s-a deschis expoziţia de proiecte pentru -...

16
jr S-a deschis expoziţia de proiecte pentru Campusul universitar tal Academiei de Muzică "Gh- Dima" Dupâ cum am mai anunţat,> ieri, Ia orele amiezii, a avut Ioc în foaierul Silii Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima”,,vernisajul expoziţiei cuprinzînd cele 5 variante de proiect pentru campusul Academiei de Muzică, realizate de studenţii clasei de a'rhitectură de la “Hochschule fur Kunstlerische und Industrielle Gestaltung” din Linz (Austria), clasă condusă de domnul prof.' arh. ing. Friedrich Kuglstitter. • La vernisajul care a avut. Ioc in ptezenţa domnului prof. arh. ing. F. Kuglstitter şi a colaboratorilor domniei sale, studenţii Alexandra Hofecker, Waiter Scheicher şi Christopher Opelf - realizatorii expoziţiei -, au mai fost de faţă: domnul Grigore Zanc ' prefectul judeţului Cluj, domnii-Eugen Ciocoi, şi Alexandru Vaida - directori in cadru] Primăriei clujene, Ion Buliga - şeful serviciului autorizări, cel mai “tînăr” Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul Demetrius Popp, actriţa Silvia Gheian şi actorul Dorel Vişan - cadru didactic al Academiei, de Muzică şi director al Teatrului Naţional clujean, numeroşi profesori, muzicieni, studenţi. (continuare în pag. a 16-a) H I A' ? t Agenda /2 .'■■■■ i Rozayînturilor /3 t Viaţa politică/4 . Artă -cultură/S Omul şi societatea/6 Publicitate/7-11 Sport/12 Femeia/l 3 Economia/14 Eveniment/l 5 a Ultima oră/l 6 î.,1 & * jL^*, .> s t - , ? ANUL VII NR. 1521 ISSN 1220-3203 MIERCURI 15 NOIEMBRIE 1995 16 PAGINI 300 LEI Astăzi vremea va fi în general închisă cu cerul mai mult noros. Pe alocuri vor cădea ploi slabe burniţe., Vînt slab la moderat predominînd din sectorul sudic. Temperaturile .maxime vor fi cuprinse între 4 şi 9 grade. Local ceaţă persistentă Ieri la Cluj-Napoca, la ora 12, temperatura aerului era de 3 grade şi presiunea atmosferică 735,9 mm Hg. (mcteorolog de serviciu, Nagy Constanţa) Cîtă făţărnicie!. ILIE CALIAN D ispariţia lui Corneliu Coposu, atît de intens mediatizată încă dinainte de a ' se produce, a fost încâ un prilej de manifestare.a făţărniciei oamenilor noştri; politici. Desigur, dacă ar.fi fost vorba despre şeful unui alt partid, "o anumită parte a presei" s-ar.fi grăbit să demaşte “cultul personalităţii",» iar "cealaltă parte". ar.fi tăcut chitic la asemenea’acuze. în realitate, fiecare partid sau partiduleţ, cu gazetele care le sprijină, au căutat să-şi construiască oimagine de civilitate tocmai bună în campania electorală. Elogiat cum numai marilor şefi de stat li se poate întîmplă, la moarte, Corneliu Coposu a fost, în realitate, un duşman temut, la a cărui trecere în nefiinţă, mulţi dintre făţarnicii: . care-l piîng respiră uşuraţi. Şi nu este vorba atît' despre politicienii din arcul’ guvernamental. Pentru aceştia Corneliu Coposu a fost un adversar, un adversar onest, în sensul că se puteau bizui pe opţiunile iui, fiare erau clare. Mai'mult, ele puneau : în valoare deosebirile fundamentale dintre două poziţii. în schimb, pentru- coaliţia de partide şi organizaţii pe care. â condus-o, Corneliu Coposu a fost adesea mai mult decît incomod. Aşase şi explică faptul că C.D.R. s-a destrămat cu destul de mare zgomot: Mai mult, chiar propriul partid începuse - prin unele persoane şi organizaţii - să-i repudieze stilul voluntarist de a conduce şi a-şi impune opiniile. Pentru aceşti lideri m ai' mici sau mai mari dispariţia sa înseamnă libertatea de a se angaja cu motoarele în plin în cursa pentru putere. Funeraliile sale au. fost uri prilej de manifestare politică - şi himeni "nu.se aştepta la altceva V dar'au lăsat un gust amar. Omul care a fost Corneliu Coposu a meritat toată stima pentru verticalitatea sa şi tăria de a-şi asuma destinul pe care singur şi l-a croit. Politicianul Corneliu Coposu - ca preşedinte de partid şi şef (atît de contestat, în ultima perioadă) al CDR - va fi făcut şi greşeli destule, qe care nu e momentul sâ le cercetăm. însâ a confunda cu nonşalanţă cele două planuri este o probă de făţărnicie care ar fi trebuit sâ lipsească măcar în aceste zile. ,A rv i ‘ . i w m -ar <4 f t '' ^ i * *'A }■“ ' » ' /■ ' •fi A'M ^ ‘ ţ J ^ * - r S S - ‘ ■i - ' ' 1 - Zeci de mii de buoureşteni l-au condus pe Corneliu Coposu pe ultimul său drum (Rompres)- , ' ; depuse coroane de flori, un sobor ! . . de preoţi, in .frunte cu în Piaţa Revoluţiei din Capitală y mitropolitul greco-catolic de a avut loc, marţi la amiază, o slujbă Blaj, Lucian' _ ; Mureşan, religioasă şi au fost rostite cuvîntări arhiepiscopul de:Cluj, George solemne pentru a-1 omagia pe 'cci ’ Guliu,şi cu episcopul-vicar al carc fost denumit “liderul opoziţiei - Bucureştilor, Teodosie democratice din România” - Snagoveanul, au 'oficiat slujba preşedintele PNŢCD, Corneliu religioasă. A participat şi un cor Coposu. al studenţilor Institutului r După cc sicriul cu corpul Teologic. *neînsufleţit al celui dispărut a fost , ^ _______ . ■ ___ aşezat pe un podium, pe carc erau :. (conţinudreîn pag. a 16-a) Activitatea (Rompres) CNEAA continuă Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare a încheiat studiul celor 67 de unităţi de invăjăxnînt supuse reanalizării. Excepţie fac: Facultatea de sociologie a Universităţii "Spiru Haret” şi.cea de geografie-istorie a Universităţii "Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureş. - După cum au informat, marţi, surse din cadrul' consiliului, CNEAA mai are în lucrti circa 400 de dosare noi (depuse după data de 26 iunie 1994), ce se află în studiu la comisiile de specialitate, după care va urma vizitarea, acestora. ' /P re şe d in te le ^ C h in e i av ertizează .asu p ra p e ric o lu lu i m ilita rism u lu i jap o n ez • Preşedintele Chinei, Jiang Zemin, care se află în vizită la Seul,.a avertizat asupra posibilităţii de “reînViere a militarismului japonez”, cerînd pentru acest motiv creşterea vigilenţei - informează -agenţiile Reuter şi France Presse. Vorbind luni, la o conferinţă de presă în O stradă îuliu Hossu Luînd cunoştinţă de propunerea Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi, privind acordarea numelui cardinalului Iuliu Hossu unei străzi centrale din municipiul Cluj-Napoca, Uniunea “Vatra Românească” Cluj se angajează să susţină această propunere, în care vede un act reparatoriu memoriei celui care a fost un mare iubitor de ţară şi de oameni -• cardinalul Iuliu Hossu sacrificat în închisorile comuniste.' . Uniunea “Vatra Românească" Cluj, prof. univ. dr. lustinian Petrescu capitala sud-coreeană, Jiang a afirmat că “Japonia trebuie să facă dovada unei viziuni corecte a istorici”. ' ' La rîndul său, preşedintele Coreii de Sud, Kim Young Sam,'a spus că este . nevoie “să corectăm deprinderile rele ale Japoniei”. ~ Remarcile făcute de cei doi oameni de stat survin după comentariile recente ale premierului nipon TomiicLi Murayama, potrivit cărora tratatul din 1910, prin care era anexată Coreea şi care a marcat, practic, începutul colonialismului japonez în Peninsulă, ar fi “tehnic valid” relevă agenţia EFE. , înseput eensmtiîile pentru formarea oyyernului (Rompres) 1 .-:v ~ - Preşedintele .Israelului, Ezer Weizman, a început., "marţi "• consultările pentru formarea unui nou guvern, la 10 zile după asasinarea lui Yitzhaq Rabin. Şeful satului - informează A F P a primit o delegaţie a Partidului Muncii, condusă de secretarul general al acestuia Missim Zvili, după care se va întîlni cu reprezentanţii Partidului ’ Likud, principala formaţiune de, opoziţie, şi cu ai altor partide de stînga şi religioase. Se menţionează că toate partidele pQlitice, cu excepţia extremei drepte, se pronunţă pentru acordarea misiunii de formare a cabinetului, lui Shimon Peres. Reînfiinţarea Şcolii Idee care Recent a fost depusă la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor un proiect de lege privind reînfiinţarea Şoolii Române din Franţa. Iniţiatorul, deputatul independent Petre Ţurlea, aminteşte că această instituţie de cultură care a funcţionat în perioada 1922-1948 la Fontanay aux Roses, lîngă Paris şi în Italia (la Roma) a dus la formarea;unor specialişti de înaltă valoare profesională, academicieni, Române din Franţa poate deveni realitate profesori universitari şi artişti de pregătire va fi de doi ani, cu plastici de renume. Potrivit proiectului, Şcoala Română din Franţa va avea o secţie de studii aprofundate istorice şi filologice privind popoarele romanice şi o secţie pentru : cultivarea artelor plastice. Studenţii vor fi recomandaţi, în urma unui concurs, de către, universităţile şi instituţiile de artă de stat din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, iâr stadiul posibilitatea de prelungire cu încă un an pentru cercetare sau doctorat De menţionat ci în 1991 â mai existat un proiect de lege similar, avînd acelaşi iniţiator. Deşi aprobat de Biroul pc raanent şi dc Comisia de Învăţămînt a acestuia, nu a ajuns îh plenul Camerei datorită închcicrii legislaturii. Sâ sperăm că prezentul proiect va avea o soartă mai bună. Gabriela OGNEAN electrocasnice PHILIPS televizoare ROYAL în 12 rate lunare MAGAZINUL P-ţa Unirii 16 : O) 193300 . |

Upload: others

Post on 09-Sep-2019

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

jr

S-a deschis expoziţia de proiecte pentru■ Campusul universitar tal Academiei de Muzică

"Gh- Dima"

Dupâ cum am mai anunţat,>ieri, Ia orele amiezii, a avut Ioc în foaierul Silii Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima”,,vernisajul expoziţiei cuprinzînd cele 5 variante de proiect pentru campusul Academiei de Muzică, realizate de studenţii clasei de a'rhitectură de la “Hochschule fur Kunstlerische und Industrielle Gestaltung” din Linz (Austria), clasă condusă de domnul prof.' arh. ing. Friedrich Kuglstitter. •

La vernisajul care a avut. Ioc in ptezenţa domnului prof. arh. ing. F. Kuglstitter şi a colaboratorilor domniei sale, studenţii Alexandra Hofecker, Waiter Scheicher şi Christopher Opelf - realizatorii expoziţiei -, au mai fost de faţă: domnul Grigore Zanc ' prefectul judeţului Cluj, domnii-Eugen Ciocoi, şi Alexandru Vaida - directori in cadru] Primăriei clujene, Ion Buliga - şeful serviciului autorizări, cel mai “tînăr” Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul Demetrius Popp, actriţa Silvia Gheian şi actorul Dorel Vişan - cadru didactic al Academiei, de Muzică şi director al Teatrului Naţional clujean, numeroşi profesori, muzicieni, studenţi. (continuare în p a g . a 16-a)

H I A' ?

t Agenda /2 .'■■■■ i Rozayînturilor /3 t Viaţa politică/4 .♦ Artă -cultură/S♦ Omul şi societatea/6♦ Publicitate/7-11♦ Sport/12♦ Femeia/l 3♦ Economia/14♦ Eveniment/l 5 a♦ Ultima oră/l 6

î . , 1

& * j L ^ * ,.> s t ’ - , ?

A N U L V II N R . 1 5 2 1 IS S N 1 2 2 0 -3 2 0 3

M IE R C U R I 1 5 N O IE M B R IE 1 9 9 5

1 6 P A G IN I 3 0 0 LEI

Astăzi vremea va fi în general închisă cu cerul mai mult noros. Pe alocuri vor cădea ploi slabe burniţe., Vînt slab la moderat predominînd din sectorul sudic. Temperaturile .maxime vor fi cuprinse între 4 şi 9 grade. Local ceaţă persistentă Ieri la Cluj-Napoca, la ora 12, temperatura aerului era de 3 grade şi presiunea atmosferică 735,9 mm Hg. (mcteorolog de serviciu, Nagy Constanţa)

C î t ă f ă ţ ă r n i c i e ! .ILIE CALIAN

Dispariţia lui Corneliu Coposu, atît de intens mediatizată încă dinainte de a ' se produce, a fost încâ un prilej de

manifestare.a făţărniciei oamenilor noştri; politici. Desigur, dacă ar.fi fost vorba despre şeful unui alt partid, "o anumită parte a presei" s-ar.fi grăbit să demaşte “cultul personalităţii",» iar "cealaltă parte". ar.fi tăcut chitic la asemenea’acuze.

în realitate, fiecare partid sau partiduleţ, cu gazetele care le sprijină, au căutat să-şi construiască oimagine de civilitate tocmai bună în campania electorală. Elogiat cum numai marilor şefi de stat li se poate întîmplă, la moarte, Corneliu Coposu a fost, în realitate, un duşman temut, la a cărui trecere în nefiinţă, mulţi dintre făţarnicii:

. care-l piîng respiră uşuraţi. Şi nu este vorba atît' despre politicienii din a rcu l’ guvernamental. Pentru aceştia Corneliu Coposu a fost un adversar, un adversar onest, în sensul că se puteau bizui pe opţiunile iui, fiare erau clare. Mai'mult, ele puneau : în valoare deosebirile fundamentale dintre două poziţii. în schimb, pentru- coaliţia de partide şi organizaţii pe care. â condus-o, Corneliu Coposu a fost adesea mai mult decît incomod. Aşase şi explică faptul că C.D.R. s-a destrămat cu destul de mare zgomot: Mai mult, chiar propriul partid începuse - prin unele persoane şi organizaţii - să-i repudieze stilul voluntarist de a conduce şi a-şi impune opiniile. Pentru aceşti lideri mai' mici sau mai mari dispariţia sa înseamnă libertatea de a se angaja cu motoarele în plin în cursa pentru putere.

Funeraliile sale au. fost uri prilej de manifestare politică - şi himeni "nu.se aştepta la altceva V dar'au lăsat un gust amar. Omul care a fost Corneliu Coposu a meritat toată stima pentru verticalitatea sa şi tăria de a-şi asuma destinul pe care singur şi l-a croit. Politicianul Corneliu Coposu - ca preşedinte de partid şi şef (atît de contestat, în ultima perioadă) al CDR - va fi făcut şi greşeli destule, qe care nu e momentul sâ le cercetăm. însâ a confunda cu nonşalanţă cele două planuri este o probă de făţărnicie care ar fi trebuit sâ lipsească măcar în aceste zile.

,A

r v

i ‘ . i w m

- a r

<4 f t

'' ^i * *' A}■“ '

»' /■ ' •fi A 'M ‘ ţ J ^ * -r

S S - ‘ ■ i -

' ' ’ 1 -

Zeci de mii de buoureşteni l-au condus pe Corneliu Coposu

pe ultimul său drum(Rompres)- ■ , ' ; depuse coroane de flori, un sobor

! . . de preoţi, in .frunte cuîn Piaţa Revoluţiei din Capitală y mitropolitul greco-catolic de

a avut loc, marţi la amiază, o slujbă Blaj, Lucian' _ ; Mureşan, religioasă şi au fost rostite cuvîntări arhiepiscopul de: Cluj, George solemne pentru a-1 omagia pe 'cci ’ G uliu,şi cu episcopul-vicar al carc fost denumit “liderul opoziţiei - Bucureştilor, Teodosie dem ocratice din Rom ânia” - Snagoveanul, au 'oficiat slujba preşedintele PNŢCD, Corneliu religioasă. A participat şi un cor Coposu. al studenţilor Institutuluir După cc sicriul cu corpul Teologic.

* neînsufleţit al celui dispărut a fost , ^_______. ■ • ■ • ___aşezat pe un podium, pe carc erau :. (conţinudreîn pag. a 16-a)

A c t i v i t a t e a(Rompres) •

C N E A A c o n t i n u ă

Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare a încheiat studiul celor 67 de unităţi de invăjăxnînt supuse reanalizării. Excepţie fac: Facultatea de sociologie a Universităţii "Spiru Haret” şi.cea de geografie-istorie a Universităţii "Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureş. -

După cum au informat, marţi, surse din cadrul' consiliului, CNEAA mai are în lucrti circa 400 de dosare noi (depuse după data de 26 iunie 1994), ce se află în studiu la comisiile de specialitate, după care va urma vizitarea, acestora.

' / P r e ş e d i n t e l e ^ C h i n e i

a v e r t i z e a z ă . a s u p r a p e r i c o l u l u i

m i l i t a r i s m u l u i j a p o n e z

• Preşedintele Chinei, Jiang Zemin, care se află în vizită la Seul,. a avertizat asupra posibilităţii de “reînViere a militarismului japonez”, cerînd pentru acest motiv creşterea vigilenţei - informează - agenţiile Reuter şi France Presse. Vorbind luni, la o conferinţă de presă în

O s t r a d ă î u l i u H o s s uLuînd cunoştinţă de propunerea

Asociaţiei Generale a Românilor Uniţi, privind acordarea numelui cardinalului Iuliu Hossu unei străzi centrale din municipiul Cluj-Napoca, Uniunea “Vatra Românească” Cluj se angajează să susţină această propunere, în care vede un act

reparatoriu memoriei celui care a fost un mare iubitor de ţară şi de oameni -• cardinalul Iuliu Hossu sacrificat în închisorile comuniste.'. Uniunea “Vatra Românească"

Cluj, prof. univ. dr. lustinian Petrescu

capitala sud-coreeană, Jiang a afirmat că “Japonia trebuie să facă dovada unei viziuni corecte a istorici”. ' '

La rîndul său, preşedintele Coreii de Sud, Kim Young Sam,'a spus că este . nevoie “să corectăm deprinderile rele ale Japoniei”. ~

Remarcile făcute de cei doi oam eni de stat survin după comentariile recente ale premierului nipon TomiicLi Murayama, potrivit cărora tratatul din 1910, prin care era anexată Coreea şi care a marcat, practic, începutul colonialismului japonez în Peninsulă, ar fi “tehnic valid” relevă agenţia EFE. ,

înseput eensmtiîile pentru formarea oyyernului(Rompres) 1 .-:v ~ -

Preşedintele .Israelului, Ezer Weizman, a început., "marţi "• consultările pentru formarea unui nou guvern, la 10 z ile după asasinarea lui Yitzhaq Rabin. Şeful satului - informează A F P a primit o delegaţie a Partidului Muncii, condusă de secretarul general al acestuia Missim Zvili, după care se va întîlni cu reprezentanţii Partidului ’ Likud, principala formaţiune de, opoziţie, şi cu ai altor partide de stînga şi religioase. Se menţionează că toate partidele pQlitice, cu excepţia extremei drepte, se pronunţă pentru acordarea misiunii de formare a cabinetului, lui Shimon Peres.

Reînfiinţarea Şcolii

Idee careRecent a fost depusă la Biroul

Permanent al Camerei Deputaţilor un proiect de lege privind reînfiinţarea Şoolii Române din Franţa. Iniţiatorul, deputatul independent Petre Ţurlea, aminteşte că această instituţie de cultură care a funcţionat în perioada 1922-1948 la Fontanay aux Roses, lîngă Paris şi în Italia (la Roma) a dus la formarea;unor specialişti de înaltă valoare profesională, academicieni,

Române din Franţa

poate deveni realitateprofesori universitari şi artişti de pregătire va fi de doi ani, cuplastici de renume.

P otriv it proiectului, Şcoala Română din Franţa va avea o secţie de studii aprofundate istorice şi filologice privind popoarele romanice şi o secţie pentru : cultivarea artelor plastice. Studenţii vor fi recomandaţi, în urma unui concurs, de către, universităţile şi instituţiile de artă de stat din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, iâr stadiul

posibilitatea de prelungire cu încă un an pentru cercetare sau doctorat

De menţionat ci în 1991 â mai existat un proiect de lege similar, avînd acelaşi iniţiator. Deşi aprobat de Biroul pc raanent şi dc Comisia de Învăţămînt a acestuia, nu a ajuns îh plenul Camerei datorită închcicrii legislaturii. Sâ sperăm că prezentul proiect va avea o soartă mai bună.

Gabriela OGNEAN

e l e c t r o c a s n i c e

PHILIPSt e l e v i z o a r e R O Y A L

în 1 2 ra te lu n a re M A G A Z I N U L

P-ţa Unirii 1 6 : O) 1 9 3 3 0 0 . |

Page 2: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

I

A D E V A R U Lcfle C l m

TTvŢWWW AGENDA miercuri, 15 noiembrie 1995

♦ Ziua trupelor de cii ferate şi transporturi militare române.

♦ 1364 - începe domnia, în Ţara Românească, a lui Vladislav Vlaicu (1363-1377).

♦H816 - S-a născut Andrei Mure­şanu, poet, traducător şi eseist, autor al poeziei "Un răsunet", cunoscută sub numele "Deşteaptă-te române!".

♦ Sărbătoarea renaşterii Estoniei. (în 1988 a fost adoptată Declaraţia de suveranitate a republicii).

♦ 1994 - A intrat In vigoare Convenţia ONU asupra dreptului mării, adoptată în 1982.

♦ 50 de ani de la constituirea UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, prin hotărîrea a 44 de state participante la Conferinţa de la Londra. A intrat în vigoare la 04.11.1946. •

♦ Zi fără tutun. Se marchează în a treia zi de joi a lunii noiembrie.

^ T E L E F O A N E ?• PREFECTURAjCONSILIUL

JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ.NAPOCA!l9-«0-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-80-• 01• PRIM ARI A HUEDIN: 2J-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 953 ?l• U'15-10

POLIŢIA FEROVIARA CLUJ- *• NAPOCA: 13-4»-7fi• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 .• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 2S-1ÎJ8• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:• 11-24-71 . ' ' . •SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-8S-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMA DE ‘ f . .• TERMOFICARE• DISPECERAT: 11-87-48

REGIA AUTONOMA DE APĂ• CANAL DISPECERAT: 11-63-02

S.C. "SALPREST S.A. DISPECERAT: 19-55-22 -COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 to t 132

ORARUL CURSELOR TAROM

,31 octombrie 1995 -30 martie 1996

• Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

~ Plecări din Bucureşti •7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 19-49-87; .19-35-57 - pentru externe

I PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCAI ' prindpalek direcţi

trenuri accelerate, rapide şi intercty -• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dtj): 15,05 r•BISTRIŢA NASAUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 0^8 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9 ^ 1 4 ,1 7 i 21^2 (prin Sibin-Piatra OU): 11,42 (prin Petroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,2% 16,14;•GALAŢI (prinPloicţti-Bnzân): 9,33 «AŞI:0,0fr,12^8;21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 ■ ■SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETUMARMAŢIEI:«,U •TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19; 22,49;23,08;(prin0radea): 15,16 •TÎRGUMUREŞ: 16,13 ;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢH: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE d in A u t o r u l II

• Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00

•Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15. •Ouj-Napoca - Zalău: 6,30 (ou circulă

duminica); 12,30; 14,30; 18,30. ,, •Cluj-Napoca - Gîrbău-Zalău: 6,40

Quj-Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prinllida).Quj-Napoca - Şimleul Silvaoiei: 8,30;16,00 - .

•Quj-Napoca -Âiud: 12,00. - ;•Cluj-Napoca-Alba-Iulia: 13,00.• auj-Napoca-Bistriţa: 15,30(circiilâ vineri,

sîmbătă, dumimcă,luni).•Quj-Napoca-Brad: 16,00.• Cluj-Napoca-Cîm peni: 13,15. •Cluj-Napoca - Mediaş: 14,30. •Quj-Napoca - Reghin: 16,30. •Quj-Napoca-Tîraâveni: 15,15. •Quj-Napoca -Tîrgu Lăpuţ: 15,25. •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14.00 (prin Tioc).' •Quj-Napoca-Huedia: 13*1S (prinCăpuf),

14.00 (prin Sutor).• Quj-Napoca -Turda5,30; 6,30,6^0; 7,20;

8,15; 9,30, 10,30; 11,30; 12,30; 13,20; 14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 16,00; 17,00; 18,00; 18,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22,30.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to car» II:

• ClnJ-Napoca • Budapeita, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de hui, joi fi vineri la ora 7,00 fi înapoierea din Budapeata In zilele de marţi, vineri fi •Îmbată la ora 11,00 t Cluj-Napoca- Oradea . Debrecen - Miakolc, cu plecare din Chţj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 fi Înapoierea din MUkolc In ziua de joi ora 11 .

INFORMAŢII A u to g a ra l : 14-34*36 A u to g a r â l l : 13-44-88

Micrcuri, 15 noiembrie5.00 Matinal Uniplus Radio;

5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35. Agenoa zilei; 6.40 .Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poliţia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 14.30 Overdosej’ 16.10 Emisiune În direct cu ascultătorii “Invitaţi în <studio”; 17.05 ... “Invitaţi în studio"; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest Hits;22.05 Greatest Hits; 23.05 Music by night. Program informativ BBC Londra: 6.00; 14.0(1; 18.00; 21.00. Ş tir i 'U n ip lu s Radio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00;23.00.

A R a d î o S o n i c,5 S J FM 6 8 , 7M H*▼

Miercuri, 15 noiembrie6,00-9,00 Sonic. Matinal

(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Geta Todoruţ);, 9,00-11,00 Emisiune în limba ma­ghiară; 11,00-13,00 Sonic Nightmare (Călin Stănescu);13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport,

Tiactualităţi clujene) (Vasile m i­ţa); 14,00-15,00 Cintă ceteraş

17.00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-18.00 Ce trebuie să ştim ... ca să nu greşim (emisiune informativă) (Cozmin Guşă); 1,45 ~ - ...............

seară (rubrica pentru coi20.00-21,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiari;23.00-0,00 Spaţiu 57 (Jazz) (Szekely Roland).

• Calendarul ortodox: Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc. Gurie (începutul Postului Crăciunului);

•Calendarul greco-catolic: Ss Gurias, Samonas, Habib,m(s IV); începe Postul Crăciunului; ■-

• Calendarul catolic: Sf. Albeit cel Mare., ep. înv.; Sf.Leopold.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar; zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21,sîmbâta: 8-14, duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; simbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vmeri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. .

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: hmi - sîmbătă'8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică:'închis ' ' )

■ Biblioteca Germană (strada Univeisităţii 7 - 9): luni - închis; maiţi -10-13; miercuri -15-18; joi - 10-13; vineri închis.

■ Biblioteca Americană (strada Univeisităţii 7 -9 ). Orar. luni - vineri12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri:14 - 19; marţi, joi, vineri: 9, - 14; shnbătâ şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

V Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul National de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic Î0 - 17; luni şi maiţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (stiada IC Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial "Emil,Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele !>-15; sîmbătă şi duminici între oţele 10-14.

&j?@rator' Miercuri, 15 noiembrie

-P rogram ul 1: 7,00 TVM. Ţelematinal; 8,30 La prima oră;9,20 Film serial: "Santa Barbara”;10,05 Moda pe meridiane; 10,35 Videocaseta muzicală; 10,50 Videolexicon; 11,50 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj- Napoca; .16,00 Actualităţi; 16,10 Video-discoteca '95;-16,25 Aceşti pătimaşi minunaţi; 16,45 Ecleziast '95; 17,30 Tele-discul muzicii populare; , 18,00 Desene animate;18,25 Fotbal: Slovacia - România, în ' preliminariile. CE; 20,20 Actualităţi; 21,10 Film' serial: "Fiica Iui Mistral”; 22,05 Noi frontiere; 22,45 Totul despre, muzică; 23,15 Actualităţi; 23,30 Confluente; . 0,00 Meridianele dansului; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.

P rogram ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzici; 10,05 Itinerar turistic; 11,30 Desene animate; 12,00 Gong!; ' l 2,30 Armonii corale; 13,00 Ala-bala- portocală!; 13,50 Film artistic:

"Luptă sîngeroasă”; 15,20 De lingua latina; 15,50 Desene animate;16,20 Film serial: "Pasiuni secrete”;17.05 Zodia Balanţei; 17,45 Film serial: ’Tubiri amăgitoare”; 118,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro memoria; 20,30 Divertisment muzical; 21,00 TVM. Mesager, _21,30 Tradiţii; 22,00 Avanpremiera;'22.10 Film serial: "Santa Barbara”;22,55 Un secol de cinema; 0,15 Jazz-fan; 0,45 La cajpătul Pămîntului.

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Jumal-actualităţi;- Patron de iluzii: , Interviu cu scriitorul Nicolae Iliescu;. Agenda muzicală; Observator: Legea învăţămîntului pe băncile şcolilor clujene; Civilizaţia ochiului: Suportul artei - cultura.

1 Joi, 16 noiembrie > P ro g ram u l 1: 7,00 TVM.

Ţelematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: “Santa Barbara”; 10,05 Limbi străine: germană - italiană;11.05 . Film serial: _ “Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate;13.10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Tradiţii; 16,40 La, orizont - economia; 17,45 Handbal masculin: Dinamo - Steaua; 18,15 Desene animate; 18,30 Tragerile Super Loto ,5/40 şi Simplă Expres;18,40 Milenium; 19,30 Film serial: “Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi;20,50 Film - serial: “Valea

păpuşilor”; 21,40 Reflecţii mit- /21.55 Studioul economic; 22,3i Interpreţi ai muzicii popnW22,50 , Simpozion; 23JS Actualităţi; 23,55 Film aeriat “Poldark”.

Programul 2: 7,00 La prin, oră; 9,20 Muzica pentra toţi;10,05 Magazin satelit;Desene animate; 12,00 Varietăţi internaţionale; 12,45 Curcubeu;13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin social;14.55 Limbi străine: germini • italiană;’15,55 Desene animale;16,20 Film serial: “Pasiuni secrete”; 17,00 Ceaiul de li or» 5; 19,00 Emisiune în limb» germană; 20,00 Cultura in lume;20,30 Enigma; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Divertisment internaţional; 22,30 Film artistic “Adevărata viaţă a lui AntonioH.”; 0,05 Colecfia Fragil.

TVR CLUJ-NAPOCA 15,05 Jurnal - actualităţi; Observator De două ori acasă - familii de. repatriaţi din Germania şi Unguii; Music Shop: Jazz Club; Memorii: Rezistenţa anticomunişti a intelectualităţii române • intervin cu Teohar Mihadaş. .

/

Redacţia nu îşi asumi responsabilitatea in legături cu eventualele modificări intervailt in programul anunţat. ‘I

0 Programul televiziunilor prin ca

Miercuri, 15 noiembrie 1995 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10 Mai

presus de iertare - codat; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animale; 20,11 Preluare Intersat 1; 21,30 Silueta - film codat; 23,00 Mă răzbun pe tata - codat.

