justitie si afaceri interne

7/28/2019 Justitie Si Afaceri Interne

1/6

Justitie si afaceri

interne in cadrul u.e.

Controlul intrarii si rezidentei pe teriroriul national al cetatenilor

europeni si nu numai , nationalitatea, libertatile civile, ordinea , justitia si legea

se afla la baza statului- natiune.cu toate acestea libera circulatie si trecere a

granitelor in europa a necesitat cooperarea inter guvernamentala pentru a

preintampina si combate actiuni precum: trecerea frauduloasa a frontierei si

traficul transfrontalier. Tratatul de la Maastricht a organizat aceasta retea de

puncte de interes in cel de-al treilea pilon. Tratatul de la Amsterdam a

transformat domeniul justitiei si afacerilor interne, transformandu-l in intr-un

punct de focus in cadrul politicilor Uniunii Europene. Scopul declarat era acela

de a crea o zona de libertate, securitate si justitie. Dupa se cum precizeaza in

lucrarea Policy making in the European Union, in comparatie cu integrareaeconomica , acest domeniu este mai sensibil deoarece are legaturi stranse cu

sistemele nationale politice si juridice si poate pune problema suveranitatii

statale in anumite decizii . In acest sens putem da exemplul spatiului Schengen

,decizia de a renunta la controalele persoanelor ce patrund in spatiul national al

unui stat a dus la o mai buna colaborare intre membrii uniunii cu privire la

aceste aspecte.

Cresterea criminalitatii transfrontaliere a impins guvernele vest europenecatre o colaborare informala la inceput intre serviciile de securitate si


2/6

deasemenea intre agentiile de informatii: mai intai prin Grupul Pompidou ce se

ocupa cu traficul de droguri care se naste in 1972 in cadrul Consiliului

european, iar ulteriror in cadrul activitatilor desfasurate prin intermediul

Programului de Cooperare Europeana. Grupul Trevi a fost fondat in decembrie,

1975 de catre Consiliul European de la Roma sa coordoneze actiunile anti

teroriste intre guvernele Uniunii care se confruntau cu grupari irlandeze ,

italiene, germane si palestiniene ce operau pe teritoriul lor. Ulterior acest

demers a fost aplicat si in alte domenii precum lupta impotriva drogurilor,

fraudelor bancare si al traficului cu arme.

Un numar din ce in ce mai mare de grupuri s- au alaturat : the Mutual

Assistance Group( grupul de asistenta reciproca)in 1992, si un Grup de

Cooperare Judiciara, etc.

Tratatul de la Maastricht a adaugat ce de-al treilea pilon: cooperarea in

sfera justitie si a afacerilor interne.Pana in 1990, doua tratate foarte

importante fusesera negociate, fapt ce a schitat o viioare cooperare. Conventia

Implemantarii proiectului Schengen, semnata in iunie 1990 a stabilit masuri

compensatoriipentru eliminarea controalelor la granita , acoperind politica

acordarii de azil, regimul de vize, imigratia ilegala, competentele politiei de

frontiera, si sisteme computerizate pentru accesul rapid la informatii la nivel

european din acest punct de vedere(Schengen Information Sistem).

Conventia cu privire la azil din Dublin 1990 a stabilit printre altele

responsabilitatea statului pe al carui teritoriu un solicitant de azil isi depune

pentru prima data aceasta cerere.

Pe parcursul anului 1991, Germania si-a manifestat dorinta de a include in

mod complet JAI in Uniunea Europeana . Guvernul britanic s- a opus in modvehement . Guvenul francez a fost ambivalent , decalarand ca spijina actiunea

comuna a statelor impotriva criminalitatii, in acelasi timp dorind sa protejeze

suveranitatea statului. Astfel, propunerea Germaniei de unire a structurii ce se

ocupa de securitate externa si JAI a fost respinsa iar reactiile statelor ne ajuta

sa ne facem o imagine asupra tensiunilor ca aveau loc intre ideea de

suveranitate si cea de integrare in acest domeniu.

