au

noroc: pentru că, înainte de toate, îi pot asculta nemuritoarele creaţii în sălile de concert, la operă, la TV şi la radio, acasă, pe stradă etc. Apoi, melomanii îi aregăsesc chipul sau ' silueta reproduse pe o sumedenie de mărfuri de largă circulaţie, ca, de exemplu, pe învelişul celebrelor praline „Mozartkugel", ipe T-shirt-uri,- pe cărţi

surpriză muzicală, firma produce sutiene în care sînt fixate mecanisme minuscule, cîntătoare, cu ceîebra „Eine kleine Nachtmusik". Dar, nu numai muzica lui Mozart trebuie să suporte astfel de înstrăinări". Nici colegii săi nu sînt trataţi tocmai cu respect de către strategii reclamei: operele mul­tor compozitori sînt folosite drept reclamă dedi­cată ciocolatei, maşinilor, cafelei sau alcoolului,. Incercînd astfel să convingă publicul „pe cale clasică" să cumpere mărfurile atît de lăudate. De

poştale sau postere. ilar istoria vieţii copilului- îxemplu,,„Homeo şi Julieta“ de Prokofiev ilustreazăm inuna n ♦ncf ’ctiVi A S î l h ftenfrir im •r»onfnm #hnril1 -r»:ărfîHT:ÎStI?!liuminune a fost filmată sub titlul „Amadeus". Sub acelaşi titlu a răsunat destul de multă vreme, pe toate posturile de radio, am „song" cu citate în­viorate «electronic, preluate din compoziţiile mo- zarţiene. Compozitorul a murit în 1791 la Viena, sărac lipit pămîntului, 'iar Ja o distanţă In timp de peste "200 de ani, Industria jsflrşitului de mileniu l-a trezit la o nouă viaţă.

Cu ajutorul .numelui magic al compozitorului se fac'vînzări impresionate. O firmă de produse de lenjerie a avut, de curînd, o idee inedită: ca

reclama pentru un parfum, „Zborul cărăbuşului' de Rimski-Korsakov serveşte unei firme de auto­mobile. pentru a-şi răsfăţa posibilii’ cumpărători, „Revărsatul zorilor11 din „Peer Gynt“ de Grieg «ste menit, să ademenească băutorii de cafea, in timp ce „Carmina Burana" a lui Orff este folo­sită pentru seducerea amatorilor de ciocolată. Ce-i drept, ciocolata a rămas în rafturile magazinelor, în schimb a crescut cererea de CD-uri cu „Car- mina Burana".

(După „Prisma")

CURIOZITĂŢI CURIOZITĂŢI

• Pasionat de viori. Cornel Suboni, inginer şi doctor în li- zică din. Timişoara este un pa­sionat restaurator de viori. De-a lungul anilor, el a restaurat gra­tuit circa 1000 de viori şi adonat Muzeului Etnografic din Timi­şoara o colecţie alcătuită din peste 100 de piese componente ale unor viori. Cît de mult a iubit acest minunat instrument de coarde rezultă şi din teza sa de doctorat, care se intitulează: „Cercetări despre bazele fizice şi .tehnice în construcţia, viorii pentru obţinerea, parametrilor de calitate".

9 Albinele şl mierea. Ca să aducă în stup un gram de mie-,

re, o albină trebuie să viziteze

peste 600 de flori. Un stup bun,

puternic, «re intre 60—80.000 .de

albine. In lunile mai—iunie, cînd

este In toi culesul, acestea pot

aduce zilnic 4—B miere? ^can­titate ce poate fi «obţinută din

vizitarea a peste 2,5 milioane flori.. "

i Viaţă fâră hrană. Vietăţile

pot trăi fără hrană un număr

variabil de zile: şerpii — 800

zile; broasca ţestoasă — intre

500—1000 zile; câinele —- 30 zile;

păsările — 9 zile. Cît priveşte

omul, circa 12 zile! -

(INU)

MONUMENTELE PARISULUI INTR-0 NOUA STRĂLUCIRE

ventă în acest sens a apărut însă în 1992, cînd UNESCO a decla­rat parcursul Senei patrimoniu universal. Primarul oraşului, Jaques Chirac, a* lansat un pro­iect pînă în 1998 privind ilu­minarea. a 13 poduri din- centrul urbei, pentru care sînt alocata 7,5 milioane dolari. Alte 22 o-

biective, de acest gen vor fi avu­

te în vedere în cea. de a. doua

etapă de desfăşurare a proiec­

tului amintit.

