arhivist - ionel popa - interne-justitie

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE

AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale

2007 - 2013

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR ŞI A ÎNTREPRINDERILOR”Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile"

Titlul proiectului:“Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”Beneficiar: Ministerul Educaţiei NaţionaleContract nr: POSDRU/93/3.3/S/53132

Livrabil 30.1

„Ghidul de certificare şi recunoaştere pentru profesia de arhivist”

1

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

ETS dr. ing. Ionel POPA

2

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

3

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

4

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

C U P R I N S

Introducere................................................................................ 6I Situaţia reglementării profesiei de arhivist în

România şi în UE ............................................................ 81.1 Legislaţia care reglementează profesia de arhivist

în România ............................................................. 111.2 Condiţii privind accesul la profesia reglementată

de arhivist în România …………………….... 121.3 Repere ale profesiei de arhivist în statele Uniunii

Europene ………………………………………… 21II Procedurile de validare/certificare a competentelor

aplicate de autoritățile competente din țările în care profesia de arhivist este reglementată ………………..

31

IIIProcesele de recunoaştere a calificărilor dobândite în alte state membre ale Uniunii Europene ………………………………………………………… 333.1 Procedura recunoaşterii profesiei de arhivist 333.2 Aplicarea SOLVIT ……………………………… 34

IV Exercitarea profesiei de arhivist în UE ……………… 384.1 Codul de deontologie privind profesia de arhivist 41

Concluzii .................................................................................. 48Bibliografie .............................................................................. 51

5

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Introducere

Prezentul „Ghid de certificare şi recunoaştere pentru profesia

de arhivist” constituie unul din multiplele rezultate ale proiectului

„Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale

din România” IMI PQ NET România, realizat cu scopul de a

consolida capacitatea Arhivelor Naţionale (AN), atât ca partener

social al proiectului, cât şi ca autoritate competentă, prin informarea

acestuia cu privire la practicile din alte state membre ale Uniunii

Europene asupra profesiei de arhivist.

Activitatea de întocmire a acestui ghid contribuie la atingerea

obiectivului general al proiectului IMI PQ NET România, care

constă în crearea şi consolidarea Sistemului de informare al pieţei

interne reţelei IMI, pentru calificările profesionale din România.

Importanţa profesiei de arhivist este dată de faptul că

majoritatea instituţiilor publice şi organizaţiilor private au

compartimente de arhivă în care lucrează personal specializat

prevăzut de lege, care vizează, după caz, prelucrarea arhivei

gestionate, elaborarea instrumentelor de evidenţă, de informare şi

cercetare (inventare arhivistice, cataloage, ediţii de documente etc.),

6

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

îndrumarea şi controlul activităţilor arhivistice desfăşurate la diferiţi

creatori şi deţinători de arhivă.

Responsabilităţile principale ale unui arhivist sunt:

- preluarea, prelucrarea arhivistică a fondurilor şi colecţiilor de

documente pe care le administrează, stabilirea valorii istorice şi

practice a documentelor; coordonarea activităţilor de conservare a

arhivei;

- acordarea asistenţei de specialitate creatorilor/deţinătorilor de

arhivă; întocmirea de adeverinţe, copii, certificate şi extrase de pe

documente gestionate;

- elaborarea de instrumente de cercetare; constituirea şi

administrarea bazelor de date electronice.

Prezentul „Ghid de certificare şi recunoaştere pentru profesia

de arhivist” atinge două mari problematici, pe de-o parte certificarea

profesiei de arhivist în România, iar pe de alta, recunoaşterea acestei

profesii în statele membre ale Uniunii Europene (UE), unde această

profesie este reglementată. De asemenea, ghidul aduce informaţii

concrete despre profesia de arhivist în statele membre ale UE,

considerate ca fiind reprezentative de către managementul de proiect

(Cehia, Spania, Olanda, Danemarca, Germania, Marea Britanie,

Italia şi Portugalia).