Noutatea legata de acest tratat a fost transferul sarcinilor de pregatire simanagement al intalnirilor unui nou Directorat General al Secretariatului


3/6

Consiliului sub autoritatea presedentiei. Comisia, ce avea drept limitat de

initiativa in acest domeniu, a pastrat un organism (task force) pe lanaga

Secretariatul General pentru a-i reprezenta interesele si a facilita legatura

dintre cel de-al treilea pilon comunitar si competentele Comunitatii.

In comparatie cu ce de-al doilea pilon care aducea impreuna oficiali ai

ministerelor de externe ale tarilor membre care impartasau o abordare

profesionala si cat si experienta comuna , cel de-al treile pilon reunea persoane

ce lucraru in diverese ministere la nivel national, agentii si grupuri dezvoltati in

anumite traditii de stat.

Aceste traditii nationale diferite s-au evidentiat si in lupta impotriva

fraudelor financiare , traficului la frontiera si controlului la granita: de exemplu:Bundesgrenzschutz german, Guardia di finanza din Italia, Customs and Exicise a

Marii Britanii , Serviciul de Imigratii si Paza de Coasta Civila aveau traditii

juridice diferite, proceduri ale curtilor, chiar si concepte cu privire la crima si

ierarhia penalitatilor. Fiecare comunitate sustinea superioritatea regulilor

proprii si inferiroritatea celorlalte din acest punct de vedere.

Cu timpul, JAI a devenit unul dintre cele mai active campuri in cadrul

intrunirilor Consiliului de Ministrii iar cresterea frecventei acestor intalniri indomeniul cooperari politienesti si a crimei organizate a produs o transformare

pana la aparitia unei puternice retele interguvernamentale.

Doua alte baze de date s-au dezvolatat: un Sistem de Informatii Europol si

Eurodac, o baza de date cu amprentele celor care doreau azil, cat si

impementarea conventiei de la Dublin, mentionata mai sus. Ministerele de

Justitie au raspuns mai greu, abia dupa reaparitia conceptului de Zona Judiciara

Europeana, dupa Tratatul de la Amsterdam, acestea au fost atrase intr-o reteaeuropena similara.

Modelul actual de cooperare in cadrul JAI a fost trasat in cadrul tratatelor

de la Nisa si Amsterdam. Reformele de la Amsetrdam au fost motivate de

nemultumirile cu privire la procedurile de lucru interguvernamentale. Trei

slabiciuni au fost mentionate: ambiguitate cu privire la cadrul legal si

institutional de lucru, vizibilitatea politica scazuta in ceea ce priveste cadrul de

lucru in domeniul politicilor adoptate, cu alte cuvinte lipsa transparentei si lipsaunor mecanisme care sa asigure ratificarea si implementarea de catre statele


4/6

membre. Printre schimbarile substantiale ce au avut loc se numara transferul

politicilor cu privire la migratii si alte domenii legate de aceasta pilonului

unu.Cea mai mare surpriza a fost incorporarea coneventiei Schengen in cadrul

tratatului de vreme ce nu a fost suspus negocierilor in timpul presedentiei

Irlandeze sau Italiene in 1996. Dupa tratat, noul Presedinte al Comisiei, Romano

Prodi, a transformat oragismul ( task force), stabilit pe langa Secretariatul

Comisiei in noul Directorat General pe Justitie si Afaceri Interne ( DG JAI).

Noul organism a crescut iar pana in 2002 a ajuns la 283 de angajati,

deasemenea bugetul a crescut de la 42 milioane de euro in 1999 la 124 de

milioane in 2002. Cu toate acestea ramane atat in ceea ce priveste finantarea

cat si numarul de anagajati una dintre cele mai mici unitati ale Comisiei.

