Nr. 196. Anni LXXI?. Braşov, Mercuri In 7 (20) Septemvrie I9il.

Apare în fiecare zi de lucru.Abonam intui: pentru Austro-Ungarla pe an 24 cor., pe j 2 an 12 cor., pt ■/< an 6 cor. Pentru RomAnla şt streinAtate pe an 40 franci, pe */j tn 20 franci., pe y4 an 10 franci; NumAr de DuminecA 8 franci pe an.

R e d a c ţ i a ,T i p o g r a f i a şi A d m i n i s t r a ţ i a : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasA pe an 24 cor., FArA dus acasA pe an 20 cor. pe */2 an 10 cor., pe iJt an 6 cor. Un numAr 10 bani. In­serate : un şir petit 20 bani pentru o publicare. PublicArJ mal dese dupA tarif şl InvolalA. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Pentru sufragiul universal.

I I.

Memoriul Ligei poporale liberale.

Am amintit eri, că însoţirea sau Liga poporală liberală, înfiinţată abia de câteva săptămâni, şi-a prezentat prim-ministrului Khuen memoriul său isupra chestiunii sufragiului universal.

Memoriul a fost prezentat lui Khuen în palatul camerei, de o de- putaţiane de patru inşi, în frunte eu prezidentul Ligei, Dr. Bokay Ár­jád, care a rostit o vorbire, arătând pe scurt bazele, pe cari e făcut me­moriul. La acest discurs a răspuns pe scurt Khuen. Aceste au fost for­mele exterioare ale prezentării celui dintâiu memoriu, provocat de cunos­cuta circulară a lui Khuen.

In chestiune e de interes: me­moriul însuşi şi răspunsul lui Khuen la vorbirea lui Bokay.

Pe cât de democratic, liberal şi precis este memoriul, pe atât de şo­văitor şi evasiv este răspunsul lui Khuen în privinţa esenţei chestiunii, a felului reformei electorale.

fn memoriu se spune, că Liga grăbit cu răspunsul, pentru-că

,cu durere şi grijă vedem că trec anii, fără ca să se fi făcut ceva mai de însemnătate în chestiunea votului universal“ .

Se declară apoi, că Liga este pen­tru sufragiul universal, pe care îl pre­cizează astfel: fiecare cetăţean al sta­tului trebue să aibă drept de alegere. Se combate votul plural, aceentuân- du-se, că fiecare cetăţean să nu aibă decât un vot, pentrucă universal se poate numi numai acel drept electo­ral, care asigură fiecărui cetăţean câte nn vot.

In acest sufragiu universal Liga are un singur corectiv: votul se con­diţionează de ştiinţa scrisului şi ceti- talui. Nu cere ştiinţa scris-cetitului excluziv în limba maghiară, pentrucă

FOILETONUL «GAZ. TRANS.».'V-N’VV '%\N%\WnNV\N'V\nX\\' \nV%'

Son et.Cătră Sylvia.

Urare ţie.

Eu te-am văzut lucrându-ţi fota în război Întreagă zi cu-aceiaşi voie bună Ct muncii tale să i-se dea cunună

joci în horă trezind trecutu ’n noi.

Eu te-am văzut şi mi-ai părut atunci,Copil bălai, în haina ta de fir Un înger gingaş cu ochii de safir,Ce ni-aminteşti de-a noastre multe munci.

Ce ni-aminteşti c-avem şi noi vestminte, Ce li-au purtat de mult strămoşii noştri,Si le purtăm tu ni-ai adus aminte.

C. Georgescu-Munteanul.

e în curat fie-cine şi că reforma tre- bme $â se facă în sens progresiv, aceasta e clar*.

Această singură expresiune ar avea doar ceva însemnătate. Prin ea Khuen se pare, că a voit să dea a se înţelege, că reforma contemplată de el va fi lipsită de retrogradul vot plural. Dar de aici şi până la adevă­ratul vot universal, chiar şi în ca­drele cerute în memoriul Ligei popo­rale, este o mare distanţă. E îndoel- nic, dacă Khuen va delătura această distanţă, mai cu seamă când ştim, că la spatele lui stă retrogradul Tisza, ca un semn de întrebare sinistru!

Congregaţia comit. Caraş-Severin. Con­gregaţia ordinară de toamnă a comitatului Caraş-Severin este convocată pe 5 Octom- vrie n. c. la Lugoj.

In vederea acesteia s’a lansat urmă­toarea Invitare:

In faţa congregaţiunei ordinare de toamnă a comitatului Caraş-Severin, con­vocată de vice-comitele pe ziua de 5 Oc- tombre nou şi zilele următoare, învit pe toţi membrii congregaţionali, aparţinători partidului naţional român, la o consfătuire prealabilă, care va avea Ioc în preziua con­gregaţiunei, adecă la 4 Octombre n. seara la orele 6 în localul din etaj al hotelului «Concordia».

Totodată rog pe on. membri, ca even­tualele interpelaţiuni şi propuneri să bi- nevoiască a le anunţa din vreme şi la subscrisul pentru a le putea lua în des- batere.

Presidentul clubului municipal al partidului naţional român

din Caraş-Severin.

D r. G. Dobrin.

Camera. Şedinţa de Sâmbătă şi de eri a camerei a fost asemenea celor ante­rioare. Timpul s’a petrecut cu votări, in­terpelări şi alte nimicuri. In şedinţa de eri s’au săvârşit 13 votări nominale.

Klmen la M. Sa. Primministrul Khuen a fost primit eri la oarele 11 în audienţă in Burgul din Viena. Khuen a făcut raport amănunţit M. Sale despre situaţie şi a pre­zentat propoziţii privitoare la posibilităţile viitorului apropiat.

După audienţă Khuen a conferat pe lung cu Aehrenthal şi Gautsch.

Serbările dela Blaj.însemnătatea lor culturală şi literară.

de N . larga.

II.

In minunatul şes al Târnavei, lângă apa înceată, care taie verdele viu al în­tinderii, se ridică, prinsă din nou în ci­ment, Piatra Libertăţii, amintirea acelei proclamări a existenţei politice naţionale, dela care pleacă toate ostenelile urmă­toare. Dinamita unui duşman o sfărmase şi un tablou de Zeiler din Blaj o înfăţi­şează în bucăţi în mijlocul zăpezii, pe când un cleric bătrân, martur al zilelor acelora, cu capul gol sprijinit în mâni pri­veşte pământul pe care s’au risipit astfel, violent, amintirile. S’a făcut ceva mai bun decât tânguirea: cu cheltuiala Mitropoli­tului Victor piatra a fost prinsă din nou în ciment tare şi, aşa cum este astăzi, ea înfăţişează hotărârea noastră nestrămutată de a uni prin munca noastră întregitoare toate fragmentele de viaţă materială şi culturală pe care ni le-a lăsat, după atâ­tea atentate ale duşmanilor, trecutul. Ni- căiri »1848« nu trăieşte pentru Români mai mult decât aicea. Şi »Asociaţia« e unul din ultimele resultate trainice ale avântului uriaş de atuncea.