7

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Fiind convinşi de importanţa activităţii de prelucrare şi

gestionare a documentelor, prin gradul înalt de răspândire şi

universalitate a profesiei de arhivist, am realizat o amplă

documentare asupra acestei profesii cu ajutorul Internetului.

I. Situaţia reglementării profesiei de arhivist în

România şi în Uniunea Europeană

Profesia de arhivist, cu codul numeric, în cadrul Clasificării

Ocupaţiilor din România COR, 262101, este reglementată în

România, iar legislaţia actuală, care o guvernează, a fost de curând

elaborată. La nivelul UE, în afara României, mai există şi alte state în

care profesia de arhivist este reglementată şi anume: Bulgaria,

Estonia, Grecia, Olanda, Slovacia şi Slovenia.

Scurt istoric instituţional. Ca instituţie, Arhivele de pe

teritoriul principatelor româneşti extracarpatice au fost înfiinţate

oficial în contextul elaborării primelor legi administrative moderne,

anume Regulamentele Organice, în anii 1831-1832. Pentru perioada

anterioară secolului al XIX-lea, nu trebuie însă trecută cu vederea

existenţa unor arhive de pe lângă cancelaria domnească, a celor

păstrate de către autorităţile ecleziastice, ca şi a arhivelor private

constituite de către dregători de diverse ranguri în ierarhia

boierească. Dintre acestea, cele mai vechi locuri de păstrare a 8

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

documentelor le-au constituit mănăstirile, care, datorită caracterului

lor sigur, permiteau gruparea inclusiv de documente laice.

Astfel, arhivele Ţării Româneşti au fost atestate documentar

începând cu 1 mai 1831, iar cele ale Moldovei de la 1 ianuarie 1832.

Organizarea Arhivelor Statului s-a făcut însă ulterior prin

diferite regulamente şi instrucţiuni emise de organele superioare la

propunerea şefului Arhivei.

Arhiva Statului urma să funcţioneze în Moldova pe lângă

Curtea Domnească, iar în Ţara Românească la Mitropolie.

Sunt numiţi în 1831 ca arhivar al Statului în Ţara

Românească – căminarul Iordachi Rasti, iar în Moldova – Gheorghe

Asachi.

La 9 iunie 1831 Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti

elaborează un Jurnal ce va constitui primele norme de lucru în ce

priveşte primirea materialelor arhivistice la Arhiva Statului.

La 30 septembrie 1831 intră în vigoare primul regulament.

Conform acestui regulament, păstrarea dosarelor în depozite urma să

se facă în 3 “despărţiri”: “documenturile şi contracturile”; actele

“administraţii trebilor din lăuntru” şi “hărţile judecătoreşti”.

Scoaterea actelor din Arhivă era oprită “ci ori când va face trebuinţă

să se dea copie adeverită” de Arhivar.

9

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

În Moldova primele instrucţiuni care reglementau activitatea

Arhivei sunt din 26 ianuarie 1832 şi se referă la depunerea şi

păstrarea actelor în Arhiva Statului.

La 31 octombrie 1862, domnitorul Al. Ioan Cuza elaborează

“Regulamentul de organizare a Arhivelor Statului”. Prin acest

Regulament se creează o Direcţie Generală în Bucureşti şi o

Sucursală la Iaşi. Arhivele au trecut de la Ministerul din Lăuntru la

Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Conform Regulamentului, la Arhivele Statului se depuneau

toate “actele de interes public a căror conservare se va socoti de

folos şi care nu mai sunt trebuincioase ministerelor sau dregătoriilor

centrale şi generale”, fără a se menţiona şi arhivele judeţene,

comunale.

În ceea ce priveşte arhivele vechi ale Transilvaniei, acestea au

fost concentrate la Budapesta începând cu anul 1875, odată cu

înfiinţarea Arhivelor Statului Ungar. Astfel, la sfârşitul secolului al

XIX-lea, atât în Transilvania, Bucovina cât şi în Banat funcţionează

sistemul centralizării documentelor în cadrul Arhivelor de stat din

Budapesta şi Viena.