RTL2.PORTAL 2

. 9,45 Buletin informativ; 10,00 Al - Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film;13.30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program - Tele 7 abc - . documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzica; 21,20 Buletin informativ; 21,30 Film - Din dragoste am pierdut totul - ITA1;23.30 Film - Hariy, ţi-o prezint pe

T v A t u r i i i , w * RT4.U f l U I j l I Obs.: 'Traduceri Simultane pe««■huw ■ _ _ _ _ _ _ M _ ambele. canale EXPORT - IMPORT 8.R.L.

Miercuri, 15 noiembrie 1995 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Neiwork; 9,30 Al - Divertisment matinal; 11,00 Buletin informativ; 11,15 Film - E rîndul meu PR07; 13,00 Buletin informativ; 13,10 Al - Documentar, serial; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Al - Observator - Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 Al - Serial, muzică, divertisment; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - Copii de milioane de dolari - p. Il-a - RTL2;23,00 Film - Curiozitatea omoară -

abuzurile şi cprupt’ia; 20,00 Dii lumea afacerilor; 20,15 Desen animate; 20,30 Capcana periculoasi;21,30 Observator; 22,30 Vădan arhitectului; 23,55 Flavia, c&lngâriţt musulmană - dramă.

stW CfflUM

La Opera Română

"Giselle"Din motive obiective,

spectacolul de balet "Giselle", de Adolph Adam, programat pentru astăzi, 15 noiembrie, se replanifică pentru vineri, 17. noiembrie, la ora 18,30.

Universitatea popularăprezintă astăzi, ora 17,

expunerea: Plantele medicinale care se recoltează toamna. Prezintă cu diapozitive prof. univ. dr. Honoriu Popescu; ora18, expunerea: Evoluţia comportamentului. Relaţia dintre minte şi trup. Prezintă: şef lucrări Corina- Roşioru.

FARMACIIFarmacii cu serviciu

permanent: F arm acia ”Corafarm”, str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05, Farmacia "Vadocom", str. Marincscu nr.7, tel. 19-64-62

Garda de noapte: Farmacia "Speranţa”, str. I.Maniu nr.42, telefon: 19-64-56, orar 20-8.

Miercuri, 15 noiembrie 19958.00 Program pentra tineret; 8,10

Seriale; 13,00 Seriale RT4 şi C5;16,15 întoarce-te!"-- RT4; 18,05 Revanşa - MediaPro; 18,55 Diverse- preluare MediaPro; 20,30 Taff magazin.- PR07; 21,15 Casa din Carrol Street - PR07; 23,40 Dulci păcate - sexi magazin - PR07; 0,05 Obsesii intime - PR07., ANTENA1

18.00 Ştiri - reportaje - interviuri;18,10 Dance club; 18,30 Lumina călăuzitoare; 19,30 în luptă, cu

R EPU B L IC A - Jo h n n y Mnemonic - SUA - premieră (13-16X1: 9; I I ; 13; 15; 17;19) * VICTORIA - Leon - Franţa - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A- Lumea apelor (Waterworld)- SUA ( 13; 15,30; 18); sala B- Profil’ de engleză - SUA (13^0; 16; 18,30) * FAVORIT- Inimă neînfricată - SUA (10; 13; 16; 19).

TURDA -- FOX - Specii - SUA - p rem ieră; TINERETULUI-Tommy Boy- SUA - premieră. 1

CÎMPIA TURZII - MUN­CITORESC - Cavalerul mesei rotunde - SUA - premieră; P ro v o c a to a re le - I ta lia - premieră. Interzis sub 16 ani.

D EJ - ARTA - Tăntălăul şi gogom anu l - SUA - premieră; Specii - SUA - premieră

G H E R L A - PA C EA - C avalerul mesei rotunde - SUA - premieră; Tăntălăul şi gogomanul - SUA - premieri.

Miercuri, 15 noiembrie 1995 TVC10,00 Cannon - SAT1; 11,15 E

rîndul meu - PR07; 13,05 Sălbătici» albastră - VOX; I4,00 Remingtoi Steele -‘Pft07; 15,00 Dispreţul RT4; 16,15 întoarce-te - RT4; 18;3 Felicita - RT4; 19,00 Preţul unei vieţi - RT4; 20,10 Exploziv magia- RTL; 21,00 Prinţul din Bel Air ITAlj 21,30 Din dragoste »a pierdut totul - HAI; 23,30 Hiny, ţi-o prezint pe Sally - RT4; 1 0 închiderea ediţiei.

■ TVC+ ■ •16,15 Dance club; 16,35 Lumini

călăuzitoare; 17,25 Dincolo de realitate; 17,55 Dance club; 18,25 Oglinzi paralele; 18,55 Din Inma afacerilor; 19,10 Desene animate;19,30 Capcana periculoasă; 20,33 Observator; 21,35 Castelul c* măslini; 23,00 Partea întunecat! i lunii.

r POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pftacaly nr-9, cart Gicorghfffl

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE • _ ECOGRAHE*ALERGOLOG1E DERMATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE'ONOOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR(Biochimie - Bacteriologic Imuntdogie « Paraatologie TesteSIDA)ZILNIC, inclusiv DUMSICA orele 7 - 21Medic de gardă: orele 21 •<

Rezervare, consultaţii b td v 41.41.63 ___ J

&ALIANŢA ANT1SUICID

L I F E L I N ESufletul nostru Iadumneavoastră. Telcfi*?de noapte, telefonul v*ţ»

------- 41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 - 2 ^

Page 3: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

miercuri, 15 noiembrie 1995 ROZA WM7UR/IOR J U D E M U Ş U L ig j © C S I ( m g ,

I Hem ie CtareBe. "Franţa este gala să partiEipe la o Alianţă atlantică reinnsită’(AFP)____________ _____

Franţa doreşte să'participe mai susţinut la Alianţa atlantică, cu condiţia ca aceasta să fie "reînnoită”, acordînd mai mult loc europenilor, a declarat m inistrul francez de externe, Herve de Chaiette, Intr-un discurs rostit în Adunarea Naţională în cadrul dezbaterii consacrate bugetului MAE francez. .

Franţa, care este unul din 16 membri ai NATO, a părăsit în martie 1966, la iniţiativa,genera­lului de Gaulle, comandamentul militar integrat al Alianţei.

în- pledoaria în. favoarea bugetului ministerului său, Herve de Charette a declarat că "Franţa urmăreşte în continuare obiectivul unui adevărat pilon european în cadrul unei’ Alianţe atlantice reînnoite”.- Herve de Charette a evocat totodată propunerea Franţei de a pune descurajarea sa nucleară. în serviciul Europei în cadrul ”unei descurajări concertate”. El a

precizat astfel că "reflecţia utilă”, angajată între Paris şi Londra asupra forţelor lor de descurajare nucleară, constituie ”un preludiu la o dezbatere mai amplă, mai ales cu Germania, cu privire la conceptul francez de descurajare concertată, aflat încă în stadiu de proiect”. El a recunoscut totuşi că această dezbatere, care va trebui

" angajată cu toţi cei ÎS membri ai Uniunii Europene, ”nu va fi lipsită de unele dificultăţi” în cadrul UE, evocînd implicit criticile serioase exprimate de mai multe ţări (mâi ales de Danemarca, Austria şi Suedia) după reluarea de către Franţa a

• experienţelor nucleare. ; « Herve de Charette a anunţat

totodată în faţa - A dunării Naţionale alte trei priorităţi ale ţării sale: bazinul m editcranccan, ajutorul internaţional acordat lumii a treia şi acţiunea economică externă, influenţa culturală şi francofonia. - •" r

Numeroase zone în planul NATO

(AFP)

Planul NATO privind trimiterea unei forţe internaţionale de pace în Bosnia prezintă încă numeroase zone obscure şi vor fi necesare mai multe săptămîni pînă va ii adoptat, potrivit unor surse concordante. _

Operaţiunea de interpunere - prima întreprinsă vreodată de NATO - se va desfăşura în cinci etape: stabilirea prealabilă a poziţiilor, desfăşurarea forţelor, stabilirea zonelor de separaţie, tranziţia spre pace şi retragerea forţelor. . -

Acţiunea' cea mai spectaculoasăo va constitui sosirea soldaţilor americani, întrucît celelalte două mari contingente prevăzute - cel britanic şi francez - se află deja la faţa locului în cadrul misiunii "căştilor albastre" Operaţiunea este prevăzută să dureze un an, cu retragerea treptată şi simultană a "tuturor trupelor după cinci, şase, şapte sau opt tuni", în funcţie de stabilizarea situaţiei, relevă acelaşi negociator.

Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa vor avea pe acest plan răspunderea corespunzătoare şi vor fiuniza cea mai mare parte din efectivele celor trei d ivizii multinaţionale (incluzînd militari ruşi şi musulmani, precum şi trupe provenind din Europa răsăriteană) ce vor fi desfâsurate în Bosnia. / ■

obscure persistă privind Bosnia

Trebuie, să fie stabilită ; amplasarea Statului Major general :

al forţei, condus de amiralul^ american Leghton Smijh, com andantul NATO pentru Europa de sud. într-o primă fază

. s-a vorbit de Zagreb, dar Ganici a anunţat recent că această bază va fi situată Ia Sarajevo.. Efectivul definitiv al viitoarei forţe nu a fost nici el stabilit Cifra cel mai des vehiculată este de60.000 dc militari. Sub aspect financiar, fiecare ţară,

'contribuabilă va plăti pentru trupele pe care le trimite, fapt ce i-a obligat pe ruşi să-şi schimbe propunerea de la 20.000 de militari la maximum 5000.

Cu excepţia Rusiei, care va beneficia de un regim special şi < complicat - trapele sale vor • depinde de divizia ameriană, dar

, ele vor primi ordine de la un general rus - toate celelalte state vor fl subordonate amiralului Smith, care va avea drept adjunct pe actualul comandant al "căştilor albastre”, generalul francez Bemard Janvier. Superior din punct de vedere ierarhic amiralului Smith, comandantul suprem al forţelor aliate în Europa, generalul american George Joulwan, va răspunde în faţa Consiliului NATO despre desfăşurarea operaţiunii . ■ v

" P e t e l e a l b e ”

a l e I t i a n o n u l u lInterviu acordat de istoricul

M aria Ormos cotidianului "M agyar H irlap” din 30 octombrie 1995, referitor la unele probleme abordate la conferinţa asupra Trianonu- lui, organizată recent în oraşul Pecs, sub egida Academiei Ungare de Ştiinţe.

întrebare: Care sînt "petele albe” ale cercetărilor despre Trianon?

Răspuns: Sistemul de pace care a încheiat primul război mondial, eveniment istoric crucial pentru soarta Europei, inclusiv Trianonul, nu a fost decis pe un singur plan. în formarea lui un rol serios a fost jucat atît de elita politică şi militară, cît şi de cea econo­mică. Dintre toţi aceşti factori, noi sîntem înclinaţi să ne ocupăm în exclusivitate de cel politic^ deşi cel militar are un rol aproape tot atît de important: în perioada dintre armistiţiu şi încheierea păcii - în cazul Ungariei, un an şi jumătate noua configuraţie a Europei a fost constituită cu sprijinul armatei. De exemplu, conducă­torii militari francezi au avut relaţii mult mai strînse cu ofiţerii superiori români decît oricare dintre oamenii politici francezi ai timpului. Esenţial a fost cine, cînd şi unde a putut intra. Nu am prezentat publi­cului în suficientă măsură nici presiunile imense ale Germaniei în ultimii ani ai războiului asupra Austro-Ungariei, printre elementele acesteia existînd şi posibilitatea ca, în cazul unei păci separate, Germania să fi ocupat Austro-Ungaria.

î: Poate fi astăzi analizat obiectiv Tratatul de pace de Ia Trianon? >, i

R: Celui care a fost înfrînt îi vine greu să fie obiectiv şi să depăşească această pierdere, iar mvingătorul nu este dispus să adopte o astfel de atitudine. Dacă ne gîndim'profund şi privim în zona noastră, unde învinge suveranitatea puterilor mici, putem afirma că poate nici nu este rău că părţile cu popu­laţie străină au fost desprinse în 1920 şi nu acum, aşa cum se întîmplă în Balcani. Dar faptiîl că' în afara naţionalităţilor română, croată, slovacă, sîrbă, ruteană, care s-au desprins, au rămas în afara graniţelor ţării peste trei milioane de unguri se poate explica numai pe baza "dreptului învingătorului”.

Acordul privind Slavonia orientală deschide perspectiva normalizării relaţiilor dintre Zagreb si Belgrad

(AFP)

Sîrbii separatişti din Croaţia pnn capăt rebeliunii

A co rd u l. privind Slavonia orientală, semnat la 12 noiembrie de Croaţia şi de sîrbii separatişti, după patru ani de Ia declanşarea> conflictului, în 1991, a fost prezentat de Zagreb drept ”unul dintre elementele” normalizării relaţiilor dintre Croaţia şi Belgrad.■ Cele două state nu întreţin relaţii

diplomatice de la dezmembrarea Iugoslaviei în 1991. Zagrebul acuzîhd Belgradul de a fi principalul instigator al rebeliunii sîrbilor din Croaţia şi de a le fi acordat sprijin militar prin intermediul fostei armate iugoslave federale (JNA). Găsirea unei soluţii privind1 reintegrarea ultimului teritoriu croat aflat încă sub controlul sîrbilor separatişti în partea de est a ţării şi recunoaşterea reciprocă a celor două state au fost cele două condiţii puse de Zagreb in vederea normalizării totale a relaţiilor cu Belgradul i

Aproximativ 100.000 de croaţi au fost alungaţi de sîrbi din Slavonia

orientală la începutul conflictului, potrivit , datelor oficiale croate, în condiţiile în care aproximativ170.000 de persoane, în marea majoritate de origine sîrbă, trăiesc în această regiune, potrivit datelor ONU. Populaţia. sîrbă va putea' rămîne aici, iar croaţii şi membrii altor com unităţi care au fost dislocaţi sau care s-au refugiat vor putea reveni aici, a declarat Peter Galbraith, ambasadorul SUA în Croaţia. Statele Unite şi-au exprimat fii repetate rînduri opoziţia faţă deo "Croaţie pură din punct de vedere etnic”, îndeosebi după recucerirea Krainei, în luna august, care ă provocat exodul a aproximativ180.000 de sîrbi, potrivit ONU.

Principalele puncte ale acordului privind Slavonia orientală

•1. Va exista o perioadă de

tranziţie de 12 . luni, care poate fi prelungită pe aceeaşi durată în cazul în care una dintre părţi o. solicită.

2. Consiliul de Securitate al ONU va desemna o adm inistraţie interimară care va guverna regiunea în-perioada de tranziţie în interesul

tuturor locuitorilor. ;3. Consiliul de Securitate al ONU

va desemna o Forţă internaţională care va fl desfăşurată în această : perioadă pentru a menţine pacea şi securitatea şi a sprijini’ aplicarea acestui acord. Regiunea urmează să fie demilitarizată in termen de 30 'de zile după desfăşurarea Forţei internaţionale.

7. Toţi au dreptul să revină nestingherit la domiciliul lor şi să poată trăi aici în deplină securitate. Toţi cei care au părăsit regiunea sau s-au stabilit aici, şi care domiciliau în Croaţia, au dreptul de a rămîne în regiune.

8. Toţi au dreptul să îşi recupereze proprietatea, confiscată ilegal sau abandonată cu forţa, şi de a obţine o compensaţie pentru bunurile care nu le pot fi restituite.

12. Administraţia interimară va organiza în termen;de 30. de zile •pînă la încheierea perioadei de tranziţie alegeri pentru administraţia locală primării, districte sau

'cantoane - care să includă dreptul pentru comunitatea sîrbă .de a fi reprezentată intr-un Consiliu mixt al primăriilor, ;, V

IikliiCsiti “Problema minotilăliloi nu poate fi solujlonală fără aotonomie”

(De la corespondentul ROMPRES la Budapesta, Sorin Petrescu)

în ziua; a doua a conferinţei internaţionale cu privire la formele

: de autonomie ale minorităţilor,• desfăşurată la Budapesta, Lâbody «Laszlo, preşedintele Oficiului pentru Maghiarii de peste Hotare a afirmat

> că “autonomia nu reprezintă prima treaptă a procesului de desprindere a minorităţilor, ci ultima treaptă în evitarea acesteia”.

Ţabajdi Csaba, secretar de stat cu probleme politice la Oficiul Primului Ministru, coordonatorul Oficiului pentru Maghiarii de peste Hotare, a apreciat că “problema minorităţilor nu poate fi soluţionată fără autonomie. Pentru rezolvarea cît mai grabnică a acestei chestiuni ar fi nevoie de reconcilierea istorică între ţările din zonă şi de o colaborare eficientă între parteneri”.

Marko Bela, preşedintele UDMR, a repetat în cuvîntul său tot ce se putea repeta cu privire la Legea învăţăm întului, la intonarea imnurilor străine, la . arborarea

drapelelor s t r ă i n e . 'După ce a subliniat că “ardelenii

au ajuns în stare de minoritate în 1918, după Trianon, dar între timp componenţa etnică s-a schimbat” , preşedintele UDMR a afirmat că “in , România nu există o autonomie

' reală nici pentru administraţia locală, deci pentru minorităţi nici pe departe nu poate fi vorba de asa ceva”. “UDMR doreşte să rezolve problem a autonomiei doar in interiorul propriilor hotare actuale ale României” - afirmă Marko Bela, subliniind că “în judeţele Covasna şi Harghita maghiarii reprezintă 90

■ la sută din populaţie şi pentru aceste judeţe căutăm diferite forme de autonomie: culturală, individuală şi teritorială”.

La conferinţa internaţională de l a . Budapesta s-a discutat însă şi despre, autoguvernările din Ungaria. Mai mulţi reprezentanţi ai minorităţilor ~ dinUngaria s-au-referit la pericolul de asimilare totală a minorităţilor din această ţară. '

în cuvîntul de încheiere, Tabajdi Csaba a mai subliniat că “cine vrea; să creeze o Europă nouă trebuie să

accepte autonomia”. Secretarul de stat la Oficiul Primului Ministru a deplînş faptul că. Franţa nu recunoaşte drepturile minorităţilor.. Deşi presa a fost prezentă pe tot parcursul lucrărilor conferinţei, postul naţional de televiziune, MTV, nu a transmis nici măcar o secvenţă din această întîlnire, ■

în acest context, se cuvine să fie menţionat articolul intitulat “A utononJia; es(e un drept elementar”,- semnat de Torzsok Erika, vicepreşedinte al Oficialui pentru Maghiarii de peste Hotare, articol publicat în cotidianul ungar “MagyarHirlap” din lOnoiembrie 1995, în care autoarea afirmă, între

• altele: “Întrucît au loc noi încercări de creare a statelor naţionale unitare omogene, minorităţile se apără căutîndu-şi garanţiile de supravieţuire în autonomiile care se ' organizează pe baze etnice şi declarînd: dacă vreţi stat naţional unitar omogen, atunci noi vrem autonomie teritorială omogenă,

’ organizată pe baze etnice”.

AGENŢIA NAŢIONAL* DE PRESĂ

iROMPRfŞ]NATIONAL NEWS AGENCY

Proiectul de lege privind limba slovaca nemulţumeşte profund minoritatea maghiara din Slovacia

(Reuter)

Proiectai de lege care instituie limba-slovacă drept limbă oficială a Slovaciei a nemulţumit profund minoritatea maghiară şi se aşteaptă ca să provoace polemici cu .ocazia sesiunii parlamentare de luna aceasta. ' ~

Proiectul de lege, aprobat de guvern în luna octombrie, prevede ca cunoaşterea limbii slovace Să fieo condiţie în vederea angajării în­tr-un ioc de muncă public. Oficierea ceremoniilor publice de către organismele religioase inclusiv căsătoriile la biserică, vor fi permise pe viitor numai în limba slovacă. Bisericile nu au fost

S consultate privind acest proiect de lege şi unii preoţi au respins accastă măsură. “Am solicitat opinia jmor clerici şi toţi au afirmat că această lege este o stupiditate inaccepta­bilă”, a afirmat Gyula Bardos, membru maghiar din parlamentul

slovac. “Este im amestec grosolan în autonomia Bisericii”.

Săptămînă trecută liderii etniei maghiare s-au deplasat la Consiliul Europei din Strasbourg într-o încercare fără şanse de izbîhdă de a împiedica includerea proiectului de lege pe agenda sesiunii parlamentare din luna noiembrie, argumcntînd că aceasta va afecta atît minorităţile cît şi populaţia slovacă însăşi “Accastă lege este fascistă, iar noi luptăm •

jmpotrrva fascismului”, a declarat recent Mikloş Duray, liderul celui mai mare partid maghiar, “Eggyttcles", cotidianului proguvcrnamental “Slovenska Republica”. Statut riu trebuie să se preocupe în ce limbă se oficiază căsătoriile” ă declarat Duraey. “Legea îi prejudiciază nu numai pc maghiari. Ameninţă de aseme­nea evoluţia limbii şi literaturii slovace deoarece tratează limba ca pe o marfă cc poate fi reglemen­

tată prin lege, a precizat el. •Ivan Hudac, ministrul slovac al

.culturii â sprijinit însă acest proiect de lege “Legea privind limba nu are nici o legătură cu minorităţile etnice. Ea-stabileşte numai regulile de folosire a limbii (le stat”, a afirmat

. el într-o dezbatere televizată recentă.Potrivit legii, “toate formele,

reclamele şi anunţurile, îndeosebi în magazine, pe stadioane, în restaurante, pc străzi, de-a lungul şi deasupra şoselelor, în aeroporturi, staţii de âutobuz şi gări trebuie să fie în limba de stat” . Legea recunoaşte, totodată, numai slovaca drept limbă oficială în mass-media. Regimul publicaţiilor minorităţilor etnice urmează să fie reglementat de o lege specială' încălcarea acestei legi va fi pasibilă de plata unor amenzi care merg pînă la un milion de coroane. slovace. Anajiştii consideră accst proiect de lege drepto ofertă dc compromis din partea lui Mcciar adresată partenerului său

de coaliţie de extrema dreaptă, Partidul Naţional Slovac (SNS), pentru a obţine sprijinul acestuia în vederea ratificării tratatului de. bază dintre Slovacia şi Ungaria Meciar şi Horn au semnat tratatul în martie anul acesta, dar SNS,. membru în coaliţia formată din trei partide, s-â opus vehement.

1 Tratatul, deja ratificat de Ungaria Urmează să fie dezbătut de parlament cu ocazia următoarei sesiuni din luna decembrie.

Tensiunile dintre maghiari şi slovaci sînt o moştenire de pe vremea Imperiului austro-ungar cate s-a dezmembrat în 1918, în

1 timpul căruia Budapesta a administrat Slovacia cu o mînă de fier. Unii politicieni de la Bratislava bănuiesc că s-ar putea ca Ungaria să aibă intenţii iredentiste privind teritoriul pierdut în favoarea actualei Slovacii după cel dc-al doilea război mondial.

Bulgaria: PSB şi-a consolidat puterea la alegerile municipale(AFP)

Partidul Socialist Bulgar (PSB, fost comunist) a obţinut o netă victorie la alegerile municipale de la 29 octombrie şi 12 noiembrie, preluînd controlul a două treimi din prim ării şi obţinînd majoritatea absolută în jumătate din consiliile municipale. Aceste rezultate consolidează poziţiile foştilor comunişti, reveniţi la putere în decembrie anul trecut, după ce au obţinut majoritatea absolută de voturi la alegerile legislative. Această nouă victorie am eliorează poziţia PSB în perspectivă alegerilorprezidenţiale, programate să se desfăşoare la începutul lui 1997.

Gruparea anticom unistă Uniunea Foiţelor Democratice (UFD) a reuşit totuşi să-şi impună candidaţi în îrei oraşe, cele mai

mari din Bulgaria în care locuiesc două milioane dintr-un

. total de 8,4 milioane de bulgari: Sofia, Plovdiv, în sud, şi Vama, principalul port la Marea Neagră. Dar UFD a pierdut posturile de

-primar în alte circa 20 de oraşe mari pe care le-a deţinut anterior.

Pentru prima oară de la căderea regimului comunist aproape jumătate dintre bulgari s-au abţinut de la vot

Victoria PSB se explică prin- tr-o anumită nostalgie după perioada comunistă din cauza scăderii puternice a nivelului de trai. în mediul rural, fostele cooperative au fost desfiinţate în1990, fără' ca în locul lor să fie create structurile adecvate.

' Restituirea pămîntului către foştii proprietari nu s-a închciat încă şi mulţi agricultcyi au devenit şomeri.

Page 4: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

A D E V Ă R U Ld e C l u j VIATA POLITICĂ miercuri, 15 noiembrie 1995

In prînz cu Eill

Clinton!Nu pot să nu fac cunoscută

cititorilor ziarului Adevărul de Cluj o ştire apărută în Cronica Română. O ştire care mi se pare de tot hazul. Despre ce este vorba? Familia prezidenţială americană a Statelor Unite, în prag de campanie electorală pentru al doilea mandat, e în căutare de bani. Alegerile costă, costă scump dacă vrei să fii sigur că vei fi alts şi a doua oară. Şi atunci ce idee i-a venit cuplului prezidenţial? Îşi vînd timpul liber. Şi nu oricum. Cine- .achită o taxă de 100.000 de dolari, poate prinzi cu preşedintele american şi cu consoarta sa. Să nu audă domnul Elţîn poanta asta, că ar putea muri de rîsl Armuri cu adevărat1 Deci, dacă aveţi100.000 de dolari, luaţi masa' cu cei doi, ba şi cu vicepreşedintele Gore. 'Şi nu e doar atît. în preţul respectiv intră şi participarea ca membru oficial într-o delegaţie prezidenţială peste hotareU Ce face banul în economia de piaţă! Mai exact dolarul. Că banul nu prea . face...

Mă întreb, nu s-o găsi şi la noi diverşi politicieni sau patroni gata să plătească un prînz la Casa Albă? Ei, nul Aşteptăm I Poale se duce popa Tokes, nu de alta, dar să mai pună o vorbă bună pentru noi, romăniii Sau te miri cinei Poate Patriciu sau Emil, rectorul rectorilor...‘ Cine doreşte să stea de

vorbă - aşa sună ştirea - cu prima doamnă a Americii, o • poate face în schimbul a 1000 .. de dolari Destul de ieftin pentru cine are dolari mulţi.Ce va primi c?l ce achită taxa, ' nu se mai spune. Poate o cafea sau cine mai ştie... Căile politicii sînt aşa de întortocheate; ca să nu zic deocheate. Eu uniil nu cred că în felul acesta Bill şi soţia sa vdrstrîngeprea mulţi bani. Poate doar dacă plăteşte domnul Bill 100.000 de dolari celor ce ar vrea să cineze cu el, s-ar înghesui clienţii. Cit despre doamna, Clinton, e prea departe pentru noi. şi prea scumpă. ,

Viorel CACOVEANU

COMUNICATîn ziua de 9 noiembrie 1995

la sediul organizaţiei P.D.S.R. Huedin a avut loc şedinţa lărgită a biroului executiv al organizaţiei orăşeneşti. Din partea consiliului judeţean P.D.S.R. au participat domnii: Alexandru Piunescu, Victor Cherccheşiu, Alexandru Coidoş şi Alexandru Bita. în cadrul şedinţei s-au analizat activitatea organizaţiei de la alegeri şi pini in prezent precum şi sarcinile imediate privind creşterea rolului acesteia in viaţa politici, economici şi sociali a localităţii. S-au discutat totodati şi unele măsuri referitoare la pregătirea viitoarei campanii elcctorale în cît mai bune condiţiuni carc si sc concretize­ze în cîştigarea alegerilor.

BIROUL EXECUTIV P.D.S.R. HUEDIN

RU.N.R. îşi strînge rîndurile înaintea Congresului• n u e s t e î n i n t e n ţ i e r u p e r e a a l i a n ţ e i c u *

Domnii Vaier Suian, secretar- executiv, Ioan Gavra şi Corneliu Bălan, vicepreşedinţi ai PUNR, au încercat la ultima conferinţă de, presă să clarifice acele aspecte şi declaraţii făcute sîmbătă trecută la. Cluj cu prilejul Conferinţei judeţene a partidului care au fost prezentate, “distorsionat” de presa centrală.

în ceea ce priveşte afirmaţia^ preşedintelui Gheorghe Funar referitoare la iminenţa fuziunii dintre PUNR, PDAR şi MER, parteneri în cadrul BUN, deputatul, Corneliu Bălan a precizat în calitate de membru al Comisiei permanente a PUNR în cadrul BUN: “La nivelul conducerii partidului nu s-a discutat niciodată asimilarea partidelor cu care sîntem în alianţă şi cu care avem semnat un protocol. Afirmaţiile domnului preşedinte Gheorghe Funar sînt simple supoziţii personale care nu angajează cu nimic partidul în această problemă”. După care dl

• Bălan a spus că există şi ipoteza ca preşedintele Funar să fî testat “abilitatea - mass-media de a desprinde, din context gluma de adevăr”.

La rîndul său, dl Vaier Suian a declarat că aspectele care vizează grave acuze Ia adresa politicii PDSR nu ku constituit nota discordantă la Conferinţa judeţeană Cluj: “Aceste accente au fost scoase din context şi s-a încercat să se dea o amploare

- mai mare decît se cuvine unor luări de cuvînt scoase din context pentru a crea impresia unei rupturi sau a unei intenţii de rupturi între princi­palele partide politice din România -, mă refer la cele aflate la guver-

. nare, PDSR şi PUNR”, concluzia

.domnului Gavra fiind: “Deci eu vreau să spun că s-au prezentat în presă lucrurile de la Cluj-Napoca total fals şi distorsionat Din păcate,, tot ce aţi scris dv a fost real acum4 ani. într-adevăr, atunci arăturile au fost 50 la sută si s-au luat bani j

de la MApN pentru grîu.: C ît despre existenţa unor disensiuni în sinul PUNR," senatorul Vaier Suian a spus, referindu-se la ■o presupusă intenţie a dlui Gavra de a-i prelua postul şi atribuţiile,

' prezentată pe larg în “Evenimentul Zilei”: “în articolul respectiv sînt folosite multe inexactităţi care caută să justifice o pretinsă rivalitate între mine şi dl vicepreşedinte Gavra. Dar vă asigur că nu există nici un fel de

• dispută pe nici un fel de post, adică .eu să doresc postul de vicepre-

.. şedinţe; ocupat de dl Gavra sau dînsul postul de secretar-executiv!”.

_ La rîndul său vicepreşedintele Ioan Gavra a ţinut să sublinieze că dezinformarea presei “vine din partea unor membri ai PUNR care subminează partidul”, dar care rămîn nereprezentativi: “Acei oameni care vă vînd dv asemenea poveşti fantasm agorice n-au obiectul muncii la PUNR şi trebuie să facă şi ei ceva. Eu vă spun însă;

■ ■ M H M

■ H M/ \ \ \

L ‘

loan Gavra şi Vaier Suian neagă existenţa disensiunilor între ei \

că la alegerile parlamentare din ’96 lucrurile vor sta cu totul altfel. Dacă în ’92 a existat o etapă de tranziţie la PUNR, iar listele de candidaţi pentru PUNR le-a aprobat Ceontea,. că de aia am ajuns noi aici, şi le-a : aprobat pe baza altor opţiuni, nu pe bază de competenţă, âcest lucru nu

se va mşi întîmplă în 1996".Ar mai fi de menţionat că, daci

murte critici au fost îndreptate spre presa centrală, liderii PUNR au apreciat modul în care este reflectată activitatea partidului în mass-media locală.