O nouă tehnică de iluminare a monumentelor, prin încorpo­rarea în acestea; a unei multi­tudini de beculeţe cu fialogen, a fost elaborată la Paris şi pusă în aplicare, la început la po­durile peste Sena — transmite Agenţia France Presse. Parisul, cu cele 2500 de străzi şi cele aproximativ 200 de monumente ale sale, iluminate de circa 170.000 surse de lumină a făcut eforturi' financiare serioase în decursul anilor. O idee consec-

UN ŞOARECE AMERICAN.

ÎNCĂPĂŢÎNAT

Un şoarece^ presupus a i i a- merican la origine, a călătorit de unul singur la bordul unui ■Boeing 767 al companiei aeriene scandinave SAS, după ce ţoate eforturile de, a-1 scoate afară-din avion la Stockholm, înainte de decolarea spre New York, .au dat greş, .relevă Reuter. Încer­cările de ademenire -cu brînză a rozătoarei, .ale cărei urme au fost descoperite in timpul zbo­rului transatlantic New York — Stockholm, au eşuat, aşa că a- paratul a trebuit să zboare .goi la Copenhaga, spre unul din han­garele de reparaţii ale compa­niei, iar pasagerii au fost îm ­barcaţi către .Norvegia, pentru a zbura de acolo la New York cu o altă cursă.

A * 3

A n C r 1 ? 4■A-C A ? fr A T 0 dP 0

Mi- A L t G. L gţ? N c

(V A R, A- H R Pr MG 0 O i ■1 V 0 A L ■fri u (

■Ti i H (

T T u l r T Tj y X di 1 . ‘ .'2 >

0 T 4 ! ul ./... T f i£ V\& A- P4o !m i 1 1

CONCIS

ORIZONTAL: 1. îmbrăţişează mortal ® 2. lîapsîn ci 3. Adoră; b’.ue’.e — Interjecţie es 4. Fiore (fig.) — Patron -bisericesc,© 5.

, Izolaţi — A masca &’ 6. Jumate . din Iliada! — Nimerit o- 7. De-,' senat pc pielea proprie —. Pa- • . trupod •-'dobrogean (pl.) d 8. • Iţi- • tră ..într-o ureche — Prima .în . s’.avonă o 9. Socotită o 10.

VERTICAL: 1. Volum & 2. A-, Var. (fig.V e 3. Lăcomie © 4. O'

vindeau chioară ; o 5. Rea de gură — Suprafaţă' cultivată' O : 6. E bun de teren — .Banc ar-'

’ delenesc -rr Bun de buze © 7.

.Aromează .ciorbele — Prefix o. 8r Spetează —• O dai lunar (cînd .eşti .dator) —' Phsed e 9. Am­bianţe. cromatice 6;: 10. Gustoasă?

ve-Cuvinte rare: 17

m ir i Aţi| v .'.:

if'.-fi i Tn.-b.'i-l'V Tel 13-N 'f ‘l ■ ■I j H au în f ‘i[.ri(’ cirn.'-ră . cu

’I T ’ trare se;,arabi pi-nlru fele în.-

’t5'',;,i‘-r A !■!■ , ''Suinii Toi' 14-60-'! (:tn')74i)

• O. Dau în f-T:i.r.î.’ cnsA 3 came- r.at-aj, fjrădihă, ti-lifun, zonă'