Evenimentele de la 1918, cu actul major de unificarea politică

a statului român, au condus la unificarea firească a arhivelor. Astfel,

se creează direcţii ale Arhivelor Statului la: Cluj (1920), Cernăuţi

10

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

(1924) şi Chişinău (1925). În această conjunctură, o nouă lege de

funcţionare a Arhivelor Statului intră în vigoare începând din anul

1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcţiilor regionale în

cadrul Ministerului Instrucţiunii Publice.

Începând cu anul 1951, Direcţia Arhivelor Statului trece în

subordinea Ministerului Afacerilor Interne. După Revoluţia din

decembrie 1989, ca urmare a transformărilor societăţii, în anul 1996,

se reorganizează activitatea instituţiei Arhivelor, iar denumirea de

"Arhivele Statului" este înlocuită cu cea de "Arhivele Naţionale ale

României".

1.1 Legislaţia care reglementează profesia de arhivist în

România

Profesia de arhivist în România este reglementată de

următoarele acte juridice:

Legea nr. 16, cunoscută sub denumirea de Legea Arhivelor

Naţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 71 din 9

aprilie 1996;

Legea nr. 138 pentru modificarea si completarea Legii

Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 253 din 7 mai 2013;

11

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Standardul ocupaţional pentru profesia de arhivist, aprobat în

data de 09.05.2013 de către Comitetul Sectorial Administraţie şi

Servicii Publice.

1.2 Condiţii privind accesul la profesia reglementată de

arhivist în România

Calificarea de „Arhivist” este proiectată pentru cei care

lucrează în domeniul colectării, prelucrării şi punerii în acces public

a documentelor create, în decursul activităţii lor, de instituţiile

publice şi de organizaţiile private [1]. Activitatea arhivistului se

desfăşoară atât în depozitul de arhivă, cât şi pe teren, în procesul de

colectare a documentelor de la compartimentele/structurile/

organizaţiile creatoare de arhive, precum şi prin activitatea de

îndrumare şi de control asupra modului în care documentele cu

valoare practică şi istorică sunt gestionate de către creatorii lor.

Calificarea de arhivist este destinată persoanelor care

desfăşoară activităţi de arhivă, atât în Arhivele Naţionale, cât şi la

alte instituţii publice, inclusiv în cadrul organizaţiilor cu caracter

privat, precum şi a acelora care îşi dezvoltă abilităţi în acest sens

pentru a lucra în alte state.

Atribuţiile arhivistului nu fac obiectul unor reglementări

uniforme, fiecare angajator are libertatea de a stabili atribuţii şi

12

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

responsabilităţi, conform propriului domeniu de activitate, având

însă un cadru comun, stabilit prin apartenenţa la grupa de bază din

codul COR. Cerinţele pentru ocupaţia de arhivist sunt stabilite de

fiecare agent economic, având în vedere atribuţiile generale ale

postului, prevăzute prin standardul ocupaţional şi domeniul specific

al angajatorului.1

Calificarea de arhivist este solicitată pe piaţa muncii, fiecare

organizaţie, publică sau privată având obligaţia, conform legislaţiei

în vigoare, de a-şi organiza un compartiment de arhivă, administrat

de personal specializat. Prin urmare, postul se va regăsi în

organigramele multor instituţii creatoare/deţinătoare de arhivă,

publice sau private.

Pentru a deveni arhivist, este necesar ca un candidat să

îndeplinească următoarele condiţii de acces:

să fie absolvent al unui program de studii universitare cu

diplomă de licenţă în unul din domeniile: limbă şi literatură, limbi

moderne aplicate, istorie sau studii culturale;

să cunoască legislaţia şi standardele arhivistice

internaţionale, normele, instrucţiunile şi procedurile de lucru;

să cunoască principiile de bază ale evaluării şi prelucrării

documentelor de arhivă; 1 www.anc.edu.ro/uploads/SO_B/archivist.pdf

13

http://www.anc.edu.ro/uploads/SO_B/archivist.pdf

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

să cunoască principiile de organizare a documentelor în

depozitele de arhivă şi de realizare a conservării preventive a

acestora.

