f i S ' + S - ' • - i W - v , ^

vineri, 14 iulie 1995 ROZA VÂNTURILOR ADEVĂRULcSe CSUI

CUCERIREA ENCLAVEI MUSULMANE DE LA SREBENIŢA DOVEDEŞTE

INCAPACITATEA ONU IN CRIZA IUGOSLAVĂ(Reuter) Forţele sîrbilor

'bosniaci au ignorat loviturile aeriene executate de NATO şi au invadat pentru prima dată, la 11 iulie, un teritoriu declarat de Naţiunile Unite “ zonă : de securitate” , provocînd exodul a zeci de mii de musulmani din localitatea Srebeniţa, care încearcă să-şi salveze viaţa.

.Două atacuri aeriene îndreptate asupra tancurilor sîrbilor bosniaci nu au r£uşit să le oprească ofensiva asupra,acestui'oraş din

- estul Bosniei, cu o.populaţie de 30.000 de locuitori, declarat cu doi ani în urmă zonă de securitate' şi aflat de atunci sub asediu.’ Atacul dezlănţuit asupra Srebeniţei, în urma căruia a fost cucerită pentru prima daţâ o zonă de securitate a Naţiunilor Unite în Bosnia, a demonstrat fragilitatea misiunii umanitare a- Naţiunilor Unite şi incapacitatea acesteia de a face fa{ă războiului total declanşat de sîrbii bosniaci.

Guvernul bosniac a criticat reacţia tardiva a Naţiunilor Unite la un atac. care era plănuit dc zile întregi. -

Preşedintele francez, Jacques' Chirac a afirmat că Franţa este pregătiţă să intervină militar în cazul- în . carer Consiliul de Securitate î i ; va cere să recucerească Srebeniţa. în, schimb, Marea Britanic, principalul partener al Franţei în ; cadrul forţei de menţinere a păcii din Bosnia,'s-a abţinut pînă acum sâ expună' modul în c a r e intenţionează să reacţioneze faţă ’ de atacul întreprins de sîrbi asupra enclavei musulmane de la Srebeniţa. ■ -

Criza ar putea crea fricţiuni . între francezi şi britanici cu privire . la rolul Forţei

multinaţionale de Reacţie Râpidă (FRR), desfăşurată în Bosnia pentru a sprijini “ Căştile albastre” Parisul a sugerat un rol • mult mai combatant decît Londra pentru FRR, spre exemplu deblocarea-cu forţa a rutelor de acces pentru ajutoare umanitare./> Ministrul american al apărării, W îlliam Perry, a apreciat câ

■_ atacul împotriva Srebeniţei s-ar putea dovedi crucial în luarea deciziei privind continuarea sau nu a misiunii Naţiunilor Unite,, 'cu toate că desfăşurarea FRR, . compusă din circa 10.000 de militari a fost încheiată.:

Secretarul - general al Naţiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghâli, a declarat că FRR nu este încă “pregătită din punct de vedere tehnic” să încerce să-i salveze pe militarii olandezi ţinuţi ostatici de sîrbii bosniaci. Boutros-Ghali a descris sarcina forţelor Naţiunilor Unite în Bosnia ca fiind “ o misiune' imposibilă” şi â adăugat că deşi el personal se opune retragerii, este pregătit să asiste la capitularea comunităţii - internaţionale care să accepte ca'

'oraşul Saraievo sâ cadă în mîinile sîrbilor bosniaci..Guvernul republicii sîrbe

autoproclamate în Bosnia, care nu recunoaşte republica condusă > de musulmani, şi-a justificat atacul asupra Şrebeniţei, afirmînd că a 'fost doar o măsură de autoapărare. Prezenţa militarilor musulmani care acţionează sub protecţia zonei de securitate’ a Naţiunilor Unite a transformat ideea demilitarizării acestei zone într-o ţlumâ, a "apreciat “ministrul de externe” al sîrbilor bosniaci, Alcksa Buha. '

RUSIA: M A -

Dispută între cele două Camere ale Parlamentului în jurul legii de creare a Consiliului Federaţiei• (ITAR-TASS) în interviul acordat unui comentator al ITAR- TASS, Gheorghi Satarov a amintit că la recenta întîlnire cu liderii fracţiunilor din /Duma de-Stat, preşedintele a propus deputaţilor să

. studieze amănunţit Legea privind- crearea Consiliului Federaţiei, împreună , cil senatorii' şi reprezentanţii preşedinţiei. în felul acesta s-ar reuşi evitarea unei noi opozi(ii a celor două camere ale. parlamentului. Membrii Dumei de Stat nu şi-au însuşit propunerile preşedintelui, grăbindu-se să adopte, joi, legea controversată, imediat în lecturile a doua şi a treia. Şi, ca- rezultat,'imediat după ce cele două .camere ale parlamentului au depăşit, după o îndelungată conciliere, diyergentele privind Legea alegerii' deputaţilor în Duma.de Stat, au intrat din nou în impas, generînd o nouă criză politică.. Numeroşi deputaţi ai Dumei de Stat,' în special Viktor Seinis,

4 t nconducătorii organelor regionale reprezentative' ale puterii, care formează în. prezent Camera ' superioară a parlamentului rus, se pronunţă pentru a fi automat .înregistraţi în rîndul membrilor ■ Consiliului Federaţiei - conform funcţiei. Dar trebuie să arătăm aici că în Constituţia Rusiei nu se spune nici un cuvînt despre principiul de funcţie. în textul acesteia se spune doar că “în Consiliul Federaţiei intră cîte doi reprezentanţi din fiecare republică a Federaţiei Ruse: cîte unul din partea organelor reprezentative şi executive ale puterii de stat” . Pe baza acestui articol din Constituţie, Duma propun^, viitorilor senatori să parcurgă procedura alegerilor pe liste întocmite de organele executive şi reprezentative ale puterii din republicile Federaţiei Ruse.

Cea de-a doua teză din Legea privind1 crearea Consiliului Federaţiei, din cauză căreia deputaţii

consideră că procedura privind >-şi senatorii sînt gata să încrucişeze alegerea liberă a Consiliului spadele', afirmă câ unul din Federaţiei, propusă de Duma de reprezentanţii unei republici din Stat, este mai democratică decît Federaţie lucrează în Camera crearea sa. Dar Gheorghi Satarov a ' superioară a parlamentului perma- criticat principiul alegerii senatorilor nent. Preşedintele Consiliului din lista de candidaţi “ impusă” Federaţiei, Vladimir Şumeiko, pe; alegătorilor, aşa cum prevede legea urmele proaspete ale votului din adoptată ele Duma. După opinia Duma de Stati a apreciat acest. asistentului preşedintelui,- “ prin principiu drept neconstituţional, Dar principiul propus de Duma nu se în textul Constituţiei Rusiei scrie realizează ideea constituţională negru pe alb că numai deputaţii privind dreptul la vot universal; egal- Consiliului Federaţiei” din prima şi direct". , Acesta consideră ) legislatură îşi exercită mandatul pe' nedemocratice alegerile în care hui bază permanent^”-, iar- activitatea, poporul este cel care decide din cine 1 'Camerei superioare din următoarele' să aleagă. Reamintim că legislaturi este reglementată de"; guvernatorii, şefii republicilor din Legea federală. . scomponenţa.Federaţiei.Ruse şi ' N' . - ; :

U NE ADAPTAM CONDIŢIILOR DE PIAŢĂ”

• (Interviu acordai de Karoly Alexa, directorul general al Agenţiei Ungare MTI, cotidianului “Uj Magyarorszag” din 28 iunie 1995) • ; .

- O parte dintre angajaţii “ firm ei” afirmă că dv. aţi concediat de bunăvoie şi fără reticenţe 200 de oameni, în timp ce Curtea Constituţională a calificat’ drept ilegală concedierea planificată la televiziune. După plecarea celor 200 de oameni activitatea agenţiei a devenit mai eficientă?•••■ - Aceste decizii dureroase au fost luate împreună cu colegii mei, dar trebuie să le luăm deoarece numai astfel MTI va putea funcţiona şi se va putea adapta condiţiilor pieţei.

- Ce conţine programul de modernizare pe termen lung promis de dv.? -- - Schiţa concepţiei- de

transformare conţine ceeâ ce am promis guvernului, respectiv , domnului prim-ministru şi colaboratorilor lur direcţi. Concepţia rşe r referă la transformarea MTI. Ca un ele- 1 ment important vreau sâ menţionez că pînă acum am reuşit să nu n'c implicăm în conflictele ce se desfăşoară în jurul Legii presei- Credem că activitatea de agenţie se include într-un alt tip de jurnalism decît radioul, televiziunea sau presa - scrisă. Evident că pachetele noastre de ştiri sînt importante, avem numeroase produse care '■ pot fi bine vîndute în Ungaria şi ; în străinătate; cît şi pe piaţa guvernamentală. în viitor ar trebui să oferim mai multe materiale speciale,, tematice, de prelucrare a ştirii, căci de multe' ori nu ştirea zilei este interesantă, ci interesul se manifestă pentru informaţiile specifice ale unei anumite instituţii, ale unui minis­ter şi invers. ' ;■ -. -Evident, înseamnă o munca

în plus. Nu cumva din această'

cauză sînt ; speriaţi colaboratorii?.<-> Bineînţeles. Toţi se opun. Nimeni nu este susţinătorul schimbărilor, dar pretutindeni în lume, aşa se întîmplă Ia orice schimbare. ' • .

- Aţi desfiinţat cîteva posturi, de corespondent în străinătate. Pe baza căror principii aţi luat

. decikia ?.- - Adevărul este că de ani de

zile reţeaua corespondenţilor din străinătate se reduce. Desfiinţarea cîte unui post de corespondent în străinătate pare într-adevăr o măsură-radicală, dar a trebuit să o luăm. Este vorba de faptul că peste ocean am fi prezenţi la Washington, în schimb în Europa corespondenţii noştri vor rămîne în totfte centrele de decizie politică, de, la Moscova la Londra şi de la Bruxelles la Roma. Intenţionăm să menţinem corespondenţi MTI în toate ţările vecine cu Ungaria. Se poate constata că presa din tară este cumpărătoarea informaţiilor provenind din ţările vecine.,

•Anual postul de corespondent la Tokio costă 20 milioane de forinţi. Calculaţi valoarea unei ştiri din Japonia !

- Datorită M T I în ţările vecine parvin informaţii la zi ?

> Da. Avem o înţelegere cu Oficiul pentru maghiarii de peste graniţă pentru ca'de la Bratislava pînă la Bucureşti cinci oraşe să primească pe ecran emisiunile zilnice ale MTI. Sîntem prezenţi, în presa de acolo cu o pondere excepţională. Faptul că în vecini poate fi găsit un pachet de ştiri MTI care transmite din minut în minut şi materialele agenţiilor occidentale de presă joacă un rol de control şi asupra presei locale. Presa nemaghiarâ trebuie sâ.ţină cont de acest lucru.

REACŢIE IMPARTITA IN CONGRESUL AMERICAN PRIVIND NORMALIZAREARELAŢIILOR DINTRE STATELE UNITE SI VIETNAM(Reuter, AFP) - Decizia

preşedintelui B jll Clinton anunţată la 11 iulie de a stabili relaţii diplomatice cu Vietnamul â provocat reacţii împărţite în Congres, care ameninţă să: blocheze punerea ei în aplicare.

Adepţii unor . relaţii normalizaţe între foştii inamici au ' considerat demersul lui Clinton dfept curajos şi au pronosticat beneficii economice şi-de securitatc pentru Statele Unite. Adversarii au afirmat câ Vietnamul..' riu merită recunoaşterea, deoarece nu există încă o cooperare deplină

în ceea ce priveşte elucidarea • dosarului prizonierilor americani de război din Vietnam şi a celor daţi dispăruţi în misiune şi pentru că este' un stat comunist acuzat d e - încălcarea drepturilor omului.

Reacţia imediată din Congres a coincis de cele mai multe ori cu poziţia partidelor, cil excepţia lui John McCain, senator republican de. Arizona şi fost prizonier de război' în Vietnam, care şi-a .asumat un r o l: important pledînd în favoarea normalizării relaţiilor americano' vietnameze. Liderul republican Bob ;' Dole, şi senatorul republican de'

'New Hampshire, Bob Smith, au

supus dezbaterii în luna mai legislaţia care interzice finanţarea noii ambasade din Hanoi pînă cînd Clinton’ nu aduce o dovadă în favoarea faptului că Vietnamul oferă “ dezvăluiri^ complete” privind dosarul prizonierilor de război şi a celor daţi dispăruţi în misiune. Prima confruntare directă privind anunţul: făcut de Clinton se aşteaptă să aibă loc în Camera Reprezentanţilor atunci cînd Comisia pentru Relaţii Internaţionale va audia dovezile aduse de' administraţie privind documentul de *oopeîfare : a -Vietnamului în dosarul prizonierilor şi.a celor dispăruţi; Preşedintele

Comisiei din Cameră, republicanul de New York, Benjamin Gilman, a avertizat administraţia că “un demers ‘ prematur” privind recunoaşterea va avea drept rezultat interzicerea finanţării. Dar McCain, prizonier de război în Vietnam timp de cinci ani şi jumătate, a afirmat că Vietnamul este un protagonist din Ce în ce mai responsabil de afacerile din Asia de Sud. “ Un stat vietnamez viabil din punctde vede­re economic, care acţionează de comun acord cu vecinii săi, va ajuta regiunea să se opună dominaţiei unei singure puteri” , a afirmat el fâcînd o aluzie evidentă la China.

Reacţiile au fost împărţite şi în afara Congresului. Guvernatorul Californiei, Pete Wilşon, un viitor' candidat republican în alegerile prezidenţiale, a considerat recunoaşterea drept prematură şi a afirmat că este o recompensă oferită Hanoiului pentru persecutarea poporului vietnamez şi pentru

. programul său şovăielnic de reformă economică. ■. Preşedintele Clinton a precizat că.

: secretarul de statWarren Christo- ’. pher va conduce în augu st prima delegaţie la nivel înalt a SUA de la căderea Saigonului ce va efectua' o

- vizită în Vietnam. El va fi primul.

secretar de'stat după William Rodgers, în 1970, care se va deplasa în Vietnam, unde peste58.000 de americani şi-au pierdut viaţa în încercarea eşuată între -

; 1964-1973 de a sprijini guvernul ncocomunist din Vietnamul de Sud. iWârren Christopher a negat că normalizarea relaţiilor dintre.' SUA şi Vietnam ar putea fi

• percepută de-China ca fiind îndreptată împotriva7 ei. Este vorba, a afirmat el, de o “ etapă foarte firească” pentru Statele. Unite, menită să arate “ implicarea noastră în regiunea Asia -Pacific” . -

g: CONSILIUL -MENŢINEEMUARGOLL INTERNAŢIONAL

■ (AFP) Aşa cum tJ face cu regularitate din două în două luni, Consiliul, de Securitate a reexaminat marţi măsurile politice şi practicile guvernului de la Bagdad ţi a apreciat că nu este cazul sâ se modifice

- regimul sancţiunilor impus după invadarea Kuweitului, în august 1990. Anterior, ţările membre ale Consiliului discutaseră în jurul unei scrisori mai curînd pozitive, trimise săptâmîna trecută de„Rolf Ekeus, şeful Comisiei speciale a ONU însărcinată cu dezarmarea Irakului (UNSCOM), în; legătură cu dosarul biologic. După ce timp - de patru ani regimul de la Bagdad a dezminţit faptele, el a recunoscut pentru prima oară că, în trecut, a dezvoltat un program de arme bacteriologice cu caracter' ofensiv. într-o declarajie orală făcută în faţa lui Rolf Ekeus, irakienii ău afirmat că toţi agenţii războiului biologic au fost distrus!

i ţ - f\ ' r, - i

în octombrie 1990, dată fiind iminenţa ostilităţilor cu comunitatea-internaţională din cauza invadării Kuweitului. Pe de altă parte, UNSCOM. a cerut.ca Irakul sâ distrugă fără întîrziere cinci dispozitive ’ suspecte care ar putea ajuta la fabricarea de reactoare de rachete interzise. Bagdadul a refuzat şi a încercat, sâ facă o legătură între acceptarea lui şi evoluţia în problema dosarului biologic, ceea ce a fost calificat drept inacceptabil de Statele Unite şi Marea Britanie. Un certificat de bună purtare emis de UNSCOM în domeniul biologic ar face

să avanseze considerabil dosarul irakian al dezmembrării. Dacă Bagdadul şi-ar

. îndeplini toate obligaţiile faţă de UNSCOM', Franţa, Rusia şi China şi-ar relansa imediat eforturile în direcţia obţinerii ridicării sancţiunilor, subliniază diplomaţii. în timp ce aceste ţări se menţin pe poziţia unei lecturi juridice a paragrafului 22 âl rezoluţiei 687 ( ridicarea embargoului petrolier de îndată ce vor fi îndeplinite obligaţiile de dezarmare), Statele Unite şi, într-o mai mică măsură, Marea Britanie pun -condiţii suplimentare pentru abrogarea sancţiunilor.

AGENŢIA NAŢIONALA DE MKESA

NATIONAL NEWS AGENCV

/în această pagini publicăm materiale furnizate de Agenţia Naţională de Presă "Rompres” precum şi din alte surse .

EFORTURILE PREŞEDINŢIEI ALGERIENE AU EŞUAT

(Reilterj AFP) Eforturile conducerii algeriene de ' a-i determina pe fundămentaliştii musulmani să pună capăt actelor de violentă, soldate cu moartea a 40.000 de persoane, au eşuat, • se arată într-o declaraţie a preşedinţiei Algeriei dată publicităţii, la 11 iulie. .

După trei luni de negocieri cu liderul Frontului Islamic al Salvării (F IS ), Abassi Mad’ani, aflat în detenţie, autorităţile ţârii sprijinite de militari au afirmat că alţi reprezentanţi ai partidului scos în' afara legii au sabotat efectiv un acord convenjt cu liderul FIS. Preşedinţia afirmă în declaraţia sa din 11 iulie că a ajuns,la un acord cu Madani conform căruia acesta urma să facă un apel în vederea încetării violenţei în schimbul eliberării tuturor liderilor FIS. Dar unii lideri ai FIS au adăugat alte condiţii cu ocazia unei întrevederi ulterioare cu Madani, astfel îneît negocierile au eşuat. Acordul ar fi permis FIS să-şi reia activitatea politică sub o nouă denumire,

.u .i':1. j y""4 . j . , v 11 n.- : u

în condiţiile în care noul partid recunoaşte “sistemul politic democratic şi republicaţi” al Algeriei. Membrii grupărilor armate ar fi urmat să-şi predea armele, iar/cei implicaţi în atentatele violente ar î i fost iertaţi. în declaraţia: preşedinţiei se menţionează că ultimele negocieri au început după ce Madani a- scris la 9 aprilie preşedinţiei declarîn- du-şi “disponibilitatea de a colabora în vederea unei soluţionări a crizei” / Autorităţile/ care luptă împotriva militanţilor musulmani încă de la începutul anului 1992, au afirmat că vor face publică “ varianta finală în favoarea căreia s-a angajat Madani” .'Preşedinţia a mai precizat câ discujiile privind principiile care să servească drept cadru > unei'soluţionări au fost convenite împreună cu Madani. După aceasta, “ dezbaterea cu Madani s-a extins la măsurile ce ar. urma să fie puse în' aplicare în vederea concretizării unei soluţii” : : , ;• :* '-7 ; :

« * « ■ « 1 le C lu j PAGINA JUDEŢULUI vineri, 14 iulie 1995

COJOCIUA - un nume pentru EuropaI

995

Tur de o rizo n tCojocna nu are îim| renumelc pe

care îl merită, pe care l-ar putea iobîodi prin valorificarea darurilor :u care natura a înzestrat această rană. Binecuvîntâtă cu mari bogăţii, Cojocna este singura comună din udeţ care s-a născut dintr-un oraş. Documente scrise îi atestă această lescendenţâ nobilă. Dar să mergem ie firul istoriei. Romanii au preluat sxtragerea sării de la populaţia >ăştinaşă de aici. Aşezarea, atestată locumentar din 1199, făcea parte lin Voevodatul lui Gelu. Secole lâ înd, Cojocna a avut statutul deoraş u caracter agrar-minier, liber, cu argi privilegii acordate de regii Jngariei încă din secolele XII-XIV. n anul 1217 numele satului era Lulu s. în tr e an i i 1291 -1310 'ojocna este amintită ca şi colonie Hospesilor - cu multe privilegii isoţite de o: Diplomă dată de către :gele Ungariei Andrei alIll-leâ, în ; 291. în sec.XV-XVI.ilocuitorii din ^ojocna, mai ales lucrătorii din cnele de sare, au participat la larile frămîntări care au zguduit ransilvania. în 1918, din cauza scalitâţii excesive, Cojocna renunţă titlul de oraş: ■'r\- Primul recensămînt efectuat în . 527 consemnează câ populaţia era impusă din 1644 români şi 1532 .' laghiari, proporţie care se menţine i în deceniile următoare. La ultimul ;censămînt, populaţia comunei a - juns la 4576' persoane, 3043 }mâni, 951 maghiari şi 576 romi. lici uri document nu aminteşte de cţiuni şovine în rîndul populaţiei. : Renumele Cojocnei este asigurat,

1 primul rînd, de băile sărate a căror âlpare terapeutică este cunoscută e multe meleaguri. Din păcate, îeste excelente izvoare de imăduire sînt departe de a fi puse 1 valoare. - Fără’ îndoială, lodernizarea acestora ar face ' ojocna recunoscută departe, peste 3tarele tării. După documente certe,' utoritatea asupra băilor revine icalnicilor care în 1888, cu 400.000 jroane împrumutate, au construit taţiunea. Dar disputa pentru ăpînirea băilor durează de mulţi ani i cine ştie cînd se va încheia, eocamdată, acestea sînt adminis- ate de S.C.”Turist-Trânsilvania” luj. Situaţia de incertitudine iminueazâtntuziasmul eventualilor ivestitori în măsură să transforme âile într-o staţiune modernă.