*-.nlra!.-l. Tel t.'i-O!-8J.' (%V.7\ H) o Caut chirie. Tel

I o Doctoriţă, inginer răniănj (TV-li> închiriat t arsonii-ră Tel 19-

orele .10-21. (309504)' ■ O Caut de închiriat 2-3 came* "^e şi spaţiu comercial. Tel 19-'

f 5)0-09. (309 i88)^~j ® Caut de închiriat spaţiu co­

mercial, zonă centrală. Tel 16-' '83-75, (309654)

o Hau în cîiirie .şi. Î-T>;f- 'WneiYTVil, Tel '•:.y:-':)7n3) ... 1 . ,. !

n : .( . 'a u t1 ci?» în i'ţ.iria t, , >apnr.(a-' :, n'r-nt cu 2 can.K r-“, ■ u u i t i i ţ a t shu-

h f î T t. :-c.ti k ■.!•!.'fi io, ,. ţr i (-a r~ ( ie r Zorilor.: f’.I.-il-i., in lei T(;l .12- 47-1,7. ; . a ; /

■' O C a n t ■ p e n tru îr>:-i^Viat'.’-![;ar-', t a i ' 'r i ; t .eu 3 catiH'K?. ,’lVi I R."40-71). (3''!*7\'<) ' - .

o C a u t ur;>ent rle în -hiri-il; .iu- .lo tu r isn i pe 3 luni,. OI..T. ]5;1 mii lei lu n ă O fe rte t a te l ' 11--13-31. (309748) ; '

o Hau chirie spaţiu. Tel 11-22- 04. .(.704.780) . '

© închiriez','spaţiu p<>ntrii depo­zit. Tel 10-57 67 între 8-14 (3046 8)

• Dau în chirie apartament Zo­rilor în valută. Tel 11-39-88, 12- 60-50. (304709).

i • -

o ..'St'iflmh l;K'ui;.Li Tct ,19 ru- 15.: p a ^ s i, ,

o Î*-M:'nb npari'ţTfieuh- ,2 .-,ra.- nK’l.'<> ',co;;ttir t ,ţ.f:li:pil .'ir,--; ve­

chi jM rt'T " CU 3,4 < f >rsi- parl'-r

sau (■tai 1* /onfi ceiiti-aţă,.. ,Mă- ,'

■r.'şi.i .ceutj.al, .7;-: l).vi-iTib.rio..'.'ilx'l 15>-.7(i-:.’ l . c;ft ■' ■ -

o Sc',!:irn!i f.-irsiinii-ră proprie­tate Măiăsli parh-r înait cu yu\- sonioră sau apai tameu.t .2-caţn-Tf în vona Cli-n' ilor. Vai i iute. Tel 19 97-9'/. (W U!)

PIERDERI'"'

9 Pierdui î.ojriliniaţie dc S iu d i nI ş i P a ţnpn r i (ţr -ccM- fie

numele, de Gioruiii.s Karapas Găsihtt ii!ui riMiuiipcnsă. Tel 18-82-39, (2SU1J5)

ARBORELE DE SCORŢIŞOARA

Scorţişoara este originară din pădurile din sudul Indiei, din Ceylon şi Malaesia. Cei vechi se foloseau de scorţişoară .ca .de tămîie; la moartea Popeei, o fa ­vor ităcare in cele din,urmă i-a, devenit soţie, Neron a aprins scorţişoară. Arabii, după aceea veneţienii au importat-o Jn Eu­ropa, unde -folosirea ei nu a fost cunoscută mai devreme de se colul -al X III tea. La fel ds cău­tată câ şi piperul, preţul său 6 la fel de ridicat: o mică isto­rioară ne '.povesteşte că, spre 1540, bancherul german 'Fugger a aprins în faţa lui Carol Quin- tul un mănunchi de vreascuri de scorţişoară, ca semn de re­cunoaştere a stimei pe care o avea faţă de puternicul împă­rat.