Competenţele necesare profesiei de arhivist sunt de trei tipuri:

competenţe cheie, competenţe specifice şi respectiv competenţe

generale. Competenţele cheie sunt:

Comunicare în limba oficială

Comunicare în limbi străine

Competenţe de bază în matematică, ştiinţă, tehnologie

Competenţe informatice

Competenţa de a învăţa

Competenţe sociale şi civice

Competenţe antreprenoriale

Competenţa de exprimare culturală

Competenţele specifice sunt:

Elaborarea instrumentelor de lucru – implică a avea

cunoştinţe despre: regulile de întocmire a instrumentelor de

evidenţă/informare pentru documentele de arhivă; tipologia

instrumentelor de evidenţă/informare; legislaţia arhivistică

referitoare la întocmirea nomenclatorului; proceduri de elaborare a

organigramei organizaţiilor; managementul documentelor; noţiuni

generale de operare pe calculator.

14

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Coordonarea constituirii şi administrării arhivei - implică a

avea cunoştinţe despre: legislaţia arhivistică şi noţiuni din domeniul

ştiinţelor speciale ale istoriei: heraldică, paleografie, cronologie;

regulile de constituire a arhivei la nivelul compartimentelor

organizaţiei; administrarea documentelor la depozitul de arhivă;

noţiuni generale de management organizaţional; noţiuni despre

managementul riscurilor; norme privind transportul arhivei; noţiuni

despre caracteristicile clădirilor de arhivă şi ale încăperilor de

depozitare a documentelor.

Stabilirea valorii istorice şi practice a documentelor - implică

a avea cunoştinţe despre: teoria evaluării documentelor de arhivă,

noţiuni generale de istoria instituţiilor; noţiuni aprofundate de

legislaţie arhivistică privind întocmirea lucrărilor de selecţionare;

noţiuni generale de sociologia organizaţiilor.

Coordonarea activităţilor de conservare a arhivei în depozit -

implică a avea cunoştinţe despre: caracteristicile clădirilor de arhivă

şi ale încăperilor de depozitare a documentelor; norme tehnice

privind desfăşurarea activităţilor arhivistice; managementul

riscurilor.

Valorificarea informaţiilor din documente - implică a avea

cunoştinţe despre: genurile, caracteristicile şi modul de întocmire a

instrumentelor de informare ştiinţifică; procedurile de depistare a

15

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

documentelor în depozit şi de întocmire a răspunsurilor la solicitările

petenţilor; legislaţie arhivistică; noţiuni aprofundate de istorie şi

istoricul instituţiilor, pentru perioadele istorice la care se referă

instrumentele de informare elaborate; prevederile legislaţiei în

vigoare privind soluţionarea petiţiilor; noţiuni generale de

tehnoredactare computerizată; paleografii şi limbi moderne, în

funcţie de conţinutul documentelor descrise în instrumentele de

informare ştiinţifică; managementul documentelor electronice; Legea

nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu

modificările şi completările ulterioare.

Arhivarea electronică a documentelor - noţiuni de analiză

economică de nivel mediu; noţiuni de informatică aplicată ce includ

sisteme de operare tip server, baze de date relaţionale, s.a.; noţiuni de

informatică aplicată ce includ programe de arhivare electronică;

proceduri interne specifice de lucru; noţiuni de operare cu formate

grafice; noţiuni de operare a dispozitivelor de scanare; noţiuni de

indexare a informaţiilor din documentele sau publicaţiile scanate;

proceduri de utilizare a programelor de arhivare.2

În ceea ce priveşte competenţele generale, acestea sunt:

aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi de prevenire

a incendiilor, respectiv aplicarea normelor de protecţie a mediului.