Permanente1

rad itio n a le

12.715 ha (arabil 7343 ha, vii şi livezi -.296 ha, păşuni şi fîneţe -naturale - 4686,81 ha, fond forestier - 389,87 ha), cu 2791 bovine, aproape 3000 porci, peste 9000 oi etc., Cojocna se numără printre cele mai mari comune ale judeţului.

' Populaţia comunei se-ridică" la aproape 4600 ' locuitori, distribuiţi în 8 sate dispuse pe o suprafaţă de 138,63 km/p, -• "Majoritatea locuitorilor se ocupă'

întreţinere’ la fostul C.A.P. Şi-a procurat 3 tractoare, cu tot setul de maşini şi două combine. împreună cu fiul au confecţionat o cositoare mecanică. Amîndouă familiile dispun de 20 ha teren. -Cu înzestrarea pe care o au, le lucrează cu uşurinţă. Dar au în grijă nu numai munca cîmpului. Cresc 6 bovine şi 25 de porci, din care 4 scroafe de^ prăsilă. în cazul lor, ziua-luminâ este prea scurtă.

' bine gînditâ. Grajdul este deja populat cu 120 de porci, 2 vaci şi 14

t viţei. întreprinzătorul deţine 7 ha pămînt, cultivat cu porumb, furaje şi legume.Dispune şi de o forţa re mecanizare considerabilă: 4 tractoare cu pluguri şi discuri, 2 remorci şi o,cOmbină Class pentru

' recoltat cereale, de mare randament. Lucrurile,însă, nu se1 opresc aici. în paralel, Mathe Iosif construieşte un complex cu restaurant, magazin

■ P I »

• . a v *.................

Ioari Terec-primarulcomunei Cojocna şi ŢorokFrancis -viceprimar, doi oameni care cred în viitorul Cojocnc:

ar dispune de nămol cu calităţi .fizioterapeutice ca cel de la

I Cojocna, ar face minuni. Şi,. într-adevăr, se pot face minuni. Ne lovim însă de o birocraţie de care cu greu putem trece” . Păcat, spunem şi noi, fiindcă intenţii şi idei de mare perspectivă se lovesc de o inerţie condamnabilă împotriva căreia e greu de luptat de unul singur.

Darie Cenan se află încă la început. A reuşit să amenajeze 10 căsuţe cu cîte două paturi, un grup sanitar modern (apa va fi încălzită prin captarea energiei solare), un bar de zi pe care vrea sâ-1 transforme în restaurant. Tot în perspectivă, intenţionează să amenajeze un teren de tenis şi un magazin pentru turişti (din care să cumpere sau sâ închirieze), să aducă nămol pentru împachetat in incinta si multe, multe altele.■ ” Vor ramane doar vise?” se

întreabă patronul.Un alt întreprinzător particular -

Liviu Bojan*-în 1990 a deschis primul* local djn Cojocna. O casă: mai veche a fost transformată într-un imobil modern unde a fost amenajată o berărie, iar la etaj avea un mic hotel. în paralel, face şi agricultură. Arc doua ha de teren

■ propriu şi a arendat încă 4 ha. Creşte 11 porci şi 70 de păsări.

-m m asm

I

fro fe ţ ^ocupâ

aproaj q bibliog c e H\ în ţeProrocirii^ B lă n ii

ţoă'acui

X c » au fof gecolul a se aprop ll0 Or asei

deco ţjostrada piimâră fC)inâni.< C &rţileci ţu t Nost j D forma) ptflĂlapi

Debreczeny Ştefana peste 90 de arii, du rămîne în brazdă.

Şilit< l a Iici

Un po lordului amiral n decît să d un cumpâ

>Aîre sţerli r n

x ' f *Cu o suprafaţă agricolă de peste

cu agricultura -■ şi creşterea animalelor, pentru - aceste îndeletniciri existînd condiţii bune, ne spune primarhl Ioan Terec şi viceprimarul Torok Francisc. Dar trebuie remarcat că în jur de 400 de roameni lucrează In industrie, servicii < şi .comerţ, ceea ce reflectă'tendinţe evidente de modernizare. Reţeaua de apă potabilă se întinde pe .15 km, drumul judeţean pe 23- km, iar drumurile comunale pe 532 km. Biblioteca comunală (bibliotecar, Emilia Zăgrean) are 8736 volume şi 363 de cititori, din care 121 cititori noi numai în prima jumătate a anului. în sate sînt 43 de unităţi (de' turism, cooperaţie, societăţi comerciale, unităţi de alimentaţie publică, brutării, mori, ateliere etc.) în care sînt ocupaţi numeroşi oameni.

Vechea lume a satului mai are Rădăcini puternice, dar, treptat, satul îşi creează un orizont nou, cu altă perspectivă” .

Pentru ultima afirmaţie a interlocutorilor noştri, im găsit o ilustrare ideală. Debreczeny Ştefan a trecut de 90 de ani, dar mai are putere să muncească, să conducă o gospodărie. împreună cu familia lucrează 10 ha teren.. Creşte 4 bivoliţe,: o vacă şi 27 de porci.

Debreczeny Marton abia a atins 65 de ani. Are un fiu, pe Alexandru, 25 de ani. Primul a fost mecanic de

P îine

în scurt timp, pîinca produsă la

Pentru a com’pleta acest tablou, alimentar, carmangerie şi 10 camere notăm că în 1994, au primit alocaţii pentru-hotel. Baza primară există, de la stat 22 de pjroducâtori agricoli^ adică sursa de carne,, lapte, legume, de C ojocna pentru ca au întreţinut mâi mult de,peşte, precum şi posibilitatea de- >trei bovine în lactatie şi 88 au ; valorificare a. acestora. în toamnă, beneficiat de prime pentru vitei. în; complexul va fi terminata Dacă acest an, pînă acum 47 de gospodari au în lactaţie 147 de, vaci sau bivoliţe pentru care vor >primi alocaţii pentru furaje, iar 37 urmează să primească prime pentru viţei.. Comună are 8 sate cu o istorie şi

o personalitate proprie. Despre Cara am aflat, de pildă, că s-a format din "oameni care veneau cu care” .Rudele ocnaşilor de la salinele Cojocna, soâiţi de pe diferite meleaguri, dorind să fie mai aproape de cei dragi, nu s-au mai întors pe meleagurile natale, şi s-au aşezat cu carele în vatra actuală a satului, unde încet-încet şi-au ridicat case şi au întemeiat gospodării.

în tre p rin ză to ri de anvergură

în urma unei licitaţii, Mathe Iosif, un întreprinzător particular, a cumpărat un grajd, o magazie de cereale, celule pentru siloz şi a închiriat o suprafaţă cu trestie unde va amenaja o pescărie. O adevărată fermă complexă, organizată pe principiul lanţului eficicnţei. Treabă

La brutăria din Cojocna se produc peste 2200 de pîini în 24 de ore. r .

spune Ana Doja^şefa brutiii.j Explicaţia e simplă: i-am obişmitl oameni ou o anumită calitate şi menţinem la nivelul atins”.

în 24 de ofe, se coc 2200 de pi care sînt transportate în punefeb desfacere cu 3 maşini proprii. Pctj ocazii deosebite execută come:

Nu lipsesc nici planurile de vid PatrcJnii vor să instaleze o moaii sâ deschidă o braserie unde vort îngheţată şi berea va fi serviţi dozator. Important esţe câpîis produsă aici are piaţa asiguraţi

în cadrul activităţilor de pr&tjtW C | wi de servicii, presa de ulei ocupi® loc important Tbkeş Ştefan şi Tei Bella au construit singuri prt N-au reuşit de la început, însi fost perseverenţi şi» pînă la un totul a-ieşit bine.De fapt, nu w altă şansă. Âmîndoi patronii ajuns în şomaj trebuiau să facăcc

Capacitatea zilnică a presei e de‘ 1000 kg materie primă pe iii care obţin 300-350 litri de ulei perioadele de vîrf, solicitărilerll Consilii atît de mari, îneît trebuie sâ luctfjj creştere zi şi noapte..

Despre Cojocna s-ar mai spune multe. Este o com* complexă ale cărei contururi »<® deschid o largâ perspectivi. fost oraş poate deveni o staţiuo: cărei renume să depăşească grai* ţării. ' * ;,

din core Bronte ei sterline, d e licitai trasmite Rompre: victorioa aprilie 1! se pare, Knight p< amantei care în p

Dr.

' Timp oaspete! domnul < to r teh Amelior Oxford, B titanici Secretai Genetic pentru

gîndim î » perspectivă şi punem în balanţă reamenajărea ' băilor Cojocna, o astfel de investiţie are viitor. în apropierea băilor este situat şi popasul turistic, al cărui patron este Darie Cenan, dintre opiniile căruia am reţinut cîteva. "Noi nu ne dăm seama cc avem. Dacă străinii

Cojocna de firma S.C. "Moldovan - Beldean” a ajuns să fie cunoscută şi la Cluj. Pe ruta Cojocna - Cluj pîinea este desfăcută în 14 maga­zine. în plus, se desface direct de lâ brutărie.

”Avem solicitări numeroase, ne

Pagina realizata dej Ion RUS|

Foto: N.PETCUf

ComiteiGrupuluAnimalj■-.VizitaŞtiinţexnunici]localităţoaspetedoamnade cunoisub mul

Un grajd salvat de la ruină prin achiziţionarea Ini de către nn întreprinzător particular.

Pra

înpâriipieţbogi

DîncucondoaVoiiexeitunidinlor:AnePre(Sav

vineri, ! 4 iulie 1995 ARTĂ - CULTURĂ ADEVARULcte Cluj

Profeţiile lui Nostradamus... .-v;---.'...;. ■ ^ ' • JT - -' : . \ .y. ; , ' \ ' V. • V . * v. / "V i’ V;..'-' •

despre oameni şi evenimente din istoria românilor (I )profeţiile lui Nostradamus

-isocupâ pe astrologiei numai pe ei aproape patru secoleşi jumătate.

q bibliografie selectivă, realizată re- c gix\ în ţara noastră despre viaţa şi prorocirile sale ridică la aproape 230 jjtijnărul titlurilor de cărţi apărute pţfjă acum. Dacă în secolul al XVII-

aii fost scrise circa zece cărţi, în ge cdlu\ alXX-lea numărul acestora se apropie de 180, Printre autorii u0 Or asemenea lucrări care au căutat

decodifice "Centurile” lui ţjostradamus sau să le comenteze se g t im ir ă şi astrologi şi esoterişti fomâni. Cine a fost Nostradamus? Curţile care au avuţca subiect viaţa I t t i Nostradamus cuprind de la informaţii socotite ca fiind certe,

gini romanţate şi fabulaţii

de tot felul, după interesul urmărit de către diferiţi autori. Se ştie că s-a născut la 14 decembrie 1503 în, orăşelul provincial francez Saint- Remy, Era fiul lui Jacob Nostra- dame şi a lui’Renee de Saint-Remy care i-au pus numele Michel. Şi-a latinizat numele de familie în Nostradamus, eu1 care a semnat celebrele sale cărţi. De educaţia lui s-a ocupat mai ales bunicul.său, medic astrolog, despre care se spunea că descindea dintr-un trib iudaic al lui Isacbar, înzestrat cu darul profeţie'de a prevesti viitorul, pe care l-a dobîndit prin ereditate şi inspirat de Dumnezeu. La vîrstă de 15 ani a fost trimis să înveţe la un colegiu din Avignon. Aici a studiat gramatică, latină,, filosofie,

astronomie, aritmetică, geometrie^ retorică. Şi-a uimit dascălii, mai ales prin cunoştinţele şale din sfera astrologiei. S-a înscris în 1521 la Facultatea de Medicină din Montpellier. Se pare că şi-a întrerupt studiile şi a participat la lupta cu epidemia de ciumă din Provence, îngrijind bolnavii şi recdmandînd populaţiei remediile cele ipai potrivite1 pentru preîntîmpinarea răspîndirii acestei înfricoşătoare boli. Recomanda droguri şi alte calmante preparate cu ajutorul farmaciştilor cu care era prieten din vremea cînd studiase arborizâţia. Pentru serviciile aduse , în - combaterea -ciumei, Nostradamus a fost răsplătit cu cinste de consiliul din Aix. în 1529 .şi-a reluat studiile, iar în 1533 a Obţinut doctoratul în medicină. După-

ceremoma consacram, care a avut loc după 'datină la biserica din Montpellier,cu maţe fast, a practicat’ medicina cu mare succes. S-a ocupat

' şi de inventarea de pomezi şi elixiruri, care-i aduceau frumoase venituri. S-a stabilit apoi un timp la Agen, unde fusese chemat de un fost prieten, medic erudit, pamfletar. Mai tîrziu îl va duşmăni pe Nostradamus din invidie pe succesele şi faima pe care acesta avea să le dobîndească. Aici s-a căsătorit cu o fată tînără cu o bună stare materială. A avut doi copii. Soarta a făcut ca numai după

' cîţiva ani de căsnicie fericită în decurs de o săptămînă să-i moară şi soţia şi copiii de o boală misterioasă.' Nostradamus a rămas o vreme singur, pribegind dintr-un loc înaltul. (Vaurmă) Marin OPRE A ,

^ Caleidoscop cultural înternaţional

Ş i literatura c scoasă l a licitaţic

Un poem de dragoste atribuit lordului Nelson, prezentîndu-1 pe

'amiral mai apt să, domine mările decît să dansejze un madrigal, a găsit un cumpărător pentru suma de 8.625

Sxire sţerline, în timp ce două scrisori din corespondenţa lui Charlotte Bronte erau estimate la 41.400 lire sterline, săptămînă trecută, la, casa’ d e licitaţii Christie's din Londra, trasmite France Presse, preluată de Rompres; în seara bătăliei victorioase de*la Copenhaga, din 2 aprilie 1801, amiralul s-a inspirat, se pare, dintr-o operă a-Corneliei' Knight pentru ă se adresa, în versuri, amantei sale, Eînma Hainilton, pe ! care în primul vers al poemului o

numeşte "îngerul meu păzitor".

,v Preţ record pentru o... priză!

O' sculptură găurită asemenea unei prize şi aparţinînd artistului american Robert Gober - cunoscut pentru extravaganţele sale de a transforma articolele de gospodărie în aşa-numite opere.de artă - s-a vîndut la Londra pentru suma record de 35.XJOO lire sterline (55.340 dolari), a anunţat casa de licitaţii Sotheby's, citată de Reuter. Un cumpărător anonim a licitat şi şi-a âdjudecat lucrarea, intitulată; "Scurgeri” , despre care Gober a sugerat.că ar trebui montată pe perete câ ”6 fereastră în continuare

spre o altă lume” . .

Lansare dc carteLa Institutul Naţional pentru

Românitate şi Românistică a avut loc, recent, lansarea cărţii ” România '89. Din nou în calea

"năvălirilor barbare” , de bătăioasa ziaristă Angela Băcescu, apărută la

v Editura "Tempus” din Bucureşti. De fapt, subtitlul. volumului: este "Complot împotriva României” . Prefaţatorul acestei cărţi de interviuri cu persoane sau personalităţi care au jucat un rol esenţial în evenimentele din decembrie 1989, domnul G.D.Iscru, a apreciat că această culegere de "declaraţii are valoare de document istoric” , că, în decembrie '89, ţara noastră a fost ţinta sau victoria unui complot , . . internaţional:

Francmasoneria şi Comunismul” .Situîndu-se, într-un fel, în poziţia

de moderator al, volumului, 'directorul Editurii -” tempus” , Gheorghe Stroe, a trecut în revistă nu doar ultimii cinei ani pe caîe

' autoarea îi comentează, ci şi ultima jumătate de veac, care a avut repercusiuni aţît de grave asupra destinului neamuluiromânesc. în1 fine, Nica Leon, un "revoluţionar autentic” - după cum l-a caracterizat istoricul Stroe - a făcut un serios rechizitoriu al perioadei post- decembriste - prin „dezvăluiri senzaţionale, jnai ales că autoarea cărţii îi ia un lung interviu privind revoluţia din decembrie '89, la care el a luat parte în mod absolut direct.

Selecţie si comentariu ' j M.BOCU

în a ten ţia ed itu rilo r clujene :Salonul editurilor de poezie

Organizatori sînt Consiliul judeţean Satu Mare, Inspectoratul pentru cultură Satu Mare, Casa.de cultură ”G.M. Zamfirescu” Satu Mare. Salonul este organizat în cadrul Zilelor Culturale ”Poesis”, avîndu-l drept spiritus rector pe George Vultur eseu. Nume cunoscut şi apreciat nu numai printr-o susţinută activitate poetică ci şi de redactor — şef al revistei sătmărene "Poesis”.

Organizatorii.asigură standuri pentru expoziţii şi vînzări de carte, săli speciale pentru lansări de carte,’colocvii, mese rotunde, conferinţe. Ce mai trebuie reţinut: juriul Salonului editurilor . de poezie, format 'din personalităţi ale vieţii literare şi culturale naţionale, reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei" Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO), Ministerul Culturii, editori vor. acorda

• premiile Salonului editurilor de poezie (pentru întreaga activitate

.editorială, pentru cea mai valoroasă colecţie de poezie, pentru îngrijirea unei ediţii sau pentru grafică);deschiderea oficială a Salonului va avea Ioc vineri, 22 septembrie’ 1995 (tot

-în programul zile i de 22 septembrie - lansări de carte; mese rotunde, conferinţe, recital de poezie "Ca pe-o Duminică aştept POEZIA” , eu participarea • poeţilor prezenţi la Salon); decernarea premiilor are loc sîmbătă, 23 septembrie (ora 17). în/ine, lin moment la fel de atrâctiV are loc-şi în duminica zilei de 24 septembrie -“excursie în Ţara Oaşului. Maramureşul istoric. La Salon pot participa

numai editurile’ care publici poezie (în cadrul Salonului editurile pot participa şi cu alte cărţi publicate); în' cadrul Salonului vor, fi prezente mijloacele mass-media (TVR, Radio Bucureşti, studiourile particulare de radio şi televiziune din Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, difuzori de carte). *

Şi lucrul c.el mai important: participarea la Salon.se face prin înscriere (poştă, telefon, fax), la redacţia revisţei ” Poesis” , Casa de cultură ” G.M.Zamfirescu” , Satu Mare, strada Al.I.Cuza nr.2, 3900 Satu Mare, teleron 061 - 733443, fax: 061 - 733443, termenul limită de •înscriere fiind 5 septembrie 1995. Vor fi menţionate: titlurile cărţilor lansate, cu preferinţe pentru' ore sau zile, titlul colocviilor (conferinţelor pe care doresc să le organizeze editurile şi numele invitaţilor, directorul' editurii) -societăţii şi adresa exactă a editurii. Alte amănunte într-un in.terviu acordat în exclusivitate cotidianului nostru de domnul George Vulturescu.

Demostene SOFRON

Dr. Maurice Bichard (Anglia ): ,^Sînt milioane de oameni în Europa care ar dori să viziteze munţii României.

Timp de cîteva zile , a fost oaspetele municipiului nostru domnul dr. Maurice Bichard, direc­tor tehnic al Companiei de Ameliorarea Porcinelor Abigdon- Oxford, preşedinte a l Asociaţiei Britanice de Creşterea Animalelor, Secretar general al Comisiei de Genetică Animală şi al Grupuţui pentru Imagine Publică din

, Consiliul Asociaţiei Europene de Creştere a Animalelor, preşedinte al Comitetului de Orientare al Grupului de lucru pentru Producţia Animală din ţările Euţopei de Est.- Vizitele sale la Universitatea de

Ştiinţe Agricole, la Primăria *nunicipiului, precum şi în,alte localităţi ale judeţului ,;i-au prilej uit Oaspetelui,englez şi soţiei sale , doamna Hana Bichard, bune ocazii «ie cunoştere a realităţilor româneşti, sub multiplele lor aspecte.

în ce context s-a înscria vizita oaspeţilor englezi în oraşul nostru? Care sînt impresiile acestora despre agricultura -României, despre municipiul Cluj-Napoca, despre

r gazdele lor clujene? Sînt doar cîteva întrebări cărora le-a răspuns în exclusivitate pentru cititorii "Adevărului de Cluj” , domnul dr. Maurice Bichard: •

"Legăturile noastre cu unele cadre didactice de la Univesitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca sînt mai vechi. Trebuie să mai spun- că avem un interes deosebit asupra dezvoltării aspectelor rurale;din România, lucrînd în cadrul unei comisii a unui for cu caracter european.> Subliniez ^interesul -pentru dezvoltarea mediului rural în diferite părţi ale lumii şi, desigur, în jara

unele activităţi din mediul rural, cele din domeniul agriculturii, al zootehniei, în special. ; ’; Am observat, în primul rînd,

întoarcerea în agricultură spremicile ferme. Consider că a fost o schimbare necesara, dar schimbările nu trebuie să se oprească aici. Fermele, proprietăţile trebuie să devină mai competitive în comparaţie cu fermele din Europa. Vor exista şi ferme mări şi ferme mai mici, dar nu este necesar să se revină la unităţi gigantice.