-Începînd din secolul al XVI- lea, portughezii îşi asigură un monopol de a face comerţ eu scorţişoară, dar în curînd se vor înţelege cu olandezii, care au sfîrşit prin a-i submina şi a râ- mîne, stăpînii întregii producţii (pînă spre sfîrşitul secolului al XVIII-lea), concentrată cu meti­culozitate în insula Ceylon. DupsV aceea Indoheziaj Brasilia şi An- tilele 'au început. să, f.urni/ezy' şi -ele, ca şi Ceylonul, scorţiş ţn ră, dar treptat interesul pentru această mirodenie•‘a :scăzit- în EUmpa. Cu toate acs-stcat'în Al sacia,. în; Austria, 'in Germani’l şi ' ‘ch.iaf la.' noi,.-scorţişoara- ,sp

mai foloseşte - şi -azi la parfu- } rnafeâ tartelor dc». -m.?re şi a vi-' f mUlii . fiert.., (E-N:) ..

sţ 9. 'P ie rdu t enrliv irUyn tita te r,e- .

r ia i, A : '(H ! 7(ft^ 6 " dec la r - ,.fjnS5 . : ;: ( . ' ! / . i '■ '■

O .P ie r d u t ')u!o i i/.'i‘(.i;> <!'■ func-i f ţiur a r o ; aci ivit " i ţ i '-/ii ;t;'!-;(ii<v : la

fitn .1 i ili'u ni' iv ii! ’!»'!-' ‘;'ai p- L iv iu .

O viei i 4f niVta .( 3 )4/ 11-) 1 »■'.

o l ’i ‘i-.-lut cani'-t' î l-'1 's tuden t 1

1 f);j nnu t:!.' ■ S/^lioJcs. '.'{1-- (le-jar nu l.’ -(:’o )7:i(>) - ■ . ; ■

. o P ic ^ li it carnv t de slrtrl-nt,

p; ■ r>uiti,'!c C'.•••}-<•- Kuq. ’n. 11 de ­d a i nul,- (3;) 1713)

O . .I’ienlM| It'ip jjrrialu» de ser­

v ic iu pe n um e le P 'tr a ş I.iv ia ,

O declar n u lă (30-1 îtî))

' O P ie rdu t 'taloanf- la auluve-

hiculclt-' :îl c i IIDIM şi 31 C.l 77113. .

p r rp i i.-latk> a SC „G ru p 4 Ins-

t f d ^ i i ' . Se de c la ră nu le ,(309711,)

SPIRAiE

Sâ vorbim despre...

Se ştie că turismul este o ac­tivitate social -econom i câ >cv un caracter de masă, mai ales io ultimul timp, cu scop de diver­tisment, relaxare, informaţie, menţinerea sănătăţii'. El poate fi şi un mijloc al educaţiei fizice, alături de gimnastică, jocurile sportive atletismul etc,, dar a fost ridicat şi la rangul de sport de performanţă prin aşa-zisa orientare turistică -sau sportivă.

Datorită aşezării ei geografice, 'România, ar trebui să "fie o ţară de prim rang în turismul euro­pean. Pentru că pe un spaţiu destul de puţin întins, se gâ- sesc: cîmpie, podiş, munţi, riurl— chiar Dunărea =— deltă şl mare. Nici o ţară din E ropa =—‘ poate cu excepţia Rusiei — nu beneficiază de acest’ t*zaur* ale naturii. :Şi totuşi,- :nu isia'eni o forţă în turism, tiu este pen tru noi un mijloc de cîştig, stră­inii cu bani mulţi preferă alte locuri mai puţin spectaculoase, -dar mai aranjate, mai dotate, mai civilizate. Şi cu asta am răspuns în parte şi la posibila întrebare:, de ce nu sîntem • ţară turistică? Pentru că nu a- vem şosele — nu vorbesc de autostrăzi — , pentru că pentru a ajunge la nişte locuri de o rară frumuseţe trebuie să stră-'. baţi nişte drumuri ca în jun­glă. Şi dacă vreun turist străin se încumetă să meargă o dată pe drumurile noastre infernale, a doua oară nu o va mai face. Cabanele sînt într-o stare jal» nică; iarna frig, vara -murdărie, serviciile precare, instalaţiile sa­nitare — o ruşine. Deci, dicâ un străin va poposi lâ^o caoană de undeva din munţii noştri o va face. pentru prima şi ulu na dată. In delta noastră unică, bizantinismul e în floare şi toţi vor doar să -se îmbogăţească re­pede, nu să se gîndească la ziua ide mîine. Nu am întîlnit nicăieri discriminarea la : care sînt su- , puşi la noi străinii . în privinţa preţurilor, la cazare, sau chiav la transport.