De aceia cu drept cuvânt conducă­torul instituţiei, d-1 Andreiu Bârseanu, nu s’a mulţămit a-i aminti pe scurt începu­turile, ci a unit în comemoraţia sa toate silinţele acelei generaţii mari. Şi slujba de amintire, cu discursul profesorului Negru- ţiu, a chemat mila Domnului asupra tutu­ror sufletelor binefăcătoare, cari atunci au crezut şi au muncit pentru neam pe

aceasta mărginire nu este un mijloc apt şi cu scop pentru asigurarea su­premaţiei maghiare şi pentru-că, şi neştiind cineva limba maghiară în scris şi cetit, poate fi fiu credincios al patriei.

Se spune apoi, că membrii Ligei poporale sunt aderenţii votării se­crete şi în comune, pentrucă: votarea secretă e dreptatea, iar dreptatea e temeiul statului!

In rezumat Liga poporală cere, ca în reforma electorală să se valo­reze următoarele postulate:

Drept de alegere pentru depu­taţi în cameră să aibă fiecare băr­bat, care e cetăţean de stat un­gar, de 24 de ani şi ştie scrie şi ceti.

La alegere de deputaţi vota­rea să fie secretă şi să se facă în comune.

In memoriu se aminteşte şi de împărţirea cercurilor electorale şi se pretinde, ca la alcătuirea cercurilor să se înconjure ori ce geometrie elec­torală măestrită şi tocmai din cauza aceasta odioasă şi împărţirea să se facă pe baze principiale juste.

Aceste sunt principiile, depuse în memoriu, principii în general libe­rale şi democratice, cari dacă s-arvalora, ar apropia Ungaria cu un pas gigantic pe terenul drepturilor popo­rului de apusul cult al Europei.

Aceste principii le-a relevat şimotivat Dr. Bokay în discursul său cătră prim-ministrul Khuen, iar din cuvintele acestuia, ca răspuns n’am putut afla nimic precis, ci ca şi până acum, generalităţi.

„Natural, că în meritul lucruluinu mă pot pronunţa“ — a zis Khuen şi aceasta rezervă şi-o motiveazăacum cu motivul creiat de el însuşi prin circulara sa, — pentru-că tre­bue să asculte părerea şi a celorlalte corporaţiuni, la cari s’a adresat.

„Că este lipsă de reformă — a zis mai departe Khuen — cu aceasta

Oraşul Câmpulung şi împrejurimile sale din România.

De prof. V . G r , B o r g o v a n u .

— August 1911.

1. Câmpulungul în vechime.

La notiţele ce le-am scris în fuga condeiului tot aci, mai acu o lună şi mai bine, despre acest minunat cuib de şoimi din Carpaţii noştri, ţin să mai adaog unele note drept complectare, care de sigur vor interesa nu numai pe Românii din ţară, dar şi pe fraţii noştri de peste hotare şi mai ales bunii noştri conaţionali de pe mărginile de mează zi ale Transilvaniei, cu care »moşweww« liberi de aci au avut, din cele mai îndepărtate vremuri, legături multiple şi interesante.

Ziceam în corespondenţa trecută, că Câmpulungul este conziderat drept primul scaun al voivodatului Argeşului, devenit mai târziu v. ai M unteniei, unde să fi descălecat la a. 1290 R adu Negru, ducele Făgăraşului. De altfel Câmpulungul esista şi înainte de coborârea aci a lui Radu Negru, esista intâiu ca sat mic şi mai apoi ca orăşel pe câmpia Grădiştea de lângă castrul roman *Rom ula<. Astăzi băştinaşii

de aci şi din împrejurimi, numesc câmpia aceasta Jidava , — un loc pătrat, împrej­muit şi azi cu valuri de pământ, ce as­cund într-ânsele povestea Romulei.

Când Negru Vodă a biruit şl alun­gat pe >Tătari< de prin aceste locuri, spune legenda, că întorcându-se pe vale îndărăt călare urmat de voinicii săi, să-şi fi aruncat săgeata cu menirea ca unde se va opri, drept mulţămită lui Dumnezeu, pentru că i-a ajutat să răpună pe păgâni, să ridice o sfântă mănăstire. Acea sfântă mănăstire există până astăzi fiind situată în partea de miază zi a oraşului, servind drept biserică catedrală de mir. Se văd încă ruine vechi şi ziduri puternice ceîm- prejmuesc această mănăstire veche. După ce Radu Negru isprăvise mănăstirea, îşi zidi acilea şi un palat şi apoi sili pe lo­cuitorii orăşelului Romula să se mute îm­prejurul bisericii şi al palatului său.

Acesta se spune a fi fost începutul întemeierii oraşului Câmpulung. După ce s-a aşezat aci Radu-Negru, apoi s-a ur­cat, însoţit de căpitanii săi B a r iu şi L e - rescu pe muşcelul (dealul) dinspre răsărit al oraşului ca să consulte augurii, ce soartă va avea cetatea sa. Acolo pe deal au stă­tut căpeteniile acelea, până ce soarele era aproape de chindii, fără să zărească ceva semn. Dar când se coborau, căpitanul

Barbu, privind înspre drumul dinspre >Apa Sărată*, văzu un ţigan cu o traistă în spinare, îndreptându*se cătră oraş. — >Cutristeţe va fi cetatea M ă r ie i -la ie — strigă Barbu — că va duce lipsă de ale hranei!<

Negru Vodă să fi răspuns: — >Aşa este, dar toată boala işi are leacul să u ! O voiu dărui cu moşii multe, ca să nu su ­fere nici din ale hranei*... Şi, pentrucă îotârziaseră mult pe colina aceea, încât li-se făcuse foame, Negru-Vodă adaose:—- » Dealului acestuia F lă m â n d a să -i fie numele \**). Aşa se numeşte şi azi dealul acela, care-i concrescut cu păduri şi cu livezi şi cu frumoasa mănăstire Flăm ânda, ce predomină oraşul dinspre răsărit, la a cărui poală azi se află palatul Şcoalei nor­male Carol 1, care a costat peste un mi­lion de lei, cu o fermă model, ce cuprinde 16—20 pogoane de pământ, acoperit cu tot felul de culturi agricole şi horticuie. Aci cei preste 300 de preparanzi, toţi in­ternaţi, între alte multe îndeletniciri prac­tice îşi fac singuri pâinea zilnică şi în­vaţă să facă şi brânzeturi felurite sub con­ducerea unui iscusit elveţian.

*) După broşară „Câmpulungul cu împre­jurimi* de „Societatea turiştilor români“, — bro­şură, după care am brodit această descriere.

Autorul"

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 196.— 1911

eăile păcii. Dacă nu in rândul întâiu, lă­sat Vlădicilor şi cărturarilor, cu chipurile, diplomele, hârtiile, manuscrisele, tipăritu­rile lor, Expoziţia jubilară a »despărţă­mântului« a făcut loc armelor pe care mâni legate prea multă vreme le-au apu­cat atunci cu o nerăbdătoare furie, aler­gând supt steaguri asemenea cu steagul alb, purtând în aur chipul Fecioarei şi vorbe româneşti, pe care pentru Maria- Teresa l-au înălţat cei dintfiiu ostaşi ro­mâni credincioşi împărăţiei.