Sînt impresionat de felul cum se dedică studiului cadrele didactice şi studenţii din Facultatea -de Zootehnie, pe care i-am cunoscut ceva mai bine, de modul în care se caută şă fie pregătiţi studenţii, chiar modul în care studenţii încearcă să se pregătească pentru viaţa lor

dumneavoastră.'Ne interesează profesională. Consider că ar putea

fi foarte eficient sâ nu se disperseze forţe în încercarea legării şi k menţinerii unor legături cu alte universităţi, ci sâ se realizeze relaţii eu un număr mai mic de universităţi, de profile similare, cu care să.se

. strîngâ legăturile şi să se consolideze aceste legăţuri.Am fost foarte bucuros să aud cîte ceva despre

; priorităţile în investiţii pe care le-a propus Primăria Clujului, nu numai pentru locuitorii oraşului, ci şi în scopul construirii unei industrii a turismului valabilă pentru viitor.

Am fost îneîntaţi să auzim că există proiecte de finalizare a

, infrastructurii turistice, care includ aeroportul, drumurile, etc. că nu se are în vedere un turism ieftin şî de masă', ci unul de mare calitaţe, de clasă. Aveţi din start cîteva avantaje importante: peisaje extraordinare,' bucătăria tradiţională şi, nu în cele

din urmă; ospitalitatea extraordinară cu care sînt primiţi străinii. Credem că dezvoltarea turismului pe baze naturale trebuie făcută cu deosebită grijă. Aveţi nevoie de condiţii foarte bune de cazare şi de, primire a oaspeţilor, de asemenea comunicaţii de primă clasă, de restaurante etc.

Sînt ‘milioane , de oameni în Europa care âr dori să viziteze munţii României. în altă ordine de idei, aş vrea să menţionez că ani fost foarte îneîntat să constat că

'implicarea unor cadre didactice în problemele de administraţie locală, în politică. Iar problemele cu care se confruntă primarul municipiului Cluj-Napoca ar fi dificil de rezolvat pentru orice primar.

Aşteptăm sâ ne întoarcem la Cluj- . Napoca, pentru a vedea concretizate o parte din intenţiile primăriei şi ale primarului...”

Emil LUCA

Practicanţi ai Liceului de arte "Romul Ladea" au realizat

0 frescă, o comoară în ceruriIn prea multe domenii acum,

părinţi şi dascăli propagă ştiinţa pieţii, a competiţiei .pentru bogăţiile terestre.

Dar dintre cei puţini care se încumetă a preda ştiinţa pentru comorile cerului se remarcă doamna profesoară' Anca Volcinschi şipărinţii tinerilor de excepţie care, în practica din iunie, au creat la centrul ortodox din Bălan pe Almâş. Iată numele lor: Lacatâş Diana, Mureşan Andreea, Georgescu Carmen, Predescu Simina, Idiceanu Dan, Savu Şerban, Goţia Ionuţ,

Moraru Nicolae, Colceriu Valentin, Dezmirean Marius, Ruţă Fulger Cristian, Mureşan Radu, Şerbănescu Dorn. "îngeri luptători” , i-am numit (parafrazînd pe M. Eliade) în reportajul introductiv din 7 iulie a.c.

■Acum eliberaţi de sponsori, organizatori şi opozanţi vom relata impresionanta lor- dăruire' şi spontaneitate Creatoare. Nu i-a preocupat cum vor dormi şi cum vor mînca, citiseră sau ştiau intuitiv că ” împârăţia Cerului nu e în mîncare şi băutură, ci în neprihănire şi bucurie în Duh” . Abia sosiţi în locul straniu şi controversat, înainte de a

desface bagaje, au desfăcut schiţele elaborate din timp de "Mama Volcinschi” , le-au desfăşurat şi fixat pe pereţi. Abia apoi, respiraţii ■ eliberatoare: schiţele corespund milimetric în nişele ce au adăpostit pînă atunci o colecţie de-carte rară. - Spiritul lui Andrei Şaguna părea câ , aproba să-i deplasăm cărţile în .

• favoarea frescei religioase. ” Isus învăţătorul” şi Maria împărăteasa Cerească” ocupă de-acum nişele

'Zidului răsăritean al bătrînei şcoli ardelene, iar Sfinţii Arhangheli Gavril - Binevestitorul şi Mihail în chip războinic, rămîn de strajă lîngă

tronurile împărăteşti/ între schiţă şi lucrarea finită au intervenit aripi interioare şi forţe suprafireşti întrupate în cei paisprezece copii - minune, pilotaţi de profesoara lor. De la o etapă la alta mîinile lor au fost prelungiri ale creierului, ale privirii şi ale zîmbetului, biruind oboseala. Se spune că penelul artiştilor tineri şi neprihăniţi este unealta magică cu care îngerii şi sfinţii îşi fac autoportretul. Toate acestea s-au adeverit sub ochii ţăranilor care venind de la cîmp* şi-au lăsat coasa la gardul şcolii şi s-au strecurat sfioşi ca să privească minunea.: Duminică, în seara finalizării frescei, localnicii au îngenunchiat, în faţa Bibliei in imagini picturale. Au invocat barul'ceresc pentru

lucrarea preafrumoasă şi pentru cei care au săvîrşit-o. De atunci; în serile duminicale ortodocşii din zonă intonează a ic iim nu ri religioase, bucurîndu-se de chipul Preacuratei, al Mîntuitorului .şi al Sfinţilor Arhangheli, imortalizaţi în "Şcoala-Veche” . >

Deşi forţe obscure conspiră la sugrumarea acestor bucurii, sperăm în triumful adevărului şi al luminii. Fie ca pentru cei paisprezece tineri de la Liceul: "Romul Ladea” şi pentru alţii asemeni, Bălanul sâ rămînă satul lor de vacanţă, iar adăpostul frescei, a premierei lor, să se impună drept un cămin**! artei.

Aurelia PETRULE

Descoperiri arheologice pe strada Prahovei

. în strada Prahovei din Cluj- Napoca, în locul unde ARDAF intenţionează să-şi construiască sediul, s-a deschis o secţiune- de verificare a terenului din punct de vedere arheologic. După cum ne-a informat ,, doamna Viorica Crişan, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, pînă

. la adîncimea de 2,5 metri s-au descoperit ’ numeroase materiale arheologice eonstînd în ceramică şi piese metalice aparţinînd secolelor X IV - X IX şi epocii romane, cele din urmă fiind antrenate în nivelul -medieval ' de complexele de locuire. Dintre . aceste complexe amintim o locuinţă de- secol XVI-tcu padiment de piatră şi sobă de teracotă. S-au păstrat • fragmentar mai multe tipuri de cahle, unele cu motive’ florale, altele cu motive geometrice şi foarte puţine cu scene istorice. Menţionăm că zona cercetată se află în incinta oraşului medieval şi roman.

Aşa cum s-a dovedit cu ocazia altor săpături arheologice efectuate în centrul municipiului Cluj- Napoca, şi aici se aşteaptă ca Ia adîncimea de 3. metri sâ apară stratul de cultură roman.

M.TRIPON

ADEVARULde Olul • OMUL Ş! SOCIETATEA vineri, 14 iulie 1 9 9 5 : f,

1995 ■ Anul Eurojpean al Conservării MaturiiComportamentul în natură (I I )

Iată-ne în mijlocul naturii pe o poieniţă din jurul ■ unui pîrîu, în preajma unui lac sau în liziera unei păduri, cu familia, cu prietenii. Am sosit acolo “per

. pedes” , cu bicicleta sau', mai des, Ia distante mai mari de oraş cu automobilul. Ne alegem locul, facem focul, scoatem, din rucsac sau din sacoşe’

- slănjna, caşul, ceapa, carnea friptă etc. Slănina friptă e o minune şi pa i bine merge cu o tărie, puţină,

- doar cît pentru poftă bună şi voie bună. Merge şi . o berică şi adesea şi o ţigărică... După toate acestea,un somn bun în soarele blînd sau. la umbra răcoroasă. Se face bine către seară... soarele se apropie de dealuri, un septic... un 66 şi gata,împachetarea. Se stinge focul, unii dintre noi

; strîngemjnişte resturi şi le aruncăm în groapa; vecină, apoi “pe cai” către oraş, fiecare'feu ce a venit.• A doua zi “eroii noştrii” . povestesc colegilor despre “ excursia lor” , cu satisfacţia cît de bine

• s-au simţit în mijlocul naturii. Aşa să tie, oare? în primul rînd, o'excursie implică în mod.

tradiţional mişcare în aer liber; unde nu este mişcare, nu este nici excursie. Dacă drumul de acasă pînă la locul ales "nu s-a putut fade “per pedes” , atunci măcar acolo să se practice mişcarea sub, oricare’din forraele sale: alergare, ascensiuni pe pantele din jur, înot (dacă este posibil!),'jocuri cu mingea etc. Pregătirea mîncării este bine să fie făcută în grup: bărbajii să adune şi să pregătească

. lemnele, să aprindă focul, să-l întreţină, în timp ce femeile pregătesc mîncarea. Sigur, o slănină friptă este tentantă, dar numai în cantităţi mici şi e-bine să fie precedată sau urmată de mişcare şi de alte feluri de mîncare. Totul să fie făcut în spiritul cele'i mai atente griji faţă de nâtură, de mediul înconjurător. Locul pentru vatra focului să fie cît mai departe de pădure, astfel ca focul să nu se poată

.extinde, chiar în cazul în care bate vîntul în rafale. Lemnele adunate să facă parte din .uscături, nu . numai pentru că aşa arde focul, dar pentru a nu se distruge arborii verzi. Alimentele aduse .să fie cele uzuale. Fiind zi de sărbătoare, se admite un mic “abuz” . Dar totul în cadrul unei atmosfere de voie bună şi veselie. Mica societate trebuie să folosească prilejul pentru schimburi de idei, de gînduri din • domeniul pasiunii viitoare şi al profesiunii fiecăruia,

'h■ N I

' î lCelor ce vin la pădure cu intenţia mai

mult să-distrugă şi să polueze, decît să admire natura eu le spun: "Pe aici nu se trece!” Foto N. PETCU

al ştiinfei şi culturii. Pe drept cuvînt, s-a spus că drumeţia şi convieţuirea în natură apropie oamenii sufleteşte,; îi îmbogăţeşte sub aspectul spiritual. Gîndiţi-va la marii noştrii scriitori: M. Sâdoveanii, I.L. Caragiale, M. Eminescu, I. Creangă, Anton'1 Pann, etc., ale căror nemuritoare opere s-au inspirat în parte din poveştile spuse la un pahar' de voie bună . în mijlocul naturii sau ta o berică, ori au natura cadru, chiar personaj important în creaţiile lor.; La plecate, toată lumea participă la strîngerea .

tuturor rămăşiţelor care se adună în pungi separate: resturile alimentarele duc acasă la animale, iar celelalte se strîng şi se pun în containerul cel mai apropiat. Despre alte aspecte, într-o intervenţie viitoare. . - -

Florea MARIN

Veteranii de război nu sfiit uitaţi

D a c ă toamna; trecută; scriam d e s p r e - problemele cu care ,se. confruntă'subfiliala orăşenească^

^Gherla a Asociăţiei’ naţionale a veteranilor de război din România, iată câ acum avem ocazia să oferim v e ş t i mult mai bune. Mai ales în privinţa: vieţii ■■ organizatorice,: veteranii de război din urbea de pe , Someş şi din împrejurimi nu au de ce Să fie nemulţumiţi.» în ultima perioadă s-a rezolvat problema spaţiului pentru birou, astfel că sînt create toate condiţiile necesare unei bune desfăşurări a întregii activităţi

'organizatorice.Şi nu putem spune că veteranii de-

război de pe valea Someşului Mic sînt uitaţi. Dimpotrivă, pe zi ce trece •>, toi mai mulţi oameni de vîrsta a treia, care au luptat pentru libertatea şi independenţa ţării, sînt luaţi în evidenţă, bucurîndu-se de drepturile % acordate lor. La subfiliâia din Gherla ■ sînt înregistraţi 950 de veterani de » război, vechi militanţi pe frontul

războiului; care au trecut prin multe greutăţi, dar care astăzi sînt cinstiţi şi apreciaţi pe măsura faptelor săvîrşite. Subfiliala din Gherla mai rezolvă problemele acestor -oameni din nu mai puţin de 17 comune din zonă, în ; prim, plan aflîndu-se completarea dosarelor de atestare a calităţii, de veteran de război,- ă soţiilor veteranilor sau văduvă de război. De asemenea, aici se încasează cotizaţiile lunare şi se eliberează foilede drum pe CFR şi legitimaţiile membrilor. Iată, că sînt o multitudine de probleme, care necesită un volum mare de muncă pentru personalul subfilialei din Gherla a Asociaţiei naţionale a veteranilor de război. ; ^ "

-Dacă Primăria *ar. oferi şi o încăpere mai mare pentru aceşti oameni îmbătrîniţi în focul luptei, atunci satisfacţia celor aproape 1000 de veterani ar fi deplină.

SZEKELY Csaba

Şomerii... şl campania agricolă InterminabilăA te afla şomer este un adevărat

coşmar. Numai cine n-a încercat vreodată, fără voia lui, această stare de “cumplită descumpănire", habar n-are de: amărăciunea pe .caTe o încerci. Dacă am dţspune de o mai bună organizare, la toate nivelurile economiei' noastre “ subadmi- nistrate” , după afirmaţiile lui Peter Druker, un american care în tinereţe activase la Cernăuţi, le-am putea oferi o mică şansă de evadare temporară din acest vis urît. Cum, anume?, Cunoscute fiind “gîtuirile” campaniei agricole care durează la |noi mai bine de şase luni, prin intermediul vunei burse anume organizate, la nivel judeţean şi local, cu o împuşcătură s-ar. doborî doi

Farmacia - între deziderat şl posibilităţile reale

în ce măsură tranziţia spre economia de piaţă perturbă bunul mers al activităţii farmaciilor (avem în vedere doar ipostaza procurării şi punerii . medicamentelor- la dispoziţia celor care le solicită), obligîndu-le, în Unele situaţii, la ă opta între satisfacerea cît mai profitabilă pentru pacient a cererilor şi necesităţile sale şi între tentaţia, firească astăzi, faţă de o îmbogăţire cît mai lesnicioasă? Alternativa din urmă pare a fi încurajată de însuşi

’ sistemul nostru economico-social, care a dus la creşterea explozivă, a preţurilor chiar la medicamente de primă necesitate. în numeroase cazuri,- mult-lăudata compensaţie e un slab paleativ. Afectată de preţurile excesive e o bună parte a populaţiei şi sînt lovite direct categoriile sociale cele mai dezavantajate - pensionari, şomeri, familiile cu venituri la limita subzistenţei, adică exact zonele, mediile unde diversele maladii îşi fac inevitabil apariţia,-, sau se

: manifestă în formele cele mai virulente. \

Povara cade, indiscutabil; şi pe umerii farmaciilor, evident, a patronilor şi a angajaţilor- în asemenea unităţi. Cum sc descurcă ci, cum încearcă să împace ”şi capra, şi varza-” , cu alte cuvinte să-şi îndeplinească, după rostul care a creat instituţia 'farmaceutică,

- misiunea dc alinare a suferinţelor bolnavului şi, totodată, să supravieţuiască, să sc dezvolte, sâ asigure un trai dcccnt şi slujitorilor lui Asklcpios, vom încerca să lămurim prin vizite la cîteva farmacii clujcnc. Ele vor facc obiectul unor anchctc în numerele urmâtoarcalc ziarului, Ţ.PUIU

-•.Carnetul (cartea) de muncă este . reglementat- prin I). 92/1976 completat cil-INSTRUCŢIUNI postrevoluţionare, ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. El este un ACT OFICIAL, ; care se întocmeşte pentru flecare angajat încadrai în bazâ;contractului de muncă cît şi pentru fiecare titular al contractului de asigurare socială de stat/ Face dovada vechimii în muncă arătînd durata-şi categoriile acesteia (vechime totală, vechime , neîntreruptă în muncă şi în aceeaşi unitate, vechime în meserie, funcţie sau specialitate), precum Şi _a-, drepturilor salariate aferente postului de muncă; cu detaliile ce-ţin de;', titular (date personale, starea civilă, pregătirea şcolară şi profesională).: Carnetul de muncă este aşadar, un ACT PERSONAL, care se păstrează la unitatea la care este angajat titularul sau, respectiv la camera de muncă din cadrul Direcţiei Judeţene a Muncii şi Protecţiei Sociale pentru patronii agenţilor economici privaţi. La data încetării raporturilor de‘ muncă se eliberează titularului carnetul de muncă cu înregistrările efectuate la zi. Se impune a fi lăcută precizarea că, în cazul salariaţilor societăţilor comerciale private, valabilitatea înregistrărilor efectuate de către acestea este condiţionată de certificarea camerei de mjincâ, care ' confirmă, la încetarea raporturilor dc muncă cu unitatea, câ.s-au achitat contribuţiile sociale (CAS şi CPS) pentru întrunirea cerinţelor prevăzute de legislaţia materiei pensiilor asigurărilor sociale dc stat. Nu există nici un temei legal care sâ justifice ricclibcrarcă carnetului dc muncă către titularul lui la încctarca raporturilor de muncă ale acestuia cu unitatea dc la care plcacă, aşa îneît un eventual refuz (dovedit) alt 'ÎJ t' >*! %) Q- X, , »•> % ,

Carnetul de muncăeliberării actului în discuţie (cu înregistrările complete şi valabile la z i) îi dă respectivului titular dreptul de a se adresa, cu plîngere, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi aTe sediul unitatea, 'solicitînd' eliberarea carnetului cu înregistrările' făcute, ia zi şi eventualele despăgubiri. ' ,

.Curier juridiciLa reîncadrarea în muncă a unei

persoane, precum şi în cazul încadrării ei prin transfer, noua sa .unitate este obligată să-i ceară carnetul de muncă, iar ea să i-1 prezinte.

Dacă, la încadrare, salariatul declară pe propria răspundere că nu posedă carnet de muncă, unitatea "est£ obligată şâ-i întocmească carnetul de muncă în termen de 30 de zile de la angajare. Imprimatele tipizate de carneţe de muncă (şi foile supliment la accştea) se gestionează şi se eliberează pe bază-de cerere de către Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale. Toate actele pe baza cărora se fac înregistrări în cărţile de muncă vor fi oficiale înseninînd astfel că, poartă număr, au dată de eliberare, sînt semnate de persoana competentă şi au aplicată ştampila u'nitâţii. în cazul.în care actele ce atestă vcchimea în muncă nu mâi, există datorită distrugerii arhivelor în carc erau păstrate se poate solicita reconstituirea acestora- prin depunerea ccrerii la Comisia de Reconstituire ce funcţionează pe lîngâ Direcfia Muncii şi Protccţici Sociale. La cele arătate mai sus, în legătură cu cărfilc de muncă, mai a dă u g ăji}_c â: _ 1). pe r ş pa ne le ji n g aj a te

prin convenţie civilă nu se bucură dc’ drepturile pe care le au cei încadraţi prin contract de muncă (pe durată '- determinată sau nedeterminată) deoarece perioada lucrată j iu se consideră Vechime în muncă şi deci, nu li se înscrie,în carnetul de muncă, pierzînd. astfel toate drepturile ce decurg din aceasta, cel nrai însemnat fiind, desigur, în perspectivă dreptul Ia pensie. Recomandăm de aceea, celor care se angajează la'societăţi comerciale.private, să ţină cont de acest mare inconvenient şi să solicite încadrarea prin contract de milncă, încheiat pe o durată, cel puţin determinată (6 luni, 1 an) etc.

2. în cazul furtului, pierderii .Sau distrugerii carnetului de munca se eliberează titularului un duplicat de către unitatea la care lucrează ori, după caz, de către ultima unitate la care a lucrat, după ce a fost publicată pierderea în Monitorul Oficial şi a fost aplicată sancţiunea legală persoanei responsabilă de pierderea carnetului.. .3) în vederea aplicării corecte şj în mod actualizat a prevederilor legale în materia carnetului de muncă şi a pensiilor.de asigurări sociale de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale'a precizat prin actul - adresă nr. S4199/1S.XI. 1993 că înscrierea salariului în coloana 6 din cap. IX trebuie să sc facă, dacă este cazul, sub formă de fracţie, cuprinzînd la numărător salariul de bază brut (salariul bază + sporuri) iar la numitor salariul dc bazâ. în cuprinsul unui viitor articol al rubricii noastre vom aborda problema vechimii în muncă cu toate categoriile componente şi

■ aferente ei. ■

iepuri. Producătorul agricol ar fi uşurat, iar nevoiaşul ajutat. ;

în toiul campaniei agricole, la fel ca şi într-o întreprindere mare industrială, oricine găseşte o . întrebuinţare şi încă pe măsura lui. Aproape oricine ştie cele de mai sus, în afară, bineînţeles,.de cei interesaţi.

Campaniile agricole se succed an de an, la felea şi anotimpurile.. Cîndva, nu chiar dc mult, s-a

întreprins ceva în această direcţie, dar repede am uitat. Este nevoie de “ facilităţi” de deplasare pe calea ferată a unor grupuri sau grupuleţe de amatori de “aventuri estivale” , la muncile agricole bine retribuite, în perioadele de vîrf, cînd toate sînt în “ toi” , prăşitul, cositul, seceratul, adunatul, transportatul, depozitatul etc. etc.; , v . , -

De “ resortul” cui ar fi aceste treburi, nu lipsite de însemnătate? Tare i-am “ofensa” pe cei în cauză. Prea am întinde coarda! Ne-am da singuri în cap. Renunţăm! ;

Să fim noi lipsiţi de “gînditori”? Nici vorbă; există cu duiumul. Dar ăin aceia care aii datoria de.a le reaminti “ îndatoririle”? •'

Problema este însă aţta. Cine se află în situaţia de şomer, trebuie să se respecte, conform legii, cău- tîndu-şi de lucru. Nu călcarea legii am-sugera-o, ci găsirea unei soluţii, dacă cumva este posibilă. Şi 'de ce~ n-ar fi? Cînd arde o casă este, oare, interzis a da o mînă de ajutor?