Murdărie, paragină, distrugere, asta caracterizează mare parte din obiectivele noastre turistice. Pe Piatra Craiului am' întîlnit marcaje doborî te intenţionat şl o poluare intensă. De fapt, mar­cajele se distrug sistema,'f sau nu există. Nimic nu îţi souie — de exemplu — că mai int 10 : sau 20 de km. pînă Ia Blăjoaia— unde de zeci de ani, mii de copii au fost în tabere. La De­tunata — obiectiv major al Apu­senilor, nu este nici o indicaţie, nici un semn spre stînca de ba­zalt. Valea Arieşului este: po- . luată material dar şi' mora) • In ioc ca- acestui, .rîu care. izvorăşte din istorie, să i se farâ un vad turistic, civilizat şi -.documentat, se înmulţesc barurile, şi snack- barurile’ cu nume foarte moţesci Julieta, Carmen, Rita, Florencei Iar frarj'sportul în comiin> au- togurile; locurile de ’ parcare snii. obiectiv'ele turistice (poate cu ex­cepţia schitului de. la Poşaya) - se prezintă cam ia nivelul sa-, colului, al XVITI-lea. La cabina Munt-e'e ;,Hăişorii, pe pţitoul. .-lin faţă, „creve" gunoaie, resturi ine- mi^rp, cutii -. fjvrtle de cnhwrve, sticle. Am. vfuu} iiiiotmuine cu.'’ stl'iVmi care .4111, venit piaiă aroio, au vămt,- au intof - si -iu ol?.'.-»*. Firesc. ii. Âţ>.!AÎ>A>î'

o I-i'-'irt'ir aulori.’a'tif-' '.rtr; rifF>8/■ 'fe' Mafi.'î 'nniVvl.-mi;'

lin, O- dci-lar nulă .!•! ;ţî)' ' ;’:- :: I ’i.-idut .-•f'r-

virili p , * . „ n u n i i - l v " • nu-1' mifr.u . O d 'i,lar rtui.-i .', o . j i->rduf. Ciii-nct 'şi 1 <• itc:,-i~ tic VV‘>,.SMi.| -nt p o ; • i'i>uIHur--:.' haf l.’iiyatta. Le d '.;l ir uuT#1."

; , : o .Salar,ki Xojtan pli*r- lut/ car­

net di* vinderii. 11 d-":l ic im), . (30!)743\. .

o Pi.'idut, caito de’’ identitateveliieii) '1:11 sc-ria (j.miIiU;Aro 3;f0, îi deelar nul (:’/;i)7-in . - -

O Pierdut Carnet de Student, pe nurncl,. P-p G.ihriel 11 de­clar, nul (3!)'4/tiH)

t> l'i~tdul de ser-vi' iil pf* numele l.m LU'jicb. O declar nulă. (304/86)

A O E W i l E e j â rCg-liaaj

DIVERSE M' '.‘T'îii

O : . ! * m a r b u n ă

j < - ;■

W m m

îMii - ** / * t#*<*

% i ' * ' f l

u>B » » w !i i l lB i i i l l l i

L* i

— Stimate domnule conf. dr. ing. Ioan Bud,/ vă invit la un dialog,tiu cu publicistul şi nici

cu cadrul didactic al Universităţii de ştiinţe Agricole din Cluj, ci cu preşedintele nou ales al Asociaţiei pentru. Protecţia Animalelor.