Supt astfel de auspicii s’au desfăşu­rat toate serbările. Un pământ preţuieşte şi cât morţii pe cari-i are în sine şi a că­ror viaţă, necontenit, se amestecă, sfătui­toare, mustrătoare, îndemnătoare, cu viaţa celor vii. Şi din mormintele dela Blaj se desfăcea o nebiruită poruncă, de care cu toţii au ascultat: Vlădicii când au salutat cu toate prapurile lor un mare steag na­ţional nevăzut, oratorii când au pus la gură trâmbiţe de războiu, care răsunau aşa de tare ca în improvisaţia d-Iui Şt. Pop, ţăranii când au venit în jurul dom­nilor, tineretul când s’a ţinut strâns, se­rios, plin de reverenţă, ca o oaste tânără ce se pregăteşte.

Aviatorul Vlaicu la Sibiiu.Zădărnicirea sborului din cauza ploilor.

Sibiiu , Luni 18 Sept. n. 1911.

Atâta lume românească câtă au găz­duit zidurile vechiului oraş Sibiiu în zilele de Sâmbătă, Duminecă şi Luni, dar cu deosebire, eri, Duminecă, nu s’a mai pome­nit de mult pe aici. Era o adevărată in­vazie de oameni, fără deosebire de sex sau vârstă, care, mânată de un dor aprins şi neţărmurit, grăbia spre o ţântă mare, sublimă: locul unde avea să se sărbăto­rească triumful geniului românesc.

Şirul convoaielor lungi de 1 trăsuri, cari îşi făceau intrarea în oraş din toate părţile, par că nu mai lua sfârşit, trenu­rile regulate şi speciale aduceau pe fie­care ceas sute şi sute de femei, bărbaţi şi copii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi cu feţe aprinse în aşteptare^ unei ve­denii nepătrunse de mintea lor, automo­bile şi tramvaie tixite cu alte sute de oaspeţi de-abia răsbiau să-şi facă drum prin mulţimea, care ocupase latul şi lun­gul străzii Cisnădiei, şi erau clipe, cu deo­sebire Duminecă după amiazi între oarele 1—3, când furnicarul de oameni părea, că nu mai poate înainta de atâta lume ve­nită din toate părţile comitatului şi din depărtări şi mai mari.

Numărul celor sosiţi la sborul anun­ţat se poate evalua fără exagerare la vr’o 10,000 oameni. Majoritatea covârşitoare o formau Românii, dar am văzut şi mulţi străini, unguri şi saşi, pe cari vestea sbo­rului i-a făcut să dea la o parte ori-ce consideraţii de rassă sau clasă. Numele şi sborul lui Vlaicu au avut darul să în­trunească la un loc toate neamurile pa­triei noastre, ridicându-le peste mizeriile de toate zilele şi făcându-le să vadă în aviatorul nostru numai întruparea geniu­lui, care a răsărit de pe plaiurile patriei noastre comune.

Şi ee frumoasă ar fi fost sărbătorirea aceasta armonică a unui fiu al poporului nostru, dacă ceriul nu s’ar fi arătat atât de neîndurat, întunecându-se de-odată şi revărsând ceasuri întregi o ploaie deasă, care a făcut aviatorului nostru imposibilă ori-ce încercare de a-se înălţa în văzduh.

Ineepând dela oarele 2 după amiazi, până târziu noaptea ploaia n-a mai con­tenit. Şi cu toate că pierduserăm ori-ce speranţă de a-se îndrepta vremea, căci cerul era atât de posomorât şi întunecat, totuşi mulţimea nu-şi pierduse speranţa şi aştepta clipă de clipă ivirea unui colţ senin...

In număr deosebit de mare veniseră Săliştenii. Era un grup impozant şi pito­resc de vreo 600 persoane, bărbaţi şi fe­mei sub conducerea inimosului căpitan Henţiu. Era apoi o mulţime de grupuri mai mici în frunte cu preoţii şi învăţăto­rii satelor. Venise şi o ceată de vre-o 60 studenţi din Blaj sub conducerea mai multor profesori.

Pe la oarele 4 l/2 după amiazi şe ob­servă de-odată o viuă mişcare în mulţi­mea ce ocupase piaţa Hermán, parcul şi promenada din faţa restaurantului Brote. Ca ia un semn dat mulţimea o luă pe piaţă în jos spre locul sborului din faţa casar- mei de artilerie. Din gură în gură mer­gea vorba, că inginerul Vlaicu a plecat la locul de sburat şi că va sbura. In câte-va clipe cafenelele şi birturile se goliseră spre neplăcuta surprindere a birtaşilor şi cafe­giilor. Ştirea pătrunse şi în hala bioscopu- lui din piaţa Hermán, unde mulţi se refu- giaseră din cauza pioaei. Reprezentaţia era tocmai pe la mijloc, când unul din public strigă : »Vlaicu sboară !< Intr’o clipă hala se goli şi lumea o luă rasna spre locul de sburat.

Când eolo totul a fost o mistificare- Un automobil, care venise în goană mare din strada Schevis luând-o spre locul de sburat, a produs toată harababura. Unora li-s’a părut, că In acel automobil l-ar fi văzut pe d-1 Vlaicu. Atât a fost de-ajuns ca lumea agitată de îndelunga aşteptare să nu mai bage In samă ploaia şi să o ia repede spre locul de zburat. De sine înţe­les, că sborul nu s’a putut esecuta, con­tinuând ploaia şi ridicându-se şi un vânt mai puternic.

Cu toate aceste miile de oameni nu voiau să se îndepărteze din jurul hanga­rului. In zadar le esplica d-1 inginer Ne- gruţ, că nu mai poate fi vorba de sbor din cauza ploii şi a vântului....

Oamenii şi în deosebi ţăranii noştri veniţi din mari depărtări cereau să vadă măcar pe genialul sburător. Şi ce bucuros s’ar fi arătat d-1 Vlaicu poporului, ca să-i satisfacă curiozitatea, dacă ar fi fost în hangar 1 Dar dânsul nici nu era acolo, fiind cu totul eschisă eventualitatea unui sbor şi cine ştie ce gânduri triste i-or fi frământat în acele clipe mintea în odaia sa, văzându-şi zădărnicit sborul din cauza unui capriciu ai timpului neîndurători

Numai cu greu lumea s’a liniştit şi s’a reîntors în oraş. Mulţi au luat trenu­rile de sară plecând mâhniţi spre vetrele lor, alţii s’au hotărât să aştepte ziua a doua, pe care s’a amânat sborul în caz de timp nefavorabil în prima zi.