Petre DANCIU

Călătorie plăcută

sau coşmar

pe C.F.R.. Pe cine nu-1 încearcă uneori,, dorul de duca’ Zgomotul trenului în noapte te îndeamnă ţa drum. Iar într- o zi te hotărăşti sau trebuie si iei trenul pentru a călători.

A ţi călătprit vreodată cu ' acceleratul' Satu-Mafe

Bucureşti? Ei bine, iei acest tren şi visul călătoriei plăcute

' se spulberă. Iarna pînă la Dej, îngheţi în trei, iar mizeria te întîmpină pretutindeni. Vara,

' mirosul de îmbîcseală te ameţeşte. Toaletele sînt murdare, iar întrebuinţarea lor e o adevărată aventură.

' Banchetele-compartimentelor sînt soioase şi de loc comode

'Geamurile prăfuite îţi oferă o imagine diluată a peisajului străbătut de tren. Clasa întîi a acestui tren prezintă o oarecare curăţenie, dar, oricum, serviciile oferite de CFR nu corespund preţurilor biletelor - la ambele clase.

Deunăzi, însă, am avut ocazia să circul curapidul Bucureşti - Oradşa. Mare mi-a fost mirarea'găsind aici mochete pe culoare şi în

„compartimentele vagoanelor ■de clasa a Il-ă. Banchetele ' îmbrăcate. în material textil te ademenesc la odihna plăcută

' a călătoriei. Toaîetele sînt cu­rate -şi culmea... curge apă la robinet. Trenul are un sistem de radioficare ce face posibilă audierea’ muzicii - de orice gen-, a ştirilor şi.prezentarea succintă a oraşelor străbătute de tren. Aici totul e civilizat şi dc bun gust.

Problema e că există prea puţine trejiuri dc acest gen, şare circulă pe căile ferate române. De ce Se tolerează, încă asemenea contraste? Cît vor mai exista ele? Şi oare cînd SNCFR îşi va respecta clienţii -oferind în toate

■ garniturile condiţii de călătorie corespunzătoare preţului unui'bilet de tren?

Endina ROATIŞ

•s

© vineri, 14 iulie 1995 PUBLICITATE AJDEVAJRUl cfe C lu j

Societatea Comercială

DO - \K\m - EUDORestaurantul

rtoa)organizează în zilele de 1 4 ,1 5 şi 1 6 iulie 1SS5

SERICHINEZEŞTI

*Program muzical cu formaţia localului,'

- surprize. 'Vă aşteptăm. Pentru rezervarea meselor , . • sunaţi la telefonul

' nr.' 1 9 6 3 9 5 -

Parbrizele noastre sunt mereuîn f a ţ ă ! !

parbriZS Lunete Geamuri lateraleautoturisme P e n tru o ric e tip d e :

autocare : camioanr• ---- *-*

Avantajul de a lucra cu noi:P rod u se germ an e o r ig in a le L iv r a r e p rom p tăM o n ta j• v

Cluj-Napoca / Str. A lverna 60-64

S E R V I C ETel: 064-15. 09. 25

IN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMICI!

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat?Adresaţi-vă, cuîncredere, sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servit ireproşabil. ;CALITATE. PROMPTITUDINE şi ' - RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre! ;Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.

s.c. ASIGURARE-REASIGURARE „DACIA FEUX” S.A. Cluj-Napoca

Str. SamuilMicu nr.7; 3400 Cluj-Napoca România, tel. 0040064-194261 ,fax: 0040-B4-19B266

ANUNŢĂ:în vederea ocupării următoarele posturi:

I II I II .

j - J U R IS T (2 p o s tu r i ) j - E C O N O M IS T F IN A N Ţ E -C O N T A • | IS IL ITA TE (2 p o s tu r i )1- A N A L IS T P R O G R A M A T O R , cu I experien ţă în baxe de date I (4 p o s tu r i )I se organizează selecţie cu următoarele cerinţe:

' "1

I I I I I I I I I I I I I I

O u /-A ta

' ' ■— !=• * >* • i * ■«

IU L IE

S FfifftASTiCE; SERI IN JURUL

I circulaţie internaţională.

aspect fizic. plăcut si dorinţă • de |I I

de^I

| - persoane dinamice,| afirmare;■ - vîrsta maximă 35 ani; ■J- Vechime în specialitatea postului solicitat, 5 ani;* - cunoaşterea uneia sau mai multor limbi străine

C u flţW JL U rL rU ! DUMNEZEUfO0'Qutt?nicâ până Duminică

" V 18:30 • 20:30

l M u z ic a Ex c e p ţ io n a l a .cu SANDU FARĂGĂU

NATHAN M.BLUHM GACIUNE PENTRU CB BOLMAVI

Persoanele care doresc să ocupe unul din posturile publicate şi îndeplinesc cerinţele, vor depune spre analiză la secretariatul societăţii pînă la data de

25.07.1995, următoarele: .• cerere de participare la selecţie, m'tenţionînd adresa sau

I numărul de telefon;| -‘ curriculum vitae;|-recomandare privind activitatea profesională desfăşurată. |

[ Rezultatuj favorabil al selecţiei şi programarea la interviu J ■ [concurs] va fi anuntată persoanelor vizate pînă la data ' I de 10.08.1995. I

se. ■ —

S.A. 1i

CO FROCTEîn ambalaj nerecuperabil de 200 grame

UN EXCELENT DESERT PENTRU TOATE VÎRSTELEcare

conţine compbnente naturale > fără arome şi coloranţi sintetici.

Pentru comenzi vă adresaţi la compartimentul desfacere FPL BACIU telefon 184515

[2 4 1 0 9 6 ] J

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUICluj-Napoca str. Moţilor nr. 1-3

organizează licitaţiepubEcă deschisă; pentru achiziţionare : ,•.

„SISTEM COMUNICAŢII RADIO PENTRU CONSILIUL LOCAL”

■ în data de 27 iulie 1395 ora 9.Data limită de depunere a ofertelor: 26 iulie ora 14.

Documentele licitaţiei se pot ridica de la serviciul administrativ începînd cu data de 17 iulie 1995

între orele 8 ,30 -1 5 . <■Informaţii suplimentare se pot obţine de-la serviciul

adminitrativtel. 196030 int. 179. [760130]

s * cSOREX"

S O R Ă - S O R E XCASA QJS,COMENZI SOREX"

Sortiment bogat de produse alimentare şi nealimentare precum şi

întreaga gamă n F A S T - F O O D ’ , gustări şi preparate. La orice oră din zi prin comenzi la telefon 194306 - 194309sau direct la magazin

NU SB percepe comision ci doar transportul la domiciliul clientului !!!

| anunţă fabricarea ş) lansarea pe piaţă a unui nou produs |

Spitalul Orăşenesc GHERLA

„ organizează licitaţie " •

pentru spaţiul de la parterul imobilului din str. Plugarilor

nr, \Licitaţia va avea locîn data de 2 6 iulie a.c. orele

: - 1 □ laadresa sus-menţionată.

Pot participa persoaneiizice sau juridice ce - doresc sădesfăsoare servicii medicale.

M - M M%

VINDEMESE DE BILIARD si ACCESORII,

JOCURI ELECTRONICE si DISTRAC­TIVE, POMPE DE BENZINĂ, REZERVOARE DE BENZINĂ,

TEREN ÎN TURDAInformaţii la telefonul 192703.

%Anaaiăm ELECTRONIST şi CASIER.

, . [2 4 0 0 9 7 ] 'V -

• • • • • • • • • • • 1 • • • • • • • • • • • • •

• • • * • • • • • • • * • • • * • * • •

TEXnLE-ÎNCĂLŢĂM INTES.A.

oferă un sortiment bogat de

CONFECŢII - ÎNCĂLŢĂMINTE -TRICOTAJE de sezon

prin ;

MAGAZINUL nr. 126din str. Aurel Vlaicu nr.3

Orar de funcţionara 9 -1 9 .

[24008B ]

• m m m m.m • • • • • • » 9 9 • i

ADEVARULdo C lu j PUBLICITATE vineri, 14 iulie 1995

Cele mai bune IAURTURI!PROASPETE, FĂRĂCONSERVANŢI

KjIsj . ■fccs .

Gustoase, cu arome naturale de fructe

PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARA!

REGIA AUTONOMA A DOMENIULUI PUBLIC

*; : Cluj-NapocaSir. Avram lancu nr.22-28

■ organizează:în data de 1 august 1995, ora 9 concurs pentru

J. ocuparea postului de

ŞEF BIROU CONTABILITATE

Condiţii:1 - 5 ani vechime în domeniu. 1Informaţii la Biroul PIS, telefon 194045 interior 7.

- , : (240103)

engnuşiendetaQ•i8vm a• SCHPffiATOK DC VITEZE

JATOTCZPRET DE RECLAMA 360.000 LEI ORADEA,SnLM,Emmescu73 td. 059-136.953

STAR FOODSangajează AGENŢI COMERCIALI cuexperienţă şi autoturism. Se oferă salariu comision din vin zări bonus.Informaţii la tel. 194574 sau str. Oaşului nr.Z7:

(240107)

R ______' ■— i . .vindem televizoare color (250.000 lei) puţin folosite,

mărci renumite. Oferim garanţie şi postgaranţie. Reparăm TV color.SC DINRO - SCRVICC SRL - B-dul 21 Decembrie

Important •

fără dobîndâ s .c . EXPO ACORD s r l

CWP-ţal8i8nr.l,teLl9‘M'06uul3.asMZonaChgana

• Vinde în rate din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare.''camere de tineret, mese pliante, comode TV, mobilă de bucătărie.• Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac. aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pt. protecţia muncii, dero etc. >

Program zilnic 8-18; sîmbătă 9-13. . [242130]

PO SES O R I D E AUTOVEH ICULE DE ORICE FEL

&C ATLAS &A.'str. Aurel .Vlaicu nr.1B2. tel. 1427BB

EXECUTĂ pentru dumneavoastră:- reparaţii mecanice, electrice '- lucrări de tinichigerie- lucrări de vopsire în cuptor -vulcanizări- inspecţii tehnice gradul I. II. III

NOU| ASISTENTA TEHNICĂ Şl PE BAZĂ DE ABONAMENT IN CUHIN0I DEPANARE PE ŞOSEA SAU LA DOMICILIU

Program: ZILNIC 6-22, SÎMBĂTA 6-14(242152.153]

vinde următoarele maşini:3> 1.I.FJL capacitate 5 tone ^ 4.TV capacitate 1,5 tone ^ 2.SAVIEM capacitate 5 tone V5.SCANIA capacitate 8 tone ^.CITROEN capacitate 1 tonă 6. MAN capacitate 3,8 tone.

Infoimaţii suplimentare la telefon 830864. Maşinile pot fi văzute în incinta platformei societăţii din Alba Iulia str.Miciurin nr.31.

(760126)

F U N D A Ţ IA C U LT U R A LA A»7\ ECOLOGICA 0 1 0 M A R A M U R E Ş

» U n iversita tea . Rom âno-Arabă . ; F ilia la C luj-N apoca B-dul 22 Decembrie 131, Tel.:064-152866

Anunţă începerea înscrierilor pentru • ADMITEREA ÎN ANUL UNIVERSITAR 1995-1996 începînd cu data de 6 iulie pînă ta 27.iulie peniru,următoarele facultăţi:

Facultatea de Drept\ examen din Istoria României şi Limba Română

Facultatea de Managementi examen din Algebră- Elemente de Analiză [ Matematică şi Economie sau Geografia României

Informaţii şi înscrieri: la sediul Universităţii Rom âno-Arabe

I Examenul se va desfăsura în zilele de 29-30 | iulie 1995.

(241108,09,10)1

(COMPANIE GREAfi[P ro d u că to r m ărfuri alimentart

Angajează agenţi vînzări.Condiţii: - vîrstă maximă 35 ani- personalitate deschisă şi dinamică “- posesor auto-transport 1 -1 .5 1- salar fix + comision din valoarea vînzărilor.

Trimiteţi curriculum vitae împreună cu o fotografe recentă pe adresa: Str. Lunii nr..4/2

^ [540085

P ‘

IIIIIIIIIIIIIIk .

SOC CO M „NUTREX” S.A. Cluj

Calea Baciu lu i nr.2-3, achiziţionează de la producătorii din judeţ

urm ă toarele produse:

■ O rz la preţul de 165 Ici/kg fizic

■ Porum b la preţul de 220 lei/kg fizic

■ G rîu consum la preţul de 200 lei/kg STAS

■ G rîu furajer la preţul de 175 lei/kg STAS

. In form aţii suplim entare lă telefon 187787.. ; (240106) \ *

S.C. FORTUR-CUG S.A.organizează CONCURS în data de 27.07.1995 ora 9 : : pentru ocuparea următoarelor posturi:• ŞEF BIROU AVIZARE-PREŢURI - INGINER

METALURG (ECONOMIST). >° 5 an i vechime

• TRADUCĂTOR LIMBA ENGLEZĂ şi GERMANĂ

Relaţii suplimentare la Serv.O.M.-P.I. Telefon: 154425, int. 1201,1202, 1245.

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ (2401081

”/4cUa<vtut cCe

'Zltt'şcan,

to a te y u ă tu n iie

'U k ş ce y t c ă u ta t

to c m a i fte * t# u c ca ,

nu întotdeauna eate ele acvtd cu,*Du&.

ADEVARUk.® vineri, M iulie 1995 PUBLICITATE

EXCHANGECasa de schimb valutar

Vă stă Ia dispozifie în vederea tranzacţionării:- cecurilor de călătorie -eurocheque- valutei numerar, la agenţiile sale din Cluj:

* Str. Samuel Micu nr.lA* Str. islazului nr. 12 ,* Str. 21 Decembrie nr. 131

ziar independent

IN ATENTIA AGENŢILOR ECONOMI

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă ' ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse: : ;

■ RECLAME de prezentare a noilor produse, realizate sau achiziţionate din export '

■ LICITAŢII■ CONCURSURI pentru ocuparea unor

posturi vacante

■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI ^ ,■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII /

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8 - 16, la

sediul • redacţiei, str. Napoca 16. Informaţii la TELEFONUL 197804

PROMPTITUDINE, CALITATE şi RAPID ITATE sînt atributele

' serviciilor noastre.' > v VĂ AŞTEPTĂM !

MATRIMONIALE* Student din Damasc180/

75 doresc cnnoştinţâ tînârâ între 19-23 ani. Oferte cu poză întreagă la OP1GP119 Chij-Napoca. (424941)

• Singură 56/162/62 doresc prietenie cu titrat singur amator teatru, muzică. OP1 CP 43. (424973)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd locuinţă, teren. Tel. 15-32-45 (310265)

• Cumpăr casă, teren. Tel. 19- 90-09 (310267). •• Cumpăr apartament. Tel. 19-

90-09. (310268)• Vînd 2 camcrc Pata. Tel. 19-

02-81 (310366)

• SC Roşim SRL Tg. Mureş tel. 065/ 16-62-36 vinde următoarele utilaje noi: cazan abur 0,4 t/h; vas stocaj inox 3000 L; vas stocaj inox 2000 L ; pompă autoabsorbantă 15000 L/ta; pompă 5000 L/h; ţeavă inox DN40; schimbător căldură cu plăci. (307092) \

• Vînd la preţ convenabil vitrină frigorifică. Tel. 19- 44-54. (310116)

• Vînd vitrină frigorifică italiană 1, 20 m şi Iadă frigorifică 330 1. Tel 11-48- 64 orele 9-17.‘(000100)

• Vînd: maşină îngheţată nouă, 10, 5 milioane; 2 vitrine frigorifice; 1 Iadă frigorifică; 1 dnlap frigo; 1 cîntar electronic. La preţuri avantajoase. Tel. 14-37-91. (307006)

s.c. „FORTPRES" - CUG S A.cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr.18,

organizează concurs - ' - pentru ocuparea posturilor de:

g ECONOMIŞTI-2 • CONTABILI - 2

Concursul va avea loc în data de 20.07.1995 orele 10.

Informaţii la te l. 154425 int. 1204. (241126]

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE

ACŢIUNI • '

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază de.CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 8% dobîndă pe lună la investiţiile în lei.

Investiţie minimă 5 milioane lei.

Relaţii la tel. 1462S0.

Şcoala ŞoSexi Auto-Tudor,

B-dul 21 Decembrie 17 tel. 198044, preţ minim. (241085)

Cluj, str. Deva nr. 1 fax: 064-19.37.00 tel: 064-19.02.82

064-19.02.86

Calculatoare:SCS 486DX2/66!DTK 486DX4/10J ...si orice alte

Periferice:Hewlett Packard peate*OKI

[240109]

• Vînd spaţiu comercial str. Mică nr. 13. Tel 19-89-00. (424544)• Vînd urgent SRL. Tel 13-82-

43. (424913)• Vînd '2150 mp teren str.

Faguluyir. 45 . Informaţii tel 1'5.4 49-39. (424550) ' ' ' r

• Vînd teren 529 mp Andrei Mureşan str. C Nottara nr. 18A. Telefon 12-19-71; 12-15-20 după ora 20. (424769) f <

• Vînd loc casă în Borhanci, acces gaz, curent. Tel 13-72-80 orele 20-22. (424905)• Vînd teren 450 mp cu cabană

Muntele Băişorii. Tel l3-74-13 ora 15-21 sau sat Luna de Sus nr. 432 (424969) ' -

• Yîndurgentcasă2camere, bucătărie, baie, telefon, teren 14+25 ari fn Răscruci. Informaţii CInj str. Scorţarilor nr. 13, ap. 15. (424935)

• Cumpăr apartament Zorilor; Tel 12-78-96. (424964)

• Vînd 3 combine recoltat cereale nierca Ferguson, stare de funcţionare, cu masa de 4 şi 3M, în comuna Avram Iancu-Bihor.

Tel. 71. (310331) •• Vînd maşină de îngheţată

stradală, 4. 000 DM. Informaţii str. Memorandumului nr. 12 (310332)

• Vînd combină Class Germania, masa 2, 15m, 7000 DM. Tel. 15-81-28 (310343) ,

• Vînd casă particulară (grădină, curte, telefon) compusă din 3 camere, 2 bucătării, 2 garaje, anexe, cartier A. Mureşanu. Posibilităţi de extindere. Informaţii la tel. 15-04-42. (307051)

•Vînd apartament3 camere cartier Zorilor. Tel. 12-40- 90. (310346)

• Vînd gheretă 100 mp. Tel. 14-59-45 său 15-49-78. (310348)

• Vînd sau schimb apartament 3, camere confort, parter, Zorilor, zon a Centrală cu garsonieră +

diferenţă.Tel. 12-84-93 orele 17-20 (310363)

• Vînd apartament3 camere

ultrafinisat, cu parcare, cartier Grigorescu, str. Fîntînele nr. 57, Bl. B7, sc. I, et. III, ap. 16. Vizibil zilnic

după orele 19. (424690)

• Cumpăr 2 camere. Tel 17- 70-15.(424890)

• Cumpăr apartament cu 3-4 camere. Tel. 3 6-85-74. (306855)• Vînd casă Centru cu 3 camere,

bucătărie. Tel. 11-48-21. (307021)• Vînd 4 camere Parîng 23 ap.

52. Vizibil sîmbătă orele 10-18. (307063)• Vînd garsonieră confort 1 etaj 1 în zona Flora. Tel. 17-03-92 (307094)• Vînd garsonieră în str. Porţile

deFiernr.2bl.B12 sc. 1 et. 1 ap. 8.(310177) y

• Vînd apartament 2 camere confort I Gheorgheni. Borsec 3 et. 2 ap. 42 (310178)

• Vînd apartament 2 camere. Informaţii tel. 16-75-18 între orele 11-20.(310226)

•' Vînd casă compusă din 3 camere bucătărie, baie finisate; supraetajare 2 camere baie nefinisate, curte, grădină 100 mp, anexe. Vizibilă str. Răsăritului nr. 10 între orele 9-13 tel. 43-75- 30. (310234)

• Vînd sau schimb cu apartament 2 camere plus diferenţă apartament 4 camere modificat, în Zorilor, preţ informativ 32 milioane. Tel. 19- 19-65 (310269)• Cumpăr apartament 2 camere;

vînd pian. Tel. 18-59-56 după ora 20 (310280)• Vînd apartament 3 camere str.

Fabricii nr. 11 bl. F5 sc. 1 ap. 8. Se poate vedea în data de 14-15- 16 iulie 1995 între orele 9-21.. (310284) '

• Vînd apartament 2 camere confort complet mobilat, cu telefon, antenă parabolică, Mănăştur-Big, pe valută sau în lei, preţ informativ 26 milioane, lei. Tel. 12-36-35 (310285)

• Vînd (schimb) Skoda 120 L ’79 RK 0 km plus piese. Pentru pretenţioşi 2, 95 milioane Iei. Variante Tel. 18-14-74. (310286) :. • Vînd apartament-2 camere decomandate, finisat, parchetat, et 9, Mănâştur, preţ 22milioane negociabil. Tel. 16-79-11 orele 9-20 (310287) : '• Vînd apartament 3 camere cu

balcon, tv cablu. Tel. 17-17-74; (310301) x ;

• Vînd apartament 2 camere confort 1, Mănăştur Big. Tel. 17-60-72 (310308) .• Vînd urgent casă cu grădină,

telefon. Str, Ciocîrliei nr. 21. (310316)

• Vînd casă cil patru camere bucătărie atelier garaj şi anexe, + grădină în comuna îara. Informaţii la tel. 17-33-31. (310324)> Vînd apartament cu 2 camere confort 1 str. Mureşului nr. 56 bl. B4 sc. 3 ap. 42. Posibilitate telefon. Sîmbătă, duminică, luni ora 8-22. (310335)

• Vînd urgent apartament 4 camere decomandate, finisat, 23 'milioane Tel. 16-91-58. (310336)

• Vînd garsonieră. Str. Muncitorilor nr. 12 ap. 12 vizibilă orele 18-20 (310340)

• Vînd apartament 2 camere. Tel. 17-97-29 orele 8-10; 16-19. (310361)* Vînd apartament 4 camere str.