— Asociaţia a luat fiinţă : în 3 octombrie, anul trecut. Prin constituirea ei ne-am propus o continuare a tradiţiilor societăţilor omonime care au funcţionat in ţara noastră in perioada interbelică' şi alinierea municipiului Cluj-Nă- poca, din acest punct de vedere, altor oraşe civilizate ale lumii, îiV care activează astfel •'de societăţi. Asociaţia este nepatrimonialâ, non- profit, apolitică, propunîndu-şi — aşa cum arată şi numele'— protejarea animalelor, do-

- mestice şi sălbatice, crearea şi educarea unei conştiinţe ecologice în spiritul dragostei omu-

; lui modern faţă de natură şi apărarea ei.— Cu cine va colabora asociaţia pentru ma­

terializarea acestui frumos deziderat?. — In primul rînd cu Poliţia sanitar-Veteri- nară, urmărind protejarea animalelor împo-

. triva; lovirii, chinuirii sau părăşirii lor de că­tre proprietari fără inimă sau de către alte

; persoane fizice, pe baza legilor în vigoare. Cu alte organizaţii ecsologiste vom colabora la edi­tarea unor lucrări de specialitate cu scop in-"- structiv-educativ. _ _ :

— V-aş ruga să vă referiţi la unul din obiec­tivele prioritare.

^ — Urmărim, printre altele, crearea unor spa­ţii ' special amenajate pentru strîngerea ani­malelor părăsite,-vagabonde, bătrine sau bol­nave, unde, cu ajutorul membrilor şi al. unui personal medical-veterinar calificat să asigu­răm acestor „nedoriţi" condiţii de hrană tra­tament şi protecţie, contribuind astfel la salu­brizarea oraşului, dar numai prin metode umane şi civilizate. In spaţii speciale vom asigura nu numai hrănirea animalelor bolnave adăpostirea celor- fără stăpîn, ci şi tratarea celor bolnave, selecţionarea celor sănătoase şi viguroase pen-

' tru a oferi celor interesaţi exemplare pentru creştere, pază sau chiar companie.

— Asociaţia arc un sediu?

— Deocamdată, nu. Aşteptăm sprijinul Pri­măriei şi al organelor locale, Este adevărat că avem sprijinul verbal al persoanelor oficiale cu care am discutat şi aşteptăm, cu încredere, materializarea acestui sprijin verbal.

— Aţi amintit despre editarea unor lucrări -de specialitate cu scop propagandistic. Cum leveţi difuza? ■-

’ — Vor fi distribuite în şcoli in vederea, edu­cării copiilor în spiritul dragostei pentru na­tură în general şi faţă de neeuvîntătoare în spe­cial (un rol predominant avîndu-1 familia). Tot cu_ caracter propagandistic intenţionăm orga­nizarea-unor • manifestări-cu—caracter naţional

rotunde, schimburi de experienţă cu organisme similare. Ne preocupă promulgarea unor legi m a i: drastice privind sancţionarea persoanelor care chinuie sau ucid cu bestialitate animalele. Gînd fac această- ..afirmaţie' am în vedere ca­zuri de animalică brutalitate din partea unor semeni de-ai noştri. Aşa mi-a fost dat să găsesc o biată pisică ale cărui lăbuţe au fost înfă­şurate cu bandă izolatoare, fără cea mai mică posibilitate de a se mişca şi-hrăni. Am văzut pisici omorîte cu pietre, cîini legaţi, bătuţi sau părăsiţi. Fapte de bestialitate care nu fac cinste rasei umane. Cine-şi asumă responsabilitatea creşterii, unui animal, trebuie să aibă grijă de el, nu să-l chinuie. ■

— Cîţi membri are asociaţia?— Sîntem 16 şi aparţinem diferitelor medii

sociale. Pe toţi ne leagă dragostea- faţă de ne- cuvintătoare şi mediul înconjurător.-Aş aminti doar cîteva nume: prof. univ. Rodica Pop, me­dic veterinar ,Tudor Feneşan;. antrenorul eme­rit Horea Pop, medicul Şerban Rădulescu, eco­nomistul Vasile Totoian, studentul Nicodim Făr- caş, pensionara , Eva. Radeş, Melinda Satari, redactor şi alţii. înscrierea în asociaţie şe poate face prin adeziune la sediul provizoriu, telefon 17-23-01. •

— Ultima întrebare o adresez publicistului după lucrarea „Totul despre cîiniM -apărută anul trecut în Editura „Promedia'V ce veţi oferi cititorilor? ^

_ — Sînt în curs de apariţie, la Editura „Ce- res“, cartea „iPisicile — o enigmă a lumii "ani- male“ precum şi două cărţi, în colaborare, in: titulate „Cîinele ciobănesc german" şi „Broasca ţestoasă şi alte animale de companie (hamster, cobai, şoareci)". .-

— Vă mulţumesc pentru dialog şi vă doresc cît mai multe satisfacţii. in această nobilă pa siune.