Gabrieia OGNEAN

F a ta n e v ă z u tă a v ie tii n o a s tre d e fie c a re z i. Deşi abia anul ce vine va avea o încărcătură electorală neobişnuită, ca urmare a celor două decisive'' scrutinuri, unul în primăvară iar celălalt în toamnă,: totuşi de pe acuma se simte agitaţia ce premerge aceste evenimente politice majore.

Se' fac planuri, se întocmesc-liste, se constituie programe, se rectifică- altele şi în toată această efervescentă activitate transpare un viitor pe care toţi îl vrem mai bun şi mai al nostru, chiar dacă nu întotdeauna căile de_f realizare sînt aceleaşi. în ciuda unor avertismente, impresia generală este că am început să ne mişcăm, spre bine şi chiar dacă drumul va fi. anevoios, capătul tunelului pare promiţător.’ ’■ . : . ••. îmi displace nespus ca într-o asemenea ambianţă mă văd nevoit să aţrag atenţia asupra unor fapte şi , situaţii ce pot pune sub semnul îndoielii rezultatele .uriaşului efort pe care-l facem astăzi.

Privatizarea, ca element esenţial ; al tranziţiei, de altfel ca orice mijloc material, poate fl utilizată în moduri foarte diferite, uneori chiar contrare scopului declarat, pentru că ea nu are finalitatea condiţionată univoc- şi nemijlocit. Cuţitul de bucătărie, a cărui menire este prepararea hranei, deci întreţinerea vieţii, poate fî folosit şi ca armă ce poate curma •viaţa. Deci privatizarea .lăsată

“liberă”, neorientată şi nesupravegheată, din potenţiali patroni ai mj loacelor de producţie ne poate transforma în sclavii acestora, în cazul în'care alţii devin stăpînii lor.: In Ardeal, şi mă refer la această anume zonă numai pentru că ea se află în sfera şi a altor interese, deci în această provincie a ţării, s e . constată, la o observaţie mai atentă, că din investiţiile străine făcute în sectorul privat 92 la sută reprezintă, în integralitatea lor,- capitaluri maghiare şiaustriece. Deci sectorul privat din Ardeal este deţinut într-o majoritate covîrşitoare de aceia care sînt promotorii nesupunerii- civice, de aceia care şi-au organizat un parlament propriu ilegal, şi şi-au proclamat autonomia atît personală, cît şi colectivă, împotriva statului ai cărui cetăţeni, cu drepturi depline Sînt..- •■ ■■■/.■' . . . :;v-' - ■ .-

Această manifestare este acum potenţată de acţiunea directă şi publică a unui colegiu maghiar la Budapesta, care a ordonat ca nici un etnic maghiar din România să nu-şi vîndă cuponul pentru marea privatizare, ba din contră, să cumpere de la români şi alte cupoane, îneît să dispună de cit mai multe hîrtii de valoare, în vederea dobîndirii unor poziţii cheie în Transilvania. ' -

' Susamintitul Colegiu, după o analiză aprofundată, urmează să decidă unde anum e şi în ce proporţieetnicii maghiari de la noi

:ar plasa mai avantajos aceste cupoane. Ceea ce înseamnă că şi întreprinderile actualmente de stat se vor confrunta, cu infiltraţia capitalului maghiar in Transilvania. Şi atunci cine va deveni stăpînul

Puncte de vedere

. proprietarul Ardealului?Nepoţii iobagilor români vor fl'

iarăşi puşi în postura moşilor şi ' strămoşilor lor? Din nou bogăţiile^

pămîntului nostru vor încăpea pe miinile unei minorităţi hrăpăreţe, intolerante şi sălbatice?" \ '

. Ce facem noi, cetăţenii, ce. fac partidele, ce face Guvernul şi.. Parlamentul pentru a curma un asemenea coşmar pe cale de a deveni realitate?!

Nimic, dar absolut nimic!! * Alienarea bogăţiilor nostre este

însoţită’ de pervertirea minţilor şi inimilor acelora ce \ vor deveni victimele noilor imperiali

Peste 96 la sută din societăţile pe telecablu sînt cu capital austro-ungaf şi, bineînţeles, servesc interesele acelora care nu se pot obişnui cu(

ideea că au pierdut în faţa istoriei şi nu înţeleg câ un popor care se vrea liber nu poate fi subjugat nici măcar cu mijloace electronice.

Foarte puţini sînt aceia care ştiu că postul maghiar Duna T.V. s-a instalat pe teritoriul nostru transmiţînd 12 ore pe zi o deşănţată propagandă iredentistă. Cine este în conducerea acestui post? Csoori Sandor - preşedinte -, bine cunoscut pentru şovinismul său; Kincses Elod- vicepreşedinte al Uniunii Mondiale a Maghiarilor unul din principalii organizatori ai puciului de la Tîrgu Mureş, şi Sara Sandor - . director general, originar din Turda. Care este rostul acestui post? “Integrarea spirituală” a Transilvaniei. Nu se mai discută despre modificarea frontierelor pe cale “paşnică”, în schimb ne găsim în faţa unui • proiect rafinat de “spiritualizare” a graniţelor, de integrare spirituală a celor 1,4 milioane maghiari din Transilvania în “Ţara mamă”.

Ce :se întîmplă însă cu cei 7 milioane de români? Postul “Duna TV” ne convinge prin filme,ca “Asediul Bistriţei” că o mie de ani locuitorii Bazinului Carpatic au trăit împreuna - în componenţa ' Transilvaniei. Bineînţeles că discreţia care caracterizează abordarea acestor subiecte ,îi

împiedică să spună cum au trăit românii împreună cu ungurii Uită de trasul pe roată, a lui Horia, de uciderea celor 40.000 de români din Apuseni, de înşelarea şi umilirea lui Iancu, de faptul că sub domnia lor religia noastră nu era recunoscută, că tripartitul! lui Verboczi ne-s alungat la'm ărginea societăţii, recunoseinii. : existenţa în Transilvania "doar a trei naţiuni - unguri, saşi şi secui. Au uitat că pe valahi îi ţineau dOar “extra muros’, neperm iţîndu-le, să se aşeze înăuntrul cetăţii. Cruzimea lor m anifestată şi în perioada conţemporană la Ip; Trăznea, Beli} etc a creat nu numai holocaustiil evreiesc, ci şi cel românesc. Toate acestea şi multe altele le doresc şterse din memoria noastră.

Cu 'neobrăzarea care-i caracterizează^ s-au-oferit să facă prin Credit Anstalt, bancă austro- ungară, privatizarea în România. .Călăii să ajute victimele!

Şi toate acesţea se întîmplă în spatele efervescentei noastre vieţi politice, nebăgate în seamă, săpînd la temelia , realizărilor pe care le dorim ale noastre, ameninţînd, fără ripostă din partea celor ce ar trebui să vegheze, lînsăşi existenţa României.

‘Adrian MOŢIU

Comunicat de presă - LINIE

Liga Naţională, pentru Integrare Europeană - LINIE (asociaţie nonprofit, neguvernamentali, cu personalitate juridică şi în afara partizanatului politic), prin statutul siu şi-a propus s i contribuie alături de instituţiile statului şi organizaţiile neguvernamentale la integrarea României în Uniunea Europeani şi NATO.'

Pîni în prezent, LINIE, cu sprijinul Academiei Romlne, Ministerului de Interne, Universităţilor din Cluj- Napoca şi Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisi, a organizat cîteva simpozioane cu o tematici diverşi ca: prevenirea şi combaterea fenomenelor

. antisociala, regăsirea solidarităţii şi moralitiţii publice, schimbul echitabil de valori interţiri, contribuţii la integrarea europeană, colaborarea internaţionali a oamenilor de ştiinţă şi culturi, afinităţile şi legăturile tradiţionale ale României cu statele Uniunii Europene, filosofia unificării

europene/ alinierea la standardele occidentale (a asistenţei medicale, învăţămîntului, energeticii, agriculturii, economiei, legislaţiei etc), consolidarea educaţiei civice, restabilirea motivaţiei muncii etc.

în cadrul simpozioanelor, specialişti şi personalităţi de primă mărime au făcut numeroase propuneri, demne de luat în consideraţie de citre factorii de decizie. La apelul LINIE de colaborare în acţiuni ce se înscriu în eforturile comune de integrare europeani ale societăţii româneşti, au răspuns favorabil Patriarhia Ortodoxă Română, Academia Română, ministerele şi universităţile, care şi-au numit reprezentanţi pe lingă LINIE.

LINIE a iniţiat demersuri la Consiliul Europei pentru statutul de consultanţi cc se acordă organizaţiilor neguvernamentale şi trimiterea unei delegaţii la Conferinţa organizaţiilor neguvernamentale din Europa Centrali şi de Est, care are loc la

Vilnius (Lituania) în noiembrie 1995. Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei la Bucureşti a donat LINIE documentaţii de valoare (61 titluri în mai'multe exemplare).

. LINIE a obţinut sprijinul financiar al Fundaţiei Soros pentru o Societate. Deschisi (este aşteptat şi un ajutor financiar PHARE) pentru urmitoarele obiective: reuniuni naţionale şi internaţionale (simpozioane, mese rotunde, seminarii), tipărire de pliante şi publicitate, sprijinirea tinerilor specialişti $bmeri din mediul rural, expoziţii şi spectacole artistice, concursuri (literare, arte frumoase, sportive) cu premii, cluburi cu activităţi productive şi artistice pentru pensionarii LINIE consideră că solidaritatea naţiunilor în cadrul Uniunii Europene va garanta pacea şi prosperitatea pc continentul nostru de la Atlantic pînă la Urali. LINIE îşi exprimă speranţa că liderii politici care răspund de destinele statelor europene

nu vor uita niciodată că dintr-o Europă dezbinată de ură şi duşmănii au pornit cele mai devastatoare conflagraţii mondiale. . '

Avînd în vedere marele potenţial al poporului român, LINIE are ferma convingere că printr-o bună guvernare şi prin punerea în practică a “Schiţei de strategie” de la Snagov privind integrarea europeană, ţara noastră va scurta tranziţia de apropiere de ţările dezvoltate occidentale. In eforturile de aliniere a societăţii româneşti la societăţile occidentale, LINIE apreciază- ca un factor important implicarea în activităţile sociale şi politice constructive a majorităţii cetăţenilor ţării (fără nici o discriminare), conştienţi de răspunderea Iot morală, de nevoia lor de solidarizare şi de potenţialul lor intelectual.

. . »* Persoanele care doresc sâ adere la

LINIE, sînt invitate să trimită o

adeziune pe adresa: LINIE, Cluj- Napoca, str. M. Kogălniceanu nr.J (Doamna Mariana Roman). îi adeziune se vor menţiona: numele i prenumele, anul naşterii, domicilinl, telefonul, seria şi nr. buletinului dc identitate, profesia şi ocupaţia actuai De asemenea, persoanele care doresc să iniţieze filiale LINIE în dive® localităţi vor primi statutul, iar daţi constituire vor trimite un exemplar db procesul verbal la aceeaşi adresă pentru legalizare la Tribunalul Ctoj începînd cu data de 1 noiembrie 1995, LINIE nu mai percepe cotizaţii anule, urmînd ca membrii să depuni o singură dată o contribuţie minimii 5000 lei la orice agenţie CEC din t®- în contul LINIE 45.11.09.186 deseta la Sucursala CEC din Chij-Napoca; relaţii la telefon 064-16.52.79.

LINIE rămîne receptivi Ia oria1 propunere şi critici constructivi

CONSILIUL DE CONDUCERE

Page 5: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

W miercuri, 15 noiembrie 1995 ARTA - CULTURA A D E V Ă R U Ld e C l m

V C clujenilor *) j

Valeriu L. Bologa: jRememorări I sentimentale 1

Universitatea "Babeş-Bolyai” integrată structurilor academice europene

, în seria “Akademos” a Editurii Didactice şi Pedagogice, a mai apărut a carte privitoare la trecutul cultural transilvănean. E . vorba despre v ca rtea . de evocări a profesorului Valeriu "L. Bologa, Rememorări sentimentale, cartea îngrijită de fiica sa, dr; Lucia Domşa, cu o postfaţă de dr. Sandu Bologa şi conţinînd atît articole şi amintiri publicate în diferite.reviste, cît şi pagini inedite: Aflăm astfel date extrem de importante despre viaţa şcolară şi culturală românească de la începutul secolului din Braşovul de altădată, informaţii despre profesorii liceului “Andrei Şaguna*" din localitate sau despre, unii colegi şi oameni de cultură pe care i-a .cunoscut Şirul acestora începe cu profesorul său de literatură de la Braşov, Alexandru Bogdan, continuă cu matematicianul şi fizicianul Aurel Ciortea, cu •Nicolae Bogdan, primul director al

* în continuarea informaţiilor puse I la dispoziţia noastră de Biroul.de | Presă al U niversităţii "B abeş-.! | Bolyai”, aflăm amănunte legate de î recenta prezenţă a reprezentanţilor I instituţiei, la reuniuni ştiinţifice şi | manifestări culturale din Germania,'| avînd drept, scop reînnodarea sau . continuarea şi dezvoltarea unor ' I relaţii de cooperare ştiinţifică ’I interuniversitară.| ANIVERSAREA RONTGEN./| Cu 100 de ani în urmă, la

Universitatea Wurzburg, WilhelmI Conrad RontgeH descoperea .| celebrele raze, care* de atunci îi | poartă numele. La centenar,I universitatea germană a organizat o ' reuniune, care a fost onorată de

participarea preşedintelui Germanici, Rom an;:Herzog, l a liderilor industriei şi cercetării ştiinţifice germane. Din România a participat, la invitaţia Universităţii Wurzburg, rectorul Universităţii ^Babeş-Bolyai”, din; Cluj-Napoca, domnul prof univ. dr. Andrei Marga. Cu ocazia prezenţei la Wurzburg; în 9 noiembrie a.c., profesorul Marga a purtat discuţii cu Theodor Berchem - preşedintele DAAD, Wolfgang Gruhwald - preşedinte al Deutsche Fofschungsgejneinschaft, cu conducători ai unor fundaţii germane, rectori germani, italieni, cehi prezenţi la reuniune; abordînd probleme practice ale cooperării universitare europene şi' ale includerii specialiştilor şi studenţilor Universităţii "Babeş-Bolyai”, în diferite programe. S-au stabilit, între

. altele: extinderea cooperării fizicienilor din Wurzburg şi Cluj- Napoca; sprijinirea studiilor

.germ ane >■ clujene; - creşterea numărului de candidaţi, din rîndul

, specialiştilor clujeni, ■ pentru obţinerea de. burse germane; participarea u n o r : universităţi' germane şi italiene la demersul

.Universităţii "Babeş-Bolyai" pentru utilizarea programelor europene de colaborare (Socrates, Lingua, Erasmus etc.); trecerea la schimburi de grupuri de studenţi pe perioada vacanţei de vară etc. S-a căzut de acord asupra semnării unui Acord de cooperare între universităţile "Babeş-Bolyai" şi Wurzburg şi începerea cooperării în domeniile fizicii, ştiinţelor economice şi romanisticii.

REUNIUNEA ŞTIINŢIFICA TUBINGEN - CLUJ-NAPOCA. în

zilele de 9-11 noiembrie a.c., în • organizarea Institutului de istorie a şvabilor dOnăreni, la Universitatea Tubiiigen s-a desfăşurat reuniunea ştiinţifică intitulată ”Kulturdialog und akzep tierte V ilefalt? Rum anien und rum anische Sprachgebiete nach 1918”.

La invitaţia Universităţii din Tubingen', de la U niversitatea’ "B abeş-B olyai" au participat profesorii Andrei Marga, Nicolae Bocşan, Mircea Muthu, Elena Viorel şi Victoria Moldovan. A fost prima reuniune ştiinţifică a celor

, două universităţi, organizată în Germania. Lucrările reuniunii vor fi publicate în volum de către o editură

- germană. ; ‘- în cursul prezenţei la Tubingen,> rectorul U niversităţii "Babeş- Bolyai”, domnul prof. univ' dr. Andrei Marga, însoţit de decanii

prezenţi, a examinat cu rectorul Universităţii Tubingen, domnul Hans Wemer Ludwig, posibilităţile de-cooperare dintre cele două universităţi. S-aii hotărît, printre, altele: reactivarea’ lectoratului de limba română la Universitatea Tubingen; iniţierea unor schimburi de profesori şi studenţi de la istorie, geografie, geologie, matematică; sprijinirea Universităţii "Babeş- Bolyai” pentru intrarea acesteia în consorţiul internaţional de universităţi, In ternationales

, Centrum; schimburi de studenţi la cursurile de vară şi pe perioada vacanţei; cooperarea celor două' universităţi în programele "So’crates", precum şi. vizita ■ rectorului Universităţii Tubingen la Universitatea "Babeş-Bolyai”. -

Michaela BOCU

Preotul turdean Alexandru Sima afirmă:Biserica si şcoala au un singur ideal: DESĂVÎRSIREA SUFLETEASCĂ

VALERIU L. BOLOGA

Rememoran sentimentale

liceului de fete din Cluj de după Marea Unire, cu GaVril Musicescu şi Gh; Dima, figuri ilustre ale muzicii româneşti. Din rîndul braşovenilor evocaţi mai fac parte apoi renumitul chimist Nicolae Teclu, Sterie Ciurcii, prieten al lui Eminescu, Ion cavaler de Puşcariu, stegarul de pe Cîmpia Libertăţii şi alţii Ca elev la Braşov i-a cunoscut pe Aron Cotruş şi Lucian Blaga, adolescenţi aflaţi la primele lor producţii literare, şi evocă împrejurările în căre are loc afirmarea lor poetică (Valeriu L. Bologa fiind cel dintîi care s-a

) pronunţat în presă asupra poeziei lui Cotruş şi l-a avut colaborator pe Lucian Blaga la revista CultUra din Cluj, unde acesta a semnat cu pseudonimul Luca Moga). Ni se comunică totodată şi pseudonimele pe care autorul le-a folosit de-a lungul'timpului şi care ne vor da posibilitatea să identificăm, poate, Şi alte articole scrise de el (Iacob Bădilăj M. O. Cubol, Mocu Delabran, Axinte Uricarul, Democrit). Un loc important în cuprinsul memorialisticii sale, autorul îl acordă învăţămîntului medical românesc, cu figuri strălucite din rîndul cărora nu lipsesc Victor Babeş, Jules Giiiart, Iuliu Haţieganu, Iuliu Moldovan, Gh. Bilaşcu, Gh. Crăiniceanu, N. Elekeş, Al. Pop, Marius Sturza, Dumitru Michail, Ioan Goia şi mulţi alţii. Despre toţi scrie cu dragoste, ca respect pentru tradiţie şi cu amintirea Marii Uniri în suflet, căci ea este evenimentul central al cărţii sale, “axul" în juruităruia se învîrt toate evenimentele, deoarece, spune

f “în aşteptarea şi în credinţa neclintită a înfăptuirii ei," generaţia mea şi-a petrecut copilăria şi si-a călit adolescenţa. Trăirea ei a fost culmea bărbăţiei noastre, consolidarea ei, rostul vieţii noastre de maturitate .deplină”

Mircea POPA

i i

- Părinte Sima, sînteţi preotul parohiei Turda- Fabrici şi oficiaţi slujbele religioase într-o biserică. aflată pe str. 22 Decembrie. Acolo îusâ aţi avut un antecesor cu care orice preot ortodox s-ar mîndri.

- Eu sînt onorat că am venit în această parohie şi slujesc în acest lăcaş al D om nului unde i premergătorul meu « fost părintele - Andreicuţ,, în prezent episcop de Alba Iulia. Pot să afirm cu bucurie., j că în parohia pe care aţi menţio- nat-0 Religia s-a învăţat'temeinic şi înainte de 1989, însă nu în şcoală, ci în biserică. Acele minunate cateheze carc erau ţinute dc părintele Andreicuţ şi la care veneau tineri în număr mare, au însemnat clipe de înălţare sufletească... Urmîndu-1 la parohie şi continuîn- du-i lucrarea din anull986 pînă în . prezent, latura învăţăţorească a misiunii preoţeşti m-a preocupat şi pe mine în mod deosebit şi simt o mare dragoste faţă de copii - pentru nevinovăţia ’şi puritatea lor sufletească. Fiindcă în sufletul

copilului se intuieşte starea primordială a omului din 'Rai, înaintea căderii lui în pătat, şi astfel se poate înţelege mai bine spusa Mîntuitorului: "... de nu veţi fi c a ' pruncii, nu veţi intra în împărăţia Cerurilor”.

- Această muncă neostoită a început să-şi arate roadele?

- înainte de Revoluţia din decembrie.nu puteam vorbi despre J aceste fapte, de aceea, spre binele Bisericii, riu s-a vorbit,, ci S-A FĂCUT într-un cvasi-anonimat. C onvingerea'; mea i este că adevăratele caractere se formează in focul încercărilor şi âl.; trăirii virtuţilor creştine. Dacă trebuie să vorbesc despre roadele "şcolii catehetice” de la biserica noastră, de-a lungul timpului, aş spune că mulţi dintre tinerii "absolvenţi” au devenit preoţi de nădejde ai Bisericii ortodoxe, iar printre ‘primele studente la teologie s-au aflat şi tinere care au trecut pe la bisericuţa ; noastră; printre componenţii corului nostru sînt, de asemenea, foşti

"elevi" de aturici, iar cu acest cor facem acum pelerifiaje şi dăm concerte lâ multe sfinte mănăstiri; cu ajutorul unora dintre tineri am fondat Asociaţia , Creştină "Ortodoxia”, • alături de ceilalţi creştini din parohie,' asociaţie; filantropică m care am aşezat cu toţii credinţă şi dragoste creştină. •

- Acum sînteţi pedagog nu numai în biserică ci şi în şcoală.

- Acum facem Religie în şcoală, însă nu doar de dragul ei, ci pentru a-l conştientiza pe elev că aparţine Bisericii sale adevărate şi sfinte, cu un trecut deosebit, ca aparţine unui neam creştin, iubit de Dumnezeu de-a lungul istoriei şi că are o mare responsabilitate în faţa Cerescului Părinte pentru tot ceea ce face în viaţă. Lucrînd cu copiii şi tineretul în anii ’80, mi-a fost uşor după decembrie 1989, de data aceasta în şcoală, să sădesc în sufletele noilor generaţii de elevi credinţa în Dumnezeu şi în valorile moral-

.creştine... Convingerea mea este că Sfîntă Biserică, cu slujba ei cea mai

■' importantă - Sfinta Liturghie - ajută enorm la înnobilarea sufletească a '

. elevilor, la împodobirea sufletului lor cu cele mai frumoase virtuţi creştine. Cunoaşterea voii lui Dumnezeu, începută în familie şi continuată în şcoală, ‘trebuie consoljdată prin prezenţa Ia biserică a elevilor. De. aceea eu aduc periodic, elevii mei la biserică, în mod organizat, pe clase, fiindcă aici copilul este extrem de receptiv la tot ceea ce preotul spune din faţa sfintului altar. Lecţia de Religie ţinută în Biserică are aşadar , o eficienţă deosebită, căci acolo, în cadrul Sfintei Liturghii, chiar şi cel- mai indisciplinat elev" este foarte atent şi se pătrunde de misterul Tainei. Harul dumnezeiesc ce se coboară lucrează astfel îri chip nevăzut, dar real, în toţi cei prezenţi. Şi încă ceva: exemplul personal al preotului - dascăl este edificator astăzi, căci elevii au mare nevoie- de modele în privinţa aceasta, pentru a le marca viaţa pămînteană.

. Mircea loan CASIMCEA

Artele frumoase au adepţi şi în penitenciar

Zilele trecute, deţinuţii Penitenciarului Gherla au asistat la îm moment inedit în viaţa cotidiană a unităţii: constituirea cenaclului de artă plastică al celor aflaţi dincolo de gratii. La festivităţile organizate în cadrul clubului din incinta închisorii au participat toţi deţinuţii ; cu aptitudini pentru artele plastice, amatori de literatură, membrii' cenaclului literăr "Lucian Blaga” şi / invitatul de onoare al acestui eveniment, pictorul şi criticul de arta clujean,Vasile Gheorghiţâ. - ;>

Cu această ocazie, unii membri ai cenaclului de artă plastică- al Penitenciarului Gherla au prezentato parte din lucrările lor realizate în

'tim pul detenţiei, remareîndu-se îndeosebi peisajelş şi lucrările de grafică. Cei prezetaţi au apreciat- eforturile acestor oameni (certaţi cu legile ţării), dar care, în -cadrul clubului închisorii creează adevărate valori, care, oricum vor lăsa urme pozitive. Este consecinţă activităţilor: de reeducare diversificate, ce se desfăsoară, zi de zi, în unitate.

SZEKELY Csaba

< > 7nai viciîez Din n ou acasă , mai aproape de veşnicie!Am stat la Viena, efectiv, 34.

de zile, cam cît a petrecut acolo şi Dinicu Golescu (cer iertare c itito rilo r pentru această comparaţie). Fiind prima mea şedere mai îndelungată într-o ţară occidentală, era firesc, într-un fel, ca impactul produs de realităţile austriece să fie foarte puternic, uneori' chiar şocant.. Am consemnat priveliştile văzute şi sentimentele trăite în 'jurnalul meu personal. Obiceiul nu este nou pentru mine, datează încă din prima zi de liceu, de acum, 25 de ani. S-au adunat astfel cîteva mii de pagini, scrise; toate, cu o "liminară sinceritate”, condiţie sine qua non a oricărui jurnal intim. Uneori, cînd mă refugiez în acel "colţ de rai”, care este Nandra mea natală, iar afară plouă şi nu am ce lucra, deschid lăzile grele de amintiri şi citcsc din paginile scriSe. Mă mir şi eu, acum, la maturitate, de inocenţa şi naivităţile copilăriei şi adolescenţei mele. Folosesc la ceva miile de pagini scrise, care mi-au luat tot atîtea orc. E greu de spus. Oricum, mă consolează răspunsul pe care rai l-a dat Edgar Papu, unul din cei mai mari umanişti ai acestui veac, figură de Renaştere vieţuind în

vremuri care îşi ieşiseră din matcă. Întrebîndu-l, cu prilejul realizării unui interviu, ce regretă că n-a făcut îh viaţă, Edgar Papu mi-a răspuns: regret ”că am lăsat să piară şi n-am consemnat îh scris o sumă de reflecţii care mi-au venit în decursul anilor” (Echinox, nr. 8-9, 1978 p. 6). Prin urmare, dacă există vreun alt Camil Petrescu, interesat de "dosare de existenţă”, să apeleze la mine cu încredere. I le pun cu plăcere Ia dispoziţie, mai ales că pînă la realizarea proiectatului meu vblum, M em oriile unui om obişnuit, mai e, sper, încă multă vreme. Cel interesat va găsi în aceste pagini nu numai,neliniştile şi singurătăţile unui om, ci şi evocări, făcute cu lux de amănunte, ale unor personalităţi cu care m-am întîlnit sau cu care am fost în corespondenţă: de la Eugen Jebeleanu, Iorgu Iordan, D. D. Roşea, Al. Rosetti, D. Stăniloae, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Ion Jalea, Geo Bogza, Liviu Rusu, Edgar Papu, Al. Dima pînă la Nicolae Balotă, Ştefan Augustin Doinaş, Ana Blandiana, Constantin Ciopraga, M ircea Zaciu, Ion Zamfirescu, Theodor Hristea; Al. Paleologu ş.a. Lâ aceştia se adaugă prozatorii Cella Serghi, Ştefan J. Fay, Olga Caba şi zecile de scriitori

contemporani, cu eare colaborarea mea la Dicţionarul scriitorilor români m-a pus în relaţii epistolare (toate scrisorile sînt transcrise şi în

Autorul Jurnalului vienez în viziunea caricaturistului Virgil TOMULEŢ

jurnal, din teama ca nu cumva acestea-să se piardă!). Am lacut aceste mărturisiri pentru a se vedea

că redactarea jurnalului vienez s-a înscris în continuarea., unor preocupări anterioare. V >

întors acasă, am găsit oraşul meu mai frumos şi mai curat ca la plecare. Rondourile florale din _ Pieţele Unirii, Avram Iancu şi Mihai Viteazul nu sînt cu nimic mai prejos decît cele din faimoasele grădini vieneze. îritr-o duminică, în parcul ”Iuliu Haţieganu” am ascultat fanfara SNCFR. Se renovează clădirile, se reface reţeaua stradală. Se curăţă inclusiv străzile din hulitul

■nostru cartier Mănăştur. Se înalţă, poate, mai puţine blocuri cenuşii ("columbare”, la numea cineva), în

, schimb se construiesc biserici, bănci, case particulare, vile, cabane de vacanţă. Să nu uităm că au trecut doar cinci ani de lâ Revoluţie. Toate aceste realizări mi-au dat, la întoarcerea mea acasă, un sentiment

- tonifiant, de încredere şi speranţă.. Cred că nu e departe vremea cînd cele două caracterizări ale ţării noastre ("Ţară tristă, plină de humor” - Bacovia; "Bună ţară, rea tocmeală” - Ion Codru Drăguşanu) vor corespunde realităţii doar prin partea care ne convine (ţara să rămînă bună şi să-şi păstreze, umorul!). De aceea, încă la Viena fiind, m-au obsedat cuvintele domnului Mircca Zaciu, marele

nostru dascăl de conştiinţă şi demnitate, scrise în finalul memorabilelor sale Teritorii: "Spaţiul meu de gînd nu e aici, iar acasă mă aşteaptă un Timp românesc cil altă. curgere, altă cadenţă, alte anotimpuri-- mai aproape de veşnicie",

Ilie Radu-N ANDRA

P.S. Mulţumesc, în modul cel. mai sincer, ziarului Adevărul de Cluj, în special domnului redactor-ţef adjunct Vaier. Chioreanu, ziarist eminent ţi prozator talentat (pe, cînd volumul II din romanul Bărbaţii?), pentru consecvenţa ţi generozitatea cu care au tipărit, în avanpremieră, cele 34 de episoade ale însemnărilor mele vieneze. Mulţumesc, de asemenea, prietenilor’ ţi cunoscuţilor care, prin telefoane ţi alte mesaje, ţi-au manifestat interesul faţă de cele publicata de mine, devenind astfel ”iubiţi complici " (expresia aparţine lui G. Călinescu) la o viitoare carte. Celor pe care i-am dezamăgit le reamintesc o vorbă înţeleaptă, extrasă din Pravila lui Vasile Lupu: ”Să nu se uite că au scris mînă de lut, supusă greşelii”.