2 Ibidem.16

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

În cadrul instituțiilor publice, arhivistul poate fi încadrat ca

funcţionar public, supunându-se Legii nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici3, actualizată prin Legea 2/20134. La societățile

private, dar și în cazul instituțiilor publice (unde nu este încadrat ca

funcționar public), arhivistul prestează activitatea în baza unui

contract individual de muncă, iar încadrarea acestuia se face

respectându-se legislația românească din domeniul muncii.

In primul caz, atunci când arhivistul este funcționar public, pe

lângă deţinerea competenţelor din Standardul ocupaţional, poate

ocupa o funcţie publică dacă îndeplineşte următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;

b) cunoaşte limba română;

c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;

d) are capacitate deplină de exerciţiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice

pentru care candidează, atestată pe baza de examen medical de

specialitate;

f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru

funcţia publică;

g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei

publice;3 “Monitorul Oficial„, Partea I nr.365 din 29/05/2013 (în continuare M.Of“.)4 Ibidem, nr. 89 din 12.02.2013

17

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni

contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu

sau în legătura cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de

fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu

intenţie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea funcţiei publice,

cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat

contractul individual de munca pentru motive disciplinare în ultimii

7 ani;

j) nu a desfăşurat activitate de politie politică, astfel cum este

definită aceasta prin lege.

Ocuparea funcțiilor publice se poate face prin: promovare,

transfer, redistribuire, recrutare, alte modalități prevăzute de lege.

Recrutarea în vederea intrării în corpul funcționarilor publici

se face prin concurs, iar condițiile de participare si procedura de

organizare a concursului se stabilesc potrivit legii, pe baza principiile

competiției deschise, transparentei, meritelor profesionale și

competentelor stipulate în Standardul ocupațional, precum și cel al

egalității accesului la funcțiile publice pentru fiecare cetățean care

îndeplinește condițiile legale.

18

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Legea nr. 138/20135, care modifică și completează Legea

16/19966 prevede faptul că Arhivele Naționale asigură evidenţa

generală a tuturor operatorilor economici, prin Registrul operatorilor

economici prestatori de servicii arhivistice.

Gestionarea informațiilor cuprinse în registru se face de

către Arhivele Naționale în baza notificărilor primite de la

lichidatori/operatorii economici /persoane fizice sau juridice,casele

teritoriale de pensii și structurile Arhivelor Naționale.

Arhivele Naționale eliberează autorizații de funcționare

pentru mai multe tipuri de servicii, astfel:

- serviciul arhivistic de păstrare și conservare;

- serviciul arhivistic de restaurare;

- serviciul arhivistic de prelucrare arhivistică;

- serviciul arhivistic de legătorie;

- serviciul arhivistic de utilizare a documentelor deținute

În vederea obținerii autorizației de funcționare pentru

prestarea serviciilor arhivistice, operatorul economic depune o

cerere, însoțită de următoarele documente:

a) certificat constatator emis de Registrul Comerţului;

b) copia certificată a autorizaţiei de securitate la incendiu emisă

de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă;5 Ibidem, nr.253 din 07/05/2013.6 Ibidem, nr. 71 din 09/04/1996.

