... ii

f i i c r o a ţ i 1

c o n f i s c a t 6 5 . 0 0 0

d o l a r i a p a r ţ i n î n d

j § e i f u n d a ţ i i S o r o s ,

I Vameşii croaţi au confiscat joi 65 000 de dolari găsiţi asupra reprezentanţilor unei fundaţii a omului de afaceri american George Soros, la o săptămînă după ce preşedintele Franio Tudiman l-a calificat pe acesta drept duşman al independenţei Croaţiei, informează REUTER, citind un post de televiziune. Vameşii de la punctul de frontiera Bregana la graniţa cu Slovenia, au găsit banii ascunşi într-o maşină cu număr de Zagreb. Cei doi pasageri erau oficiali ai fundaţiei “Societatea Deschisă , a hnSoros.

' Zarko Puhovski un membru marcant al fundaţiei, a declarat că Srdjan Dvomik, directorul general al “Socielăţii Deschise”, a fost reţinut Postul de televiziune a adăugat câ vameşii au descoperit la controalele de rutină “un canal secret pentru traficul dc valută în Croaţia pentru finanţarea activităţilor lui Soros”. Un oficial al Ministerului de Finanţe ă declarat că nu este obligatorie declararea valutei, la intrarea în ţară. La congresul anual al partidului său, HDZ, Tudjman a arătat că fundaţia lui Soros's-a infiltrat în societatea croată, în special în culturi şi mass-media. Tudjman l-a acuzat pe omul de afaceri american de origine maghiarf, precum şi pe alte “fundaţii americane şi

i e u r o p e n e ” ş i ambasade occidentale că sprijină opoziţia croată, finanţează mici publicaţii şi îşi extind permanent activităţile.

ffj vmturilor /3 1 t tffculturâ-ştiinţâ M 'tffaultură-ştiinţâ-

t'-0i ţimmt/5 ,0 că/6 ~ ţtblictiate/7-llfyirt/12Omul fi societatea /13 Itonomia /14 lument/15 [j/jmoră/16

ANUL VII NR. 1849 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMINICA 14-15 DECEMBRIE 1996

16 PAGINI 500 LEI

Vremea în încălzire, cu cerul mai m ult noros. Pe alocuri v o r cădea ploi cu deosebire sîmbăia. Vînlul va sufla moderat din sector SV. Temperatura minimă va fi de - l la 3 g rad e C, ia r cea m axim ă de 3-6 g fade C. (M eteo ro lo g de' se rv ic iu : O ctav ian Niculescu)

în pagina a 16-a: harta privind starea p robabilă a vremii, valabilă pentru azL

Irînta - un sport naţionalHARIA s a n g e o r z a n

xistă multe sporturi practicate cu nonşalanţă de H politicienii români. între ele, la loc dc cinste, se află

fuga (dc răspundere), arunca rea greutăţii (în spinarea idversanilui) ş.a. Cu pîinea şi cuţitul în mînă, puterea a ţinut

ne convingă că vina aparţine celor ce aspiră la putere, forţelor oculte, iar nu celor ce o exercita, conform tuturor: uzanţelor legale. în ipostaza de sacrificaţi, liderii apar în faţa

I naţiunii să se plîngă dc unii sau de alţii, uitînd că nu i-a silit simeni să “preia puterea” şi nu sînt constrînşi să stea pe «osturi. De aproape şapte ani trăim cu impresia că puterea ne tace batirul de a rămîne la cîrmă, iar noi, poporul, trebuie sâ-i fim recunoscători pentru înalta misiune asumată. O optică nu tocmai avantajoasă, din punctul de vedere al electoratului, ce!care susţine povara greoaie a statelor cc trebuiesc împinse spre o nouă orîpHuire, nici socialistă, dar nici .capitalistă,.pc.» ie-a-nîrcgu!. . '■ / '

Noua putere se pare căv ne-a despovărat dc veşnica . ttcunoştinţă pc carc ar trebui să o purtăm fată de spiritele - luminate ce ne conduc!\Cej puţin .aceasta este percepţia post-- elcclorală faţă-cte fclatii-.biunivocăpa electowtului cuj)utere^.v (Iii băgăm mîna indoc ca nu se vo rîn tin^la schimbări d e ' 180 de grade în ! ceea ce- priveşte cine cu r îi ' este dator . ţoporul puterii sau puterea poporului. - . , .

Disociind, ccle. două componente ale-jocului politic.( electoratul şi puterea, putem constata faptul că. “plebea” a tot-o înaintea celor iluminaţi, s-a maturizat mai devreme şi;i dobîndil reflexe normale. Faptul .că după o foarte? traumatizantă-şi îndelungă “experienţă” politică, alegătorii, iii fost capabili şa se emancipeze şi să accepte, paşnic .şi civilizat, alternanţa este un cîştig al celor mulţi. Indiferent cine cu cine, a. fost schimbat, este notabil că poporul şi-a asumat riscul schimbării, redueîndu-şi sever instinctul de conservare. Căci riscul cel mare'Cste valabil pentru cei expuşi, lupentru cefcratfdobîridit imunitate şi riscă să-şi diminueze veniturile cu cîtcva zeci de milioane lunar! Casta conducătoare are talentul, incontestabil de a pica, invariabil, în picioare.:" Nn s-a înlîmplal şi, cu sigoranfă, riu se va întînipla ca un demnitar să poarte grija zilei de mîine sau să depindă de protecţia sociălă pe care a promovat-o!

Nu aceleaşi lucruri se pot spune despre reprezentanţii noştri, cei pe mîinile cărora am dat puterea. De ochii lumii, se discută civilizat, predarea şi preluarea puterii s-a făcut intr-o manieră decentă. Dar, la modul sincer,: nu se rcmarfă ■ •ici înţelepciunea (din partea unei părţi a puterii), nici

Vtsemnarea (din partea opoziţiei). Dimpotrivă, percepţia este asistăm la o mare trîntă naţională, în care “ideea de? bază”

ii constituie nu binele poporului neapărat, ci înfrîngerea >dversarului. Semnale percepute, de sus în jos şi de jos în sus, reflectă o bătălie “care pe care”, ale cărei victime vom fl cei cuprinşi îu deja nebăgata în seamă “majoritate”. vDacă tot sponsorizăm, fiecare pe măsura veniturilor şi a

onestităţii, un stat naţional, cu toate componentele sale, atunci, fainilor, daţi-ne voie să vă întrebăm, domnilor, cui foloseşte lupta de clasă, afişată sau mascată?! Un Poet, la Cluj, odată, tmarca faptul că a rămas un ultim duşman dc clasă: prostia; Cugetarea a fost valabilă pentru timpurile “odioasfei dictaiuri”. t a substituim noţiunea prostie cu “interes îngust”, vom

Uea o constatare la fel de valabilă.

G a v r a p r o f i t a

d e a b s e n ţ a l u i F u n a r

s i - s i c o n s o l i d e a z ă

p o z i ţ i a i n p a r t i d

P i p i p t p

Z i i ..... '

F u n a r ; M e d r e a , ş i G a v ra , în p e r io a d a în c a r e ră z b o iu l d in t r e e i n u e r a d e c la r a t . ^

j în absenţa lui Gheorghe Funar, plecat în Spania, Biroul Permanent' al P.U.N.R. s-a. întrunit joi seară la Bucureşti şi, ignorînd total recom andările ; preşedintelui partidului, l-a ales pe Ioan Gavra in funcţia de secrctar-gcricral.. ; ~

Printr-o acţiune careseamănăcu ”o lovitura de palat”; Gavra71 devansează posibila reacţie a lui Gheorghe Funar împotriva sa şi-l obligă pc preşedintele P.U.N.R. să

, accepte, pe mai departe, o conducere bicefală a partidului. Rivalitatea dintre cei doi politicieni clujeni a îmbrăcat haini publică după consu- niarea alegerilor, cînd ei n-au căzut de acord în privinţa candidatului căruia P.U.N.R. să-i acorde sprijinul în turul doi al alegerilor prezidenţi­ale. Biroul Permanent a dat atunci un prim avertisment preşedintelui Funar, votînd propunerea d e ‘ neutralitate avansată de Gavra, ... - ' Beneficiind şi de această dată de suportul mcmbrilorBirouIui, Gavra a fost investit cu puterea a doua în partid. Din funcţia dobîndită, de

secretar-general, el trimite'un mesaj •de împăciuire, proriunţîndu-se pentru • menţinerea structurii organizatorice actuale, cu Gheorghe Funar preşedinte al partidului.

Biroul Pennanent n-a luat în seamă joi nici'una din propunerile avansate public de Gheorghe Funar. Clujenii Liviu Medrea şi Victor Romulus Constantinescu n-au fost aleşi membri ai Biroului Pennanent, dcscompletat prin demisiile lui Suian, Chiuzbaian, Novac şi.Pop. Ioan Gavra spune că i-a susţinut pe Medrea şi Constantinescu, ”âşa cum a vrut GÎiiţă” dar ei n-au fost doriţi de majoritate. Medrea are altă părere şi îl va chema pe Gavra în faţa organizaţiei din Cluj-Napoca a partidului pentru a da explicaţii.

Promovările în partid hotărîte de BiroulPermanentvortrebui validate de Biroul Executiv Central şi dc Consiliul Naţional, forurile de conducere care se vor întruni pentru a face analiza rezultatelor obţinute In alegeri de P.U.N.R.

. Caius CHIOREAN

In prezenţa Excelenţei Sale, Dr. Paul Ulmann, ambasadorul Austriei la Bucureşti-

" S A L Z B U R G -

im presii fotografice / /

Muzeul Naţional dc Artă Cluj a găzduit vineri, 13 decembrie, ' /Vernisajul expoziţiei de artă , fotografică "Salzburg - impresii fotografice” , autor fiind Jean - Krick Pasquier (Paris),

E xpoziţia cunoaşte două momente deosebite, la fel de importante şi greu de separat. în ; p rim u l; rînd ; expoziţia ; completează în mod fericit cea dc a Vl-a ediţie a Festivalului M o z a r t..- în al- doilea rînd , i: vernisajul s-a bucurat de prezenţa < E xcelen ţei Sale, D r. • Pau l ; Uliuann,-ambasadorul Austriei la 1

Bucureşti. Prilej de amintiri, de calde aprecieri: ”Sînt îneîntat că într-o împrejurare ca aceasta pot ' vorbi despre relaţiile dintre statele noastre, de apropierile culturale, şi nu despre politică. Unii au văzut Salzburg, alţii î l 1 vor vedea. Dar ce este , foarte im portant e că pentru to ţi, .muzica la Mozart este o poartă de cunoaştere”.

Salzburg - un mit devenit oraş; o expoziţie cc s'e ccre vizitată.

“ Demostene SOFRON : Foto: Eugen O LARIU

S u c u r i l e S U S f iN N E c î ş t i g ă |

t e r e n p e p i a ţ a c l u j e a n ă jStudiile de piaţă indică faptu l că sucurile naturale |

se impun tot m ai mult în preferinţele consumatorului i avizat, în detrimentul celor carbogazoase creditate încă de specialişti cu primul loc în topul românesc al I răcoritoarelor. în întreaga lume, opţiunile sînt destul I de clare, naturalul primind, în defavoarea celor J carbogazoase. Una d in tre f irm e le rom âneşti i producătoare de sucuri naturale, apărută de curînd . este firm a "SUSANNE” 1

Luminiţa PURDEA iInterviu realizat cu reprezentantul firmei “SUSANNE” pentru judeţul Cluj, ing Adrian Goga

'rfae Maier, liderul filialei WaPAC, consideră o jignire

condiţii propuse dc PNL 3 realizarea unificării liberale. -’■1 cerut cclorlalte partide ^ să sc autodizolve, .iar

lor sâ îşi prezinte adeziuni' jjjtoalc dc intrare în. PN L’

Viorel Catarama, ,®ind unificarea liberală ,JKcmcnca formulă, ”arc rolul !i|â«rugc, ca şi Cîmpeanit”, '

părere d-1 .Maier. ,'fi?tra metodă acceptată de;: !,i!clcctualii din PAC pentru ; .

î,Ica acestui deziderat sînt

Maier este sceptic în privinţa unificării liberalenegocierile purtate dc la egal la egal între toate partidele liberale, în acest scop, .la precedentul Comitet Naţional a fost delegată o comisie ai cărci membri, Mihai Şora, Neagu Giuvara şi Ştefan RadofTtrebuiau să poarte tratative cu ccilalţi liberali. Concluziile lâ care s-a ajuns vor ffcuiloscutc în cursul zilei dc astăzi, cu prilejul Comitetului Naţional al PAC.

Preşedintele PAC Cluj vede ca: extrem dc ncccsară1 realizarea unităţii liberale, deoarece prin existenţa atitor partide dc aceeaşi , factură, -mesajul ideologic se

diluează, (cum sc -întîmplă cu doctrina PNL care este absorbită-: dc CDR). Pc dc altă parte, viitorul României nu poate fi decît liberal. După realizarea dezideratelor economiei de piaţă, se mai poate trcce la crc.ştin-dcmocraţic sau social-dcmocraţie, dar pînă atunci, liberalismul este singura soluţie viabilă. “*■ . ' ■ .

Atît dc m ult discutata; dar- dificila unificare liberală, se poate realiza în opinia d.-lui Maier sub mai multe fonne. în primul rind, fonna cea niai primară ar fi ca ’ ftecare partid să: rămîna în actuf

structură organizatorică; urmînd să se încheie doaf un protocol liberal. Ar exista apoi posibilitatea, fie a constituirii unei alianţe liberale, fie a unui bloc liberal, iar alternativa cea mai puţin probabilă ar fi ca toate. partidele liberale (inclusiv PNL) să se autodesfiinţeze şi să organizeze apoi un congres naţional dc unificarc. Deşi domnia sa propune mai multe alternative pentru rezolvarea.acestei probleme, ideea fuziunii PAC cu .cclclaltc partide nu i se pare nici tocmai potrivită, nici posibilă în urinătorii

ii-ani, prognozînd că ■ ” la

Comitetul Naţional, cel fnult o treime vor vota pentru unificare”. PAC, fiind un partid x a re se- adresează elitelor, trebuie să îşi păstreze individualitatea pe scena politică românească.'' _

în orice caz, unificarea liberală• îi parc utopică lui Nicolae Maier din cauza coalizării unor grupuri din aceste partide în jurul anumitor persoane extrem de.orgolioase şi veleitare. ”Dacă orgoliile s-ar putea nivela, aproape că unificarca liberală s-ar putea realiza mîine ” Printre cei orgolioşi se numără, la rigoare, şi Nicolae Manolcscii carc, spre deosebire de toţi ceilalţi ”arc motive să fie aşa”.

< Ioana GLIGOR

Lipsa Msnaanun ţă scfiimbarea

sediului în Cluj-Napoca

str.Reşita nr.5■ (vis-a-vis de Tribunal)

începînd cu da ta § de 16 decem brie 1.996. s

TeleTon 1 9 4 8 3 3 T elefon m obil 01B B 234B D .

BIBLIOTECA' a » x i ik itu

A D E V A R U Ld e O l u l AGENDA sîmbătă-duminică, 14-15decembrie 1996 (v

• Azi: Calendarul ortodox: , Sf. Mc.Tiis, Calinic şi Filimon; Calen­darul greco-catolic. Ss.Tirs,Leuciu, Calinic, Filimon, Apoloniu şi Arian, m. (s.lll); Calendarul romano-cato- lic. Sf.Ioan al Crucii, pr. şi înv. al Bis.

• Mîine: Calendarul ortodox: + Sf.Sfinţit Mc.Elefterie, Suzana şi Vah cel Nou; Calendarul greco- catolic: Duminica 28 d'.rusalii, 11 d.în. Sf. Cruci, a Ss.Strămoşi ai Domnului; Calendarul romano- catolic: + D um in icăa^-a din Advent; Sf. Silvia, fc.

îi felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

BIBLIOTECI

(TELEFOANE• PREFECTURA.CONSILJUL JUDEŢEAN:

19-64-16 . . v :■ ER1MĂR1A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PR1MÂRIADEI: 21-17-90 ■• PR5MÂR1 A TliRDA: 31-3) -60■ PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 '• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ,• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 \• POIJP ACUJJ-NM’OCA: 955 si'

43-27-27 •• POUHAfEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

1349-76 ' '• POIj'|lADEJ:2l-2l-21• POUTIA TURDA: 31-21-21 ■ ", V'..'• POU'ilA CÎMPIATURZII: 36-82-22. '• POUTIA HUEDIN: 25-15-38 ;-• PO!J [IA G! !!-.RI.A: 24-14-14• POMPIERII: 981 " • ^ ■• PR01ECIIA CIVILĂ: 982 ■ ;• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19^2-23

si 19-16-70, int. 158,• SALVAREA-961 .• SALVAREA CFR: 19-85-91

INIERNATIONAL: 971 ; , •• INTERURBAN: 99 L• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 " v ' ;• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOHCARE

DISPECERAT: 19-87-48 ,• SCMOMENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• REQA AUTONOMĂ DE APÂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI'

PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 .• S.C. "SALPREST'SA DISPECERAT:..

19-55-22 : ' . V v• COMFM SPROAIF. PENIRU

TRANSPORTREZIDUURI: 11-10-12 . int 132 ■:

iSCPR1VAL17-43-86 : , ..• DISTO1BUTIÂGA7ELCR NATURALE:

INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REaSTOUL AUTO ROMÂN: v ; ' ŞefKpKzentanţi43-38-10 kiionnatii: 43-38-1 - \Hală inspecţii: 43-38-08 ■■■

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca -.Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, iharţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, viueri si sîmbătă la ora 11,00.

IN F O R M A Ţ IIA u to g a ra I : 14 -24-26

A u to g a ra I I : 43-52-78

( l l i N S ^ p R i G i R U .

PLECĂRI D IN CLU J-N A PO C A• . . ■ principalele direcţiitrenuri accelerate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):'I4,57 ■■■■■. ,; •MSTRITA: 15.37 - •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prm Iaşi); 8,07 (prin Ploieşti-Buzău); 11,40 •IAŞI; 0,20; 13,17; 21,21 ; •ORADEA; 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE; 4,08; 14,57• SIBIU; 11,48; 15,10- ' -• S1GIIETU MARMAŢIEI.\5,55• TIMIŞOARA (prin Alba lulia); 5,46; (prinOradea): 14,35; 16,22; 22,47' •TÎRGU MUREŞ; 16,15 ; 20,29 ' ; •INTERNATIONAL CRACOVIA:9,46 •INFORMAŢII GARA; 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

] 9-24-V5 (iuteniaţional) ,

l a a M ia a iM B i iJT A R O M : lim t-viiK 'ii

Cluj Cluj Dur.■7,55 8,55 1 9,25 10,2516,55 17,55 18,15- 19,1511,30 12,30 12,50 15,00»

Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 55.000 le i:

străini - 55 dolari. .TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe D U " VIU: Uini-Miiiri

Hur. Cluj Cluj line.6.00 " 7.00 - W X 7(1'

19.00 20,00 207() 2120Preţ bilet: români' - 95.000 lei

străini - 65 dolari. Str.Gheorglie l)oja nr.Il

TELEFOANE: 19-78-06; -- TEL/FAX: 19-32-21.

PROGRAMUL POLICLINICII FĂRĂ PLATÂ

“FAMILIA SFÎNT”16 - 20 d e c e m b r ie

M edicina g en era la : dr. M. Suciu 16 (14-16), dr. G.-Râfan 18 (12-14), dr. S. Loga 20 (14-16), dr. L.Barbăalbă 2(f (10: 12), dr. L.Rasa 16(16-17), dr. D. Stânescii 19(14-16), dr.C.Iovită 18 (13-14),‘dr. I. Boilă 1 5 ,1 7 ,1 8 ,1 9 ,2 0 (10-12), dr. D .B eldean 19 (14-16); In te rn e : dr. F. Gherman 16 (15,30- 17>,-18 (10-12), dr. A. Iancu 17 (11- 12), dr.-C.Duncea 19 (17-18), dr. Cs. Szakacs I8 (14rl6 ), dr. C.Vlad 18 (14-16), dr: D. P îrv 16 (15-16); Reum atologie: dr: F. Bayradar 18,20 (15-17), dr. I . Al b 17. (12-14); G inecologie: dr.C.Fodor 17,19 (10- 12); C hiru rg ie : dr. C. Cosma 17, 19 (10-12), d r. IVPi tea 19 (10-11); Pediatrie: dr.R. Mitea 17 (13-15), dr. M. Fritea 17 (14-16), dr. D. Lupea 18 (12-14), dr:M ,B ayradar 20 (15-17), dr. D. Tem peleanu* 16 (13-15); D erm atologie: dr. II. Radu 19 (12- 14), dr iC. Ş tefan 19 (14-16); O rtoped ie : dr. Z.Popa 16.(11-12); N eu ro log ie : dr.C .Trandafirescu 17. (13-15); O .R .L .: dr.C-tin Rădulescu16 (12-14), dr.LM ihali 20 (12-14); Endocrinologie: dr.I.Duncca 19(17- 18); P s ih o lo g ie : p s ih .L .B o ilâ 17 (15,30-17).

, Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, în lre orele 12-14, prin telefon la nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea M icuş nr. 3, bl. 12, ap. 12, ■<... ■ V'

* B.C.U. "L ucian Blaga" (strada C linicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30; duminica: închis! .M Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l),' ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; v ineri: 9-17,45; sîm băta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, m iercuri, jo i: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M: Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - înch is . ME DI AT E C A. (Str. M.

. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - în ch is .' ' C EN TRU L DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI IN FO R M A Ţ II COM UNITARE LOCALE (S tr. K ogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- dum inica: înch is .. FILIA LA EC Q N O M IC O -JU R ID IC Â (Str: Einstcin nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.> B iblioteca A cadem iei (s trada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis- ’■ B iblio teca G erm ană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ B iblio teca A m ericană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni vineri 12 - 16■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 1.4 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis ' *■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -18 ; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ B iblio teca C lu b u lu i Studenţesc Creştin (strâda kogălniceanu 7 .■ 9). Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20. ;■!.

■ B ib lio teca-C en tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C., Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ B iblio teca C en tru lu i C u ltu ra l

G erm an ’T Ierm ann O b e rth ” (str. Memorandumuluil 8). O rar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20- .

■ B iblioteca "V aleriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,-duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-44. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unmi 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ M uzeul N aţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar. miercuri - dum in ică 10 - 17; luni şi marţi: închis '

■ M uzeul N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. ; -. ,■ Muzeul EtnograGe al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.B Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis ' •■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

■ 15; sîmbătă si duminică întie orele 10-■ 14. . '

RADIO CLUJSîmbătă,114 dcccmbric: 6,00

Bună dimineaţa, vă spune Florin Zaharescu. 10,00 Program muzical, redactor Gclu Furdui. 11,00 Radioconcxiuni sport. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Program muzical. 13,30 Magazin european, rcdaclor Traian Bradea. 18,00 Anolimpul ideilor, rcdactori Oana . Cristea şi Come) Pop. 20,00 Din grădina cu flori inulle, muzică populară la ccrcre, prezintă Codmţa Aron Vârtic. 22,00 închidcrca programului.,

Duminică, 15 dcccmbric: 8,00 Din grădina cu flori inulle, rcdaclor Florin Muntean. 9,00 Dor călător prin Transilvania, rcdaclor Florin Muntean. 9,50 Zîmbet dc soare, rcdaclor Ana Ilujamt. 10,00 Apărătorii gliei transilvane, rcdactor

mr. Sergiu Vitalian Vaida. 10,30 Diligenta de Bizanţ, rcdactor Florin Săsărman. 11,15 Radioduminica, rcdactor Cornel Udrca. 13,00

! Radiojurnal. 18,00 Cursive sonore.20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la ccrcrc, prezintă Florin Muntean. 21,50 Buletin dc ştiri. ■22,00-închidcrca programului.

Sîmbătâ,^ dcccmbric:

f i | 7 , 0 0 - 7 , 2 0 C J L 9 R ădio-ju rnal

R o m â n i a A c tu a l i tă ţ i .7 ,2 0 - 1 1 ,0 0 Radioprogram

’Prtmut salut”. 8,50 "Cc mai crcdc lumea”, sondaj pc teme dc aclualitalc.11,00-18,00 ’ Pe apa sîmbclci”, radioprogram cu şi despre tineret.11,30 Rcvisla presei ccntralc. 13,00-13,20 Radiojurnal' România Actualităţi. 15,00 ”Cc mai crcdc

lumea”, r. 16,15 Agenda teatrală, realizatoare Lavinia Stcer. 18,00-19.30 Muzică, publicitate. 19,30-21.30 Top Remember - Dan Creta.21.30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-5,00 "Noaptea cu CD Radio”. 23,00-23,10 Ştirile RF1.5.00-8,00 Muzica, publicitate, ştiri.24,00, 2,00, 4j00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Duminică, 15 dcccmbric:8.00-12,00 Radioprogram "Primul salut". 12,00-13,00 Muzică, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi.13,20-14,30 Muzică, publicitate.14.30-18,00 USA Top 40.r. 16,15 Agenda teatrală, realizatoare I-avinia Slccr. 18,00-21,30 Muzică, publicitate. . 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-6,00 Muzică, publicitate. 23,00-23,10 Ştiri RF1. 24,00, 2,00, 4,00

- Rctrospcctiva ştirilor zilei.

Sîmbătă, 14 decembrieProgramul 1: 7,00 La prima oră;

8,50 Feriţi-vă de măgăruş !; 9,50 Serial: Drumul spre Avonlea; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas (emisiune de ştiinţă); 12,15 Planeta cinema; 13',05 Pleiade - repere istorice; 13,55 Fotbal Preliminariile CM; 15,50 Tranzit 123; 19,10 Teleenciclopedi'a; 20,00 Actualităţi; 20 ,50" Giulgiu pentru o privigltetoare; 21,50 -Şcoala vedetelor ... în impas; 23,00 Actualităţi; 23,30 Serial: perla Neagră;; 0,05 Un cîntecr pentru fiecare;. 0,35 Poveste de toamnă: N.Alifantis; Pasărea Colibri, Compact.

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă de la Cluj-Napoca; 12,00 MTV Disco Dance;) 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est Meridian Magazin de la Iaşi;: 15,50 Desene animate: Babar; 16,20 Serial: Alejandra; 17,10 Itinerare spirituale;17,40 Serata muzicală TV; 20,30

^Pariaţi pe Campion 1; .21,66 TVM. Mesager; 21,30 Autograf pentru prezent: Camil Bujor.Mureşan - istoric; 22,00 Serial: Santa Barbara;22,45 Tradiţii. Meşteşug, utilitate, artă în muzeele în aer liber;- 23,15 Săptămînă sportivă; 23,45 Alfa şi Omega; 0,15 ' Colecţia „Fragil”. Retrospectiva rock a anilor ’70.

PRO TV: 7,00 Desene animate;9.30 Serial: Flipper; 10,00 Serial: Aventurile lui Brisco County; 11,00 Film: Prinţul şi dansatoarea (r);13,00 Film: Păcală (România);14.30 N B A :. Golden State - Clevland; 15,30 Fotbal Retrospectiva 1996; 17,00 Baschet NBA Action; L7,45 Lumea Iu’

Gaiţă; 18,00 Serial: Seaquest; 19,00 Te uiti şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: .Confort- o f : Strângere (SUA/Italia); 21,55 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Crimă cu premeditare; 23,00 Serial:

■ Nemuritorul; 0,00 Ştirile Pro Tvj, 0,05 Sport la minut - ştiri sportive

0,30 Erotic Showcase (film erotic, p. I); 2,00 'feleshopping; 2,30 Serial: Seaquest (r);. 3,15 Crimă cu premeditare (r); +,00 Serial:

■Nemuritorul (r).: ; Duminică, 15 decembrie ■ "

Programul 1: '8 ,00 Bună dimineaţa ! ; 9,00 Domino -

: emisiune pentru copii; 10,00 Serial: Acesta este William; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 La Hanul cu melodii; 12,00 Viaţa satului; 13,30 Serial: Visînd la Jeannie;. 14,10 Video-magazin; 16,05. Serial: Star Trek;.16,55 Handbal; 18,20,A doua , alfabetizare; 18,35 Tragerile Loto; '18,45 Lumea şi noi; 19,15 Robingo;,20.00 Actualităti; 20,40 Film: Cidul (SUA/Angliaj 1961); 23,40 Actualităţi; 0,05 MTV. 3 Trom 1; 0,35 Serial: Setea. ", ;

Programul 2: 7,00- 5 x 2. Magazin duminical. Program a l: Studioului TVR Iaşi; 13,50 Film: Capul de zimbru (r); 14,55’Un’ zîmbet pentru vîrsta a treia; 15;40 Descoperirea planetei: Pe urmele lui Don Quijote; 16,10 Serial:

■ Alejandra; 17,05 Antologie Beatles;18.00 Oglinzi paralele: Naţiunea între existenţă şi afirma-re; 18,45

Serial: Santa Barbara; , Puterea, pasiunea; 20,00 în an aniversar: Anatol Vieij/? TVM. Mesager; -21 ,3(1 laureaţilor emisiunii dţ Repriza a treia”.

PRO TV: 7,00 Desene 9,00 Super Abracadabr^ : Film: Pippi Longstockiaj; Serial: News Radio; 13,3oV Leagea lui Shannon; 14,4.51' Stan si Bran; 15,00 Lumea k '15,30 Fotbal II Calcio; 17,^ n faţă cu Ilie Şerbănesciţ y Serial: Beverly Hills;19,3|)j' Pro Tv; 20,00 Film: Scarfei;'21,50 Tragerea Loto Specia||: Noroc şi concure Pronospoiţi’: Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial^; Park West;, 23,00 Serial: V crimă !; 0,00 Ştirile Pro 7ţ? Sport Ia minut - ştiri spoitivt ţ. Fotbal Rezumat II Calciu; Fotbal II Calcio (r); 2,30 Fa|J cu Ilie Şerbănescu (r).

Redacţia nu î ţ i asumă ^ sabilitatea pentru schimbările in programele posturilor âe tek£

Sîmbătă, 14 decembrie5,00-8,00 Bună dimineaţa,

România! 8,00-11,00 Azi în Cluj-

W A N a p o c a ; .irnet ^ ' 2>.

— L o n t a c t

A '

$ o ' kPolitic - realizator Roxana Niculescu ' Ccistci.-Emisiune de/comentariu politic;- retrospectiva politică-1 săptâmînalâ. 13,00-13,30 Contact. Film - realizator Liana Stancifi. ; Prezentarea preiniereior sâptarnînii, comentarii : de specialitate, recomandaţi, interviuri, extrase din coloanelosonore ale filmelor. 16,00-:19,00 Top 50 - realizator Cristian Schnebli. Clasamentul săptămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicale, alcătuit pe baza scrisorilor priirtite de la ascultători. 19,00-22,00 Seara, la Cluj-Napoca. 22,00,-5,00 Pariy AU The Tinie. Program de discotecă... la Radio Contact.

, Duminică, 15 decembrieV 5,00-8,00 Bună dimineaţa,

România! 8,00-11,00 Azi în Cluj- Napoca. 11,00-19,00 Contact FM.11,10-11,15 Fir direct cu America - realizâtor Aurelia Boriga. Actualita­tea ”de peste ocean" şi ’de ce nu ştim despre obiceiurile arnerfcanilor’’ în ^prezentarea <^ife^»tlderiteLii'$astre' '^dij tos AngelesM9,OO-.21iO0. Seara ; Ia Cluj-Napoca. 21,00-22,00 Agenda sportivă .•-„.realizator. Ramona Mânzat. 22,00-24,00 Sport week- end - realizator Alexandru Gheorghiaş. „ Retrospectiva săptămînii sportive, rezultate şi comentarii într-o emisiune din care nu lispesc invitaţi din lumea sportului. 24,00-1,00 Legende Rock* realizatori Alex Revenco şi Cristian Dicianu. Emisiune dedicată marilor nume ale rock-ului care au devenit în timp adevărate "legende” (povestea şi muzica lor).

F A R M A C I IFarmadi de sernciu: sîmbătă,

14 decembrie: Farmacia nr.2 "Perla”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar.8-20, Farmacia nr.l, . P-ţa Unirii nr.37; telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.27 "Mcrcur", Aleea Detunata nr.l, telefon 14-51- 37, orar 8-13, Farmacia nr.57, Cart. Mănăştur, Compl: Union,- telefon16-56-15, orar 8-13, Farmacia "Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19- 75-96, orar 9-15, Farmacia nr.5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20,

-Farmacia "Terrafarm”, B-dul 21

Decembrie nr.4, orar 9-14, Farmacia "Certa", str.Clăbucet nr.5' (Mănăştur), felefon 1647-37, orar 8-14; duminică, 15 decembrie: Farmacia nr.2 "Perla”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Fannacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8T14, Farmacia nr. 5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr.l0,! telefon 19-13-63, orar 8-20/ ■

Farmacii cu serviciu perma­nent: Fannacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr., 4, telefon 17-51-05.. :

Garda de noapte: Farmacia nr?2 "Perla”, str.Gh.Doja nr.37, telefon19-48-54, orar 20-8.

13 - 1 9 D E C E M B R IECLUJ-NAPOCA • REPUBLICA - - Vremea

răzbunării - SUA - premieră ( 1 0 ; 1 2 ; .1 4 ; 16; 18; 2 0 ) * VICTORIA --Cocoşatul de la Notrc-Damc- SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Medalion „Michacl Douglas” : 13.12 - \Vall Street - SUA (11; 13,30; 16;18.30); 14-15.12 - In«tinct primar - SUA (11; 13,30; 16;18.30); 16-17.12 - H ărţuire sexuală - SUA (11; 13,30; 16;18.30); 18.12 - Cădere liberă - S U A (ll; 13; 15; 17;, 19); 19.12- Dragostea unni preşedinte american - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRĂŞTI - sala A: Dracula, un mort iubăreţ - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Păienjenişul crimei - Hong-Kong

(13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Misiune imposibilă- SUA (11; 13; 17; 19).

Notă: Programul de iarnă la'cinem atograful „R epublica” este: ora 10,00 dimineaţa şi ora19,00, respectiv 20,00, ultimul spectacol. Luni, c inem a „Mărăşti” este închis.Vă rugăm să vă procuraţi bilete în funcţie de programul anunţat.

TURDA: FOX - E raser - SUA - prem ieră; TIN ERE­TULUI - Inimi furate - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - îngerii păzitori- Franţa - premieră; C rudul adevăr - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII: MUNCI­TORESC - Rămîi cn mine dragoste - India - premieră; Phenomenon - SUA - premieră

GHERLA: PACEA - Phenomenon - SUA - premieră; Jack - SUA - premieră.