' _ ' A ‘consemna■ . Ramona MOREÂ

- s WTCΗ>—‘ST’*--

>N * *

lili

m %

* * ^. . * __ _ J

Regresul activităţii culturale la -fihsrl' Gravele .probleme economice şi .sociale cu care se confruntă so­cietatea românească-de astăzi nu - puteau să nu afecteze ş l cultu- •ra. Sîntem agresaţi de to t felul de nemulţumiri.- Ale noastre şi

ale altora, desigur.- Gîndim sUb semnul . irascibilităţii,: ne • mani­festăm public sau privat, sub povara greutăţilor noastre" coti­diene. Oare să nu m a i' existe

, nici un spaţiu blagoslovit de di­vinitate în care să ne întîlnim,

' să ne zîmbim' şi să ne vorbim amical? în mod normal, în'aceste vremuri de tranziţie. Uri astfel de rîvnit spaţiu chiar şi într-un orăşel de provincie cum este Gherla, ar putea fi oferit d e ,., artă şi cultură. Un spectacol de' teatru, un concert} o expoziţie de artă plastică, fie şi simbolicul tărîm conţinut de paginile unei cărţi ar putea îmblînzi" agresivi­tatea care ne împinge în mrejele atitudinii intolerante. 1 _ Dar, unde să-ţi petreci timpul

liber, dacă la instituţiile de cul­tură din oraşul Gherla toată ac­tivitatea culturală se1 rezumă la unele serbări festive sau la cîte un spectacol folcloric prezentat de formaţiile profesiniste aflate în turneu? De cînd nu au văzut gherlenii un spectacol de tea­tru? Doar. ansamblul ! de ope­retă în limba maghiară din lo­calitate s-a prezentat în faţa1 propriului public. Să nu mai vorbim de un concert ‘ simfonic sau de un spectacol de, estradă. Toate genurile artistice trăiesc doar din am intiri.'în cursul a- nului 1994, la sediul Casei oră­şeneşti de cultură Gherla aii avut loc 12 spectacole, lă care au participat 5600 spectatori. Doar atîta reiese- dintr-un ma­terial prezentat la ultima ' şe dinţă a Consiliului local de a-

„ nul trecut; Cam slab bilanţ, să nu mai vorbim de lipsa totală a unor manifestări tradiţionale In activitatea culturală şi ar­tistică a urbei de pe Someş. De cîiiva ani nu se mai orga nizează Festivalul interjudeţean „Trioul transilvan". Toamna tre-

, cută s-a. . . anulat şi prima e-

diţie a Festivalului de umor

i,Congri“. Ambele .manifestări

nu s-au ţinut din cauza lipsei

banilor. Bine. ca pentru susţi­

nerea şi sprijinirea acţiunilor

prilejuite de ' alegerea . Miss-ei

gherlerie s-au găsit fonduri, în

rest, suflă vîntul prin sălile in­

stituţiilor de cultură din Gherla

Alte burlane...

Totuşi, Muzeul de istorie — toate greutăţile privind ŞP — au avut în cursul anu lu i Ţi 7.337 de- vizitatori, iar B i teca orăşenească a îm prun > anul trecut nu mai p u ţ in 59 000 volume. într-âdevăr, ; timele două instituţii se str,; iese să facă faţă exigenţelor: tuale.- Dar, de multe ori el ) .organizatorilor nu ajunge- ; “nevoie de bani, ceea ce la ^ ] ia deocamdată lipseşte; _ C'i dacă Primăria :sprijină d in - \ te „puterile" cultura si a rt