19

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

c) copii certificate ale documentelor care atestă dreptul de

proprietate/folosinţă asupra spaţiului cu destinaţia de sediu social

şi/sau ca puncte de lucru;

d) copii certificate ale atestatelor/certificatelor, diplomelor

pentru personalul angajat;

e) copii certificate ale contractelor de muncă încheiate între

operatorul economic şi personalul angajat în prestarea de servicii

arhivistice;

f) memoriu de prezentare a caracteristicilor tehnico-funcţionale

ale spaţiilor şi echipamentelor de prelucrare, restaurare, păstrare și

conservare, legătorie și utilizare a documentelor: depozite construite

special sau încăperi amenajate, birouri pentru personalul angajat,

mijloace de depozitare şi păstrare specifice, mijloace de protecţie a

documentelor, în funcţie de natura şi dimensiunea lor, aparate de

măsură a temperaturii şi umidităţii în depozite, echipament de

protecţie pentru personal, mijloace de alarmare şi semnalizare anti-

incendiu şi anti-efracţie, mijloace de stingere a incendiilor;

g) copii ale procedurilor de lucru interne de practică arhivistică

pentru prelucrarea documentelor;

h) dovada achitării taxei de autorizare.

20

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

De asemenea, legislația prevede că personalul angajat ulterior

autorizării, pentru acest serviciu, trebuie să fie calificat în ocupaţiile

de arhivist sau arhivar.

La expirarea autorizației de funcționare pentru serviciile

arhivistice prestate de operatorii economici este necesar a fi urmată

"procedura de reînnoire a autorizației".

1.3 Repere ale profesiei de arhivist în statele Uniunii

Europene

PORTUGALIA7

În Portugalia profesia de arhivist, este legiferată în baza

Decretului Lege nr. 103/ 16 mai 2012. La nivel național, în baza

Ordonanței nr. 372/2007, a fost organizată Direcția Generală a

Cărților, Arhivelor și Bibliotecilor, aflată în subordinea

Secretariatului de Stat pentru Cultură, prin unificarea Direcției

generale a Cărților și Bibliotecilor și Direcția Generală a Arhivelor.

În subordinea Direcției Generale a Cărților, Arhivelor și

Bibliotecilor se află: Arhiva Națională ¸¸Torre do Tombo", Centrul

7 www.dgarq.gov.pt

21

http://www.dgarq.gov.pt/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Portughez de Fotografie și arhivele districtuale, cea mai importantă

dintre acestea fiind cea a districtului Porto.

Formarea continuă a profesiei de arhivist este bine

reglementată, aceasta fiind realizată de către Asociația Portugheză a

Bibliotecarilor, Arhiviștilor și Documentariștilor. Asociația are un

Regulament de formare care stabilește modul de organizare și

funcționare, precum și modul de evaluare a cursanților. La nivelul

asociației există de asemenea și alte organe de conducere colectivă:

Consiliu Director Național, Comisia Executivă, Comisia de Formare,

Delegații Regionali, care aprobă politica de formare, regulamentele

și planul general de formare. Comisia Executivă aprobă planul de

formare și este responsabilă cu urmărirea acestuia.

GERMANIA8

În Germania există 2 categorii de arhiviști cu studii superioare

ce pot fi clasificați în funcție de studiile efectuate în domeniul

arhivisticii. În prima categorie sunt absolvenții Școlii de arhivistică

de la Margburg sau München (pentru Landul Bayern), unde sunt

primiți după absolvirea liceului, cu diplomă de bacalaureat. La

Margburg și München sunt pregătiți 3 ani, din care 12 luni se face

pregătire practică, inclusiv un curs scurt la o școală specială de 8 www.bundesarchivesde/index.html.de

22

http://www.bundesarchivesde/index.html.de

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

administrație. O altă perioadă de practică cu durata de 6 luni se face

în diverse arhive, iar perioada de formare inițială se termină cu un

examen final. După absolvire arhiviștii pot fi angajați în Serviciul

Superior (Gehobener Dienst).

Din cea de-a doua categorie fac parte Arhiviștii din Serviciul

federal (Höherer Dienst), care sunt pregătiți la Școala de arhivistică

de la Margburg sau de la München, unde sunt acceptați numai după

absolvirea unei facultăți de istorie, drept sau alte științe auxiliare, cu

examen de stat și diplomă sau masterat, iar în unele landuri se cere

chiar titlul de doctor și cerința ca angajatul să aibă o stare de sănătate

adecvată. Funcția este identică cu cea de asistent cercetător în

arhivistică. Durata pregătirii de la Margburg durează 2 ani, din care 8

luni se face pregătire practică, 12 luni pregătire teoretică, 1 lună

practică în Arhivele Federale ale Germaniei, iar ultima lună este

alocată pentru pregătirea și susținerea examenului de stat.