Godeanunr. 1 ap. 17 tel. 15-00- 42 (310362)

• Cumpăr garsonieră sau apartament Zorilor sau Central. Tel. 14-44-94 (310365)

• Vînd apartament 4 camere confort 1. Tel. 17-32-68. (310369)

• Vînd apartament 2 camere (ne)mobilat, poziţie bună, telefon, Turda Tel. 32-15-42. (310371)

• Vînd urgent apartament 2 ’ camere. Str. Fabricii nr. 5 bl. B5ap. 47 (310374)• Vînd garsonieră str. Mehedinţi

nr 13 bl. O l sc. 3 et. 3 ap. 57 vizibil zilnic între orele 14-22. (310381) '

• Vînd apartament 3 camere Grigorescu parter. Tel 18-40-59. (424516)• Vînd casă 3 camere, grădină,1

. str. H. Barbusse nr. 69. Tel 13-70-02. (424586)

Vînzfiri-cumpfirâri apartamente, case,

terenuri, prin PRIMORDM stt. Braşov nr.44, td. 147897.,

orele 1D-17 (242061)

• Vînd casă mare şi grădină în Vultureni nr. 22. Tel 15-80-81. (424673) '

• Vînd 2 camere confort 2 mobilat Gheorgheni. Tel 19-89- 91. (424694) ’ :

• Vînd apartament 2 camere decomandat, parter înalt, balcon închis, telefon, finisat, , Gheorgheni. Informaţii str. , Reşiţa nr 1, tel 19-54-83 după ora 18.(424705); ♦ Vînd apartament 2 camere, parter cartier Grigorescu. Informaţii str. Reşiţa nr. I ,tel 19- 54-83 după ora’ 18. (424706) ; ■

• Vînd apartament 2 camere etaj! Zorilor Observator. Tel 15- 37-53 sau 12-87-76. (424743) .s

• Vînd sau schimb apartament 2 camere Mănăştur, capăt linie tramvai, cu 3 camere. Tel 16-78- 88. (424780)

• Vînd apartament 3 camere ultracentral. Tel 13-46-32. (424793)

• Vînd apartament 4 camere decomandate, finisat, Mănăştur. Telefon 18-36-09 sau 18-65-75. (424805) *• Vînd apartament 2 camere în

Mănăştur, etaj 8. Tel,16-78-65.(424830) •

• Vînd apartament 3 camere parter Mărăşti, ocupabil imediat Tel 15-76-71 după orele 13.(424831) ‘

• Cumpăr apartament 2-3 camere confort I Mănăştur. Tel 16-28-27. (424832)• Vînd cabană mare nefinisată,

Valea Drăganului. Tel 18-77-83 zilnic după ora 20: (424837)• Vînd apartament 3 camere str.

Dorobanţilor. Tel 15-74-25. (424859) ••• Cumpăr garsonieră confort I

sau apartament. Ofer 10 milioane. Informaţii str. Teilor nr. 10. (424864)

• Vînd apartament 4 camere Zorilor Tel 12-83-34. (424891)• Cumpăr garsonieră confort I.

Ofer 13 milioane. Tel 19-97-23. (424897).• Vînd 2 apartamente de 2 şi 3

cameîe, etaj 4 central. Tel 14- 87-33 (424901)

• Vînd garsonieră confort I finisată. Relaţii str. Zorilor nr.43, ap. 7 după orele 16. (424902)

• Vînd casă cu grădină situată în zonă bună, str. Remetca nr. 19 sau1 schimb cu apartament 4 camere + diferenţă. Tel 13-31- 55.(424907)

• Vînd apartament 2 camere confort I, preţ 16 milioane. Str. Jiului nr.'4; Bl. V5, et. III, ap. 25. (424912)

\ADEVARULlef© Cluj PUBLICITATE vineri, I 4 iulie 1995

• Vînd apartament 3 camcre ♦ Vînd VW Jetta fabricaţie 19 82 confort 1, etaj 1. Tel .15-00-97. în perfectă stare de funcţionare, (424918) se poate înmatricula pe 12 CJ.

• Vînd apartament 1 cameră Str. Moţilor nr. 139 ap. 4. confort mărit. Tel 14-33-68. (310132)(424919)

• Vînd apartament 2 camere, Mănăştur, ultracentral, ultrafmisat, parter, vad foarte bun, 2 intrări, îmbunătăţiri mul­tiple. .Telefon 17-17-36 numai după ora 17. (424928)

• Vînd urgent apartament 2 camere, garaj, beci şi îmbunătăţiri, preţ 28 milioane negociabil. Str. Almaşului nr. 7, • Bl. SI, sc. III, ap. 26 seara.(424933) '• Vînd gheretă beton 3x5 m str.

Salcîmului nr. 5. Tel 18-32-38.(424934)

• Vînd 3 camere+garaj

• Vînd Fiat Croma diesel, înmatriculat, an 86. Tel. 17-3 7- 42 seara. (310233) _• Vînd Renault 19 GTS, model

1990 stare perfectă, pentru pretenţioşi. Tel. 19-55-19 orele9-18 (310241); • Vînd Peugeot SR 505,2000 cmc, azur metalizat, nerulat, 5 ani, 75.000 km stafe perfectă + :4 roţi speciale iarnă noi. Tel. 14- 39-69 (310305)

• Vînd Mercedes 190 D. Tel. 41-43-30 sau 14-20-13. (310310)■ • Vînd Honda Acord înmatriculată 1, 5 milioane. Tel.

.• Cumpăr talon VW Jetta. Vînd biliard nou, preţjnic. Tel 17-41- 32. (424958) , -• Vînd Renault 5 D 89. Tel 11-

10-03 (424965). Vînd VW Golf diesel 1987,2

uşi.înmatriculabil 5500 DM + vama, stare foarte bună. Tel 12- 39-79. (424970) \

• Vînd M7 nonă. Tel 058/87-21-61. între orele 20-22. (424758) V

• Vînd grater nou 70 cm Ukraina, preţ 18 milioane. Tel.13-86-11.(310382) .• Vînd combină germană Claas,

8 ha pe zi. Tel 19-21 -44 după ora15.(424959)• Vînd tractor mic manual dotat

cu plug, disc şi altele. Tel 15 94-70 (424974) : : ■

Gheorgheni şi mobilă tineret. ‘ 19-13-01. (310330)Tel 14-52-22. (424942) •

• Vînd apartament 3 camere ultrafmisat + garaj. Tel 17-54-17 după orele 18. (424943)• Vînd casă 2 camee confort

garaj zona Hotel Napoca. "Tel18-61-21.(424946)• Vînd garsonieră confort 3..Str.

L. Rebreanu nr. 40, et. I, ap. 43. (424947) ■• • Vînd apartament 2 .camere decomandate pe str. Donath, etajII, telefon individual. Relaţii la tel 14-84-23 după ora 17. (424952)

• Vînd apartament 4 camee cartier Mănăştur. Tel 16-72-61.(424962)

Vînd garsonieră mobilată. Str. Gîrbău nr. 13, et. 3, ap. 45.(424963)

• Vînd vilă în roşu, grădină, garaj, gaz metan, în comuna Răzbpieni, jud. Alba, urgent. TeL16-81-32. .(424966) ..-V• Vînd 3 camere finisate Mărăşti

central. B-dul 21 Decembrie nr. 133, Bl. M2, sc. I, ap. 22, orele17-20 (424977)

Vînd apartament 2 camere.

, • Vînd caroserie Dacia 1310 break, fabricaţie 1988, avariată din spate. Informaţii Ia tel. 14- 66-58 după ora 16. (310337)

• Vînd rulotă pentru comerţ. Str. Ialomitei nr. 12, Maraşti. (3103^2)

• Vînd caroserie Dacia 1310 orele 8-20 tel. 16-59-67. (310345) • : ‘ ■• Vînd piese de schimb pentru,

Renault lj? breâk. Tel. 12-42-74. (310370) . * - \• Vînd Dacia 1300 tamponată,

fără talon. Tel - 14-99-71 (310378) - : .• Vînd Dacia 131 OBreak, deck, amplificator Sony. Tel. 13-56-14. (310383) - '• Vînd VW Passat combi diesel

an de fabricaţie 91,86.000 km, trapă alarmă, direcţie servo şi Renault 21 Nevada an 1986, stare perfectă Tel, 43-20-03 după oră 16.(310384)• Vînd Mitsubishi dubiţă, 900

kg. Tel. 16-23-18. (310386)■ • Vînd Aro 243 motor pe benzină, caroserie accidentată. Telefon 24-17-26; 24-15-38

Aleea Peana nr. 15, Bl. R1 f, ap. orele 7-15. (424556)2. (424978) . . -• • Vînd Oltcit 1994,16.000 km,

• Vînd urgent apartament 3 ocazie unică. Variante. Tel 19-32-20 ora 6-18 şi 13-25-92 dupăcamere confort I fumat. Tel 16-

04-03. (424981)

• Vînd Dacia 1100,790.000 Iei cer. TeL 12-20-116itre 8- 12 şi 18-22 (310377) .

• Vînd jenţi aluminiu Cen­tra Sport/13. Tel. 15-35-86. (310380)

• Vînd FordTranzit benzină 1987, vama achitată, omologat. Telefon 31-53-12. (424572)

• Cumpăr talon Fiat Regata benzina an 1984. Tel 25-12-69 sau 25-14-36 orele 12-16. (424751)

• Cumpăr Dacia 1300-1310 convenabil. Tel 16-28-68,13-51-92.(424956)

♦ Vînd Aro 10 tip papuc excelent pentru transport marfă. Tel. 1826-87. (306950) ■• Vînd 2 Dacii din 93 cu 13.000

respectiv 21. 000 km, în Gilău str Grădinii nr. 568. Tel. 473 familia Matiş. (306955)* Vînd Dacia 87. Tel. 15-11-67.

(307093)

ora 20 (424681)• Vînd camion Gaz 5 tone

fabricat 1993, 25. 000 km. Tel12-15-20 sau 12-19-71 dupăora 20 zilnic. (424770)

• Vînd VW Jetta an 80 înmatriculat în stare bună, 4 uşi, • 3000 DM negociabil. Tel 16- 55-61. (424810) .

• Vînd VW bus, 1979, înmatriculat, motor defect. Str. Alvema nr. 42, ap. 21. (424893)

• Cumpăr talon Dacia 1300. Informaţii la tel 13-98-36. (424896)• Vînd convenabil Renault 9 în

stare foarte bună. Tel 13-06-94 între orele 20-21. (424899)• Cumpăr altemator Mitsubishi

Galant turbo diesel 2,3. Telefon15-20-14; 15-62-40; 19-95-47 seara (424909)

* Vînd urgent Dacia 1310, 1991. Informaţii tel 16-75-33;12-03-54. (424929)• VîndFordTransitTransporter multifuncţional, stare, foarte bună. Tel 18-22-66 orele 19-21. (424945)

• Vînd maşină spălat automatică nemţească, garantat. Tel 13-08-04. (430687) : . J• Vînd congelator cu 5 sertare

nou, ieftin. Tel. 17-26-34.(310288) î " ^ ■/'• Vînd legafon (pentru instalare

oriunde post telefonic). Relaţii fam.Ivan,Plopilor75 sc. 8 ap. 85(310298)- • Vînd televizor color “Universum” diagonală 36 cm. Tel. 13-32-04. (310318)

• Vînd urgent 286 PC AT şi imprimantă A3 preţ avantajos. Tel. 12-17-66. (310327) -

• Vînd frigider plus două compartimente firgorifice. Tel. 14-25-01 (310351)

• Vînd televizor color şi alb negru. Informaţii tel. 12-90-48 între orele 12-22. (310355)

• Vînd frigider 180L. Tel. 14-83-10 (310356)• Vînd calculator'286. Tel 19-

90-76între orele'l l-14.-(424573)• Vînd Notebook 386 SX 2 Mb

RAM HDD 40M S VGA-LCD cu anexe (tastatură, monitor extern, mouse alimentator). Tel 13-40- 65 seara. (424642)

Vînd video player Toshiba, stare foarte bună. Tel 17-72-39. (424839)'

• Vînd congelator Arctic nou, cu 5 sertare. Relaţii la tel 16-31-26 după ora 17. (424922) :• Vînd cuier cu oglindă, dună

fulgi gîscă nouă, storcător rufe. Tel 16-40-10. (424931)• Cumpăr PC486DX2 sauDX4 cu plata în rate. Oferte la CP 420 OPl. (424951) ' :' Vînd ieftin videorecorder

Akai, nou. Tel 16-16-32. (424979) ; v

• Cumpăr pictură Şcoală Bâimăreană 1900-1940 şi comodă cu sertare antică. Tel. 19-50-43 de luni pînă vineri. (310325)

• Vînd urgent 2 haine de piele noi calitate deosebită, din Canada. Tel 13-63-63 orele 10-14; 17-22. (424879)

. • Vînd dulap cu vitrină, canapea cu 2 fotolii, masă. Informaţii la tei ll-86-05sau13-02-67. (424927)

• Vînd cărţi, literatură universală Tel 14-88-40. (424976) : ■ '

• Schimb 2 apartamente de 2 camere cu casă cu grădină. Tel.17-12-25 (310364)• Schimb apartament3 camere

cu 2 camere. Str. Padin nr. 20, B1. Vl,sc.B,et. 10, ap. 58, în faţă la Flora. (424975)• Schimb apartament 2 camere

şi garsonieră cu casă cu grădină. Tel 14-74-37. (424980)

ÎNCHIRIERI• Caut chirie locuinţă, spaţiu

comercial şi birou. Tel. 19-90-09 (310264)• Dau în chirie locuinţă, spaţiu

comercial şi birou. Tel. 15-32- 45 (310266)

• Asistent medical îngrijişi tratez persoană în vintg contra râmînere defmi&J legală în locuinţă. Tel. (J 80-98 după ora 16.(3103n|

• Specialist, pregăteai eficient Ia gramatici. TeLlJ 32.87.(310347)

• Dau în chirie apartament ultracentral. Tel 19-50-99. (424895)

* Vînd maşină de cusut Textima şi presă de termiocolatcn 2 postnri. Tel.14-85-75 orele 15-21 (310223)

• Vînd tractor 15 CP nou cu toate anexele, Aro 10, motor defect sau variante, maşină dubiţă, microbus Aro 243. Inform aţii tel. 19-11-68 (310367)

* Vînd combina recoltat cereale 2,1 m germană, stare foarte bună, 8. 000. 000 lei. Tel 14-52-98. (424903)

Vînd strung pentru lemn cu copier. Tel. 13-87-78’orele 18- 20.(310215)

• Vînd Dentior 5, compresor, fotoliu dentar stare ireproşabilă, preţ 4500 DM. Tel. 11-46-14 dupăora 18 (310240)

• Vînd urgent analizor gaze pentru testări motoare Otto împreună cu documentaţia necesară. Tel. 12-17-66. (310328) ;

•_ Vînd casete video înregistrate Tel. 14-34-23. (306592)

• Vînd mobilă lemn masiv, furnir nuc deschis, stare excepţională, 750.000. Tel. 11-92-43. (310106) ■

• Vînd dormitor tip TM. Tel.15-8888 (310135)

• Vînd dulap cu corp, nou. Asigur transportul. Tel. 12-84-09. (310236) .

•- Vînd 2 fotolii dentare mecanohidraulice germane. Tel.19-43-75. (310239)- .) • Vînd urgent 200. acţiuni DaciaFelix. Tel. 18-07-83.(310293) ; - /

Vînd grîu. Tel. 13-55-96.(310319) .• ■

• Vînd urgent mobilier birou, furnir stejar. Preţ avantajos. Tel.12-17-66.(310326)•Vînd covor 2x3. Tel. 12-44-

38 (310338) > ,• Vînd motănel Himalaia.

Telefon 17-49-62 (310379)• Vînd 2 sobe’de teracotă şi 2

vane albe din fontă. Tel 12-93-87. (424546)

• Vînd dulap, canapea, dormeză, perne saltele, recamier, mobilă de bucătărie şi de antreu. Tel 14-33-77. (424789)

• Vînd convenabil bicicletă nouă Mountairi Bike. Tel 13- 82-43. (424914)• Vînd chitară lemn. Tel 13-53-

22. (424939) : ■• Cumpăr tuburi 02. Tel 12-86-

95. (424949)• Vînd diferite mobile, stare

bună, preţ convenabil. TeL 19- 55-68. (424967)

• Vînd rochie de mireasă deosebită preţ convenabil. Tel12-39-79. (424971)

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

. • Dau în chirie garsonieră mobilată. Tel. 12-32-25 după ora 16.(310258)• Dau în chirie apartament două

camere mobilat, Grigorescu. Tel.13-05-18: (310302)

• Dau în chirie 2 camere mobilate cu telefon. Tel 11-43-64.(424888)

• Dau în chirie apartament 3 camere confort sporit, pe termen liing nemobilat. Tel 16-10-07. (424923)

• Profesoară mcCmatematică pentru admitere.!; 16-66-83, (307085)

• îmi ofer serviciile pentr. curăţenie bloc, zugrăvit, vops Tel. 13-93-66. (310209)• Meditez matematică. Tel i:

93-04. (424821)• Profesor, meditez lini

română pentru admitere. Tel 152-05. (424889) '

• Contabil, ţin evider contabilă primară, incluşi balanţă, bilanţ, relaţii bancai Tel 17-04-51; orele: 15-2! (424898) '

• Student, mediez italiana franceză. Tel 15-87*1! (424904) ;

1

M

i • -Caut dc închiriat apartament 3-4 camere mobilat, ca telefon. Prefer Pata, Andre Mureşanu, Gheorgheni, Zorilor. Tel 12-84-17. (424691)

• Schimb apartament 2 camere decomandate parter cn 3 camere, ambele în Gheorgheni. Tel 14-11-25. (424801)

• Schimb apartament 3 camere parter Zorilor, beci şi garaj. Cer2 garsoniere în zonă. Tel. 17-11-59 (310314)

• Caut chirie. Tel. 13-70-68 între orele 20-22. (310350)

• Caut de închiriat garsonieră mobilată cu telefon. Tel. 18-28- 34 dupăora 19.(310359)

• Caut de închiriat garsonieră confort preferabil cartier Mănăştur. Tel. 17-56-13 (310385)• Caut de închiriat apartament

2 camere pe termen lung, zona Plopilor, Grădini Mănăştur, cu telefon. Tel 17-70-56 orele 19-22. (424917)

• Caut de închiriat garsonieră nemobilată, pe termen lung. Telefon 15-15-01. (424921)

• Caut pentru închiriat apartament 2 camere. Te ii 8-3 6- 20. (424957)

DIVERSE• SC Nab Imprim SRL scoate la

licitaţie următoarele mijloace fixe: 1 bucată calculator Canon 386 cu imprimantă; 1 bucată Hotdogcart. Licitaţia va avea loc la sediul societăţii din str. Aurel Vlaicu nr. 166 în data de 17 iulie 1995, ora 9. (310283)

• EM Iara judeţul Cluj organizează licitaţie în data de 25.07.95 ora 9, la sediu, pentru închiriat spaţii disponibile.(310295) ^• Primăria Alton anunţă licitaţie

în data de 3 august 1995, orele 9 pentru închiriere spaţii libere(310299)

• Ofer împrumut. Garanţiiimobiliare, tel 11-66-17 orele10-17.(000100) Y• Ofer împrumut. Tel 15-56-40.

(424915) .......

• îngrijesc persoană h vîrstă contra locuinţă. Tel16-87-14. (424937)

• Executăm deratizări.TelW17-11-88 (306891)

* Angajării: vînzători magazin piese auto; merceolog; contabil. Tel 1477-95; 15-30-81 întreorek 9-15sau Calea Mănăştur nr,33 (310180)

• Depozit engross “Legnme- Fructe” str. Gh. Dima nr. 2, Zorilor. (310341)

• Tr ansport marfă pînă la25 tone Tel 14-35-90 fax 19- 22-37 seara. (424916)

• Dozatoare Siemens, Garanţie, service. Tel 18-76- 83; 13-27.-95 seara (424972)

SC Nab Imprim SRL anuna practicarea umli adaos comercial între 0-500% începînd cu data de 15 inii: 1995. (310282).

• Angajăm croitorese. Str jjf Constanţa nr. 1-3, tel. 19-38-6;(310294)• Şcoala de Şoferi face înscria

pentru o nouă serie de şcolarizare categoria B. Preţ total 130 m lei. Tel.'18-46-80. (310307)

• SC angajăm şofer categorii BC minim 5 ani vechimt Executăm transport marfă I0t

Tel. 13-97-94 (310339)♦ Angajăm măcelari cu diploma

ŞC Paloma SRL, tel. 13-40-54 (310352), • SC Expo Transilvania SA angajează contabil sau econo- mist de gestiune. Condiţii: studi economice (medii sji superioare), absolvent 95 Informaţii la tel. 15-33-88; 19- 95-50. (310368)

• Primim în regim i{ consignaţie piese auto şi ori# J| tip de scule .Tel 16-33-01; U‘01-01 orele 14-22. Ne deplasis gratuit la domiciliul clientul» (424588)• Transport 900 kg. Tel. 15-41- 97 (310387) ..

n

Il) vineri, 14 iulie 1995 puBuam rE ADEVARU&efe Cluj

, firmă particulară, efectuează |.£ preţ avantajos lucrări de

j^ârie şi confecţii metalice, plaţii la tel 12-49-66. (424679), Dau în chirie spaţiu comercial

-menajat. Vînd tej ghele. Telefon 1*7-88-68(424700) ;« Angajăm şoferi minim 3 ani

rt(ofesionişti, vîrstă 24-40 ani. !j-cl14-02-22. (424900) ; V-, Centru medical Zorilor, caută

-gistent laborator. Tel 12-06-78.^/424925) n ; .