Page 6: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

A ® e v a f c B * l * S l ! cBe C B uj OMUL Ş l SOCIETATEA miercuri, 15 noiembrie f99S (6

P e n s i i l e

ş i a s i g u r ă r i l e

s o c i a l e

Cum sînt şi cum*

ar trebui să fieProiectul Legii pensiilor şi

drepturile de asigurări sociale suscită atenfia beneficiarilor acestora. Nemulţumirilemanifestate de un mare număr de pensionari sînt pe deplin justificate. Prevederile acestui proiect nu aduc nici o rază de speranţă pentru majoritatea pensionarilor din ţara noastră. Dimpotrivă, nivelul lor de viaţă şi aşa extrem de scăzut, prin votarea legii amintite în forma actuală va înregistra o scădere considerabilă. în replică, organizaţiile pensionarilor vin cu o serie de propuneri menite să "umanizeze” proiectul Legii pensiilor şi al altor drepturi de asigurări sociale. Iată cîteva dintre acestea: asigurările sociale să fie garantate de către stat; între resursele ce asigură fondul bănesc necesar să fie introduse şi veniturile rezultate din dobînzi, donaţii, diverse investiţii etc.; dacă actualul proiect va fi aplicat abia din anul 1997, statul să găsească o variantă temporară prin care nivelul pensiilor să fie, automat, modificat, în funcţie de evoluţia preţurilor şi a altor factori inflaţionişti; ajutorul de deces să fie egal cu salariul mediu brut la data respectivă; după modelul altor tari, să se acorde si la noi a treisprezecea pensie; pînă, la

; apariţia Legii pensiilor, acestea să - nu depăşească'de 1,5 ori salariul mediu brut pe economie. în ce priveşte formulă de-calcul a pensiilor, se propune'ca pentru aceasta să se stabilească un mod

,. de calcul separat pentru cei aflaţi la pensie în prezent - :

- După calcule estimative, rezultă că în perioada 1990-1995 preţurile

• la produse de strictă necesitate au crescut, în medie, cu 250 la sută, fapt pentru ’/care Partidul

.Pensionarilor- din România propune ca pensiile să fie majorate cu 200 la sută faţă de 1990.

STU D EN ŢIA FĂRÂ HAINEDE G ALĂ

Publicăm, în continuare, în rezumat, fragmente din studiul referitor la nivelul de trai al studenţilor de la Universitatea "Babeş-Bolyai”.

La în treb area "veniturile dumneavoastră vâ permit s i faceţi economii” constatăm că mai mult de jumătate dintre studenţi (54%) nu îşi pot permite deloc să facă economii din veniturile lor şi un procent de 25,33% îşi pot permite puţin să facă economii. Cei care îşi pot permite să facă economii mult sau moderat există într-un. procent de sub 20%, cu menţiunea că cei care pot economisi mult sînt în proporţie de 0,67%. Aşadar, situaţia financiară a studenţilor pare a ,fi după acest tablou destul de dificilă. ,

La întrebarea vizînd cîştigul -familiei studentului, după prelucrarea datelor (am încadrat astfel veniturile notate de studenţi pe 6 categorii de venituri) am obţinut următorul tablou: ,

- sub 100,000 de lei 2,67%

- între 100.000 - 200.000 lei -11,33 % '

- între 200.000 - 300.000 lei- 24% , • ' V

- între 300.000 - 500.000 lei- 30,67 % ' 7

- îptre 500.000 - 1.000.000 lei- 17,33 % :

-peste 1.000.000-2 %- non răspunsuri - 12 %Se constată că cea. mai mare

parte a studenţilor au un venit familial care se încadrează grupei de venituri 300.000 - 500.000 Iei. între 200.000 - 300.000.lei ca venit ■■. al familiei se încadrează un procent de 24 % dintre studenţi şi între 500.000 şi 1.000.000 abia 17,33 %.O proporţie relativ însemnată de

-studenţi au venitul:familiei sub 200.000 lei, ceea ce înseamnă o situaţie financiară dificilă a familiilor respective. Doar 2 % au

• venitul familiei de. peste 1 milion. Constatăm aici un număr relativ mare de non răspunsuri datorate reţinerilor de a divulga suma sau pur şi simplu a necunoaşterii acesteia. •

- Sursele de venituri ale studenţilor,sînt diverse. Astfel, 64 % din studenţi beneficiază, de burse de studiu, de merit, sau burse sociale. D atorita cuantumului mic al bursei, o parte însemnată - 50,6 % apelează şi la un ajutor financiar din partea p ă rin ţilo r. Pe lîngă acestea, studenţii muncesc şi ei pentru a-şi ro tun ji ven iturile (în proporţie de 9,3 %) efectuînd tot felul de munci ocazionale. Există

- şi o categorie de .studenţi care pe lîngă bursă au un salar permanent - 2%; Pe lîngă aceşti studenţi se găsesc iarăşi un număr de studenţi ce sînt. angaja(i permanent, deci trăiesc din salar, ajutor de la părinţi. ş i ' prestează anum ite . munci ocazionale. Combinaţiile acestea, sînt semnificative pentru a sublinia , preocuparea studenţilor de a-şi- asigura un trai. decent în contextul unei pauperizări generale a- populaţiei: Chiar cu preţul neglijării într-o mai mică sau mai mare măsură a studiilor, studenţii încearcă

■ să îşi' completeze veniturile prin / orice mijloace. Mulţi studenţi dau>’ m editaţii în dom eniile 'lo r de specialitate - 2,6 %, iar de pensii de urmaş beneficiază 0,66%.

Structura cheltuielilor personale ale studenţilor ferată astfel; 42 % din venit, deci partea cea mai însemnată sînt rezervate alimentelor,' 9,3 % cheltuielilor cu locuinţa, 14,4 % sînt alocate îmbrăcăminţii, restaurant -bar - 7,7 %, cărţilor 5,3 %, distracţiilor şi excursiilor 7,6 % cheltuielilor legate de sănătate 3,3-%, culturii, spectacolelor un procent de 7,6 %. La alte cheltuieli mai avem (în procente scăzute) următoarele: cosmeticale (în sensul fetelor), obiecte de uz casnic, benzină pentru maşină, ţigări, băutură, cadouri hobby-uri, cheltuieli legate, de transportul pînă acasă, deplasări prin ţară, sport, jocuri de noroc. Deci, se poate vorbii de o structură a cheltuielilor studenţilor axată pe cultură, distracţie, studiu, structură ce configurează un stil de viaţă deosebit, propriu studenţilor. .

La ocupaţia părinţilor avem următoarea distribuţie:

Ocupaţia Tata Mama

muncitor 20% 21,66% cadru mediu 15,33% 18,33% funcţionar, ' 8,33% ,10,66% intelectual. 39,66% 34,66% pensionar 4,33% 4,66% agricultor’ 3,33% 2% şomer, casnică 3,33% - 2% privatizat 6,33% 4,33% decedat. - < 0,66% 1,33%

Se constată o preponderenţă a profesiilor in te lectua le a părin ţilo r de unde rezultă o orien tare p ro fesiona lă a studenţilor oarecum dirijată de nivelul intelectual a l familiei lor:

Nicolae CHINDEA,; sociolog

P re ţu rile unor produse a lim en ta re

Cu ce şi de unde" ne aprovizionăm? Pînă la sărbătorile de iărriă mai sînt cîteva săptămîni bune, dar gospodina chibzuită îşi face de

Societatea Romană de CancerVineri, 10 noiembrie 1995, a avut

loc . adunarea generală a SOCIETĂŢII ROMÂNE DE CANCER; înfiinţată acum doi ani, această organziaţie umanitară, non- profit, şi-a intensificat tot mai mult activitatea, orientîndu-se, în această

, fază, spre informarea largă a publicului (prin tipărirea şi difuzarea de afişe, foi volante, prin emisiuni

, la radio şi televiziune, prin articole în presă) asupra posibilităţilor actuale dc prevenire, depistare şi tratament a cancerului.‘ Bazată pc participarea benevolă

a membrilor săi (personal medical şi nemcdical), deschisă tuturor, indiferent dc profesie sau ocupaţie, Socictatca Română' de Cancer îşi propune antrenarea comunităţii în cunoaşterea canccrului ca problemă dc sănătate publică în România.

”în viitorul apropiat, societatea va edita revista ”CUI ÎI ESTE FRICĂ DE CANCER?”, destinată unor mase largi de cititori, în propriul lor interes. : '

Realizarea unui program am biţios, ca acela al SRC, presupune nu numai o muncă imensă, ci şi fonduri importante, din partea oricăror persoane fizice, întreprinderi, instituţii sau organizaţii care doresc să-şi aducă ăjfortul prin participarea financiară, deoarece cu toţii sîntem expuşi riscului de îmbolnăvire. Cont Banca "Dacia Felix”: 4220096190605 (valută); 4072096 190605 (lei).

Corina IONESCU, director executiv al Societăţii Române

de Cancer

Dacă aveţi nevoie de cartofi...După cum ne informează dl dr. ing. Lucian Jidav, directorul

filialei UNISEM Cluj, aceasta pune la dispoziţia publicului un sortiment bogat tie cartofi de consum, cal. I, ccapă de consum albă şi roşie, usturoi, arpagic şi seminţe de legume. Puteţi obţine informaţii la tel. 142304 sair415187, la Depozitul din Somcşeni, de la capătul liniei nr.8,

pe acum socotelile şi, mai. ales, caută locurile unde poate obţine'; acelaşi produs la preţ mai lesnicios. Au circulat destule zvonuri privind' majorarea substanţială a preţurilor la produse de bază, nu toate ' confirmate în aceeaşi măsură pe teren. Astăzi şi în cursul zilelor urm ătoare oferim cititorilor interesaţi, cu deosebire celor care fac efectiv cumpărăturile, aşadar' dragelor noastre femei, preţurile unor produse după cum au putut fi ele întîlniţe în unităţi de desfacere din mai multe zone ale Clujului.

Pentru început,. sortimente de came şi organe, în două unităţi din

piaţa Mihai Viteazul.- La AGROPICOTI,. secţia situată la ieşirea din hală spre' piaţă: muşchiuleţ de porc 7500, cotlet porc 8500, ceafă fără os 7ipO, pulpă fără os 6500, costiţe 4800, slănină pentru topit 2000, oase garf2000, ficat de pui 6100, p ipote 3900. La DORIANÂ S.R.L.: cotlet şi muşchi de porc 8560, ceafă porc 7050, pulpă fără os 6798, pulpă mînzat 6670, muşchi mînzat 9185, came mînzat calitatea a Il-a 4902, came tocată 4550, came pentru mici 5180, • costiţă porc 4352,.oase garf 2295.

T. PUIU

ATENŢIE, ÎNTREPRINZĂTORI!Pentra protecţia consumatorilor şi

a beneficiarilor de servicii, unităţile de cazare şi de alimentaţie publică indiferent de fonna de proprietate, de organizare şi autorizare, sc clasifică pe categorii de încadrare în raport cu obiectul activităţii autorizate a agentului "economic şi starea bazei materiale.

fn dorinţa sensibilizării agenţilor, economici ce prestează asemenea servicii pentru populaţia judeţului, dl Ioan Gavrilă, şeful serviciului agenţi economici şi urbanism comercial din cadrul Consiliului judeţean Cluj, ne-a pus în temă cu cîteva precizări deosebit de utile pentru cele două categorii de întreprinzători ce domină peisajul privatizării noastre. Mai întîi, precizează interlocutorul nostru, este de dorit ca întreaga activitate ce se . desfăşoară în unităţile de cazare şi de alimentaţie publică să aibă ca suport legislaţia în vigoare, legislaţie ce-i poate proteja în sensul de a nu-şi diminua profiturile prin plata unor amenzi destul de usturătoare.

Unul din aceste acte normative îl reprezintă Hotărîrea Guvernului nr.233 din 5. iulie 1992, privind clasificarea pe categorii de încadrare a unităţilor de cazare şi de alimentaţie publică. în aplicarea ei, această, hotărîre este coroborată cu Ordinul Ministerului Comerţului şi Turismului nr.87 din acelaşi an şi lună ce sînt publicate atît în broşură cît şi în Monitorul OficiaL : Cu toate că s-a publicat prin presă

această hotărîre în mai multe rinduri, după trei ani de la aplicarea sa Iscă sînt foarte multe . unităţi ce funcţionează ilegal, adică prin controalele efectuate de serviciul abilitat acestui scop rezultă că foarte mulţi întreprinzători nu-şi întocmesc documentaţia necesară clasificării, -unităţilor ce le deţin sau în care lucrează. Urmare acestei nerespectări

legale, au fost sancţioiiţi contravenţional 165 ageaţi economici, cu amenzi de la 200.000 lei la 1,5 milioane. Serviciul de resort revine ţ i de această dată şi informează pe cei avizaţi că pentr» obţinerea certificatului de clasificare, agenţii economici trebuie să prezinte la Consiliul judeţean următoarele acte înxerpcopie. .

- Certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului; pentru chioşcuri de alimentaţie publică - autorizaţia de amplasare de U Consiliul local; autorizaţia sanitară de funcţionare; autorizaţia sanitar- veterinară (dacă este cazul); şi avizul P.S.I.

În încheiere, redăm cîteva dia paragrafele înscrise Ia articolul 3 dia amintita hotărîre:

- clasificarea pe categorii de încadrare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică se solicită de către agentul economic care desfăşoară, activitatea respectivă, la darea în folosinţă a fiecărei unităţi.

- pentru unităţile de cazare şi de alimentaţie publică aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prezente/ hotărîri, agentul economic este obligat să solicite, în termen de 30 de zile, clasificarea pe categorii de încadrare. ; ~

- în cazul în care s-au modificat criteriile care au stat la baza acordării categoriei, agentul economic este obligat să solicite în termen (fe 30 de zile un nou act de clasificare a unităţii.

- situaţia în-care unităţile no îndeplinesc criteriile de încadrare în categoria minimă de calitate, se va sesiza organul competent pentru retragerea autorizaţiei de funcţionare. ' ' Aşadar, atenţie întreprinzători, orice amînare costă!

Dumitru VATAU

Oesen de Virgil TOMULEŢ□ P a g in ă re a liz a tă d e

Ion R U S

Brusc, , duminică, . 5 noiembrie, a sosit iama, ediţia '95. Zăpadă potopitoare, ca-n

-basme, aşezări troienite, blocaje pe ' şosele (după modelul celui financiar), intîrzieri feroviare, porţi aeriene închise, scăderea presiunii gazului metan in conducte, temperaturi anemice în calorifere, aglomerări îa ortopedie ş i ... haz de necaz... Iama aceasta, precum iama trecută, aidoma celei de dinaintea ei, ne-a pindit la cotitură şi, tocmai cînd ne aşteptam mai puţin, ne-a dat la cap, să ne învăţăm minte.

Iarna soseste duminica!Iar ne-a prins nepregătiţi!

Totuşi, dacă, nu cu multjnainte ca "baba iama să intre-n sat”, cineva ar fi avut curiozitatea să chestioneze prin cele birouri- pîrghii ale mecanismului antiînză- pezire cum stăm cu pregătirile, ar fi. avut ocazia să audă numai 'cuvinte magice blindate solid în irefutabile cifre. Plugurile şi alte utilaje, ori agregate au fost revizuite, unse şi alimentate, grămezile de nisip antiderapant depozitate în punctele potenţial critice, aliniamentele para-troiene montate etc, etc. Totul e pregătit, incit iarna n-are decît să poftească. Cu o singură condiţie:

să nu dea buzna peste viaţa noastră in zi de duminică! , _

Şi iată că tocmai într-o astfel de zi băbătia şi-a desferecat din stănoage hergheliile albe ... Mîrşăvie curată! Tocmai în zi de week-end, dnd tot românul post­revoluţionar week-enduieşte în tihnă după cumplita trudă de peste săptămînă ... Păi în week-end nici Dumnezeu n-a munciţi Noi de ce s-o facem?l - şi-au zis şi de această rdată "curăţitorii de

‘ drumuri", dînd liber zăpezii să se aştearnă temeinic.

Oamenii au dreptate. Trişorul e iama! De ce n-a poftit dumneaâ într-o zi de muncă?! De sanchi.

după cum explica un mucalit în faţa camerei de luat veden. De frică să n-o ajungă din urmă o lege aflată in pregătire, care să interzică iernii să atace duminica, precum argumenta un altul Poate, că lucrurile aşa o fi'stind iar chestia cu "am fost surprinşi nepregătiţi” nu e altceva decît un clişeu gazetăresc menit a tulbura apeie la primăvară, dnd soarele ne

, va răzbuna ...Ştirea zilei: Pînă la sjirşiţul

anului au mai rămas 7 duminiă. Iama va reveni într-una dintre ele. Nu se cunoaşte ora _

Mica publicitate: Schimb blană urs pădure contra buldozer lamă încărcat antigd

. utilizabil excursii duminica. ■ Nicolae VEREŞ

Page 7: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

m a i a l b , m a i s t r ă l u c i t o r

7 curăţă la fel de bine la orice temperatură 8 îndepărtează chiar şi cele mai dificile pete ’ V

> / . 9 oferă rufelor spălate un parfum plăcutDacă la aceste caracteristici adăugaţi o calitate foarte importantă:

1 0 preţ accesibil ; .atunci aveţi imaginea completă a noului detergent BONA prim a. 7

Calitatea noului BONA prim a Meste garantată de producătorul DERO LiVER h m m w B l

ce combină tradijia şi experienţa internaţională. Tradiţie şi Experienţă Intemafiomuâ-------------------- ■ ■ ----------- ------- . _ _ *

Page 8: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

d e X iu iUL " > PUBLICITATE___________ miercuri, 15 noiembrie 1995

vinde din stoc la preţuri fără concurenţă

1. HÎRTII DE SCRIS A411.700 w/w TRATATA Lfl SUPRAFAŢA 60 g/mp grad alb 84%

f f I Z S J jvinde en-gros şi en^letail

1.HÎRTIE XEROX Â4 GEORGIA PACIFIC

2 . Ace cu gămălie..3. Agrafe birou4 . Bibliorafturi'

: 5 . Caiete studenţeşti B. Capsatoare "Loco"7. Cerneală student

. B. Creion HB 9. Hîrtie calc A3 "

10. Hîrtie imprimantă A311. Indigo violet A412. Indigo negru A 413. Lipici "Gluc"

,1 4 . Lipici universal < '15. Mine pix16. Panglică,13 mm17. Perforator mare18. Plic CS-19. Plic CB ; • '2 0 . Registru 1 0 0 file2 1 . Scotch ambalaj2 2 . Sfoară ^2 3 . Tuş ştampile2 4 . Tusiere2 5 . Pix R.T.C.2 5 . Diverse produse de papetărie

P R E Ţ U R I L E N U I N C L U D T V A

- . : S t r * . i z o b a r i l o r n r . 2 ( f J I « J - i V a | > o c a(584187, 5B41B8] 1 ‘ î ’ '

2 .Dosare şină 1 6 0 lei/buc.3 . Dosare încopciat 1 8 0 lei/buc.4 . Dosare plid . " 1B0 lei/buc.5 . Chitanţiere 4 3 5 le i/b u c ..6. Note de recepţie 2 6 0 0 lei/bloc7 . Certificat de calitate .1 3 0 0 lei/bloc :•8 . Condică de prezenţă : 9 6 0 lei/buc. •9 . Dispoziţie de livrare; •1 3 0 0 lei/bloc

1 0 . Bon de consum ' 1 3 0 0 lei/bloc ,11. Foi parcurs marfă şi persoane 2 6 0 0 lei/bloc12. Ordin de deplasare 1 3 0 0 lei/bloc13. Jurnal de cumpărări 2 6 0 0 lei/bloc14. Jurnal de vînzări 2 6 0 0 lei/bioc15. Fişă magazie carton 3 4 lei/filă.16. Liste inventar _ 2 6 0 0 lei/bloc17. Lista avans chenzinal 2 6 0 0 lei/bloc1B. Note contabile A 4 şi A 5 1 3 0 0 lei/bloc ..19. Note de plată restaurant 6 7 0 lei/bloc2 0 . Comandă ’ 2 6 0 0 lei/bloc2 1 . Delegaţie pt. ridicare de marfă 6 7 0 lei/bloc ‘22 .. Rşa activităţii zilnice , 2 6 0 0 lei/bloc2 3 . Dispoziţie plată casă ' 7 0 0 lei/bloc2 4 . Document cumulativ A 4 vertical 2 6 0 0 lei/blocşi orizontal

2 5 . Bloc.desen A 4 ; | " 6 5 0 lei/buc.

11.600 lei/top

4 7 5 le i/cu t.. 461 le i/cu t.

5 4 0 0 le i/cu t. 1 4 9 0 lei/buc. B 9 3 0 lei/buc.

4 5 0 lei/buc; 4 8 lei/buc.

20B lei/coală 7 7 .6 2 5 le i/cu t.

7 7 0 0 le i/cu t. 8 0 0 0 le i/cu t.

4 3 7 le i/cu t. 621 le i/buc. 1 0 0 le i/buc.

2 9 2 5 le i/buc, 6 3 3 8 le i/buc.

6 0 le i/buc . 2 2 le i/buc .

3 1B7 le i/buc . 2 6 0 0 le i/buc. 1 2 5 6 le i/buc.

4 5 0 le i/buc . 1 6 4 6 le i/buc.

1 8 9 le i/buc.

S P I T A L U L C L I N I C

D E RECUPERARE C lu H U a p o c a ,

- organizează în data de 2 0 nov.1335, ora 3, concurs-pentru ocuparea unui post vacant de

Z U G R A V - V O P S I T O Rt Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon:

123066 Int. 108./. • (7 6 0 2 0 8 ) :

S .C . E L E C T R O C E R A M IC A S A. TU R D A

Str. Ştefan cel M are nr. 19 , începînd cu 30.11.1935 ţine săptămînal, joia ora 10, licitaţie pentru vînzarea de mijloace fixe, piese de schimb şi a lte bunuri.

înscrierea, participarea şi desfăşurarea licitaţiei sînt conform publicaţiei n r .5 6 5 6 /1 3 .1 1 .1 9 9 5 afişate la sediul societătii.

' (5 6 9 8 )

S.C. CONSTRUCTII SI PRESTĂRI ÎN CONSTRUCTII S.A

Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie .1989 nr.104- - , • .

în temeiul Legii nr. 77/1994 se constituie "ASOCIAŢIA

SALARIAŢILOR SI MEMBRILOR CONDUCERII

SOCIETÂTII COMERCIALE DE CONSTRUCTII SI

PRESTĂRI ÎN CONSTRUCTII SA CLUJ-NAPOCA”

Potrivitart,3din Legea 77/1994 din asociaţie potface parte:• salariaţii societăţii comerciale■ membrii conducerii societăţii comerciale• foştii salariaţi care au lucrat minim un an şi au

plecat din motive neimputabile lor de la SCCPC SA Cluj-Napoca

• pensionarii care au avut ultimul loc de muncă la SCCPC SA Cluj-Napoca.

Cei interesaţi pat depune cererea de aderare la asociaţie pînă la data de 5 decembrie 1995 la sediul societăţii,

biroul Plan la Dl. NicoarS Nicolae.Relaţii suplimentare la telefon: 197541/16 .

/ ________ (541435)

S o c . C o m . ’ F L A C A R A ” S . A .anunţă anaaiarea unui - r •

A N A LIST PROGRAMATOR promoţia 1995.

Relaţii la sediul societăţii, din 'str. Someşului nr: 1 4 sau la telefon: 134077 int.121.

(240393) i V ,

Sucm&oti de HMutbfwtiHe&tuylayic <z JLemtudcU &tccţ

Str. Fabricii de Zahăr n r .9 3 /A .

Organizează concurs în data de 20 noiembrie1995 ora 10 pentru ocuparea următoarelor posturi:

■ C O N T A B IL Ş E F - (vechime Th muncă minimum5 ani, studii superioare)

B R E V IZ O R C O N T A B I L - (studii medii economice»minimum 5 ani vechime în specialitate).

Informaţii la telefon 415211; serviciul resurse umane. (2 4 1 4 3 9 )

Vindem te le v izo a re color puţin folosite, mărci renumite,

obţiona! - telecomandă şi TxT .O fe r im g a r a n ţ i e ş i p o s t g ă r a n ţ i e . '

S.C. DINRO SERVICE B-dul 21 Decembrie nr.14B (la intrare în Piaţa Mărăşti). [2 4 0 3 9 2 )

" S

î h s c o p u l p r i v a t i z ă r i i s o c ie tă ţ i i c o m e r c ia la VS A 9 H J S D e j,s e c o n s t i t u i e -

" A s o c i a ţ i a s a l a r i a ţ i l o r s i , m e m b r i l o r c o n d u c e r i i* t .s o c i c t ă t i i c o m e r c i a l e

M ” S A . » < y .D in a s o c i a ţ i e p o t f a c e p a r t e u r m ă to a r e le

c a t e g o r i i d e p e r s o a n e i a ) s a l a r i a ţ i i s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e c u

c o n t r a c t d e m u n c ă î n c h e i a t p e d u r a tă n e d e t e r m i n a t ă , c u p r o g r a m d e lu c r u n o rm a l s a u c e l p u ţ i n o j u m ă t a t e d e n o r m ă ţ .. h ) m e m b r i i c o n d u c e r i i s o c i e t ă ţ i i c o m e rc ia le

i n c o m p o n e n ţ a d e f i n i t ă l a a r t . 7 9 d i n Legea n r . 5 S / 1 9 9 1 ţ ; ^

c ) f o ş t i i s a l a r i a ţ i a i s o c i e t ă ţ i i c o m e rc ia le ;d ) .p e n s i o n a r i i c a r e a u a v u t u l t im u l lo c d e

m u n c ă la s o c i e t a t e a c o m e r c ia lă .(58X185)

TRIBUNALUL JUDEŢEANCLUJ '

p r i n

EXECUTORUL JUDECĂTORESC CLUJ

organizează vînzarea prin. licitaţie publică aurmătoarelor bunuri din patrimoniul S.C. "AVICOLA” Cluj S.A. pe data de 22 nov. 1995 ora 10, la sediul Fermei nr.1 Turda pentru următoarele bunuri:

- sem irem orcă frigorifică 1 b u c ./2 7 cmc• a g re g a t co m p reso r 1 buc. TSC- m aşin i d e s o r ta t ouă 7 buc.- tra c to a re U 6 5 0 2 buc.- rem orci tra c to r RB SA - 1 0 buc.- m o to stivu ito r RAN B - S buc. c

Licitaţia se efectuează spre despăgubirea creditorului Banca Agricolă S.A. ^ .

Pentru informaţii suplimentare vă puteti adresa la sediul S.C. -AVICOLA" Cluj S.A. telefon 112946, 112961, 195651 sau la Executorul Judecătoresc telefon 112630. / (241438) ' :

r 1II

m ci

@ :iu jc tn a

S.C. «CLUJANA” S.A. Cluj-Napoca

organizează lic ita ţie p u b lic i pentru înch irierea următoarelor spaţii:

- C re s că to r ia d e p o r c i d in Valea Chintăulu i (Podu l Fetii);

- Spaţii de p rod u cţie ţ i depozitare, s itu a te în in c in ta B a ze i Sportive "C lu jana” .

Licitaţia va avea loc in data dc 22.11.1995, orele 10 la sediul societăţii. ■

Relaţii Ia telefon: 1 437140 int.108437149 int. 177

(584192) L

Page 9: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

(V) miercuri, 15 noiembrie 1995 PUBLICITATE â e 'c & T ’ '-

ÎNCEPÂND CU 1 NOIEMBRIE

E D U C E R E

M O Ţ I O N A L Ă

TAXA DE ACCESE TELEFONIE MOBILĂ CELXJLĂRÂ

T E L E M O B I t

$ 1 9 0

I DE PRETURI ELE CELULAREI

$

$ 6 9 9

Agenţia Telemobil CLUJ-NAPOCA

£

P-ţa Ştefan cel Mare nr. 3-5 tel/fax : 19 78 05 [1000B7]

m i'D ’HESUBQ'D’O

Distribuitor, a peste 1 000 de > produse alo renum itelor firme:

c d C < 3 A T E - P A L M O U ţV R , U N IL E V g f t , H g N K E L ,

J O H N S O N ’S & j b H N S O N 'S , FA H W 16C -C L .U J , D A L t, S D F

, S C H W A R Z K O P F , N IV E A ,

- , c u m e t r e , a s t r a ,L IB E R O , L IB R E S S E

ANGAJEftZfl‘ A g e n ţ i c o m e r c i a l i

pentru CJuj NapocsT i n e r i d i n a m i c i a b s o l v e n ţ i d e s t u d i | m e d i i s a u s u p e r i o a r e d o r n i c i s ă l u c r e z e î n t r - o f i r m ă d e r e n u m e

Concursul va auea loc în data de 18 noiembrie 1995 |ora 11, la sediul firmei din str. Traian Vuia nr.2Q8.

Concurenţii se vor prezenta cu copii după Diploma |de Bacalaureat + Permis de Conducere.

P m tm y n o N A LINTERSERVICE s .k .l .

B u c u r e ş t i .

U n i c D i s t r i b u i t o r a l p r o d u s e l o r

# Pitney Bowes(echipamente de prelucrare

a corespondenţei)

R E X E L

(echipamente de birou)

caută d is trib u ito ri în ju d e ţu l dum neavoastră

Relaţii la te l/fax 0 1 -6 3 3 0 9 8 6\ : [762950]

Puteţi domandăşi prin telej1 9 4 9 1 3 . .

Str.Ploieşti nrJÎO (ungă ptafa Mihai Viteazu)

f T u M ^ n iT A N T E N E S A T E L IT ^

■ : IN D IV ID U A L E fcca 8 0 programej ■! N U M A I DE L A INTERSAT S .R .L . !^ Str. Donath'nr 51, telefon 1 8 5 5 5 0 . [5B4189) J

V

A n g ajăm Tn c o n d iţii a v a n ta jo a s e

ASISTENTMARKETING

<* • >• s tu d i i s u p e r i o a r e t e h n i c e s a u e c o n o m ic e

• c u n o a ş te r e a l i m b i i e n g le z e , f r a n c e z e

• u t i l i z a r e c a l c u l a t o r E X C E L L , F o x P r o Aşteptăm CV + foto la CP

1 ÎS OPt Cluj. , (584180)

Regionala de Căi Ferate Cluj' P-ţa Avram Iancu nr.17 4

organizează concurs îri data de 2 7 .XI. 1395,pentru ocuparea unui post de

R E V IZ O R C O N T A B IL It la S erv . C ontro l F inanciar G eetiune.

, Condiţii de participare; * '

- studii superioare economice;- vechime minimă în specialitate 6 ani <

Dosarele se primesc la Divizia Resurse Umane pînă la data de 24.XI.1995 şi vor cuprinde următoarele:

- curriculum vitae; '- copie după diploma da studii; ' .- copie după carnetul de muncă capitolul

referitor la activitatea în cîmpul muncii; . ;.- cazier judiciar; . -7 • fişa medicală; - 7 -

. - caracterizare de la ultimul loc de muncă. :

Relaţii suplimentare la telefon: 1 9 0 0 6 5 /1 9 2 3 2 3 in t. 3 3 0 3 , 3 3 0 5 * 3 3 2 1 .

[584193]

S.C./ /

(M i/ /

S.A . Cluj-Napoca organizează începînd din data de 14.11.1995, în fiecare săptămînă, joi, la orele 10 , lâ sediul firmei.licitaţie de mijloace fixe, pieae de achimb şi materiale disponibile.