Opera Românip rez in tă duminică, |ţ dcccm bric , ora i" Traviata. •

Teatrul de păpus: "PUCK" ’

p rez in tă în . data de decem brie , ora H,J[ Croitoraşul Cel Viteaz (saţ maghiară); ora 1 2 : Scufii to Roşie (s e c ţia romiii jj Spectacolele au loc în s f fes tivă^a . L iceu lu i ”Em Racovită”.

Opera Maghiarip rez in tă ; dum inică, I decem brie, ora 16: Maia Fohadnagy. V ; -s.

ALIANŢA ANTISUICIDLI F E L I N E

Siilleliil nostru ladispiţ dumneavoaslră. Telek de noapte, telefonulii

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e le 20-24.

^POLICLINICA INTERSERVISAK

str, l’ascaJy nr.5, cart. Ghetiîjte

IN T IĂ M » CARDIOLOGIE NHî> LOGIE • PSIHIATRIE ■ .ENDOffl

• NOLOGIE • REUMATOLOGIE' -ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE ■ Dt

. MATOLOGIE'* CHIRURGIE ' ORTOPEDIE • O.R.L ■

OFTALMOLOGIE • GI.VECOIjOGIE-ONCOLOGIE

.. PEDIATRIE • UROLOGIE ÂCUPUNGTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imii»olofl'i Parazitologie Determinare Rh ■ TiSj de sarcină • Antigen HBS - Flisa Ta!"' Examinări citologice pentru depistară cancerului de col uterin - Investi pentru sterilitatea feminină ;i masculini Z IL N IC , in c lu s iv DUMINICA

■ o re le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21- 7Rezervare, consultaţii

^ . Ia teL 41.41.63. 7

S.C. DentaIROVA' S0G0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie'> protetică (ceramică)

;. > chirurgie (rezecţii, rnpte, a! Programări la tel.: 430028 . Zilnic orar: 9-18

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionau, şomeri, reducere 2 0 %.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLUGĂRI)

Str. Prahovei nr. 11(Sngă bistrka Bab)

T>l • dP56.1B: tel/faxi13.14.E8

Boris Nikolaeyici, y i continuă să, vă acuze

- URSS. Aceasta

i ani ideea CSI a fost singura pe baza căreia de acord a fostelor republici”

^ din principalele sale j Ce aţi răspunde plilor dumneavoastră s jupă cinci ani de la CSI?

■jţjans-: N-ar strica să fiejaceastă întrebare: dar ce-

dacă ani fi rămas în ^situaţie în care ne-am

ultimele luni de existenţă îitmii? Amintiţi-vă cum lucrurile în economie, în

jîicale vieţii. în decembrie ■ fosta Uniune ajunsese o .( ceea ce era foarte .jos. Oricît de greu ar fi să aştern, Uniunea îşi trăise j Trebuia salvat ceea ce se

salva. A fost crcată ;<:itatca S ta te lo rjmdente - ţări_ suverane, in drepturi. în deplină

jjle, prin proprie voinţă, tără şi fără constrîngere,;

;CSI ău decis în favoarea ţicrii. Pentru că 4 U fost sliente că aceasta este în jsul lor. Subliniez, este ji de conlucrarea dintre ţările

pe o bază, reciproc itajoasă şi egală în drepturi,

i iastăzi, nici mîine şi nici în i mu există altă alternativă, îfceea voi spune astfel:.CSI teprezintă o întoarcere la ut şi nu este" o variantă shiată a fostei Uniuni.Cum apreciaţi eficienţa 'mior. de integrare din kl CSI? Sînteţi de acord ifmaţia că îh multe ;-.a aceste procese sînt în proceselor similare din

fol Uniunii Europene? w ar fi cauzele acestei miri in urmă ?Nuprb cred că s-ar putea

jo comparaţie între evoluţia Mii în CSI şi în UE.; Sînt

f (IT A R -T A S S )

RreşffîliiifeleSnuşiei^ ItM febârilejîjioiţcoM spondenţiai^ %e'ehtiei&liăerfa&cupKtteiulaMvhnărtfj&£irioVint

mult prea diferite statele noastre şi destine le p o p o are lo r respective . în U n iunea Europeană integrarea a început cu cîteva zeci de ani în urmă, practic de la zero. CSI a apărut în locul unui fost stat centralizat. Sub une le aspecte , la no i integrarea se realizează mai simplu, sub alte aspecte - mai com plicat.'A fost creată baza juridică şi contractuală a C S I,- stru c tu rile ' C om un ită ţii funcţionează. Astăzi, însă, toate acestea nu mai sînt suficiente. . Cred că, judecind după modelul Rusiei şi Belarusului, o astfel de relaţie este cel mai clar vizibilă, în cadrul “comunităţii” ţărilor noastre au fost e lim inate graniţele şi barierele vamale,

LU RIE 'S

oamenii au posibilităţi egale în ■ obţinerea unui loc de muncă, la

învăţătură, în primirea asistenţei m edicale , în d o b înd irea proprietăţii. Rusia şi Belarus vor avea . o s ingu ră balan ţă comercială şi energetică.

•> - Consideraţi posibilă, extinderea unui proces mai strîns de integrare în cadrul CSI şi aderarea,'pînă în anul 2000, la acordul “celor patru” a altor membri ai CSI?' - Să nu ne grăbim. în acest an au fost semnate acordurile dintre “cei doi” (Rusia şi Belarus) şi “cei patru” (R usia, B elarus, K azahstan şi K ârgâzstăn ). Despre comunitatea dintre Rusia şi Belarus am vorbit deja. Aş dori acum să relev importanţa

deosebită a acordului “celor patru”. în cadrul “celor patru” se elaborează proiecte interesante d e ; conlucrare, care vor apărea curînd. - ' _

- î n Occident se exprimă numeroase temeri în legătură cu preconizata coordonare a eforturilor statelor membre ale CSI în sfera militară. Se face într-adevăr în acest domeniu aâtde mult? Nu afectează oare acest lucru soluţionarea problemei extinderii NATO spre Est?; - D upă cum sc ştie, majoritatea statelor Comunităţii au încheiat un tratat de securitate co lec tivă , au fost sem nate convenţii de securitate colectivă şi o serie de alte documente p riv ind adîncirea cooperării . militare, (servicii de grăniceri, serviciile de'apărare antiaeriană ş.a. cooperează între ele; Are nevoie Comunitatea de aceasta?

■ Consider că are o nevoie vitală şi, în p rim u l r înd , p e n tru - asigurarea stabilităţii şi securităţii statelor C om unităţii, pentru ; reglem entarea conflictelor şi pentru a nu admite apariţia altora; noi. E x istă a ic i schim bări sim ţitoare. A în ce ta t lup ta armată în Nagomîi Karabah, în Transnistria, în: Osetia de sud, în Abhazia. Rămîne complexă : situaţia din Tadjikistan, dar şi aici sînt convins că prin eforturi comune se va găsi o soluţie paşnică. Dezvoltarea cooperării militare în cadrul CSI nu va avea, bineînţeles, nici o legătură

* cu p lanurile de ex tindere a NATO. în acest domeniu, în cadrul Com unităţii to tu l: este construit altfel decît în N A T O .' Eu am o poziţie negativă faţă de p lanurile de ex tindere a NATO. Consider că aceasta va provoca prejudicii Europei.: '

1 ARMATOR BOGAT D E 5 9 DE AM VA Fi

V H TIH lIli “ 1 'tT R IIV AL IIO.Mi KOJÎfi-ULDIi

; T u n g C hee-w ha, un armator bogat de 59 de ani, a fost ales la 10 decembrie cu o majoritate zdrobitoare ca viitor şef al guvernului din H ong Kong, urmînd să preia această funcţie la 30 iunie anul viitor, după ce colonia ■britanică va fi retrocedată Chinei. Tung îi va succeda: lu i C hris Patten , u ltim ul guvernator britanic al Hong Kong-ului, la încheierea unui proces electoral controlat de autorităţile de la Beijing, care i-au desemnat pe cei 400 de m em bri ai Comitetului de Selecţie.

T ung va trebui să se impli­ce în cele şase luni care mai

, despart H ong Kong-ul ite revenirea la China, timp în care nu vor lipsi sursele de conflict dintre administraţia, co lon ia lă , care-şi încheie activitatea,- şi autorităţile de la Beijing. Dezacordurile se re fe ră în p rim u l rînd la intenţia guvernatorului, care- şi încheie mandatul, Chris Patten, de a modifica, înainte: de 30 iunie, legile care apără lib e rtă ţile in d iv idua le la H ong K ong. B ritanicii şi membrii Partidului Democrat din Hong Kong condamnă, de asemenea, decizia luată de B e ijin g de a d izo lva , începînd din 1 iulie 1997, A dunarea leg is la tivă a te r ito riu lu i a leasă în septem brie 1995, teoretic pen tru patru ani. Potriv it opiniei Beijingului, această Adunare are vina de a fi luat fiinţă ca urmare a reformelor electorale puse în aplicare de Chris Patten la Hong Kong, după sosirea lui în teritoriu,

în 1992. Adunarea legislativă va fi înlocuită la 1 iulie 1997 de o “A dunare legislativă provizorie” ai cărei membri - în n u m ăr de 60 - Vor fi. desem naţi lă 21 decembrie 1996 tot de cei 400 de mari electori num iţi de B eijing .'

'Adunarea provizorie va exista - teoretic un an,: înainte de a fi înlocuită de o Adunare aleasă pe o bază mai largă. *-

Tung a dominat din start p ro c e su l de num ire a succesorului lui Chris Patten şi a fost acuzat de membrii P a rtid u lu i D em ocrat din H o n g ' K ong că este o “m arionetă a B eijingului*.' A cest p a tro n al unei în trep rin d e ri fam iliale de ■ marină comercială, “Overseas Orient” , înfiinţată de tatăl său la Shanghai în 1937, anul naşterii sale, este totuşi foarte re sp e c ta t în co lon ie , în prim ul rînd de însuşi Chris P a tten . G u v ern a to ru l l-a cooptat în cadrul Consiliului său executiv în 1992, unde a activat timp de patru ani.

M ag n a tu l are printre: ad m ira to rii săi pe

-p reşedin tele chinez, Jiang | Zeming, originar ca şi el din . Shanghai. întreprinderea sa j “Orient Overseas”, care are | u n a d in tre cele m ai J importante flote de containere ;; i d in lume, a fost salvată de la ! faliment, la începutul anilor I; *80, datorită banilof proveniţi - - f d in China comunistă. . |

Deşi răspunde îh numele ■ Beijingului pentru tot ceea ce ; se re fe ră la m pdu l de I funcţionare administrativă a | H ong Kongului, noul şef al i E x e c u tiv u lu i n-are , în . sch im b , n ic i o putere în ■ d o m en iu l apărării sau al | politicii externe. ■ I

I-

r

K1997 ŞOMAJUL VA RĂMÎNE RIIHflT î\ mwp.i

Este probabil ca rata gajului în ' E uropa occidentală să rămînă ridicatăi 1997, apreciază Comisia Economică pentru Europa a ONU (ECE) într-un studiu (oblicat recent: ‘Trebuie să

aşteptăm ca raia ridicată a '«Blajului în . E uropa dttidentală care a fost, în

fe, mai mare de 10 la sută& la începutul anului 1993,, ® se menţină, deoarecc este

probabil ca reluarea ' îiclicâ a producţiei şă fie -

puternică”. 'Şomajul a continuat să

î®scăîn 1996 în majoritatea rhr din Europa occidentală

stabilizat la 10,4 la sută,1 medie, d in to ta lu l filiaţiei active, în cel de-al

trimestru al lui 1996. Reducerea defic ite lo r

;:f£tare în ţările membre ale în vederea creării

^«lci unice vadeterm ina *1597 “redresarea fiscală J'ite cea mai im portantă ‘‘Wată vreodată în această

estimează ECE.3 Rusia începu tu l

sârii aşteptate în 1996 realizat, dimpotrivă

% ea PNB a continuat Puternic decît în 1995”, reducere probabilă dc5 la sută în raport pu

1995, se arată în rap o rtu l Comisiei. ,

T otuşi inflaţia în R usia a scăzut considerabil, stabilizîndu- se în 1996 în ju ru l a 17-18 procente fată dS*peste 130 la sută în 1995.

Soldul comerţului exterior rus

era pozitiv în primul semestru al lui 1996, de 17 miliarde de d6 lari, constalîndu-se o scădere considerabilă a importurilor.

- , In ceea ce priveşte Europa de Est şi în .general ţările foste comuniste, în tranziţie spre o econom ie de piaţă, C om isia econom ică a O N U pen tru Europa constată o încetinire a creşterii, cu o “criză majoră” în B ulgaria, în prim ul rînd pe. planul inflaţiei. PNB a Crescut cu cea. 5-7 la sută în 1996 în A lban ia ,-C roaţia , R epublica Cehă, Polonia şi Slovacia. El a crescut şi în toate ţările din fosta Iugoslavie.

In U ngaria creşterea PNB urmează să fie aproape nulă în1996. în Bulgaria am asistat, potrivit ECE, la o scădere a PNB de 8 -1 0 la sută în tim p ce previziunile iniţiale pentru 1996 erau de +3 la sută.

în ceea ce priveşte aportul de cap ita l străin , U ngaria ,

Republica Cehă şi Polonia au Iabsorbit ele singure aproape |80 la sută d in - to ta lu l |capitalurilor..pentru Europa i de Est, remarcă studiul ECE:Totuşi importurile de capital Ide către Europa de Est au |scăzut în mod considerabil în |1996: în tim p ce ele ■ reprezentau cca 9 miliarde dedolari în primul semestru al Ilui 1995 (şi 24 miliarde pe |întreaga perioadă a anului), ,|ele n-au fost mai mari de 6 i miliarde de dolari în primulsemestru al lui 1996. - I

Ţările din Europa de Est |cu cea mai mare datorie în |

‘ luna iunie erau Polonia (26,2 i miliarde de dolari) şi Ungaria;(18,6 miliarde de dolari). IDatoria externă a Rusiei la |aceeaşi dată era evaluată de IE C E 'la 124 m iliarde de i dolari).

S e ' aşteap tă ca p ia ţa Ifinanciară rusă să răm înă |animată după prima tranşă de |îm prum ut ex tern obţinută irecent de Gazprom, apreciază !ECE. Marea companie de gaz ■din Rusia urmează să vîndă Io nouă tranşă de 9 la sută |din acţiunile sale, în următorii |ani. Fuziunea aşteptată între i Rostelccom şi Sviazinvest vafi însoţită de o creştere de ■capital de un miliard de do- ilari, iar compania petrolieră jLuk6 il contează pe un mili- i ard de dolari proveniţi dinvînzarea a 15 la sută" din acţi- ‘unile sale pe piaţa New York-, Iului, precizează studiul,. ■ |

_______ J___ ___ l

r — — — ;•— — — -.----------- ;I R ăzboiul din C ecenia,| declanşat la 11 decembrie■ 1994 de preşedintele rus Boris

Elţîn, S-a încheiat în august.I anul acesta fără ca secretele j orig in ii sale să fi fost■ '.dezvălu ite . A naliştii se■ întreabă de ce oare Boris Elţîn | şi consilierii săi au antrenat | brusc în tr-o acţiune . periculoasă 40.000 dc oameni,■ ' tancurile şi aviaţia pentru a | înăbuşi o mică republică | caucaziană care îşi proclamase . unilateral, cu trei ani înainte,I independenţa sub conducerea | preşedintelui Djohar Dudaev?| La 9 ’ decem brie 1994,i preşedintele rus promulgaseI _ un _ decret Y ordonînd | , „dezarm area tu turor | formaţiunilor armate ilegale"

şi restab ilirea ordiniiI constituţionale. Dar ceea ce | trebuia să fie doar o simplă■ operaţiune a ^po liţie i a

degenerat repede în tr-unI „război murdar”. între 50 000 | şi 100.000 de persoane au fostI ucise, potrivit surselor, iarI Rusia a trebuit să renunţe în | final la orice control real | asupra Ceceniei.■ In prezent, coexistă trei ' teorii penlru a explica deciziaI Kremlinului: ,| 1. M otive stra teg ice şi . econom ice: C ecenia esteI traversată de conducta care | transportă p e tro lu l, din | A zerbaidjan către portulI -rusesc N ovorosiisk de la ' Marea Neagră, de unde este | , exportat. în septembrie 1994^| un consorţiu internaţional . incluzînd gigantul petrolierI rus Lukoil a sem nat un | contract în valoare ,de, 7,5

C e c e n ia : "

DUPA1101 A i DE LA DECLANŞARE, MOTIVELE BĂZIÎOIMjUI RĂMÎN

m iliarde dolari în vederea exploatării cîmpurilor petrolifere azere. S-ar putea ca Moscova să fi fost cuprinsă brusc de teama

u nde a pierde controlul asupra acestor zăcăminte. în' octombrie1995, consorţiul a hotărît în final să utilizeze o altă rută, paralelă cu cea cecenă şi care. nu trece

. prin Rusia. Pe de altă^ parte, încercînd să readucă Cecenia în sfera sa de influenţă, Kremlinul a dorit poate să descurajeze şi alte regiuni caucaziene ale Rusiei care ar fi fost tentate să-şi proclame independenţa. '' s

2. „Partida războiului” : în 1994 euforia primilor ani de după URSS scăzuse foarte mult. Un grup de „ulii” din anturajul lui Boris Elţîn, între care şi garda sa de corp, Aleksandr KOrjakov. şeful serviciilor secrete (FSB), Scrghei Stepaşin, şi ministrul naţionalităţilor de atunci, Nikolai Egorov, sînt acuzaţi de a fi uneltit pentru a face din Rusia un s ta t mai autoritar. Aceşti oameni, pe care presa îi numea „partida războiului”, s-ar putea să-l fi convins pe Boris Elţîn că războiul este indispensabil.

3. R efacerea im aginii preşedintelui: Din 1991 şi pînă "

în 1994 Bons Elţîn a ignorat Cecenia „independentă”. Dar, în condiţiile în care popularita­tea preşedintelui atinsese nive­lul cel mai scăzut, unii consi­lieri ai Kremlinului au crezut că „o operaţiune de poliţie”, rapidă şi eficientă, în Cecenia- reinstauriud puterea Rusiei- l-ar ajuta pe preşedinte să-şi îm bunătăţească poziţia în sondajele de opinie. în această ipo teză , analiştii sînt de părere că intenţia Kremlinului a fost într-adevăr restabilirea ord in ii constituţionale. în opinia lor, dezastrul a fost provocat de lipsa totală de profesionalism şi de pregătire a militarilor ruşi. în opinia lui Andrei Piotkovski, director la Institutul dc Studii Strategice, există două motive pentru acest război: preocuparea de a controla ruta petrolului şi dorinţa deliberată a „partidei războiului” de a-1 discredita pe Boris Elţîn pentru a opri p rocesu l de reforme. Afle . probleme, rămase fără răs­puns,'sînt la fel dc stînjenitoa- re pentru preşedintele rus: de ce a trebuit să aştepte trei ani pentru a trim ite armata în Cecenia? Cine le-a permis cocenilor să acumuleze timp de trei ani arme si bani? ■

A D E V Ă R U Ld e ARTA-CULTURA-STIINTA sîmbătâ-duminicâ, 14-15 decembrie i 996 (4

. “ M o z a r t , f iu a l S a lz b u r g u lu i”Astăzi şi mîine, cca dc a

Vi-a ediţia a Festivalului MOZART cunoaşte febra m arilor concursuri concursul dc interpretare, o perm anenţă în cadrul m anifestării ediţiileanterioare consemnînd reuşite şi la acest xcap'ilol. Anul acesta este rîndul cvartetelor

"de coarde, concursul de la Cluj-Napoca fiind cel mai mare de acest fel din ţară. R epertoriul şi gradul de dificultate au fost astfel alcătuite încît să ofere şanse şi să încurajeze participarea cvartetelor de. m uzicieni tineri. Juriul va fi, de această dată, unul “p ă r t in i to r , în

sensul că fiecare, form aţie concurentă va avea un reprezentant în juriu, evitîndu-se în acest fel orice speculaţii pe tema clasamentului final. *“

Au fost înscrise în concurs 12 : cvartete de coarde. Formaţiile, vor evolua în ordinea stabilită prin tragere la sorţi şi vor interpreta în etapa I Cvartetul în sol major KV 134 b (156). Juriul va acorda următoarele premii: I - 3.000.000 lei; II -.2.000.000 Iei; III 1.000.000 lei. Premiul “Covent Garden va, fi acordat celei mai tinere formaţii admise în etapa a Il-a, neprem iată de ju riu . A cest' premiu special, în valoare de ;2.000.000 Tei, constitu ie s>

donaţie din partea unui distins intelectual londonez, Dr. ju r . Dr. phil. James J. B usuttil. Toate form aţiile premiate vor primi din partea ed itu rii “B arenreiter” din K assel partitu ra tuturor cvartetelor de Mozart, apărute în ed iţia Neue M ozart Ausgabe.

M. BOCU

C a r te a d e s t i i n t â 1-____________________/_______£_________2

UVîA 4ULEAH: Microenciclopedie de cliimi;La Editura Albastră a apărat,

recent, “Mieroencielopedia de chim ie”, lucrare datorată profesoarei de chimie Livia Julcan, de la Liceul de Informatică “T. Popoviciu” din Cluj-Napoca., ' Cartea tratează 450 de termeni din chimia anorganică, organică, fizică, tehnologică, termenii fiind

■ordonaţi alfabetic, pentru tratarea lor foiosindu-se limbajul şi modalităţile de reprezentare specifice acestei ştiinţe. Alături dc cei 450 de termeni trataţi,

. autoarea oferă date biografice ale unui număr de 45 de chimişti, dintre aceia cu care elevii se . întîlnesc pe parcursul celor şase ani în care se studiază chimia în şcoală. Sînt introduşi şi termeni a căror asimilare ţine de ceea ce se cheamă o bună cultură generală: aur alb, aer condiţionat, teflon, cristale lichide etc. Sînţ avute în vedere, de asemenea,

*elem ente; Constante fjzitţ universale; Multiplii submultiplii zecimali ai unităţi de măsură din SI; Mase], atom ice relative ale unor elem ente uzuale; Sistem,] periodic al elementelor. completat la zi cu ultimele descoperiri in domeniu.

Prezentată deja la Cerem profesorilor de chimie din municipiul Cluj-Napoca şi \ Radio Cluj, cartea este utili deopotrivă elevilor, studenţii* şi profesorilor de toate geadi ‘ precum şi tuturor acelora ( consideră că a avea noţiuni de

şi proprietăţile fiziologice ale chimie, absolut neccsarcmvkţj substanţelor, alături de alte. cotidiană, este indispensabili informaţii privitoare lâ: Abrevieri, conturarea profilului intelectual simboluri, notaţii; A lfabetul al omului modem. Prezenta grecesc; Concentraţia soluţiilor; grafică a cărţii constituie, şi Legile gazelor; Alfabetul chimiei , o reuşită incontestabilă, pentm organice; Lungimile principalelor care realizatorii merită sinceit

•legături; Timpul de înjumâtăţirc al felicitări, izotopilor radioactivi ai unor ; NI. BOCU

P r i m u l c o n c e r t c a m e r a l

La audierea unui concert de mai ales, sc cîntă cu sufletul şi totmuzică clasică cu lucrări de " numai pe acest tirîm uman poateWolfgang Amadeus Mozart şi fi rccepţată cu profunzime. "Michael Haydn, cuvintele lui frimuL concert cameral dinRomain Rolland... “veţi asculta . ’ cadrul Festivalului Mozart, ediţia,rîsul bun, copilăros, eroic, şi oricît Vl-a 1996, ne-a prilejuit audierea ;de trist ai fi, roşeşti dacă te gîndeşti unor piese de Michael Haydn, Unla mizeria aceasla suportată cu atîta alt fiu adoptiv al Salzburgului, ;voioşie"... ne face să alunecăm in prieten, cu Wolfgang Amadeus, şiatmosfera unor ecouri de serenade- altele din repertoriul geniuluiclasice nocturne, cu peisaje, ce mozartian: Divertismente pentru :trăiesc din exploziile continue ale suflători (MH-418 şi KV-270) ş i ,luminărilor multicolore. într-adevăr, două cvintete de corzi (MH-189 şisfera originală a expresiei mîizicalc KV-174) dar şi un minunat cvartetmozartiene este coasţituită în faceri • de coarde: Interpreţii acestor lucrări \sensibile, din toate nuanţele posibile - Dănuţ Mesaroş, Samoilă Costeaale veseliei, bucuriei, glumei, - oboi, Trăian Tulbure, Sorincapriciului, dar uneori şi a extazului Oşorhean - com, Orlando Corăbian,sau a freneziei sufleteşti. Genialita- * Bela Barabas - fagot, membrii a i ;tea spiritului muzicii lui Mozart nu Orchestrei Filarmonice şi Cvartetultrebuie bruscată de tcmfmmenUil, ' ‘Transilvan” - George. D udea,,uneori brutal,'al instrumentiştilor,' Nicuşor Silaghi - vioară, Mariusde o interpretare existenţialistă, Suărăşan - violă, Vasile Jucan -adică de o redare muzicală care\ violoncel, la care s-a mai alăturats-ar limita doar la o trăire artistică - prin sentimentele proprii, • cu siguranţă neimaculate. Melosul mozartian necesită hipersensibilitate izvorită din acurateţe sufletească, pentru că numai aşa poţi să te apropii de Spiritul muzicii sale, Hegel, filosofiil, vine şi ne întăreşte afirmaţiile noastre prin cuvintele: “sunetul corcspunde subiec­tivităţii lâuntricc”. Şi în continuare autorul Fenomenologiei Spiritului ne mai spune: “sunetele găsesc ecou numai într-un suflet profund, punînd stăpînirc j>c subiectivitatea ideală Ha acestuia şi stîrnind în ea mişcare”. Sintctizînd aceste citate mereu actuale în interpretarea şi audierea muzicii clasice, putem afirma cu convingere că muzica lui Mozart,

în cvintet Eugenia Marc - violă, au urcat în redarea muzicii pe treptele care pot duce spre zona Spiritului mozartian. Auditorii au fost captaţi de frenezia cîntului Ia acest zbor . cutezător, msoţiudu-i pe interpreţi după putinţa lor sufletească. Această remarcă o facem in virtutea cuvintelor lui Hegel: “Auzul este mai ideal decît văziţl” ceea ce atestă caracterul spiritualizat al expresiei muzicale pe care .toţi ne străduim să-l cuprindem: interpreţii prin subiectivitatea sunetului, auditorii prin germenii încolţiţi ai acurateţei sufleteşti, iar noi, bieţii critici, prin cuvintele izvorîte din ecourile a ceea ce am auzit şi înţeles. Pentru că temperatura scrisului te poate trăda...

Emiliu DRAGEA

RESTITUIRILA SECŢIA DO N A ŢII A M UZEULUI NATIONAL D E ARTA CLUJr * /

m m P B c i m l o m n o m a i m - 1 % 1 )

, Pentru Ioan Ilorcscu (1928- .1961), artist de o debordantă ■vitalitate creatoare, pictura nu

' este decît o altă formă “magică” de manifestare a identităţii, a realizării de sine, trăire ce este în egală măsură fapt etic şi estetic. Funcţionarea prin

■ descoperirea' de sine şi prin sine a adevărului clamează implicit ideea salvării prin creaţie. Chiar din epoca studiilor (Cluj, Budapesta) îsi asumă “conştiinţa vocaţiei sale'. Punctul esenţial, • declanşator,pentru întreaga sa creaţie este uriaşa consideraţie, acordată responsabilităţii

, ipostazei de pictor şi a însuşi actului artistic - în numele căruia va sacrifica adesea comoditatea sau măcar o brumă de stabilitate existenţială. EI crede cu fervoare în misiunea spirituală a artistului, în înălţarea prin edificarea operei; se arată copleşit de sentimentul naturii artistice, care

-•nu poate trăi decît tensiuni paroxistice.: •'

Opera sa (răspîndită din Canada pînă în Australia şi în special în România şi Ungaria, unde şi-a desfăşurat' preponderent, activitatea) edificată cu totală dăruite de sine este tributară nu numai temperamentului şi convingerilor sale dar este şi un autentic răspuns artistic, original, la efluviile spirituale şi plastice aflate în orizontul

expresionismu lui. Imaginea plastică la Ioan Horescu devine suportul gîndurilor şi sentimentelor ardente la impactul existenţial. Dar această ardenţă, această tensiune nu se ■ stabileşte Ia. nivelul motivului pictural figurativ ci mult mai adine,' în însăşi interpretarea cromatică.Horescu refuză gratuitatea, energia debordantă inclusă în magma culorii, abia reţinută este cea care ' Egeiessi L. (Timişoara), fratele şi

rom ânească în cadml Simpozionului “Artă, colecf, colecţionari”, recenta iniţiativa! a Muzeului Naţional de Aff Cluj are menirea de a-i locul m erita t pentn au ten tic ita tea, valoarea ii însem nătatea . creaţiei -sai plastice, a’orientăribr şi maiafe a noutăţilor incluse în operau s-a- zăm islit în tr-un orizon expresionist.' Horescu priveşte motivul

pictural prin valurile de înmiii şi umbre ale eului său lăuntric; urmărim* -în opera sa recompunerea unui topos virtual, transparenţă a unui etlios al creatorului.

. . . . ’ Opera sa unitară, coerenţi,stăvilesc o prea, violentă dcscărcarc complexă îngemănează in fonia a emoţiei, dar seismele se resimt în şi culoare sorgintea sa ct vibraţia culorii, în contrastele dialogul fertil şi necesara îndrăzneţe, în energia tuşei ce marile mişcări europene ale construieşte fofma, conferind secolului nostru. Universul săi inovaţiei plastice' nu numai , spiritual original se îaterpeiazâ autenticitate ci şi demnitatea esenţei pe un ilmlwj .cromâtic adecf*

Cu sprijinul susţinut al distinşilor - colecţionari familia ing. Gh.Varduca ţCluj) şi familiei jurist

conferă forţă şi o viaţă aparte structurii savante a imaginii. în ardoarea luptei sale cu existenţa, Horescu impresionează prin profunzimea demersului pictural, printr-o nevoie continuă de sinceritate dar şi rigoare de limpezime,- de poezie. Dotarea sa artistică, cultura sa remarcabilă

respectiv sora artistului, care au pus la dispoziţia muzeului un valoros : fond de lucrări şi au pemiis accesul la arhiva p ăs trM de mama altistului, s-a putut organiza această retrospectivă.

După expoziţii retrospective la Chij şi Timişoara şi participări în 1995 la expoziţia de pictură

tributar unui expresionism ii care culoarea exacerbată utilizată cu mare putere expresivă este principalul vehicul al comunicării ideatice şi afective.

• Ioan Ilorcscu prin opera sa autentică şi originală aduce o contribuţie de seamă la dezvoltarea artei din România în secolul nostru.

Dr. Alexandra RUS

Procesul verbal al Marii Adunări Naţionale dc la Alba Iulia precizează, printre altele, că după cc aceasta â fost deschisă prin cuvîntarca

. “convocatorului" ci, dr. Ştefan Cicio-Pop - preşedintele Consiliului Naţional Roman Central, a luat cuvîntul . preşedintele adunării1 octogenarul George Pop dc Băscşti care, rcfcrindu-sc la scopul accstci istorice manifestări, a spus: “Ne-am , adunat aici ca să liotărîm asupra sorţii noastre ... să pune piatra fundamentală a fericirii neamului nostru” şi declară adunarea “liberă şi deschisă". I sc dă apoi cuvîntul lui Vasile Goldiş, carc, după un magistral discurs, in care sublinia că “împăratul nc-a " înşelat patria (maghiară) nc-a ferecat şi nc-arn trezit că numai crcdinţa în noi înşine, în neamul roinăiicsc ne .poale inîntui... citeşte proiectul dc

“REZOLUŢIUNE A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE DE fA ALBA-IULIA”. în primul şi cel mai important dintre celc nouă puncte ale sale, “Rczoluţiunca? statornicea că: “Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin

mai rostit cuvîntări de susţinere a “Rezoluţiunii”, Iuliu Maniu, Iosif Jumanca, episcopii Dcmctriu Radu, Ioan I. Papp, cit şi Dr. Al. Vaida- Voevod, care arată necesitatea ca pînă “la înfăptuirea tehnică a Unirci... aceste provincii an lipsă dc un organ propriu al lor, care să conducă, sub controlul unei

Adunare o aprobă prin aclamaţii.După ce adunarea din sala Unirii

se încheie în entuziasm general'şi cu imnul naţional, încă dc la 1848, “Dcştcaptă-tc Române”, preşedintele suspendă şedinţa

• pentru a se ieşi în mijlocul mulţimii celor peste 100.000 dc poporeni dc pc cîmpul lui Horea, spre a Ic

Teodor Mihali, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba- Iulia şi semnatarul procesului verbal al acestei istorice manifestări- am anunţat vestea cea mare poporului şi în timp cc se citea textul Unirii, masele ratificau, din clipă în clipă, alipirea... prin strigăte dc însufleţire şi

D I N H R O N I C U L B V IA F S 1 I U I V I I R S8 . “ R e z o lu ţiu n e a ” M a r ii U n ir i

reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Allta-Iulia în ziua dc 18 noicmliric/1 dcccmliric 1918, dccreteazâ unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite dc dînşii cu România".

Conform “J’roccsului Verbal al Marii Adunări Naţionale", după primirea, intr-un entuziasm delirant, şi ovaţii, a hoiăririlor de (Jnire, în adunarea celor 1228 reprezentanţi ai-.na(iunii române aliaţi ‘‘în sala Cercului militar din Cetate” au

reprezentanţe a poporului... Propune ca Marele. Sfat Naţional contemplat prin punc­tul IX al rezoluţiei primite să constea’ din 250 membri, dintre cari 200 să-i aleagă această raar.c adunare imediat, iar restul pînă la 250 sâ fie întregit prin coptarc dc către însăşi Marc Sfat”. Acccptfndu-se această propunere, Al. Vaida dă citire listei pentru Marele Sfat al Naţiunii Române, din Transilvania, pe carc Marca

comunica în direct decizia. Aici, vor mai vorbi, între alţii: Şt. Cicio- Pop, Teodor Mihali, Dumitru Man, Silviu Dragomir, Iosif Jumanca, Dr. Petre Groza, Miron Cristca şi Iuliu IIossu carc vor prezenta “Rczoluţiunca” Unirii Transilvaniei cu România votată prin ovaţii în adunarea celor 1228 dc delegaţi - împuterniciţi ai comunităţilor româneşti din ' întreaga Transilvanie şi Ungarie*

“Atunci” - îsi aminteşte Dr.

sărbătoare. Acest strigăt trebuie să o spunem sus şi tare, a fost pentru actul Unirii.