Ne aflăm la începutul i | nou an, cînd ■ renasc şi spe j ţele-celor care lucrează î n j meniul. vieţii artistice. .In i şeiul de pe Someş îş i . ,de.| şoară activitatea oameni c;) bili, care pot oferi m u lt mult. Posibilităţi ar fi; lip -doar iniţiativele proprii.- A' nevoe de artă, de , frumos, plăcuta polemică : a dialog- deschis. Gherlenii întrevăd strop de optimism în apai spaţiului în cauză. . .■

SZEKELY CsabS

lipsăAm mai semnalat cum la a-

numite instituţii aparţinînd în-

văţămîntului imobilele suferă

degradări vizibile exterioare din

cauza dispariţiei unor. părţi din

burlanele de scurgere a apei de

pe acoperiş. Iată un nou caz, la

Institutul Politehnic din strada

Bariţiu, pe partea dinspre par­

cul Caragiale. Nu este de mirare

; că bugetul acestui Minister pare

a fi un sao fără fund, cită vre­

me o parţe din fonduri se irosesc

(se vor irosi)! pe . . . apa ploii

VOCEA DE AUR ŞI SUFXETEî| UNUI MARE PATRIOT

UEIi datorăm maestrului

Maiorovici, renumitul comp zitor şi slujitor al melosul românesc, înregistrarea vc de aUr a marelui om po liţ militant pentru Marea U n i Ilie Lazăr (1895—1966). Ef vorba de înregistrarea a do cîntece populare române; „Cîntecul Iancului“ şi „Doi lui Horea", pe care Ilie L a ; le-a cîntat, acompaniat de orchestră, cu o minunată vc de bas, din care răzbate Zac extraordinară forţă sufletea; a unui mare patriot. Nutr ascultînd aceste cîntece î ţ i p da seama cu ce galerie de pt sonalităţi s-a realizat Mar Unire de la 1918.

Fiind invitat de onoare şedinţa Biroului Comitetul Director al Uniunii „Vai Românească" — Cluj, mae trul H. Maiorovici ne-a făc

şi alte surprize, prezentîndu-i cîteva creaţii.

- Emoţionante au fost „Reci* iem pentru Ilie Lazăr" şi creaţie despre ţăranul Mar mureşului, zonă natală a . cor pozitorului, atît de aprop inimii şi sufletului domn: sale. Se auzea, parcă, foşnet codrilor Maramureşului, co turîndu-se măreţia acestui str vechi pămînt românesc ^ iu ' atît de mult de cei care 1- locuit şi. l-au cunoscut. ; ţ

Din cuvintele maestrului : Maiorovici s-a relevat, pe* -i vicisitudinile vremilor, prie: :

nia dintre români şi evrei, di sul fiind un reprezentant i j frunte al’ culturii în limba Ic , din România ş i . din Europa,

Mulţumim, maestre H . j! j iorovici, şi ^,LA MULŢI AN1.

UNIUNEA „VATRA ROM.

NEASCA” — CLI -J

BIROUL COMITETUL'.

., DIRECTf

i

Autorizată prin '• ■ S.C.nr.128/1991, judecătoria Clu^Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului

jud.Cluj,

eub nr.J/12/308/1991 din 22.03.1991.

COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie CĂLIAÎU (redactor şef); Dan REEKEAJMU (rodsctor şef adjunct); Valsr CHIOREANU (rodactor şef adjunct); Nicolae VERcŞ (secretar general de redacţia); Rîicolao PETCU, Maria SÂNGEORZAN, Radu VIDA.

Tehnoredactare computerizată: Geta COLDEA

TIPARUL EXECUTAT LA I!V!PR!F»1ERIA “ARDEALUL" Cluj-Napoca

şefi r ad|.r- r

REDACŢIA: CIuHUapoca, etr. Napoca nr.1S

TELEFOANE: 111032 (redactor şef, redactori

117490 şl 117507 (redactori); 117418 (secretar g.ri

[redacţie); 117307 contabilitatea); 117304 (servid

publicitate): 147822 tcore^ ra)» j e|ex: 31444; Fax; 182&2t