Lista bunurilor.ee fac obiectul licitaţiei este afişată la firmă, iar informaţii suplimentare se pot obţine la Departamentul Dezvojtare, Investiţii, Mecano- Energetic, tel. 1 3 4 5 7 7 / 2 2 2 sau 1 4 5 .

‘ . [584191]

m i m

WBP©QmQ®iffliaşn®oDaD

angajează:T IN IC H IG II A U T O • E L E C T R IC IE N I A U T O

..... ...... |Vechime minimum 5 ani In domeniu.Tel. 1 9 -8 8 -0 0 . 1 9 -6 6 -0 0 . ,

IN llTCNŢIII AGCNTILOR CCONOMICI!

D oriţi ca p ro d u se le u n i t ă ţ i d -voastră să fie p rezen ta te în rec lam e ex ecu ta te com pu teriza t?

A dresaţi-vă, c u în c re d ere , sec to ru lu i PU BLICITATE al z ia ru lu i"n o stru ş i veţi fi s e rv it ireproşab il.

CĂU TATEV PRO M PTITU D INE ş i RAPID ITATE în ex ecu ţia co m en z ilo r s în t a trib u te le serv ic iilo r noastre !

Vă a ş tep tăm ZIL N IC , încep înd deJM /A Jşip înă VINERI, în tr e o re le 8 - 1 6 la se d iu l redacţie i, s tr . N apoca n r . 1 6 .

Page 10: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

à b l ^ f  R u h . de Cluj PUBLICITATE miercuri, 15 noiembrie 1995Mm..10

Aţi ales?Numai până la 31 Decembrie mai puteţi alege orice societate comercială de pe lista de privatizare. După această dată veţi putea utiliza cupoanele şi certificatele doar pentru acţiuni la Fondurile Proprietăţii Private, dar şi în acest caz, numai până la 31 martie 1996. După această dată, atât cupoanele cât şi certificatele devin nule.Verificaţi înainte de a subscrie dacă aveţi la Dvs. toate actele necesare şi anume:

- Buletinul sau Adeverinţa de identitate- Dacă faceţi subscrierea în locul altcuiva aveţi nevoie de o procură specială afişată la

centrul de subscriere (Anexa A) şi de o copie după actul de identitate al celui în numele căruia faceţi subscrierea. Conformitatea acestei copii trebuie certificată de titular.

. - Dacă subscrieţi în numele unei persoane decedate, iar succesiunea nu este închisă, aveţi nevoie de o declaraţie pe propria răspundere (Anexa B)._

- Completaţi anexa C, în cazul succesiunii închise şi asîguraţi-vă că aţi luat cu Dvs. şi ~ copia după certificatul de moştenitor.- Cuponul şi/sau carnetele cu certificate semnate de titular, adică de Dvs., în cazul în care

faceţi subscrierea pentru Dvs., sau de titular dacă sunteţi mandatat.- Pensionarii trebuie să prezinte şi talonul dc pensie. -- Este nevoie să aveţi şi o sumă de bani care reprezintă două miimi din valoarea totală a

cupoanelor şi/sau carnetelor cu certificate. •Pentra mai multe informaţii sunaţi la telefoanele: ; V :

650 2793,650 3940,650 4430,650 4443,650 6960,650 4743,650 5630,650 6244,650 6025

' ' ' *Atenţie, operatorii vă pot sfătui doar în legătură cu procedurile necesare subscrierii.

ALEGEREA ESTE A DUMNEAVOASTRĂ

MATRIMONIALE• Domn serios 64/170/70

nealcoolic doresc căsătorie cu doamnă vîrstă apropiată, să lie turnă gospodină, săracă, fără locuinţă. Tel. 23-17-28 Petean. (561835) ■ .

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vindem maşini spălat automatic tip Cugir. Tel. 16-12-63;18-13-64. (561773)

• Cumpăr acţiuni Ursus 33000, Banca Transilvania.35000. Tel f9-04-05: (579671)

. • Vînd acţiuni Dacia Felix 7300, Banca Transilvania. Tel 19- 04-05l (579672) .

/x f t im p ă r teren pentruconstrucţii, garsonieră şi

L-apartament. Tel. 142-907.

apartamente-case, terenuri prinP R I M O R D I A L

str.Brtpt *r.44,Ut. 147897, *reU 10-1 7.

CASADE AMANETO f e r i m î m p r u m u t ! C o m i s i o n m i n i m i

_________sţr. Napoca nr.29,

I 0RAR~ ™ Ua 199829SC ANROSI COM SRL

SC FOEN SRLC A S A D E A M A N E T

Ii-dul 21 Decembrie (incinta M agazia A lpin)

AGENŢIE IMOBILIARA Intermediem

VÎNZĂRI-CUMPĂRĂRIStr. Arieşului nr.32/1, tel. 158044 (241437)

• Vînd dozata bere austriac dupa masă orele 17-22 tel. 16-90-56 sau 16-52-10.(561801)

_ • Vînd maşină de cusut industrială nouă preţ fix 900000 lei. TeL 1540-94 oca 18-21. (561817) V ^. • Societate comercială vinde casete de bere tip Euro 1/20 cu sticle goale tip Euro 0, 5 L. Tel. 13-52-42 orele 9-17. (561857)

• Vînd spaţiu comercial amenajat, (bar) sau spaţiu reprezentanţă. Tel. 058/ 83-01-92; 058/82-47-11 după a a 19, Alba Iulia (569168)

• . Vînd maşini tricotat ciorapi, jersee, 'triplele, ket. Tel. 14-05-07 (569182)

• Vmd firmă SRL. Tel. 12-70-22 (569423)

• Vînd mese biliard. Tel. 14-18-88 (569448) ,

• SC Proiectantul SA Cluj-Napoca, str. Deva nr. 1-7 vinde 2 planşete Reiss- Ordonat Informaţii tel 19-67-44 orele 9,30-14,30. (579747)

Vînd teren construcţie 1500 mp în Someşeni (lîngă L R .A .) . Tel 16-85-30 după ora 20. (579755)

• Cumpăr urgent 3 camere confort în zona Centrală sau Pata şi vilă extra. Plata în valută. Telefon 15-33-60 zilnic de la ora17.(569389)

- • Vînd apartament 4 camere, str. Pata, ultrafinisat, izolat fonic şi termic, telefon, garaj. Preţ informativ 60 milioane. Relaţii ia tel 17-08-48. (569434)

• Vînd garsonieră confort I (cu parcare) pe str. Gheorgheni nr. 153, ap. 84, e tV . (579737) -

CASA DE AMANETAveţi nevoie de bani? Oferim -

împrumuturi cu comision minim, n LUMI => VINERI = 10-17 3

1. Str. Calea Turzii nr.112. Str. Paul Chinezul. nr.4

Vînd teren pentru construcţii. Tel. 13-68-68. (561810)

• Vînd grădină loc casă 14 ari la15 km de Cluj. Tel. 15-54-47 după ora 20.(561826)

• Vînd teren pentru construcţii. Str. Ceahlău nr. 60. (579721)

• Cumpăr 1000 mp teren m A. Mureşanu şi minim 3000 mp în Someşeni. Tel 13-41-67 orele 9-16. (579757)

• Vînd păşune 3800 mp. Tel 18- 64-88(579777)

. • Vînd garsonieră confort 1 în Mănăştur str. Bucegi. Tel. 18-54-93. (561191)

• Vînd casă demisol 60, parter 150, etaj, 150 mp. în total 8 camere, 2 băi, 2 bucătării, suprafaţa 440 mp, preţ 120 milioane, str. Axente Sever nr. 20 Gheorgheni. Tel. 13-00 -53 pînă la ora15, vizibil după ora 16. (561687)

• Vînd casă 3 camere confort grădină. Tel. 15-32-75. (561776)

• Vînd garsonieră confort I str. Negoiu nr. 2A bl. EL2 sc. IV ap. 73. (561800)

• Vînd apartament cu 3 camere situat în casă proprietate cu 2 apartamente cu curte cartier.A. Mureşanu. . Tel. 12-09-40 după ora 15. (561803)

• Cumpăr apartament 2 camere. Relaţii tel. 19-26-39. Ofer 20 milioane.

-(561821)• Vînd 3 camere confort I str.

Tulcea nr. 23 bl. K3 et. II ap. 34. (561856)

•. Vînd casă proprietate 2 camere, anexe, cu grădină 800 mp. Tel. 14-77- 68 si 18-81-75 între orele 8-14. (569251) •

• Vînd apartament 3 camere finisat liber, telefon, lift, zona Dorobanţi. TeL 41-12-94. (569265)

• Vînd grajd şi magazie cu suprafaţă 620 mp cu instalaţie de curent electric trifazic şi teren aferent, în satul Ciurnăfaia comuna Borsa TeL 24-3(M6 ora 16-20(569290)

• Cumpăr apartament 2-3

S o c ie ta te C o m erc ia lă

F IN A N C IA R Ă P E A C Ţ IU N I , ,

oferă posibilitatea persoanelo r fizice s ă

investească pe bază deCONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă^lO % dobîndă

pe lună la' investiţiile în lei. v Investiţie minimă

5 milioane lei. y Relaţii la tel. 414521.

camere(ne) finisat, exclus ultimul etaj sau Mănăştur. Ofer 21-22 milioane plata pe loc. Tel. 19-74-35 între orele13-19. (569305) .

. • Cumpăr garsonieră confort II în Mănăştur, direct de la proprietar Tel.

■063/2146-08.(569361)• Vînd garsonieră 30 mp etaj X str

Parîng bl. 13, finisată. Telefon 12-20- 22 orele 8-16. (569390)

• Cumpăr apartament 2 camere, cu garaj, suprafaţă minimă 50 mp. Tel 12-20-22 orele 8-16. (569391)

• Vînd casă cu grădină Răscruci, aplice perete, corpuri'neon, chiuvetă

, inox pentru restaurant, radio WF, uşă, maşină cusut Ileana, chiuvetă iniox, reflector, hotă + motor, panou electric, Ford Orion 1988. Tel. 19-08-30. (569394)

• Vînd apartament cu dauă camere în Grigorescu. Tel. 17-09-80 (569401)

• Vînd casă veche grădină 12 ari şi teren arabil în comuna Săvădisla. Informaţii familia Pătraş Dănilă localitatea Baci str. Noua nr. 635 bl. Minieră sc. A3 et 2 ap. 10 după ora 15.(569414) ■

, • Cumpăr urgent apartament confort I (ne)fînisat. Ofer 26-28 milioane. Plata pe loc. Tel. 17-95-27 (569422)

• Vînd casă cu patru camere. TeL ' 13-71-36 (569424)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 1 cameră. Ofer 8-10 milioane, Informaţii tel. 17-50-89 (569438)

• Caut de cumpărat locuinţă 2-34 camere zona Grigorescu eventual închiriere. Tel. 43-02-59 (569439)

'■.* Cumpăr garsonieră sau apartament în Dej zona 1 Mai, înfrăţirii.' Tel 1640-10. (569451). • Vmd apartament3 camee + garaj pentru pretenţioşi. Str. Anina nr. 11, Bl. AA7, ap. 12 Mărăşti. (579588)

• Vînd apartament 3 camere finisat cu garaj. Str. Bucureşti nr. 83, Bl. R07, sc. 2, ap. 17. (579617) \

• Vînd 2 camere mobilate, ultrafinisate, pentru pretenţioşi. Calea Mănăştur nr. 97, Bl. G2, ap. 41. (579635)

• Vînd garaj tip TCI. Tel 16-95-32.(579689)

• Vînd garsonieră. Str. Canei nr. 5, sc. I, et I, ap. 22. (579718)

• Vînd apartament.2 camere. Str. Răsăritului nr. 103, Bl. R3, ap. 20.(579722) :

• Vînd apartament 3 camere confort mărit în localitatea Sînmartin, lîngă Băile Felix. Infoimaţii tel 14-34-10 între orele 19-20. (579727)

• Cumpăr garsonieră sau apartament cu 2 camere. Tel 18-59-03. (579763) :

• Cumpăr apartament sau garsonieră în cartierul Grigorescu. Telefon 18-34-16. (579781)

• Cumpăr «parlament în Floreşti sau Baci. Ofer 8 milioane. Tel 16-04-03. (579784)

• Vînd Mercedes 350 SEL, 380 SE, Ford . Siera 2, 3 diesel, convenabil şi urgent TeL 16-62*83;17-31-16(561628)

• Cumpăr Dada 1300. Ofer 3,2 milioane sau Dada 1310. Td. 13- 51-64 (569291)

• Cumpăr Oltcit nou. Tel. 19-82- 37.(561598)

. • Vînd Mitsubishi Gdlant QLSi toate extrasele excepţionale. TeL 15-29-. 78.(561674)

• Vind Audi 100 CD 1987,2280 cmc, ABS, injecţie, benzină, climă, computer bord, cutie automată. Tel. 24- 304)3. (561683)

• Vînd piese Mitsubishi Colt Tel.17-60-37. (561694)

• Vînd VW Golf diesel 1987 impecabil, 6900 DM. TeL 144843. (561735) .

• Vînd Skoda 120 L. Tel. 14-19-89. (561767)

• Vînd Renault 18 TD combi, Dacia combi, combină muzicală cu telecomandă. Relaţii la tel. 15-76-51 orele 17-19. (561769)

• Vînd Fiat Regata, benzină 1300 cmc an fabricaţie 1987. Informaţii la ţel. 18-95-73. (561774) ' ’

’• Vînd autoturism Oltcit fabricaţie decembrie 1991 cu 40000 km, preţ informativ 4500000 lei.'Informaţii zilnic la tel. 25-10-64. (561780)

• Vînd urgent Trabant 601 în stare bună TeL 18-80-80 seara. (561782)

• Vînd Dacia 1991 din Polonia preţ 3500 DM. Str. Bucureşti nr. 79 ROI.(561784)

• Vînd BMW 316 2500 DM negociabil TeL 18-78-96. (561793)

• Vînd Dacia 1995 pentru pretenţioşi, preţ 11, 5. TeL 16-01-92.

■ (561798)'• Vînd Ford Transit 2000 cmc

1989 benzină. Tel. 13-23-19; 14-56-73 între orele 18-21. (561804)

' • Vînd urgent, convenabil Renault18 an 80 înscris/Tel. 15-87-43. (561813)

• Cumpăr Irabanţ 'ofer 500-800 mii lei. Tel, 15-40-94 ora 18-21.

; (561818) ..•• Vînd urgent Opel Kadett

omologat an 77 1700 DM. Tel. 19-31- 52. (561819)

• Cumpăr stop dreapta Renault 11. TeL 15-27-26. (561827)

• Vînd 3 roţi Audi-100 185/70 R14 Tubeless “Matador”, orice sezon foarte puţin uzate. TeL 12-06-50. (561829)

•; Cumpăr VW autotransporter diesel neînmatriculăbil. TeL 061/73-81- 87. (561843)

Vmd televizor Schneider 70 cm teletext 400000 le i,. Saab 900 înmatriculat 2200 DM, blană vulpe polară nr. 44 deosebită. TeL 13-75 43 şi 13-69-77. (561850). .

' Vînd Citroen BX14 vamă achitată an 1988 stare excepţională. TeL

• 12-70-59.(561852)• Vînd Ford Fiesta an 87, 1600

cmc, vama achitată. Tel. 18-33-85. (569310)

• Vînd Ford Esctot Ghia model1987 înmatriculat. Tel. 18-3140. (569381) ,

• Vînd2 BMW316an 83 şi 87cu ' vama plătită, stare foarte bună, foarte

urgent TeL 43-81-75. (569383) v• Vînd Dacia 1410 87. Tel. 16-64-

60(569395)• Vînd Dacia 1310 break din 1989.

Tel. 17-25-80. (569402)• Vînd VW Transporter, 2

chiuloase VW 2000. Tel. 18-58-02. (569406)

• Cumpăr Opel Kadet 1, 3 80 84 înmatriculat defect sau avariat Ofer 2,5 milioane sau cumpăr talon. TeL 17- 34-36.(569411)

• Vmd BMW 318i 1984 şi Ford Fiesta neînmatriculabile. TeL 16-34-84 între orele 16-21. (569412)

• Vînd Mercedes Cobra 240 D stare bună, înmatriculat TeL 13-28-59 (569430)

• Vînd Dacia 1300 ah fabricaţie 1981 Ia preţ 3,1 milioane. Str. T. Vuia nr. 97 după ora 13. (569435)

• Vînd Citroen BX diesel 1988 stare perfectă. Tel. 16-17-73; 1348-50 (569440) -

• Vînd talon şi certificat de omologare de Ford Taunus 16 L. TeL18-50-95. (569446)

• Vînd BMW 75Oi cu toate extrasele pentru pretenţioşi. Tel 1943-02.(579496)

■ • Vînd Mercedes 207D înalt an fabricaţie 1986. Tel 19-57-93 sau 43- 0148 între orele 8-17. (579640) ‘

• Vînd Opel Kadett sport, preţ 1350 DM negociabiL Tel 1543-28. (579681);

• Vînd Opel Omega Caravan 2, Oi, an 1988, 10. 500 DM, cu vama plătită. Str. Gorunului nr. 5, BL C8, ap. 19. (579685) *

• Vînd talon Lada 1200. Informaţii

la tel 19-03-50. (579694)• Vînd Dacia Break 1988. Ttkfi»

1644-59 orele 16-18. (579712)• Cumpăr Dacia 1310. Td 14-76.

20. (579717)• Vînd Skoda (Liaz), basculată

40t izotermă TV, cu motor Aro Braşov, Dada 1410. Informaţii Cîmpia TiiziL tel 36-76-99. orele 7-19 si 36-80-79 orele 20-23 zilnic. (579723)

• Vînd dacia Break an 89, caroserie nouă. Tel 18-50-77 dună cn 16. (579740)

• Vînd Dacia 1300 stare binl ai fabricaţie 1980. Tel 17-00-26. (579741)

• Vînd piese Opel Record dieseL Audi 100, motor BMW. Tel 13-10-51(579743)

• Vînd izotermă Barkas cu mo!» de Dacia. Tel 13-7943. (579746)

• Vînd talon Alfa-Romeo 75. Deva, tel 054/62-90-25. (579749)

• Vînd Ford Escort neînmatriculat stare foarte bună, preţ 2200 DM. Td 17-29-31. (579764)

• Vînd dubă Mercedes 207 D fabricat 1985, înmatriculat, preţ negociabil.9000 DM. Tel 12-32-40.(579765) .

• Vînd Volvo 244 neînmatriculat an 80 si cutie rezervă preţ 2500 DM negociabil. Tel 16-93-58. (579768)

• Vînd VW Golf diesel '80, VW bus Transporter, benzină, an '80 şi scaun maşină pentru copii. Tel 41-11-90.(579774) -

• Vînd Ford Escort autoutilitară an86 si piese Audi 80 an 82. Tel 15-50- 81. (579783)

• Vînd televizor color, suport schi maşină de scris. Tel. • 16-20-58. (561795) , >■

, • Vînd storcător fructe străin, aspirator mic pentru maşină.-TeL 19- 54-74. (561805) ; . '

• Vînd cameră video Panasonic M40, mixer AVE3, video recorder Panasonic si JVC4 capete-HQ. Tel. 19- 79-31. (56i 806) ; , >

• Vînd video plaier Funai. Telefon14-35-35. (561811) ; ,

• Vînd telefon portabil Panasonic. Tel. 16-94-39 după ora 19. (561834) .■ - • • Vînd televizor color Gnmdig cu telecomandă TeL 15-82-04. (569338)

• Vînd televizor color Ekrom, stare bună, preţ convenabil. Telefon 15- 3948 (569387)

• Vînd copiator full color Canon se poate conecta la calculata' folosi ca scanner etc, 5000 dolari, frigider Boch, baterii inox chiuvete. Tel. 42-01-12 (569403)

• Vînd candelabrii cristal, televizor color si mobilă Izabda 4 corpuri. Td 19-38-88 (569417)

. • Vînd sobă electrică trifazică Td16-33-17. (569420)

• Vînd două antene satelit noi, ieftin si motocicletă MZ modificaţi TeL 16-04-54. (569447)

• Vînd pian vienez Lebberd fkă placă de bronz si cuptor cu microunde. Tel. 12-08-92. (569450)

• - Vînd maşini de spălat cu centrifugă Albalux 7. Tel 1242-30 orele 9-13 şi 17-22. (579775)

• Cumpăr valută. Td 41-01- 71. (579778)

• Vînd vană bale nouă bej i,70m. Td. 14-64-28.(561708) .

• Vmd pian vienez. TeL 13-39-11 (561775)

• Vînd sanie copii suedeză nouă, scaun copil “Ikea” suedez, seriile de reviste Naţional Geographic din anii 1988-1992. Telefon 18-39-54.(561796)

• Cumpăr covor vechi lucru manual lînă, chilim. Tel. 17-20-11. (561833)

• < Cumpăr cărţi/ cărţi de specialitate, albume de artă Td. 19-90- 27(561836)

• 'Vînd blană bizam si scurţi astrahan. TeL 15-22-57. (561840)

• Vînd bare silita. TeL 058/85-62- 51 după ora 19. (561841)

• Vînd mobilă sufragerie. Telefco 1849-17. (569307)

• Vînd pui caniche albi. Telefon 17-21-29. (569322)' Vînd palton nurcă TeL 18-18-63

(569332)• Vînd sămîriţă trifoi. TeL 12-87-

65(569385)• Vînd sufragerie Regence.

Informaţii tel. 1540-00 d iţi amiaza» (569413) :

Page 11: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

s miercuri, 15 noiembrie 1995 PUBLICITATE

0 S S H I D X 2 / 8 0 - 8 8^ ţ P A A C ţ , ^

• Vînd haină de blană de hârriog s® foarte bună, la ua pret avantajos, jtatfii Ia teL 14-10 -92. (569429)

• Vînd masă mare sufragerie si 6 sânt Tel 18-9040. (579631)

• Vînd blană bizam, pian, dulap 3 iţi, canapea dublă de coif pu ladă, naşină cusut Casnica, cojoc nr. 42. Tel 1>64-12. (579636)

• Vînd 15 picturi ulei. Telefon 13- 30-44. (579711): .

• Vînd sufragerie stil deosebită. Td 14-31-32 seara. (579719) ;

• Vmd blană vulpe arginitie nr. 46 togă, nouă. Tel 15-11-58.(579720)

• Vînd mobilă: sufragerie, bucătărie canapea extensibilă, cuier. Tel16-94-92, orele 19-22.(579738)

• Vînd urgent mobilă combinată Bobflna’ cu canapea. Tel 18-20-35.

[ Q79772) ■ . , ' . -

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 camere parta; Mănăstur zona Big,TeL 17-60- 37.(561693)

• Schimb garsonieră Zorilor cu ţatament Ofer diferenţa. TeL 12-75- M pora 17. (561697)

• Schimb urgent în Mănăştur şartament proprietate 3 camere confort mit cu 2 camere confort 1 şi diferenţă. Doresc seriozitate. Tel. 18-26-98 o d e 17-21.(561748) '

Schimb 1 sau 2 apartamente în Grigorescu cu casă. Tel. 18-84-03. (361799) / -T;

• Schimb garsonieră confort I plus ; diferenţă cu apartament 2 camere Tel. 17-07-88. (561849)

• Schimb apartament una cameră aitdefoD, în Grigorescu cu apartament trei camere. Variante. Tel. 42-06-62.

tel. 41-28-82. (561701)* ' Tînără serioasă caut chirie

locuinţă intrare separată sau garsonieră. Tel. 15-06-90 ora 17-21. (561766)

• Caut de închiriat apartament lără telefon, Mănăstur. Tel. 16-56-77 (561777)

• Studentă caut gazdă. Td. 1748- 68 orele 13-18. (561789)

• Tînăr inspector financiar caut de închiriat garsonieră sau aprtament TeL14-55-29-, 12-73-76. (561816) -

• Caut garsonieră de îndiiriaL TeL14-4843. (561839)

• Caut chirie-valută. Td. 16-58-10. (561854)

• Două tinere absolvente căutăn de închiriat o garsonieră sau un apartament cu două camere. TeL 19 -23-11 între orele 8-18 sau 14-69-95 dtpă ora 18.(569415)

* Student serios caut garsonieră. TeL 14-69-53 după ora 14. (569443)

• Caut chirie(valută). Td. 1549- 47(569456)

* Familie, căutăm de închiriat apartament 2 camere, cu telefon, nemobilat Plata anticipat pe l an, în lei. Td 16-21-25,16-5743 orde 9-16. (579630)

• Studenţi, căutăm s i îadunetn cameră sau garsonieră, chiar şi nernobilată, acceptabil. Tel 43-74-64 (579766)

DIVERSE

• Angajăm opătorese şi confecjionere îmbrăcăminte pentru export Str. Gmpina, td. 41-5542 orde7-15.(569399)

• Transport marfă 1-5 taie. Preţ avantajos. TeL 13-59-74. (569431) ,

• Magazin alimentar, angajează fete cu liceul economic. Tel 19-27-17. (579632)

• Tratament bioenergie!Tell7-89- 93(579713)

• SC AIpronto SRL angajează vînzătoare. Relaţii la tel 41-40-30.(579724)

• Angajăm vînzătoare chioşc şi tinidiigiu-vopsitor auto. Informaţii la td 23-14-26 între orele 9-19 si la td 41-28-72 între « d e 20-22. (579729)

•. Angajăm maistru croitor. Urgent Salar JOO. 000 n e t Tel T4-94-87. (579739)

• Executăm zugrăveli, vopsitori^ tapet, faianţă, gresie. Tdefon 43-7649.(579744) \

• Societate comercială caută şofer Informaţii la td 19-70-22. (579758)

• Spitalul CFR Cluj orgenizează concurs în data de ,31. 11. 95: Policlinica CFR Dej-asistent medical debutant; Policlinica CFR Cluj-asistent laborator debutant (579760)

• Angajez spălători auto pentru spălătoria “G94”, str. Lunii nr. 6-8, cartier Zorilor. (579761)

• Angajăm confecţionere cu vechime minimum 5 ani. Td 17-18-82 între « d e 8-12,16-20. (579767)

• Ofer împrumut Td 41-01- 71' între orele: 10-13 şi 15-18. (579779)

* Meditez engleza. TeL 13-31- 84(561848)

• Schimb Ford Tranzit '79 benzină ai apartament bloc sau casă. Tel 14-28- 28.(579771) ' .

ÎWCHUUERI■ intermediem chirii. TeL 43-00-

*1.(561853) . . . . . . ,

k * Dau în chirie mese de Bard. TeL 14-38-34 înainte de

jftmsâ. (569444)Caut de închiriat costume

feCrâdin. Tel. 19-79-31. (561808)* Dau în chirie spaţiu comercial

Mitral. Variante. Tel’ 18-65-39. (579628) \ ”

V Dau chirie garaj bloc Zorilor Tata TeL 19-59-01.(561700)

* Dau în chirie apartament cu două orare în Gheorgheni cu plata anticipat I* Şase hui. Telefon 17-84-25 după « a14.(561765)

• Dau în chirie garaj bloc Zorilor Td 12-09-63. (561842)

_• Închiriez pe valută apartament *Jâ camere mobilat lux Zorilor. TeL12-02-59.(561851) _

a Închiriez camere în apartament Patra studente. Td. 15-94-70 (569421)

• închiriez cabană (camere) uşoara. TeL 42-52-03 după ora 17 ffltial perioadă mai lungă (569436)

• Sodetate comercială angajează tîm plari calificaţi. Relaţii la teL 19-36-33.(561672)

• Reparaţii maşini spălat orice tip , garanţie, Ia domiciliul clientului TeL 16-12-63; 18-13-64. (561772)

- • Carmangerie, angajează măcelartranşator şi - mezelar. Tdefon 14-2348. (561814)

• Executăm deratizări. TeL17-11-88 (561847)

• SC execută zugrăveli, faianţări, zidării, izolaţii TeL 16- 8347.(569393)

• Angajez barman, ospătar. Vînd dozator bere. Efectnez transport marfă pînă Ia 5 t TeL15-77-66(569449)

• Sodetate comercială oferă posibilitatea persoandor fizice să investească pe bază «fe contract în afaceri. Se oferă dolandă de 12% pc lună. Td 14-08-28. (579715)

- Studentă grecoaică serioasă a ot de închiriat apartament 2 eamere saa garsonieră mare, mobilată san semimobilată, c a telefon, în zona Centrală preferabil pc Dorobanţilor sau W TeL 11-60-71 după ora 21. \«M56)

• Student grec, cant •Partament de închiriat, cu 2 «mere, tdefon, mobilat, frigider,

i Pata, Zorilor, Plopilor. Td14-69-68.(579584) y

. Absolventa medicină caut Wotieră pentru închiriat Informaţii

• Firmă privată angajează urgţnt 2 economişti pe post de revizori, salariu de excepţie. Informaţii la tei 41-44-99 orele 8-17. (561583)'

• Firmâ angajează agent comercial (eventual auto) pentru distribuţia produselor în Chij si împrejurimi. TeL 1949-13 orde 9-19. (561616)

• Societate de construcţii angajează zidari cu contract de muncă. Informaţii td. 16-24-58.(561783) ' •

• Şflefuim, lăcuim, reparăm, parchet, zQru'c după ora 14. Td. 12-20-77 sau 17-6667. (561794)

• Angajez femeie pentni curăţenie. TeL 19-79-31. (561807)

• Angajăm agent comercial bărbat pentru luna decembrie. Td. 19-79-31. Str. Bariţiu nr. 22. (561809)

• Angajez vînzătoare. TeL 17-06- 91. (561822)

• Sodetate comercială angajează croitorese. Informaţii miercuri şi joi între orele 9-12 la tel. 42-03-73. (561825)

• Căutăm contabil cu experienţă în domeniul financiar. Informaţii str. Tipografiei 28 ap. 10 ora 12-14. (561828)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Purcel Ion. O declar nulă. (569426)

■ • Pierdut carnet Fond Român de Investiţii cu nr. 11184. -Declar nul (569442). • Pierdut pliculeţ plastic cu 2 monede, probabil în Piaţa;Mihai

,'Viteazul. Importanţă documentară. Aducătorului recompensă. Complex Haşdeu, cămin A3, camera 73. (579627)

• Pierdut carnet student pe numele Badea Victor. îl declar nuL (579714)

• Pierdut legitimaţie văduvă veteran de război nr. 721629 pe numele Crişan Ghifta. O declar nulă. (579751)

• Găsit cîine dog german în zona Făget. Tel 12-24-70 după ora 20.’(579753) - ; V V

• SC Autoservice Tour Internaţional şi Comercial SRL pierdut certificat de înmatriculare J12/I047/1991. Se dedarirnul. (579769)

DECESE COMEMORĂRI

• Ofer împrumut sumă mică cu dobmdă. Tel. 1648-14 orele 19-22 (569398)" • Oferînţruiriuţ, cer garanţie. Td

13-81-72.(579748)

• Meditez chimie. TeL 16-80-79. (561575)

. • Studente medităm română şi matematică clasele I-Vm. TeL 12-04- 33.(561768) * ; .

• Predau greaca modernă. Tdefon 41-54-54.(569401)

•'Studenţi medităm matematică de orice njvd. TeL 18-80-65. (569408)

,f Profesor meditez matematică dasde V-Vm. TeL 17-53-06 (569419)

• Meditez chimie Td 16-80-79. (579534)

' • Meditez engleză Td 18-74-50 între orde 18-21.' (579650)

• Meditatii germană. Td 14-27-26. . (579706) ' .