Preotul, profesor Vasile Rebreanu - unul dintre dejenii prezenţi, în accste clipe înălţătoare, în Marca Adunare dc pc Cîmpul lui Horea, de asem enea, îs i; amintea: “în 1918 -1 Decembrie- eram la A lba-Iulia, cerul posomorit. Cu atît mai senine inimile noastre. UNIRE, UNIRE!- un entuziasm de ncdescris.

Visul de care ne-au reposat ş moşii şi părinţii s-a împlinit înaintea ochilor noştri: ROMÂNIA UNITĂ PE VECI ŞI NEDESPĂRŢITĂ!”

Despre acele momente de I»1 Decembrie 1918, Vasile Rebreanu mai zicca: “Este o zi de reprivire peste trccntal nostru glorios, dar atît de zbuciumat. Este o zi dc primenire, dc întărire, pentru a înfrunta ca şi stînca de granit orice primejdie. Ăccăsţa este ?iua neamului nostru românesc.

Aceasta este ziua care ne-au făcut-o înaintaşii sâ ne bucurăm şi să nădăjduim într-un viitor dc aur”. .

După Unirea Basarabie) 4* ; Bucovinei cu Român/». ” ACTUL de la 1 Dcccmbric 1918 se înscrie în istorie, aşi cum afirma Dr. Ştefan Cicio- Pop, ca “... ÎNCORONARE A TUTUROR UNIRILOR”..

' Prof. Emil LAZAR

A t i auzit despre

• o m s t i t u t ie ic a r & f u n c ţ io n e a z ă s Ş h în R o m a n ia

pornind de la accep ţiunea educaţia e s te o treap tă L

iţ viaţă, ducînd , autom at, ' ■■i educaţie perm anentă, .^ ed u c a ţia perm anentă,^ noile scopuri şi stra teg ii ' care le p resupune e s te

, proces c o n tin u u d e -oire a c u n o ş t in ţe lo r ,

prinderilor, valorilor pe ■jj durata vieţii. în a ce s t atext e d u c a ţia , cu ltu ra , >s!e nu pot răm îne izolate, jreprezentînd pentru toate .

•iiunile, c e le mai puternice ,^ii de stab ilita te socială, ; ■eişug şi feric ire individuală.' îrtvăţămîntu! la d is tan ţă , itenit In SU A ş i în multeii ale Europei o alternativă jjucaţională viabilă, pentru ieste mai econom ic şi mai

acord , c u p ro g re su l fiinţelor,, v a in flu e n ţa emnificativ ş i l a : s c a r ă oDala p ro c es ui cunoaşterii,

t ta s ta p e n t r u c ă a re aracter necom petitiv, e s t e , . Jeci, o în t r e c e r e p rop ice jeaţiei şi p o a te c o re c ta ilte erori şi ad u ce servicii

fiase um anitătii.«Mult 'L

A m e r ic a n U n iv e r s l ty by M ail d e p ă ş e ş te h a n d ic a p u l psiho log ic al exam enu lu i c u . d u ra tă fixă, care nu în to td ea ­una reprezin tă o no tare reală a 'deprinderilor şi acum ulărilor d e cunoştin ţe ale studentului. P e b aza docum entaţiei primite, v ă p re z e n tă m s t r u c tu r a g en era lă a universităţii, c a re a re la b a ză o fo a rte a te n tă a n a l i z ă a a c t iv i tă ţ i lo r d e s f ă ş u r a t e d e s t u d e n ţ i : , A m e r ic a n V B u s i n e s s , L o g is tic s , A m erican S tu d ie s , R o m an ian S tu d ie s , E u ro p ea n S tu d ie s , W orld S e m io tic s .

T h e . I n t e r n a t i o n a l U n iv e rs lty e s te coo rd o n ată d e E m in e s c u C e n te r - W o rjd C o m m u n ic a tio n s , New York, al rom ânilor am ericani. Centrul e s t e n o t-fo r-p ro f it ş i leg a l a p ro b a t d e au to rită ţile SUA. ^ re în integralitatea s a scopuri e d u c a ţio n a le , c u l tu ra le , d e p ro m o v are a c e rc e tă r i lo r şi d e s c o p e r i r i lo r ş t i in ţ i f ic e ,; C o o r d o n e a z ă în R o m â n ia ' la b o ra to a re in te rn a ţio n a le d e s e m io t ic ă , cu p reo cu p ări în d o m e n iu l d e m o c r a t iz ă r i i

educaţiei, .culturii, artelor şi ş t i in ţe lo r . U n iv e rs - ita te a funcţionează în ţa ra n o astră d e trei an i, e x is tîn d d e ja studen ţi în anul III - c a re n e -au 'v iz ita t la redac ţie şi n e -a u p u s la d is p o z i ţ ie informaţiile p e c a re , la rîn- du-ne, vi le oferim . D urata cursurilor e s te d e trei ani + un an sp ec ia lizare + un an doctorat. Au fost înfiinţate, în to a te marile o ra şe din ţară , com isariate (a ş a s e n u m esc a c e s t e c o n e x iu n i) , c a r e reprezintă legătura directă cu ' co nducerea d e la B ucureşti a U n iv e rs i tă ţ i i . M em brii c o m is a r ia tu lu i d in C lu j-, N apoca pot fi con tacta ţi la num erele de telefon 15-36- 89 sa u 17-84-40, în cazu l în c a r e , e x is tă p e r s o a n e in te resate în a urm a â c e s t gen de studii. De a sem en ea ,' doritorii se 'p o t in te resa direct la B u cu reş ti, C a s a lo rg a , B-dul Aviatorilor n r . l ; joia între orelej3-12, sa u telefonic la numărul: 4105295.

M i c h a e l a B O C U ■

(^eimclul compozitorilor clujeniUniunea Compozitorilor şi M uzicologilor'din estimează la justa valoare această instituţie care

România are prin filiala clujeană o instituţie al face cinste ţării noastre, c ă r u i prestigiu este de acum cunoscut nu numai ; 1 C e n ac lu l f i l ia le i c lu je n e a U n iu n ii

| în ţa ră / ca fiind cea mai puternică, dar şi J i r s C om pozito rilo r d in R om ânia este , îq fapt,■ Europa şi America. Creaţia compozitorilor clujeni laboratorul de analiză a creaţiilor membrilor ei, | este deseori înscrisă în programele festivalurilor locul unde profesionalism ul îş i face sim ţită■ de muzică contemporană din diferitele centre 7 autoritatea în materie de valorificare a producţiei | europene. Prin concertele formaţiei “Ars Nova” muzicale. Recent, în acest cenaclu s-a prezentat | dirijată de com pozitorul academ ician Cornel. ■> spre audiţie şi analiză piesa “8 Bagatele pentru■ Ţăranu, p reşed in tele filialei clu jene, dar şi cv arte t de co ard e" de A drian Pop, lucrare■ v icep reşed in te le U niunii de la cen tru , ale imprimată de Cvartetul “Transilvan” în cadrul I fo rm aţiu n ilo r “A ntifon ia” şi A nsam blu l de • ultimei ediţii a “Toamnei M uzicale Clujene

Cele 8 Bagatele ale lui A. Pop au fost o adevărată. || percuţie al Academiei de Muzică “Gh. Dima'■ lucrările compozitorilor clujeni sînt răspîndite ’ rev ela ţie de ta le n t com pon istic . Scrise pe ! pe multe meridiane ale lumii muzicale. Numele impresiile versurilor lu i Christian Morgenstein, • c o m p o z ito r ilo r S ig ism u n d T o d u ţă , D an | Voiculescu, Cornel Ţăranu, Hans P. Tiirk, Adrian

ca o replică a unei versiuni corale a aceluiaşi ■ compozitor, piesele camerale ale lui A. Pop, în

Pop şi ale altora, figurează pe listele de repertoriu ale unor edituri din Apus. Mai trebuie menţionat faptul că compozitori români stabiliţi în alte ţări figurează de asemenea, cu drepturi depline, în rîndul titu la rilo r filia le i clu jene. C întecele compozitorului Tudor Jarda, creator de şcoală corală românească, sînt interpretate de multele formaţii, corale ce fa c 'tu rn ee în ^străinătate. Revistele de muzicologie şi pedagogie muzicală din alte ţări au în cuprinsul lor titlu ri ale m em b rilo r f i lia le i c lu jen e â U n iu n ii C om pozitorilor şi M uzicologilor: Sigism und Toduţă, Cornel Ţăranu, Dan Voiculescu, Elena Şorban, Francisc Laszlo, Emiliu D ragea etc. Dicţionarele muzicale europene au înscris numele unor com pozitori de prestigiu din Rom ânia, printre care se află ş l creatori clujeni; Vasile H erm an , V a len tin T im aru , E de T ereny,*- Constantin Râpă etc. " ,

• Am considerat necesar a detalia unele aspecte* ale activităţii filialei clujcnc, acţiuni de prestigiuI în p lan n a ţio n a l, d eoarece a u to r ită ţile nu

care figurează subtitluri ca: “Apă”, “Capră şi Năpîrcă”, “Suspinul", “Pîlniile” s-au profilat cao succesiune, cu deosebite plasticităţi sonore şi sem nificaţii' m oderne, ca “ tab lo u ri” frum os colorate ce pot prinde, prin audiţie, viaţă artistică. Prin talent, Adrian Pop a găsit şi modalitatea de accesibilitate a “bagatelelor “ sale.

Dacă activitatea com pozitorilor clujeni este bine afirmată în acest cenaclu, trebuie să relevăm, cu regret, că mulţi tineri, absolvenţi ai secţiei de muzicologie a Academiei de Muzică din C luj-- Napoca nu activează în calitate de colaboratori ai filialei, au părăsit nepermis terenul analizei

' lucrărilor muzicale şi al interpretărilor estetice şi muzicologice, rămînînd la calitatea de profesor sau “foiletonişti” , care nu-i pot sălta la gradul valoric al unui membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor. ” ,

E m i l i u D R A G E A , m e m b r u a l U n i u n i i C o m p o z i t o r i l o r

ş i M u z i c o l o g i l o r d i n R o m â n i a

C o n s f ă t u i r e ş t i i n ţ i f i c ă r e g i o n a l ă c u p r o g r a m t e m a t i c :

Recent, la S p ita lu l dc Kuperare d in B qrşaN ,- tam ureş, a avu t loc, în. Aborare c u C lin tea de Jtlopedi e - T ra um aIo 1 ogic a : iM.F. “Iuliu Haţicganu” din: ’hij-Napoca, co n sfă tu irea iiitţifică regională avînd ca a i OSTEOPOROZA. Prin agram, manifestarea s-a dorit ischimb colegial de ocinii, aat, în p r im u l rînd , pe discutarea c c lo r 'm â i noi m ţt in ţc —-acum ulate;.; în iaeniu. Specialiştii prezenţi «medicii p ra c tic ie n i din iiitoriu au susţinu t lucrări inţifice axate . tematic pe "ccipalcle probleme, de mare «iualitate, re fe rito a re . la

d ia g n o s tic u l p re co c e şi t r a ta m e n tu l ; m o d ern al osteoporozei, liste o boală cu largă răspîndire, pe care OMS o ■ c o n sid e ră ; d re p t, o problemă m ajo ră de să n ă ta te p u b lic ă , alături de cardiopatia ischemică, de c an c e r şi a c c id e n te le cerebrale. ■■• ; ‘ ■ • •

Din Cluj-Napoca, alături de ■' specialiştii Clinicii de Ortopedie- Traumatologie, în frunte cu şeful acesteia, dl prof. univ. dr. Nicu Ghergulescu, au mai participat prof. dr. doc. Crişan M ircioiu şi compozitorul Hary M aiorovici, C etă ţean 'de onoare al. oraşului S ig h e tu -M arm aţie i ş i : a l municipiului Cluj-Napoca, care a p re z e n ta t c o m p o z iţia “ Odă

Munţilor Maramureşului” si un “R ecviem p e n tru cei v i i” . O asp e ţii s -a u b u c u ra t de o sp ita l i ta te a , cu to tu l deosebită, a medicului primar dr. Daniel Barcan, directorul Spitalului - de recuperare din B orşa-M aram ureş. Legătura dintre clinica clujeană amintită şi S p ita lu l d in B o rşa s-a co n so lid a t şi p rin aceas tă m an ife s ta re , c o n tr ib u in d , in d irec t,ţ la su b lin ie re a cuvintelor rostite odinioară, cu a tîta în ţe lepc iune , de Iu liu H a ţieg an u : “ M e d ic in a . înseamnă ştiinţă şi conştiinţă - încălzită la focul dragostei de om”. ■

M . B O C U ■

Concert de colindeLuni 16 decembrie, la ora 20,

Academia de Muzică “Gh. Dima”, Studioul de Radio şi Studioul de Televiziune Cluj invită pe -toţi iubitorii genului la un concert de eolinde susţinui de formaţii ale Academiei de Muzică: vor evolua G rupulde muzică tradiţională rom ânească ICOANE, solist Ipan Bocşa şi .corul Cappella

ITransylvanica, dirijat de Cornel Groza. îşi . va mai da concursul grupul vocal al Şcolii de muzică

din Cluj-Napocâ, dirijat de prof. Gabriela Abrudan. Spectacolul, realizat de Ciprian Rusu, este prezentat în cadrul celei de a XXXII-a Stagiuni de recitaluri şi concerte a Academiei de Muzică. Cu aceeaşi ocazie, va putea fi vizionată expoziţia de fotografie cu tema “Nişte ţărani”, deschisă în holul sălii de concerte, cu lucrări semnate de Gelu Bogdan. Locul de deslaşurare; Sala Radio, str. Donath nr. 160. M .B . ■

Începînd de luni, 16 decembrie şi pînă în 31 decembrie la Clubul Casei universitarilor, sala “Paul Sima” este deschisă expoziţia de pictură a Luciei Cosma Paul, diri Baia Mare. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 9-15. ' ■

Spectacol de colinde si obiceiuri9

tradiţionale de Crăciunîn a c e a s t ă d u p ă -

a m ia z ă ş t s e a r ă , C a s a d e C u l t u r ă S t u ­d e n ţ e a s c ă d in C lu j- N a p o c a p r e z i n t ă , c u î n c e p e r e d e la o r a 1 7 , t r a d i ţ i o n a l u l s ă u s p e c t a c o l a n u a l d e c o lin d e ş i o b ic e iu r i d e C ră c iu n . ■

Cum s a tra tă m o b ezita teaAzi se în c h e ie in te r v iu l n o s tr u , p u b lic a t în se r ia l, c u d l p ro f. dr. N ic p la & î l . i A'C '( i.

Speram c â e l a f o s t u ti l în sp e c ia l m a r e lu i n u m ă r d e p e r s o a n e c a re a u o b e z ita te fi care, d in tr -u n m o tiv s a u a l tu l , n u c o n s u l tă sp e c ia lis tu l . O r ic u m , r e a m in tim tuturor c e lo r in te re sa ţi c ă la C e n tru l d e D ia b e t, N u tr iţie , B o li m e ta b o lic e (s tr . Clinicilor n r . 2) fu n c ţ io n e a z ă p r im u l c a b in e t a n tio b e z i ta te d in R o m â n ia . A ş a c u m m m a i sc r is , c o n su lta ţii le s în t g ra tu ite . S e s u g e r e a z ă p r o g r a m a re a la n u m e r e le ie te le fo n l 'J - 'J i- 'X s a u I <1-10-42. im . 11)6.

la re d u ce rea să r ii şi a c o n d im e n te lo r -d in m în care , pentru că acestea cresc apetitul;

• Să e lim in e în to ta lita te alcoolul. Această restricţie se face pe toată perioada curei de slăbire, deoarece alcoolul creşte pofta dc mîncare şi conţine multe calorii;

• O recomandare expresă se referă Ia exerciţiul fizic, pe carc

urmată de 1-2 luni de staţionare, iar ciclul se poate relua în funcţie : de greutatea corporală.

R .: Şi toate accstea fă ră a consulta m edicul?

N.H.: Exact.R .: D a r c e lo r c a rc a u o

g reu ta te excesivă, de exemplu p e s le 100 kg,- cc Ie recom andaţi?

R.: D om nule p ro fe so r , '•Mi ruga să repetaţi, dc ce ''le alîi de im p o rtan t sa'fibim ?VII.: Pentru că obezitatea

un risc m ajor pentru ' "ariţia bolilor cardiovascula- W iabetului zaharat, a unor ■°nne de cancer. Obezitatea ^ c a li ta te a vieţii şi ridică ' noase probleme de inserţie ialâ, profesională şi chiar

filială. Prin scăderea cu a greutăţii se ameliorează

’ ssiderabil aceste riscuri, iar '•slăbire şi mai accentuată- 7 pe că le anulează. ’ '

Vreţi sâ precizaţi, încă 'fota, cine trebuie să sc '•lidere obez?■Vil: Limita superioară a

Plăţii normale esie egală cu !3®ăral de centimctri peste 1 ^•nipînă la.înălţimea totală

O b e z i t a t e a a t a c a t a f r o n t a la individului.-D c exem plu: un bărbat dc 180 crii înălţime are ca limită superioară a greutăţii: 180- 100=80 kg. Se admite o variaţie de 2-3 kg, deci în cep în d cu g reu ta tea de 83-84 kg apare obezitatea. ~ •

R.: C ui îi sînt a d re sa te , în prim ul rînd , aceste sfa tu ri? •"

N.II.: Celor cc au un plus de10-12 kg peste limita superioară a greutăţii norm ale.;

R .: Şi cc le re c o m a n d a ţi acesto ra?

N .II.i Dc regulă, accste.per­soane nu consultă medicul pentru obezitate, întrucît nu o considerăo boală. Deoarece această formă de obezitate este cea mai răspîn-

dită în România, noi venim în întîm pinarea acestor persoane, sugerîndu-le că se pot t r a t a ş i ; singure, respectînd următoarele:^ * Să mănîrice jumătate din ceea cc mîncau înainte; ' '

• Sau să reducă grăsimile şi dulciurile a tît c ît este posibil. Dacă sînt mari amatori de dul­ciuri, să folosească îndulcitori sintetici‘care d u au calorii (de ti­pul produsului Eqiial) sau să con­sume Coca-Cola Light, care m r are deloc calorii şi, deci, nu în­graşă. în plus, avînd puţină co­feină, poate fi consumat şi în p a r-’ tea a doua a zilei sau chiar seara; neexistînd pericolul insomniei;

• Un alt sfat dietetic se referă

îl sugerăm să se Tacă sub forma 'g im nasticii de în v io ra re şi a mersului pe jo s aproximativ o oră pe zi, d a r în flecare zi şi toată

-viaţa! Orice alt sport este bineve­nit, dar practicat cu m oderaţie,' iar după vîrsta de 40 de ani să fie precedat de controale medica­le. în sfîrşit," reamintim că după p ra c tic a rea e x e rc iţiu lu i fizic- trebuie să se consume aproxima­tiv. 1 litru de lichide sub fortnă de ceaiuri sau apă minerală. De fapt, consumul total de lichide pe zi trebuie să atingă aproxima­tiv 2 litri. Această cură de slăbire • produce o' scădere în greutate de aproxim ativ 4 kg pe lună. Se recomandă să se facă 1-2 luni,

N.H.: Acestora le recomand, în primul rînd, să consulte me­dicul, iar medicul, după o analiză minuţioasă; le va recomanda un tratam ent stric t individualizat. Acesta constă to t în dietă; exerci­ţiu fizic şi evitarea alcoolului, dar repet, este vorba de o prescripţie in d iv id u a liza tă , adaptată deci situaţie] concrete â fiecărei per­soane. în plus, medicul va stabili oportunitatea tratam entului cu Isoţipan, prin acupunctură sau prin tehnici de relaxare. Isolipa- nul este un medicament produs de Laboratoarele Scrvier (Franţa), care se găseşte îri farmaciile din România. Prin utilizarea lui se ob­ţin rezultate spectaculoase în cura

de slăbire. Opţiunea noastră e s te ca u t i l iz a re a a ce s tu i medicament să se facă doar la recomandarea medicului.

R .: Ce nu recom andaţi în cu ra de slăb ire?

N .H .: f tu se recom andă slăbirea bruscă prin diete sau ceaiuri comerciale, pentru că este urmată de o' reîngrăşare. rapidă.

R .: D.ar ' d a că a p a r com plicaţii?

N .H .i D epinde de natura complicaţiilor. Medicul curant va decide conduita terapeutică.

R .: După ce slăbim cîteva k ilogram e, ce facem?- N .H .: C el mai im portant lucru este să ne menţinem noua greutate. Dacă apar semne de reîrigrăşare, să fim din hou atenţi la dietă, Ta alcool şi. la exerciţiul fizic. •; •

R.: Ce u ră r i faceţi tu tu ro r c e lo r i n te r e s a ţ i , p e n t r u perioada im ediat u rm ătoare?

N .H .: Doresc tuturor celor in te re sa ţi un sti 1 de v ia ţă săn ă to s , succes în cura de slăbire şi să se bucure cît mai m u lt tim p p o sib il de noua siluetă, \' ■ ''! A c o n s e m n a t

. M i c h a e l a B O C U ■

A D E V A R U L

d e C l u j P O L IT IC Ă s î m b ă t ă - d u m i n i c ă , 1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6 (T

IIIII

Io a n G a v ra : '— - - — --------------------------- ---- - -

'Eu am avut mandat si am susţinui propunerile avansate de Funar', r r

Ioan G avra, d esem nai secretar-general al P.U.N.R. de către. B irou l P erm an en t, declară că alegerea sa a fost statutară şi nii consideră că preşedintele Gheorghe Funar are motive să fie nemulţumii de ea. Gavra spune că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-i promova în funcţii pe oamenii propuşi de Funar, dar ei n-au fost agreaţi dc membrii Biroului. El neagă existenţa unei lupte pentru putere în partid şi considcră ncjustificate speculaţiile privind o posibilă sciziune în P.U.N.R.

Potrivit relatării lui Ioan G avra, şed in ţa B iro u lu i Permanent al P.U.N.R: de joi

1 ■-

i L iv iu M e d r e a ,: i i

a-avut o desfăşurare lipsită de tensiune. El spune că i-a propus să fie aleşi membri ai Biroului

. Permanent pe Liviu Medrea şi Victor Romulus Constantinescu,

. potrivit dorinţei lui Gheorghe Funar; dar cei doi nu au primit su fic ien te v o tu ri. După

. completarea Biroului Permanent, într-o grabă căreia Ioan Gavra nu 'i-a o fe rit e x p lic a ţie , s-a p ro ced a t la . a le g e ri . p en tru fu n c ţiile răm ase l ib e re p rin demisia foştilor titulari. Gavra afirmă că au fost înaintate trei - propuneri de secretar-general: V aleriu T ab ără , G av ril Ţ âru (propunere mai veche a lui Funar) şi e l Tabăra şi Ţâru s-au retras, Gavra fiind' ales secretar-general

cu o singură abţinere. în cele din urm ă Ţ âru a fo s t a les vicepreşedinte, filiala Mureş fiind re p re z en ta tă acum de doi v icep reşed in ţi: ” S-a făcu t o echilibrare a funcţiilor între Cluj şi M ureş, cum era n o rm al” , declară Gavra.

Secretarul-general ăl P.U.N.R. apreciază că, în noua formulă de co n d u ce re , P .U .N .R . are stabilitatea internă necesară bunei funcţionări. Ioan Gavra spune că nu va candida împotriva lui Funar la fu n c ţia de p re şed in te a l p a rtid u lu i. ” Eu l-am propus p re şed in te şi l-am su s ţin u t întotdeauna pe Gheorghe Funar. Aş apărea , neserios să candidez acum. Nu-mi place prima funcţie

în p a r tid .. Eu mă ocup de c h e s tiu n i co n cre te ,

. departamentale şi de strategie” , precizează el.

Gavra adaugă că Funar nu trebuie să se simtă lezat de hotărîrea Biroului Permanent. ” Nu în seam nă că e l şi-a pierdut autoritatea, pentru că în Biroul Permanent toţi sîntem egali, avem un singur vot ”

Cu o ju m ăta te de gură , proaspătul secretar general se arătă afec ta t de nealegerea colegilor săi din Cluj în Biroul Permanent. "Regret desigur că n-au fost aleşi, doar eu i-am propus, riu?”, spune el;

(C .C .)

Ik .

" O r g a n i z a ţ i a d i n C lu j î l v a c h e m a

p e l o a n G a v r a s ă d e a e x p l i c a ţ i i ”

Liviu Medrea, vicepreşedinte âl filialei Cluj a P.U.N.R., declară că îl va-convoca pe Ioan Gavra în faţa organizaţiei din care face parte penlru a da explicaţii. Medrea nu exclude ca împotriva lui Gavra sâ Ile luate măsuri disciplinare. "înainte de a. ocupa o funcţie în partid, domnul Gavra este membru a l subfilialei Cluj- Napoca a P.UfN.R.” , spune ef. -

Medrea Consideră că acţiunea de la Bucureşti ”se menţine’ în nota obişnuită a manifestărilor din ultima vreme”. El afirmă că şedinţa Biroului Permanent a fost amînată în aşteptarea plecării lui Funar,„dar 'evită sâ spună deschis cine a fost interesat să obţină această amînare.

în opinia vicepreşedintelui filialei, Ioan Gavra nu este secretar general, întrucît "Biroul Permanent doar înaintează propuneri care ' sînt sau nu validate dc,B iroul Executiv Central şi de Consiliul Naţional". Medrea recunoaşte că există disensiuni interne în P.U.N.R., "la fel ca în toate partidele”. -

: : ' ' (c.c.)

Victor Romulus Constantinescu nu se simte frustrat

Victor Romulus Constantinescu nu este deranjat de faptul că nu a fost ales vicepreşedinte în Biroul Permanent al PUNR, aşa cun; propusese preşedintele Gheorghe Funar. Domnia sa susţine că se simte chiar uşurat, deoarece'problemele administrative ridicate de Consiliul judeţean, al cărui preşedinte este, nu i-ar da răgaz să ocupe o.asemenea funcţie în partid. "Eu am acceptat cu chiu cu vai propunerea lui Gheorghe Funar pentru a asigura unitatea partidului”, spune domnia sa, adăugind că Funar s-a gîndit la el deoarece filiala clujeană a PUNR este cea mai importantă din ţară, iar faptul că se află în acelaşi oraş le-ar facilita colaborarea.

D-1 Constantinescu este de părere că,, după şedinţa. Biroului Permanent, nu există nici un pericol de subminare a autorităţii preşedintelui, lucru demonstrat, în viziunea sa, şi de faptul că Funar, fiind plecat în străinătate, nu a considerat necesar să desemneze un "interimar". "Există o-mare majoritate în jurul d-lui Funar, doar acesta a fost ales acum patru ani cu majoritate de voturi, iar minoritatea contestatară nu poate face nimic”. în plus, alegerea noilor membri ai Biroului. Pennanent s-a făcut pe baze democratice/în opinia sa, aceste funcţii sînt doar interimare,.urmînd a fi validate doar la Convenţia Naţională. (A -G .)

' . n

IIIIIIIIIIIIII

I

I

I

II

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

S o c i a l i ş t i i n u r e n u n ţ ă

P .S .M . a r e î n in te n ţie 7 o u n iu n e d e s t în g a

C o n silie ru l PSM pe T ran s ilv an ia , G heo rg h e M arinciu, ne-a d eclara t că există discuţii avansate între c o n d u ce rile p a r tid e lo r de stînga şi centru stînga privind realizarea unei uniuni, discuţii la care pa rtic ip ă şi PRM. “Chiar dacă lumea spune că

■>PRM este un partid de dreapta, prograniul său este în bună . măsură unul de centru-stînga”, spune Marinciu.

Conform declaraţiilor lui Gheorghe Marinciu, un număr de circa 12 partide poartă discuţii, Ia nivel central, în vederea organizării coaliţiei

. de stînga în luna ianuarie, sau cel mai tîrziu, pînă la mijlocul lunii februarie. Deocamdată singurul partid parlam entar care ia parte la aceste discuţii - este PRM, însă conducerea PSM, iniţiatorul mişcării de- unificare a stîrigii, speră să se ajungă la o înţelegere şi cu' PDSR. Ei consideră că şansele a tra g e r ii PDSR s în t m ari deoarece ex-preşedintele Ion

Iliescu s*a pronunţat în mjj m u lte rîn d u ri pentru re a liz a re a unei astfel de coaliţii. “ în mod sigur vom p a rtic ip a la viitoarea confruntare electorală cu foite înzecite” , afirmă consilierul PSM pc Transilvania. El crede că guvernul Ciorbea îşi \3 d em o n s tra în scu rt timp incapacita tea , fapt care va' duce l a ' am ple mişcări de stradă, care s-ar putea solda cu răsturnarea actualei puteri. “ V iito a re a confruntare electorală se va desfăşura mai mult ca sigur îri cadrul unor alegeri anticipate” , subliniază Marinciu;

El afirmă că stînga va li pregătită să intre la guvernare în cazul eşecului guvernului C iorbea. “C hiar şi situaţia a c tu a lă d in Parlamentul României este una nefirească, căci avem un Parlament fără stînga, • care lucrează într-o aripă” , declară M arinciu..

D a n BRIE

DECIZIA FINALA î\ PR M N ŢA BDF VA FI

IMA POLITICAIuliu,Păcurariu, membru în

comisia de buget-finanţe-bănci a Camerei Deputaţilor, este de părere că decizia finală în privinţa Băncii Dacia Felix va fi una politică. Deputatul USD se p ro n u n ţă în fa v o a re a re la n să r ii B ăncii. S o lu ţia rămîne alocarea de resurse financiare, arată Păcurariu , fapt care implică o corecţie a no rm elo r le g is la tiv e a le sistemului financiar. "Nu pot

să vă dau exem ple de asemenea norme, pentru că, poate, în m omentul de faţă, nu s în t p reg ă tit să port o discuţie de fond, (...), însă noi trebuie să avem în primul rînd în vedere cauzele care au dus la o asemenea situaţie şi să avem grijă ca aceste situaţii să mi sc mai repete", dcclarâ Păcurariu.

■ ' . V D.B.

Excelenţa Sa, dr. Paul ULMANN,ambasadorul Austrieila Bucureşti:

"Trebuie să vedem âmă noul guvern vd sfi şă-si ioloseaicâ foite sansele"

- Domnule am basador, dc la num irea dvs. în Tuncţie, august1994, penlru a cîla o a ră sînteţi Ia Cluj-Napoca?

. - în orice caz nu sint pentru prima dată. Este un oraş foarte

• important dcci, dacă mă gîndesc bine, sînt pentru a patra oară. După cum, nu sînt nici pentru prima dată la un Festival Mozart la Cluj-Napoca. Unul din ccle mai importante evenimente culturalc ale României, evenim ent, legat fericii de Austria. Şi pe care îl văd şi la această ediţia, 1996 dc marc succes. Aştept cu interes concertul dirijat dc Hauscr, unul din proeminenţii şefi dc orchestră. din Austria şi crcd că şi acesta va fi un succes.

: - Cum sînt văzute în A u s trii r e z u l ta te le a le g e r i lo r d in R o m in ia ? Cum e s te v ă z u tă componenţa noului G uvern?

- P o rnesc de la ce l m ai important lucru. Poporul român şi-a fo lo sit din p lin d rep tu l democratic de a vota şi alege. Acesta esle deja un lucru pozitiv. Nu numai pentru noi desigur. Cît priveşte noul guvern al ţării dvs., e l dă şanse rea le R om âniei. T rebuie să vedem dacă n o u l .

guvern va şti să-şi folosească toate şansele. Şi nu e un lucru ' u şo r . şi la în d em în ă o ricu i. Transformarea econom ică este-: dificilă, rezultatele, pozitive nu apar peste noapte, ele cer timp, cer eforturi. Crcd că noul guvern va inspira poporu l rom ân în - sensul eforturilor.. Că poporul român este conştient că accste eforturi trebuie lâcutc.

- E co n o m ic v o rb in d , investito rii au s tr iec i nu p rea s-au apropiat dc Rom ânia.

- Lucru uşor dc cxplicat. Piaţa capitală îşi arc propriile ci legi. Nu treb u ie să co n v in g i guvernanţii sau ambasadorii dacă • econom ia e s te sau nu bună .,.

*. %■%%% * •

Tfcbuie să convingi capitalul, piaţa. Şi piaţa vestică are ochii aţintiţi spre România. S-au făcut investiţii în România, chiar şi de către austrieci. Putem vorbi, pentru cei şapte arii, de investiţii de aproape 60 dc milioane USD. Dar sînt de acord cu dvs. că se pu tea facc măi m ult şi mai consistent.' Investiţiile vor creşte dacă vor creşte încrederea şi corectitudinea. Şi cred că se va întîmplă aşa. în orice caz, sînteţi conştienţi dc un lucru, bunăstarea economică aduce cu sine şi un trai mai bun.

- Putem concretiza?- Este rieccsară o creştere a

p ro d u c tiv ită ţii. A ccasta este cheia. Se poate ajunge aici pe calea negocierilor dintre Guvern şi F.M .I. Subvenţiile trebuie avute şi ele în vedere... Prea multe sînt de lăcut.- - Protecţia socială?

- Un subicct foarte delicat, care cere foarte multe. .Cred însă că pînă la urmă piaţa şi sistemul juridic vor lucra corespunzător. Că investiţiile în România vor creşte.

D e m o s t e n e Ş O F R O N F oto: E ugen O L A R IU

Organizaţiile de revoluţionari se calcă pe picioare la sărbătorirea zilei de 21 Decembrie

. Anunţ comemorativ ~ Comemorarea eroilor clujeniA sociaţia pen tru A devărul

R ev o lu ţie i d in ju d e ţu l C lu j, constituită din urmaşii eroilor- m artiri şi răn iţi, organizează com em orarea a 7 ani dc la Revoluţia din Decembrie 1989, după următorul program: -

In 21 decembrie 1996, ora 10: sfinţirea plăcii comemorative dc la A sto ria . U rm ează m arşu l com em orativ pe strada D o ja , . p iaţa L ibertăţii, unde arc loc sfin ţirea plăcii dc la «Librăria Universităţii. Marşul continuă pe strada Eroilor, piaţa Ştefan cel M are,' Calea Turzii, C im itirul Eroilor, Unde, în 'ju ru l orei 12 va avea loc slujba religioasă de pom en ire şi dep u n erea de coroane de flori. Avînd în vedere . că Armata nu s-a delimitat dc cei c a re au co n d u s re p re sa liile sîngeroase din 21 decem brie1989,. ci, dimpotrivă, i-a avansat în funcţie şi grad şi nu şi-a cerut scuze publice, la ceremonia din Cimitirul Eroilor, va fi.prezentă fanfara CFR. Este forma noastră 1 de^protest.