Ziua de azi, Luni, n’a adus schimba­rea dorită a vremii. înainte de amiazi, ce-i drept, ploaia încetase, dar aceiaşi nori prevestitori de ploaie şi vânt, întunecau

Şi cu adevărat, fiind oraşul Câmpu­lung la loc de munte, 600 metri de-asupra nivelului Mărei-Negre (spun hrisoavele ora­şului) şi hrana orăşenilor cu greu de ago­nisit în aceste locuri pietroase, unde nu se putea pune plugul, toţi Domnii înce­pând cu Radu-Negru au dotat oraşul cu diferite moşii şi privilegii, întărindu-le cu semnături domneşti şi cu peceţi şi cu ana­teme înfricoşate, împotriva celor ce din lăcomie sau răutate s-ar încerca a le ni­mici sau a le schimba. In chipul acesta Câmpulungul a dăinuit din vechime până prin veacul al XVIII — pe timpul Fana­rioţilor — ca republică, ca şi Bărladul şi alte ţinuturi. Ca republicdt Câmpulungul avea drepturi speciale şi legături cu ve­cinii. Dovadă este între altele » Scrisoarea unui boer muntean din Câmpulung, d in vremea lui Neagoe Basarab — d m anul 1521, — cea m ai veche scrisoare rom â ­nească (cum spune d-1 N . lorga în a sa »Istorie a Românilor«)**). Chiar pentru a- cest motiv, o transcriem aci cum o găsim, eu formele sale arhaice:

— »înţeleptului, de bun neam şi cin­stitului de Dumnezeu dăruitului, dumisale R a n ă ş Bengner din Braşov, multă sănă-

*•) Vol. II. pag. 230—231.

tate dela Neacşul (Lupa) din Câmpu­lung :

»Aşijderea, dau ştire Domniei-Tale de lucrul Turcilor, cum am auzit eu că Împăratul au ieşit din Sofia şi aimintrea nu e, şi 86-au dus în sus pre Dunăre. Aşijderea, să şti Domnia-Ta că au venit un om dela Nieopoe, de mie mi-au spus că au văzut cu ochii lui că au trecut cele corăbii ee ştii şi Domnia-Ta, pre Dunăre în sus. Aşijderea, să ştii că bagă din toate oraşele câte 50 de oameni, să fie în aju­tor în eorăbii. Aşijderea, să ştii cum se-au prins nişte meşteri din Ţarigrad, care vor treaee acele corăbii la locul cela strâmtul ce ştii şi Domnia-Ta. Aşijderea, spuiu Domniei-Tale de Jucrul lui Mahamed-beg, cum au auzit de boiari ce sunt megiaşi şi de ginere-meu Negre cum i-au dat Îm­păratul slobozie lui Mahamet-beg, cum pre id ( = unde) i va fi voia, prin Ţara Ro­mânească, iară el să treacă. Aşijderea, să ştii Domnia Ta că are frică mare şi Bă- sărab de acel lotru de Mahamet-beg, mai vârtos de Domniile Voastre (?). Aşijderea spuiu Domniei-Tale ea mai marele meu (?) — de ee am înţeles şi eu, eu spuiu Domniei-Tale, — iară Domnia-Ta eşti în­ţelept! Şi aceste cuvinte să ţii Domnia-Ta la tine (sio!) să nu ştie oameni mulţi. Şi

firmamentul. Pe la oarele 11 a. m. am plecat însoţit de redactorul ziarului »Bras­sói Lapok« d-1 Kocsis Béla, la locul de sburat. Am avut deosebita bucurie să în­tâlnim aici pe d-nii Vlaicu şi Negruţi, cari veniseră să esamineze terenul. Toţi eram cam abătuţi, căci puţine şanse se arătau spre o schimbare a vremii. Mâhnit şi foarte abătut era cu deosebire d-1 Vlaicu şi fratele dânsului loan. După o consfă­tuire de vr’o */a de oară d-1 Vlaicu ne-a spus, că, dacă nu va ploua şi nu va sufla vânt prea tare, va sbura necondiţionat. De abia sosirăm însă in oraş şi o ploaie deasă începu din nou şi continuă şi acum — sunt oarele 8 seara — când vă scriu aceste rânduri. Cu toată hotărârea d-lui Vlaicu, de-a sbura, a trebuit să renunţe la sbor pentru a nu se espune pe sino şi aeroplanul ia vre-un accident neplăcut. Las că sufla şi un vânt puternic şi-apoi drumurile spre locul de sburat erau des­fundate în urma ploii de 2 zile, făcând foarte anevoioasă apropierea pe jos şi cu trăsuri de locul de sburat. In decursul să­rii se va fixa proximul termin pentru sbo­rul din Sibiiu. Unii sunt de părere ca Vlaicu să sboare Joi la Sibiiu, alţii ţinând cont de timpul ploios, care de sigur va mai dura încă 2—3 zile, sunt pentru Du­mineca viitoare. In cazul acesta sborul anunţat pentru Dumineca viitoare la Bra­şov va trebui să se amâne cu o săptă­mână. Despre toate aceste vă voi raporta în decursul zilei de mâne pentru orientarea publicului din Braşov şi jur.

v. b.

Amânarea sborului lui Vlaicu.La adresa redacţiei noastre şi a

d-lui Petru Popovici, preşedintele comitetului esecutiv din Braşov a sosit azi la amiazi dela d-nii Aurel Vlaicu şi Octavian Goga câte-o tele­gramă de următorul cuprins:

Sibiiu , 19 Sept. n.

Din cauza timpului nefavorabil sborul aviatorul Vlaicu la Sibiiu s-a amânat pe Dumineca viitoare 11/24 Septembrie st. n. Din cauza aceasta rugăm să se amâne ziua sborului şi la Braşov cu o săptămână, adecă pe D u m i n e c ă 18 Sept. v. (I Oct. n.)

TI. Vlaicu, O. Goga.*

In urma acestei telegrame co­mitetul esecutiv braşovean aduce la cunoştinţa publicului rom. din Bra- şav această amânare pricinuită de timpul nefavorabil şi acceptând noul termin se fixează ziua sborului la Braşov pe Duminecă 18 Sept. v. (1 Oct. n.) Amănunte se vor publica la timp.

Comitetul esecutiv.

Tnrburările din Viena.Despre turburările din Viena, întâm­

plate Duminecă seara şi anunţate de noi eri, se scriu din Viena următoarele :

Duminecă înainte de amiazi, partidul socialist a organizat, în piaţa primăriei,

Domniile-Voastre să vă păziţi cum ştiţi mai bine. Şi Dumnezeu să te bucure.

înţeleptului şi cinstitului şi de Dum­nezeu dăruitului, dumisale R a n ă ş B e g - n e i '* ) din Braşov*...

La a. 1712 Car ol X I I , regele Suediei, în drumul său dela Piteşti la Bran (T5rz- burg), a conăcit în Câmpulung.

Dintre întâmplările care au avut înrâurinţă mai mare asupra acestui oraş, amintesc — după menţionata broşură — cele mai Însemnate:

a) Incendiul cel mare din a. 1737 Iu lie 29, în timpul bâlciului Sf. Ilie, care ţine, în fiecare an, dela 17—30 Iulie, cu cea mai mare mişcare şi animaţie, când curg aci de pe toate văile şi muscelele muntenii şi muntencele în pitorescul lor costum, cel mai românesc şi mai frumos în toată ţara. Atunci se fac şi cunoştin­ţele premergătoare logodnei între tinerii înalţi ca brazii şi între fetele frumoase ca zinele din poveşti...

Dar să revin la focul din a. 1787.

*) Mai ros „B e n g .n e r“, — e&re-i adevă­rat, va şti d-nul lorga.

(

-

un meeting monstru în contra scumpei) traiului şi a oprirei importului de ear», din Argentina. Au participat ca la 100.001 oameni.