• Meditez engleză franceză ieftin. Td 15-19-OOseara. (579736)

' • Ofer menaj uşor contra cameră mobilată. Tel 19-98-74 ora 16-20. (579776)

• Profesor, meditez matematică avantajos. Td 17-11-58. (579780)

• Cart muncă la domiciliu, posed si maşină de cusut TeL 16-90-56 sau16-52-10 după orde 17. (561802) .

• Caut femeie pentru îngrijire copil de un an si jumătate. Td. 41-04-97.(561837)

• Caut traducător din limba spaniolă. Tel. 12-20-22 ora 8-16. (569392)

• Caut femde sau familie pentru îngrijire femde la tară. Td 17-03-51. (579762) ' -

PIERDERI• Pierdut contract locuinţă pagina

1 cu nr. 416129 din 5.07.93 pe numele Poruţiu Luda. îl dedar nul. (561778) '

. • Pierdut autorizaţie şi legitimaţie RATUCN pe nunde Abrudan Istvan. Lc declar nule. (561781)

• Pierdut contract şi carte Dacia în zona Gheorgheni. te l. 16-52-82 Găsitorului reoxnpensă. (561792)

• Pierdut cod fiscal nr. 243549 al soaetătii SC Cita SRL. Se declară nul.(561797)

• Pierdut acte SC Prodimpex Turism Montan SRL eliberate cu nr. J12/2128 din 1992, cod fiscal, stampila societătii. ASF, AVF, AVT. Se' declară nule. (569405)

• Pierdut carnet de student pe numele Pop Minodora Nadia îl dedar nul. (569416)

• Cn nemărginită dnrere anunţ încetarea din viaţă a scumpei melc mame GIURGEA VETURIA. tnmormîntarea va avea loc în Dej. Fiica îndoliată.(561785)

• Cu profundă durere anunţ stingerea din viaţă a scumpd mde soţii ANA MARIA. Soţul Unea. înmormîntarea va avea loc in data de 15 noiembrie 1995 ora 12 la Capela nonă Mănăştar. (561787)

• Ca inimile adine îndurerate anunţăm trecerea în eternitate a celui-care a fost ing. VARAN VASILE după o scurtă dar grea sa -ferinţă. Ceremonia înmormîntării va avea Ioc în ziua de joi 16 noiembrie orde 14 la Capela veche din Mănăştur. Familia îndurerată. (561831)

. * Cu dnrere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui mai bun tată şi bunic- BODOCEAN ŞTEFAN. Înmormîntarea va avea loc în Apahida, de la domiciliul defunctului, în data de 16 ndembrie, orde 12, 30l Dumnezeu să-l ierte. (569407) ;

* Cu profundă dnrere anunţăm stingerea din viaţă, dupăo lnngă şi grea suferinţă, a dragului nostru soţ, tată şi bunic, MARELE DUMITRU Soţia Rozalia, fiii Mim i şi Marcel, ginerele Vasile, nora Camelia nepoţii Marcela, Mihaela, Gheorghiţâ. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 15 ndembrie, orde 13, în Cimitirnl Cordoş» Dnmnezen sâ-i odihnească în pace.' (569409)

* Cu adîheă dnrere anunţ stingereai din viaţă a dragd înde mame, BUNTA MAGDALENA. Înmormîntarea va avea loc în data de 16 noiembrie joi, la orele 15, î» Cimitirul Mănăştur. Odihnească- se în pace. Fiul Peter. (569425)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostrn tată, socrn şi bnnic, PAVEN LAZĂR. Familia Pavd Teodor. (569427)

• Cu mare dnrere în suflet anunţam-trecerea în nefiinţă a scumpii noastre soţie, mamă şi' bunică BALĂNEAN MARIA , în vîrstă de 83 ani. înhumarea va avea Ioc în 16 noiembrie, orde 11, de la Capda Cimitirului CentraL Familia îndoliată. (569432) ■

• Sîntem alături dc colega noastră Lungu Angela pentru pierderea tatâlni (socrului) drag. Colegii de servidn de la SC Armătura SA (569386)

• Ne despărţim pentru totdeauna de bunul nostru prieten, ing. V. VÂRAN căruia îi vom păstra neştearsă amintire. Familia Midca MihaL (561830)

, ,• Siftcerecondoleanţe şi întreaga- noastră compasiune familid Ia pierderea cdd carc a fost' colocatara ^noastră BIRO AGNES. Asociaţia de locatari .str. Titulescu nr. 14 (569418) - ■ •

>• înmormîntarea iubitului nostru arh. MIRCEA CODOREANU va avea loc joi, 16 noiembrie 1995, orde 13, de la Capela Cimitirului Central Familia îndurerată. (579770) ,:

• Cu dnrere în sulld anunţăm dispariţia dintre noi a scumpului nostru tată, socru, bunic, PETRUŞ IOAN, în vîrstă de 62 ani, din satul Mii nan. Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul Mănăştur în data de 16. 11. 1995, ora 14. Familia îndurerată. (579785)

r Regretăm despărţirea prematură de cd care a fost arh. MIRCEA CODOREANU creatorul monumentului . din Gherla. Sincere condoleanţe familid îndoliata Dumnezeu săi odihnească în pace. Asodaţia foştilor deţinuţi politid Cluj. (561725) i

. • Suntem alături de colegul nostru Şerban Ioan la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Exprimăm sincere condoleanţe fam ilid îndurerate. Colegii de la Sucursala Judeţeană CEC Cluj. (561771)

\ > Lacrimi şi flori pe mormîntul cdd ce a fost cea mai bună mamă, bunică ţi.soacră din lume. Voi păstra o/veşnică amintire ui suflet Fiica Dana, nepoata Anca şi ginerele Nicu din Constanţa. (561786)

- • Suntem alături de familia Ana Undi pentru pierderea soţieL Cea mai bună prietenă Rodica Solomon cu soţul şi a ţ i i Monica, Călin şi Netnţu. (561788) .

, Regretăm profund trecerea în nefiinţă a colegului şi pridenului nostru arii. MIRCEA CODOREANU. 'Sincere condoleanţe familid îndurerate^: Familia Doina şi Dan Penau din Los Angdes. (561812)

■ • Colectivul Liceului “G. Bariţiu* este alături de colegul nostrn prof. Mircea Văran în greaua pierdere suferită prin decesul , tatălui. Sincere condoleanţe familid şi întreaga noastră compasiune fostd noastre colege pro t Iea Văran. (561820)

' • Suntem alături de familia prietend noastre Floarea Văran în pierderea soţului drag VASILE. Sincere condoleanţe. -Familiile Rusu, Crişan, Gădalean şi Cosma. (561824) ■'

• Suntem alături de femilia Văran în greaua pierdere suferită prin dispariţia fulgerătoare a edui cc a fost vednul şi prietenul nostru. Cdocatarii din str. Firiza bLB7. (561832) / i

: • Lucrătorii Fermd Pomicole “Dealu Morii* suntem'profund consternaţi . de’ _' dispariţia neaşteptată dintre noi a colegului nostru ing. VASILE VÂRAN şef al fermd vegetale Cluj, gostatist cu ani mulţi de experienţă ÎU fennde de stat Bun rămăs prietene drag! Condoleanţe familicL (561855)

• Cutrem uraţi de vestea dispariţid fulgerătoare a fostei noastre colege BUNTA MAGDALENA, îi aducem un ultim omagiu, ia r familiei îl transmitem sincere condoleanţe. Colegii de la Muzeul Naţional de Istorie a TrannlvanieL (569372) N

• Dragă Rodica, antem alături dc tine îh această grea încercare. Un gînd pios în amintirea eduf care a fost arhitect MIRCEA: CODOREAN. Familia Silviu Mureşaa (569428)

• Profund consternaţi aducem un sacerdotal omagiu mătuşd noastre ■ ' CRISTINA (fostă lTUcătâreasâ timp de 25 ani la Seminarul Teologc Ortodox Quj- Napoca). Nepoţii solitari şi nepoţii cu familiile lor care v-au rul»t, v- au stimat şi respectat cd mai mult Voasi, Dinu, T răian ,'PetruJ, Sănducu, Iond (al Sudului), Vasâlica şi Ndu. (569437)

• * Admc îndureraţi de moartea prematură a dnului ing. VÂRAN VASILE şeful Fermd Vegetale din SC Agroindustrială ŞA Cluj, ne exprimăm pc această cale rejetu l pentru bunul nostrn coleg, om de aleasă omenie şi ţinută morală. Transmitem sincere condoleanţe familid îndoliate. Colectivul de salariaţi din SC Agroindustriala SA Cluj. (569452)

* Un ultim omagiu scumpului nostrn coleg ing. VÂRAN VASQf şi sincere condoleanţe familicL Familia Puia Nicolae. (569453)

* Sîntem alături de familia Văran fii marea'durere pridnuită de trecerea fulgerătoare în nefiinţă a colegului nostru ing. VARAN VASILE. Transmitem sincere condoleanţe şi toată compasiunea familid îndoliate. Colectivul Ferm d Vegetala a SC Agroindustrială Guj. (569454)

Cu nemărginită durere ne despărţim de colegul nostru ing. VARAN VASILE, omul cart timp de peste 20 de ani a slujit cn profesionalism şi devotatment destinde Fennd Zootehnice Valea ChintânluL Asigurăm familia îndoliată de întreaga noastră compasiunc şi-i transmitem sincere condoleanţe. Colectivul Fermd Zootehnice Valea; ChintâuluL (569455) ..v

• :• Cu durm în suflet anunţăm stingerea din viaţă a iubitului nostru cuscru şi rudă I£BOVIQ MIKSA. Odihnă veşnică. Viorica şi familia Marius Mândruţ. (57971Q r

;-=• Sincere condoleanţe familid Bunta Peter, Ia decesul mamd dragi. Un grup de prieteni(579725)

SC Textile încălţăminte |p exprimă -profundul regret la dispariţia prematură a fostei noastre colege, MOCANU VERONICA. întreaga compasiunc şl sincere condoleanţe familid îndoliate. (579726) .

' • Sîntem alături de domnul dr. Gheorghe Mihuţ, la durerea cauzată de decesul tatălui drag. Colectivul Clinidi Pediatrie HL (579731)

Sincere condoleawnţe domnului dr Gheorghe Mihuţ, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Colectivul Farmaciei 94 (579732)

1 • Cdedivul secţid. ORI. al Spitalului Clinic de Copil este alături de şeful lor-dr. Mihuţ Gheorghe în marea dnrere suferită Ia trecerea în dernhate a tatălui drag. Transmitem întreaga noastră compasiune - familid greu încercate. Lumina-Veşnică să-i strălucească în Cer. (579733) .

• Suntem alături de colega noastră Marele Maria în marea dnrere pridnuită de decesul tatălui drag. Colegii de servidn. (579750)

, Santem alături de colega noastră doamna. Maria Marina şi de familia d în durerea pridnuită de moartea tatălui drag. Colectivul liceului M. Eminescu. (579759)

• Soţul Remus, nepoatele şi nepoţii comemorează împlinirea unui an de la decesul cdd mai scumpe , soţii COS TEA MÂRICIIJA. în ved ncmîntfiaţL

Page 12: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

A D E V A R U Ld e O l l l j SPORT miercuri. 15 noiembrie 1995

C a m p io n a te le E u r o p e n e d e k a r a te t r a d i ţ io n a l

A u r p e n t r u R o m â n i aDupă cum vă informam şi în

ziarul nostru de ieri, în Macedonia, la Skoplje, s-a disputat, sîmbătă, a două ediţie a Campionatului European de karate - tradiţional, rezervat categoriilor de tineret şi juniori. Deşi se sconta pe o prezenţă mai numeroasă, pînă la ora de începere a competiţiei au sosit la Skoplje reprezentanţii a nouă ţări de pe continent. Absenţele se datorează fricii, dar nu de competiţie ci de situaţia politică a ţării şi de eventualele consecinţe ale prezenţei ,într-o zonă considerată nesigură,

Clujul a fost prezent la această importantă întrecere cu două. - sportive: Finta Agnes, la Jineret şi Mihaela Jucan la junioare, ambele de la clubul de karate SUTEMI. Ele au fost însoţite şi de inimosul lor antrenor, domnul Marin Bucur. :în preliminarii,, cele două clujence s-au dovedit prea puternice pentru concurenţă, ele reuşind calificarea în trei finale: Mihaela Jucan la kumite- individual şi. kata individual - (juniori) şi finta Agnes la fuku- go individual (tineret). în finala de kata, Mihaela Jucan mr a reuşit să obţină un punctaj mai mare decît al italiencei Caterina Colombo, mulţumindii-se în final cu medalia de argint. Nici finala de. la kumite nu a adus mai mult noroc Mihaelei. Deşi a început' ezitant, ea a'reuşit să recupereze • pe parcurs, conducînd pînă cu 15 secunde înainte de final. Din păcate, în acest moment - macedoneanca Elena Juskovskă - ‘ reuşeşte lovitura de graţie, ; adjudecîndu-şi meciul. Mihaelei; Jucan revenindu-i locul doi şi . medalia de argint.'în schimb,, la

fuku-go individual, cealaltă clujeancă, Finta Agnes, a reuşit la capătul unei finale electrizante cu italianca Anzia Cemei să cucerească medalia de aur şi titlul suprem, făcînd ca în moderna sală din capitala

- Macedoniei să răsune pentru prima dată imnul ’Deştcaptă-te române”. De altfel, imnul

. naţional vă mai fi repetat de alte şase ori, de fiecare dată cînd un român reuşea cucerirea unei medalii de aur. Au mai făcut-o, pe' rînd, Irina Costea, la kata individual, Cătălin Pruteanu la fuku-go individual, Nina Zamfir la kumite şi o dată echipa României la enbu-mixt (toate acestea la categoria "tineret”) şi încă de două ori echipa la enbu mixt şi masculin (la categoria juniori). Prin numărul de medalii cîştigate, 14 (7 aur, 4 argint şi 3 bronz), România ocupă primul I q c în clasamentul neoficial pe naţiuni. - . -

Se cuvine să spunem şi cîteva cuvinte despre greutăţile pe care le-au îhtîmpinat aceşti minunaţi tineri în drumul spre fruntea^ clasamentului, spre gloria karate- ului. Poate vă vine greu să credeţi,' dar românii ce au călcat pe tatami-ul din Skoplje au făcu­t-o pe banii lor. Din buzunar, de la prieteni, fiecare s-a descurcat cum a putut Despre sponsorizări în acest sport e foarte greu de ^vorbit încă, iar banii de la minis­ter pe un an, ajung cît pentru..; o deplasare. Pe lîngă munca de la antrenamente şi din concurs, reprezentanţii ţării noastre au mai scos din. buzunar şi cîte o jumătate de milion'de lei. Din., dragoste pentru medalii...

Mihai HOSSU

- Fişier atletic

Sergiu Dascăl■ La lansarea în atletism a lui Sergiu Dascăl, o "vină” revine profesoarei Lucia Nistor care l-a descoperit, intuind în el un om cu fibră aleasă, de viitor campion. După primele litere din alfabetul atletismului a trecut sub mîna prof. Gheorghe Turcu, în grupa de performanţă a C.S.S.A. - această valoroasă pepinieră a atletismului clujean - începîndu-şi ascensiunea spre înălţimea performanţelor. O - escaladă grea dar de la care Sergiu Dascăl nu abdică, împletind armonios talentul cu ‘ responsabilitatea muncii de pregătire minuţiosă. Cele două atribute amintite anterior l-au făcut să parcurgă cu succese anii de juniori 3, apoi 2, acum pregătin- du-se să treacă graniţa dintre juniori I spre seniori. Fiindcă Sergiu Dascăl •are 19 ani şi 1995 a fost ultimul său,: an de juniorat. Merită să adăstăm, . puţin, pe fişa acestui" talentat şi . harnic tînăr atlet clujean. Ca junior 3, fişa lui înseamnă numeroase locuri pe podiumul de premiere la cros şi 3000 m pe pistă. Ca junior 2. devine campion la cros, şi 5000 metri, .probele de durată în timp,

I Profesorul Gheorghe T urcu (stînga) şi elevul său I favorit Sergiu Dascăl (dreapta)

foarte grele, atrăgîndu-1 ca un magnet Cele mai frumoase împliniri da junior I: campion la cros, la semi- maraton (21 km) şi la 10.000 metri, vicecampion la 5000 metri şi 3000 metri'. Pentru el anul 1995 i-a adus titlul de cel mai bun junior român,' titlu legat de recordul naţional la 10.000 metri stabilit în cadrul campionatelor europene (unde a ocupat un onorant loc 4). ;

La orizont 1996. Proiectele sale sînt, legate de noi performanţe şi victorii, de noi titluri (proiecte la' care, din cîte am înţeles, se conjugă şi interesul ARDAF-ului în dorinţa

de-a sprijini şi sponsoriza ascensiunea lui Sergiu Dascăl pe verticala performanţelor), Proiectele lui înseamnă un loc în echipa de tineret la Balcaniada de cros, un loc

; fruntaş la semi-marattfi, absolvirea bacalaureatului şi reuşita admiterii la Facultatea de educaţie fizică. Un proiect în timp, ce-1 obsedează, recordurile lui Ilie Floroiu care stau în picioare de 16 ani! Să strîngem pumnii pentru acest autentic talent clujean în împlinirea proiectelor sale de viitor. .

Victor MOREA Peter NAGY

[ F I L E U Divizia B * 5

Someş Victoria LAPI Dej - neînvinsăRepetînd buna evoluţie a

universitarilor clujeni, Someş Victoria LAPI Dej (antrenor prof. Alexandru Mureşan) continuă buna evoluţie în eşalonul secund, rămînînd şi după cinci etape neînvinsă. La Slatina, Electrocarbon - Someş LAPI Dej 1-3. Dejenii îşi consolidează astfel poziţia de lideri incontestabili ai seriei a Il-a. La, Sighetul Marmaţiei, Grănicerul - CSS Viitorul CONIS Cluj 3-1 (3,8,

-13, 7). Meci de 90 de minute, în care'echipa clujeană (Moldovan, Iurian, Filip, Cozmuţa, Colcer,; Rarău, Stupar, antrenor Ovidiu' Vasu) s-a mişcat în general bine, mai puţin în setul I. Grănicerul rămîne în cursa pntru locul... 2, alături de ISC Turzii. Sa trecem la fete. La Rîmnicul Vîlcea, AS Chimia i - ”U” \SM II (antrenor Mihaly Bela) 3-2, înfrîngere a echipei noastre pe fondul unui

Scurtă perspectivăDin turul eşalonului fotbalistic secund al ţării au mai

rămas de disputat cinci etape (şi asta în condiţiile unei ierni timpurii). Pare prematur să anticipez finalul turului, o posibilă ierarhie, mai ales în contextul unor eventuale surprize. Voi încerca săfac o scurtă perspectivă referitoare la seria a 11-a, abordînd echipele în ordinea clasamentului de după etapa a Xll-a (relevînd cu cine are de jucat fiecare echipă: A-acasă, D=deplasare).

• JIUL PETROŞANI - 28. Favorita seriei, cu mersul cel mai constant, succesul de sîmbătă de la Satu Mare consolidîndu-i poziţia de lider, avînd acum 5 puncte avans faţă de a doua clasată. în ultimele, ■ cinci etape va evolua-de trei ori acasă şi de două ori în deplasare în urtnătoare ordine: Minaur Zlatna (A), Corvinul (D), C.S.M. Reşiţa (A), Foresta (D) şi F.C. Bucovina (A)., • ASA TG. MUREŞ - 23. Tot

trei meciuri acasă şi două în deplasare şi în agendamurcşenilor: Olimpia (A), Minaur Zlatna (D), Corvinul (A), C.S.M. Reşiţa (D) şi . Foresta (A).

• UT ARAD -22. Cu "remiza” dc sîmbătă, acasă, cu CFR Timişoara, "Bâtrîna doamnă” şi-a cam dat cu firma-n cap. A cam crâmas de căruţă”, ccl puţin pentru tur. Mai arc dc susţinut doar două ’ meciuri acasă şi trei în deplasare: F.C; Maramureş (D), Gloria Reşiţa

(A), Unirea Alba Iulia (D), Gaz Metan (D) şi Minerul-Motru (A).

• FORESTA -22. Surpriza seriei *în actuala ediţie, greu de depăşit pe teren propriu. Trei partide acasă şi două în deplasare: C.S.M. Reşiţa (A), .Unirea Alba Iulia (A), F.C. Bucovina (D), Jiul (A) şi ASA (D).

• UNIREA DEJ - 21. Singura cchipă din serie care a adunat puncte numai din victorii, 7 la număr, "capitolul” meciuri egale* fiind imaculat. Trei acasă şi două în deplasare în continuare: F.C. Bihor (A), Olimpia (D), Minaur Zlatna (A), Corvinul (D) şi C.S.M. Reşiţa (A). Vor continua dejenii tempoul victorie acasă, înfrîngere în deplasare?

• C.S.M. REŞIŢA - 20. început furtunos, potolit pe parcurs. în continuare două acasă şi trei în deplasare, dcci şanse slabe de-a răzbi sus: Foresta (D), F.C. Bucovina (A), Jiu) (D), ASA (A) şi Unirea Dej (D).

• GAZ METAN - 20. Tot două a c a s ă 'ş i ’ trei deplasări: CFR Timişoara (D), F.C. Maramureş (A), Gloria Reşiţa (D), U.T.A. (A) ,şi Unirea Alba Iulia (D).

• F.C. BIHOR - 17. Două acasă şi trei în deplasare: Unirea Dej (D), F.C. Vîlcea (A), CFR Timişoara (D), , F.C. Maramureş (A) şi Gloria Reşiţa (D). • '

• CFR TIMIŞOARA - 17. Trei acasă şi două deplasări: Gaz Metan

. (A), Minerul Motru (D), F.C. Bihor (A), Olimpia (D) şi Minaur Zlatna (A). Şanse de a urca pe o treaptă superioară în prima jumătate a clasamentului.

•CORVINUL - 1 6 . Una din marile favorite ale disputei pentru promovare dar care a capotat din’ cauza "rateurilor”. Acum, în tur cel puţin, nu-i rămîne decît şansa de-a "arbitra” principalele concurente la şefie. Două acasă şi trei în deplasare: F.C. Bucovina (D), Jiul (A), ASA (D), Unirea Dej (A) ş i . F.C. Vîlcea (D). Singura şansă de-a 'mai prinde din urmă pe. "evadatele” din fruntea plutonului, de-a se apropia cît de cît, victorii la Suceava şi Rm. Vîlcea sau Motru.

• MINAUR ZLATNA - 15. Două acasă şi trei în deplasare: Jiul (D), ASA (A), Unirea Dej (D), Vîlcea (A) şi CFR Timişoara (D). E grea, totuşi viaţa în eşalonul secund pentru o nou promovată, -" /

• MINERUL MOTRU 14.: Remarca anterioară, valabilă şi. pentru ortacii din Motrfi. Tot două acasă şi trei deplasări: Vîlcea (D), CFR Timişoara (A), F.C. Maramureş (D), Gloria Reşiţa (A)

, şi U.T. A. (D). .

• F.C. MARAMUREŞ - 14.Sleită după bătăliile purtate în ediţia trecută pe scena Diviziei Naţionale pentru scăparea de la retrogradare, formaţia băimăreană nu şi-a revenit; încă. Pentru final de tur trei acasă şi două în deplasare: U.T,A- (A), Gaz Metan (D), Minerul Motru (Â), F.C. Bihor (D),şi Olimpia (A). '

• UNIREA ALBA IULIA - 13. Două acasă şi trei -în deplasare:

• Gloria Reşiţa (D), Foresta (D), U.T.A (A), F.C. Bucovina (D) şi Gaz Metan (A). Foarte greu program: Unde sînt "zăpezile de altădată” cînd fotbaliştii din oraşul Marii Uniri se băteau pentru intrarea în primul eşalon?

• OLIMPIA - 13. Foarte ciudată această cădere a sătmărenilor după un start luat cu aplomb: Două acasă şi trei deplasări: ASA (A), Unirea Dej (A), Vîlcea (D), CFR Timişoara (A) şi F.C. Maramureş (D). •

• F.C. BUCOVINA - 13. Trei acasă şi două deplasări: Corvinul (A), CSM Reşiţa (D), Foresta (A). Unirea Alba Iulia (A) şi Jiul (D). Greu program, totuşi.

• GLORIA REŞIŢA - 13. Trei acasă şi două deplasări: Unirea Alba Iulia (A), U.T.A (D),Gaz Metan (A), Minerul Motru (D) şi F.C. Bihor (A).

• F.C. VÎLCEA -7. Cenuşăreasa seriei. Trei acasă şi două deplasări: Minerul Motru (A), F.C. Bihor (D), Olimpia (A), Minaur Zlatna (D) şi Corvinul (A).

Pentru amatorii de statistici prezentele rînduri motiv de calcule... băbeşti. Vă invităm să încercaţi.

Victor ROMAN

arbitraj părtinitor; la Craiova, "U” CSU "Nicolae Titulescu” - "CSS Casirom Turda 3-0.

Juniorii. Se apropie de sfîrşit returul în C.N. al jun iorilo r/ junioarelor. La Turda, CSS Turda 1 (M oldovan, Ciocan, Popa, Moldovan, Tiut, Călinescu, antrenor. A lexandru «Lazăr) - ”tJ” SM (Dumitru, Petrican, Ciulea, Popescu,

, Tuşa, Mureşan, .Pop, Gilovean, antrenor prof. Florin Turcanu) 3-2 (12, -9, -8, 13, 9). Turdencele îşi păstrează locul 1, cu o singură înfrîngere, *U” SM locul 3. Neşansa clujencelor la Turda s-a numit serviciul. Mai precis, peste 27 de servicii greşite, un caz mai rar; la juniori, LAPI Dej (antrenor Armând Dimitriu) - CSS Viitorul Conis Cluj 3-0 ‘(10, 7, 10). Dejenii pe locul 1, clujenii,pe 2.” A m ş t i u t c ă v a f î u n m e c i g r e u ” ^

V aleriari LUCA (an treno r principal ”U”SM): ”Am ştiut că va fi'un meci greu. Cred că fetele au fost nervoase în debutul întîlnirii, de fapt în primele două seturi. în seturile 3 şi 4 s-a văzut că jucăm un volei mai bun şi mai frumos decît' RATB. Am cîştigat cu inima, dar ş i , prin munca depusă la antrenamente • Obiectivul a rămas acelaşi. Mergem mai departe îricercînd să rămînem neînvinşi. Campionatul mi se pâre bun, fiecare meci e greu, nu mai există cîştigătoare dinainte stabilită • Eu nu am venit la ”U” SM să pierd. Deci şi la Volmet mergem tot la victorie • R ATB-ul a pierdut pe serviciul nostru, tactic, ştiam că sînt deficitare la acest/ capitol, al preluării”.

Demostene SOFRON

f l

Victorie de prestigiu a tinerilor pugilişti clujeni

• Cluj-Napoca ■ Budapesta 12-8 •

Evenimentul sportiv nr. 1 £ sfîrşitului săptămînii trecute a foa, fără îndoială, întîlnirea de box dintr* reprezentativa judeţului Cluj ii reprezentativa oraşului Budapesta, întîlnire desfăşurată sîmbătă în Sili Sporturilor ”Horia Demian” . Gala, organizată în excelente condiţii de către D.J.T.S:, ăjfost posibilă $ datorită aportului adus de cei doi sponsori principali, SC "Melodf prin'patronul Marius Trif şi SC ”Prodplus” prin patronul Iot Dezmireari, pînă nu demult şi a boxeri de performanţă. Contribuţii la reuşita galei au avut şi SC "Sorex”, SC "Eximtur” şi [ "Imprimeria Ardealul”, cărora mulţumim şi pe această cale. -

Deşi întîlnirea a fost rezervată juniorilor (17-18 ani) ea a plăcut publicului spectator datorit! dîrzeniei (caracteristică acestei categorii de vîrstă) cu care com petitorii şi-au disputat întîietatea, în final victoria surian: tinerilor pugilişti clujeni antrenaţi <k Vasile Mârza şi Iosif Hercz a scorul de 12-8. Trebuie amintitei selecţionata clujeană a fost formaţi din pugilişti aparţinînd cluburilor ş asociaţiilor sportive din Cluj (CSM- Condor,; Carbochim, CSM-ASA'i precum şi din-Cîrapia Turzii.

Echipa oraşului Budapesti pregătită de doi reputaţi antrenori Bodis Gyula şi Ioszef-Szakos, i p rezen ta t' în rîndurile e i pi medaliatul cu bronz la Campionatet Europene de juniori pe 1995 Ladan; Robert (categ. muscă) precum şi do: campioni ai ţării vecine pe « iu l îi curs, Fidel Ianos (categ. seini- uşoară) ,şi Szijarto Attila (categ semi-mijlocie). Iată şi rezultatei complete ale galei în ordina categoriilor de greutate: semimiiscă: Zimmerman Peter C.AB.3 - ‘Moldovan Dumitrii; muscă: Bunea Florin C. RSC.2 - Ladany Robert; cocoş: Moldovan Vasile - CP. - Naszoda Zoltan; pană: Fidel Ianos - CP - Vinţi Cristian; semiuşoară: Florea Remis C.AB.l - Hizo Andras; uşoară: Nemeş Robert C.AB.1 - Mato Attik semi-mijlocie: Hajdu Zoltan WO Saitiş Daniel; mijlocie-micâ: Şerbai C iprian - CP Szijarto Attila: mijlocie: Manciu Adrian C.RSC2 -‘ Lole Zoltan; semigrea: Barfct Florin C. AB. 1 Kiss Laszlo. Corect arbitrajele prestate.de brigadj formată din Kaizser Erno, Kovacs Ivan (Budapesta), Deak Gheorgb şi Chendereşan Dumitru (Cluj- Napoca).

' Coriolan IUGA

Page 13: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

0® miercuri, 15 noiembrie 1995 FEMEIA A D E V A R U Ld e O lu l

• 'W.yv-: ■ - ; - - %

1

-tW 'X :

\

h W m â m

P / n ’90, cînd tum ultul postdecembrist a impus-o atenţiei, o admir fără rezerve. Pentru forţa opiniilor sale, pentru forţa cu care îşi impune aceste opinii. Un lider autentic.

•M Aşa cum a destinat-o zodia sa, Taur ’f (“aptitudini de conducător, înclinaţii

de-a merge pe căi nebătute aşa cum o impune fremătătoarea sa persona­litate. Din aproape, impresia este şi mai puternică: dinamică, volubilă, demonstrativă, convingătoare. Adepta faptei. Şi a unei ţigări pe durata căreia frămîntă o idee şi dă cinci telefoane. Printre care ne insinuăm şi noi întrebările:

p r o f . S T A N C A M . C O N S T A N T I N E S C U - p r e ş e d in ta S in d ic a tu lu i L i b e r a l Î n v ă ţă m în tu lu i P r e u n iv e r s i ta r C lu je a n :

“NU CONCEP CA FEMEIA SA RAIVIINA 0 ANONIMA, SAU CA SOŢUL SA-Şi ASCUNDA SOŢIA”

I

- E raţi-cunoscută ca dascăl de română la “Bâlctscu”. Şi încă unul foarte implicat. Cum s-a produs mutaţia din sferele literaturii române în prim planul activităţii sindicale?