în aceeaşi zi, la orele 11 sc yor sfinţi plăcile comemorative din strada Moţilor numărul 102 şi piaţa Mărăşti (la Troiţă), iar la o ra 12, slujbă de pomenire la Cimitirul Mănăştur.

C o m i t e t u l A s o c i a ţ i e i ,

' Cu ocazia evenimentelor prilejuite .dc Comemorarea Eroilor M artiri din Revoluţia R om ână din decembrie 1989, vă aducem la cunoştinţă că din dala de 15.12.1996 orele 16, rep rezen tan ţii Ligii Naţionale a Luplâlorilor pentru Victoria Revoluţiei şi a Cinstirii. Eroilor Martiri din Judeţul Argeş vor depune coroane şi jerbe la Monumentele Eroilor Revoluţiei din Cimitirul Eroilor şi respectiv în locul unde a început Revoluţia în municipiul Cluj-Napoca. Această acţiune se încadrează în, turneul organizat de Liga Luptătorilor Argeşeni prin ţoale locurile unde au căzut cei pentru carc libertatea a fost mai scumpă decît propria lor viaţă.Se va depune, de asemenea, o. coroană la mormînlul scriitorului TEOHAR MIHADAŞ, cel care a fost unul dintre puţinii care ne-au lăsat mărturii cutremurătoare despre ororile regimului comunist.

Alianţa Civică-Cluj condamnă programarea Marelui Bal/

al Operei in 21 decembrie. Luna decembrie este luna marilor,

evenimente ale poporului român, evenimente ce sînt sărbătorite sau omagiate pe fundalul uneia dintre ccle mai lum inoase sărbăto ri c reştine: N aşterea D om nulu i, Crăciunul. Alianţa Civică - Filiala C ^u j'S e ; p rc g ă te ş te .M 'a lâ tu r i^ e . '< >

A

întreaga societate românească sa comemoreze ziua de 21 decente ca zi de doliu naţional, cu toată pioşenia şi crcdinţa creştină inij»N de un asemenea moment sacru.

Dar iată, cu regret spunem,ii această perioadă premergătoare zilei de 21 deccmbric, perioadă in care creştinii unor confesiuni sînt în pliţ post al Crăciunului, unele instituţii Ş| societăţi aii programate manifestăn care nu se înscriu în preceptele crcştine. N e referim concret Ij Marele Bal ăl Operei, programai se desfăşoare chiar în ziua de21 decembrie. Considerăm organiza® acestui bal - tocmai în ziua fot® acum 7 ani s-a murit pe străzile Clujului - o impietate şi o sfidai* faţă de B iserică, faţă de relij11 creştin ă şi faţă de eroii nojtn Alianţa Civică - Filiala Cluj face® apel călduros la toţi accşti organiza­tori să programeze asemenea jn®- festări în perioada dc după Crăci®, după încheierea tuturor manifest*; .rilor comemorative şi a Posto® Crăciunului. Alianţa Civică-FP* Cluj facc un apel de suflet şi crcdia- ţă către cele două Biscrici naţifflw Ortodoxă şi Greco-Catolieă, JC'4' ' a înrîuri comportamentul tăţilor, pentru ca astfel dc perioade să fie rezervate exclusiv contem­plaţiei şi rugăciunii, mai ales ac®" cînd Dum nezeu ne-a ajutai s scăpăm de comunism. . .A lia n ţa C ivică - Filiala Cluj

>; .C o m ite tu l d e conducefŞ

, sîmbătă'duminică,7 / 1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6

W t CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbâtâ9-14;(d/fa* 1 £-73-04;ŞUBRED ACŢIAHJUD A: w / MjTmM f c ]uni-vineri8-16;tel/faî3M3-23;S[JBREDACŢrADEJ:luni-\Tncriît-16;tel/fai21-60-75.

A D E V A R U L

d e C B M l

SG PESARO EUROPA ^OMOTION SERVICII SRL

Telefon 064/15.18.66, Fax 41.47.16 3400 Cluj-Napoca, str.Actorului nr.4

♦ A U T O M O B IL IS T ! - Nu d isp eraţi

p i e s e l e a u toatît de căutate le puteţi găsi

din 9 decembrie a.c. - import Italia | , pentru autoturisme

din EUROPA DE VEST şi JAPONIA.f u r n i c i H !

♦ E fe c tu e a ză Z I L N I C t r a n s p o r t d e p e r s o a n e în G e r m a n i a

, rula: N u r n b e r g - H e i l b r o n - M a n n h e i m - F r a n k f u r t - S i e g e n -

D u s s c l d o i f - D o r t i n u n d - A u g s b u r g - U l m - S t u t t g a r t -

i i I s r u h e - R a s l a U - I I o m b u r g - S a a r b r u c k e n . ; v

♦ Plecări sp re Paris p rin M e t / şi R e im s rrjarli şi.jo i.

♦ N O U ! ! ! D in l . l 2 .1 9 9 6 p lec ă r i sp re P fo rz h e im , itidenheim, A a len , S ch w ab isch -G m u n d !

♦ S-a d e s c h i s l i n i a d e V i s a c - P a n c e v o - f k l g r a d .

♦ E l i b e r ă m C Ă R Ţ I V E R Z I , A S I G U R Ă R I

E D IC A L E p e n t r u t u r i ş t i ş i . ş o i e r i p r o f e s io n i ş t i , .

♦ Efectuăm S C H I M B V A L U T A R .Adresa: Piaţa Mihai Viteazu nr.11. ap.1. :

tel/fax: 064/43.34.32,43.28.33. I

C o n s iliu l l o c a l a l m u n i c i p i u l u i

; C l u j - N a p o c a

S e r v i c i u l A u t o r i z ă r i A c t i v i t ă t i d e C o m e r ţ

(tinuni imporidiiQInvităm î n t e r m e n d e 1 5 z i l e p r i n p r e z e n t u l a n u n ţ p e

ţi p o s e s o r i i d e g h e r e t e ş i c h i o ş c u r i a m p l a s a t e p c

lomeniul p u b l i c s a u p e t e r e n p r i v a t a l s t a t u l u i l a

Consiliul l o c a l a l m u n i c i p i u l u i C l u j - N a p o c a ,

s tr.M o ţilo r n_r. 1 - 3 , - g h i ş e u l P r i v a t i z a r e , p e n t r u

iepunerea: c e r e r i l o r d e p r e l u n g i r e a c o n t r a c t e l o r d e

xh iriere s a u a f i ş e l o r d e c a l c u l p e n t r u a n u l 1 9 9 7 .

( 1

Numai la alfasoft s.a.P i a ţ a C i p a r i u n r . 1 5

Im p rim a n ta la se r FUJITSU - î n l u n a d e c e m b r i e

l a p r e ţ 1 . 8 0 0 . 0 0 0 ( i n e l . T V A ) !

ADEVARULde Cluj — -.A,

momentele de care aveţi nevoie vi le oferă CAPEX SRL Str.lnocenţiu Micu-KIein nt.17, el. 196213, RODIPET SA, P-ţa Gării nr.1-3, '*a 45, sau ofidite poştale din întregul jude

SC CARPIMEZ SA CLUJ §

Str.Piaţa Abator n r.l, telefon 130197 3

Angajează pentru Fabrica de preparate Turda şi Abator Turda:

. • 2 fochişti autorizaţi I.S. C. I. R.pentru cazan tip ABA 1 t/h - 8 bari.IN F O R M A Ţ II LA C O M P A R T IM E N T U L

M E C A N O -E N E R G E T IC .

Liceul Teoretic ”GeorgeCoşbuc” Cluj-Napoca

Str.Avrani Iancu nr.70-72 anunţă concurs în data de 9 ianuarie 1997

pentru ocuparea următoarelor posturi:1 muncitor calificat întreţinere 1 fochist autorizat. :1 îngrijitoare. c

IN F O R M A Ţ II LA T E U i F O N 19H040.

S C ARTA CULINARAţ o rg a n iz o a /ă

REVELION 1 9 9 7Ia restaurantele:

♦ METROPOL - Str.Horea nr.5♦ BUCIUM -Calea Floreşti nr.79♦ MĂRĂŞTI-Str.Aurel Vlaicu nr.3 - -♦ PANORAMIC -Str.Aurel Vlaicu nr.25 . J♦ Z0RIL0R-Str.Pasteurnr.77 - c♦ RAPID - B-dul 21 Decembrie nr.137♦ HUBERTUS-B-dul 21 Decembrie nr.22♦ AUTOS. HALA . HalaAgroalimentară

- -Piaţa Mihai Viteazul. N u m ă ru l lo c u rilo r fiin d lim ita te vă reco m an d ăm

reze rv a re a lo r din tim p la s ed iu l res tau ran te lo r.LA M U L ŢI A N I! ’ŞHffiMi

V ă o f e r ă p o s i b i l i t a t e a s ă f a c e ţ i p a r t e d i n t r - u n c o le c t iv d i n a m ic

; c u ş a n s e d e a f i r m a r e ! :A n g a j ă m . . . •••.: . . . ...................

1 . Ş O F E R V ÎN Z A T O RCondiţii:

- carnet categoria C;- aptitudini dc vînzător;-dinamism;- vîrsta maximă 30 de ani.

= 2 . M A N I P U L A N T D E P O Z I T =

' Condiţii: ; • -'V. - vîrsta maximă 30 de ani; - ^

- stagiul militar satisfăcut; g- seriozitate. : ’

„ Vă rugăm trimiteţi cererea şi curriculumvitae pînă la data de 19 decembrie la adresa:

CLUJ Calea Baciului nr.1-3 r

i>w,;>. sau,fax; O64 .

jR IN T ;S e o m p u t e r s

'«trează tuturor clienţilorsĂmmK/ KR/cnej

tel/fax: 196814-194917

Licitaţie publică * * *

T r ib u n a lu l C lu jprin Serviciul Executori Judecătoreşti

vinde la licitaţie public», în data dc 19.12.1996ora 9, următoarele bunuri:

1 . A u t o t u r i s m R E N A U L T T u r b o D 2 5 , a n d c

f a b r i c a ţ i e 1 9 8 5 , d e c u l o a r e g r i - m e t a l i z a t , l a p r e ţ j

d e s t r i g a r e d e 1 9 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i . :

2 . A u t o u t i l i t a r ă R E N A U L T M a ş t e r P 3 5 , a n

d c f a b r i c a ţ i e ^ 1 9 8 7 , d e c u l o a r e a l b ă , l a p r e ţ d e

s t r i g a r e d e 2 2 . 0 0 0 . 0 0 0 I c i . ; / ^

3 . A u t o t u r i s m R E N A U L T 2 5 T u r b o D , a r i d e

f a b r i c a ţ i e 1 9 8 4 , d e c u l o a r e a l b a s t r u - m e t a l i z a l ,

l a - p r e ţ d e s t r i g a r e d e 1 8 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i .

4 . A u t o t u r i s m F I A T R i t n i o D C L , a n d e

f a b r i c a ţ i e 1 9 8 7 , d e c u l o a r e g r i - m e t a l i z a t , l a p r e ţ

d e s t r i g a r e d e 1 6 . 8 0 0 . 0 0 0 l e i . v ,

5 . A u t o i z o t e r m ă 8 F I P , 1 , a n d e f a b r i c a ţ i e

1 9 9 2 , d e c u l o a r e m a r o - g r i , l a p r e ţ d e s t r i g a r e d c

4 7 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i .

6 . A u t o t u r i s m D A C I A B e r l i n ă 1 3 2 0 , a n d e

f a b r i c a ţ i e 1 9 8 7 , d e : c u l o a r e r o ş i e , l a p r e ţ d e

s t r i g a r e d e 7 . 5 0 0 . 0 0 0 l e i .

7 . C a l c u l a t o r c u i m p r i m a n t ă , l a d ă

f r i g o r i f e ă , m a ş i n ă d e î n g h e ţ a t ă , c u p t o r

p a t i s e r i e , m a ş i n i p r ă j i t c a f e a , f u s t e , p ă t u r i .

L i c i t a ţ i a v a a v e a I o c l a c a m e r a 4 3 , a :

T r i b u n a l u l u i C l u j . -

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n

' 1 9 8 8 3 3 i n t . l 3 4 .

Consiliul Judeţean Clujanunţă x

concurs în data dc 15.01.1997, ora 11,00,1a sediul Consiliului Judeţean 'Cluj, B-dul 21 Decembrienr.58, pentru ocuparea postului de:

ş e f c o r p-1 post, la Corpul gardienilor publici Cluj.Condiţii: - cetăţenie română;-ofiţerîn rezervă sau absolvent al unui institut

de învăţămînt superior, de preferinţă juridic sau economic.

Dosarele se vor depune pînă în data de 10.01.1997, la Serviciul salarizare, personal, pregătire profesională din cadrul Consiliului Judeţean, camera 1, de unde se poate lua bibliografia şi se pot primi relaţii suplimentare.

Dosarul trebuie să conţină: '1 . c&rere de înscriere îa concurs;

fizic şi psihic să poarte armament;3. buletin de identitate;4. livret militar; .■ 5. curriculum vitae; ■ -6 . certificat de cazier judiciar;7. carte de muncă;'8 . apreciere de la ultimul loc de muncă;9. copie act de studii;1 0 . avizul organelor de poliţie.

A D E V A R U L

de CHuj P U R I i C I T A T T < H •I-NAI,(K 'A :liinM iniri»-l(nsînil)alăy-HitcLf«19-7W l-liM B lO A t HA M R IU : M m m B * luni-vineri 8-16;tcl/fax3M Î-23;SUBUEDACŢIAnFJduni-vineri^l6;lcl/fax21-60-75.

s î m b ă t ă - d u m i n i c ă , ( o V

14-15 d e c e m b r i e 1996 \*_ J

B H a a i m s EAcum aveţi ocazia să cumpăraţi şi în oraşul Dumneavoastră

pantaloni bărbaţide calitate superioară, pentru toate mărimile,

; produse de renumita firmă M cy er “ Ho sen, Germania

Căutaţi în Magazinele Central, Stail, Alexis, Maximari şi Romana Lux!-

/M E Y E RWALDBROL

COMUNICATî n

Redăm niai jos numerele dosarelor de ajutor social aprobate şi neridicate de beneficiari. Aceştia vor depune o cerere pentru reprogramarea plăţilor, zilnic, între orele 14-15 la cam.91, str.Moţilor 1-3, Serviciul Protecţie Socială: ^

63,1-04,121,131,141,196,262,302,315,368,370,371,376,454,495, 521, 535, 659, 674, 719, 761, 1538, 1575* 1733, 1747 ,1749,1775,1777, 1787,1792,1797,1803,1806,1815,1826,1832,1836,1837,1857,1864, 1883,1903,1927, 2015,2019,2042, 2058,2075,2077, 2080, 2082,2099, 2103,2107, 2131,2133,2245,2488, 2617, 2680,2690, 2880,2888,2894, 2911,2917,2946,2983,2993. . / (763693)

P A R T I C I P A T ! L A L O T E R I A D E V I Z Ă !

: Ş A N S A E S T E A D U M N E A V O A S T R Ă !Finna A m ericană TECSERV E SYS TEM INC. cu sediul în S.U .A . adresa: P .O . Box 340682

Brooklyn, New Y ork. 11234, vă a ju tă să ob ţineţi R E Z ID E N Ţ A P E R M A N E N Ţ Ă în Am erica. Adm inistraţia am ericană şi în anul 1997 va acorda prin tragere la so rţi care va avea lo c în luna iulie 1997, 2.000 de v ize pentru C E T Ă Ţ E N IA A M E R IC A N A (G reen -C ard L ottery).

Condiţii dc participare: m inim um diplom a de bacalaureat (sau echivalent) o ri să fi lucrat cel puţin 2 ani în ultim ii cinci ani în tr-o m eserie în care sîn t necesari doi an i de p regătire sau experienţă.

Taxa solicitată de Firm ă pentru depunerea docum entelor este de 15 USD. Persoanele căsătorite pot dubla şansa depuuîndcerere fiecare separat şi cuprinz înd ficcare separat şi cop iii leg itim i cu vîrstă dc pînă la 21 ani. în acest caz taxa este de 25 USD. Sum ele respec tive trebu ie depuse în contul nr.: 40205300020016 d esch is la BAN CA IN TER N A ŢIO N A LĂ A R E L IG IIL O R , Sucursala Cluj din localitateaC luj-N apoca (P iaţa A .Iancu nr. 17).

Cei carc doresc Să participe la tragerea la sorţi G reen C ard L ottery , trebuie să trim ită la adresa Firmei urm ătoarele docum ente: ' .

'1) Cerere sim plă, scrisă în lim ba rom ână sau eng leză , d actilografia tă , sem nată şi adresata către: NATIONAL VISA C EN TER U. S.A. Nu sînt cereri standardizate. C ererea trebu ie să cuprindă:

- Numele de fam ilie şi prenumele solicitantului (num eledefam ilie trebuie subliniat). : ,-Adresa completă unde solicitantul primeşte corespondenţa (numărul de telefon este opţional).

■ -Data (ziua, luna, anul) şi locul (localitatea, judelui, tara) naşterii. Aceleaşi datepentrusoţ sau soţie şi copiii lor necăsătoriţi sub 21 de ani. -

- O fotografie recentă de dimensi uni le 3 7 mm x 37 mm a persoanei care fa c e cererea., -Chitanţa in original cu care s-au depus uanu ia oancă. , .

Cererea, fo togralîa şi chitanţa B ăn ciiîn orig inal trebuie să fie la adresa F irm ei sus m enţionată cel puţin pînă la data de 1 m artie 1997. v ; .

Cererile sosite după această dată nu m ai pot fi depuse. ;Este a l doilea an cînd F,irma am ericană de m ai sus se ocupă cu depunerea a c te lo r pentru Loteria

de Viză perm anentă în SUA: Prin tre c îştigători în p rim ul an s-au num ărat: L auran Iosif, Toşa L o red an ad iiiB a iaM aresiR o zS n y a ilu lian n ad in B a iaS p rie . -

NU PIERDEŢI OCAZIA!IM PORTANT: în caz de reuşită irebuie să d ispuneţi de bani neccsari penlru bilete de avion şi cel

puţin 600-800 de do lari de persoană pentru suprav ieţu ire în p rim ele 2-3 luni. D c asem enea trebuie să vă asiguraţi sponsorizarea Dumneavoastră,. N u se dau num ere dc p artic ipare sau de înregistrare. Num ai cîştigătorii vo r fi înştiin ţaţi începînd cu august .1997 la adresa m enţionată în cerere. N ecîştigătorii nu vor fi anunţaţi. • (352116)

cu sediul în B-dul Muncii nr. 12 ! CLUJ-NAPOCA* *

Organizează în data de 16.01.1997 ora 10, licitaţie pentru vânzări de - mijloace fixe disponibile pe anul 1996. Listele complete şi preţurile de pornire, pot fi consultate la sediul societăţii, Biroul M.E. Licitaţia'se repetă săptămânal, în fiecare joi, pentru, bunurile neadjudecate.Informaţii suplimentare, la tel. 415077 int. 244.

•M O lG R Ă D E A fVQ 3 2 Z 2 3 2 I Q

anunţă d e s c h id e re a din data de 1 6 .1 2 .1 9 9 6 â sediului

Biroului Notarial Cluj-N,strA .Şaguna 34 -36 ap.4

(P ia ţa M . V ite a z u la capătu l s t r .C u z a Vodă,

lîngă n oua B a n c ă Agricoli)

Tel. 018623194,

SC P A IO M A S R LT e l e f o n 1 3 4 0 5 4

Urează SĂRBĂTORI FERICITE

L A M U L Ţ I A N I

lucrătorilor şi clienţilor.• V I N D E c a r c a s ă d e p o r c p e n t r u

p e r s o a n e f i z i c e ş i j u r i d i c e . (365830)

C i t i ţ i x i l n i v

ADEVĂRULde Cluj

A n u n ţ l i c i t a ţ i e

SC T € l € f € f t I C U l S I )cu sediul în Braşov, str.Mureşenilor nr.14, '

Registrul Comerţului nr.J08/25/31 ianuarie 1 9 9 1 , ....

organizează

licitaţie publică deschisă cu strigare,

/ • ................................ .........................................

conform legislaţiei în vigoare, pentru activele:A C T IV U L JU D EŢU L PRET PORNIRE LICITATIE

T e l e s c h i B E L IŞ C lu j 7 0 . 5 0 0 m ii l e i ^ ~

în preţul de pornire a licitaţiei nu este inclusă valoarea terenului aferent şi nici T. V.A. ■ -

Licitaţiile vor avea loc duţiă cum urmează: Faza a I-a în 22.01.1997, faza a Il-a în 6.02.1997 şi faza a III-a'îfl

11.02.1997 la ora 10, la sediul societăţii.Actele care permit participarea la licitaţie vor fi depuse la sediul societăţii

pînă în 13.01.1997. x iR e la ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e la t e l e f o n u l

(761480) n r . 0 6 8 - 1 4 2 2 2 3 s a u f a x 0 6 8 - 1 5 2 6 5 4 .

o2 5 de ani - de INSTRUIRE în INFORMATICĂ

1972) 15.000 de ABSOLVENŢICENTRUL de i | Primul Centra de 1

CALCUL 1 j Instruire Autorizat I ELECTRONIC 1 I din Cluj-Napoca I4*»y<\Ay*i'<yy. v«. V tf. rv Vs> Sv> 'WVW* / If - ,Vţ WcuNMfi

A pela ţi la profesionişti !C lu j - N a p o c a , s t r . R e p u b l i c i i , n r . 1 0 7 , t e l : 1 2 4 1 8 5 , 1 9 5 4 7 7 ;

S C I M P E X M O L D O - T R A N S

S R L C L U J - N A P O C A

S tr .R o d n e i t tr .4 4 ( l în g ă O S E R ) ■ ,

♦ V ă o f e r ă l a p r e ţ u r i m i n i m e p r o d u s e ş i . m a t e r i a l e

d e c b n s t r u c ţ i i . c

♦ L a c o m a n d ă f e r m ă e f e c t u ă m t r a n s p o r t u l l a £

d o m i c i l i u l c l i e n t u l u i . -

N O U L N R . D E T E L E F O N : 4 1 6 3 8 1 .

Program zilnic 8-16; sîmbătă 8-13.

# ? ^ p n iE X > iA - ? L U s tel./fax: 414170O ferim s e rv ic ii de c o n ta b ilita te pe

calculator, eficient, discret, corect. Reduceri importante pentru contractele încheiate in luna decembrie.

Manager 2.01 programul de contabilitate financiară şi gestiune vă oferă eficient maximă şi siguranţa oferită de lucrul cu tehnica de calcul._ _________ - - ■ ___________(36581

K c i lu c c i e .3 0 % e n t n i ’l u n a l l c c e m l î r î

Pentru a vâ asigura in antinuare un abonament la ziaruladresaţi-vd din timp factorilor poştali, oficiilor poştale sau difuzorilorSC”APEX” SRL. fin O i i ' ";-

î n c o n d i ţ i i l c c r c ş t c r i i p r e ţ u l u i z i a r u l u i l a 6 0 0 I c i e x e m p l a r u l ' , , v

• abonamentul lunar costă 13.000 lei, • trimestrial 39.000 lei, • semestrial 78.000 lei, • anual 156.000 lei.

Pe lîngă reducerea

f . r \ sîmbătă-duminică,\ ' ) 1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6

g m f g n I W S m ’M *T /A T F G IU.T-NAPOCA:luni->incri8-16;MinliJl a 9-14:1 cl f j \ 19-7.V(M ;SnM H) \ ( |1 \ ' l l RDV: r U B S L I L * ! I / U t ’ ]uni-vineri*-16;tcl/fax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:Iuni-vineri»-164tcl/fat21-«l-75

A D E V A R U L 1

d o O H u a 1

S . U . P . V I C T O R I A C l u j - N a p o c a

R E S T A U R A N T U L " V IC T O R IA "

m m m m k R E V E L I O N U L 1 9 9 7O a m b i a n ţ ă f e s t i v ă

O m e n i u s p e c i a l - p re p a ra te d c p ro fe s io n iş ti i restau ran tu lu i - la u re a ţi la c ea d e -a 1 0 0 -a O lim p ia d ă G astronom ică - B e rlin 1996

O m u z i c ă - s u r p r i z e - d a n s - t o m b o l ă .

, , P reţ 140 .000 le i/persoană . \

Informaţii la telefon 197963-197966. ?#

Reţineţi locurilc d in tim p şi nu ve ţi regreta a legerea fă c u tă . '

La Mulţi Ani!

S C L M B N A S R LStr. Obsei'vatorului 105 (deasupra fostului

-magazin Caritas),cârtierZorilor

V IN D E T V O R I O N J A P O N E Z E• în RATE - fără bancă• TRANSPORT la domiciliu• SERVICE Ia domiciliu.

Tu cumperi - Te uiti ■ CîştigiORAR 9-19, inclusiv sîmbătâ, tel.123877.

tSingurul TV japonez pe piaţa RomânieMlf

S U C U R S A L A D E T R A N S P O R T

TEHNOLOGIC A LEM N U LU I C L U J

licitaţiilor ’diti 16 şi 20 decembrie 1996.

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

• în frum oasa z i d e 14 decembrie,' a n o a stră m a ih ă dragă M a ria V işa n n ă s c u tă Sîmboan îm plineşte 68 dc ani, iar noi, cei dragi, so ţu l M itra , copiii M ia, N elu, M itru , L ia, Vasile cu fam iliile , î i d o r im ' “La mulţi ani!” (373333)

MATRIMONIALE• T în ă r c rc ş t in , d o re sc

cunoştinţă cu o tînără creştină. Telefon 12-15-56. (371759)

VINZARI V CUMPĂRĂRI

POLICOMCOMPUTERS

Imprimante

C a n o nMai mici, g

Mai rapide, p Mai silenţioase

Mai ieftine. O P Ţ I O N A L I N R A T E !

Tel.: 064-413492

P R I M O R D I A L ;

\snJ'ari-cump.i!.ni-mchiiieri : 'ilr.l5r*«u\ n r .4 4 .td l4-'«-9".

INTERAGENT S.A.

k

Agenţie imobiliară

^ Evaluări şi expertize tehnice

• V în d ; V W LT 28 1,5 tone, înm atricu la t; F ia t Panda 1 3 4 ; c a s e te v id e o , v id e o rcco rd er T osh iba şi G oldstar; tu rn A udio, c lăp ari şi-sch iu ri. T e l . 4 2 - 5 2 - 1 5 ; 4 1 -1 3 -0 3 (371744) / : '

• V în d m a ş in ă de făcu t p a s te fă inoase . T e l 15-72-38 orele 9-18. (373424)

• • V in d e m ru m e g u ş . A s ig u ră m t r a n s p o r t la dom iciliu. Inform aţii tel 14-65- 4 8 f 1 4 -2 9 -7 6 o r e le . 7 -1 5 . (373572)

V înd parchet ste jar uscat, d o zato r M agic, du lap frig. Str. A iudului nr. 15. (3 7 3 5 7 7 ); ;

• V indem p ie se a u to pentru A ro şi T V în s t r .Karl M a r x n r . 2 2 .

^ 6 9 4 7 2 )

• C u m p ă r m o to r V W diesel, 1500 cm c. T el. 064/ «-21-78. (371577)

* Vînd teren 5800 m p înlre doreşti si Gilău. Tel 41-06-77. (373172),

• V în d s a u d a u în c h ir ie sp a ţiu c e n tra l , p la ta p e 1 a n . T e l . 1 9 -7 2 -1 4 , o fe rte serioase . (341734C )

• V în d t e r e n în G rig o rescu . T elefon 18-07- 56. (372433)

• V în d 3 1 5 m p te re n p e n t r u c o n s t r u c ţ i i s i tu a t p e s t r . O d o b e ş t i , p r e ţ 7 .5 0 0 .0 0 0 n e g o c ia b il . Tfel 1 4 -0 1 -6 7 ; 4 2 -0 7 -6 4 . (373562)

Universitatea "BABEŞ- B0LWU” ]

Cluj-NapocaO r g a n iz e a z ă

L IC IT A T IE P U B L IC Ăpentru uch iziţionarea:

- t e h n i c ă d e c a l c u l ş i s i s t e m e d e t r a n s m i s i e

a d a t e l o r l a d i s t a n ţ ă ;

- m i c r o b u z 1 0 l o c u r i . . ,

Licitaţia va avea loc în data de 20.12.1996. Caietele de sarcini se ridică de la sediul

Direcţiei economice a Universităţii ”Babeş - Bolyai” Cluj-Napoca, str.l.C.Brătianu nr.14.

S C A G R O M E C S AC lu j-H a p o c a

ORGANIZEAZĂ LICITAŢIEîn vederea valorificării

utilajelor casate:• Com bine d e re c o lta t cerea le • p resed e

balotat • com bine d e recoltat furaje şi alte maşini agricole. ' ■ •

Licitaţia va avea locîn data de 1 7 decem brie 1996 ora 10 şi în fiecare zi d e marţi pînă |a epuizarea stocului d e utilaje.

Listele poţ fi consultate începînd cu data de 13 decembtie 1996 la sediul unităţii dm str.Tineretului nr.59, telefon 141227.

F.R.E. CLUJorganizează licitaţiede mijloace fix aprobate la casare luni, 30.12.1996

la sediul filialei, str.MemorandumuIui nr;27, Cluj-Napoca, ora 10.Lista cu bunurile licitate se poate consulta la sediul filialei, telefon

1 9 5 7 2 1 , interior 2 7 1 , 2 3 5 . ; - - ; • . . / '

T a x a de participare este de 5.000 lei pentru un solicitant; iar garanţia de participare 5% din preţul de pornire a bunului solicitat, (7636g2)

S.C . O N E S T O S .R .L .

CASĂ DE AMANETP ia ţa M ihai V iteazu nr,42

T e l . 1 9 -5 9 -6 6

ADEVARUL U n c o t i d i a n c a r e s a t i s f a c e

d e C l u j g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

Simţiţi că, nu mai puteţi trăi în această lume în continuă

mişcare?. . . . . . . . . . . 9

In fo rm a ţ ii le p e c a r e le g ă s i ţ i

în p a g in i le z ia ru lu i n o s t r u v ă p o t s a lv a !

LAMUSIC PUBP r e ţ i n f o r m a t i v -

6 0 . 0 0 0 l e i . 1

T e l . 4 3 2 . 5 1 7 , 4 3 2 3 2 2 .

• V în d u r g e n t g a r a j z o n a C ip a r iu . T e l 15 -43- 24. (373579)

• V în d a p a r ta m e n t 3 c a m e re în F lo re ş t i T e l 41- 10-94 C lu j. (373580)

• C u m p ă r c a s ă s a u a p a r ta m e n t. T el. 43-23-93. (371130)

• V în d c a s ă p+-l în c o m u n a B ă işo a ra n r . 236, ju d e ţu l C lu j. In fo rm a ţii la tel. n r . 107 B ă işo ara , d u p ă o ra 18. (371394)

• V în d /sc h im b u rg e n t a p a r ta m e n t 4 c a m e re cu 3 c a m e r e . T e i . 1 6 -8 6 -8 2 (371662) w

• V în d 4 c a m e re s tr . M e h e d in ţ i . P r e ţ 45 m ilio an e lei. T e l. 43-00-81 (371695) i; , ,

• - V în d a p a r ta m e n t 3 c am ere , p r e ţ 41 m ilioane . Tel. 43-00-81. (371696)

• V în d , în M â r ă ş t i , u r g e n t a p a r t a m e n t 3 c a m e re , c u îm b u n ă tă ţ i r i , cu h o l 3 /4 , b ec i 4 /3 ,5 cu te le fo n şi tv c a b lu . T el. 41-16-52. (371750)

• V în d a p a r ta m e n t 4 c a m e r e l în g ă c a n t i n a C U G . T e l 4 2 - 0 5 - 1 1 . ( 3 7 3 5 5 5 ) -

‘ • V în d 2 c am ere . P re ţ 55 m ilioane . T el. 43-00-81. (371763)

• V în d c a s ă ş i a p a r t a m e n t . T e le fo n 4 3 - 32-94. (370754)

• V în d c asâ 3 c am ere , c o n fo r t , c u r te ş i g ră d in ă 800 m p , s in g u r în c u r te , p r e ţ 68 .000 D M . T e l -4 3 - 74-87. (373171) .

• V în d c a sâ în c e n tru l c o m u n e i . C iu c e a ,m u l t i f u n c ţ i o n a l ă , 5 c a m e re , la şosea . T el "25- 32-21. (373276) ;

• V în d c a s ă G rig o re s c u , s u p e rf in is a tă . T e l 17-85-61 d u p ă n ta sa . (373291)

• C u m p ă r sau în ch iriez g a r a j s t r . P a r în g s a u în a p ro p ie re . T e le fo n 16-92- 26 ; 13-30-92 o re le 9 ,30-17. (373488) '

• C um păr garsonieră situată î n z o n e le G h e o rg h e n i sa u Z o r i lo r . T e l 2 4 -2 0 -3 6 .

; (3 J 1 V i W j-s i V W

• • V în d 2500 m p teren . T e l 17-36-31. (373484)

• C um păr apartam ent 1 sau 2 c am erc p la ta im ed iat. T el. 19-15-61. (372425),, • V în d a p a r ta m e n t 2 cam erc , c en tra l T el. 13-51-25 o rele 15-19. (372427)

• V înd casă 3 c am ere + garaj str. C iocîrlie i nr. 4 l sau s c h im b c u a p a r ta m e n t şi diferenţă. (372438)

• C um păr apartam ent I sau 2 cam ere cu 55 m ilioane. T el.14-06-78. (372553)

• V în d u rg e n t ş i i e f t in garsonieră^ In fo rm aţii tel. 43- 3 2 -8 0 o c u p a b i lă im e d ia t , cheltu ie li m ici. (371433)

,* V în d a p a r ta m e n t 3 cam ere . Str. Peana nr. 15 bl, R l l a p . 31 e ta j 2 ; z o n ă liniştită! (371594) ; ;• " V in d 2 case în aceeaşi c u r te : u n a ' u l t r a f i n i s a t ă , cealaltă ridicată în roşu + 1000 m p g răd in ă , str. T. V u ia nr. 82, la so s e a 'p r in c ip a lă . T e l.15-43-28. (371613) .