întrunirea, Ia care au luat cuvânta mai mulţi deputaţi, a decurs în cea ou perfectă linişte şi s’a terminat Ia 1 fir un sfert.

1Spargerea geamurilor.

Mulţimea s’a format apoi în cortegii apucând-o pe Burgring.

Când au ajuns în capătul stradei Bel* laria, s’a auzit deodată două detunături ca venind dela focuri de revolver trase etajul unei case.

Manifestanţii furioşi s’au înarmat n \ pietrii şi au început a bombarda clădirili j dela dreapta şi stânga lor. In deosebi suferit palatul Curţei de Conturi, la cu au fost sparte toate ferestrele faţadei.

Intervenind poliţia s’a încins o î n erare. Agenţii au tăcut uz de sabie răn/n grav pe mai mulţi manifestanţi.

Pusă pe fugă, mulţimea s’a reformi în piaţa din faţa muzeului de antichitlj pe care deasemenea l-a bombardat eu pi* trii, spărgând geamurile şi distrugând dosi candelabre adevărate opere de artă.

Apoi a devastat faţadele unui rest* urant şi unei cafenele.

Atacarea armatei

Şarjaţi de forţele poliţieneşti, mani' festanţii s’au retras până în strada Thalit, unde s’au oprit în faţa unui depozit di făină pe care au voit să-l devasteze.

Fiind însă întâmpinată de un deta* şament de trupe bosniace, mulţimea a în­ceput să arunce în soldaţi cu pietrii, d rămizi şi bucăţi de fler.

Căpitanul comandant al detaşamen- tulul a dat de 4 ori comanda: „Laochiu!1, în credinţa că astfel va intimida pe mi nifestanţi, făcându-i să se risipească. Aceţ- tia însă continuau să bombardeze pe soldaţi

Ofiţerul a ordonat atunci o salvă la scurt interval, o a doua.

Un manifestant a căzut mort pe iot; iar foarte mulţi alţii au fcst răniţi, mare număr dintre cei răniţi mai au fugit, spre a nu Q arestaţi.

Stingerea felinarelor,

Spre seară excesele s’au repetaţii cartierul Ottakring, unde, în scop de a o- pri mişcările trupelor şi ale poliţiei, ma< nifestanţii au ridicat baricade şi auspartfe- linarele, spre a produce întuneric.

Apoi, mulţimea, ascunsă in dosul ba­ricadelor, a aruncat diferite proiectile a supra poliţiei şi a trupelor, cari au făcut uz de arme.

Pe la oarele 11 seara s’a restabilit liniştea.

Partidul socialist a publicat o pro­clamaţie, relevând că după o manifestaţie calmă a muncitorilor in contra scumpirei alimentelor, cum nu s’au conformat disci­plinei recomandate şi s’au încăierat cu po­liţia, comitetul partidului lovită pe lucră-

Iată ce spune eronica despre acel dezis- l tru îngrozitor. Pe când o mulţime di \ turci negustori şi militari se aflau la tâi- gul Sf. Ilie, un mic corp de armată austri-jt acă, sub comanda unui colonei, coboarif la Câmpulung pe ia comuna Dragos)aveie,| măcelăreşte pe toţi turcii aflaţi In bâlciul şi se întăreşte Inlăuntrul zidurilor mânâg- tirii ca într-o cetate...

Fac o paranteză, fiindcă tocmai tret pe strada noastră cântând cânteee război­nice, venind dela exerciţii soldaţii eon* centraţi aci din reg. 30 de Dorobanţi, Ţi-e mai mare dragul să-i vezi vioi, cân­tând în marş, eu mândrii lor ofiţeri care unii călări merg in frunte, alţii, pedestru, alături de feciori.

Câtă deosebire între aceşti militari — rom âni de viţă veche — şi între cei dela 1737, când stăpâneau aceste plaiuri domnii fanarioţi, susţinuţi la putere de miliţii turceşti!..

Bravii Muşceleni, părinţii soldaţilor de azi, s-au distins In războiul de inde­pendenţă, tntr’un mod special, la lupţi dela Rahova. Iată pe seurt istoricul acu­tei lupte memorabile: In seara zilei de 6 Noemvre 1877, se ţinuse un consiliu de războiu, spre a se hotărî asupra proiectil-

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.Nr. 196.—1911

ri să se aţină dela ori-ce altă manifes- şi să reia mâine munea obicinuită. Ancheta a stabilit că în total au

: 1 manifestant ucis, 4 răniţi grav şi mai uşor.

Din partea poliţiei şi armatei au câ­nt mai mulţi grav răniţi.

S’au operat 170 arestări, dintre cari numai în cartierul Ottakring.

„O plânsoare" a sa publi- Transilvaniei delà 27 Au-

R e flex iu n e .

Pogăceaua, în 15 Sept. c.

Domnul Alexandru Maior, preot în leşul mare, în ifó in Gazeta11911 Nr. 188, susţine că protopopul a luat în socoteli suma de 668 fl. 10 cr.

imită din venitul alor 5 jugăre arător, mit de d-1 Désy Zoltán in folosul bise- cei şi pentrucă domnia sa a pretins acea- \ precum şi pentru alte discuţii, l’a sus- ndat.

Dacă d-1 preot Alexandru Maior sub lotopopul, care nu a luat în socoteli suma »citată şi pentrucă dânsul a pretins a- «gta l-a suspendat, înţelege pe protopopul [strictului Pogăcelei la care aparţine pa- schia Ulieşul mare, atunci subscrisul ca »aducătorul acelui district protopopesc,

să declar afirmarea susţinută de iomnia sa de nebazată şi cu totul lipsită adevăr. Ca preot bătrân d-i A. Maior e trebue să ştie că socotelile bisericei fac de coratorul raţiotinant şi de preot

jră ca protopopul să înfluinţeze ori să-şi jroage ceva drept la pregătirea acelora, (riad numai dreptul şi datorinţa de revi- snne şi publicare a acelora la timpul său i adunarea generală a credincioşilor pa- lothieni. Cu toate acestea domnia sa sus-

neadevărul de sus numai ca să com- fomită şi discrediteze pe protopopul în iţaopiniei publice şi prin aceia să-şi aco- Bre scăderile proprii. Domnia sa a gătit liar şi fără ştirea curatorului bisericesc

locotelile bisericei, ceea ce însuşi a recu- ioscut, fiind luat la răspundere; deci având unoştinţă de venitul jugărelor din ches- iune trebuia să-l introducă în socotelile sericei. Protopopul informându-se dela aratorul bisericesc despre lucrarea celor jugăre şi întrebând pentruce nu este itrodus venitul în socotelile bisericei, cu- ţtortii a răspuns, că după dorinţa şi in-

Apunea donatorului sus amintit, despre venit se poartă socoteli separate, a- a se folosi singur spre scopul edifi-

drii unei biserici nouă şi ca pierzându-şi i încrederea în preotul lor susnumit,—- când acela va fi la conducerea paro-

nu să pot hotărî a da socoteli despre venitul curat, de teamă, ca nu cumva să

zădărnicească scopul pentru care este acela. Cu totul alte au fost moti-

pentru cari a io st suspendat d-1 Ma­ur, motive în de obşte cunoscute înaintea reoţimei atât din acest district protopo- esc, cât şi din districtele în cari a func- onat mai înainte, pentru cari nu este

1 aci — şi cred că nici d-1 Maior nu dori a se înşira, motive cu mult

nai grave decât motivul pe nedreptul şi îră nici o bază atribuit protopopului. In irmă dacă d-lui Maior îi place a se mân- ri cu originea din o familie atât de ilus- i — ca a istoricului Petru Maior — a- DQci i-ar şedea bine şi prin lapte a dovedi

ui de atac ce avea să se facă a doua zi, ji 1 Noemvrie..