Consiliul JAI a mostenit de la Trevi si Tratatul de la Maastricht o structura

complexa si rigida in ceea ce privestepolicymaking. Este una din putinele arii

ale consiliului care are patru straturi in procesul de luare a deciziilor. Agenda

pentru Consiuliul JAI este pregatita de catre Coreper la nivel de ambasada.

Intre Coreper si gruputile de lucru mai exista un nivel intermediar format din

comitete de coordonare speciale care reunesc in Bruxelles oficiali ai

ministerelor nationale, ce se intalnesc in mod normal o data pe luna. Ultimul

nivel este format din grupuri de lucru ai specialistilor din ministere nationale

sau corpuri operative.

O caracteristica speciala a JAI este proliferarea unor agentii sau corpuri

speciale semi autonome. Multitudinea de actori aparuti in ultimi cinci ani

ilustreaza dinamismul in acest camp de cooperare. Primele dintre acestea au

fost Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri

aparut in 1993 la Lisabona, Centrul European de Monitorizare a Rasismului si

Xenofobiei aparut in 1997 la Viena. Colegiul European de Politie a fost stabilit in

Danemarca in 2000, European Police Chief s Task Force a fost creat in acelasi an

cu scopul de a facilita schimbul de informatii la nivel european. Acest proces de

proliferare indica nevoia unei colaborari mai intense in securitatea interna dar

si tensiunea dintre tendinta Uniunii spre o coordonare mai stransa a politicilor

colective si persistenta unei coordonari transguvernamentale destul de slabita.


5/6

In ceea ce priveste politicile JAI acestea vizeaza in special crima

organizata , imigratia ilegala dupa cum am aratat mai sus. Dupa 11 septembrie

2011, Uniunea Europena si a indreptat privirea asupra tarilor din regiunile

vecine si include acest interes pe agenda JAI. Atentia si cooperarea s-a

indreptat inspre zona balcanica, Turcia,Rusia, Moldova, etc. Desi acesta

cooperare vulerabilizeaza securitatea interna sporind riscul de terorism, crima

organizata, etc., considerandu-se ca acestea sunt zone de origine sau de tranzit

pentru problemele de securitate mai sus mentionate, acest risc a fost

contrabalansat prin cooperarea cu tari precum: Norvegia, Islanda, Elvetia, SUA

sau Canada.

Evolutia JAI a starnit multe comntarii de-a lungul timpului: daca din

punctul de vedere al luptei impotriva crimei organizate s- a considerat ca

Europol a dezamagit( in ciuda celor doua Planuri de Actiune din 1997 si 1999)

iar European Police Chief s Task Force a fost criticata pentru esecul in a oferi

leadership si continuitate in dezvoltarea cooperarii politienesti europene,

cooperarea la nivel juridic este privita in mod pozitiv. Desi a inceput slab s-a

transformat intr-una dintre cele mai dinamice aspecte ale cooperarii la nivel JAI

prin recunoasterea reciproca a deciziilor juridiciare, crearea de actori care sa

stimuleze cooperarea, dezvoltarea unor dimensiuni externe ale dreptului penal.

In 2004, Consiliul European a adoptat Progrmaul Hague asupra prioritatilor

viitoare. A aprobat o creste a fondurilor Europene pentru Refugiati de pana la

150 de milioane de euro pe an pana in 2008, finalizarea Strategiei Europene

pentru Droguri pana in 2012 si deasemenea Centrul de Situatii al

Secretariatului Consiliului, oferind Consiliului informatii de securitate obtinute

de la serviciile secrete ale statelor membre .


6/6

BIBLIOGARFIE

Wallace, H. i Wallace,W, Pollack, M, Elaborarea politicilor n Uniunea

Europeana, Ed. Inst. European, Buc. 2005

Marinescu, V., Marinescu, G.,E., Uniunea Europeana- Proiect si devenire,Ed.Antet, Prahova.

Secheres Roberta, Gr. II, anul III

RISE.

justitie si afaceri interne

Documents