? . • . C u m p ăr a p a r ta m e n t 1 c am eră pe str . P a ta , N ă să u d sa u 2 c a m e re s t r . P a ta , M u n c i to r i l o r , N ă s ă u d , ' G h e o rg h e n i, p e v a lu tă . F ă ră in te rm e d ia r i . T e l . 1 4 -2 5 -5 8 . (371624) '

• V în d -c a să c u p a t r u c am ere , b u c ă tă rie , b a ie , 120 m p şi g ră d in ă 550 m p. P re ţ i n f o r m a t iv 6 0 .0 0 0 D M . I n f o r m a ţ i i t e l . 4 3 - 7 5 - 4 1 . (371645) .

V în d a p a r ta m e n t 3 c am ere , m od ificat^ a sp e c t de

.vilă...Tel. 41-91-9.1 ,(3 7 1 6 4 8 ), .•

• V în d 2 cam cre p e str. D o ro b a n ţilo r nr. 102 ap . 61 . (371653)’ ' ; ' ^ •

‘ • V în d casă 2 cam ere , h o l,' b u cătărie u ltracen tra l D ej str. P a rcu lu i nr. 2. V izib ilă în 18- 19 d e c e m b r ie o r e le 1 0 -1 8 . R ela ţii tel. 14-64-15 (371677)

•; C u m p ă r g a r s o n ie r ă u rg en t. O fe r 30 m ilio an e lei. - T el. 41-63-28. (371742) '

• V în d u rg e n t c a s ă cu g ră d in ă m ică str. T ip o g ra fie i n r . 2 4 z o n a P - ţâ M ih a i V i te a z u . V iz ib i lă d u m in ic ă o r e le 1 3 -1 6 în a f a r a in te rv a lu lu i apela ţi la tel. 15- 39-92. (371745)

• V înd casă 2 cam ere în P lop ilo r. In fo rm aţii la te l 13- 7 2 - 7 9 î n t r e o r e l e - -2 1 -2 2 . ' (373300)

• ' V în d c a s ă , ; g răd ină. T e l 14-09-86. (373435)

C u m p ă r g a r s o n ie r ă c o n fo rt 2. O fe r 20 m ilio an e . T el 12-9.K30.-(373445) ,7 • „ V în d c a s ă 3 c a m e re ,

curte , g răd ină garaj. T el 43-74- 20. (373471)

. ' 'V î n d a p a r ta m e n t 3 c am ere şi m ob ilă . T e l 16-06- 76 după ora 19. (373487)

• C u m p ă r g a r s o n ie r ă c o n f o r t Ii T e l 1 2 -8 5 -3 6 . (373492) ■

• V în d 4 cam ere. T e l 18- 24-95. (373507)

• V în d c a s ă 3 c a m e re confo rt, c a rtie r G rigorescu , str.1 D eCepibrie nr. 104. T el 0 18 / 6 2 -3 8 -2 1 .(3 7 3 5 2 4 ).. . .* / V în d casă în G ilău , 2

c a m e r e , c u r te , 4 0 .0 0 0 .0 0 0 n eg o ciab il. T e l 16-16-04 după o ra 17. (373554)

. • C u m p ă r g a r s o n ie r ă confort III şi confort I. T el 16- 68-33. (373559) .

V în d ie ftin apartam en t 3' cam ere fin isat. T e l' 43 -1 3 -1 2 . (373573)

V în d să u s c h im b 4 j e n ţ i a l i a j u ş o r B M W se r ia 3 p e 15" 6 ş i 7 J , cu j e n ţ i p e 14". T e l 15-41-27. (373531)

' • V în d W a r tb u r g 3 11 în s t a r e p e rfe c tă . T e l. 19- 69-33. (371647)

• C u m p ă r D acia 1300. O fe r 5 ,5 m ilioane . T e l. 42- 68-64. (371674)

A D E V A R U L

d e C l u j P U B L I C I T A T ECn)J-NAP0CA:luni-vincriM6; sîmbătă?-14;td/fail9-7î-04')SUBREDACŢIATURl)A,.I]uni-vincri8-16;tcl/fax31-43-23;SUBREI)ACJTADEJ:luni-vineri8-16;tcl/fax21-60-75. ;ş

s î m b ă t ă - d u m i n i c ă ,

1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6 Si• C u m p ă r ta lo n D acia.

T el. 17-46-24 (371734)

_• V în d F ia t T e n j f l r a1,4S, 1991, v am a a c h ita tă ,61.000 km . Tel. 19-97-32. (371452) : ;

• V în d P l a y m o n t V o y a g e r 7 l o c u r i , c u m o to r 6 V, 3000, cm c, d in19 9 5 , f u l l e x t r a , - în g a r a n ţ ie . T e i 4 1 -6 6 -8 9 (371455) ' / [r

• - V în d l ’o n t ia c T ra n s p o r te r 7 lo c u r i , cu m o to r 6V, 3800 cm c, d in 1992 full ex tra. t e l . 41-66- 89. (371456) .

• V în d R e n a u l t & A lp in e 1 9 8 2 ,n e în m a t r i c u l a b i l , s t a r e perfectă , 950 DM . T el. 14- 34-40; 14-47-98. (371596)

;• V înd T oyota , L a n d C ru ise r 2,5 TD 1992 şi set a n v e lo p e i a r n ă , p u ţ in ru la te 275/70/15. T el. 41-00-59. (371600)

z7 • V în d B M W 7 3 5 i,1990 şi a n v e lo p e i a r n ă , p u ţin ru la te 2 3 5 /6 0 /1 6 ' ş i 195/65/15. T el. 41 -00-59 . (371601) :

• C u m p ăr u rg en t ta lo n sau Dacia acc iden tată. Tel.17-21-11. (371735) ;

• C u m p ă r D acia 1310. T el 13-55-41. (373477)

^ • V în d F o r d S i e r r a re c e n t' a d u s în ţ a r ă , c u v a m a a c h i t a tă , î n - s t a r e e x c e p ţ io n a lă . ' R o g se r io z ita te . I n fo rm a ţ i i la tel 15-24-71. (373479)

• V în d F o r d S i e r r a în m a tric u la t, a n fa b ric a ţie 1982 . T e l 4 2 -0 5 -1 1 . (373556) . , . J . :

• V înd D acia 1310 pentru p reten tiosi. T e l 18-07-42 orele 10-16.’ (373334);; • Y înd urgen t B M W 31 8i n e înm atricu la t. T e l 43-74-20 . (373470) ; / •'

• V înd O pel K adett 1988,4 uşi, 1600 cm c, recen t in tra t în ţa r ă . T e l * 0 6 9 /2 2 -7 3 -6 1 . (373526) . > — ••.■■■

> Vînd O pel A scona, an de fa b ric a ţie 1 9 8 2 ,3 0 0 0 D M şi BM W ‘728,1980 3000 DM . Tel 43-24-19 ora 9-17. (373566)

• Cum păr talon VW Passat., T el 033 / 21-77-94 după orele

17. (373570) V .■• Vînd C itroen C X 2500

TR d iese l, 8 lo cu ri; în sc ris , om ologat, 5300 DM! Ţ e l 41- 01-78. (373585) ;

"• V înd A udi 80 cu carte,1500 D M . I n f o r m a ţ i i s tr . Venuş nr. 22, ap. 41 (373586)

• V în d Je e p C h e ro k e e , 1 9 7 8 , c u tie d e v i te z ă autom atică defectă, 1200 DM. Ţel 41-37-60. (373588)

V înd ţu ică p ru n e .'T e l.'14-32-62. (372496) : :

• V înd ţu ică de prune. Tel.17-80-92 (371668)

■ • V înd p o r c 'd e 170 kg. T el l3 -98-36 (373589)

• • V în d c o n v e n a b il 3 d u l a p u r i , 2 v i t r i n e , s e r v a n t ă p a t , b i r o u , t e l e v iz o r S i r iu s ,- b l a n ă M u to n b e j , c h i t a r ă R e g h in . T p l. 1 4 -4 8 -6 8 .(371739) : , ' ’ .

V în d p a ra b o lă no u ă . T el 18-18-79. (373413)-

• C u m p ă r p a r a ş u t ă p a ra p ă n tă . T u rd a , te le fo n 31-28-32. (341659)

• Vînd urgent O pel V ectra 2000 i automaticT^’fa trrîca ţie

• 1991, adus în octom brie, vam a plătită , înm atriculat. T el. 19-

!. 43-02 ora 16-22. (371464) ; '- • Vînd caroserie, piese V W

G o lf I I d e z a s a m b la t. S tr . M ecanicilor nr. 52. (371586)

• V în d m o b ilă ■ T in e re t , ■ Renault 25. Str. Iugoslaviei nr. 73 ap. 11. (371590) - •

• . • V înd Ford O rion diesel,^y am a n e p lă t i tă , 1 9 8 9 , s tr . Brăila nr. 6 ap. 8 . Tel. 41-40^

, 03. (371617)• Vînd Dacia berlină albă,

0 km , Tel. 14-82-21. (371635)• V în d p ie s e T o y o ta

-Corola, m otor nou. Tel. 43 -3 3 - 38 (371661)

• V înd Renault 5 cu 4 uşi, în m a tric u la t. T el. 17 -4 9 -6 0 .(371701) : : î ;

• Vînd M itsubishi D ucalo 8 locuri, parbriz M oskvici. Tel.16-02-51. (371705)

• C um păr caroserie Audi 80 m odel 1980-1984 (ş i u şo r avariată) cu vama p lă tită . Tel.13-25-37 (371761) -1 • V înd R enault 11TXE, an 1986 , m o to r 1721 c m c în garan ţie şi m o to r de reze rv ă ; 1721 cm c , 5 v ite z e , 4 u ş i , GcamUri e le c tr ice , p r e ţ ' 4 7 0 0 l)M ncgociabil. T el 41-12-25 . (373227) " ‘

• V în d u rg e n t R e n a u l t Laguna 2,Oi, an fabricaţic 1994 o c to m b rie , 2 1 .0 0 0 D M . T e l 43-74-20. (373469)' I

V înd c a lc u la to r A ta ri 8 5 0 X L c u ' u n i ta t e d is c şi im prim antă. P re ţ .800 m ii lei'.' Tel. 18-08-16. (371508) , \ j

• V în d t e l e v iz o r - c o lo r ' S iem ens şi... b ic ic le te Pegas în s ta re b u n ă . T e l . 1 8 -3 6 -4 1 . (371618) ■ ..O . j

*r ,V înd 2 g u le re d e jd e r, foarte frum oase, 1 a sp ira to r de m în ă , 2 b u c ă ţi c e rg ă . • S tr . P loieşti nr. 42 ap. 6 tel. 13-15-97. (371627)

• V în d t e le v iz o r c o lo r “ A lfa” . Preţ co n v en ab il. Tel.17-06-94. (371697)

V înd v ideorecorder m arca G rundig cu 200 D M . T el. 14- 90-16 £371722)

• V în d c a s e to f o n d e c k do lby “ M arantz” . Tel. 17-58- 64 (371749)■ : C u m p ăr v a lu tă . V în d

schiuri im port, m aşină spălat. Tel 17-48-40. (373457) ■

• V înd sin tetizato r Y am aha SY55. Tel 43-74-20. (373472)

• V în d c h iu v e tă d u b lă d im e n s iu n i 6 0 /1 2 0 c m şi congelato r îndesit. T el 17-85- 80. (373530) ': • V în d t e le v iz o r c o lo r

P h i l ip s , . 24 p r o g r a m e , cu c o m a n d ă . T e l 1 5 ^3 3 -3 4 .373557) .. ■ - '

, • V în d t r a c to r 17650. R e la ţ i i la t e l 1 5 -8 4 -5 6 d u p ă o ra 20. (371616)

• Vînd m ască chiuvetă albă nouă , p re ţ 2 5 0 .0 0 0 lei. T el. 15-63-40. (372523) " ,

• V înd buşteni brad. Tel.19-96-76. (372537) - •

• Cum păr polen apicol. Tel. 12-12-18 (371530) ’ ■ ;• • V înd blană nurcă lungă,

m ărim ea 44-48, nouă. Tel. 14-: 64-24 (371706) . '

. : • V înd p ă tu ţ . de copil cu saltea iarbă de m are. Tel. 18-' 52-55 (371707)' , v., v■ • „ V î n d . p la n ş e tă d e se n tehnic! Tel. -41-19-39 (371764)

; •' V înd bucătărie m odule, m a s ă /ş i 3 scaune. In form aţii tel 19-71-97. (373320) " ’ .

■ • V înd canapea şi 2 fotolii, toate noi, p re t 1.400.000. Tel 15-87-35. (373335)- V în d 3 c a n is t r e de

benzină de 20 litri. T el 19-13- 93. (373344) -.

v • V în d v a n ă . n o u ă ş i ; ob iecte...san itare , p e n tr u , baie, cu lo a re a lb ă , p re ţ av an tajo s. Tel 13-53-76. (373347). :! * • V înd ‘3 dulapuri, canapea,' m asă, sobă de gă tit nouă. Str,- C r o i to r i lo r ■ n r. 29 d u m in ic ă între orele 10-14 (373430) ;- . V înd m o b ilă b ib lio tecă n o u ă , p re ţ. a v a n ta jo s . S tr. O c ta v B ă n c i lă - n r . 13, Someşeni. (373442)'

• V înd m obilă veche, -Tel 43-26-38. (373465); • V înd urgen t 5 m c lem n

d e p lo p . T e l 1 6 -3 8 -8 2 . (373496) • " : • V înd co v o r persan 3/4 m, nou. Tel 15-62-05. (373516)- • V în d c o n v en a b il vană',

fo n tă 1 ,5 0 / 0 ,7 5 m , a lb ă şi cărucior- h an d icap a ţi tip nou." T el 19-02-21. (373517)

• V înd haină blană, palton dam ă, c av o r 2/3 , p lapum ă 2 p e rs o a n e . T e l 1 3 -0 8 -4 1 . (373540)i • V în d p u i c o c k c r cu pedigree. T e l "43-25-15,14-39-, 66,15-39-57. (373560) ■ ■

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• S c h im b a p a r ta m e n t 4 . c a m e re c o n f o r t I, z o n a H e rm e s , G h e o rg h e n i , cu 3 c a m e re p a r te r , sau 2+2 canîere+ d iferen ţă , str. U nirii, T itu lescu. T el. 41-40-41; 14-

•17-47 d im ineaţa sau 15-74-28seara. (371567) >‘ • S c h im b a p a r ta m e n t 2

c a m e re c u a p a r ta m e n t o cam eră + bucătărie . Tel. 19-

' 27-58 (371747) '

‘ ÎNCHIRIERI

• C a u t sp a ţ iu p e n tru închirieri de casete video sau u n a d o u ă c a m e re p a r te r , M ă n ă ş tu r . T e l. 1 6 -9 1 -3 7 (371714) ■

: • D au în c h ir ic sp a ţiu com ercial si de locuit. Tel. 14- 92-34. (37Î755). • ‘ D au în c h ir ie 20 m p pentru a te lie r sau depozit. Tel14-87-46. (373523)

' • D au în ch irie apartam ent cu 2 cam ere situat în apropiere de com plex H erm es. Tel. 24-20-36. (371581)

• Dau chiric locuinţă pentru s tu d en te ' (ţi) s e r io ş i: : Tel. 41 -05-02 (371665) 1

• O fe r chirie două camere; m ob ila te Str. A lvernâ nr. 63 ap. 40 (valută) (371710)

•' D au -în chirie garsonieră M ă ră ş t i T e l. 1 8 -7 2 -2 4(371719) — - ■

• D au în ch irie apartam ent 2 cam ere, m obilat elegant, în G h e o rg h e n i T e l . 1 4 -9 0 -1 6 (371721)

, Dau în ch irie apartam ent2 cam ere confort I. Tel: 19-68- 42 (371733), , * Dau în ch irie garsonieră Gheorgheni, D etunata. Tel. 14- 69-74 (371748) ^

• D au în ch irie apartam ent2 cam ere confort I, m obilat, pe te rm e n lu n g . T e l 15 -23-42 . (373230)

D au în ch iric 6 cam ere, 100 m p, c u ren t Irifazic . Tel15-09-47. (373418)

Dau în chiric apartam ent1 i cam eră (ne)inobilat. T el 16- 40; 94. (373454)

• Dau în ch irie apartam ent2 c am crc m o b ila t, p re ţ 100 d o la r i / lu n ă . , T e l 1 7 -4 0 -1 0 . (373462)

• D au în ch iric apartam ent cu 3 cam ere în Z o rilo r, T e l 15-35-89. (373564)

• D au în ch irie apartament" cu 3 cam ere şi telefon. T el 42-00-93. (373571)

; • C a u t u rg e n t ch irie . Tel 42-60-53. (373584)

• O s tu d e n tă se r io a s ă doreşte u rg en t gazdă. R ela ţii tel. 16-07-59 (371636) ; { ,

■ ■ Studenţi,' căutăni locuinţă de în c h ir ia t . T e l. 18 -33-12 . (371746) • • ' ; : ■

C a u t d e în c h ir ia t- apartam ent; casă (n e )m o b ila t., P lata îh lei, valu tă lunar. Tel14-75-62. (371752) ; ;

J , • M edic tîn ă r, în p ragu l, c ă s ă to r ie i c a u t lo c u in ţă de- în c h i r ia t . T e l. 1 8 -7 0 -4 4 . (371754) - : ;

• C aut u rgen t locuinţă de închiriat. O fer valută. T e l 41-05-02 (373464) ,

C aut u rgen t chirie. Tel1 5 -3 2 -0 0 în tre o re le 11-18. (373525) .

DIVERSE

• E c o n o m is t , e x p e r t c o n ta b il ţ in c o n ta b ili ta te . T el. 19-70-14 o re le 18-20. (000100)

• “ SC O ld a n - P r e s s ” a n g a j e a z ă c u c a r t e d e m u n c ă , v în z ă to r i p r e s ă - c a r t e ş i to n e t e . C î ş t ig a t r a c t iv S tr . C ă ii F e r a te n r . 12 sa u te l . 43 -2 6 -1 9 .(371757)

• P o s e d s p a ţ i u u l t r a c e n t r a l g e n b a r Diesel, c au t c o la b o ra to r cu c a p i ta l p e n t r u o b ţ in e r e a u n u i p r o f i t f o a r t e , b u n . Tel.19-72-14. (341734A)

, . * ^ U n ic în C lu j ! T r i c o t a j e la c o m a n d ă , u n ica te . C u m p ă ra ţ i la n o i c a d o u l d e C ră c iu n ! S tr . D o r o b a n ţ i l o r n r . 3 3 .(371720) '

. • A n g a jăm m u n c ito r i p e n tru se r ig ra f ie . T el. 43-12-61 s îm b â tâ în tr e o re le 9 -1 4 ; l u n i o r e le 8 -1 7 (371756)

• A n g a jăm s t ru n g a r i , f re z o r i şi su d o ri în a rg o n s a u a b s o lv e n ţi de ş c o a lă p ro fes io n a lă . T el 43-60-11; 43-60-12 sau 018/62-38-98. (373339)

♦ S C C o n is S R L o r g a n iz e a z ă c o n c u r s p e n tr u o c u p a re a p o s tu lu i d e i s e c r e t a r ă ?: ;V în u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i : c u n o ş tin ţe în c o n d u c e re a ş i o r g a n i z a r e ase c re ta r ia tu lu i , e x p e rie n ţa c o n s t i t u i e u n a v a n t a j ; c u n o ş t in ţ e d e l im b a engleză, sc ris , v o rb it, n iv e l s u p e r i o r ; o p e r a r e P C ; a sp e c t fizic p lă c u t; s p i r i t d e ech ipă. C e re rile în so ţite d e o p o z a 3 /4 c m ş i c u r r i c u lu m v i ta e se v o r d e p u n e p e rso n a l Ia se d iu l f irm e i: s t r . M ă ră ş e ş ti n r .77. (373574) o

• C ă u tă m a g e n ţ i d e v î n z ă r i . O f e r imo p o r tu n ita te a u n e i c a r ie re la SC C on is SR L , p re c u m ş i u n s a l a r i u b u n . V ă r u g ă m t r i m i t e ţ i s a u d e p u n e ţi p e rso n a l o c e re re în so ţită de u n c u rr ic u lu m v itae , la sed iu l firm e i: s tr . M ă răşeş ti n r . 77. (373575)

• SC C o n is S R L a n g a j e a z ă f e m e ie d e se rv ic iu cu re fe r in ţe d e la v e c h iu l lo c d e m u n c ă . I n f o r m a ţ i i t e l 4 3 -2 3 -7 7 . (373576)

■ • 'î n confo rm ita te cu legea n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , SC M edo- O ptisan SR L cu sediul în C lu j- '- N apoca str. L iviu R ebreanu nr.3 A , a n u n ţă în ce p e re a d em ersu rilo r p en tru obţinerea A u to riza ţie i de M e d iu pentru

v o b iec tiv u l “ M a g a z in legume- fructe” în str. L iv iu Rebreanu n r . 3 A , a p . 2 . E v en tu a le le sesizări, sugestii şi reclamaţii se v o r depune la - A P M Cluj, C ă le a ' D o r o b a n ţ i lo r n r . 99.(371758)

. • ‘ T ran sp o rt p e rso a n e pe ru ta C lu j- S tu t tg a r t ş i retur, p e r io a d a , ;2 1 .1 2 .1 9 9 6 2 1 .0 1 .1 9 9 7 , în c o n d i ţ i i de ' confort şi siguranţă. T el 19-39-

•42. (373446)• în co n fo rm ita te cu legea

. n r . - 1 3 7 / ' 1 9 9 5 , D irecţiaT e le c o m u n ic a ţii C lu j anunţă în ceperea d e m e rsu rilo r pentru ob ţinerea aco rd u lu i de mediu p e n tr u ;o b ie c t iv u l “ Reţea

«m agistrală cab lu f ib ră optică” s e c ţ iu n i le .C lu j - H u e d in şi H u e d in - l im i tă j u d e ţ Sălaj. E ventualele , sesizări şi sugestii se vo r depune la sed iu l APM C lu j, ] str. C a lea D orobanţilor nr. 99. (373515)

■ • SC P isc ico la C lu j anunţă .concurs pentru , ocu p area unui p o s t d c in g in e r p is c ic o l , z o o te h n is t sau a g ro n o m , în da ta de 24 .12 .1996 , la sediul so c ie tă ţii (lin C a le a B aciului ţ nr. 81. T el 43-50-80. (373541)

• A n g a jă m v în z ă to a re . Inform aţii str. C lăbucct nr. 11, M ănăştur, în 15 .12 .1996, orele8-22. (373563) ; • -:y ^ v > : : s c S a lp r e s t anunţă sc o a te rea la l ic i ta ţ ie a unui au to tu rism Dacia 1310 în data d e 17 d e c e m b r ie 1 9 9 6 , la sediul societăţii, o ra 10 str. 22 D e c e m b rie n r. 6 7 . P re ţ de strigare 3 m ilioane lei. Taxa de p a r t ic ip a re e s te : 1 0 .0 0 0 lei. A utoturism ul se p oate vedea la- sediul societăţii. (371615)

• S o l ic i t u r g e n t îm p ru m u t, su m ă m a re cu d o b în d ă a c c e p ta b ilă . Tel.16-86-82. (371663)

♦ C a u t m e n a je ră . Tel 19-03-34. (373491)

. • • ' V înd m aşină de trico ta t se m iau to m a tă , candeTabru şi a p lic ă p e re te , c o v o r s in tc tic bucla t 250/225 T el. 13-43-05 în tre orele 16-19. (371708)

• V în d c a z a n p e n tr u încălzire centrală 30 KW şi 40 e lem en ţi c a lo rifc r , to a te noi. Inform aţii tel 14-83-93 sau str. Lupeni nr. 15 (371726)

• V înd tractor In ternational96 CP. Str. P c trila nr. 6 , t e l . 43-74-87 (373173)

• V în d d r u jb ă P a r tn c r o m o lo g a tă S u e d ia , 1 9 9 6 ,5 5 0 : D M J x - M 8 4 )4 -7 6 .1 3 7 3 2 9 3 1 ; J

• D au c h ir ie locu in ţă . Tel. 43-00-81 (371762)

______ • 'v ; ____ •

• C a u t c h ir ie v a lu tă . T el 43-00-81. (373583)

• D au în c h ir ie v ilă , zonă re z id e n ţia lă , im ed ia t o c u p a b i l ă , c o n d i ţ i i e x c e le n te . T e l . 19-80-61 sau 12-90-72 (3 7 1 5 9 2 ) ..

• Caut chirie. Tel. 19-60-00 (371769)

• Dau în chirie garsonieră m obilată B -dul M uncii nr. 101 bl. A l ap. 52 z iln ic după ora !15. ( 3 7 2 4 8 0 ) ' 1 " ‘ ‘ ' ' i

• R u g ă m p e rs o a n e le c a re a u v ă z u t a c c id e n tu l a u to ' d in 2 d e c e m b r ie 19 9 ^’ s e a ra , p e v a r ia n ta Z o r i l o r - M ă n ă ş t u r , în d r e p tu l s p ă lă to r ie i a u to , sâ s u n e la te l 15 -57-71 . (373458)

• C edez co n tra c t sp a ţiu M ă n â ş tu r c e n t r a l p e 10 a n i . T e l . . 1 9 -7 2 -1 4 . (341734B)

• A ngajez econom istă cu ex p erien ţă 3 an i, operare pe c a lc u la to r . T e l . , 4 1 -5 5 -7 6 (371741) ' ■

• T ransport m arfă. T el. 43- 28-01 (371679)

• . în conform itate cu legea n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , R e g ia A u to n o m ă J u d e ţe a n ă A p ă - Q jn a l C lu j, anun ţă în cep erea dem ersu rilo r p en tru o b ţin e rea A c o rd u lu i d e m ed iu p e n tru o b ie c t iv u l “ R e p a r a ţ ie îm p r e jm u ir e su rs ă d e a p ă F lo reşti” . E ventuale le sesizări şi su g e s tii se v o r d ep u n e Ja A PM C lu j, C alea D oroban ţilo r nr. 99. (371715)

■ A ngajăm contab il ş e f şi prim itor distribuitor. R elaţii str. Som eşului nr. 19 , tel 43-33-55. (373421) ' '- • A ngajăm şofer categoria B cu vechim e m inim um 5 ani. Relaţii iei 15-87-36 orele 9-12.- (3 7 3 5 13)

• 'F a rm ac is tă rezidentă cu d o m ic i l iu l în C lu j , doresc jum ătate de norm ă în farmacie. T el 12-79-21. (373521) o

• în conform itate cu legea nr. 137/ 1995 C ădariu Maria anunţă începerea demersurilor p e n tru o b ţin e rea A utorizaţiei de M ediu ,! p en tru obiectivul ex tindere casă, situată în str. In ă u n r. 12, C lu j -N apoca. E ventualele se'sizări şi sugestii se v o r depune la APM Cluj, C a le a D o r o b a n ţ i lo r n r. 99(371740)

• î n conform itate cu legea n r . 1 3 7 / 1 9 9 5 , R u s M aria anunţă începerea demersurilor pen tru obţinerea acordului de, m e d iu p e n tru o b iec tiv u l extindere casă. fam ilială situat în C luj-N apoca, str. Jiului nr. 1 -3 . E v e n tu a le le se s iz ă ri, sugestii se vor depune ia APM C lu j, C alea D o roban ţilo r nr.99. (373518) ~

• în conform itate cu legea nr. 137/ 1995, m axim Adrian anunţă începerea d e m e rs u r i lo t^ pen tru obţinerea acordului d e ) m ediu pentru obiectivul casă f a m i l ia lă , s i tu a t în V iile D e ju lu i, str. Şom cutulu i nr. 1 4 7 A . E v e n tu a le se s iză ri, sugestii se vor depune la APM Cluj Calea Dorobanţilor.nr. 99.[373519] ‘ ____:____

1 1s î m b ă t â - d u m i n i c a ,

1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6

»mm • W T I C QIJJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;ŞUBREDACŢIATl RI)A'H U b L I L l I M i t luru-vincri8-16;tel/fai31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:]uiii-vincri8-16;lcl fa*21-60-75.

A D E V A R U L

d e C i u j

• In g in e r , 31 a n i, fxperien ţă în s t r ă in ă ta te ,

^vorbitor de 5 lim bi, perm is de conducere B C E I, c a u t angajament serios. Tel. 14-42- 78. (371760) -

• Este rugat conducătorul camionului care în ziua de 27 noiem brie 1996 m i-a lo v it autoturismul Opel de cu loare bleumarin la stopul de p e str. Dacia să sune la tel '13^30-44 seara orele 19-20. (373527)

PIERDERI• P ie rd u t o c h e la r i în

tramvai, zona M ănăştur Pasaj. Rog te le fo n 1 6 -4 9 -1 9 . (371658)

• C o ldea G avril, p ie rd u t A u to riza ţie n r. 1 8 4 9 9 d in 28.11.1994. O d e c la r n u lă .(371702)

• P ierdu t în 20 decem brie, dobermann ad u lt cu n u m e le Lars. G ăsitorulu i recom pensă. Tel. 19-98-57 (371712) y -

• SC T elegraf Servicii SRL pierdut factura-FG nr. 264051. Se declară nulă. (371718)

• P ie r d u t c îin e h u sk i siberian, în tratam ent, în zona T raian . G ă s i to ru lu i o fe r recompensă. Telefon 42-52-15; 41-13-03 (371743)

• P ie rd u t leg itim a ţie de student p e n tru r e d u c e r e transport C F R se ria C 4 n r . ' 19501 p e n u m e le R o m a n Crina, studen tă la F acu lta tea de M edicină C luj-N apoca. O declar nulă. (371753)

• SC C o n s tru c ţii M o n o anunţă pierderea a 4 file carnet CEC b a ra t, av îud 's e r ia în tre HOOOOO172122-H00000172125. Se declară nule. (373514) ,

• P ie r d u t c o n tr a c t d e închiriere IC R A L pe n u m ele de Abrudan M ircea. î l d eclar nul (373528) ' .

DECESE COMEMORĂRI

• S în te m a l ă t u r i d e Florica, A d ria n şi M o n ica în g r e a u a î n c e r c a r e , la decesul so ţu lu i şi t a t ă lu i drag. S in cere condo lean ţe . Familia C ârâşel. (373512)

• S in cere co n d o lean ţe fam ilie i V a s i le S a v , Ia decesul m am ei. C o loca tarii din A leea M u sce l n r . 2. (373508)

• A p l e c a t p e n t r u totdeauna d in tr e n o i cea care a fost bu n a n o a s tră colegă ş i p r ie te n â * * in g . AGNES M A Y H R P e n t ru aleasa n o b le ţe a su f le tu lu i tău bun şi b lîn d , la c r im i, durere şi un pios o m ag iu . Nu te vom u ita n ic io d a tă , amintirea ta va ră m în e v ie p r in tre : n o i . S in c e r e c o n d o le an ţe * f a m i l i e i îndoliate! D u m n ezeu sâ te o d ih n ească în p a c e ! Colegii d in B R D Sucursala C lu j. (865157A)

• C u n e m ă r g in i t ă tristeţe şi d u r e re în su fle t ne d e sp ă rţim de cea c a re> fo s t c o le g a n o a s t r ă ing.AGNES M A Y E R p lin ă

suflet şi d e om enie . T e /vom p ă s t r a v e ş n ic în amintirea n o a s tră , S in cere c o n d o le an ţe f a m i l i e i îndurerate. D o rm i în p a ce >uflet b lîn d ! C o leg ii d in Serviciul C re d ite B R D - Sucursala C lu j. (865157B)

C u n e m ă r g i n i t ă d u r e r e , c o p i i i L IA N A , D O R IN şi O V ID IU a n u n ţă t r e c e r e a în n e f i i n ţ ă a. iub ite i lo r m am e

L U C IA O L A R IU n ă sc u tă P O P .

S lu jb a r e l i g io 'a s â ş i în m o r m în ta r e a v o r a v e a lo c l u n i , .16 d e c e m b r i e 1996 , o r a 15 , l a /C a p e la C im i t i r u lu i C e n t r a l d in C lu j-N a p o c a . D u m n e z e u să o od ih n ească în pace!