Se hotărâse şi ordinea trupelor care irmau linia îniâiu de atac. Batalionul de hşcel era orânduit să combată în linia \2. Atunci viteazul m aior Giurescu (a «talia statue se vede azi în faţa cazar- palor regimentului 80, Muscel) secundat ie Întreg batalionul, solicitase a combate in linia l -a , cerând onoarea de a începe «,cei dintâiu, ofensiva contra duşm anu - iui, ceea-ce li se şi încuviinţează...

A doua zi, la oarele 7.20, colonelul Mniceanu, comandantul diviziei, ţine a-

li batalion următoarea harangă : <Sunt mândru a vă cunoaşte şi în aceste momente supreme. Sunt cu atât mai mândru şi încurajat, cu cât am constatat devotamentul cu care v-aţi oferit de bună me a vă lupta îa linia l-a. Nu mă îndo- m o secundă, că fiecare îşi va face da­toria. Vă mulţumesc şi vă urez biruinţă

bun succes 1 Sper, că voind Dumnezeu, deseară să ne vedem cu toţii în Rahova 1>

După 20 minute, batalionul acesta, cu un efectiv de 720 feciori în coloană pe com­unic, după un marş de o oră, ujunge la lietanţă de 4 klm. în faţa inimicului.

După o canonadă de vre-o 2 oare tatre artileria noastră şi cea inimică, ba­

că este un vrednie urmaş al acelei fa­milii.

Alexandru T&rnăveanu,protopop gr. cat.

ŞTIRI.— 6 Septemvrie v.

Interesai fată de zborul lui Vlalcn.Ca o dovadă cât de viu este interesul Braşovenilor şi ai Românilor din jurul Braşovului faţă de sborul d-lui Vlaicu, pro­iectat la Braşov, poate servi şi faptul, că in decursul zilei de eri şi azi am fost che­maţi cel puţin de o sută de ori la telefon pentru a da desluşiri despre cele petre­cute în Sibiiu. Cu acelaşi interes viu au înregistrat şi urmăresc şi ziarele germane şi maghiare din Sibiiu şi Braşov pregăti­rile in jurul sborurilor proiectate de d-1 Vlaicu. Ziarul »Nagyszebeni Újság« din Sibiiu publică un articol foarte elogios la adresa primului nostru aviator alăturân- du-se la sărbătorirea geniului românesc.

Crime. Detectivului braşovean Nistor i-a sucees să descopere pe ucigaşul lucră­torului Andreiu Polişor, care înainte cu un an şi jumătate a fost găsit străpuns pe drumul care duce la spitalul militar. Ucigaşul este muncitorul Silvestru Stana din Turcheş, care fiind arestat a recunos­cut crima sa.

— Servitoarea Ágnes Benda din Râşnov s-a aruncat Duminecă seara în staţiunea Râşnovului sub roatele trenului, care a mutilat-o în mod îngrozitor. Motivul — dragostea nenorocită cu un ficior din sat.

Holera In Ungaria. Ministrul reg. de interne comunică, că în timpul dela 9—16 Sept. n. s-au constatat tn Ungaria 22 ca­zuri de holeră, dintre cari 11 decese. In Budapesta au fost 5 cazuri dintre cari 1 deces, în Újpest 13 cazuri dintre cari 7 decese, în Budafok 1 deces, în Nagykeszin (comit. Komárom) 3 cazuri dintre cari 2 decese.

FOC In biserică, s-a întâmplat Sâm­băta trecută în comuna Tărlungeni lângă Braşov. N-a ars decât podişorul şi o parte din internul bisericii. Noroc — precum se spune — că un om, care strângea otava în jurul bisericii a observat fumul, ce nă­pădea prin fereşti şi astfel biserica a putut fi salvată de a deveni cu totul prada flă­cărilor. Cauza focului?! — O lumânare, pe care o bătrână — spre mântuire şi iertarea păcatelor — o lăsase aprinsă în biserică. Şi-i cam general acest obiceiu pe la noi. Cu toate acestea însă preoţii noş­tri n-ar face râu — cred — dacă obiceiuri de acestea — fără nici un rost, ba mai mult, In urma cărora se pot naşte chiar şi pagube — le-ar sista.

Societatea de lectură »Andreiu Şa-guna< a elevilor din sec. ped. din Sibiiu s-a constituit pe anul şcolar 1911/12, în şedinţa ţinută la 29 August 1911 sub pre- sidiul P. C. S. d-1 Dr. Eusebiu Roşea di­rector seminarial în modul următor: 1. Preşedinte: Dr. Vasile Stan prof. sem.2. Vicepreşedinte: Nicolae Oltean ped. c. IV. 3. Notar I : Constantin lencica ped. c. IV. 4 Notar II: George Măsar ped. c. II.5. Cassar: Manea Bungărzan ped. c. III.6. Controlor: Ambroziu Nemes ped. c. II.7. Bibliotecar: Gavriil Bogdan ped. c. III.8. Vicebibliotecar: Florin Manta ped. c. I.

talionul Muşcel şi o companie din reg. 6 de Dorobanţi, pornesc spre poziţiile ini­mice, în tiraliori. Lanţul de tiraliori în- naintează sub focul ucigător al Turcilor şi cu puţine pierderi ocupă prim a redută, pe al cărui parapet sublocotenentul Spiroiu înfipse steagul batalionului. Duşmanul se retrase; atunci trupa noastră din nou în­sufleţită, coborâ valea in pas alergător spre duşman, care se ascunse în a doua redută. Aci începu lupta decisivă. Batali­onul nostru întâmpină o resistenţă în­grozitoare... Maiorul Giurescu, comandan­tul aprig, e&zu mort, la 20 de paşi de re­dută»... Dar dacă s-a stins în chip aşa de glorios Giurescu, — urmaşii îi păstrează şi venerează amintirea, în bustul lui fal­nic, care par’că însufleţeşte şi astăzi, de pe statuia sa, pe urmaşii vitejilor Muşce- leni, dela Rahova ..

Şi, acuma, că vor fl ajuns la cazarmă şi vor fi salutat bustul lui Giurescu mân­drii oşteni, care au cântecele lor, mi-au impus amintirea bravurei părinţilor lor, eă revin la focul din anul 1737 »

După-ce austriacii se închiseră Intre zidurile Mănăstirii, Turcii aflaţi în ţară aleargă la ştirea aceea spre Câmpulung, biruesc pe străini şi dau foc mănăstirii şi oraşului, încât oraşul «a ars cu mare

9. Redactor: Vasile Streulea ped. c. IV.10. Econom: Ilie luga ped. c. III. Membrii !n eomisiunea literară: 1. George Clinciuр. e. IV. 2. George Spârehez p. c. IV. 3. Dionisie Albu p. c. III. 4 Grigorie Urs p.с. III. 5. Nicolae Nistor p. c. II. 6. Vasile Voicu p. c. II. 7. Ioan Costei p. c. I. 8. Şteian Şular p. c. I.