; . - Cum la începutul anului ’90 se impunea reconsiderarea statutului educatorului şi reaşezarea contractului său de muncă, m-am implicat. Cu argumente. Care, se vede, au dovedit rezistenţă din moment ce am fost aleasă preşedinta Sindicatului Liber al Învăţămîntului Preuniversitar Clujean, membră a Biroului operativ al FSLI şi desemnată ca negociator principal la primul contact oficial. -

- Care sînt cîştigurile sindicale în spatele cărora v-aţi aflat? .

- Cred că cel mai important rămîne unul de principiu: dreptul de-a negocia. Altfel spus, de-a nu mai înghiţi ceea ce ţi se impune. Cît priveşte cîştigurile concrete acestea sînt:. dreptul ca salariaţii din preuniversitar să obţină pe perioada concediului acelaşi salar -ca cel obţinut în ultima lună de activitate, acordarea unor zile libere plătite pentru evenimente familiale, anumite sporuri pentru cei care activează în şcolile speciale şi stipulări limpezi privind durata concediului pre/post natal ca şi procentele după care se acordă drepturile' salariale în aceste cazuri.

- în momentul de faţă care este prioritatea de pe agenda dumneavoastră de lucru? .

Un.;, recurs la Proiectul legii pensionărilor, ce preconizează drept limite de vîrstă 62 de.arii la femei şt 65 la bărbaţi. Ceea ce reprezintă, în cazul femeilor,o nedreptate strigătoare la cer şi o nouă discriminare. Nedreptate, fiindcă 5 ani peste norma existentă astăzi în vigoare echivalează cu o totală vlăguire a femeii, cu efecte negative nu doar asupra sănătăţii şi moralului ei, ci şi asupra societăţii însăşi. Fiindcă, se ştie, pentru majoritatea femeilor de la noi pensionarea nu echivalează cu retragerea în biblioteci sau cluburi, ori

. cu voiaje în cele străinătăţi, ci cU o profundă angajare în viaţa familiei, pensionarele ajutîndu-şi copiii excedaţi de treburi şi, mai ales, nepoţii. Discriminare, fiindcă

în cazul femeii se prevede o prelungire a activităţii,cu5 ani, pe cînd la bărbaţi cu numai 3 ani! , /

- Sâ vă calific drept o “feministă”? :- Dar sînt prin convingere şi o aiirm fără rezerve. ‘

Ţin să. precizez însă, pentru colegii,care manifestă alergie sau rezervă la subiect, că prin atitudine feministă nu înţeleg un hei-rup de şufragete şi nici cluburi elitiste ale sexului frumos.

-Atunci? ; , : ■ . ' . '.- Dintotdeauna femeia de la noi a fost exploatată în

sensul că greul vieţii a căzut mai mereu pe umerii ei: pe de o parte obligaţiile de serviciu, pe de alta casa cu cele multe ale sale, plus obligaţiile de mamă şi soţie. Ori pentru a putea acoperi aceste multe solicitări, femeia trebuie să tragă enorm de ea şi o face mascîn- du-şi efortul, întrucît se cere ca ea sâ rămînă în acelaşi, timp şi femeie, adică arătoasă, sensibilă, cochetă, îngăduitoare. Fiindcă altfel riscă să se izoleze, ori, spunînd-o pe-a dreaptă, să-şi piardă bărbatul. Lîngă aceste discriminări tradiţionale, astăzi se'adaugă altele, sociale, prima fiind disponibilizările din servicii, mult mai numerose în cazul femeilor, fenomen care nu este . nici uman şi nici benefic societăţii Fiindcă sărăcind femeia şi condamnînd-o la cratiţă îi reduci şi posibilităţile şi orizontul, fapt ce se repercutează negativ asupra capitalului biologic şi intelectual al copiilor. în concluzie,'a fi feministă înseamnă să lupţi pentru despovărarea femeii. . '

- Cît priveşte accesul femeii la actul decizional?- Altă discriminare, tot mai pronunţată după ’ 89 cînd

femeia â fost îndepărtată, tacit, din sfera puterii. Ceea ce nu este nici democratic (într-o ţară unde elementul feminin reprezintă mai mult de jumătate din numărul populaţiei şi unde drepturile sînt egale pentru toţi),

- nici practic, fiindcă nu sînt exploatate virtuţile femeiişi nici moral. ; ■ ,

~ S-a declanşat... liderul din dumneavoastră! Spuneţi-ne, nu v-a ademenit ideea de-a vă exprima şi-n domeniul politicului? Mai ales că so ţu l ' dum neavoastră, dl prof. V ictor Romulu's

Constantinescu, preşedintele Consiliului judeţean, constituie; bănuim un impuls, fiind lider de partid.'

- Vreau să reţineţi că primul preşedinte din casă am fost eu, altfel spus eu nu sînt creaţia soţului meu. De altfel, foarte puţină lume ştie că eu sînt soţia soţului meu. Revenind la întrebare: ademenirea politicului. Ei bine, există întrucîtva, dar fără să aibă puterea de-a mă sustrage activităţii pe care o desfăşor acum. Iar dovada cea mai concludentă o constituie faptul că nu sînt membră a nici unui partid.

- Dincolo de liderul sindical rămîneţi, totuşi, şi ’ .soţia soţului dumneavoastră... . . .

- Fără însă ca nici unul dintre noi să se amestece în problemele de serviciu ale celuilalt Din contră, căutăm să ne cruţăm reciproc, să nu ne încărcăm cu obligaţiile de serviciu ale celuilalt. Asta nu înseamnă însă că nu ne sfătuim, că nu sîntem prieteni şi foarte buni colaboratori Este de altfel,o lege a casei noastre să facem totul împreună: de la piaţă şi bucătărie, la problemele majore. Fiindcă niciodată n-am fost de acord ca femeia să robotească şi bărbatul să citească ziaruL Sau numai el să se pregătească - în domeniul lui de activitate. în concepţia mea, căsnicia este un contract pentru o egalitate perfectă.

- Se spune despre dumneavoastră că nu ştiţi, sau nu vreţi să “pozaţi”.' Altfel spus, nu vreţi sâ apăreţi pe. copertă, vă mulţumeşte pagina din interior. • -

- Şi asta numai cînd realizez ceva care s-o merite. Să ştiţi însă că nu sînt de acord nici cu' reversul situaţiei, ca femeia să rămînă o anonimă, sau ca soţul să-şi ascundă soţia. De aceea, chiar dacă sînto fire independentă faţă de soţ, îl însoţesc totdeauna acolo unde se cuvine. Şi-ştiu să, ascult şi să nu murmur. Dacă sînt însă antrenată; sau provocată,. îmi spun opinia. Şi fără menajamente. Aşa-i democratic, practic şi moral, nu?!

Nusa DEMIAN

Sănătate • Sănătate • SănătateIIUMINA C PREVINE WCERUL PIELII Cancerul pielii va putea fi evitat

prin folosirea unei loţiuni bazate pe fitanina C, anunţă agenţiile Reuter şi ROMPRES, citind surse medicale raericine.. Sheldon Pinnel, dermatolog la Centrul medical IWveisitax Duke, a declarat, că noul Nas îndepărtează ridurile şi tarajează regenerarea pielii.Testele efectuate în Canada pe

■oueci şi oameni arată că această: teffle paie să controleze şi reacţia 4 umflare a pielii, ca urmare a arderii rada prin expunerea îndelungată la

f e. Loţiunea asigură o protecţie de zile din momentul aplicării.

mDENŢA CANCERULUI USlN LA MAMELE URE ALĂPTEAZĂ ESTE CONSIDERABIL MAI MICĂ . Institutul de Ocrotire a Mamei şi

Copilului se pronunţă, ca de altfel tote organizaţiile internaţionale, pratra alimentaţia naturală a copiilor (pini la 4-6 luni, la sin), după care se PWe diversifica. în opinia prof.dr. Mim Georgescu, directorul “foitului amintit, compoziţia laptelui

este ideală pentru nevoile de ®Ştere şi dezvoltare ale copiilor. Aptele matern conţine substanţe-

nutritive, anticorpi şi alte elemente care îl ajută pc copil să lupte împotriva infecţiilor. în . plus contactul fizic cu mama are consecinţe benefice asupra dezvoltării psihosomatice ulterioare a copilului. Din studiile efectuate reiese că tulburările de afectivitate şi comportament la omul matur pot fi legate de această perioadă. Prin alimentaţia naturală Ja sin mamele vor avea copii sănătoşi^ şi incidenţa cancerului la sîn este considerabil mai mică la femeile care alăptează. După ce ani de zile copilul a fost ţinut separat de mamă pentru a se evita' infecţiile, în prezent se recomandă ca mama să stea împreună cu copilul în aceeaşi încăpere. Nu pot alăpta mameie cu TBC, SIDA şi psihopatii grave. La copii apare foarte rar (unu la un milion) intoleranţa la lactoză.

SIDA VA PUTEA FI TRATATĂ ÎN URMĂTORII CINCI, PÎNĂ LA ZECE ANI

Bolnavii de SIDA vor putea fi trataţi în viitdrii cinci, pînă la zece ani, prin. administrarea combinată ş i . de durată a mai multor medicamente - a afirmat un responsabil al Organiza­ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citat de AFP şi ROMPRES. După cum a declarat directorul Programului SIDA din cadrul OMS, Peter Piot, în cadrul

unui interviu acordat postului de radio Deutschlandradio Berlin, pacienţilor bolnavi de SIDA li se va putea administra p e . tot timpul vieţii o combinaţie de trei pînă lâ patru medicamente: Pentru această combinaţie de medicamente, a garantat Piot, este posibil să se găsească o soluţie în viitorii cinci, pînă' la zece ani. Dar, a relevat directorul Programului OMS pentru SIDA, problema cea mai dificilă o constituie costul extrem de ridicat, al acestui tratament care, în consecinţă, nu va fi accesibil oricărui bolnav şi, mai ales, celor din ţările în curs de dezvoltare, în context, Piot a subliniat că scopul Programului OMS pe care îl conduce este de a găsi o soluţie acceptabilă pentru această problemă. Potrivit statisticilor, 90 la sută din bolnavii de SIDA înregistraţi în întreajga hzme trăiesc în ţările în-curs de dezvoltare.

în opinia lui Peter Piot speranţa de viaţă a bolnavilor de SIDA va atinge limita normală în viitorii cinci, pînă la zece ani, faţă de trei sau patru ani de la data stabilirii diagnosticului, cît este estimată în momentul de faţă. în prezent, a adăugat directorul Programului OMS-pentru SIDA, specialiştii experimentează un nou medicament, pentru care nu s-a găsit încă dozajul optim.

Prima doamnă a Greciei se explicăTînără soţie a primului-ministru

grec, Andreas Papandreu, aflată în central unei controverse privind nişte fotografii în care apare goală, a încercat să aplaneze scandalul , cu privire-la aceste fotografii şi la ambiţiile ei politice tot mai făţişe. Potrivit agenţiei Reuter, într-un interviu transmis în diredt de televiziunea de stat, Dimiţra Papan­dreu, în vîrstă de 40 de ani, a declarat că fotografiile nudurilor sale care au apărut în unele ziare greceşti au fost “o parte a tinereţii sale”. “ Nu mi-e ruşine să fac plajă goală. De ce mi-ar fi? Să mă sinucid pentru că am făcut plajă goală? Dacă nu aş fi soţia lui Andreas Papandreu, probabil că încă aş face plajă goală”, a afirmat ea.

Fotografiile-nud şi ambiţiile politice ale dnei Papandreu au' dominat politica greacă în ultima vreme, iar interviul său s-â bucurat de aproape la fel de multă atenţie şi a fost analizat la fel de mult ca alegerile naţionale. Ea a dezminţit însă, califieînd-o drept fals, o nouă fotografie C8re o înfăţişa, se pare, în- tr-o scenă intimă cu o altă femeie goală, şi apărută în trei ziare din Atena. Fotografiile şi controversa din jurul primei doamne a Greciei au dezlănţuit conflicte în jurul partidului socialist PASOK al soţului ei şi au

făcut ca tirajul ziarului “Avriani" să crească la peste 100.000 de la 10.000 cu doar cîteva săptămîni în urmă - relevă Reuter. Mai mulţi socialişti de

’ frunte au sugerat că ea trebuie să demisioneze din funcţia de şef al cabinetului soţului ei şi să declare că nu'are ambiţii politice. Dar ea a

, stimulat disputa socialistă declarînd că nu are nici o intenţie să demisioneze şi că se va gîndi dacă să candideze pentru o funcţie politică. “Voi hotărî cînd va veni timpul. Am doi ani pînă la alegeri”, a spus ea.-

“ Pînă acum a evitat să răspundă la 7 orice întrebare cu privire la ambiţiile

sale politice. ■ - - r :. ' Doamna Papandreu, care,l-a

întîlnit pe soţul ei în vreme ce lucra ca stewardesă la compania Olympic Airwais, a. discutat de asemenea despre faptul că recent s-a apropiat de religie, ceea ce a făcut să fie ridicularizată în unele publicaţii. Ea a subliniat că din cauza tuturor ! Suferinţelor prin care a trecut - după ce relaţia sa cu Papandreu a devenit

. publică în 1988 şi s-a căsătorit cu el în 1989 - s-a îndreptat spre religie pentru sprijin. “Eram disperată şi m-am întors spre Dumnezeu, iar Dumnezeu nu m-a abandonat. Dumnezeu a bătut la uşa mea”, a explicat ea. Mass-media a tratat acest

interviu ca pe un eveniment politic m ajorau comentarii şi numeroase analize ulterioare. Pe lîngă scandalul picant cu privire la acele fotografii explicite, oficialităţi socialiste de marcă au atacat-o pe doamna Papandreu pentru că s-ar părea că încearcă să preia puterea de la soţul

’ ei în vîrstă de 76 ani. Ea a insistat că soţUl ei ia toate deciziile politice şi că ea este pur şi simplu o ucenică în ale politicii, învăţînd de la el. “Eu nu exercit puterea. învăţ din faptul că sînt alături de soţul meu”, a arătat Dimitra.. v

Doamna Papandreu i-a condamnat pe cei care au publicat fotografiile ei, afirmînd: “S-au cîştigat milioane datorită trupului meu”. De asemeni, scrie Reuter, a subliniat că eforturile de, a o obliga să se întoarcă “la bucătărie” cu aceste fotografii sînt un simplu şantaj. “Credeţi că eu sînt . problema, că sînt o ameninţare pentru democraţie? Credeţi că dacă părăsesc această poziţie toate problemele ţării vor dispărea?” a întrebat ea.

PROCESELE VRĂJITOARELOR DIN ORAŞUL CLUJ (III)Documentele primelor procese

de vrăjitorie păstrate în arhiva oraşului Cluj datează din cea de-a doua jumătate a veacului al XVl-lea. învinuirile cele mai frecvente • sîriţ cele de a fi

i pricinuit îmbolnăvirea sau hioartea cuiva, pierderea laptelui la lehuze şi vaci, prepararea de •lifii şi ape din nu se ştie ce fel de oase. Un astfel de proces a fost intentat Ecaterinei Fekete, la plingerea locuitorului Augustin Kaskoto din Cluj, în anul 1573.

împotriva numitei, martorul Anton. Markos depune jurămînt că, durîn- d-o un picior pe soţia lui, aceasta a fost povăţuită de către soţia lui Martin Veres să-şi îmbăieze piciorul bolnav în apă în care au fiert trei petice de obiele adunate de pe trei gunoaie, şi în tot accst timp să nu dea nimănui nimic din casă. Cum însă întîmplarea făcuse ca Ecaterina Fekete, dare vindea la piaţă în ziua

. aceea, Şă ceară suferindei lapte acru,’ aceasta a şi devenit suspectă de. pricinuirea bolii, suspiciunea fiind

întărită şi de faptul că bolnava s-a însănătoşit îndată ce soţul ei a ameninţat-o cu focul pe învinuită. Tot în socoteala aceleiaşi femei pune moartea copilului ei şi soţia

Doamnele . paranormalului

lui Benediet Nagy, Piroska Marton, întemeindu-şi bănuiala pe simplul fapt că sus-numita a trecut prin faţa casei cu un tăciune fumegînd, adus

de la un vecin. în iulie 1584, magistratul oraşului Cluj condamnă la moarte prin ardere pe soţia lui Ioan Sos, moaşă, învinuită, printre altele, că a mers în chip de scroafă cu purcei la soţia lehuză a lui Toma Igyarto, căreia purceii i-au supt tot laptele şi care, după accastă întîmplare, a zăcut vreme de 28 de săptămîni, cheltuind 50 de florini pentru tăriiăduirea ei.' Tot împotriva moaşei depune mărturie şi soţia lui Isaia Szigyarto cum că, pierindu-i laptele în timpul alăptării, acesta a -

povăţuit-o s-o cheme la ea pe doica lui Andrei G yeroffi, singura în stare să-i ia laptele, înaintea sosirii doicii, moaşa a aşezat pe prag o felie de pîine prăjită şi sărată, pe care i-o dădu s-o mănînce după ce doica păşise peste ea. Din acea clipă a avut lapte îndeajuns.

în anul 1583 a fost anchetată, fără a se pronunţa sentinţa, tînâra... (va urma).

Livia SOMESFĂLEAN

La "odihnă", în parc.Foto: M. TRIPON

Pagină realizată de Monica TRIPON

Page 14: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

1ECONOMIA miercuri, 15 noiembrie 1995

U n a lt m o d d e a în ţe le g e m u n c aCu patru ani în «nnă dl ing. Ştefan

Moţ punea bazele unei societăţi . private de construcţii profilată, In

principal, pe realizarea de obiective turistice<dar şi de poduri, domeniu în ■ care dispune de experienţa acumulată în peste 30 de ani de muncă. Deci, dacă a rezistat 4 ani înseamnă că' firma şi conducerea ei a reuşit să depăşească greutăţile inevitabile oricărui început şi cele puse în calea entuziaştilor întreprinzători particulari (te birocraţia tranziţiei.’ SC “Asociaţia de Construcţii

Turistice’ SA - cum se numeşte firma a cărui director este dl Ştefan Moţ - a început să fie binecunoscută într-o zonă care-i este extrem de dragă, pentru câ acolo s-a născut şi a copilărit - Maramureşul. M-am

- convins de acest lucru nu de mult, cînd am participat la un important eveniment: recepţia primului mare pod.construit (fe firmă, la Vişeul de ' Sus. O veritabilă lucrare de artă' realizată în timp record, a cărei valoare de deviz depăşeşte un miliard de Ici. Au fost de faţă la eveniment personalităţi de prim rang de la Consiliul Judeţean Maramureş, de la alte instituţii din Baia Mare, primariia două localităţi - Borşa şi Leordina- din acelaşi judeţ în care firma ACT va realiza cîte un pod de dimensiuni' similare sau apropiate. Deci, .

constructorii au în continuare front de lucru.

Am discutat multe cu dl director atît la faţa locului şi la o cabană de la izvoarele Izei precum şi Ia sediul din Cluj-Napoca, despre începuturi,

despre greutăţile întunpinate etc. Am tras concluzia că o firmă privată se poate descurca mai bine în asigurarea unei eficienţe ridicate şi a respectării termenelor de execuţie, încadrarea în parametrii calitativi impuşi de

documentaţia tehnică. Sînt In joc banii, firmei, este în joc viitorul ei. Aşa că s-a gîndit o schemă de personal strict necesar, nu umflată precum la cele cu.capital de stat, s-au găsit cele mai eficiente căi

Pod peste Valea Vinului - Vişeu.

pentru asigurarea cu utilajele necesare: excavatoare, buldozere, macarale etc. Personalul de execuţie este din zonă şi aprovizionarea cu materiale şi diverse'componente se face din localităţile cît mai apropiate In vederea reducerii costurilor de transport care usucă - atît sînt de ridicate în întreaga economie.

Sînt greutăţi? ;- îl întreb' pe dl , director Moţ. Am înţeles din cele spuse de interlocutor că şi firma pe care o conduce se zbate în acelaşi hăţiş care împiedică buna funcţionare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, că sînt greutăţi determinate

. de legislaţia financiară şi fiscală, de birocraţia în organizarea şi adjudecarea licitaţiilor. Despre

. politica bancară, despre apăsătoarele ' dobînzi la creditele pe carc Ie acordă băncile... ştie toată lumea ce înseamnă pentru firme care s t încumetă să facă producţie, inclusiv activitate de construcţii montaj...

Pregătirile pentru realizarea podului de la Leordina sînt in derulare. Obiectivul va avea- dimensiunile.celui de la Vişeul de Sus. Aştept cu nerăbdare să vizitez din nou această încîntătoâre zonă a Maramureşului, parcursă dinspre Năsăud şi Moisei. Cu siguranţă podul va fi terminat mai repede decît cel anterior, aflat în imaginea alăturată. Timpul îmbogăţeşte experienţa, îi dă un plus <fe eficientă.

Ion GOIA

Politica de transparenţă a Băncii "Dacia Felix”

.. Pentru a evita pe viitor o eventuala depreciere a imaginii sale naţionale şi internaţionale, banca a hotărît să promoveze o politică a transparenţei asupra activităţilor şi realizărilor sale. De acum înainte, conferinţele de presă ale conducerii B.D.F. "şi notele informative ale Biroului, de presă vor avea menirea să promoveze pe alt plan contactul direct între bancă şi clienţii săi şi să evite astfel unele răstălmăciri ce pot fi chiar rău - intenţionate.

In ciuda unor informaţii mai mult sau mai puţin documentate difuzate de o parte a presei, croite probabil şi după judecăţi politice, toate sucursalele şi filialele băncii îşi desfăşoară activitatea In mod nonnal. în demonstrarea acestei afirmaţii demn de menţionat este că acestea şi-au realizat In timp

'optim operaţiunile bancare solicitate de clientelă. '

Este de reţinut că îri aceste zile înzăpezite de noiembrie

v conducerea centralei băncii a participat la inaugurarea noilor sucursale sau clădiri complet modernizate, la nivel european, d in A rad, Bucureşti reprezentanţă, Bucureşti Pieptănari, Braşov şi Satu Mare, iar in perioada, următoare vor fi inaugurate noile clădiri de la Alba Iulia, Suceava, Piteşti, Baia Mare, Slobozia, Dorohoi şi Tg. Jiu. Se speră, potrivit strategiei gîndite de conducerea băncii, ca în tr-un v iito r apropiat şi localităţile Focşani, Bacău,

■ Vaslui, Piatra Neamţ şi Cîmpina _sâ beneficieze de serviciile unor noi filiale şi sucursale. >

' Biroul de presăal Băncii 'Dacia Felix*

B u r s a d e c o o p e r a r e r o m â n o -g e r m a n ă

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj organizează în zilele de 16 şi 17 noiembrie 1995,' începînd cu ora 9,00 la Clubul Casei Universitarilor-o Bnrsi de Cooperare româno- germană, în colaborare cu KBC International' - Departamentul pentru Europa de Est al Ministerului Economiei din Berlin. In cadrul accstci burse de coopcrarc, reprezentanţii firmelor germanb vor sta la dispoziţia firmelor române pentru tratative şi pentru găsirea unor eventuale posibilităţi dc coopcrarc în următoircle domenii: produse alimentare, băuturi, maşini şi utilaje pentru industria

alimentară; textile, confecţii, cumpărarea de profile din lemn, livrare de utilaje pentru prelucrarea lemnului; comerţ cu materiale de construcţii, obiecte sanitare, teracotă, marmură, granit, instalaţii de încălzire; proiecte dc restructurare în industria alimentară,electrotehnică, chimie; proiectare şi realizare de instalaţii de control şi manipulare a materialelor prime în industria alim entară şi chimică, deschiderea unor reprezentanţe. Detalii suplimentare şi înscrieri sc pot obţine la Departamentul Relaţii al CCIA^ tel. 193228,x cam. 25.

Piaţa cea de toate zileleVremea nehotărîtă, de iarnă

bătînd în retragere după un avînt pretimpuriu şi cererea nu prea mare.fac ca piaţa să fie relativ slabă zilele acestea, atît din punctul de vedere al produselor cît şi al cumpărătorilor. Semnale de alarmă în ce priveşte rezerva la unele produse se întrevăd, cartofii se menţin la preţ ridicat, 900-1000 lei kg. şi e de aşteptat ca acesţ preţ să mai crească, deşi avem de-a face cu "mîncarea săracului”. A crescut simţitor preţul şi la Varza roşie, care nu e

”o delicatesă”: 1500-2000 lei kg., în timp ce vaiza albă se menţine la 250-400 lei kg. A lte preţuri: conopidă 1000-2000, spanac 1500- 2000, m orcovi 400-800 (aici' producţiile au fost mari), pătrunjel 1500-2000, amestec morcovi- pătrunjel 800-1000, ţelină 1500- 1800, ceapă 600-700, sfeclă roşie 500-600, roşii 1500-1800, gulii 350 bucata, gogoşari verzi 500, salată verde 300-500 grămada, hrean400- 500 legătura, usturoi 2000, arpagic 2000-2200, miez de nucă 6000. Fructe: mere 500-1000, pere 500-

1200, struguri 1200-1800, gutui 1000-1200, banane 1650-2000, lămîi 2200-2500, grapefruit 2700, portocale 2600, mandarine 2300, kiwi 800 bucata. In piaţă, pe Ungă carnea de porc cc se vinde Ia gheretele autorizate, a apărut şi carnea de oaie vîndută de diverşi producători la preţuri între 3000-3500 lei kg. (organele de oaie 2000). E foarte căutată, probabil şi datorită absenţei, încă, a mirosului specific.

SPERANŢA

Ce este mai rentabil să fii: om de afaceri sau om politic?

Cred că în prima parte a acestui an, cînd se d iscută ' despre incompatibilitatea calităţii de om politic cu cea de om de afaceri, dl Dinu Patriciu, liderul PL'93 <a ' afirmat că este dispus să renunţe la afaceri, pentru a rămîne om politic, dacă astfel se pun luc ru rile .' Cunoscînd, in mare,, cam cu ce afaceri se ocupă dl Patriciu şi la ce firme este copărtaş şi cum ii merg' treburile, am formulat următoarea concluzie: este mai rentabil, sub aspect financiar şi a efortului fizic şi intelectual să te ocupi de politică decît de afaceri. O fi ştiind domnul Djnu cc şi cum se învîrt lucrurile în ţară şi în lume. Fiind om politic, dar mai ales parlamentar deţii o foarte importantă putere de influenţare a factorilor de decizie în favoarea unui anume scop (profitabil). Marea majoritate a parlamentarilor, a altor persoane din structurile guvernamentale, de la prefecturi şi consilii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, adică oameni carc au in mînă plinea- şi cuţitul au folosit puterea - datorită ' funcţiei - pentru a profita.

Numeroşi parlamentari - profitori de.carieră şi mai puţin capabili în meseria pc care au practicat-o înainte dc a fi ajuns "aleşii

neamului” - s-au băgat în afaceri; unii sînt la lumina zilei în afaceri, mai mult sau mai puţin cinstite, alţii se află în umbra nevestelor, socrilor,

.părinţilor, copiilor, cumnaţilor etc.

Dar chiar în umbră fiind, au partea lor de euvînt în luarea deciziilor şi la împărţirea cîştigului - mai ales.

”Bomba” de săptămînă trecută, cînd Senatul nevoit de presiuni exterioare puterii legislative a dccis incompatibilitatea calităţii dc senator cu cca dc profitor aşezat în diferite funcţii în conducerea FPS, a societăţilor comerciale cu capital

de stat sau privat Dar "bomba” a venit cu foarte mare întîrziere; o astfel de decizie trebuia luată la începutul mandatului prin stabilirea foarte clară, cu omenie şi bun simţ, care sint drepturile şi obligaţiile parlamentarilor, ce au şi ce nu au voie . să facă.' Întîrziere de aproximativ patru atii în acest sens (evident, a fost permanent aminată, cu bună ştiinţă şi cu scop foarte clar) a permis multora să-şi facă plinul, să acumuleze ... pentru a Ie ajunge lor şi familiilor lor pînă la adînci bătrîneţi precum şf urm aşilor urmaşilor lor. Nu este nici o exagerare; sînt multe astfel de 'personalităţi aflate in prima linie în politică. Dar unii dintre aceştia au zis-o invers decît domnul Dinu Patriciu: renunţă la calitatea de parlamentar in favoarea celei dc om de afaceri Nu mai ştii ce să crezi! Dar aci e ceva care seamănă puţin a mîrşăvie. Cci mai mulţi dintre parlamentarii - oameni de afaccri s-au băgat în afaccri avantajaţi de calitatea de deputat, ori senator, s-au folosit dc această calitate şi acum sint dispuşi, chipurile, să se retragă din politică, adică să nu-şi mai îndeplinească mandatul încred in tat dc electorat

Ion GOIA

. Expoziţia "CONFSm’959

C.C.I.A. Cluj informtia societăţile comerciale membre cj't intervalul 23-26 noiembrie 19;; CCI Maramureş organizează la Et Mare, expoziţia "CONFSTIL ’Sy cu profil de confecţii, tricot maşini şi accesorii pentru scafe Operatorii economici interesalip afla detalii la Departamentali relaţii interne-exteme al CC Maramureş, teL 062-433900, fc 062-433894, Dna Cristina Mafii

Demonstraţie cu vopsele industriale

; Societatea comercială ”B0Dţ COLOR GREECE” SRL, Bucare* reprezentant unic pentm Româtj al firmei ”BODY COLOR”, Sabct Grecia, împreună cu CCIA Qţ organizează in zilele de 20 şi 2; noiembrie, la Tehnofrig SA ţi respectiv la Dacia Service Clş. Feleac, o demonstraţie practică a vopsele industriale produse de fina grecească.

In după-amiaza zilei de hmi, 2t noiembrie, la sediul CCIA va «va loc o întîlnire de afaceri la care^Ş invitaţi să participe reprezectm&V- Primăriei, ai marilor firme df construcţii şi ai R.A.D.P.-ulni & Cluj-Napoca.

. Centrul internaţional de comerţ

Camera de Comerţ, Industrie ş Agricultură Cluj aduce la amoşfe operatorilor economici interesaţi d în luna martie 1996 se va deschis la Nicosia, Cipru, un nou cenfr. internaţional de comerţ şi distribui care adună într-un singur k< producători, comercianţi şi detaiîs din întreaga lume. Pînă în prezt: au rezervat spaţii expozanţi < Coreea, Taiwari, Brazilia, M i SUA şi Europa.

Societăţile comerciale interes* pot afla detalii suplimentare de 1 Departamentul Tîrguri, Expoziţi Publicitate al CCIA Cluj, tel/fit 19.39.94 sau de Ia Ministere Comerţului, Direcţia de Promova? Cooperare, tel: 01/410.02.74, fo 312.23.42.

Misiune economicăCCIA Cluj informează societăţi

comerciale membre că în internii 26-30 noiembrie a.c., Camera Comerţ, Industrie şi Navigif*? Constanţa organizează o misirne economică în Turcia, la Istambsl

Operatorii economici care dor» să-şi găsească parteneri de a&cff şi în alte domenii decît indnstt grea şi'industria pielăriei, domec in care există deja un intere exprimat din partea unor fiime 6 zona de est a Istambulului, p* solicita detalii suplimentare şiscp-1 înscrie luînd legătura directe organizatorii: Departamentul Reiat Comerciale, CCIN Constanţa, tei041-61.97.57, fax: 041-61.94.54.