F am ilia în d u re ra tă .- (341733)

• .'N e a lă tu ră m cu to a tă c o m p a s iu n e a f a m i l i e i O la r iu , în m ă r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a m a m e i d r a g i , L U C IA O L A R IU . S in c e r ec o n d o le a n ţe . F a m i l i i l e N ic o la u ş i T ă m ă ş e l .(371765) < - \

• D ra g ă A G I, te vo i p ă s t r a v e şn ic în a m in tire ca o co legă b u n ă , m e re u a lă tu r i de cei c a re av eau nev o ie d e t in e . D u m n ezeu să te o d ih n ea sc ă în pace! T ereza . (865157C )

• A G I d r a g ă , v e i ră m în e veşn ic în a m in tire a m e a , c a c e a c a r e m i- a i f o s t o b u n ă c o le g ă ş i p r i e t e n ă . , . S in c e r e c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i . D u m n e z e u s ă t e o d ih n e a s c ă î n p a c e ! G iu lia . (865157D )

• A G I d ra g ă , a m in tire a t a v a ră m în e V eşnic v ie . A i fost o b u n ă p r ie te n ă , co legă şi s p r i j in c în d m i-a fost g reu ; D o rm i în p ace , s u f l e t b u n ! I o a n ă . (865157E)

• C u a d în c ă d u r e re în su f le t a n u n ţă m în c e ta re a d in v i a ţ ă a s c u m p e i n o a s tre fiice, so ţii , m am ă ş i b u n ic ă , in g . M A Y E R A G N E S . Î n m o r m î n t a r e a v ă a v e a lo c l u n i , 16 d e ce m b rie la c im itiru l d in s t r . C r i ş a n , o r e le 14. F am ilia în d o lia tă . (371770)

• C u a d în c ă d u r e re în s u f l e t , 1 a d u c e m u n g în d p io s c e le i c a r e . a f o s t , M A R IA D R E Ş C Ă , iu b ita n o a s t r ă m a m ă , s o a c ră şi c u s c ră . ' N u te v o m u i ta n ic io d a tă . M ih a i, A n g e la , C oca şi A ure l. (371711)

• C u d u re re în su fle t şi cu m u lt r e g r e t a n u n ţă m î n c e t a r e a d in v i a ţ ă a s c u m p e i n o a s t r e m a m ă , M IR O N S O F I A , d in R e d iu , la v î r s ta d e 86 an i. Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a loc în lo ca lita te a R e d iu , în d a t a d e 16 d e c e m b r i e 1996, o re le 12. M a m ă , te - a m i u b i t ş i ter-am r e s p e c t a t , i a r c l i p e le ' a c e s te a d e d u r e r e n u le p o a te n im e n i a lin a . N u te v o m u i ta n ic io d a tă ! F iica M a r i a ş i s o ţ u l I o a n . (371723)

• E x p r im ă m ‘s in c e re re g re te p e n tm t r e c e r e a în n e fiin ţă a d o a m n e i in g in e r M A I E R A G N E T A , in s p e c t o r B R D _ C l u j - N a p o c a . C o n d o le a n ţe " fam ilie i. SC R u t tr a n s SA C lu j. (373550)

• A le se se n tim e n te de. c o m p a s i u n e ş i s i n c e r e c o n d o le a n ţ e p r i e t e n i l o r N in e ta M u n te a n ş i E m il, B o z a c c u f a m i l i i l e . M ia Iva ş i fam ilia . (373534)

• S în te m a l ă t u r i d e d o m n u l S z ig e ti L asz lo în p i e r d e r e a s u f e r i t ă p r i n decesu l m am ei. C olegii d in s e r v i c i u l C o n t r o lU rb a n ism . (371704)

• A c u m , c în d n e - a i p ă r ă s i t , l ă s în d u - n e î n d u r e r a ţ i , î ţ i m u lţu m im d i n . s u f l e t p e n t r u d r a g o s t e a c u c a r e n e -a i î n c o n j u r a t ş i p e n t r u to t a ju to r u l d a t . N u te vom u i t a n i c i o d a t ă , M IR O N S O F I A - b u n i d r a g ă ! N e p o a ta C r is t in a cu so ţu l M a r i n ; s t r ă n e p o a t a C r is t in a . î ţ i d o r in i so m n l in iş t i t ş i ţ ă r î n a să-ţi* fie u şo a ră . (371724)

• C u a d în c ă d u r e re în su fle t v ă a n u n ţă m trec e re a în n e f i i n ţ ă a . s c u m p e i n o a s t r e s o ţ i e , m a m ă ş i b u n i c ă , C U C U R U Z A N

'A N IC A , d in s a t B e rin d u . C u in im ile în d u r e r a te au r ă m a s s o ţ u l C u c u r u z a n V a s ile ş i f i i i C u c u r u z a n V io r e l c u - f a m i l i a ş i C u c u r u z a n L iv iu c u fam ilia . În m o rm în ta re a va a v e a lo c d u m in i c ă 15 d e c e m b rie , o ra 12, în s a t B e r in d u . F i e - i ţ ă r î n a u şo a ră ! (371727)

• C u a d în c ă d u r e re în s u f le t a u r ă m a s S im io n , V a le r ic a , H o r ic ă , Lenuţa., A n d a ş i S te f i P a s c a , la t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a s c u m p e i ş i d r a g e i l o r m a m ă , s o a c ră şi b u n ic ă , C U C U R U Z A N A N IC A , d in B e r in d u . N u o vom u i t a n i c i o d a t ă v p e n t r u b u n ă t a t e a e i , p e n t r u s fa tu r ile b u n e p e c a re ~ni le-a d a t şi p e n tru a ju to ru l p r i m i t . F i e - i ţ ă r î n a uşo ară! (371729)

• In g . D reşcă G heo rg h e a n u n ţă în c e ta re a d in v ia ţă a s o ţ i e i , î n 1 2 .1 2 ,1 9 9 6 . î n h u m a r e a în C im i t i r u l C e n tra l în 14.12.1996 o ra14 (373478) . '

• C u in im a în d o lia tă , a n u n ţ în c e ta re a d in v ia ţă , la 6 4 d e a n i , a n e p r e ţ u i t u l u i m e u s o ţ , G O C A N I A C O B , fo s t j u r i s t . A d io , b u n u l m eu >soţ! N u t e v o i. u i ta n i c i o d a t ă . V e i r ă m î n e veşn ic în in im a m ea: Soţia A na. (373552)

• C u a d în c ă d u re re în su f le t a n u n ţă m în c e ta re a d in v i a ţ ă a s c u m p e i n o a s t r e m a m ă , b u n ic ă şi s o a c r ă , M A R IA B E R E . Î n m o r m î n t a r e a a v a v e a loc lu n i, 16 d e c e m b rie , la o r a 1 3 , la C i m i t i r u l C e n tra l . F a m ili ile B e re şi B ranovicL (373569)

♦. S în te m a l ă t u r i d e co leg u l n o s t r u in g . L aszlo Sz igety i în m o m e n te le .de g re a în c e rc a re , la tre c e re a în n e f iin ţă a m a m e i d ra g i. S i n c e r e c o n d o le a n ţ e . C o le g i i d i n D i r e c ţ i a U rb a n ism . (373536) ,

• U n u l t im o m a g iu n a şu lu i n o s tru D U M IT R U B IZ U B A C . C o n d o le a n ţe fa m ilie i în d u re ra te . F in ii: f a m i l i a " D r a g o m ir . (371698)

• S in c e re c o n d o lean ţe d o m n u lu i p r e ş e d i n t e D r e ş c a G h e o r g h e , la p i e r d e r e a s o ţ i e i d r a g i . A so c ia ţia d e lo c a ta r i d in s t r . A l. ; V l a h u ţă , b lo c L am ă “ F V (371700)

• A so c ia ţia lo c a ta r i lo r d in A le e a S n a g o v n r . 2 a d u c e u n u l t im o m a g iu fo s tu lu i lo c a ta r B IZ U B A C D U M IT R U , d e c e d a t p r e m a t u r . S in c e r e c o n d o le a n ţ e f a m i l ie i . (371713)

• D e sp ă rţire a este g rea , d u p ă c u m e s te s u f e r in ţa m a m e i n o a s t r e , r ă m a s ă f ă r ă s c u m p a e i m a m ă , M IR O N S O F IA p e c a r e am iu b it-o ş i no i n e p o ţii A le x , I o a n a , D ia n a M ă rg in e a n ş i o v om iu b i în to td e a u n a . F ie - i ţ ă r î n a u şo a ră! (371725) ' '

• S în te m a l ă t u r i d e fa m ilia B izu b ac F lo rica , în m a r e a d u r e r e p r ic in u i tă d e m o a r t e a s o ţ u l u i ş i t a t ă l u i d r a g . S in c e r e c o n d o le a n ţe . C o le c t iv u l Po lic lin ic ii n r . 3. (371730)

•_ S în te m a l ă t u r i d e c o le g a , n o a s t r ă p r o f . C ovaci M a rile n a , în aceste m o m e n te d e g r e a în c e r c a r e , la t r e c e r e a în n e f i i n ţ ă a t a t ă l u i d r a g . S in c e r e c o n d o le a n ţe f a m i l ie i î n d u r e r a t e . D in p a r t e a c o le c t iv u lu i F u n d a ţ i e i d e C a r i t a t e “ T ran s ilv an ia ” (371736)

• L o c a ta r ii b locu lu i d in s t r . Ş e su lu i n r . 19, a d u c u n u l t im o m a g iu fo s te i v e c in e , s t i m a t a in g . M A Y E R A G N E S . C u re g re t im ens. (371772)

• îm p ă r tă ş im d u re re a f a m i l i i l o r B iz u b a c ş i A p o s to l , la t r e c e r e a în n e fiin ţă a so ţu lu i şi ta tă lu i d r a g . C o le c t iv u l SC T ran sg ex SA. (373510)

• A d u c e m u n u ltir i i o m ag iu d is tin su lu i n o s tru c o le g B IZ U B A CD U M IT R U la t re c e re a în e t e r n i t a t e . C o le c t iv u l C o m p a r t i m e n t e l o r F in a n c ia r şi C o n ta b ilita te d in S C T r a n s g e x SA . (373511)

• C u in im ile z d ro b ite d e d u r e r e , ş i în v e c i n e m în g î ia ţ i , a d u c e m u n u l t im ; o m a g iu s c u m p e i n o a s t r e . s u r o r i , M A R IA D R E Ş C Ă . S în te m a lă tu r i d e c u m n a t u l n o s t r u G h e o r g h e - ş i d e n e p o tu l M ih a i în m a r e a t r i s t e ţ e c a re - i co p leşeşte . L e n a cu s o ţ u l T ic u ş i A u r e l .( 3 7 3 5 2 0 ) ’

• U n u l tim ră m a s b u n ta tă lu i m eu d ra g , G O C A N IA C O B , c a re s -a s tin s d in v ia ţă la v î r s ta d e n u m a i 64 d e an i. “ D o rm i în pace, su fle t b u n !” F iic a F e lic ia , cu fam ilia . (3 7 3 5 5 1 ),

♦ C u d u r e re în su f le t a d u c e m u n u ltim o m a g iu c e l u i c a r e p e n t r u n o i r ă m î n e c e l m a i b u n , d r e p t , o n e s t ş i c i n s t i t c u m n a t, G O C A N IA C O B . F l o a r e a ş i L u c i a n . (373553)

• U n u l t im o m a g iu ce le i c a re a fo st M A Y E R A G N E S , i n s p e c t o r , B R D C lu j. S in c e re c o n d o le a n ţef a m i l i e i î n d o l i a t e .C o lec tiv u l SC A co m in SA C lu j. (373558)

• U n u l t im o m a g iu î n a i n t e d e d e s p ă r ţ i r e p e n t r u c e a c a r e a f o s t s o r a ş i m ă t u ş a n o a s t r ă d r a g ă , M A R IA B E R E . F a m i l i i l e ^ S â n c r ă i a n G h e o r g h e ş i ; N ic o la e . (373568)

• î n d a t a d e 15 d e c e m b r i e 1 9 9 6 , s e î m p l i n e ş t e 1 a n d e la d e ce su l s c u m p u lu i n o s t r u s o ţ , t a t ă G Y U R K O V IT S A L E X A N D R U , f o s t b o b in a to r R A T U C . N u te vom u ita n ic io d a tă . S o ţia Ib i cu copiii. (371538)

• T re i a n i d e la c r im i ş i d o r s f îş ie to r , a u t r e c u t d e c în d a p le c a t d e la n o i, p u iu l n o s tru d ra g , D O R U -A L IN n e g r e a :D ra g o stea , g e n e ro z ita te a şi g r a n d o a r e a lu i su f le te a sc ă n e - a î n n o b i l a t v i e ţ i l e . D u m n e z e u - s ă t e o d ih n e a sc ă în p a ce , în g e r s c u m p ! P a r a s t a s u l d e p o m e n i r e v a a v e a lo c d u m in ic ă , 15 d e e e m j j r ie1996, la b iserica^ d in s t r . V iilo r . T e vom iu b i şi n e v a fi d o r d e t in e c ît vom tr ă i . M a m a , ta ta şi Z o re la . (371703)

• P ios o m ag iu la 3 a n i d e la t re c e re a în e te rn ita te a d ra g u lu i n o s tru IA N C U S I M I O N , l e c t o ru n i v e r s i t a r . F a m i l i a . (371731)

• L a c r im i şi d u r e re în su f le t Ia t r e c e re a u n u i a n d e c în d i u b i t u l n o s t r u M I Ş U C A N D IT n e - a p ă r ă s i t p e n tr u to td e a u n a . C u s c r i i V a s i le şi I le a n a . (373268)

• P ios o m ag iu d r a g ilo r n o ş t r i V I C T O R ş i M IR C E A D A N P O P d in G h e r l a , d i s p ă r u ţ i d i n t r e n o i a cu m 20, re sp e c tiv 25 d e a n i. F a m il ia N e d e lc u . (373411) ...

• C u d u r e r e în su f le t a n u n ţ ă m c ă a z i s e îm p lin esc 6 lu n i d e c în d 1- a m c o n d u s p e u l t i m u l d r u m p e i u b i t u l n o s t r u so ţ, ta ta , f iu , f r a te , so c ru , b u n i c , S Z E G E D IM A R T IN . A m in tire a t a va f i v e ş n i c în s u f l e t e l e n o a s t r e . F i e - i ţ ă r î n a u ş o a r ă . F a m i l i aîn d u re ra tă . (373425)

• I n 15 d e c e m b rie se îm p l in e s c 6 lu n i d e c în d sc u m p u l n o s t r u so ţ, t a t ă , b u n i c ş i s t r ă b u n i c , IE L C E A N V A L E R , n e - a p ă r ă s i t p e n tr u to td e a u n a . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (3 7 3 4 8 3 ), v

.

• S in c e re c o n d o le an ţe fa m ilie i d r . E m il B ozac, la d e c e s u l m a m e i d r a g i . C o l o c a t a r i i d in A le e a M u sce l n r . 2. (373509)

• A u t r e c u t 6 s ă p t ă m î n i d e l a c r im i ş i d u r e r e - d e c în d s c u m p u l n o s t r u f iu , D E A C C R IS T IA N , n e -a p ă r ă s i t în a in te de a îm p lin i 23 de a n i . L a c r im i l e n u v o r în c e ta să c u rg ă to t t im p u l v ie ţ i i n o a s t r e . D ra g o s te a n o a s t r ă î i v a p ă s t r a v ie a m i n t i r e a . S l u j b a d e p o m e n i r e se v a o f ic ia d u m in ic ă , 15 d e c e m b r ie , la B i s e r i c a N o u ă d in M ă n ă ş tu r . D um n ezeu să -l o d ih n e a s c ă ! F a m i l i a în d u re ra tă . (373494)

> Se îm p lin eş te u n a n d e la p leca rea fu lg e ră to a re în l i n i ş t e a e t e r n i t ă ţ i i a s c u m p u lu i n o s tru f iu , so ţ ş i t a t ă , H Ă R Ş A N V A S IL E . I u b ir e a v e şn ica c e ţ i - o p u r t ă m î ţ i v a u ş u r a ţ ă r în a cc te a p a să . D o rm i în p ace . P a ra s ta s u l d e p o m e n ire v a a v ea lo c d u m in ic ă , 15 d e c e m b r ie , o r a 1 2 , la B i s e r ic a O r to d o x ă d in M ă n ă ş tu r ( C i m i t i r ) . M a m a A n a , s o ţ ia M a r ia şi f iu l D an .(373537)

• “ D u m in ic ă , 15 d e cem b rie , se îm plinesc 23 a n i d e c în d n e -a p ă r ă s i t . c e l c a r e a fo s t P IN T E A P E T R U (P E T R IC Ă ) d in C o r u ş . S o ţ ia c u c o p i i i . (373542)

- • D in to t c e -a fo st a r ă m a s n u m a i d u r e r e a ş i u n d o r n estin s , a cu m , Ia 2 a n i d e c în d a p le c a t p e d ru m u l fă ră în to a rc e re cel m a i b u n s o ţ ş i t a t ă , M A I E R V A S IL E . D u m n e z e u s ă t e o d ih n e a sc ă îh p a c e ! ' S o ţia M ă r io a r a ^ c o p ii i A lin şi A lina. (373567)

• T r is te ţe a şi d u re re a d in s u f le te le n p a s tr e e s te to t a t î t d e m a re şi a cu m , c în d a t r e c u t 1 a n d e c în d s c u m p a n o a s t r ă m a m ă , î n v ă ţ ă t o a r e a I E L C I U F L O R I C A , a p l e c a t p e d r u m u l f ă r ă î n to a r c e r e . U i t a r e a n u p o a te ş te r g e c h i p u l t ă u b l în d ş i d r a g o s t e a c u c a r e n e -a i în c o n ju ra t . D o rm i în p ace , s u f le t b l în d . N u te v o m u i t a n i c i o d a tă . M a r iu s , M ire la şi L iiţu . (373587)

• M u lţu m im t u t u r o r r u d e l o r , * p r i e t e n i l o r , v e c in ilo r , c u n o ş tin ţe lo r şi l o c a t a r i l o r d e p e s t r . H o re a n r . 96 c a re a u fost a l ă t u r i ■ d e n o i la în m o rm în ta re a so ţie i m ele C Ă T A N Ă IU L IA N A (N U N U Ş ), c u p re z e n ţă şi c u f l o r i , d u r e r e a s ă n e a l in e . F a m il ia î n d o l i a tă . (371559)

• C u t r is te ţe şi r e g re t n e d e s p ă r ţ i m d e b u n u l n o s t r u c o le g ş i p r i e t e n i n g .M I H A I C O V A C I ( M I Ş U ) . S in c e r ec o n d o le a n ţ e f a m i l i e i . F a m iliile : C u cu , M u re şa n , S ă c ă iu ş , B ă ie ş , M a r ia n , S asu ş i L euca. (O ) ţ .

; S P O R T s î m b ă t ă - d u i n i n i c ă , 1 4 - 1 5 d e c e m b r i e I 9 9 6 ( l 2 )

Ş T I R I * I iX l ’O R M A Ţ I I DFotbal

Piroska vrea la 'U', Surse din anturajul fostului jucător ceferist Atilla Piroska spun că acesta intenţionează parafarea unui transfer la “U” Cluj. Jucător al lui Honvcd Budapesta, el se află în prezent în vacanţă la Cluj.

Eventualitatea unui-transfer la .“şepcile roşii” nu a fost discutată încă oficial între jucător şi club. Contactat telefonic, Piroska a declarat că ar vrea să vină la Cluj, Honvcd neintenţionînd să pună piedici în realizarea transferului. ' v ; - •> ' .

Jucătorul a fost cumpărat definitiv de la FC Maramureş, dar CFR Cluj a înaintat la federaţie dc aproape doi ani un memoriu privind > ilegalitatea transferului. 'Mihai HOSSU ■

mt Fotbal / ţ

Gherlenii schimbă antrenorul?După terminarea turului Diviziei C, nimeni nu l-a mai văzut la '

Gherla pe antrenorul Olimpiei, D. Sigmirean. în le a lita te circula zvonul că oficialii grupării fotbalistice din mica urbe sînt nemulţumiţi de tehnicianul bistrijean şi (loresc să aducă în fruntea liderului un f antrenor clujean. Se-vehiculează numele lui Mihai Pop, care cu Consaur a obţinut în ultimii doi ani rezultate foarte bune.■ Şi cum nu iese fum fată foc, s-ar putea ca pregătirile de iarnă să debuteze la Gherla cu un nou antrenor. Oricum, amatorii de fotbal

•din oraşul Gherla regretă si acum plecarea lui I, Tătăran:.:',. SZEKELY Csaba ■

HalterePractic, locul /...

Clubul Sporti-v Municipal Cluj este o reuniufic de secţii care, împreună, reprezintă o forţă în sportul românesc. Fără a avea încă . clasamentul general al participării fiecăruia, putem spune că halterele

- ridică mult ştacheta de care vorbeam . Ultima..’, ispravă (care- completează la 36 medaliile obţinute de halterofilii clujeni în competiţiile din acest an) a fost ocuparea locului 11 în prestigioasa cupă “Steaua". Aşadar, timp de două zile, Capitala a găzduit întrecerea : celor mai buni sportivi .din domeniu, 9 echipe de cădeţi luptîndu-se ; cu greutăţile pentru a ocupa un loc pe podium. V

. P înă 'la urmă, tot Steaua a cîştigat. Aşa că, clîminînd această formaţie, justificăm şi afirmaţia din titlu: clujenii au ocupat primul loc (după echipa gazdă). Se poate afirma că elevii antrenorilor Vasile Felecăn şi Vladimir Voievod au fost (cu... greutăţile) la înălţime. Cele mai multe puncte le-a obţinut Sorin Şomlea (54 kg ), Miske

-Marton (+83 kg.) şi Dioscghi Istvan (46 kg.). 1 • Nici acest'co n cu rs şi nici altele n-ar f r fost p o sib ile fără

generozitatea domnului Olimpiu Chindriş,'fost campion şi antrenor de haltere, acum patron la SC OLIMPICON s r.l

Radu.VIDA ■

Cei patru l campioni mondiali |

ai Clujului |“Dcsăvîrşirca este scopul |

suprem şi inaccesib il al r omului; acţiunea infinită de a . se desăvîrşi este menirea sa”, ' scria J .G .F ichte . Omaxim ă I care în sport îşi găseşte | deplinul fundament, făurit prin | ore de antrenament, muncă, . concursuri. Făurit din ambiţii,. . din acele dorin ţi de I

| autodepăşire şi perfecţionare. || Cu o singură mare finalitate - |,I marca performanţă, .... i

Anul sportiv 1996 a adus ' Clujului numeroase satisfacţii. *I Eu mă opresc în rîndurile de I | faţă asupra celor patru || campioni mondiali ai Clujului, | : . în numai două discipline. E .

vorbade orientare sportivă şi I fo tbal-tenis. P a tru mari I | sportivi, patru mari caractere. || .Voi începe cu prezentarea j ,I celor trei fete de aur, mari r

perform ere ale orientării j sportive. Surorile Fcy, Eniko ' j

şi Zsuzsa, ambele'de ia Voinţa I Cluj, antrenori Fey Klara şi |

.F c y Sandor. Fey Eniko este i

In căutarea unor performanţe

Terapia uitării?

triplă campioană mondială de , junioare Ia distanţă scurtă,clasic şi ştafetă; Fey Szuzsâ I ■este campioană mondială de | •junioare la ştafetă. Cea de a |treia medaliată m ondiali este j Gali Eniko, A.S. C lujana,antrenor Lâszlo FraTicisc. Gali ' ,Eniko este ■ cam pioană |mondială de junioare ştafetă. | :

în fme, cel de al patrulea jm ondial este Florin Purice .. ARDAF Cluj, antrenor Traian Pop Conu, fotbal-tenis, titlu I ;cucerit în Brazilia, în proba |de simplu. '• ; j

T u tu ro r, g ra titu d in ea i 1 noastră.; Demostene I

ŞOFRON ■ |

C înd h an d b a liş tii au ra ta t c a lifica rea p en tru Euro ’97, doborînd astfel şi ultimul bastion ce ne separa de hăul nonperfor- manţei, unul din corifeii handba­lului românesc, Cristian Gaţu a

1 lansat ca ultimă soluţie pentru re­venirea la liman: “terapia uitării” .' Un fel de lobotomie menită să şteargă din m em oria actualei generaţii de jucători (implicit a m ulţim ii ce stă cu ochii pe semicerc) tabloul performanţei româneşti în materie. Fiindcă, aprecia emitentul “uitării”, trecuta glorie a handbalului românesc e ca o piatră ce apasă pe grumazul contem poranilor trăgîndu-i la fund. Ori, eliberaţi de complexul aurului ce ne-a făcut, cîndva, vestiţi în toate zările , tinerii handbalişti şi sfătuitorii lor vor pu tea z b u rd a n e în g ră d iţi în ograda perform anţei, dînd frîu talentului şi înaltei lor ştiinţe.

Nu-i exclus .ca miercuri seara, după r a ta r e a ' m ec iu lu i cu Norvegia, autorul terapiei uitării să fi p lă n u it e x tin d e re a , re m ed iu lu i să u şi asupra handbalului feminin. Fiindcă şi tr ic o lo re le (c e le d in prim a reprezentativă) âu pierdut p asu l; cu elita lumii, după locul 4 la Mondialele din ’93 - fiindcă nu coborîttj, pînă la titlu l suprem c îş tig a t de rom ânce în ’6 2 - urmînd locul 10 la Europenele : din ’94 şi ingrata poziţie,,7. la CM -ul d in d e ce m b rie ..tre cu t.: Ingrată, în primul rînd, fiindcă ne-a ex c lu s de la Jo cu rile Olimpice de lâ Atlanta.

Sigur, terajjiâ uitării arc dramul ei de; b in e , e lib e rîn d tinerii jucă to ri şi noua prom oţie de tehnicieni de povara unei firme , sub strălucirea căreia le-a fost dat să se nască. “Uitarea” prezintă însă r iscu l de-a te lăsa fără

CARB0CH1MUL LiemiEAZÂ- >

COfTUIULE CU M D . PLOIEŞTI

Etapa, cu nr. 13 a Diviziei A masculine a programat jo i seara în Sala sp o r tu r ilo r “ H oria

: Demian” : o partidă cu o miză deosebită pentru echipa gazdă care doar în cazul unei victorii _ putea spera în continuare într-o clasare în prima grupă valorică. Partida este cea dintre Carbochim şi P e tro lu l P lo ie ş ti , o asp e ţii venind la Cluj-Napoca în postură de lideri ai seriei, probabil mizîrid

; pe în d ep lin ire a unei sim p le formalităţi. Şi după cum a început meciul, cu reuşitele de 3p. ale lui Miulescu şi ratările în serie de la aceeaşi distanţă ale lui Bob, tabela indicînd 3-8 (m in. 2),- 15-20 (min. 9),"se părea că soarta clujenilor nu va fi deloc uşoară. N ici.nu a fost,-dar, mobilizaţi exemplar, ei reuşesc egalarea îri min. 1 5 -(2 8 -2 8 ), după . care ,

speculînd unele inexactităţi în jocul ploieştenilor, se distanţează la pauză la 41-33 . R epriza secundă a fost dominată copios de clujeni, care - în prim plan cu Corui, Sebestyen şi Lăpuşte -. reu şesc un jo c realm ente de excepţie, materializat, pe tabela de marcaj prîntr-o diferenţă finală greu de anticipat: 88-65._ Cele 153 de puncte ale partidei au fost realizate de: Lăpuşte 30(2), Corui 19(3), Griinwald 11(1), Sebestyen 9 (1 ), Bob 8 , Popa 5(1), Dumitrescu 4, Şchiopu 2 pentru Carbochim, respectiv Mircea 19, Lefter 16, Miiilescu 1.5(3), Păun 7(1), C iorobea 4, N icolae 3, Dumitrache 1. Arbitri: B. Bădilă (B u cu reş ti) şi M. U drică (Craiova). : .■

P o p ic e

Sfîrsit de sezoni

şi la popice■ .La sfîrşitul săptămînii trecute s-a disputat ultima etapă a sezonului de toamnă, şi la. popice. Pe arena din parcul oraşului Gherla în Divizia A la /

.fem inin s-au întîlnit Constructorul din localitate şi Gaz., . Metan Mediaş, Popicăresele de pe Someş au '■ cîştigat'cu categoricul scor dc 2401 - 2263 (4-2). S-a remarcat junioara Varga - 433 ’ p.d., Berciu - 431 p.d., şi Bucur - 420 p.d. de la gazde, în timp ce

’ de la Mediaş cea mai bună s-a dovedit Holerga cu 406 p.d.

SZEKELY Csaba ■

jrădăcini şi fără modele.Ori se ş tie , tra d iţia c o n s titu ie -un veritabil suport, iar modelul unul

'd in cei mai activi fermenţi ai devenirii.^ .

în consecinţă, tind să opinez că ceea ce ar trebui uitat înainte de toate nu-i faptul că am, fost m ari şi ta r i, ci a ro g an ţa (suficienţa) de-a ne considera, acum, prea ştiutori şi din cale afară de talentaţi. Cînd în fond “no i” (sportiv ii şi tehn icien ii ultim ului deceniu) n-am atins p recu m p re c u rso r ii , p ia tra filosofală. Dovadă “arta” ambelor teamuri tricolore de-â rata toate marile reuniuni handbalistice ale deceniului. Vezi “istoricul” final al băieţilor din meciul cu Franţa (grupele Mondialului ’93) cînd de la 22-17 în min. 50 tricolorii sfîrşesc învinşi cu.22-23, rezultat ce avea să dea se m n a lu l ro s to g o lir i i n o astre c ă tre în d e p ă r ta tu l loc 10; vezi “ o p tim ile ” , cu E g ip tu l d in M ondialul ‘ islandez (ce tran şau ! calificarea la O lim piada ’96)' p ierdute de colegii lui Robert Licu după ce aceştia intraseră în pauză cu avantaj; vezi “dubla” ' fetelor cu Norvegia: 19-21 (după ce tricolorele conduseseră cu: 7-3 şi 12-7) în confruntarcj dc la Mondialul *95 şi egalul (26-26) de miercuri seara, survenit după ce echipa Marianei Tîrcă avusese avantaj de 5 goluri şi intrase în ; ultimele 3 minute de joc cu o ’ rezervă (25-23), pe care o, echipă stăpînă pe sine n-are voie s-o r is ip ească .;

Şi ar mai fi de uitat crisparea ce duce Ja derută şi panică. Nu în să 'şi< fa p tu l *că 'h a n d b a lu l răm îne; to tu ş i, un sp o rt, iar practicarea lui presupune şi un dram de bucurie şi lumină. P riv iţi: fetele nordicelor!

Nusa DEMIAN ■ '

Cu o ch ii pe televizor

.. Astăzi, de la orele 14, echipa naţionaiă de fotbal . a României? dispută ultimul meci din : acest an; contînd pentru prel imina r i ile.. Campionatului Mondial de . fotbal. Fără "machedonul” Hagi sarcina tricolorilor e îngreunată, dar naţionala, Macedoniei nu are nume : sonore, iar avantajul ei, este doar terenul propriu..

Cu ochii pe televizor si... succes România!

In obiectiv: DiviziaA, seria I I

,, (episodul 5) |15. A.S. PLOIEŞTI !

DANUBIANA.' Cu aceastăformaţie am pătruns în zona Iminată a clasamentului, acolo |unde „nisipurile înşelătoare” jsînt gata să te trimită în eşalonul ■inferior. Născută dintr-o '■fuziune, aşa după cum reiese şi Idin titulatura completă, echipa |a început ezitant campionatul, |ca nou promovată, a îndrăznit •la un moment dat ceva mai mult •şi chiar a reuşit, dar a încheiat I

|: turul cu o cădere gravă, || înfrîngere Ja scor, în deplasare i

la Oneşti, Înfrîngerea cu 5-0 din■ ultima etapă a cam dat de I | păm înt cu defensiva, care || înaintea ultimei etape cu numai |I 18 goluri primite se afla cam .

pe locurile 5-6, pentru ca după 'I „vizita” de la Oneşti apărarea I | lui A.S. Ploieşti Danubiana să || coboare exact pe locul 14 in i■ ierarhia apărărilor. Cum şi' atacul este în suferinţă (18 I I • gdluri marcate, care înseamnă | | un Ioc 15 în clasamentul | | eficacităţii), pauza de iama va i■ trebui Utilizată la maximă

I intensitate în vederea unui retur I | superior, mâi ales ţînînd cont | | dc faptul câ bilanţul toamnei a | . însemnat 18 puncte acumulate ,

'din 5 victorii şi 3 egaluri(nouă * I au fost partidelejierdute) şi că I | mai există şi un ameninţător | | minus 6 la adevăr. i

16. METALUL PLOPENI,■ O cchipă care se cam zbate de 'I cîliva ani şă reziste în tentativa || ...dc rămînere în eşalonul secund, || reuşeşte cu mari greutăţi să r

scape ca prin urechile acului de I retrogradare, numai că în I | această toamnă situaţia s-a | j agravat, lucru ev idenţiat de ţ■ bilanţul turului: doar 17 puncte .

obţinute din .4 victorii şi 5 'I egaluri (8.au fost înfrîngerile). ■ I | Cele 17 puncte acumulate |

înseamnă, de fapt, o treime din i totalul posibil. Punctul cel mai nevralgic al echipei îl constituie I atacul, care în 17 etape a înscris | doar 13 goluri (locul 17 în | ierarhia eficacităţii). Greul . luptelor I-a dus defensiva care s-a bătut amarnic pentru a primi I cît mai puţine goluri, cele 21 | încasate situînd echipa din | P lopeni' pe locul 11 în ,, clasamentul defensivelor. La ' cele spuse se mai adaugă şi acel I minus 7 la -a d ev ă r care | îngreunează şi mai mult situaţia i echipei în retur.

(Va urma) I v : Victor MOREAM |

I

(r.m.) ■ i

a iiiDuminică, televiziunea • naţionalăr britanică va

transmite show-ul desemnării lui “BBC Sports Personality o f the Year”, Trofeul a fost inaugurat în 1954, anul cînd Robert Bannistcr a spart bariera psihologică a celor patru minute, alcrgînd mila in , 3:-59,4. Ciudat, laureat a fost Chris Chataway, “iepurele” din cursa-rccord. :

Ce condiţii trebuie să îndeplineşti pentru a fi ales? Iată o întrebare dc la care pînă şi Jcnny Hickman (Public Relâtions la BBC) s-a eschivat să răspundă ferm. Cert c câ, pc lîngă o performanţă n.iu serie de performanţe dc cxcepţic, c nevoie şi de un “caractcr fârâ pată” Asta însă nu se rcflcctâ obligatoriu în imaginea “ aleşilo r", aşa cum e receptată dc public. Vă oferim ultimii 10 cîştigâtori, lâsîndu-vâ plăcerea comcntariilorrlndividual (1986- ■ 1995): Nigel Manşe 11 (au tom obilism ), Fatima Whitbread (atletism), Stcve Davis (snookcr), Nick Faldo (golf), Paul Gascoignc (fotbal), Liz McColgan

(a tle tism ), N igel M ansell, L in fo rd C hristie (atletism), Damon. Ilill (automobilism), Jonathan Edwards (atletism). J ■

Echipe (1986-1995): FC Liverpool (fotbal); echipa de-Rydcr Cup (golf), echipa de hochei pe iarbă, echipa masculină dc atletism, echipa de rugby, a Scoţici (1990) şi Angliei (1991), echipa masculină dc canotaj, cchipa Angliei şi W işan (rugby)., Carc ar fi favoriţii în 1996? In ordinea cotei pariurilor, Damon Ilill (9:4), Frankie Dettori (5:2), Stcvc Redgrave (9:2), Tim llcnman & Âlan Shcarer (2 5 :1 ) ,'Laura Davis (66:1), Roger Black (80:1), Chris Boardman, Nick Faldo, Paul Gascoigne,

".David Scaman şi Stcvc Backley (toţi 100:1). Lupta sc dă între Dettori (jocheul anului) şi Hill (campion mondial de Formula 1). Un bob zăbavă şi vom afla' numele pe care prezentatorul Des Lynam ni-1 va

«'oferi!.Radu C. MUNTEANU ■

I'

Kiinsm ann, la s tiip u i infam ieiDeunăzi Jurgen Kiinsmann a revenit în atenţie cu

un gol în ultima etapă a turului dar şi cu declaraţii belicoase la adresa antrenorului Trapattoni, ale cărui indicaţii “pur defensive” nu se potriveau stilului său de joc; în apărarea italianului a venit Olto Renhagel, fostul antrenor bavarez, ajuns la Munchen după cîteva performanţe notabile cu Wcrdcr Bremen. Actualmente antrenor la Kaiserslautem (lideră confortabilă în liga secundă) Renhagel a afirmat că a fost demis de la Bayern numai datorită lui Kiinsmann: “Avea impresia că e deasupra oricărei critici şi,că tot cc scotea pe gură era ou de aur. Ştiam din start că va fi greu.Prima mea întîlnire de lucru cu echipa a ajuns, cuvînt cu cuvînt, în ziarele de a doua zi”., Berti Vogts i-a făcut căpitanului naţionalei aceeaşi

ofertă pc care la rîndu-i a acceptat-o de la Beckenbauer, de antrenor secund la Federaţie.Conform publicaţiei “Kicker Fussball Magazine”, oferta ar fi valabilă după ce şi-ar atîma ghetele în cui:’“Voi vedea cc voi facc după cc nu voi mai juca. îmi voi lua o pauză'de un an şi apoi voi decide dacă pot trăi Iară fotbal sau nu”. ' ■

____ I

^13) sîmbătă-duminică, 14-15 decembrie 1996 O M U L S I S O C IE T A T E AA b E V Â R U L ]

d e C l u j I

Duaăun semestru dus pe ana sîmbetei,

Colegiul de Adm inistraţie P u b lică

îş i va în c e p e cursurile de B ob oteazăStudenţii de la Colegiul; de Administraţie

Publică îşi vor începe cursurile în data de 6 ianuarie 1997, ne-a comunicat d-l Silviu H endz,: cel care se ocupă de organizarea pc plan local a acestei instituţii.,

' Menţionăm că pînă în prezent cei '40 d e ' studenţi ai acestui colegiu carc sc află în structura organizatorică a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti nu au făcut nici o oră de curs. Ei vor fi convocaţi Ia începutul săptăm înii v iitoare (m arţi sau miercuri) pentru a li se comunica amănunte legate de această problemă.