• SC Praximed SRL asigură gj următoarele prestări servicii: îljjjenaj, îngrijire copii, persoane Hju vîrstă, handicapaţi. Tel 12-

0 6-78. (424932)• Execut lucrări zugrăvit vopsit,

•fel 12-16-12. (424944)• Angajăm vînzătoare. Tel 16-

-78-29. (424948)• Transport 1-21 la 225 lei/km.

fe l 12-30-06 sau 13-84-67;■-? (424983)'_________________

PIERDERIPierdut motan castrat culoarea

alb. roşcat, răspunde la numele Găsitorului 'recompensă

mare Informaţii Bd. Eroilor nr: 32, tel. 11-70-43 familia Macavei. (306961)

• Pierdut carnet de şomer pe nomele Roman Dorina. îl declar iul (310192) .

« Pierdut carnet electrician autorizat pe numele Rus Ioan cu nr.2057/IX/1985. Jl dcciar nuk (310281)

• Pierdut carte de identitate cu nr. A/0546157. O declar nulă. (310304)

• Pierdut caniet de student pe trameleTanţău Mihaela. îl declar nul. (424924)

/DECESE COMEMORĂRI

^ lu îţn m în ^ n e îf ic î lo î^ rpersonalului ajutător din clinica în carc a fost îngrijită cu deosebită competenţă şi abnegaţie dr. LIVIA SIMPLĂCEANU. Familia îndurerată. (306946)

• Cn adîncă durere annnţâm încetarea din viaţă a scumpului soţ, tată ■ şibunic, MATYAS J ANOS fost angajat Ia Tehnofrig. înhumarea va avealoc azi,14. 07.. 95 la orele 14. Familia îndurerată. (310344)• Cu nemărginită durere

anunţăm stingerea din viaţă a scumpei noastre mame,bunicâşistrăbunică ELENA BARTOKnâscută Cikicaş în vîrstă de 89 ani.O aducem pe ultimul drum în data de 14 iulie 1995. orele 12 în Cimitrul Central, Capela Mare. Familia îndoliată. (424874) ,

• Cu adînca durere.^'ts suflete, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru VIC TO R BUDUŞAN, în data de 13. 07. 1995, pe care nu-1 vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc duminică, 17. 07.1995,ora 13,îh comuna- Livada. Bianca, Reghina şi Carmen. (424984)• împărtăşim durerea şi

sta tem alături de Andrei şi familia dr. Dorin Milaş, la pierderea soţiei şi iţiamei dragi, verişoara noastră IU L IC A . Failia Iosif Fărcaş (310290)• Sîntem alături de familia verişorului nostru dr. Dorin Milaş, în aceste momente grele prin care trece. Familia • Gavril Fărcaş. (310291)• Un gînd bun pentru Unul nostru drag,. G H IŢ Ă S E LA G E A , care ne-a

părăsit atît de repede şi neaşteptat. Suntem alături de familia îndurerată. Naşii Rotariu. (310300)

• Sîntem alături de colegul nostru Giloan Radu în marea durere prin care

trece, la pierderea mamei dragi. Colectivul Şcolii Io » Agârbiceanu. (310303*)'• Sîntem alături de fostele

noastre colege- Veturia şi Dana Giurgiu,' în marea durere pricinuită de

moartea soţului şi tatălui dr ag. Sincere condoleanţe. Colegii de la Semco-SA Cluj. (310309)• Sînt prea mk sâ ştiu ce

, înseamnămoartea,darştiu

că nu voi uita niciodată mîngîierile tale, ICUŢA mea scumpă. Nepotul tău, Andrei. (310333) ‘ -• SîntemalâturideBunuţu şi Sorin în marea durere pricinuită de moartea soţiei şi mamei dragi F a m i l i i le I o a n a şi Orosfăian (310334)• Suntem alături de d-na

dr. Fetti Emilia în marea durere pricinuita de

pierderea tatălui sân. Transmitem sincerele noastre condoleanţe. Colectivul Policlinicii Judeţene Cluj. (310376)• Aducem un ultim omagiu colocatarei noastre BERAR RICUŢA care a trecut în eternitate. Condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari str. Bizuşa nr. 8. (424887)________ -

•v Suntem cu tot sufletul alături de colega noastră Dana Giurgiu îh marea durere pricinuită d e . moartea tatălui său drag. Colectivul SC“Comassaf” . (424930)

•- Universitatea de

Medicină şi Farmacie “Inlu Haţieganu” din Clnj- Napoca anunţă cn durere şi regret încetarea din ’ viaţă a profesorului universitar1 dr. L IV IU POPA, de la Disciplina de

biochimie, .em inent cercetător ştiinţific şi distins dascăl. Exprimăm profunda compasiune şi sincere condoleanţe familiei (424954)

• Un pios omagiu celui care a fost dr. P ILU METEA. Sincere*

condoleanţe familiei îndurerate. Familia Coc

Îuiin. (424960) ~• Mulţumim, pe această

cale, tuturor acelora care au « participat la conducerea pe ultimul drum a iubitului nostru soţ, ţaţă, fiu, frate şi unchi, dr. AUREL METEA. Familia

nemîngîiată. (424968)• Mulţumim întregului

colectiv al Filialei Electrocentrale Cluj şi tuturor celor (Tare prin

prezenţă şi flori au fost alături de noi Ia marea durere cauzată de trecerea în nefiinţă a.celni care a fosţec.BONDOICORNEL. Durerea despărţirii o vom

ţi • r -' • r '.pasţra veşnic în sufletele noastre. ; ; Familia îndurerată. (424982)• Sîntem alături de doamna

Şoichin Doina, în marea durere pricinuită dc dispariţia soţului drag. Sincere condoleanţe şi Dumnezeu şă-1 odihncască' în pace. Asociaţia de locatari sin str. Donath n r .'13 bl. M l. (310323)

' • Cu aceeaşi duurere, dor

nestins şi vie amintire

aducem un pios. omagiu

scrfmpului nostru tată, soţ

PE SC A R E M IL , la

împlinirea a 6 săptămîni

de Ia dureroasa despărţire.

Fiica Emilia şi soţia Ana.

Parastasul de pomenire va

avea Ioc sîmbătă, la orele

19, în Cimitirul Central.

(310289)

• Au trecut 6 luni de cînd

profesorul universitar dr.

NICULAEŞTĂNCIOIUşi-

a găsit odihnaîn eternitate.

Cu aceeaşi nestinsă durere

ne voin ruga bunului

Dumnezeu să-l odihnească

şi sâ vegheze la împlinirea

idealurilor cărora şi-a

dedicat întreaga viaţă.

Comemorarea va avea loc

luni, 17 iulie 1995, ora 17,

la Parohia ._ Sfinţii

Constantin ~ şi Elena

(M oţilor 23). Familia.

(310375) '■■■'f • S-auîmplinit6săptămîni

de la trecerea prematură

în nefiinţă aiubiteişidragei

noastre mame, soră, bunică, colegă şi vecină,

G R O Z A L U C R E Ţ IA . Slu jba de; parastas şi

. feştanie. va avea loc

sîmbătă, 15 iulie, orele 11,

la domiciliul Familia.

(424892) '

• La 6 săptămîni,an gînd

pios Celui care a fost

prietenul nostru B IC A

EU G E N . Fam. Sabâu.

(424920)

• Dragă soţie;, dragă mamă, an trecut 6 In i de cînd inima ta a încetat si

. mai bată. Gotal lăsat de tine este. incomensurabil. Am rămas cn amintirile dragi nona, multe lacrimi şimulti durere. Odihacşte- te în pace, suflet ales Comemorarea distinsei soţii şi mame, prof. SILVIA DOMNIŢA va avea loc h datadel5.07.1995,oral9 Ia mormînty fii Cimitirul 'Mănăştur Soţnl Nicolae ţi fiul Marins. (424894)• UnpiosomagnsoţBlulii tatălui drag,' MARC VASILE, la împlinirea unui an de la despărţire. îl vom păstra vcşnic la inimile noastre. Soţia Vali, copiii Cristian fi Ciprian. (424906)• Au trecut6Iuaide tristeţe de cînd inima inbitafni nostru prof. dri IOAN ZÂGREANU a fncctat să mai bată. Damneze* să-l odihneascăfii pace: Slujba de pomenire va avea loc luni, 17 inGe orefelJl, la

Capela “Schimbarea ia Faţă” pe B-dul Eroilor nr.10. Familia. (424908)• Azi,14inHe,seunpBnesc4 ani de cînd ne-a părăsit

, inbitnl nostru soţşi părinte, TRAIAN M AN "protopop ortodox român, Iăsînd multă tristeţe în inimile

' noastre. Parastasul va fi oficiat duminică, 16 isGc, ora 13, 30,1a local de odihnă din Măoăţtnr. Dragostea şi recunoştinţa noastră îi vor veghea somnu^ veşnic. Familia. (424936)

VARIETATI

u m o r u l m a r e lu i o md e ş t i i n ţ ă G r i g o r e M o is il

Matematicianul şi logicianul, omul de cultură Grigore Moisil; a reuşit să atragă, în cursul vieţii, atenţia lumii ştiinţifice şi apoi să se impună ca ufl pionier în anumite domenii ale cercetării. A privit viaţa cu luciditate, mult umor şi fantezie. ■ ,

Cu oaspeţii era înplină vervă. Vorbele lui de duh curgcau ca şi paradoxurile. Spre marca mea satisfacţie atn avut fericita ocazie sâ-1 cunosc personal, pe timpul cînd urmam cursurile Academici ' <lc înalte Studii Militare. Umorul... hi Grigore Moisil a avut şi inai arc Şiastăziovaloaremoralâ:

• Explozivul ccl mai puternic nu este tolucnul, nici bomba atomică, • ciidceaomcnească; ■ '

• Mediocritatea nu iartă , oamenilor inteligenţi a fi superficiali înaparenţă şi profunzi

. în realitate; ^• Ştiinţa sc răzbună ca o femeie,

. nucîndoataci.ci cîndoneglijezi; .

• Spre deosebire de vin, ştiinţanu trebuie lăsată să se învechească; • ;

• Imaginaţia e şi ca o sursă dc informare;

• Pentru elev este esenţial cum rezolvă problemele; pentru profesori cum lc pune; - ;

• Numai prostia poate să n-aibă intermitenţe; * \

•Dujblulrolistoricalprostiei: 1) Prostia transformă revoluţia în evoluţie; 2) Prostia permite comunicaţia între două inteligenţe; - . • Dragostea nu se defineşte: o trăieşti, o uiţi, ţi-o aduci aminte;' •Nuedepărereatacclceteaproba,

ci cclccţc imită;•Tot ce este gîndirc corecta este sau

matematică sau: susceptibilă de matematizare;. .

• Ştiinţa nu e bună azi dacă ieri nu s-a gîndit la mîine; ,

• E omeneşte să spui că eşti mare' specialist, Că eşti cel mai mare spe­cialist, dar nu înţeleg să susţii că eşti singurul specialist!

. . • Un om Ia' 20 dc ani trebuie admirat,.la 30 apreciat, la 40 invidiat şi la 60 stimat;

•Eusîntomulcaredemonstrez, nu conving;

«Una dinreuşite Ie televiziunii este dc a face din savanţi vedete şi ' din vedete savanţi; - -- • Un student, ieşindfurios.după ce cade la examen, exclamă: ”Să mă pupe-n fund! ” Grigore Moisil aude:

-Vinoîncoa,tinerc,niaiaproapc, mai aproape. îl sărută pe frunte.

-S-a făcut tinere! -'i. • La' un curs predat pentru

profesorii de liceu, trebuia de senată pe tablă o anumită schemă privind teoria circuitelor cu contacte şi relee. La im moment da t, schema a fqst desenată şi după ce aexplicat modul ei de funcţionare, Grigore Moisil s-ă oprit şi a adăugat următoarele:

-Şi 'acum, să-i punem o pilă elcctrică, căci nimicnu merge fară pile. '

Col. (r) Teodor GROZEA

..........

a) Liniile verticale sînt paralele? (schiţa iluziei corectate de arhitecţii antici).b) Cîte trepte sînt in desen?c) Cate.este punctul care marchează centrul

cercului? A sau B? . * d) Care din cele doua figuri este mai mare?e) Cîji copaci sînt in pădure? ____ ___

- ; . Desene: WqJ TWMET

Din cartea „250 probleme distractive” (ui curs de apariţie.

ADEVARULde CltlJ legislaţie vineri, 14 iulie 1995 m)

L E G E AA Ş A C U M Â F O S T A P R O B A T A D E P A R L A M E N T ]

S I î I M A l I M T A T Ă S P R E P R O M U L G A R E

Secţiunea 6 . S tructura in s titu ţiilo r

de în văţăm în t superiorArt. 83.'Instituţiă de învăţămînt superior cuprinde,

de regulă, mai multe facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre, unităţi de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi microproducţie.

Art. 84. ( 1) Facultatea reprezintă unitatea fUnctională de bază a instituţiei de învăţămînt superior şi are în componentă una sau mai multe secţii de specialitate. Facultatea este organizată pe departamente şi catedrei

' Activitatea didactică în cadrul facultăţii se desfăşoară pe ani de studii, serii de predare, grupe şi subgrupe.

(2) Facultăţile se individualizează prin:a) condiţii de admitere şi absolvire;^b) programe dc studii; . . ,c) domenii de specializare., . x '(3) Facultatea cuprinde personal didactic şi studenţi,

cercetători ştiinţifici şi proiectanţi,- personal auxiliar şi administrativ. ■ •, v

Art. 85. Colegiul universitar este unitate funcţională subordonată^instituţiei de învăţămînt superior sau facultăţii. ..."j * ; ■-

Art. 86. Departamentul constituie o structură subordonată instituţiei de învăţămînt superior sau, după caz, facultăţii, avînd funcţii didactice, de cercetare ştiinţifică, proiectare şi microproducţie. Organizarea departamentelor sc stabileşte de către senatele universitare. - v •>'-■ Art. 87-Catedra este unitatea structurală de bază a facultăţii sau, după caz, a departamentului care realizează activităţi de învăţămînt şi cercetare. Catedra cuprinde personal didactic şi, după caz, personal de cercetare, proiectare şi auxiliar, dintr-o disciplină sau o familie de discipline. - . ■ '

Art. 88. Instituţiile de învăţămînt'superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi: administra, singurei sau în colaborare cu alte instituţii, , unităţi şi centre de cercetare, centre, pentru pregătirea resurselor umane.unităţi de microproducţie, loturi experimentale sau alte structuri instituţionale.

.Secţiunea 7 . Autonomia universitară •

Art 89. (1) Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se conduce, de a-şi exercita libertăţile,academice fără nici un fe l de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma.un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu\ opţiunile şi orientările strategice naţionale ale dezvoltării învăţămîntului superior stabilite prin lege. <

(2) Autonomia universitară se corelează cu principiul răspunderii personale şi publice pentru calitatea întregii activităţi didactice şi de cercetare.ştiinţifică pe care o . desfăşoară instituţia respectivă de învăţămînt superior./ Art. 90. (1) Comunitatea universitară cuprinde totalitatea persoanelor care desfăşoară activitate didactică, de cercetare ştiinţifică şi de proiectare, precum şi pe cei care studiază într-o instituţie de învăţămînt su­perior. . - ■ '

(2) Comunitatea universitară foloseşte în activitatea - sa personal auxiliar şi administrativ.

Art. 91. (1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotărilor de orice fel şi cu orice destinaţie, folosite de instituţia de învăţămînt.superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.' (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) , spatiile

şi dotările âferente care aparţin Ministerului Sănătă|ii şi ministerelor cu reţea sanitară proprie în care se desfăşoară învăţămîntul medical superior de stat.

Art. 92. (1) Ansamblul de drepturi şi obligaţii, precum şi normele care feglementează viaţa comunităţii universitare în spaţiul universitar propriu sînt cuprinse în Carta universitară a instituţiei de învitămînt superior, adoptată de senatul universitar, în condiţiile legii. •

(2 ) Autonomia universitară ,vjzează domeniile conduceri), structurării şi funcţionării instituţiei, ale activităţii didactice ţi de cercetare ştiinţifici, ale administraţiei ţi ale finanţării.

(3) Autonomia universitari se realizează, In principal, prin: programarea, organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învitămînt; organizarea cercetării ştiinţifice şi a documentirii; stabilirea specializărilor; stabilirea planurilor de înviţimînt şi programelor analitice, în acord cu standardele naţionale; admiterea candidaţilor la studii, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul laviţimlntuluf;

urmare din numărul trecutselectarea şi promovarea personalului didactic şi ale celorlalte categorii de personal; stabilirea criteriilor de apreciere a activităţii didactice şi ştiinţifice; acordarea, în condiţiile legii, a titlurilor didactice, ştiinţifice şi

■ onorifice; stabilirea formelor de studiu postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreună cu Ministerul Învăţămîntului şi cu alte autorităţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional,- a domeniilor în care se utilizează diplomele şi

'■ certificatele proprii emise; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare din ţară şi din străinătate; eligibilitatea tuturor organismelor de conducere, prin vot secret; stabilirea

■ necesităţilor financiare şi materiale; rezolvarea problemelor sociale ale comunităţii universitare; folosirea fondurilor i i gestionarea lor cu respectarea prevederilor legale; acordarea, din fonduri proprii, a burselor de studiu şicercetare, distincte de cele atribuite potrivit altor reglementări legale; asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar; organizarea şi controlul tuturor serviciilor ecbnpmicb-gospodăreşti; găsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea activităţii culturale şi sportive; înfiinţarea fundaţiilor; stabilirea şi fololirea unor însemne şi simboluri proprii,

(4 ) în plan financiar, autonomia universitară se' realizează ca drept de gestionare, potrivit legii şi răspunderii personale, a fondurilor alocate de la buget sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele în valută de la studenţi şi cursanţi străini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Învăţămîntului. , ■' Art. 93. (1) Membrii comunităţii universitare ău dreptul de a Iii a parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vo t. secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de- 4 ani. . .■ 1

(2) Organele alese, cu excepţia rectorului, se confirmă de senatul universitar. Rectorul se alege de către senat şi se confirmă prin ordin al ministrului învăţămîntului. O persoană nu poate ocupa funcţia de decan sau rector mai mult de două mandate succesive. Rectorul poate fi revocat din funcţie de cătretsenatul universitar prin aceeaşi procedură folosită la numire, v ■ -

(3 ) Ministrul învăţămîntului poate suspenda din funcţie,din motive justificate, pe rectorul unei instituţii de învăţămînt superior, de stat sau particular, acreditate.

Art. 94. (1) în instituţiile de învăţămînt superior, studenţii pot fi reprezentaţi în consiliile facultăţilor şi în senatele universitare, în proporţie de cel mult 1/5 din numărul membrilor acestor consilii, în condiţiile sYâbilite piin Carta universitară.

(2) Protecţia membrilor comunităţii universitare în activitatea profesională şi în Spaţiul universitar este înscrisă în Carta-universitară. Abaterile de la deontologia universitară se analizează şi se soluţionează la nivelul consiliilor facultăţilor şi al senatului. ■.

(3) Membrii comunităţii universitare sînt obligaţi să respecte regulamentele interne ale instituţiei de învăţămînt superior stabilite în conformitate cu Carta universitară. ..." -

Art. 95. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile stabilite prin Carta universitară sau prin lege. • ' -V . s

Art. 96. La nivel naţional, .autonomia se manifestă prin relaţia directă a rectorului instituţiei de învăţămînt superior cu Ministerul Învăţămîntului şi prin alegerea reprezentanţilor instituţiei în organismele profesionale, conform legii., •

CAPITOLUL XÎnvăţăm în tu l m ilita r

Art. 97. Învăţămîntul militar este învăţămînt de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţămînt, şi cuprinde: învăţămînt liceal; învăţămînt postliceal pentru fotmarea maiştrilor militari şi subofiţerilor; învăţămînt universitar pentru formarea ofiţefilor şi specialiştilor; învăţămînt postuniversitar. Perfecţionarea pregătirii cadrelor militare se realizează în instituţii de învăţimînt distincte. f .

Art. 98. Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi Criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţămîntul militar te stabilesc de Ministerul Apirărfi Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Romia de Informaţii şi alte. instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, potrivit specificului flecirei arme şi trepte de învăţimînt.

Art. 99. Planurile dc învăţimînt pentru înviţimîntul

militar liceal, postliceal şi superior se elaborează de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, fiind avizate de către Ministerul Învăţămîntului, - - , ' i . . . .' Art. 100. Diplomele de absolvire a instituţiilor militare de învăţămînt şi titlurile ştiinţifice obţinute dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în rezervă, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilpr civile de învăţămînt, cu profil apropiat şi dc a&laşi nivel. ■' : 1 T , ■

; • Art. 101. Admiterea şi procesul de 'n[45j *mînt în instituţiile militare de toate nivelurile se desfăşoară în limba română. > '. j

r Art. 102. Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul învăţămîntului militar, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei,

«Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pot emite ordine, regulament^ si instrucţiuni proprii.

CAPITOLUL X I În văţăm în tu l p articu la r

Art. 103.(1) Învăţămîntul particular constituie o• alternativă la învăţămîntul de stat sau îl completează.

(2) Instituţiile şi unităţile de învăţămînt particular acreditate fac; parte din sistemul naţional de, învăţămînt şi educaţie şi se supun dispoziţiilor prezentei legi.