Jidan botezat. Cetim !n »Olteanul«: In comuna Boinl-de-jos, ovreul Rafael Kaffka a trecut la legea românească, fiind botezat de preoţii loanichie, protopopul Zevedeiu Murăşan şi M. Oprean. Botezul s-a făcut după sfânta liturgie, fiind de faţă o mulţime de creştini şi din satele Învecinate. El a primit numele Aurel.

Despre Mona Lisa. s-a zis că după ce s-a furat tabloul Mona Lisa ce-1 adevărat din Louvre, se vor putea vinde copii bune, minţind pe bogătaşi că e originalul. Ba unii mergând mai departe zic, că tabloul furat e o copie şi că originalul de mult nu mai e în muzeu. Specialiştii însă sus­ţin, că exemplarul din Louvre avea semne de veGhime pe cari nimeni nu i le-ar fi putut da. Unul, care a făcut multe copii de pe el, Coppier, arată că reţeaua de cre- pături, cari s-au făcut în timp de 400 de ani sunt cea mai bună dovadă de auten­ticitate. Prin ele se zăreşte fondul de smoală şi reşină pe care a zugrăvit Leo- nardo. Pe centimetrul pătrat sunt 30 de crepături, deci în total vre-o jumătate de milion, cari se taie şi rămurează în ne­numărate chipuri. Filigrama aceasta dato­rită timpului nu e cu putinţă s-o imiteze. Sunt fotografii bune, cari dau această re­ţea până în cele mai delicate ramuri ale ei. Prin urmare portretul era cel făcut de Leonardo şi cumpărat de regele Francisc I-iu cu patru mii de taleri de aur.

Sfâşiaţi de 0 torpilă. Următoarea ne­norocire s-a întâmplat pe Dunăre la Cotul Pisicei, în apropiere de portul Galaţi: Sergenţii de marină Hogaş şi Zamfir, şefii echipelor a două vedete ancorate în port, vrând să prindă peşte, au încercat să facă această operaţie prin ajutorul torpilelor. In lipsa ofiţerilor de pe bord, au scos din depozitul de muniţiuni al vedetelor fuimi- coton şi au încărcat bateriile electrice, pre­parând două torpile. Ambii sergenţi s-au coborât apoi într-o barca lansând una din torpile, care exploatând au adus la supra­faţa apei o mare cantitate de peşte. Ma­rinarii au încercat să lanseze şi a doua torpilă. Uitând însă neîntrerupt contactul cu bateria electrică, la apropierea torpilei de firele electrice s-a produs o explozie, sfărâmând barca şi sfâşiind în bucăţi pe unul din sergenţi, iar pe celălalt l-a omo­rât, mutiiându-1 oribil.

Contra scumpetei traiului. Din Barizse anunţă, că spre a demonstra în contra scumpirei vieţei, muncitorii din Sedan au făcut Luni grevă timp de 24 de ore. Spre seară au încercat o manifestaţie, dar ca­valeria a risipit mulţimea, un agent al po­liţiei a fost rănit.

»Revista politică şi literară« intrând în al IV-a an al existenţei sale, doritorii de a cunoaşte această revistă, sunt rugaţi a se adresa în termenul cel mai scurt ad­ministraţiei »Revistei politice şi literare« (Blaj Balâzsfalva, Transilvania), de unde vor primi gratuit primul număr de pe anul IV de apariţie.

Himen. Valeria Albini (Zlatna) şi Dr. Alexandru Morariu, advocat (Elisabetopol) căsătoriţi.

— Felicia Albini (Zlatna) şi Alexia Muntean, inginer (Budapesta) logodiţi. — Felicitări!

Expoziţia de copii din Lancrăm.— Invitare. —

Comitetul aranjator din Lancrăm Invită la serbările expoziţiei a şasea de copii, ce o va aranja comitetul central al «Reuniunii române de agricultură din co­mitatul Sibiiu», Duminecă, la 24 Septem­vrie st. n. în localurile şcoalei gr. or. ro? mâne din loc, cu următorul

PROGRAM:1. Primirea oaspeţilor Ia gara din

Sebeşul săsesc, cu banderiu de călăreţi, la 7 oare dimineaţa.

2. Dela 8—10 oare serviciu divin Io biserica locală.

3. Deschiderea expoziţiei de copii:a) conferinţa higienică întitulată «Nutri- rea copiilor», de Dr. Traian Petraşcu, me? dic în Tâlmaciu; b) conferinţă educativă: «Greşeli în creşterea copiilor» de Ioan Pave), din Sebeşul săsesc; c) Premiarea copiilor; d) încheierea expoziţiei şi pro- ducţiunea corului şcolarilor; e) Fotogra- farea copiilor premiaţi.

4 La oarele 2 d. a. Banchet. Preţul unei coverte 4 cor.

5. Dela 7 şi jumătate oare seara concert şi teatru împreunat cu joc.

Comitetul aranjator.Venitul curat de la petrecere e des­

tinat pentru «Fondul de ajutorare a fe­meilor lăuze dar sărace din Lancrăm».

Programul producţiunii: 1. «Dorul Ardeleanului», cor bărbătesc, de A. Popo- vici. 2. «Coasa», cor bărbătesc, de I. Vidu.3. «Marşul dorobanţilor», cor bărbătesc, de I. Paulian. 4. «Logodna dela sfânt Ioan», dramă poporală în 4 acte cu cân­tece şi joc, de A. Szilagyi.

După producţie urmează joc.

ULTIME ŞTIRI.Bucureşti, 19 Sept. Oficial s-an

constatat două cazuri nuoi de ho­leră unul iu comuna Regele Carol şi al doilea pe un „ceam“ din apropie­rea Galaţului.

Petersburg, 19 Sept. E ri la oarele 4 p. m. Stolypin a Intrat în agonie. La oarele 10 seara a încetat din viaţă. Mama atentatorului Bagrotv s-a aruncat eri în stradă dela eta­jul al 3-lea al locuinţei şi a murit pe loc.

Proprietară:Văd. E lena Dr. A u re l Mureşiaxra.

Redactor resp. Ioan Spuderoa*

Városmajor - Sanatorium şi = „Hydrotherapie“ —=

I 26 odăi aranjate cel mai modern ; Supra­veghere medicală constantă.

Telefon 88—99.Birou central, stabiliment medical:

* Ferencz körnt 29 n. a. 8—9; d. a. 3—5.Director, şef.