Demararea procesului de învăţămînt a fost posibilă datorită unui compromis între UBB şi SNSPA. în bpza acestu ia , UBB, respec tiv Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, se angajează să asigure partea didactică (profesorii şi program ul de învăţăm înt), iar SNSPA, fin an ţarea . C o leg iu l răm îne a n : continuare în subordinea SNSPA, urmînd ca guvernul să analizeze oportunitatea menţinerii sale în structura SNSPA sau a trecerii la UBB. ‘ La Bucureşti a fost trimisă, pentru a fi analizată, propunerea de colaborare, al cărei răspuns va fi cunoscut în.cîteva zile. Deşi acordul de principiu este încheiat, nu se ştie încă prea mare lucru. Astfel, nu.se cunoaşte cine şi cîţi vor fi profesorii, care vor preda ia C A P. Tot ce se ştie este că ei vor fi din cadrul UBB. Dacă însă nu se vor putea acoperi astfel toate orele de curs, se va apela şi la profesori cu pregătire de specialitate din cadrul altor instituţii de învăţămînt superior.

Deşi cursurile vor începe atît de tîrziu, se

apreciază că, funcţionînd şi sîmbătâ,: semestrul pierdut va fi recuperat pînă la-sfîrşitu l lunii iunie, iar studenţii vor putea să îşi dea examenele - în aceeaşi perioadă cu cei de la fără frecvenţă.

Orele de curs se vor desfăşura la Liceul de Industrie Uşoară (MIU) din cartierul Mănăştur, unde a fost închiriat în acest scop un spaţiu' special. Chiar dacă,' teoretic, Colegiul primeşte bani şi de la Bucureşti şi de Consiliul ju d eţean . (pentru Centrul (ie perfecţionare a funcţionarilor din administraţia publică locală, de a cărui dotare va .beneficia şi C.A.P.), pînă în prezent, din lipsă de fonduri, acesta nu a fost în c ă ' amenajat. Pînă una alta, „studenţii vor învăţa

,-jprin clasele libere de la acest liceu sau, avînd în vedere bunele relaţii cu Universitatea, în am fiteatre le libere ale acesteia . în in c in ta , aceluiaşi liceu vor fi amenajate, secretariatul şi direcţiunea Colegiului (acesta va funcţiona cu un director desemnat dintre profesorii clujeni).

■ : Despre burse, neprimite în primul semestru, nu se ştiu prea multe, dar se pare Că studenţii pot să îşi ia adio de la ele pe perioada în c a re , nu au prestat activitatea de învăţăm înt Puţin importă dacă acest lucru nu a fost din voia lor. Plata banilor pentru burse v a , fi efectuată la Cluj de către SNSPA, dar nu se ştie dacă această ■ plată se va face tot în cadrul Serviciului social. :- Din păcate, dl Dan Stegăroiu, delegat ,din

, partea Facultăţii de Ştiinţe Politice să se ocupe de această problemă, nu a putut fi contactat, domnia sa aflîndu-se la -Bucureşti - . ■ ’

Ioana GLIGOR

L e g e a l o c u i n ţ e i

„F ac ilită ţi de m ult aştep tate” ( I I )Persoanele îndrituite să pri­

mească locuinţe se vor adresa c o n s iliilo r loca le , care vor analiza şi vor aproba, după caz^ cererile respective, stabilind totodată şi ordinea de prioritate. Cererea ya cuprinde: numele şi prenumele, domiciliul, actul de naştere şi căsătorie, adeverinţa de salarizare de la întreprinde­rea în care lucrează, consemna­rea expresă că nu mai deţine o altă locuinţă. Locuinţele-1 sînt Subvenţionate/ Cuantumul sub­venţiei se sTabileşte în raport cu venitul mediu net lunar pe m em bru de fam ilie p o triv it norm elor aprobate anual de guvern. De aceste fac ilită ţi beneficiază o singură dată, în cazul în care persoana respecti­vă, împreună cu familia, nu au deţinut şi nu au în proprietate o locuinţă cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 7, 'sau dacă locuinţa în care gospodăresc împreună nu satisface exigen­ţe le , m inim ale de sup ra fa ţă , . co respunză tor num ărului de p e rso an e d jn fam ilie . E ste ' in te re s a n t de su b lin ia t câ proprietarii locuinţelor noi sînt scutiţi de^plata impozitului pe clădire timp de 10 ani de la data dqbîndirii lo c u in ţe i/ în cazul înstrăinării locuinţei", noul proprietar, nu mai beneficiază, de s c u tire a de im p o z it.

Locuinţele se vor amplasa prin g r i ja .c o n s i l i i lo r lo c a le pe

■ terenurile aflate în proprietatea ., unităţilor administrativ-teritoriale

sau pe te re n u rile a p a r ţin în d persoanelor fizice beneficiare în condiţiile prevederilor codului civil cu respectarea documentelor de urbanism legal aprobate şi cu asigurarea utilităţilor şi dotărilor necesare .condiţiilor de locuit. Persoanele juridice care investesc din profit, în lucrări de viabilizare a . te re n u r ilo r . d e s t in a te c o n s tru c ţi ilo r de lo c u in ţe b e n e fic ia z ă de re d u c e re a impozitului pe profit, în procent de 75%. Deschiderea finanţării

" şi începerea lucrărilor din fonduri p u b lic e , se e fec tu e a ză d u p ă contractarea cu viitorii beneficiari a cel puţin 70% din num ărul lo c u in ţe lo r p re v ăz u te , a - f i ' în c e p u te . F o lo s ire a su m e lo r existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenţa şi în răspunderea aces to ra .. L is ta - c u p r in z în d n u m ăru l de cam ere ş l am p la sam e n tu l lo c u in ţe lo r , precum şi lista persoanelor care, yo r beneficia de locu in ţe, în ordinea de prioritate stab ilită conform art. 7 de câtre consiliile lo ca le , se a f iş e a z ă .la se d iu l acestora. Ca să se înlăture orice c o n fu z ie , legea d e f in e ş te conceptul de familie: soţul, soţia,

copii, precum şi părinţii soţilor care loCuiesc şi gospodăresc îm preună. Pînă la restituirea su m e lo r d a to ra te de că tre b e n e f ic ia r ii lo cu in ţe lo r , se instituie ipotecă legală asupra locuinţei. înstrăinarea, prin acte

• în tre v ii, a locuinţei pentru realizarea căreia s-au acordat subvenţii, se poate face numai după re s titu ire a 'in te g ra lă a sum elor actualizate datorate şi pe b aza d o v e z ii d e p u n erii in te g ra le a c o n tra v a lo r ii sum elor actualizate, obţinute ca subvenţii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în d e p o z itu l c o n s titu it p e n tru re a l iz a re a lo cu in ţe lo r în condiţiile legii. în această operă de > b in e fa c e re um ană e s te implicată şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni care acordă ' credite persoanelor fizice pentru c o n s t ru ire a ; 'c u m p ă ra re a şi repararea capitală'a locuinţelor p ro p r ie ta te p e rso n a lă pe maximum 20 de ani precum şi pentru dotarea locuinţelor cu ,m o b ilă şi o b iec te d c uz g o sp o d ă re sc de fo lo s in ţă în d e lu n g a tă d in p ro d u c ţia autohtonă pe termen de 2 ani. Neplata, consecutiv, a ’şase rate lunare de credit şi a dobînzii aferente atrage executarea silită asupra bunului dobîndit. Jurist, Ion GHERCIOIU

A luai liiiilă Sorielalea Română dc Gaslrocnlmilogie şi Hepatologie PediatricăI

- Domnule prof. Alin, cum | a luat fiinţă socictatca, cînd | şi ce ne puteţi spune despre■ staff-ul ştiinţific? V* - Nou înfiin ţata 'socie ta te I medicală îşi are sediul la Cliij- | Napoca, s tra d a C r işa n 5,;.

i n t e r l o c u t o r p r o f . d r . N i c o l a e M I U , p r e ş e d i n t e

Clinica P e d ia t r ic .11. La ! conferinţa pe ţară ţinută l a " I Voineasa în vara acestui an,| conferenţiarul- C o rio lan | Ulmeanu, directorul Spitalului . “Grigore Alexandrescu” din I Bucureşti, a' anunţat crearea | acestei societăţi, propunîndu- | mă ca preşedinte. Faptul sTa■ perfectat în toamna acestui an, • ' cu p rile ju l- sim p o zio n u lu iI naţional de h e p a to lo g ie ,| privind hepatita c fon ică a■ copilului şi adultului tînăr, dc ! la Bistriţa, cînd s-a şi constituit1 această societate. Am lost ales

preşedinte al ei, secretar fiind | numit dr. loan F igan .. Vicepreşedinţi sînt dr. Maria . 'Stânescu (Bucureşti)-şi prof.I Dan Moraru (Iaşi),-în stafl-ul | ştiinţific fiind cuprinşi c o n f .... | Evelina Moraru (Iaşi), dr. loan ! Simedrea (T im işo a ra ) , ' d r.: ■ I Sanda Florian (Braşov), dr,

Lucia O rha (B aia M are), dr.’ Mircea Stamate (Bucureşti), dr. Mircea Buta (Bistriţa), dr. Valeriu Lupu (Vaslui). Societatea este , legalizată prin sen tin ţa civilă eliberată de TribunaluL Cluj, la18 noiembrie, are.un statut bine- definii şi îşi doreşte o .anumită individualitate. T rob lem ele de gastroenterologie pediatrică sînt altele decît ale adultului^ noi urmînd a face parte din societatea îiiare de g a s tro en te ro lo g ie a adultului. Mi se pare că este mai bine să fie aşa, decît să fim o filială sau o secţie. Ne pufem astfel impune pe plan european şi mondial, găsim peste to t în lum e - - so c ie tă ţ i de gastroenterologie pediatrică sau ccl puţin grupuri de studiu a patologiei digestive a copilului. Pen tru m ine p e rso n a l c o satisfacţie deosebită,: pentru că înseamnă o recunoaştere a muncii mele şi a colectivului' pe care-1 conduc la Pediatrie II. Alegerea în seam n ă . , :m uncă ; ; şi Responsabilităţi, pe care dorim să le facem cît mai bine în interesul

■

c \

I\

c o p iilo r . Am a cu m u la t o e x p e rie n ţă im p o rta n tă în domeniul endoscopiei digestive, avem peste 5000 de biopsii de mucoasă jejunală deja efectuate, e x is tă o s e r ie de d o m en ii, aprofundate, toate fiind expresia muncii- su s ţin u te p e : care o d epunem . Ia r în dom en iu l hepatologiei e suficient să spun că avem în ■ ţară cea măi mare serie de bo lnav i su fe rin z i-d e :

h e p a tită c ro n ic ă , tra ta ţi cu interferon. .

- O societate nu ap are din senin. Ea porneşte de la nişte nevoi din terito riu . C arc sîn t acestea?

- Aveţi dreptate. Societatea îşi p ro p u n e , în tî i d e > to a te , s ă aprofundeze acest dom eniu al gastroenterologiei şi hepatologiei pediatrice. Vor exista preocupări ştiinţifice în sensul aprofundării

d o m en iu lu i, dar şi în se n su l îmbunătăţirii dotărilor. Mă refer, la enterocolilele copilului. Există ţă r i un d e e tio lo g ia a c e s to r enterocolite este stabilită pînă la 60, 70, chiar 80 la sută din to ta lu l'

.cazurilor. La noi procentul este rriai mic‘. Şi atunci se fac abuzuri m edicamentoase, dc dietă, etc. Apoi refluxul gastrocsofag ian , care trebu ie susţinu t p rin tr-o d o ta re : corespunzătoare. Cu un aparat de m ăsurare a Ph-u lu i esofagian Nu-1 avem, dar nu-1 are nici un colectiv pediatric din ţară. D esigur, nu e conso lare pentru noi. G asfro en te ro lo g ia noului născut şi a sugarului cereo d o ta r e ' pe . m ăsu ră , cu endoscoape speciale pentru aceste vîrste. Mă refer aici şi la ambiţia n o a s tră de a pune la p u n c t e n d o s c o p ia . in te r v e n ţ io n a lă . Cum ar fi oprirea unor hemoragii în cadrul unor varicc esofagiene, eradicarea polipilor esofagieni. '

-V orbeaţi de d o tare . E a cere bani... ~ ’. - Vom avea un cont în bancă

. pentru cotizaţii şi. eventuale le

I I I

sponsorizări şi donaţii. Am Iv rea o. pub licaţie ’ m edicală |p ro p r ie , d o rim să ■ luăm |legătura cu' societăţi similare .diri în tre a g a ' lume. Dorinţa ■noastră este de a da medicului Iadult indivizi cît inai sănătoşi |sau cu probleme medicale cît ■

.m ai.m ici, I- Alţi paşi?: . I- C lin ica P ed ia trie II a |

început deja organizarea celui ■ de al <k>il<»-congres naţional î de pediatrie sociala, în cadrul ■ c ă ru ia v o r fi a b o rd a te , şi | probleme de gastroenterologie | ş i h e p a to lo g ie p e d ia tric ă . _ C o n g re su l se va ţ in e ; la ■ Călim ăneşti, prin implicarea | unui om deosebit, dr. Dragoş | : Serafim: . ■

- Domnule" p ro feso r M iu, ! de unde accastâ preocupare I p e n tru gastroentero logie? |

- A ceastă pasiune pentru ■ g a s tro e n te ro lo g ie j şi . _ hepatologie a fost stîmită de I m are le p ro feso r. O c tav ian | , F o d o r ş i de m aestra m ea, ■ | doam na profesoară O ctavia ■ Mărgineanu.- ■Demostene ŞOFROIM I

m

E x p r e s i i v e h i c u l a t e p e I n t e r n e t

Lexiconul Hăckerilorde L. Ivaner

pUtsr—^acă sîntem în dom eniu l-

■^ulatoarelor, timpul sc scurge rapiditatea' de lucrii a

'^ p ro c e s o ru lu i. Pc ‘c ît ‘'oluâm, v iteza d ev in e mai

ameţitoare, schimbarea este mai rapidă. în lumea informaticii este important sâ înţelegi informaţia, ca mai apoi să o pui în valoare. Aici intervin hackerii. Accşti utilizatori ai calculatoarelor carc doresc să acum uleze cît mai multe cunoştin ţe prin tehnica "încearcă şi vezi ce sc întîmplă”.

în , ep o ca dc p ia tră ,a • c a lc u la lo a rc lo r ei av eau ca dom en iu dc; .a c tiv ita te îm b u nătăţirea pe rfo rm an ţe lo r p ro g ram e lo r. Azi în epoca industrială a calculatoarelor ei

încearcă sistemele de protecţie şi sparg parole (de aceea sînt atît de des asimilaţi cu nişte hoţi de informaţie).

A ceastă c o m u n ita te de utilizatori, este un fel de tampon

■ în tre n o i, , m area m asă de utilizatori ai calculatoarelor şi d e sc h iz ă to rii de d rum uri. Ei stabilesc term eni clin jargonul informatic, ei încearcă tehnologii in fo rm a tic e ' ş i : le a firm ă popularitatea, Aceşti locuitori ai Iriternetului sînt gîtul de sticlă P[>n care se revarsă spre noi tot

'cşea ce este nou în dom niul tehnologiilor inform atice.. •, Deci o carte ca cea a domnuui

L. Ivaner este o necesitate. O m ică en c ic lo p ed ie a c u ltu rii inform aticienilor, redactată şi publicată de editura P roraedia Plus, îşi cerc locul în -bibliotcca sau pc biroul dumneavoastră.

Pentru a vă spori apetitul faţă de c a r te , dau în c o n tin u a re c u v în tu l a u to ru lu i: “Istorie, legende, m ituri, superstiţii ritualuri. H ackerii {şi au universul lor. S-au separat de 'lumea reală, dar nu au negat-o.

'■ Ei doar au restructurat-o. In lumea lor, lucrurile sînt alcătuite din "computroni”, iar genele unui individ se numesc "meme". Parafrazîndu-l pe Nietzche (care

“ se referea la filologie), aş spune: '

O ce is torie este is to ria Calculatoarelor!

Nu există alt domeniu în care omul sa se fi iriiplicat atît de intim în obiectul creaţiei sale. Poale arta. Dar nu uitaţi că vorbele, sunetele, culorile, pot fi şi ele redate în biţi. Mă tem că acest mic popor de hackeri va cuceri lum ea şi că n o i, va tre b u i- fa ta ltaen te , să înv ă ţăm lim ba cucerito ru lu i" . • - ' s

Serban DRONCA

' . I P C S f

V Ă O F E R Ă

TEIMTATIA RAFINAMENTULUI!

“ D E S P R E C R E Ş T I N I S M U L R O M Â N E S C ”Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi din România, filiala Cluj,

organizează diiminică,15 deccmbrie, ora 19,00, confcrinta cu tema “Despre Creştinismul Româncsc”. Invitat - domnul Ion Gavrilă Ogoranu - şeful rezistenţei anticomuniste fagărăşene si autor al cârtii “Brazii se frîng, dar nu se îndoicsc” . Conferinţa va avea loc în Sala Festivă a ■Facultăţii de Teologie Ortodoxă - Piaţă Avram Iancu nr. 18.

A D E V A R U L

d e O B u j E C O N O M IA s î m b ă t ă - d u m i n i c ă , 1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6 U 4 J

S u c u r i l e S U S f î N N E c l ş t i g â t e r e n

p e p i a ţ a c l u j e a n a•Interviu realizat cu reprezentantul firmei “SUSANNE”

pentru judeţul Cluj, ing Adrian Goga

urmare din pagina 1

- Unde şl cînd a fost deschisă firma pe care o reprezentaţi şl cum aţi reuşit ca ’într-un timp relativ scurt să vă faceţi cunoscuţi?

Fabrica, “S USANN E” â fost deschisă în 1991 la Bucureşti, cu un capital ..exclusiv românesc. Nu fără

| mari greutăţi am reuşit să penetrăm ’ pe piaţa autohtonă, ţinînd cont atît de oferta mare de băuturi carbogazoase, cît şi de cea . de sucuri, naturale. Debutul l-am -avut şi noi cu sortimente axate pe

produse naturale cu care aţi intrat pe piaţă şl care sînt celelalte sortimente apărute?

- Primele sortimente apărute au fost cele de portocală şi grapefruit, care conţin pulpă7 (fructul), iar indicaţia care apare pe ambalajele noastre este veridică, fiind sută la sută naturale. Un alt produs a fost nectarul de portocale, 55 la sută natural: care conţine, şi zahăr. Tot la început a fost introdus şi ice-tea (ceai) cu aromă de piersici. Deşi pe piaţa mondială cererea pentru această băutură este mare, în România nu putem-spune că' această băutură răcoritoare are succes; fiind insuficient cunoscută. Din luna august, . gama' produselor a- fost diversificată. Cele mai noi sortimente sînt nectarul de piersici şi de caise, 40 la sută . natural. Acestea din urmă deşi au un preţ mai ridicat, comparativ ’ cu celelalte produse SUSANNE, s-au bucurat de cei mai mare succes pe piaţă. Remarca nu ne aparţine doar nouă, ci şi

- într-adevăr consumatorul este: puţin dezorientat de multitudinea ofertei şi de I obicei, primează la | cumpărare cele mai ieftine. | Cu toate acestea nu consider că preferinţele consumatorului se vor axa în continuare numai pe preţ. Gustul acestuia se observă câ este în schimbare, primînd calitatea chiar dacă preţul este destul de mare. Apropierea de Occident se simte şi prin aceasta, doar ■ produsele de calitate avînd J succes. în cazul nostru, * preţul exprimă calitatea. Ţin | să ’ precizez că după |

II

I

I

II

I

I

I carbogazoase, dar din aprilie consumatorilor care apreciază1 ....................

I1996 gama produselor a fost diversificată axîndu-se pe. băuturi răcoritoare naturale.

■ Pînă înprezent, în toată ţara I avem 15 filiale şi posibilităţi . | de extindere. Crearea reţelei * a fost destul de anevoioasă:! dat fiind noutateâ'produselor I. noastre. Pe piaţa clujeană | am intrat tot din luna aprilie,I iar distribuţia produselor

SUSANNE s-a făcut prin: firma “SANDEX”.-Marea surpriză pe care am avut-o a fost că. în prrmef©=»'hjni-’ vînzarea ’ a ' întrecut prognozele noastre.

Care au fost primele

I

I

I

I

IL .

unicitatea produselor noastre.' -în ce constă unicitatea sortimentelor d-voastră şl care mai sînt calităţile acestora?

- Ceea ce ne diferenţiază de celelalte firme care produc băuturi răcoritoare sută la sută naturale, sortimentele noastre conţin şi pulpă (fructul) de portocale şi grapefruit.' De asemenea un lucru nu de. neglijat este acela că sucurile SUSANNE nu conţin conservanţi şi nici zahăr.

- în magazinele alimentare invazia de sucuri naturale este evidentă. Vă afectează?

finalizarea întregului proces, sucurile se livrează doar după o săptămînă, în această 'perioadă efectuîndu-se analize şi teste calitative.

- Qaiitatea produsului este dată şl de ambalajul în care este valorificata Care este ambalajul folosit ■ de SUSANNE şi care sînt 1 avantajele pe care le prezintă? I

-Ambalajul multistrat | utilizat este produs de firma ■ PKL Austria. Acesta este cu J totul special, fiind alcătuit din ■ mai multe straturi. (carton, | polietilenă şi aluminiu). Toate | aceste straturi asigură izolarea perfectă, astfel depozitarea la temperaturi scăzute devine inutilă. Modalitatea de deschidere a cutiilor" prin folosirea căpăcelului • este utilizată de puţine firme prestigioase I

i necesare mN ecesitatea restructurării

ag ricu ltu rii noastre nu mai trebuie demonstrată. Evoluţia , activităţii agricole din ultimii an i a sco s în- e v id e n ţă : d e z e c h ilib re s tru c tu ra le generate de disfuncţionalităţi cu diferite grade de importanţă în d ezvo ltarea agriculturii. Trebuie avute în vedere cîteva aspecte: dimensiunea socială, s tru c tu ra de p ro p rie ta te , s tru c tu rile de p roducţie şi altele.

Satul românesc, cu activităţi sp e c if ic e a g r ic u ltu r ii, se c a ra c te r iz e a z ă ■ p rindezechilibre privind ocuparea în agricultură. E x is tă 'a stfe l, zone cu pondere mai mare a p o p u la ţie i o cu pate- în agricultură şi zone cu densitate extrem de scăzută a populaţiei umane şi cu deficit de forţă de m u n că , cu im p lica ţii în n e c e s i ta te a p ă s tră r ii com unităţii rurale. In cazul ju d e ţu lu i n o s tru , a ceas tă s i tu a ţ ie a re un c a ra c te r preponderent. Se conturează, în ultim a perioadă mai ales, un fen o m en de am ploare: ponderea to t mai accentuata în sate a populaţiei tinere, dar inactive - 22,1 ia sută în totalul populaţiei rurale. Este vorba de tineri care ău avut locuri de m uncă în oraş, iar odată răm aşi fără nici o sursă de venit sigură s-au întors la ţară. . F ă ră în d o ia lă , ei a r pu tea

reprezenta noua g en era ţie , de a g r ic u lto r i , p ro m o to rii u n e i agriculturi moderne, eficiente. Din păcate, însă, cea mai mare parte a acestora au o contribuţie n e g lija b ilă la d e s fă şu ra re a lucră rilo r 'ag rico le . F ireşte , o a s tfe l de s itu a ţie m erită o abordare complexă a fenomenului şi im pune u n e le m ăsu ri eco n o m ice şi so c ia le de amploare.

Suprafaţa agricolă privată are o pondere de 79 i a su tă din suprafaţa agricolă a ţării şi este o rg a n iz a tă în tre i fo rm e de ex p lo a ta ţii : g o sp o d ă rii individuale cu o suprafaţă medie pe gospodărie de 2,3 ha, asociaţii familiale cu o suprafaţă me.die de 122 ha şi societăţi agricole cu personalitate juridică cu 434 ha pe ex p lo a ta ţie . în ra p o rt cu preponderenţa proprietăţii private asupra pămîntului, se constată dezechilibre structurale generate

, de inexistenţa unei m ecanizări c o re sp u n z ă to a re . In d ic a to r ii privind încărcarea suprafeţelor cu tractoare şi combine arată o stare c r it ic ă a în tre g u lu i s e c to r mecanic, pentru care se impun, p e lîn g ă d im e n s io n a rea şi rep ro iecta rea în tregu lu i parc, p r iv a t iz a re a s e rv ic i i lo r de mecanizare a lucrărilor agricole şi de în tre ţin e re te h n ic ă a m aş in ilo r . De asem en ea , se impune o înzestrare cu maşini şi utilaje modeme, care să permită mecanizarea principalelor lucrări

agricole, fn persp ec tiv ă , în lumea satului va trebui să se aibă în vedere şi un a lt aspect important: corelarea producţiei agricole cu cea industrială. A ces t • d e z e c h i l ib ru se în tâ ln eş te în zonele predominant agricole ca tip de venit, zone cu potenţial agricol mare ca suprafaţă, d a r unde nu s în t v a lo r i f ic a te alte p o s ib i li tă ţ i c u carac te r industrial sau de prestări de servicii. Dezvoltarea acestora ar permite atît c rearea unor activităţi complementare, cît şi crearea unor noi lo cu ri de muncă. Pentru aceasta, sînt

. necesare programe speciale de dezvo ltare , de s tim u la re a in iţ ia tiv e i p r iv a te , a în tre p r in d e r i lo r m ic i şi m ijlo c ii, p ro g ra m e de calificare şi recalificare a foiţei de miincă, de d ezv o lta re a serviciilor şi a infrastructurii ru ra le . în d o m e n iu l unor m o d ific ă ri s tru c tu ra le , experienţa CE demonstrează că sch im barea s tru c tu rilo r agricole pe piaţă şi creşterea

, competitivităţii exp loa taţilo r s-au m aterializat p r in două măsuri: acordarea d e ajutoare d ire c te . : m o d e rn iz ă r ii e x p lo a ta ţ ii lo r ş i ' fa c i li tă ţ i

' pentru procurarea'factori lor de producţie necesari ascensiunii industriilor satelor.

Ion RUS

din lume. Avantajul sistemului -este acela că poate fi folosit fără

. probleme de alterare mai multe zile.

Capitalul străin investit în România este de 2,15 miliarde dolari

Numărul investitorilor străini în România se ridica, la 12 decembrie a.c., la 53.287, cu un capital investit de 2.157,7 milioane de dolari; informează Agenţia Română de Dezvoltare.

-în topul ţărilor investitoare, în funcţie de nivelul capitalului, se situează Coreea de Sud (cu 234.881,68 mii de dolari), Italia (208.402,78 mii dolari) şi Germania (207.767,61 mii dolari), iar pe ultimele locuri Pakistan (835,000 dolari), Vietnam (833.000 dolari) şi Insulele Marshall (687.000 dolari). Cei mai .mulţi investitori sînt din Italia (5657), Germania (5632) şi

' Turcia (4544). Nigeria, Slovacia şi Serbia se află pe ultimele locuri ale clasamentului, eu mai puţin de 50 de investitori fiecare. .

Capitalul investit provine din 56 de ţări, conducînd la formarea în România a 44.974 de societăţi mixte. Cele mai semnificative investiţii sînt însă reprezentate de doar 33 de societăţi mixte, printre care Rodae Automobile, Daewoo, Mangalia Heavy, Coca-Cola (B upuieşti, Ploieşti," Tim iş), Air/oco Rom ania Petroleum, Shell Romania, New Holland, Kraft Jacobs Suchard Romania, Procter & Gamble Marketing.

Federaţia “Petrom" solicită majorarea preţului petroluluiFederaţia Sindicatelor Libere “Petrom” consideră că preţul

petrolului ar trebui majorat pînă în luna aprilie a anului viitor.Liviu Luca, preşedintele Federaţiei “Petrom”, a afirmat,

vineri, că “a menţine aceeaşi politică-de preţuri a r f i o nare greşeală”. Dacă ar ii după noi, am dori-o schim bată de ieri’ Ei a precizat că preţul practicat în prezent de 15-20 de dolari tona de ţiţei, este cu mult sub cotaţia internaţională.

Luca a apreciat câ “noul preţ'ar trebui să a ib ă o valoare medie în raport cu cel internaţional, să hu fie u n vîrf, dar nia să nu fie inferior celui practicat pe; piaţa occidentală”.

Preşedintele Federaţiei “Petrom” a explicat că, în prezent, petrolul este Vîndut de două ori; o dată cătie rafinării şi o dată prin produsele finite. Conform declaraţiilor sale, 27- 30% din preţul mărfurilor finite reprezintă costul energiei folosite în procesul de producţie.

"Contestăm preţul mărfii finite, care nu reflectă valora reală a energiei consumate” a spus Luca. L iderul sindical a- adăugat că, prin aplicarea unei politici economice defectuoase, R om ânia a a juns să exporte cap ita l: e n e rg ia fiind subvenţionată,'i o mică parte dintre costurile de producţie se regăsesc în preţul final, pieizîndu-se, astfel, sum e mari de bani din bugetul statului. _ .

Referindu-se la subvenţiile acordate de către stat, Liviu Luca a apreciat că “o politică financiară eficientă ar trebui si fie ceva mai selectivă: de la bugetul statului să se finanţeze doar ceea ce merită finanţat". El a exclus energetica din categoria sectoarelor cârc ar necesita subvenţionare.

R A P O R T B E R D : T R A N Z I T I A IBM 1 9 9 6De la cădcrea Z idu lu i

B erlinulu i s-au în reg is tra t progrese im presionante în trecerea spfe econom ia de p iaţă în 'ţă r i le din Europa , răsăriteană, ţările baltice şi C om unita tea S ta te lo r Independente (CSI), dar rămîn încă de so lu ţio n a t unele obiective mai dificile, de bază, ale tran z iţie i, se a ra tă în “Raportul privind tranziţia în 1996” p u b lic a t de B anca E u ro p ean ă p e n truReconstrucţie si Dezvoltare (BERD). .

Din- perspectivă isto rică probabil că ritmul progresului va fi considerat deosebit de rapid în cca mai mare parte a reg iun ii. Cu toate accstea v e s tig iile eco n o m ie i planificate nu pol fi eliminate în cîţiva ani. Rănim de atins obiective majore pentru a facc • ca reforma să avanseze” , a - declarat Nick Stern cconomist principal la BERD.

O bicctive-chcic cum sîn t liberalizarea p re ţu rilo r şi a t

co m erţu lu i, p recu m şi privatizarea întreprinderilor mici au fost înfăptuite relativ rapid, dar unele p ro c ese m ai îndelungate şi mai com plexe, cum s în t re s tru c tu ra re a întrepfindcrilorŢ’ reabilitarea şi reco n stru c ţia in f ra s tru c tu r i i , precum si e d if ic a re a u n o r

Evoluţii-cheie în tranziţia către economia de piaţă în cursul anului trecut

• A lb an ia , - R om ânia 'ş i majoritatea statelor membre ale CSI au re a liz a t p rog rese su b s ta n ţia le în p ro cesu l de

Ungaria) au început privatizarea p r in c ip a le lo r se rv ic ii şi a transporturilor. Ungaria a realizat cel mai vast proces de privatizare a s e rv ic i i lo r , f iin d cea mai am b iţio asă în in tro d u cerea finan ţării sectorului privat şi asumarea de riscuri în construcţia soselelor.

corespunzătoare a economiei de piaţă; Infrastructura moştenită de la v e ch iu l reg im re f le c tă priorităţile necorespunzătoare ale acestuia. Nu s-a acordat atenţie implicaţiilor infrastructurii pentru m ed iu l în co n ju răto r,- m en ţi- nîndu-se poluarea şi folosirea in efic ien tă a energiei. U nele

(“Press Rcleasc” difuzat dc Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) (I)instituţii financiare şi legislative puternice de-abia acum încep să fie abordate.

Ca şi în an ii a n te r io r i , “R aportul privind tranziţia în 1996” combină studii generale cu analize detaliate ale procesului de reformă din fiecare ţară în parte: Raportul analizează dc asemenea, provocările carc pol apărea în anii următori. Cu o experienţă de aproape şapte ani în unele ţări, p ro c esu l d c . sc h im b a re şi provocările diferitelor etape alei tranziţiei sînt mai bine înţelese în prezent.

privatizare a marilor întreprinderi de stat. Metoda de privatizare preferată a fost un transfer “în masă” al proprietăţii.

• Sectorul financiar continuă să rămînă în urma altor domenii ale reformei cum sînt privatizarea şi liberalizarea preţurilor şi a comerţului. Bulgaria, Republica C ehă, K îr g îz ta n , . L eto n ia , Lituania şi Rusia s-au confruntat cu o nouă serie de dificultăţi financiare.