(3) Instituţiile şi unităţile de învăţămînt particular dispun de autonomie organizatorică ş,i funcţională, în concordanţă cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului;de învăţămînt.

(4) Instituţiile şi unităţile de învăţămînt particular acreditate pot fi sprijinite de stat. *■ ... ^

Art. 104. Învăţămîntul particular funcţionează potrivit legii, dacă: A 1

a) este organizat şi funcţionează pe principiul non- proflt; . ;

; b) este organizat pe principii nediscriminatorii şi respinge ideile, curentele şi atitudinile antidemocratice, xenofobe, şovine şi rasiste;

c) respectă standardele naţionale. - : '-' Art. 105. (1) Învăţămîntul particular preuniversitar cuprinde grădiniţe, şColi primare şi gimnaziale, şcoli profesionale şi de ucenici, licee şi şcoli postliceale.

(2) Grădiniţele, şcolile primare şi gimnaziale,-precum, şi şcolile profesionale şi de ucenici se pot înfiinţa cu autorizarea inspectoratului şcolar, în baza documentaţiei de evaluare. - - • ■ :

(3) Liceele şi şcolile postliceale se pot înfiinţa cu avizul inspectoratului şcolar şi aprobarea Ministerului Învăţămîntului, în baza documentaţiei de evaluare.

A rt. 106. (1 ) Criteriile de evaluare pentru învăţămîntul particular preuniversitar se referă la

. domeniile fundamentale de organizare şi funcţionare:, personal didactic, conţinut, bază materială şi activitate financiară. 1 \

(2) Standardele' corespund fiecărui criteriu şi indică- nivelurile minime obligatorii în_procesuI de evaluare.

Aceste standarde sînt diferenţiate în funcţie de nivelul de învăţămînt şi sînt stabilite de Comisia de evaluare şi acreditare a învăţămîntului preşcolar şi preuniversitar, care se înfiinţează şi funcţionează pe lîngă Ministerul Învăţămîntului, în baza regulamentului aprobat prin hotărîre de Guvern. - - ,

Art. 107. (1) Procesul de acreditare a unităţilor de învăţămînt preuniversitar cuprinde două faze:

a) autorizarea de încredere, care acordă dreptul de organizare şi funcţionare provizorie a unităţii respective;

b) acreditarea, care acordă unităţii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.

(2 ) Acreditarea trebuie solicitată după acordarea autorizaţiei de încredere, astfel:

a) după cel mult 4 ani,.pentru grădiniţe şi şcoli primare;

b) după primulexamen de capacitate, pentru gimnaziu; ,. c) după primul examen de bacalaureat, pentru liceu;. d) după primul examen de absolvire, pentru şcolile

profesionale, de ucenici şi postliceale.Art. 108. (1) în învăţămîntul particular preuniversitar

se aplică planuri similare sau alternative învăţămîntului de stat, care cuprind discipline obligatorii, Opţionale şi facultative, corespunzător standardelor, naţionale.•.(2) Programele, analitice ale disciplinelor trebuie sâ

răspundă aceloraşi cerinţe ca şi'planurile de învăţămînt(3 ) Pentru înviţimîntul particular preuniversitar

planurile şi programele de învitămînt, similare sau

alternative învăţămîntului de stat, sînt aprobau Ministerul Învăţămîntului. y''- '

Art. 109. În învăţămîntul particular preuniversiu formaţiunile de,studiu (clase, grupe, subgrupe) ni» depăşi numeric limitele maxime legale.

Art. 110. (1) în învăţămîntul particular preunivenrposturile didactice se ocupă în condiţiile prevăzut Statutul personalului didactic. ; i . v• (2 ) Cadrele didactice din învăţămîntul partiţii preşcolar şi primar trebuie sâ aibă norma de bază unitatea respectivă. ’

(3 ) în învăţămîntul particular gimnazial, Ikt; profesional, Cel puţin 60 % din personalul didact trebuie să fie încadrat cu norma de bază în unitalj respectivă. : .

(4) Pentru învăţămîntul particular postliceal, cel pic 50 % din posturi, constituite în acord cu prevedeţi legale, trebuie să fie acoperite cu personal didact angajat cu norma de bază în unitatea respectivă.

(5) Personalul didactic de conducere din învăţămint] particular trebuie să fie angajat cu norma de bazai: unitatea de învăţămînt respectivă şi să îndeplineai cerinţele Statutului personalului didactic privii: ocuparea funcţiilor de conducere.

Art. 111. Diplomele sau certificatele acordatei unităţile din învăţămîntul particular preuniversite înfiinţate potrivit prezentei legi, au valoare şi produc efectele actelor de studii eliberate de învăţâmînhiU

. stat, dacă,examenele de absolvire au fost susţinute ii faţa unor comisii numite în conformitate cu dispoziţiii] legale.. ,' , ; ■, ' .v/'

Art. 112: Elevii din învăţămîntul particular se pc transfera la alte unităţi de învăţămînt de stat si: particulare, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiilj stabilite de Ministerulînvâţâmîntului:

A rt. U 3 . Învăţămîntul superior: particnk| funcţionează potrivit legii privind- acreditan: instituţiilor de îrivăţâmînt superior şi recunoaştere] diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei Ier

A rt. 114. în îrivâţămîntul particular, taxele 4 şcolarizare se stabilesc de fiecare instituţie sau unitat] de învăţămînt, în condiţiile legii. ^• Art. 115.(1) Baza materială a instituţiilor şi unităţii: de învăţămînt particular trebuie să corespund; standardelor desfăşurării unui proces instructiv-educat? de calitate: spaţii adecvate procesului de învâţâmîit în proprietate sau prin închiriere; laboratoare propri cu dotare corespunzătoare pentru un an în avans M de anul şcolarizat; bibliotecă dotată cu fond de cart propriu, adecvat conţinutului discipinelor şi nivelate acestora. . , s;- . (2) Pentru obţinerea acreditării, instituţia sau unitata de învăţămînt respectivă trebuie să facă dovada că a perioada de funcţionare provizorie a utilizat cel p»ps 25 % din venituri pentru investiţii în baza materiali proprie.. (3 ) După două cicluri de şcolarizare ulterioar: acreditării, instituţia sau urfîtatea de învăţămînt trete să facă dovada că deţine în proprietate cel puţin 50 * din spaţiile de învăţămînt şi că,1 în toa tă perioadi anterioară, a utilizat cel puţin 25 % din venituri pentn investiţii în baza materială proprie.;

Art. 116. Instituţiile şi unităţile de învâţâmînt paf] ticular se supun evaluării şi controlului, în condiţiile, legii. -

Art. 117. (1) Învăţămîntul cooperatist se desfăşoas în unităţi care sînt proprietatea asociaţiilor cooperatiste

(2) Finanţarea învăţămîntului cooperatist se asigw din fonduri proprii ale asociaţiilor cooperatiste, din tai; şcolare şi din alte surse.

(3) Ministerul Învăţămîntului acoperă de la bugett de stat cheltuielile pentru salarizarea personalul! didactic, cu excepţia personalului care asigură instrui» practică. ■

.(4) Unităţilor de învăţămînt cooperatist li se aplio prevederile art. 115 din prezenta lege.

CAPITOLUL X II În văţăm în tu l pentru

persoanele aparţinînd m in o rită ţilo r naţionale'

A rt. 118. Persoanele aparţinînd minorităţi!^ naţionale au dreptul sâ studieze şi să se instruiască* limba maternă la toate nivelurile şi formele b

jnvăţâmînt, în condiţiile1 prezentei legi.Art. 119. (1) În funcţie de necesităţile locale, se p*

organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, eU* secţii sau şcoli cu predarea în limbile minoritiţiVî naţionale. •

!

vineri. 14 iulie 1995 LEGISLAŢIE ADEVĂRULde Cluj

' (2 ) Alineatul (1) al acestui articol se va aplica fără0 , se aduce atingere învăţării limbii oficiale şi predării •{*) această limbă. - ^

-Art. 120. (1) Limba şi literatura română se predau ţ ( i învăţămîntul primar după programe de învăţămînt <şi manuale şcolare elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. în învăţămîntul gimnazial .şi ţ ic e a l, limba şi literatura română se predau după programe de învăţămînt şi manuale şcolare identice cu i?e le pentru clasele cu predare în limba română, v

(2 ) în învăţămîntul gimnazial şi liceal, Istoria j-omânilor şi Geografia României se predau în limba j-omână, după programe şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română. Examinarea l a aceste discipline se face în limba română, în îavâţăinîntul primar, acestc discipline se predau în limba jnaternă. ■ .

(3) în programele si manualele de Istoria universală ş i Istoria românilor se vor reflecta istoria şi tradiţiile ^Minorităţii naţionale din România. ■ ,

(4) în învăţămîntul gimnazial se introduce, la cerere, •ca. disciplină de studiu, Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale,cu predare în limba maternă.• - Programele analitice şi manualele la această disciplină s în t aprobate de Ministerul Învăţămîntului.

Art. 121. Elevilor aparţinînd minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţămînt cu predarea în limba română Ii se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, c a disciplină de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale re­spective. ' - - > ,- ... Art; 122.(1) în învăţămîntul de stat profesional,'liceal tehn ic, economic, administrativ, agricol, silvic, 3 gromontan cît şi în învăţămîntul postliceal, pregătirea de specialitate se face în limba română, asigurîndu-se, în funcţie de posibilităţi, însuşirea terminologiei de' specialitate şi în, limba maternă. ' .

(2) în învăţămîntul.lnedical universitar de stat, în cadrul secţiilor existente, pregătirea de specialitate se poate face în continuare în limba maternă, cu obligaţia însuşirii terminologiei de specialitate în limba română.

Art. 123. în învăţămîntul universitar de stat se pot organiza, la cerere şi în condiţiile prezentei legi, grupe şi secţii cu predarea în limba maternă pentru pregătirea personalului necesar în activitatea didactică şi cultural- artisticâ. ■ - . ■ v ■; A rt: 124. în învăţămîntul de' toate gradele, concursurile dc admitere şi examenele de absolvire se susţin în limba română. Concursuri de admitere şi examene de absolvire pot fi susţinute în limba maternă

-la şcolile , clasele şi specializările la care predarea se face în limba maternă respectivă, în condiţiile prezentei legi. V :

Art. 125. Ministerul învăţământului asigură, în limba de predare/ pregătirea şi perfecţionarea personalului didactic, precum şi manuale şcolare şi alte materiale didactice. -

Art. 126. în cbnducerea^inităţilor şi instituţiilor de învăţămînt în care există grupş, clase sau secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale, se asigură q reprezentare proporţională a cadrelor didactice din

- rîndul minorităţilor, cu respectarea competenţei, profesionale. ' ;

TITLUL III • . y ' -C onţinutu l în văţăm în tu lu i CAPITOLUL I Învăţăm întu l preuniversitar' Art.127. ( i ) Conţinutul învăţâmîntului preuniversitar este asigurat prin planuri de învăţămînt, programe

-■ analitice şi manuale şcolare,(2) Planurile de învăţămînt cuprind discipline

obligatorii, opţionale şi facultative, precum şi numărul' de ore aferent fiecăreia dintre acestea. Ponderea disciplinelor op)ionale şi facultative creşte în clasele finale ale învăţămîntului gimnazial şi liceal. '

(3) Programele analitice stabilesc, pentru fiecare disciplină din planul de învăţămînt, obiectivele I instructiv-educative şi formative ale disciplinei; evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea acestora.

Art. 128. (1) Planurile de învăţămînt şi programele analitico'pentru învâjămînlul'prcuniversitar se aprobă de Ministerul Învăţămîntului, la propunerea comisiei naţionale de specialitate. ..

(2) în unităţile de învâţămînt se utilizează numai- manuale şcolare aprobate de Ministerul Învăţămîntului.

(3) în unităţile de învăţămînt se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, |a nivel naţional.

, Cadrul didactic are dreptul de ă recomanda elevilor un anumit manual.

(4) Obiectivele specifice în’evaluarea procesului •instructiv-educativ pe fiecare nivel de învâţămînt sestabilesc prin standarde aprobate de Ministerul tnvăţâmîntului.

CAPITOLUL II învăţăm întul superior

. Art. 129. (1) În Instituţiile de învăţămînt superior

planurile de învâţămînt se elaborează de către facultăţi şi departamente, se analizează în cadrul consiliilor acestora, se aprobă de Ministerul Învăţămîntului pentru a fi în concordanţă cu standardele naţionale. Modificarea planurilor de învăţămînt se poate face numai îifcepînd cu anul I.'• (2) Programele analitice se elaborează de titularii de discipline şi se aprobă de catedră sau departament. *"'Art. 130. în funcţie de-specificul facultăţilor şi specializărilor, planurile de învăţămînt şi programele analitice pot fi concepute si în structură modulară.

CAPITOLUL III A c tiv ita te a extraşcolarăArt. 131. (1) Conţinutul instruirii şi educaţiei la toate

nivelurile de organizare a învăţămîntului se completează prin activităţi extraşcolare.

(2) Activitatea extraşcolară se organizează de şcoli, cluburi, palate ale copiilor şi elevilor, administraţiile, judeţene ale taberelor, de conducerile taberelor şcolare şi bazelor sportive, turistice şi de agrement şi de alte unităţi.pentru activităţi complementare, cu sprijinul familiei şi al altor factbri interesaţi,; (3) Activităţile extraşcolare aii conţinut ştiinţific,

cultural-artistic, umanitar; ecologic, moral-civîc, tehnic-- aplicativ* turistic, sportiv; precum.şi caracter recreativ:,

(4 ) Palatul Naţional al Copiilor şi E levilor din Bucureşti, subordonat Ministerului Învăţămîntului, precum şi palatele copiilor din judeţe, din subordinea inspectoratelor şcolare, au şi rol metodologic pentru activităţile extraşcolare. .■

Art. 132. (1) Organizarea şi competenţjlc unităţilor specializate în activitatea extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Învăţămîntului, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului.

(2) Ministerul Învăţămîntului, prin inspectoratele şcolare, asigură şi-controlează realizarea obiectivelor instruirii si educaţiei extrascolarel -

CAPITOLUL IV Educaţia perm anentă '

Art. 133. Pentru asigurarea educaţiei permanente, Ministerul Învăţămîntului’colaborează cu Ministerul, Culturii'şi alte ministere-interesate, precum şi cu mijloacele de informare în masă, culte religioase, universităţile populare, fundaţiile culturale, alte societăţi şi instituţii, pentru a facilita accesul la ştiinţă şi cultură al tuturor cetăţenilor, indiferent de vîrstă, în vederea, adaptării lor la mutaţiile majore care survin în viaţa socială. " ■; .■. r'-.

Art. 134. Ministerul Învăţămîntujui, prin Unităţile .şi instituţiile sale, acordă, pe bază de contract, asistenţă de specialitate celor, cate organizează diferite programe de instruire a adulţilor în sistemul educaţiei permanente şi fel conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie iniţiativa'.

A rt. 135. (1 ) Ministerele, regiile'autonome,' societăţile comerciale, alte persoane juridice sau fizice pot organiza, împreună cu unităţile de învăţămînt sau separat, cursuri de pregătire şi perfecţionare profesională a adulţilor, în scopul calificării propriilor salariaţi şi a viitorilor angajaţi sau pentru conversie profesională. . ‘ ' , •.

(2) Cursurile organizate înjeondiţiile alin.(l) nu sînt atestate de Ministerul Învăţămîntului, cu excepţia celor organizate în cplaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru protecţia socială a şomerilor

' şi reintegrarea lor profesională. în situaţia cînd aceste cursuri se desfăşoară pe baza unor programe avizate de Ministerul Învăţămîntului, ele se finalizează prin acordarea de certificate de calificare profesională 'recunoscute de Ministerul Învăţămîntului. -

Art. 136. (1) Pentru instruirea adulţilor, precum şi .pentrusprijinirea sistemului de învăţămînt în realizarea unor obiective specifice, pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului, instituţii şi reţele de învăţămînt deschis sau ţa distanţă, care-utilizează tehnologiile moderne dSfe comunicare şi preluare a informaţiilor.

. (2 ) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de’ învăţămînt sînt suportate de beneficiari şi de instituţiile interesate.

CAPITOLUL V B ib lio tec ile din în vătăm în t«ţ > »

Art. 137. (1) În sistemul de învăţămînt funcţionează, ca parte integrantă, o reţea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare şi biblioteci pedagogice, ca instituţii cu personalitate juridică, subordonate direct Ministerului Învăţămîntului; biblioteci ale instituţiilor de îpvăţâmînt superior, ale facultăţilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci şcolare^

(2) Bibliotecile menţionate la alin. (1) funcţionează pe bază de regulamente aprobate de Ministerul Învăţămîntului. /

(3) Bibliotecile din învăţămînt pot organiza, cu aprobarea Ministerului Învăţămîntului şi în colaborare cu Ministerul Culturii, secţii specifice, precum şi alte forme'pe care le consideră nccesâre pentru studiul' individual al adulţilor.

TITLUL IV CAPITOLUL III Conducerea in s titu tiilo r sit #

u n ită ţilo r învăţăm în tu lu i de s ta t > r

Art. 145. (1) Unităţile de învăţămînt preuniversitar sînt conduse de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. în activitatea de conducere, directorii se bazează ps consiliul profesoral şi pe consiliul de- administraţie. Aceste consilii funcţionează în temeiul- unui regulamentelaborat de Ministerul Învăţămîntului.

(2) Consiliul profesoral al unităţii de învăţămînt, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este

; format din personal didactic de predare din unitatea respectivă şi este presidat de director. ., V.

(3 ) Consiliul de administraţie ,al .unităţii de învăţămînt; cu rol de decizie în domeniul administrativ, este format din cel puţin 5 membri, dar nu mai mult de11 membri, între care directorul unităţii; directorul adjunct, conţabilul-şef, cadre didactice alese de consiliul ' profesoral şi reprezentanţi ai părinţilor, precum şi ai administraţiei publice' locale. în consiliul de administraţie se includ şi reprezentanţi ai agenţilor economici care asigură baza materială pentru practică. Directorul unităţii de învăţămînt este preşedintele consiliului de administraţie. ■ .

( 4 ) Unitatea de învăţămînt preşcolar sau primar afiliată altei unităţi de învăţămînt îşi alege 1-2 cadre didactice în consiliul de administraţie al acesteia.

(5) în consiliile de administraţie ale liceelor şi şcolilor postliceale se'includ 1-2 elevi.- .

(6) Directorii şi directorii, adjuncţi ăi unităţilor din învăţămîntul preşcolar, primar,.gimnazial şi profesional, precum şi directorii adjuncţi din învăţămîntul liceal şi postliceal sînt numiţi de inspectoratul şcolar general.'

(7) Directorii unităţilor din învăţămîntul liceal şi postliceal sînt numiţi prin ordin al ministrului învăţâmîntului, la propunerea inspectoratului şcolar general. - - . .

(8 ) Directorii unităţilor’ destinate activităţilor extraşcolare sînt numiţi de ministerul învăţămîntului la unităţile direct subordonate şi de către inspectorul şcolar general pentru unităţile din subordinea inspectoratului. / '

(9) Numirea directorilor şi a directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţămînt şcolare menţionate la alin.(6) şi (7) seface pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială,"pe o perioadă de 4 ani, de regulă, la propunerea consiliilor profesorale respective. Metodologia de numire se. stabileşte de Ministerul Învăţămîntului.

Art. 146. Instituţiile de învăţămjpt superior,,sînt. conduse de senate, iar facultăţile şi departamentele de consilii. Senatele sînt presidate de rectori, consiliile facultăţilor de decani, iar consiliile departamentelor de directori, Atribuţiile şi raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitară. Hotărîrile senatelor, - ale consiliilor facultăţilor şi departamentelor.se iau cu majoritatea membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel puţin 2/3 din totalul membrilor.;

A rt. 147. Conducerea operativă a instituţiei de învăţămînt superior este asigurată de Biroul senatului, alcătuit din: rector, prorectori, secretar ştiinţific şi director general administrativ. Preşedintele Biroului senatului este rectorul.

CAPITOLUL IV Evaluarea în în vă ţăn iîn t

Art. 148. (1) Evaluarea învăţămîntului,’ ca sistem şi proces, se asigură de Ministerul Învăţămîntului prin instituţii şi organisme specializate, în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului.,

(2 ) Evaluarea învăţămîntului universitar şi postuniversitar se asigură prin forme specifice în conformitate cu dispoziţiile legale şi normele autonomiei universitare. '

(3 ) în sistemul naţional de învăţămînt şi educaţie notarea se face, de regulă, d^ la 10 la 1.

TITLUL VArt. 157. (1) în instituţiile şi unităţile de învăţămînt

sînt interzise pedepsele corporale.(2) Personalul didactic care practică asemenea metode

va fi sancţionat administrativ sau, în funcţie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.

Art. 168. (1 ) Unităţile de învăţămînt primar şi gimnazial din mediul rural şi preurban, precum şi liceele agricole, agromontane, silvice şi pedagogice, care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan, primesc în folosinţă, pentru constituirea lotului didactic exper­imental, o suprafaţă de 1 ba pentru şcolile primare, 2 ha pentru şcolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice şi minimum 10 ba pentru liceele agricole, agromontane şi silvice, în echivalent arabil.

(2) Loturile experimentale prevăzute la alin. 1 se atribuie, la cerere, unităţilor şcolare respective din terenurile agricole şi silvice ce ău aparţinut şcolilor sau, după caz, din Tondul de rezervă al localităţilor, aflat la dispoziţia consiliilor locale.