Dr. Cosmntza.

groază.» Turcii Invinuiră pe Câmpulun- geni a fi fost complicii străinilor, şi pe mulţi îi uciseră. O parte însă din orăşeni fugiră în Ardeal, alţii pribegiră prin ţară până la Moldova; numai cei săraci răma­seră pe loc. Câţiva ani oraşul era ca pus­tiit. Liniştindu-se vremile, refugiaţii se retntoarseră la vetrele lor, aducând cu dânşii mulţi români de prin locurile pe unde se adăpostiseră, când apoi cu toţii se puseră a ridica din nou oraşul, cu lemne din pădurile învecinate.

b) La a. 1785, în urma revoluţiunei lui Horia, Cloşca şi Crişeanu, mulţi Ro­mâni din părţile acelea veniră la Câmpu­lung şi, învoindu-se cu căpeteniile oraşu­lui a da pe tot anul câte 40 bani de cap, se aşezară pe moşia oraşului. Altfel, cum judeţul Muşcel este învecinat cu distric­tul Făgăraşului şi aproape de Ţara Bâr- sei, de sigur că necontenit au venit Ro­mâni din acele judeţe ardeleneşti pe aceste locuri, ceea-ce par’că dovedeşte de pildă şi mahalaua Scheiu de aci, ca şi Scheiul Braşovului, muntele Măteiaşul care ne revoacă în minte pe regele M ă - teiaş Cor vinul? \

c) La a. 1788 Austriacii intrând ia - răş in Ţară, aprinseră din nou acest oraş; atunci arse şi schitul Flămânda...

d) La a. 1819 oraşul a suferit de un cutremur de pământ, când a fost dărâ­mată şi mănăstirea lui Negru-Vodă, care a fost restaurată de stat pe la a. 1832. Clopotniţa acestei mănăstiri, azi ni se în­făţişează ca o zidire monumentală, puter­nică, înaltă de 32 metri şi lată de 12 metri, cum se vede şi pe ilustratele ce se trimit de aci prin ţară;

e) Şi în revoluţiunea naţională a lui Tudor Vlfidimirescu, din a. 1821, Câm­pulungul a avuţ partea sa, ocupat fiind de un corp de armată condus de Nicolae şi Iorgu, fraţii lui Ipsilante, «şeful» răsmi- riţei greceşti, iar în timpul ocupaţiunei ruseşti dintre anii 1828 şi 1832, poetul boier Ion Văcărescul a fost esilat aci le Câmpulung pe motiv, că se opusese la amestecul Rusiei In lucrările adunării le­gislative...

De atunci şi după 1848, dar mai ales dela Unirea ţărilor surori, Câmpulun­gul a crescut zi cu zi; şi-a desvoltatviaţa economică şi pe rând şi cea culturali şi politică aşa te), că azi Câmpulungul este un oraş de munte, de prima mână, tn Ţară.

(Va arma).

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 196

în . gűn.ete a n a t o r a ic e p e n t r u ccp ii.

Preturi unitare fise.4.50. 6.50 7.50 8.50 Coroane

M oskovits Farkas & C ieFabrică de ghete şi cisme. Societate pe acţii:

Filiala Braşov, Strada Porţii Nr. 59.

Coroane Un milion Iî rrmrp pâçfîô“ Hîn lntnpf f mCel m ai mare câştig din lume!!...

Cel mai bun sistem de păstrareîmpreunat cu cele mai extraordinare şanse de câştig pentru să­rac şi bogat îl prezintă fără doar şi poate obligaţiunile dn câş­tig dela

Banca Hipotecară Ungară şi Prima Cassă de păstrare Peştană din Patrie, căci ambele au cele mai multe trageri anual, toteeată ce*e mai mari câştiguri din lume şi pe lângă toate a- cestea fiecare loz trebue să se tragă şi să câştige necondiţionat. Deci nici un risic, nici o perdere!!..9 trageri anual!!.. Câştigurile principale:Cor. 1000,000- 500 000,400 000,300 000 , 2 de 200 000, 100 000, 2 de 75 000, şi » mulţime de 50000, 40000, 30000, 25000, 10 000 ete, etc.

Proximele trageri vor fi in

5 şi 25 Octomvrie a. c.Pentru a înlesni fiecui cumpărarea acestor obligaţiuni

de câştig le vindem în grupă, — adecă din fiecare câte o bu­cată, — pe 38 rate iunare consecutive â 10 cor.

Deja după achitarea ratei prime participă cumpătăto- rul la proximele trageri, iar achitând ratele următoare regulat va participa la 9 trageri anual cu câştiguri de peste S1 mi­lioane cor.

Vindem aceste oblig, de câştig şi singuratice şi anume cele dela Banca Hipotecară Ungare pe 35 rate lunare â 6 cor., iar cele dela Prima C assi de păstrare Pestană din Patrie pe 35 rate lunare â 5 cor.

NB. Aceluia, care ne trimite primele 3 rate de odătă îi evităm a 4 a rată gratuit! !..

Grăbiţi cu comandele, căci proxima tragere e deja la uşe! Nu lăsaţi ocaziunea să treacă! Puneţi mâna pe noroc!!Prospecte şi explicări trimitem la dorinţa oricui gratis şi franco.

Ou deosebită stimă:

Ustrednâ banka uc. spol.,Se cântă agenţi in provincie. Budapest v., Sas-u. 24.■ Secanţi

k m

Conducătoare de grădinăde copii

Diplomată, de religie ortodoxă, a unei şcoale germane pregătitoare de astfel de conducătoare se caută pentru şcoala română-germână din Târgu Jiu, Ro­

mânia.Salar 500 lei pe an şi toată între­ţinerea (locuinţă, hrană, luminat şi

încălzit.)A se adresa d-lui Ştefan N. Boban- cu, directorul şcoalei, la Târgu-Jiu,

1594 1—3 România.

Aviz.Am onoarea a aduce la cunoş­

tinţa On. public că mi-am mutat

Salonul meu de cro itorie pentru dame

în Târgul boilor Nr. 7. Tot acolo este de închiriat şi o prăvălie.

Apelând la sprijinul on. dame semnez cu toată stima

Nagy Iózsef1592 1 -3

croitor pentru dame.

Se primesc cusătoriţe.

Haine de copii şi fetiţeasortiment bogat, ca preţurile cele mai ieftine Iiferează

Magazinul de haine

M . Neumann,c. şi p. liferant al curţii şi camerei.

Braşov, Strada vămei Nr. 21.F IL IA L E : Arad, Brăşov, Debreţin, Fiume, Ri iJannqfo Caşovia, Cluj, Miskolczf Oradea-mare, Cinci- DUU&pCk)l(i biserici, Presburg, Seghedin, Timişoara. A-

gram, Belgrad, Sofia.

Catolog gratis şi franco.

SALVRtOHCălcâe de gomă

Marcă mondialăDurabilitatenelntrecntă.

Anunţ de strămutare. '• 4In 1 Octomvrie a. c. îmi stfi

mut prăvălia şi atelierul meu dis Strada Mihail Weiss Nr. 23 în Stradf porţii Nr. 41. Colţul dela Strada Sf, Ioan

Georg Barthelmie,

Se capătă !n tot locul.

mecanic.

Telefon 380.Negoţ special pentru mecanică fină şi articole de birou. 1593,l-io.

Mere pentru mustsănătoase, acri, de curând culese, cumpără cu vagonnh Oferte la adresa H. M. Trepte, :-s ArensdorL Sa.

T IP A R U L TIPO G RAFIE I A . MUREŞIANU, BRAŞOV.