• Ţările care au obţinut cele mai mari progrese în trecerea către economia dc piaţă (de notat R epub lica C ehă, E sto n ia şi

Raportul abordează două teme speciale: 1) statutul infrastructurii m oşten ite în ţă rile a fla te în p e rio ad a de tran z iţie şi necesitatea privatizării serviciilor şi 2 ) ro lu l şi c a rac te ru l econom iilor interne făcute dc în tre p rin d e ri , p o p u la ţie şi guverne. Documentul face, dc a sem en ea , o , ev a lu a re a re z u lta te lo r ’ • la . n ivel m acrocconom ic precum şi a perspectivelor pe, termen mediu.

O in fra s tru c tu ră e fic ien tă , s ig u ră şi o r ie n ta tă către consum atori este un elem ent fu n d am en ta l a l fu n c ţio n ării

servicii au fost din abundenţă alimentate, în timp ce altele au fost neglijate. Din această cauză, u n e le s e c to a r e r . cum s în t telecom unicaţiile; tratarea apei menajere şi transporturile rutiere răm în su b d e z v o lta te în com paraţie cu cerin ţe le unei econom ii de piaţă. Cu toate acestea, capacităţile sectorului e n e rg ie i e le c tr ic e , d a to r ită declinului producţiei economice, incluzînd reducerea industriilor grele, trebuie adaptate la scăderea c e re rii. Ia r p ro d u c ţia de electricitate, trebuie să răspundă preocupărilor crescînde pentru

p ro te ja re a m ediu lu iînconjurător.

Deşi tarifele au crescut în raport cu niyelul foarte scăzut în economia centralizată, în special în ţările din Europa Centrală şi în ţările baltice, care nu reflectă ^totuşi adevăratele c o s tu ri ale p restă rii se rv ic iilo r şi constrîngerile financiare asupra guvernelor. Considerente de ordin politic şi social au determinat un ritm lent a l reformei în domeniul preţurilor şi tarifelor.

Confruntate cu acest gen de preocupări şi cu constrîngerile financiare severe ale tranziţiei, unele guverne au încercat să în cu ra jczc in ten sifica rea p a r tic ip ă r ii p riv a te în in fras tru c tu ră . T elecom u­n ic a ţiile , dom eniu în care decalajul dintre capacitate şi cerere este deosebit de mare, au a tras în mod deoseb it interesul investitorilor. Au fost de asemenea, privatizate Unele com panii de p roducere şi distribuire a energiei electrice.

15) sîmbăcă-duminică, 14-15 decembrie 1996 E V E N I M E N TA D E V Ă R U L

d e C l u j

Romancier, diplomat şi spionîn luna aprilie 1996 a fost arestat de către •

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (fost K.G.B.), Platon Obuhov, de 23 de ani, diplomat de carieră, secretar II la Departamentul-pentru America de Nord al Ministerului de Externe ‘ nis. El a fost învinuit de colaborare cu serviciile de spionaj britanice. După arestarea lui, s-a" produs "o încordare în relaţiile diplomatice dintre Moscova şi Londra, ceea ce a dus la expulzarea din ţară şi declararea ca persona non-gratâ a cîte patra diplomaţi de fiecare parle, Aflîrid din săptămînalul “ Argumenlîi Fakti” , tatăl celui arestat, diplomatul Alexandr Obuliov, ambasador al R usiei în D anem arca (an te rio r m in istru l adjunct de ex terne) a suferit un atac de cord şi a demisionat .imediat din postul ce îl deţinea.

După două luni de la arcslarc, la cererea lui, simţind nevoia dc‘justificare a actului comis, lui P la ton Obuhov i s-a aprobat să dea un interviu televizai. în 'cuvîntul lui, P.-Obuhov a arătat că ‘.‘eram obligat să o fac, pentru că am fost alergat peste tot ca un şoarece mecanic şi prost p lă t i t” . Din "com entariul postu lu i dc televiziune N.T.V., a.' mai rcziillat că serviciile de spionaj engleze âu folosit şantajul pen tru : a-1 determ ina la colaborare, Nu s-a arătat şi ce ' materiale compromiţătoare au folosit pentru coruperea lui.

P la to n O buhov â d ec la ra t că el a fo st , descoperit după ce acţionase în slujba serviciilor

de spionaj engleze tinip de un an şi jum ătate, in urma unei informaţii primite de Serviciul de Securitate al Rusiei din care rezulta că -un diplomat rus, care scrie romane poliţiste, lucrează pentru spionajul englez: E l era diplom atul care scria şi căruia i se publicaseră mai multe romane poliţiste în Rusia. Pornind, de Ia acest, indiciu, organelor de securitate ruse le-a fost uşor să-l descopere;.;. ; i.;.

Despre modul cum era p lătit de serviciile b ritan ice pentru trădarea lui, P. Obuhov a declarat că i se plăteau 2000 de dolari pe lună, care i se puneau într-un cont la bancă. Pe lîngă această sumă, i s-au mai dat-7000 de dolari în mînă. Din aceşti bani ducea o viaţă îndestulată, plăcîndu-i să bea şhsă mănînce b in e .;

Pen tru a culege in fo rm aţiile pe care le transmitea serviciilor de spionaj engleze, Platon Obuliov organiza mese la care-şi, invita colegii şi orice aspect interesant îl*nota şi ulterior, cînd rămînea singur, îl dezvolta: Despre modul cum îşi transmitea informaţiile a declarat că a fost

; învăţat de un "diplomat englez ca, în timp ce. călătorea, să arunce din autobus, în apropierea, unui hotel, o cutie cu chibrite, în care erau scrise ’ datele necesare în apropiere se afla un diplomat englez care ridica cutia. în acele momente spunea Platon Obuhov - simţea o spaima vecină cu moartea. ; , v . ■ ■ '

Traian CORNEANU ■

N U M Ă R F E S T I V“La 15 decembrie. Revista Jandarmeriei, publicaţie bilunară, editată de

Comandamentul Trupelor de Jandarmi, sărbătoreşte 74 de ani de la prima apariţie, 31 de am de activitate publicistică şi 5 ani de la înfiinţarea seriei noi.

Revista Jandarmeriei - principalul canal mediotic al corpului de jandarmi promovează în paginile sale traditiile armei, rolul şi locul acesteia în societate, valorile inalienabile ale României si poporului român, principiile democratice ale statului de drept, idealul de ordine publică

Cronica judiciară

Hoţul din trenul de noapte

Hm 2 .15 R.ipidiil 4 v r.wrviluio.sk' în jiauia. spri.

M are T renul .iri ■niir/iere 25 de inimile în .în ip a r tin ie n te . <..il.iii-rii h 's i i i .iu adorm il. umil

fiMe n i tu l . u s în d l.i Mrhitonle de larn.i s.w l.i jti hlemele i-otidiene e.ne ii ■ itu ip lj în \ . i l;i!iiuJi ■!. su p raag lom era i. >n gar.i ll"icsti. un h.irkil likiim u.

I im braeat e u o giMc.i n i.iiii.i I 'i i; p e re c h c d e h l i r j rn p 'i .

■irvă în u l t im u l m i’iueni Ni l 'te Uv prin m iih in e m mlr.i ir,!r-o c u s e ta a \ . ig i '] iu h ii l s sr. p e n t r u a nu I r e / i

i .’i l . i tc r i i . i - lo r in i i i1 l . in g .i ii-.a. las.iie l.i îm im p l.ire . se .illiiio iM -s.K V Se " h r - i i i i - tu f im s l.i r e J iiiiv lu ri. “ p . i l p e a / . r h. i i i . ' j e l e si d is p a re in e o g n ili '. e o b o rin .l la ' l e nis I a D e j e i m l s.t o 'h i '. i r c d in tre n . o p e re ch e .le tineri p ro a sp .it c a s a to ru l ÎM e ju t .1 h ,ii>a|ele. e a re au di.spariit l.ir.i u rm a . in tim p ce e i v isau la lu n a d e m iere in sacos» . - o p a r l e d in i..i'1'Minle de ii 'in la . b u n u ri in \ a l ' i . i r c d e p e s l e 2 iiiiIu m iu de lei D an ie la si .V ru i Ciiit-'Tv'liiii. (.ii laerim i in > Jn . -Ie«.I.n.'i l i P o s tu l de p o l i ţ i e I I D e | l i i r t n l l ’i 'l r .is ln i e r a n u n i in te l.ste a l d o ik . i Iu r t s .n i r s i l pe R ap id u l 4 5 . iu iii-ap lea de 2f< iio ie iu b rie 1 v j t i P o liţia p ie ia d e urţnrui.i e a / i i l D upa m a i m u lte c e r c e t ă r i m i n vi. s t i l a i ii . o p . i 'r i i I.) a h 'l i l i e i Irailsporlnri < ’llij priii'le in llagranl delict pe M i l i i i Radu. de 40 am. din S.i lisle.i N oua . |iid k leo iin in . eare era dai în urm ărire generala, piiilru

comilerea mai multor lurliiri re trenurile de noapte pc ra/.i Regionalei (T R < 'Iii) în trnipiil c e rc e tă rilo r a re cu n o sc u t 0. fu r tu n de haotic, printre eare si ecle din Rapidul 45 prejudiciul nu a fost recuperai decît în parle Judecători.i De| l-a eonilamn.il re M icim la 3 ani si S luni închisoare, penlru flirt in dauna av u tu lu i pruat f 'u r ie a d i Apel C lu | a respins ca nefend.il ricur.siil ■si il obliga pe inculpat l.i plata a pe.sle 3.s mili.ijne de I u , c e lo r p ăm ih ili. nea len ti în liinpu l i.il.ilornlor nocturne

V. MOLDOVAN ■

Moartea circulă cu autobuzul

... D im in ea ţă m o h o rîlă de ' i a r n ă , .cu m ultă cea ţă . în

localitatea Bobîlna s-a comis un grav accident de circulaţie, în c îte v a m in u te , P o litia rutieră ajunge la faţa locului. L um e: m u ltă , ad u n ată pc marginea şoselei. în spatele unui autobuz la cîţiva metri, acoperit cu o pătură se află co rp u l-n e în su fle ţit al unui bătrîn: Petruş ,Ioan, în vîrstă de 74 ani. Echipajul;po liţiei: p re ia cazu l. Un su b o fiţe r - dirijează circulaţia, pentru a nu se şterge urmele de ia locul- accidentului. Se fac primele m ă su ră to r i, - se au d iază martorii oculari. O concluzie preliminară: Autobuzul 3 1-CJ-

, 2046 ;al firm ei• “ Som trans” Dej, care circulă pe ruta Dej- Bobîlna, condus regulamentar de şoferul Mureşan Augiistin", din cauza vizibilităţii reduse şi a ceţii dense, f iş a observat mogîldeaţa de om, care s-a angajat la trecerea drumului prin loc nemarcat. Badea Ioan, grăbit să traverseze fără să se ; asigure, a fost lovit în plin de ■,

1 autobuz. T rag icu l a c c id e n t, " m ortal a fost înregistrat la Poliţia rutieţă, în buletinul de

evenimente. Era al 78-lea deces pe drumurile publice din judeţul (•luj. : ' " :

Ceasul rău al italianului Salvioli

Lumea se grăbeşte. Prinşi în caru se lu l problem elor z iln ice , oamenii nu au timp să cugete că, în fiecare clipă de neatenţie^ poate să li se întîmple ceva care să-i coste viaţa. Circulaţia intensă pe străzile oraşului nu îi înspăimîntă pe unii pietoni mai îndrăzneţi. T rec p rin lo cu ri • n e m a rc a te , uneori fără să se asigure. Peste 60 de accidente .de circulaţie au fosţ produse din cauza celor care ignoră regulile de circulaţie. în acea.stă să p tăm în ă , în C lu j- Napoca, s-au produs 3 accidente grave. Victime, pietoni grăbiţi. U ltimul, pe str. Observator, în apropiere de bodega “R apid” . M ircea M ora , d in c a r t ie ru l Z orilor a traversa t fără să se a s ig u re s trad a : Un a u to t ir “Renault” nr. PG-774681, condus de italianul. Salvioli Adriano, în p lin ă v ite z ă , d a to r ită întunericului, nu l-a observat pc

pieton. L-a acroşat cu partea stingă a maşinii şi T-a trîntit pe caldarîm . Pe M.M. l-a co s ta t im prudenţa.: A fo st accidentat grav, fiind internat, în s p i ta l cu d ia g n o s tic u l traum atism cranio-cerebral, comă de gradul II şi fracturi m ultiple costale. . '

Morţi in drum spre spital

12 februarie a fost o zi . ploioasă: Carosabilul umed a .făcut ca numărul accidentelor de circulaţie să crească. A fost şi cazul lui Pop Margareta, de 34 de a n i; c a rc ,- în sa tu l Ileanda, la ora 6 dimineaţa, a f o s t su rp r in să ’ de un a u to v e h icu l ’ şi acc id en ta tă grav." Atît de grav îneît, după numai cîteva ore, a decedat în Clinica de - neurochirurgie. Cluj T(la ora 20,30). Echipa medicală nu i-a mai putut fi de folos. ; • ■:., Asemănător a fost şi cazul

lui Morea Vasile, în vîrstă de 44 de ani,-care, în aceeaşi zi, ven in d ;spre .C lu j, în . sa tu l SăudflteşVf'a' derapat şi s-a

- ră s tu rn a t cu tra c to ru l pe care-1 conducea. Transportat, de u rg e n ţă sp re s p i ta l , a decedat pc drum. :

Infractori urmăriţiv\- . 9

de poliţie

Zsigo R obert, C lu j-N apoca, str. P arîng , nr, 4, fu rt(fo to '\) şi L ingurar V asile , (foto ■?), zis " Io n ic ă " , C lu j-N apoca, str. T u d o r ^rediceanu, tentativă de omor. Cine poate da relaţii despre ei este rugat să sune la Poliţia judeţu lu i Cluj, te lefon: 4 3 .2 7 .2 7 ,

In p e r i o a d a r ă z b o i u l u i r e c e , o c c i d e n t a l i i f o t o g r a f i a u c o n c e n t r ă r i l e

d e t r u p e s o v i e t i c e c u a j u t o r u l s a t e l i ţ i l o r d e t i p C o r o n aFotografii-realizate, de un

sa te lit am erican - ş i o ferite G e rm an ie i ' , cu p r ile ju l an iversării căderii Z idului

. Berlinului dezvăluie modul în : care experţii occidentali în spionaj reuşeau să analizeze c o n c e n tră r ile dc trupe so v ic tic e d in B e rlin u l occidental în timpul răzljoiului

‘ rece. ; .. ;1 Fotografiile obţinute;cu un satelit de spionaj Corona în p e rio ad a ■ 1960-1972 demonstrează că Moscova nu. avea capacitatea militară de a lansa un a tac cu rach e te a su p ra O c c id e n tu lu i, a declarat recent Brian Lalell, ofiţer al Agenţiei Centrale de Informaţii- (CIA). Fotografiile înfaţişează orice obiect de la sol mai mare de doi metri, a precizat Latell la „America House” din Berlin, uri centru cultural al Ambasadei Statelor Unite.

P re z e n tîn d . l a ' M u z e u l, 'F o rţe lo r A lia te d in B erlin copiile mărite a trei fotografii

(Reuter) 3rea-lizate îri mai 1965, e l a declarat că fotografiile din satelit au înlăturat temerile Occidentului

■ privind „un decalaj în materie de- rachete” ;: temerile că sovieticii făcuseră progrese mai mari în cu rsa în a rm ărilo r . P roblem a „ d e c a la ju lu i în ' m ate rie - dc

i ra ch e te ” a d jsp ă ru t după ce .C o ro n a a: în c e p u t să facă

fotografii. „Uniunea Sovietică nu făcuse progrese mai mari faţă’de O ccid c rit în ce p riv eş te capacitatea militară strategică”, a d e c la ra t L a te ll ,. d irec to ru l Centrului de Studii de Spionaj al

• d A . ’ .Deşi p rincipala prioritate a

Statelor Unite a fost de a folosi, aceste informaţii pentru a evalua -bazele de rachete balistice şi Capacitatea nucleară sovietică, alte fotografii prezintă cu claritate situaţia din Berlinul occidental, la -acea d a tă o en c lav ă de democraţie din spatele cortinei dc fier.

L atell a p rec iza t că a - fo s t întotdeauna mai uşor de evaluat capacităţile fizice ale sovieticilor decît_de a-.le^ghici intenţiile. Aceasta a însemnai că în specia l după blocada din 1948-1949, cînd Moscova a interzis accesul în Berlinul de vest, aliaţii hu au ştiut dacă ulterior sovieticii vor opta pentru o ofensivă împotriva Occidentului sau yor prefera o strategic defensivă,

în fotografiile luate deasupra B erlinului se văd c la r puncte importante dip centrul oraşului, ca Poarta Brandenburg sau Piaţa Potsdam. Dar acestea reprezintă doar detalii din fo tografii ale unor suprafeţe de mai multe mile din no rd u l G erm aniei şi d in vestul Poloniei. Corona a realizat peste 80.000 de fotografii în cei12 ani în care a operat, folosind- p e s te 6 0 0 .0 0 0 ’ de m etri de peliculă. . ', Istoricii estimează că 90.000 dc militari sovietici bine înarmaţi

au fo s t s ta ţio n a ţi pe o suprafaţă de 32 km în jurul B e rlin u lu i o c c id e n ta l, depăşind cu m ult efectivele m ili ta re a le a lia ţi lo r occidentali care s-au ridicat la12 .000 . ‘ în R ep u b lica D e m o c ra tă ; G erm ană , c o m u n is tă , au " s ta ţio n a t338.000 de militari sovietici. ^ F o to g ra f ii - re a liz a te de C orona în 196s8 în fă ţişa u tan cu ri so v ie tice p ă răs in d

•c a z ă rm ile în a in te de „P rim ăv ara de la P ra g a ” , re v o lta d e m o c ra tică d in Cehoslovacia din acelaşi an.

, Accle mişcări de tancuri ar fi p u tu t Fi1 sim p le m an ev re ; nimeni nu şi-a dat seama care era sem nificaţia lor la acea dată. ; - ' . '

în cee a cc p r iv e ş te evenim entele din Berlin, deşi

. m a te ria le le de cb n stru c ţic puteau fi văzute în fotografii, nimeni nu şi-a dat seama că s o v ie tic ii in te n ţio n a u să c o n s tru ia sc ă un z id ” , a declarat Trotnow.

A D E V A R U Ld e C l u j U L T IM A O R A s î m b ă c ă - d u m i n i c ă , 1 4 - 1 5 d e c e m b r i e 1 9 9 6

M

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ

CLUJ-NAPOCA ;

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 14 dec. a.c. în jurul orei.15.

U SD n u p a r e d i s p u s ă

i a c o n c e s i i

p r iv in d U D M R.Deputatul Iuliu Păcurariu

din partea USD Cluj a lăsat să se înţeleagă, în cadrul unei conferinţe de presă, că UDMR are puţine şanse săv, ocupe funcţia de subprefect : la Cluj. El este de părere că Ardealul a determinat schimbarea în România si că nu este -firesc să reizbucnească la Cluj un dialog PUNR - UDMR, “pe ' care l-au încheiat”.”' Păcurariu sugerează că USD are mari şanse să obţină funcţia în cauză, în condiţiile în care CDR păstrează prima şansă la ocuparea postului de prefect., Adept al . discreţiei, deputatul; clujean a refuzat să facă nominalizări legate de candidaţii USD la subprefecturi. -"E normal, totuşi, ca subprefectul, să fie

membru al PD”,;afirmă Iuliu Păcurariu.; în cadrul USD Cluj nu s-a soluţionat încă problema înlocuitorului lui Păcurariu în Consiliul local Cluj-Napoca. Deputatul, îşi doreşte un succesor din partea PD, lucru rieacceptat de către aliatul PSDR, care afirmă că legea-este de partea sa. “Legea' este ambiguă”,■ subliniază Păcurariu. / .

Revenind la UDMR, el .a spus la conferinţa de presă amintită că Uniunea maghiarilor' nu are şanse să obţină prefecturile din; Harghita şi Covasna%“Noi - cei de la guvernare n.n. - considerăm că sub aspectul funcţiilor ei au acolo tot ce le trebuie”, arată Păcurariu.

D.B. ■

. Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale - agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

|ii‘ IM? al pcrnnlui.Ciiirboaianuarie

M ircca C ium ara, m inistrul Finanţelor, speră ca proiectul de buget pc 1997 a lcătflit de guvernul Ciorbea să fie gata pînă Ia sfîrşitul lunii ianuarie.

A ctualu l p ro iec t de buget,, în a in ta t P a rlam en tu lu i ■ de guvernul Văcăroiu, va fi retras în următoarele zile, urmînd să fie* reanalizat pe baza programului de -guvernare a cab in e tu lu i Ciorbea. ' .

Noul proiect va fi discutat cu m isiunea F o n d u lu i M onetar In te rn a ţio n a l. In a c e s t ‘sens, Ciumara a afirmat: “Nu vreau să iau nişte măsuri înainte să fi discutat cu FMI”,

M isiunea FM I, condusă de n e g o c ia to ru l p r in c ip a l Roul Thomsen, _ se află Ia Bucureşti de aprox im ativ o săptăm înă, p e n tru a d isc u ta cu noua a d m in is tra ţie p ro g ram u l economic. în-funcţie de datele la z i e x is te n te în econom ie, m is iu n ea FM I va p ropune Guvernului un pachet de măsuri.

Ciumara speră ca FMI să dea dovadă de flex ib ilita te în stabilirea condiţiilor economice pe ca re treb u ie să le îndeplinească noua administraţie.

N egociatorul-şef ăl Fondului M onetar In terna ţiona l (FM I),

, Poul Thom sen, i-a prezentat, v in e ri, p re şed in te lu i Em il C o n sta n tin e sc u co m en tariile

. finale ale echipei de experţi ai , FMI privind starea 'econom iei

româneşti; Din discuţii.a reieşit că, pentru micşorarea costurilor sociale ale reformei în economia românească, sînt necesare măsuri suplimentare de protecţie socială, ce trebuie adoptate numai în contextul unui program închegat de stabilizare, pe care FMI este gata să-l sprijine.

La 20 decembrie, preşedintele FM I'M ichel Camdessus va sosi în România, pentru discuţii cu n o ile a u to r ită ţi. R om ânia intenţionează să negocieze un nou memorandum cu FMI, pentru a-şi asigura finanţarea externă.

Prima jumătate a anului 1997 este crucială

pentru integrarea europeană a RomânieiPrima jumătate a anului 1997

va fi crucială pentru.procesul de in te g ra re a - R om âniei în struc tu rile ' eu ropene şi euro- atlantice, in această perioadă fiind aşteptate decizii majore pe plan european , â d ec lara t, v ineri, preşedintele Emil Constantinescu, la plecarea spre Dublin. . .

Şefu l s ta tu lu i rom ân va participa Ja reuniunea Consiliului European, ce se desfăşoară, în perioada 13-14 decembrie, în cap ita la I r la n d e i, ţară care asigură, pînă la sfîrşitul anului, preşedinţia rotatiyă a UE.

Emil Constantinescu a declarat că va folosi acest prilej pentru a .reafirm a în faţa lid e rilo r o cc id en ta li d o rin ţa ferm ă a Rom âniei de a se integra în

structurile europene şi hotărîrea sa de a: se alinia criteriilor de aderare. El a chemat toţi factorii in te rn i cu a tr ib u ţii în acest proces, indiferent de domeniul lor de activitate, să conlucreze- p en tru a a s ig u ra p ro g resu l Rom âniei pe calea in teg rării, avînd în vedere că următoarele şase luni voi1 fi martorele ;Unor decizii majore privind extinderea UE şi a NA TO / '

Ministrul de Externe, Adrian Severin, şi ministrul delegat pe lingă p rim ul-m in istru pen tru Integrare Europeană, Alexandru

v Herlea, îl însoţesc pe preşedinte la sum m iţ-ulde la Dublin. Pentru ei, această reuniune este prima p a rtic ip a re in te rn a ţio n ală în

. calitate de miniştri. ■ .

FMI este dispus să sprijine un “program închegat” de stabilizare

a economiei româneştiPentru micşorarea costurilor

sociale ale reformei în economia românească sînt necesare măsuri suplimentare de protecţie socială, ; ce trebu ie adoptate num ai în contextul unui program închegat de ' stabilizare, pe care FMI este gata . să-l sprijine, a reieşit din discuţiile purtate de reprezentantul Fondului şi preşedintele Emil Constantinescu.

Negociatorul-şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Poul Thomsen, i-a prezentat, vineri, p reşed in telu i C onstan tinescu , comentariile finale ale echipei de experţi ai FM I privind starea economiei româneşti.

Atenţia principală a misiunii a fost îndreptată asupra diagnozei ., problemelor de stabilizare imediată , a economiei româneşti, se arată . într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX de Biroul dc presă al Preşedinţiei.

Părţile au convenit că măsurile de corectare sînt iminente, deoarece situaţia economică a devenit “foarte precară” . în acest context* este necesară luarea unor măsuri rapide de reducere a deficitului sectorului pub lic , a d e fic itu lu i în treprinzătorilor de sta t ş i . a

deficitului contului curent extern. L ipsa acestor m ăsuri a r putea conduce la o . c riză acută a balanţelor de plăţi, ceea ce ar putea declanşa o recesiune prelungită, se precizează în comunicat

Poul Thomsen a fost primit, h Palatu l C otrocen i, de Emil Constantinescu, înaintea plecării acestuia spre Dublin. Şeful statului va participa Ia reuniunea C onsiliu lu i E u ro p ean , ce se desfăşoară, în perioada 13-14 decembrie, în capitala Irlandei, ţară care asigură, pînă la sfîrşitul anului, preşedinţia rotativă a UE. :

La întrevedere au participat John Hill, reprezentantul rezident al FMI în România, şi M ugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Diagnoza societăţii româneşti a fost so lic ita tă F M I de către p reşed in te le . Constantinescu, im ediat după in sta la rea sa în funcţie. La 20 decembrie, p reşed in te le ;. F M I .Michel Camdessus ya sosi în România pentru discuţii cu noile autorităţi R om ânia in ten ţio n ează si negocieze un nou memorandum cu FMI, pentru a-şi asigura finanţarea externă. /

Guvernul israelian analizează extinderea implantărilor evreieşti din teritoriile arabe

Membrii cabinetului israelian s-au reunit, vineri d im ineaţă, p e n tru a an a liza e x tin d e re a im p la n tă r ilo r e v re ie ş ti d in teritoriile arabe, după cc Ierusa­limul a primit un avertisment din partea p a lestin ien ilo r p riv ind încălcarea acordului de pace, informează REUTER. ; .. .

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, în timpul funeraliilor celor doi coloni evrei asasinaţi la Ramallah de către terorişti arabi, că va continua p o lit ic a dc e x tin d e re a implantărilor evreieşti.

“Cu cît ci ne vor tortura mai mult, cu atît ne vom înmulţi şi nc vom extinde mai m ult” , a declarat Netanyahu. - :

în re p lică , p re şe d in te le p a le stin ian Y asser A ra fa t, a

declarat, la Gaza, că “această j d e c la ra ţie re p re z in tă o altă j s e rio a să în c ă lc a re a c e lo r; convenite pînă în prezent. “în ; concordanţă cu acordul de pace, ! coloniile nu trebuie să se extindă nici măcar cu o singură casă”, a ; adăugat Arafat.- .

Y asser A rafat a condamnat asasinarea, joi, a unui muncitor palestinian de către un fermier israelian, care a fost convins câ arabul dorea. să intre în casă prin efracţie, dar nu a criticat în mod direct uciderea celor doi coloni evrei, dc miercuri.

Miniştrii israelieni au afimiat că vorsolicita, în tim pul reuniunii m in is te r ia le de v in e ri, ca extinderea implantărilor evreieşti

-să fie d irec ţio n a tă către alte regiuni din Israe l.-

P ro g ra m u l te le v iz iu n ilo r p rin cablu pentru sîm bâtâ şi dum in ica

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

Sîm bătă, 14 decem brie .7,45 Buletin informativ; 8,00

Muzică populară ( r ) -2 max; 8,30 Legenda lui Faust ( r ) - 2 max;9,00 Buletin inform ativ; 9,20 Bulevard Germania (r)- 2 max;

, 10,00 Psihologia învingătorului (r)- 2 m ax; 10,20 B u le tin informativ; 10,40 Ludwig al II- lea (r)- 2 tnax; 11,10 Deversări în mările din nord (r)- 2 max;11,40 USI - de. la Fort Kent la Key W est (r)- 2 m ax; 12,10 Buletin informativ; 14,30 Buletin inform ativ;'15,00 Barcelona - 2 max; 15,20 Nurnberg: o raşu l jucăriilor- 2 max; 15,50 Buletin informativ; 16,10 Fantasticul în artă - 2 max; 16,50 Nimic nu-mi va sta în cale - 2 max; 17,15 B uletin in fo rm a tiv ; 17,351I.E.A.T. - 2 max; 18,35 Omul

culorilor - 2 max; 19,05 Buletin in fo rm a t iv ;-19,25 Film : Rob Ruberts - 2 max; 21,05 Buletin in fo rm a tiv ; 2 1 ,3 0 P rogram satelit. - . •. '

D um in ică , 15 decem brie7,45 Buletin informativ; 8,00

B a rce lo n a (r)- 2 m ax; 8*20 Nurnberg: oraşul jucăriilor (r)- 2 max; 8,50 Buletin informativ;9,10 Faniastieul în artă (r)- 2 max; 9,50 Nimic nu-mi va sta în cale"(r)- 2 max; 10,15 Buletin informativ; 10,35 H.E.A.T. (r)- 2 max; 11,35 Omul culorilor (r)- 2 max; 12,05 Buletin informativ;12,25 Film: Rob Ruberts (r)- 2 max; 14,05 Buletin informativ;15,00 Buletin informativ; 15,30 Concert simfonic - 2 max; 17,00 Buletin informativ; 17,20 Muzică p o p u la ră - 2 m ax; 17,50 Fragmente ale imperiului Incaş-2 max; 18,20 Buletin informativ;18,40 Artele fără limite - 2 max;

19,10 De la jucării la trenurile moderne - 2 max; 19,40 Buletin informativ; 20,00 USI de la Fort Kent Ia Key West-<2 max; 20,30 C auciuc ars - 2 max; 21,00 Cronica video - 2' max; 21,10 B u letin inform ativ;-. 21,30 Program satelit.

sx.TV CABLU s j J .

Sîm bătă, 14 decem brie Canal Orion & Adult9,55 Deschiderea programului;

10.00 Gambler V '- film; 16,00 Videotext; 17,50 Ursuleţii; 18,55 Charles şi Diana - film; 20,40 D ispăru ţi fă ră ţirm ă - film ;22,25 Minciunile băieţilor - film;- 0,00 Fanteziile nopţii - sexy; 4,00 închiderea programului.' Canal Travel & Discovery

•8,55 Deschiderea programului;9.00 P rogram T ravel; 11,00 Program D isco v ery ;, 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel:

15,05 Trei trenuri din nord; 16,05 P lan eta D o m in ică i; 17,00 Bolzana şi Valea Gardena; 17,35 în ju ru l M arii Britanii; 18,05 Wickers în Orient; 18,35 La nord de N eap o le ; 19,00 Program Discovery: 19,05 Lupte care au schimbat istoria; 19,35 Cîmpuri de luptă; 20,05 Călători în timp;20.35 Jurassica. Mamutul; 21,05 Oameni din savana australiană;21.35 A frica sălbatică; 22,30

^ ă l ă t o r i i tim p u lu i; 23,00închiderea programului.

D um inică , 15 decem brie Canalul Orion & Adult9,55 Deschiderea programului;

. 10,00 Texas Justice I, II - film;16,00 Videotext; 17,35 Moarte în doze mici- film; 19,10 Fuga de arme - film; 20,45 Incredibila aventură a lui Frank- film; 22,15 împăcare - film; 0,00 Fanteziile nopţii - sexy; 4,00 închidcrca '

/program ului. , *

Canal Travel & Discovery8,55 Deschiderea programului;

9 .00 P rogram T ravel; 11,00 P rogram D isco v e ry ; 13 ,00 Videotext; 15,00 Program Travel:15,05 Wickers în Orient; 15,35 Planeta- Dominicăi; 16,30 Om ul, solar; 17,00 La nord de Neapole; 17,25 A venturi su b a c v a tic e ;17,50 M ag a lo p o lisu ri; 18,15 D e -a ,lu n g u l C anadei; 19,00 P ro g ram D isco v e ry : 19 ,00 C oşm aru l sc u rg e rilo r ; 19,30 Dezastre; 20,30 Călători în timp;21.00 Jurassica; 22,00 Rechinii;23.00 închiderea programului.

.■ . . .

Sîm bătă , 14 decem brie9,25 Gimnastica dc întreţinere;

9,30, Bibi şi prietenii lui - desene anim ate;. 10,25 La d isp o z iţia dumneavoastră - emisiune inter­activă (rj; 11,30 Cursa pentru re-

coltă-film (r); 17,30 Medicina preventivă -„Tulburări de bioritm menstrual II”; 17,55 Imagini din E lve ţia -rep o rta j; ' 18,55 Reţeta săptămînii; 19,15 în dialog cil personalităţi clujene; 19,45 Mo- ment folcloric-spectacol; 20,35 Trei destine-film serial; 22,00 Linia fierbinte-film; 23,35 Expo­z iţie de grafică Muhi Sandor;23,5 Comori ale lumii - reportaj

D um inică , 15 decembrie9,20 Curs de karâte; 9,30 A

fost odată... pentru copii; 9,55 Imagini din Elveţia - reportaj;10,55 Linia fierbinte-film (r);17.30 „Salonul de toam nă'* p la s tic ie n i să tm ăren i; 17,50 Istoria unui campionat-reportaj; Reteta săptămînii; folclor biho­rean;' 18,35 100 dc grade; 19,35 | Video show; 20,35 Clanul Oppcr- m annLfilm ; 22,10 Divertisment; *22.30 Sabatul sîiigclui- film; 0,00 1 Cu mîinile curate - umor. J

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CÂLIAN (rcdactor şef);VALER C11IOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

S e c re ta r d e redacţie d e serv ic iu : Iu liu P l i fR U Ş Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T e le f o a n e : P u b l i c i t a t e : t e l - f a x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 7 :3 0 7

. . R e d a c to r i : 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 ş t 1 9 7 .5 0 7 ;S u b r e d a c ţ i a T u r c ia : te l/fa x ; 3 1 ,4 3 .2 3 ; S u b r c d a c ţ i a D e j: tel/fax : 21 ,60 .75

TIPARUL EXECUTAT LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40^54

Garainond- Tipografic s.r.L —