(3) în cazul în «are pe teritoriul localităţii nu există resurse de pămînt conform prevederilor alin. .2 , suprafeţele cuvenite se atribuie în folosinţă din terenurile aflate în proprietatea autorităţilor publice locale sau în administrarea Agenţiei Naţionale de Dezvoltare şi Amenajare Rurală.

(4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unităţile şcolare prevăzute la alin, 1, punerea în posesie, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de către comisiile locale şi judeţene de aplicare a Legii nr. 18/

■ 1991. ' .Art.169. (1) Finanţarea învăţămîntului de stat se face '

de la bugetul de stat, în limitele a cel puţin 4 % din produsul intern brut.

Art. 171. (1) Cheltuielile'de întreţinere a internatelor, căminelor şi cantinelor destinate elevilor şi studenţilor . se acoperă din veniturile proprii ale unităţilor şi instituţiilor respective; ele se .completează cu subvenţii acordate din bugetul de stat’şi din bugetele locale.■ (2) Instituţiile de învăţămînt superior de stat asigură,

pentru efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe • perioada prevăzută în planurile de învăţămînt, ‘cheltuielile de masă, cazare şi transport în situaţiile în care practica se desfăşoară' în afara centrului universitar respectiv. ‘

(3 ) Documentaţia tehnică şi materialele pentru construcţii destinate învăţămîntului de sfat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatură, utilaje, fond'de carte, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic sînt scutite de TVA şi taxe vamale.' • ■ ’. Art. 172. Pentru învăţămîntul de stat preşcolar,- primar şi gimnazial se asigură gratuit manualele şcolare.; Beneficiază de aceeaşi gratuitate şi elevii din învăţămîntul profesional şi liceal ai căror părinţi au venitul lunar pe membru de familie egal sau mai mic decît salariul minim pe economie. :

Art. 173. Preşcolarii, elevii şi studenţii beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită, în cabinete medicale şi psihologice şcolare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat.

-Art. 174. (1 ) în timpul anului şcolar, elevii şi studenţii beneficiază de tarif redus cu 50 % pe

' mijloacele de transport local,în comuni De aceeaşi reducere beneficiază elevii şi studenţii navetişti dc la

• cursurile de zi.(2) Elevii şi studenţii beneficiază de reducere cu

50 % pe transportul intern auto, feroviar şi naval, în perioada fiecărei vacanţe-şcolare, cîte o singură călătorie dus-întors în localitatea de domiciliu'. • . !

(3) Elevii şi studenţii beneficiază de tarife reduse cu. 50 % pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice. .' ; '

(4 ) De prevederile acestui articol beneficiază, de asemenea, elevii şi studenţii din învăţămîntul particular, acreditat.

(5 ) E levii şi studenţii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin.

TITLUL V II Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 177.(1) încălcarea prevederilor prezentei legi, atrage, după caz, răspunderea materială, disciplinară,, contravenţională sau penală. '

(2) împiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul instituţiilor sau unităţilor de învăţămînt constituie; după caz, abatere disciplinară ori contravenţioanlă sau infracţiune. Constatarea contravenţiei sau infracţiunii şi aplicarea sancţiunilor se fac de autorităţile abilitate. -

Art. 178.(1) Părintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de învăţămînt şi felul educaţiei copilului minor. . - v

(2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat de a lua măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului în învăţămîntul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 100.000 şi 500.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către autorităţile prevăzute în art. 177 alin. 2.

Art. 179. Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legale privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. .

Art. 180. Asupra dreptului'copilului minor de a urtaa şcoala în liinba română sau în limba unei minorităţi naţionale hotărăşte părintele sau tutorele legal instituit.

Art. 181. Pînă la intrarea în vigoare a legii privind Statutul personalului didactic, normele didactice râmîn la nivelul anului 1994, fiind'stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 283/1993.

Art. 182. Unităţile de învăţămînt aferente formelor de învăţămînt prevăzute la art. 122 alin. 1 îşi continuă activitatea conform programelor actuale pînă la absolvirea ciclului şcolar de către cei care frecventează aceste şcoli la data intrării în vigoare a prezentei legi.

ADEVARUL gSe O H ia j SPORT

Perfo rm anţă d e răsunet a l a t le t ism u lu i c lu je anEra Miklos medaliată co argint la “Mica Olimpiadă”- O veste telefonică, primită miercuri seara tîrziu, ne-a prodii o mare satisfacţie.' La Batb, Ib Anglia, In cadrul primelor finale ale “ Zilelor Olimpicc ale Tineretului Euro­pean'*, reprezentanta României, chţjcaaca Eva Miklos C.S.S.A.- " V , deva reputatului antrenor Vasile Bogdan, a făcut o cxcelcntă cnrsă de 100 m.g. caccriad medalia de argint. Vomicveai. (m.i.r.)

C u p ele E uropene de F o tb a l.- Miercuri au avut loc tragerile la sorţi ale partidelor preliminare în cupele europene de fotbal. Iată ce au decis sorţii pentru echipele româneşti:

• Liga Campionilor: Casino Salzburg - Steaua ' - ,• Cupa Cupelor: Wrexham(Ţara Galilor) - Petrolut• Cupa U.E.F.A.: Universitatea Craiova - Dinamo Minsk şi Levski Sofia

- Dinamo ■■■Primele echipe sînt gazdele manşei întîi, programată pentru data de 9

august (pentru formaţiile noastre un fel de uvertură înaintea debutului Diviziei"Naţionale). Partidele retur {manşa a doua) sînt programate pentru 23 august. : ■■

"U " d e c o le a ză spre B e lg iaAzi, vineri, 14 iulie, cu un charter special, echipa de fotbal “ lT! decolează

de pe aeroportul Someşeni spre Belgia, unde duminică va întîlni - în cadrul "Cupei UEFA - INTERTOTO - formaţia Germinai Ekeren. în'numărul de mîine amănunte de la trimisul nostru special Victor^Morea. t

Actualitatea fotbalistică (II). In şamanii de ieri v-am prezentat . alcâtairca diviziilor .campionatului

aa|ioaal dc fotbal, programul Diviziei Naţionale, ajungînd la etapa a 23-a (programată în 28 februarie 1996). Continuăm azi, cn.restul etapelor din primăvara viitoare: 24- sîmbătă 2 martie; 25 - sîmbătă 9 mutic; 26 - sîmbătă 16 martie; o “panzi” miercuri 20 martie 1996 fiind programate “sferturile d e , fiaali~ din Cupa României' etapa 27- sânlnli 23 martie; 28-miercuri 27martie; 29 - sîmbătă 30 martie; 30- nmbălâ 6 aprilie; mmează miercuri10 aprilie semifinalele Cupei României; etapa 31 - sîmbătă 13 aprilie; 32 - miercuri 17 aprilie; 33 '- ămbăti 20 aprilie; etapa 34, ultima

. - nicrcui 24 aprilie. Sîmbătă 27aprilie va avea loc finala Cupei României .

* Exptacaua acestei ‘densităţi pe metan {rabat", a grabei de a încheia activitatea fotbalistică pe scena te iac i Naţionale şi Cupa României coastă lo crearea timpului necesar pentrn pregătirea tricolorilor în vedoea turnenlui final al Iui EURO "96 (na fel de recidivă a calendarului naţional din 1994 cînd tricolorii s-as pregătit pentrn World Cup). Fără să vreau îmi pun o întrebare..: pesimistă: dar dacă In toamnă din. ede trei partide pe care tricolorii le mai an de susţinut (cu Franţa lă Bacaicşti, respectiv cu Polonia şi Slovacia îa deplasare) ratăm şi nu ne calificăm. Fireşte că într-un asemenea context vor fi făcute corectările de rigoare. Numai că

n-avem voie să ratăm calificarea pentru EURO ’96! .

■ Prevederi referiţoare la retrogradare ş i ... promovare

■ - • Ediţia 1995-1996 este ultima în care a acţionat sistemul arbitrai de alcătuire k eşaloanelor..Începînd cu ediţia 1996-1997, -sistemul competiţional va cuprinde: Divizia, Naţională (alcătuită din 16 echipe), JDivizia A ( o singură serie din 20 echipe), Divizia B (două serii a cîte '20 echipe), Divizia CI (patrii serii a cîte 16 echipe);-Divizia C2 (42 echipe). În continuare ... detalii..- • La finele ediţiei 1995-96, din Divizia Naţională vor retrograda ultimele patru clasate (locurile 15- 18 şi pentru completarea cifrei de 16

'vor promova primele două clasate îh cele două serii ale Diviziei Â. '

- t • În Divizia A vor rămîne echipele clasate pe locurile 2-7 în cele două serii (deci 12 echipe), cele patru echipe retrogradate din Divizia- Naţională, la care se adaugă primele - clasate în cele patru serii ale Diviziei

. B (şi astfel s-a format*lotul dc 20 echipe, într-o singură serie de A).

• Retrogradează din Divizia A echipele situate pe locurile 8-18 în cele două serii.

Din Divizia'B' vor rămîne la finele ediţiei echipele clasate pe locurile 2-5"in cele patru serii, la*

: care se vor adăuga alte două echipe de pe locurile. 6 (celem ai bine clasate în cele patrii serii). Deci 22 echipe foste în D.A. plus 18 rămase din cele patru serii ale D.B-, un total de 40 echipe care vor alcătui cele

două serii ale viitoarei D.B.'Vor , retrograda din cele patru serii ale Diviziei B, în Divizia C I, echipele situate pe locurile 6-18, minus două echipe de pe locurile 6 (cele mai bine clasate în cele patru serii),

• La finele ediţiei 1996-1997 vor retrograda din Divizia Naţională

- ultimele patru clasate (locurile 13- 16), respectiv vor promova pe prima scenă echipele clasate pe locurile 1 -. 4 în Divizia Â. Din Divizia A vor retrograda în B ultimele patru echipe (locurile 17-20). Din Divizia B, echipele clasate pc locurile 1-2 în cele două serii vor promova în A, iar cele situate pe locurile 17-20 vor retrograda în CI. ,. ' «Sistemul de punctaj va fi: joc cîştigat - 3 puncte; joc egal 1 punct; joc pierdut - 0 puncte.

Victor ROMAN

Notaţii de la judeţenele de pescuit sportiv staţionar

• Sîmbăta trecută, “ arena Chinteni - devenită de-acum tradiţională - a găzduit “judeţenele” la pescuit sportiv staţionar. Lume bună în rîndul concurenţilor, adică victorioşii, respectiv ocupanţii locurilor fruntaşe la fazele municipale. Concret - concurenţii de la copii şi pînă la seniori din Cluj- Napoca, Dej şi Turda (aceştia din urmă cu două echipe, Arieşul şi Potaissa). Au - lipsit gherlenii, “ suspendaţi” pentru faptul că. n-au organizat faza municipală (or fi avut săracii prea multe sarcini pe cap).

• Organizare bună, aşa cum ne-au obişnuit gazdele şi cu alte prilejuri. Standuţile măsurate cu ruleta, tragerile la sorţi, arbitrajele, pauza

de cîntărire a capturilor între cele două manşe, plus după a două - toate s-au desfăşurat după tipic. Reuşita însă în privinţa capturilor a fost sub nivelul fazei municipale. “De vină” au fost solunarele, nefavorabile sîmbătă. Şi totuşi peşte s-a prins. Adică au prins oare au momit mai bine locul şi au a v u t u n pic de. noroc, dincolo de ştiinţa pescuitului. După cea de-a-doua cîntărire-şi trecerea capturilor pe foile de con­curs, respectiv totalizarea lor după două manşe au. fost stabilite ierarhiile, finale, premianţii.

• Începem cu copiii, primele trei* locuri fiind ocupate în ordine deIoana Temnohud (Cluj), Reca Sas (Dej) şi Tiberiu Agopcsa (Cluj).

• La juniori ordinea primilor patru a fost următoarea: Robert Kovacs

Cea mai bună echipă - "Munca invalizilor"Cortină finală peste întrecerea fotbalistic? dotată

cu Cupa Cooperaţiei Meşteşugăreşti. Lunea trecută. s-au disputat ultimele două partide, încheiate cu rezultatele: Voinţa - Electromecanica 2-2 (au marcat S. Petruş şi M. Ţecuşan, respectiv G. Kâszany de două ori) şi Arta Jucăriilor -Mobilă şi Jucării 3-1 (goluri date de T. Fărcaş, S. SăbădUş şi M. Szerestely, respectiv N. Vlăduţ). '

Clasamentul final: Munca Invalizilor 12 puncte .(patrii jocuri, patru victorii, 18 goluri date şi numai - 4 primite); Electromecanica si Voinţa cîte 7 puncte

(departajate de golaveraj), ultimele două locuri fiind 'ocupate de Arta Jucăriilor şi Mobilă şi Jucării,. ambele cu cîte 3 puncte. Doi au fost liderii autoritar; ai golgeterilor: Horaţiu Gabor (Munca Invalizilor) şi G. Kaszany (Electromecanica), amîndoi cu cîte11 goluri marcate. : :

Cooperatorii meşteşugari sînt -hotărîţi să recidiveze cji o nouă ediţie în luna septembrie a.c., sperînd într-o participare mai numeroasă. Noi Ie-o dorim. ' *■ -

* (v.r.) .

(C luj),.Tudor Bodocan, Aii Stoianovici şi DorelCrişan(toţ| turdeni de la Arieşul).

• La junioare întrecerea a fotl dominată de turdence, ordj primelor trei locuri fiind «Anca Bălan (de la Potaissa), i

' de Gabriela Gîrbovan şi Gate] Stoianovici (ambele de la Arier|... - Iată şi ordinea primelort locuri la seniori: Daniel Criş^ Istvan Ilyes, Ioan Ballay.Ftaj^ Palcău, Marius Petrescu (toţi ( Cluj-Napoca) şi Gavril Veieş (1 "Avantajul terenului proprii’ !] a vu tc lu jen ii. La senioare,al obicei, a concurat singură iii clasat pe locul întîi Ana Mî

_ Surduc, căreia îi adresăm feliei pentru pasiunea de care dă don

‘ Încheiem aceste sumare f cu o'subliniere specială p« familia turdeană Stoiano»1 4 prezenta la start cu patru meii | sub conducerea “atamanului” P: I (concurent la seniori), juni: | Andrei şi Gabriela numărindiW printre premianţii concursului® adăugam premiile acordate ctfj mai buni de către A.P.S.Cfe îndheiem prezentîndu-vâ cîţ*dintre premianţi, “pescuiţi* i fotoreporterul nostru Ioan Pete*

Victor PEŞCARUjP..S. O atenţionare pe adnj

“muscaţilor” : în ziua de 22 into l avea loc faza judeţeană a codcuk! de pescuit cu muscă artificii 1 înscrierile pentru concurs {fo ii ziua de 21 iulie, la sediul A P i I

Campionatele ş au încheiat comentariile continuăiR e tr o s D e c tiv e fo tb a lis t ic e d V V J ^ ^ ^ i

Azi fit vizor D iv iz ia A (IV )i . Haina Alba Inii». Trupa lui Cornel';

Txlair (care dc curind şi-a anunţat demisia) aa iu i este formaţia din cdiţiilc anterioare' care se bătea pentru promovare. în coatextnl greutăţilor financiare în care se zbate echipa, locul 6 este unul onorabil,’ ca 50 paacte acumulate (din 14 victorii şi 9 cgalari). Deşi a Încheiat campionatul cugolaveraj pozitiv (+6 ), prin golurilemarea tc, 46, aniriştii ocupi abia locul 10 la icraikia efleienţei (cu o medie dc 1,35 golari dc aiccO- Mai bine stă echipa ladefeasivă (40 goluri primite, o medie de1,17 de mcci). Iată, deci jaloanele pentruediţia viitoare a campionatului.

7. Jial Pctreţaal. Formaţia paradox: local 3 la eficacitate (62 goluri marcate, onediede 1,82 dc mcci), respectiv locul ÎS ia clasameatal defensivelor (5S goluri primite, o aicdic dc 1,61 de meci).'Jiul a acaaalatSO paacte din 16 victorii şi 2 cgalari. fa momeatnl cînd discrepanţa

' alarmaatt dintre eficacitate ş i... defensivi va dispare, alta va fi (aţa echipei. Poate ci o va etala laccpiad dia toastai, fiindcă Jiul

- n a dia vechile cchipe Cu lungistabilitate pe prima sccAi fotbalistici a

ţării. :8. Metrom Braşov. Atac mediocru (40

goluri marcate, loc 14 ca eficacitate), defensivă ceva- mai bună (43 goluri primite, locul 10), 50 puncte acumulate (din 16 victorii şi 2 “remize” ) aceasta este grila realizărilor. O grilă modestă în contextul disputelor cu concitadinele Tractorul şi ICIM. Cu o singură victorie în minus, Metrom ar fi- aterizat la graniţa cu barajul.: 9. Unirea Dej. Foarte pc scurt echipa a luat un start... timorat după care, treptat şi-a “ intrat în mînă” ureînd cu dîrzenie treptele din subsolul clasamentului, oprindu-se în final pe cea cu numărul 9. Egalitate perfectă la victorii şi înfrîngeri, cîte 15,4 “ remize” completînd bilanţul final, materializat prin acumularea a 49 puncte. Un merituos loc 5 în ierarhia eficacităţii (51 goluri înscrise, o medie de1,5 de meci), un altul mai modest In clasamentul apiririlor, 13 (datorat celor 49 goluri primite,'o medie de 1,44 de meci). Acum c i rodajul s-a încheiat aşteptim un salt mai consistent pe verticala

, afirmării..y)onl revcpi asupra.fpnn.aţici

dcjcnc. ----.1 /._ .10. Gloria Reşiţa. O ştachetă mult sub

realizările 'âltor ediţii, modestă şi completată de multe emoţii în unele moinenţe ale întrecerii. Un loc 10 sub posibilităţile reale ale echipei, 49 puncte acumulate (din 15 victorii şi 4 egaluri), un atac deficitar (doar 44 goluri marcate) şi o defensivă pe acelaşi calapod (45 goluri primite). O singură satisfacţie, a terminat înaintea concitadinei C.S.M.

11. Gaz IVletan Mediaş.' Ca multe formaţii din eşalonul secund, obiectivul concret, rămînerea. Grila realizărilor: 49 puncte din115 victorii şi 4 “ remize” , 48 goluri date (locul 9 la eficacitate) şi 42. primite (acelaşi loc 9 în ierarhia defensivelor). O scădere a randamentului echipei în retur faţă de tur.

12. F.C. Bihor Oradea. Un proverbial noroc (sau ... poate un “ noroc aranjat'1) cu cîteva etape înainte de final nava echipei plutind cu greu pe oceanul care ducea spre baraj (în cel mai bun caz) sau direct la retrogradare. Dar au venit momentele Zalău (victorie la scor) şi partida cu Phoe- nix (acasă) cele 6 puncte, grele de tot şi decisive, schiinbînd direcţia navei spre limanul izbăvitor. Grila realizărilor: 48 puncte (14 victorii şi 6 egaluri), 50 goluri marcate (loc 6 la eficacitate şi asta datorită “reuşitelor” din final), 46 primite (locul 12 In ierarhia defensivelor).

Victor ROMAN

Şahiştii gherleni în impas'Ani de-a rîndul,’ sportul din oraşul Gherla

a trăit şi trăieşte prin generozitatea şi efortul -unor oameni inimoşi, care fac foarte mult pentru menţinerea unor echipe în diferite eşaloane competiţionale. Atît fotbalul, cît şi popicele se menţin pe linia de plutire datorită bunăvoinţei unor sponsori generoşi, care sar în autorul acestor sporturi. Alături de aceste discipline sportive, în ultimii trei ani s-a mai remarcat şahul, sportul minţii, echipa Somvetra prOmovînd chiar în Divizia B.

Zilele trecute însă animatorul şahului din mica urbe de pe Someş ne-a întîmpinat cu o veste nu tocmşi.; optimistă; Din lipsă de fonduri şi datorită greutăţilor financiare prin care trece SC “Somvefra” SA, şahiştii nu au posibilitatea de a se prezenta la turneele planificate în această vară şi toamnă.

Domnul Vasile Rus - fiindcă de el est vorba - ne-a spus că nici.un sponsorm şi-a exprimat dorinţa de a sprijini aceasti grupare sportivă'formatâ din 12 oameni, lî fără bani, nu se mai poate continua! Aşadc la Gherla, şahul are şanse mari de a t desfiinţa. După ce a fost.reamenajată mic ş sală din centrul oraşului şi s-a asiguri pepiniera acestui sport, iată că în localitate, printre cei peste 500 de agenţi economic privaţi nu se găseşte un om inimos care preia această formaţie mixtă de şal participantă de anul trecut la întrecerii diviziei secunde din ţara noastră. Prin acest

. rînduri poate că reuşim să atragem atent unor eventuali sponsori'din Gherla ca* sâ-i ajute pe şahişti. ’

1 SZEKELY Csaba

Dacia Unirea Brăila si miliardele cheltuiteîn numărul de marţi 11 iulie,

săptimînalul brăilean “ Actualitatea” consemna c i în ultimii trei ani echipa de fotbal Dacia Unirea B riilţ a fost “ sponsorizaţi” cu o.sumi In valoare totali de 1,376 miliarde lei din ... fondul Insulei Mari a Brăilei. Iati progresia sumelor -

lei în 1992; cresclnd rata inflaţiei i> crescut şi milioanele, în 1993 ajungîndbj^ 511 milioane lei, în 1994 la 517 milion'Iei iar în decurs de cinci luni.din 1995 suma de 236 milioane lei, Daci lucniriV „ jse dovedesc reale nu ştiu pe unde-şi ro scoate cimaşa cei ce-au “mînuit” -atliet

pardon milioanelor - cheltuite: 112 milioane de milioane pentru,Pac ia .Unire*Briila. ■ ■ :■» ii. ţ

M