Lansare de modeleSocietatea comercială ctajet*

ACE INSECO SRL, reprezente» exclusivă pentru Români»,1 colaborare cu Camera de Cooe| Industrie şi Agricultură Cl*5 organizează în data de 18 noienţ® 1995 lansarea în ţara noastră' ultimelor modele ale cunosess Case de Modă londoneze "SIL.V0 ROSE” ■

Manifestarea care va fi ok*» de prezenţa personală a dini Ga*?' SILVER, patronul Casei de amintite, va includc în progr«o{ confcrinţă de presă, la ora 11,$^ Hotel Continental urmata de Modei cu manechine de t»!* internaţională din Anglia. '

Page 15: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

(js) miercuri, 15 noiembrie 1995 EVENIMENT

?£a Cluj-Napoca:

9)

primul"LIONS CLUB

MERNApiAL'Saloanele hotelului

"Victoria” din Cluj-Napoca iu găzduit la sfîrşitul săptămînii trecute festivitatea de constituire a LIONS CLUB "Victoria 33” Cluj-Napoca, Districtul 124, România. Remiterea de cartă a fost făcută' de • Jean-Claude DEBOISSY, Post - Gouvemeur District 103 Centre:Est 91-92, Marcel BIVILLE, Immediăt Past Presidenf, Zone 4 2 , - Grenoble, Jean - Michele BERCOT, President Club Dauphius, Grenoble, precum şi de Şerban GAVRILESCU, Guvernatorul , Districtului■ 124, România.

Clubul clujean, primul din municipiu şi al 18-lea de acest fel din ţară, îşi propune,

^po triv it Constituţiei, Statutului LIONS şi Statutului propriu, să favorizeze dezvoltarea relaţiilor, şi înţelegerii internaţionale, propunînd şi întreţinînd idealul de pace, de bunăvoinţă între oameni şi între popoare, să promoveze şi să menţină între membrii săi un/climat favorabil, de discutare liberă, deschisă, a tuturor subiectelor de interes general, în afara celor de politică partizană sau de religie sectară.

Emil STANCIU

Pentru mai multă credibilitate, > i

Au fost plimbaţi cu avionul Ia... solLuni după-ainiaza, pe

aeroportul Bănea sa din Bucureşti, pasagerii ce aşteptau îmbarcarea pentru zborul lâ Cluj au avut parte de o experienţă interesantă.

Stînd încă de la ora 15,00 sub semnul incertitudinii, cursa regulată Bucureşti - Cluj-Napoca a fost în cele din urmă anulată, după ce călătorii au fost purtaţi cîteva ore cu... preşul La ora

15,00, personalul aeroportului anunţa ca nesigură decolarea spre Cluj, datorită (ziceau ei) fumului existent pe aeroportul Someşeni, ceea ce făcea aterizarea imposibilă.

. La ora propriu-zisă a decolării, fumul se transformase în "condiţii meteorologice neprielnice”, aşa că avionul a rămas tot la sol în sfîrşit, peste o jumătate de oră, pasagerii au fost poftiţi pentru îmbarcare.

Oamenii s-au aşezat comod în fotolii, şi-au legat centurile, iar avionul a pornit motoarele, începînd ru laju l pe pistă. După cîteva manevre, inclusiv încadrarea pe pista de decolare, aparatul a revenit la locul de unde plecase. "Condiţiile atmosferice nu ne permit decolarea. Zborul este anulat!” Atît s-a mai auzit din difuzoare. Cu bagajele în mînă, iar pe buze cu diverse1 urări

la activitatea TAROM-ului, pasagerii au pornit spre Gara de Nord.

Şi pentru că tot vorbim de TAROM, să mai spunem pentru cei interesaţi că renunţarea la biletul de, călătorie, înainte de ora decolării, înseamnă o amendă de 25 la sută din preţul tichetului.

Mihai HOSSU

Traficantul de mercur

Mercurul este o substanţă toxică pentru sănătatea oamenilor şi nu poate fi deţinută de persoane fizice. Haiduc Stelian Alin (22 ani), din Turda, recidivist'a fost arestat pentru infracţiunea de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. 1 Cod penal şi condamnat la 2 ani închisoare.

Din dosarul penal se reţine: în iulie 1991, inculpatul HaiducS.Alin, în timp ce se scălda în rîul Arieş, în spatele Uzinei Chimice din Turda a găsit un obiect metalic în riu, pe cart, după ce l-a scos, a constatat că este o butelie plină cu. m ercur. Recipientul l-a ascuns sub o piatră; mare care se afla pe malul apei, ca ulterior să-l ducă acasă şr să-l valorifice pe piaţa "neagră”. Preţul pe piaţa internaţională era la kg de mercur pur de peste 200 de franci elveţieni. Dar... Haiduc

a avut ghinion, deoarece între timp a comis mai multe furturi în daiftia avutului privat, pentru care, fiind minor, a fost internat timp de aproape trei ani la o şcoală specială de I reeducare. După liberare, H.S.A. şi-a recuperat "comoara” care a rămas .ascunsă pe malul Arieşului. A luat recipientul cu mercur acasă şi l-a ascuns în coteţul de păsări, împreună cu alte obiecte furate. Poliţia a pus ochii pe el şi la percheziţia domiciliară a găsit recipientul cu mercur în greutate de 14,4 kg,-avînd o concentraţie de 99,9% mercur. Valoarea: 701.454 lei. La proces, inculpatul Haiduc a recunoscut că a deţinut ilegal mercurul şi a încălcat legea. Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat.

Vasile MOLDOVAN

Jefuit în plină stradă

Un angajat al unei societăţi de intermediere din Tokyo a fost jefuit de suma de 40 milioane de yeni (400.000 dolari), în plină stradă, în apropierea Bursei din Tokyo, luni dimineaţă, transmite France Presse,. citind surse ale poliţiei.

Hoţul a întrebuinţat,un spray pe' bază de aerosoli pentru a -ş i neutraliza victima, un bărbat de 63 de ani, care tocmai luase banii din­tr-o bancă situată în apropiere, adaugă agenţia Jiji. l

Furi de materiale radioactive

Cinci persoane au fost arestate în regiunea Kaliningrad (enclavă rusă la Marea Baltică), sub acuzaţia de sustragere a cinci containere cu Cesium 137, o substanţă extrem de radioactivă, a anunţat canalul public de televiziune ORT. Potrivit sursei, preluată de France Presse, cei cinci, care au furat materialul respectiv dintr-o întreprindere a oraşului, în speranţa vînzării lui în străinătate, sînt foşti o fiţeri de armată. Containerele sustrase au fost ascunse într-un garaj din împrejurimile Kaliningradului. Ele au fost găsite, iar hoţii trimişi după gratii, în urma depoziţiei unui vecin.

Un infractor înrăitPrin trecerea anilor de

democraţie "occidentală” s-a răspîndit ideea că fiecare poate face ce vrea, fără să dea socoteală nimănui. Instanţele se confruntă frecvent cu astfel de cazuri, din . care amintim pe cel care se referă la Burjan Ştefan, născut în 1961, fiul lui Ion şi Ana, căsătorit, cu. doi copii, recidivist în dosarul nr. 9390 se menţionează că în anul1988 a fost condamnat prin sentinţa 306 la 1 an şi 8 luni închisoare pentru furt calificat D eşi a executat o parte din pedeapsă, n-a învăţat nimic. în ciuda promisiunilor făcute, a pus la cale o nouă infracţiune. Pricepîndu-se la lucrări de zidărie,: a fost solicitat de Mureşan Dorin din Cluj-Napoca str. Dîmboviţei nr. 2 să efectueze nişte proceduri specifice. Acţiunea a început-o în orele dimineţii pînă seara tîrziu. Din cauza oboselii, Mureşan D. s-a culcat. Burjan S., nesupravegheat de nimeni, a luat de pe masă o cheie a autoturismului aparţinînd lui Mureşan şi ,s-a dus la locul unde era parcat Deşi nu poseda permis de conducere, s-a urcat la volan _ şi a condus autoturismul pe mai multe străzi din municipiul Cluj- Napoca. Cum pofta de a conduce crescuse văzînd cu ochii, s-a deplasat cu maşina în satul Deuşu, comuna Chinteni, unde, după trei zile, a fost depistat de către poliţie.

Cînd a fost adus în fa ţa ' instanţei, judecătorii au constatat

că au de a face cu un infractor înrăit, care, practic, nu respectă' pe nimeni. Astfel, în baza art 2, l it f din D.61/1991, a fost amendat de poliţia judiciară cu suma de30.000 lei, pentru că a refuzat să

, se-prezinte în vederea audierii într-o cauză penală^ deşi a fost citat şi a semnat de luare la cunoştinţă, a sfidat conştient autoritatea.

Neachitînd amenda în termenul prevăzut de lege, instanţa a transformat-o în 100 de zile închisoare.

Deşi portretul acestui inculpat nu/prezintă nici un element pozitiv, judecătoria i-a aplicat doi' ani închisoare pentru furt calificat şi un an pentru conducerea unui autoturism fără permis. S-au contopit pedepsele şi s-ă adăugat un spor de 4 luni, urmînd să execute 2 ani şi 4 luni închisoare. Atît Tribunalul, cît şi Curtea de Apel i-au respins protestul, motivînd că Burjan Ştefan este "pătat” din cap pînă în picioare;: a întors spatele poliţiei, a refuzat să achite amenda şi a furat noaptea din casa unui om care adormise din cauza oboselii. Atît Tribunalul, cît şi Curtea de Apel n-au fost sesizate cu nici o cale de atac din partea Parchetului pentru a putea fi m ajorate pedepsele, deşi acest lucru se impunea c u . necesitate, căci recidiviştii nu trebuie trataţi cu blîndeţe!

jurist Ion GHERCIOIU

I A f l ă m d e la B ir o u l | d e p r e s ă a l p o l i ţ i e i

| teritâ| i n f r a c t o r i l o rj Se apropie sfîrşitul de an. La• poliţie, în această perioadă seI numără..., borfaşii. Ca la un ordin,| hoţii, tîlharii şi violatorii cad ca | "mieluşeii” în plasele întinse de . Biroul poliţiei criminale. Zilele J trecute au fost "capturaţi" de poliţie

şi prezentaţi Parchetului de pe lîngă judecătoria Cltij-Napoca, 4 hoţi, 3 tîlhari şi un recalcitrant, care a conturbat liniştea publică.

• Hoţii erau îndrăgostiţi de sport. Minorii Riczi Adalbert (17 ani) şi Macingo Claudiu (16 ani), Kallo. Ioan (15 ani) sînt autorii spargerii de la SC "Alpines Sport” SRL din urbea noastră, spargere- produsa în noaptea de 5 noiembriea.c. Ei au sustras materiale sportive şi echipament sportiv cu gîndul de a petrece un week-end la Predeal. Urmau să reprezinte Clujul la un campionat naţional al... borfaşilor.' Nu au avut noroc! Au fost prinşi de poliţie. Materialele sportive, care valorau peste 4 milioane lei, au fost recuperate doar parţial Parchetul a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

• "B ijutierul” . După 6 luni de cercetări şi investigaţii, fiind dat în urmărire generală pe ţară, a fost identificat, prins şi “cercetat un renumit spărgător de locuinţe, Bostan Mihai (38 ani) din Miroslaveşti, jud. Iaşi. Poliţia a stabilit că el este autorul spargerii din 1 mai a.c., cînd prin forţarea şi escaladarea imei ferestre a pătruns, în locuinţa lui B.V. din oraşul nostru, de unde a furat bijuterii din aur şi alte bunuri în valoare de peste1 milioane lei. Hoţul a fost arestat, urmind să fie cercetat pentru toate furturile săvîrşite de 18 mai multe persoane din Cluj-Napoca.

• Tîlharii. în seara zilei de 4 noiembrie a.c., pe str. Sindicatelor, în apropiere de parcul municipal s-a comis o tîlhărie. D.S. din urbea noastră a fost acostat şi, prin violenţă, a fost deposedat de un lănţişor de aur pe care îl purta la gît Autorii filhăriei sînt minorii: Pop Dan Vasile (18 ani) din Floreşti, Dani Vasile (16 ani) şi R.R. (16 ani), ambii din Cluj-Napoca. Primii doi delincvenţi au fost arestaţi Minorul R.R. este cercetat în stare de libertate.

• Scandalagiul. Bjjlan Sorin Felician (28 de ani) din Cluj- Napoca, str. Albac nr. 9, fără ocupaţie, a tulburat în miez de', noapte liniştea locatarilor din bloc. Fiind în stare de ebrietate şi-a. ameninţat tatăl cu cuţitul. La propunerea poliţiei, Judecătoria Cluj-Napoca l-a sancţionat cu -30 zile închisoare contravenţională.

V. MOLDOVAN

I1IIII tIIIIIII

Judecătorul şi prostituata (II)

C o n f i d e n t ş i a p ă r ă t o r a l f e m e i l o r s t r ă z i iCu 8 ani în urmă, cînd începe a compania unor inspectori din

* derula întâmplarea ce avea să ia brigada de moravuri, cercetînd .•ipecte dramatice, Philippe Le "cartierele fierbinţi”, oprindu-se şijriant, 38 de ani, era judecător ,1a discutînd cu femeile. Majoritatea.îly°i? ?i membru al unei societăţi cunoşteau, îşi cîştigase încrederea

«•fi propusese ca obiectiv lor şi, nu de puţine ori, sfaturile lui reintegrarea social-cconomică a . le erau de folos. O cunoştea şi peÎWstituatelor, smulgerea lor din Mărie Arbant, trecută de prima '

p a re le proxeneţilor, a reţelei a«elor de toleranţă şi orientarea *i>«: slujbe, meserii oneste. Judecase «pumârate cazuri, se ştia că biroul “iedeschis oricînd pentru femeile

această categorie ”cu probleme” V «ear» putea fi văzut, adeseori,'în

spusese: Pe asta n-ai şansa s-o scoţi dintr-ale ei: e atît de marcată de meserie, câ va rămîne tîrfă toată viaţa”. Pentru Le Friant, suna ca o provocare. Conducerea tribunalului îi atrăsese în cîteva rînduri atenţia asupra, familiarismului, socotit exagerat, cu care discuta şi se interesa

tinereţe (avea 37 de ani), încă foarte de viaţa prostituatelor.întrucît crezulcăutată, poate , şi datorită lui se dovedea mai puternic decît ceea,temperamentului ei. Era uneori ce se considera a fi o normă deindiseiplinată, refuza "să lucreze" şi conduită pentru un judecător, Lei se întîmplase să atragă mînia şi Friant a fost mutat la tribunalul pentrurepresaliile îngerilor păzitori”, minori din oraşul Puy. Acolo l-a găsitDespre ea, unul dintre inspectori ii telefonul disperat al Măriei: "Au

încercat să mă omoare, au tras asupra mea!” Unul din proxeneţi (tîecuse prin mîinile mai multora) jurase să-i vină de hac pentru "nesupunere".

Le Friant avea procese toată ziua, aşa îneît i-a cerut să vină «mediat la Puy. Spre seară, a găsit-o încă în stare de şoc pe unul din coridoarele tribunalului. Refuza cu încăpă|înare să se lase dusă la spital'"N-am ştiut ce să fac”, se confesă el mai tîrziu. "Am dus-o la mine acasă şi i-am dat primele îngrijiri. Luase o doză mare de calmante.” Trei săptămîni a găzduit-o, fără ca între ei să se

stabilească altă relaţie decît cea de prietenie şi înţelegere. Judecătoruluii s-a cerut, însă, de către superiori, să pună capăt imediat "scandalului”. Maric a plecat Ia Lyon nu atît pentru a-şi relua meseria, cît pentru a urma un curs de contabilitate. în decem­brie 1987, Le Friant a fost convocat în faţa comisiei dc disciplină: risca radierea din justiţie. De îndată ce a aflat, Maria a înghiţit un tub de somnifere. Era încă în comă, cînd el, informat la rîndu-i, a sosit la spital. Timp de opt zile, a vizitat-o dimineaţa şi seara, pînă la completa

ei refacere. I-a promis că n-o va lăsa "să recadă". îşi telefonau, se vedeau din cînd în cînd, el tot mai decis s-o smulgă definitiv din mrejele prostituţiei, ea dîndu-i ascultare, mereu fără relaţii fizice între ei - pînă în ziua cînd cl a fost convocat la Ministerul Justiţiei şi i s-a retras calitatea de judecător. Complet dezorientat, n-a găsit cui să-i telefoneze decît Măriei. "M-au dat afâră, cc mă fac?" "Vino la mine," Ca în melodramele lacrimogene, dar ca şi în viaţă, uneori, sosise rîndul ei să devină protectoare. (D.R.)

Page 16: S-a deschis expoziţia de proiecte pentru - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66990/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...Honoris Causa al Academiei de Muzică - maestrul

de;. Citi jANUL VII NR.1981 ISSN 12204S03 19 NHEMBRK 18W

<!• PAOM 900 LB

S-a deschis expoziţia de proiecte pentru Campusul universitar al Academiei de Muzică "Gh. Dima"

urmare din paq.1

Domnul prof. univ. Alexandru Fărcaş, rectorul Academiei de Muzică, a prezentat asistenţei etapele , colaborării cu Universitatea de design artistic şi industrial din Linz, de altfel singura din Austria u n d e ■ arhitectura se studiază potrivit unor norme artistice, invitîndu-1 pentru a prezenta expoziţia pe domnul prof arh. ing.KugIstatter. Ara aflat cu această ocazie că proiectul austriac a fost prezentat, recent, cu deosebit succes, în cadrul unui congres internaţional de .arhitectură desfăşurat în California, unde a şi fost distins cu Marele Premiu. Am notat satisfacţia, oaspeţilor din Austria , de a fi lucrat la cele 5, variante de proiect, pe care le-au realizat şi cu intenţia de a le supune atenţiei şi altor jurii internaţionale, de a le expune în 19 decembrie a.e., la Linz. Documentaţia care însoţeşte.expoziţia se bucură de cuvinte de salut din partea ambasadorilor Austriei în România şi Romănieiîn Austria. Aşadar o expoziţie realizată şi deschisă sub semnul simpatiei

reciproce, al afinităţilor de mentalitate, istorie şi chiar de peisaj. Căci, poate, nu este o întîmplare faptul că destinele Operei din Viena se află în mîinile unui român, Ioan H o lender..a mai subliniat domnul Kuglstătter. La vernisaj au mai vorbij domnii Grigore Zanc şi Eugen Ciocoi, care ău exprimat disponibilitatea instituţiilor pe care le reprezintă în sprijinirea edificării acestui pro iect grandios, care este campusul Academiei de Muzică.

Cu sprijinul celor chemaţi să-l dea, efectiv - Guvernul, Ministerul Învăţăm întului, Prefectura, Primăria municipiului, eventuali sponsori din ţară. sau din străinătate, UNESCO (al cărui patronaj a şi fost solicitat, personal dom nului Federico M ayor, scrisoarea urmînd să-i fie înmuiată astăzi!) - campusul Academiei de Muzică “Gh. Dima” .are toatş şansele să devină acel spaţiu în care muzica şi arhitectura să se contopească în veşnicie, spre a - i, face pe oameni mai buni, mai curaţi, eterni. ; -

Michaela BOCU v Foto: I. PETCU

ULTIMA ORĂ miercuri, 15 noiembrie 1995 16

P r i s e l l i i f e l i : l i f f l i i l i li

Cairo, .14 noiembrie -Corespondentul diplomatic al Agenţiei. Naţionale de Presă ROMPRES transmite: La capătul a două runde de convorbiri, la care trebuie adăugat timpul discuţiilor din cursul dineului oficial,' preşedintele Ion Iliescu a, declarat

f )comercial, tehnico-ştiinţific, economic, în vederea găsirii de formule noi. La noi,' mai ales, s-au dereglat o serie de mecanisme privind livrările complexe. De aceea, va trebui şi la nivelul economiei naţionale să găsim formule noi, modeme, de a asigura

presei următoarele: “Este o creştere* o prezenţă masivă pe piaţa externă, sensibilă a volumului schimburilor mai ales, în asemenea ţări, unde âm comerciale între cele două ţări, în avut o tradiţie de livrări de utilaje ultimii doi ani, inclusiv în ceea ce şl instalaţii pentru, obiective priveşte recuperarea creanţelor. Este industriale. Există un climat bun, ţara în care se face cel mai bine există o bună receptivitate, trebuie

să ne organizăm mai bine. ca să

această direcţie se lucrează pe măi multe planuri, Uniunea Europeană m anifestă interes să extindă * suprafaţa de relaţii în Mediterana," Statele Unite, de asemenea,\ Reuniunile de la Câsablanca de anul trecut, de la Amman din anul acesta âu subliniat tocmai interesul ca, odată cu promovarea proceselor de pace, să se dezvolte relaţiile

" economice în regiune. Odată cu rezolvarea stării conflictuale din fosta Iugoslavie, România va putea să-şi asume un rol din ce în ce mai activ, ca terminal al unei artere

Mediterană - Orientul Mijloc®. Aşadar, colaborarea dintre noastre poate să. se integrez, într-un proces zonal şi internaţi^ mai larg.

De asemenea, o temi care i format obiectul discuţiilor noain a fost extinderea terorismnbs internaţional Am prezentat interes; nostru de a participa la o ampS acţiune internaţională, deosiea terorismul, criminalitatea, cria organizată devin o problemă 4 interes general, iar forţele polii» naţionale trebuie să realizeze arecuperarea creanţelor prin livrări de .

petrol. , , 'realizăm In ţară un cadru de • magistrale transeuropene, de interes . cadru de conlucrare, de înăbuşireiPe această temă am dialogat în cooperare adecvat care să valorifice pentru cea mai mare putere; acestui fenomen care perturbă viaii

legătură cu impulsionarea acţiunilor ' ^cest climat. ■ “ economică de pe continent - pe planeta noastră, situaţia dîpe linia comisiilor mixte, pentru că . In al doilea rînd, am vorbit .de Germania. Aceasta poate fi o-cale diferite ţări ale lumii. \sînt mai multe - în domeniul' interesul comun. De altfel,. în ■ de ieşire spre Marea Neagră - Marea ' v.-' •'

Zeci de mii de bucureşteni l-au condus pe Corneliu Coposu pe ultimul său drum

urmare din pag.1

După ce au evocat personalitatea lui Comeliu Coposu, “clădită pe dreptate şi adevăr”, mitropolitul greco-catolic Lucian Mureşan şi episcopul-viear al Bucureştilor, Teodosie Snagoveanul, au rostit, rugăciuni. Seria discursurilor solemne a fost deschisă de actorul Victor Rebengiuc, care s-a adresat mulţimii cu “uirapel la pioşenie” şi a anunţat că va fl audiat Mesajul fostului suveran al României, Mihai I. “Profund îndurerat de trecerea în veşnicie’a lui Comeliu Coposu, mă alătur, în doliu,-familiei sale, partidului căruia i-a închinat viaţa'

, şi tuturor românilor loviţi prin pierderea marelui om de stat” - se

• arată în mesajul amintit. Evocînd activitatea politică şi nu în ultimul rînd suferinţele îndurate de liderul naţional-ţărănist în închisorile comuniste, lori Diaconescu, preşedinte interimar al PNŢCD, a adresat un apel membrilor PNŢCD

• de a face un legărnînt solemn şi “de a continua cu hotărîre” lupta lui Comeliu Coposu, pusă în slujba idealurilor democratici’’. .- în cuvîntul său, preşedintele Convenţiei 'Dem ocratice din România, Em il Constantinescu, elogiind personalitatea celui dispărut, *a subliniat: “Pentru

« p - y . v y p * * ^i r r - l a i a i i i M M a M w

A * , S

p V - • * '* • - - ....... .. _If ,

" - 1'

S H H H H h k i i

/ ‘ ^

Corneliu Coposu tinereţea nu i-a fost oprelişte, iar bătrîneţea nu i-a devenit povară”. Preşedintele CDR nu a omis să amintească faptul că liderul PNŢCD a înţeles “nevoile istoriei de azi şi a luptat pentru unirea forţelor democratice din România” Ârătînd că dispariţia

. preşedintelui PNŢCD constituie “o imensă pierdere” nu numai pentru Senatul României, ci şi pentru întreaga viaţă politică a ţării, Oliviu Gherman, preşedintele Senatului .României şi preşedinte al PDSR, a. subliriiat că liderul naţional-ţărăriîst a reprezentat nu numai “un pol al democraţiei contemporane, ci, îii primul rînd, un criteriu al stabilităţii concepţiilor politice”.

Au mai luat cuvîntul Constantin Ticu Dumitreseu, preşedintele AFDPR, Ioan Lup, preşedinte al Senatului PNŢCD; şi Liviu Hageâ din partea Uniunii Europene Creştin Democrate de la Bruxelles, care a dat citire unei telegrame de condoleanţe a preşedintelui acestei .organizaţii, W ilfreid Marţens.

în încheierea ceremoniei de doliu, la care, potrivit unor estimări ale Poliţiei, au participat peste 40.000 (le persoane, actorul V ictor Rebengiuc, l-a citat pe Corneliu

ComunicatCentrul de Sprijin Familial

şi Ocrotirea Copilului, ce funcţionează pe lîngă Consiliul Judeţean Cluj anunţă că este interesat să. cunoască familii sau persoane fizice care doresc să îngrijească copii o perioadă determinată de timp (în încredinţare); familiile vor fl sprijinite financiar de către Centrul de Sprijin Familial şi Ocrptirea Copilului. Informaţii la telefonul: 196416 - interior 145 sau 269 mtre orele 8-1S sau la adresa: 22 Decembrie 1989, nr. 58 et I I , ' în clădirea Consiliului Judeţean

Vă aşteptăm!

F R I a n u n ţ ă : Fondul Român de Investiţii administrat de Creditanstalt Invest S.A. România (CIRO) anunţă investitorii clujeni că începînd cu data de 15 noiembrie 1995 au posibilitatea să efectueze operaţiuni şi la ghişeele Băncii Trarisilvania din Cluj, B-dul Eroilor nr.36.

A nins şi cu amenzi contravenţionale' în urma căderilor masive de zăpadă din 5-7 noiembrie a.c., Primăria municipiului a intervenit conform programului de dezăpezire stabilit, apelînd la serviciile urm ătorilor agenţi economici: RADP, Napoget SA, Salpresţ SA, Agromec SA Gilău, ApolodorDue SRL, SDP Dej care au trecut la degajarea arterelor principale de circulaţie, şi la evacuarea zăpezii din zona centrală şi arterele principale de circulaţie. Din păcate, majoritatea persoanelor fizice şi juridice ce

aveau obligaţia să cureţe zăpada şi gheaţa de pe trotuarele din faţa imobilelor ce le deţin, respectiv de pe căile de acces aferente acestora, ne- au adus în postura de tf-i sancţiona - contravenţional. Altfel, în perioada 7.11.1995 - 10.11.1995 au fost întocmite 178 prOcese-vcrbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei, printre cei sancţionaţi numărîndu-se: Teatrul Naţional, Liceul Economic, Seminarul Teologic Ortodox, Asociaţia de locatari din st:. Universităţii nr.l 1, SC Iza SRL, Asociaţia de locatari din

str. Donath nr. 90, Eremia Grigo­rescu 130, Dorobanţilor 42 etc. Rugăm pe viitor agenţii economici şi persoanele fizice să-şi îndeplinească obligaţiile civice în privinţa curăţirii zăpezii şi a ghieţii din zonele ce le deţin, pentru a nu ajunge în postură nedorită de contravenienţi la Legea nr. 10/1982. şi Legea,nr. 129 din 1994 care stabileşte amenzi pînă la 25.000 lei care se pot repeta din 48 în 48 de ore.

Biroul de presă al Primăriei Cluj-Napoca

> Coposu: “în fond, nu e importai persoana mea, ci ideea întruchipai..

! de persoana mea. Daca ea tstc?â împărtăşită de oamenii politicii ■cetăţeni, "dispariţia mea nu oi contează”.

; ' _ Menţionăm că la mitingul & doliu au fost prezenţi, miniştri apărării naţionale, Gheorghe Tina şeful Statului Major Generali armatei, generalul Dumitru CiofM directorul SRI, Virgil Mâgurer. Petre Ninosu, ministru prnln relaţiile cu Parlamentul, Vai Ionel, consilier prezidenţial k participat;-' * de . ăsemenet reprezentanţi ai corpului diplomă acreditati la .Bucureşti, pfecun ş lideri ai PNL, PL’93, PD şi UDffl

între cei carc s-au aflat în preşs catafalcului a fost remarcai! prezenţa soţiei fostului suverasi

: României, Ana de Bourbon Paris : şi a principesei Margareta -

Adunarea de doliu s-a încheialf o slujbă de pomenire, după ca: cortegiul funerar s-a îndreptat, p traseul stabilit, spre Cimitirul Bel

- Catolic, unde, conform dorini familiei defunctului, doar a prezenţa prietenilor apropiaţi li

' Corneliu Coposu, a avut te înhumarea. ^

__ Condoleanţe' Adînc .îndoliaţi, ne alăturăm tuturor celor care, în aceste clipe grele, deplîng trecerea în nefiinţă a uneia din cele mai proeminente figuri politice ale ţării, a celui care a fost neobosit militant pentru democraţie, lider necontestat al Opoziţiei, Preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, Creştin - Democrat, Dl CORNELIU COPOSU.

Consiliul Judeţean Cluj participă la doliu, şi transmite cele uni sincere condoleanţe pentru irecuperabila pierdere, conducerii Partidului Naţional Ţărănesc Creştin - Democrat filiala Cluj, colegilor din partid, tuturor celor apropiaţi şi este din toată inima alături de familu îndurerată. A murit aşa cum a trăit Luptînd. Dumnezeu să-l odihnea*»'

- Consiliul J u d e ţe a n ClujPreşedinte,

Prof.univ.dr.ing. Victor Romulus Constantinescu

Mişcarea ecologistă din România, Consiliul Judeţean Cluj, aducea pios omagiu celui care a fost CORNELIU COPOSU, preşedintele PNŢ­CD, un OM al dreptăţii, rămînînd la verticalitate, cu toate greutăţ* vieţii, distins luptător pentru democraţie şi neam.

Transmitem condoleanţe organizaţiei PNŢ-CD Cluj şi famil*1 îndoliate. ,

G rig o re Dejeu P re ş e d in te le C o n s . ju d . Cluj a l M.E.R.

Autoraată prin S.C. nr. 129/1991. judecătoria Cluj- Napoca, hmatriculotă la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204489 •

ILIE CĂLIAN (redactor şef);DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T ele fo an e : P u b lic i ta te : te l-fax : 197.3,04; C o n ta b il i ta te : 197.307 S e c r c ta r ia t- r c d a c to r $cf, r e d a c to r i şe fi a d ju n c ţ i , : 191.681; fax : 192.82& S e c r e ta r ia t d c r c d a c ţ ie : 197.418; R e d a c to r i : 197 .490 ,192 .127 şi 197.50Î

1TIPA R U L EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" .

tel. 432502; fax: 432501.