Curriculum-ul este extrem de variat cuprinzând cursuri de: teorie

arhivistică, teoria administrației publice, organizare administrativă,

management arhivistic, sisteme electronice, drept arhivistic, științe

auxiliare perfecţionarea cunoștințelor de limba latină și franceză.

De asemenea la Universitatea din Potsdam se derulează un

masterat în științe informatice, la care pot participa și absolvenți ai

Școlii de Arhivistică. Tot aici, în oferta educațională există un master

23

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

în arhivistică, cu durata de 6 semestre, în ¸¸Arhive, biblioteci,

documentare".

La Margburg începând din 2012 se predau și cursuri

postuniversitare în domeniul arhivisticii, inclusiv pentru arhivarea

electronică.

AUSTRIA9

În Austria nu există o școală destinată numai domeniului de

arhivistică, arhiviștii fiind pregătiți în cadrul Universității din Viena

și la Institutul de cercetarea istoriei Austriei, ce funcționează pe

lângă Universitate. Tradițional, încă din 1927, arhiviștii cu studii

medii sunt obligați să urmeze cursurile Institutului de cercetarea

istoriei Austriei, pentru a avansa ierarhic. Din 1980, absolvirea

acestui institut de către arhiviștii de la Arhivele Statului a devenit

obligatoriu. Pentru a fi angajat la Arhivele Statului, începând din

anul 1977, absolvenții susțin un examen (cunoștințe și abilități

practice) în fața unui arhivist de rang înalt, de regulă, directorul

general al Arhivelor Statului. Examen ce constă în rezolvarea unor

probe ce ţin de: istoria Austriei începând cu anul 1740, științe

auxiliare, limba latină și o limbă a documentelor de sec. XVIII-XIX,

la care se adaugă ordonarea documentelor, competențe digitate 9 www.aesta.gv.at

24

http://www.aesta.gv.at/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

pentru operare PC şi, obligatoriu, limba engleza - foarte bine. Numai

după promovarea examenului, un arhivist austriac devine

echivalentul arhivistului cu diplomă din arhivele germane. Există și

arhiviști ce au rang echivalent arhivistului cercetător din arhivele

germane, care sunt ajutați de arhiviștii din Serviciul Superior

(Gehobener Dienst), pentru a putea face lucrări de cercetare și

publicare.

ELVEȚIA10

În Elveția, pregătirea arhiviștilor se face pe o durată de 3 ani,

cu pregătire de bază în informare și documentare la Institutul pentru

tehnică și economie din Chur și Institutul de economie din Geneva.

Pregătirea se face dual, cu multă practică în biblioteci, arhive sau

locuri de documentare. Se cer cunoștințe de germană și 2 limbi

străine. După absolvire, se pot urma studiile de master în științe

informatice, de 3-4 semestre (18 luni) și doctorat la diferite

Universități din Elveția. La finalizarea studiilor se poate ocupa

funcția de specialist în informare și documentare din biblioteci,

arhive și centre de documentare. Pe diploma de licență se trece

direcția spre care studiile trebuie aprofundate, mai ales pentru cei

care doresc să se specializeze în cercetare.10 www.bar.admin.ch

25

http://www.bar.admin.ch/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

De asemenea există o Asociație a arhiviștilor, care

organizează contra cost cursuri de formare pentru arhivarii cu studii

medii.

FRANȚA11

Arhivele Naționale sunt organizate ca o direcție în subordinea

Ministerului Culturii și desfășoară activitatea în baza Codului

Patrimoniului din 2009.

Formarea inițială se realizează în cadrul universităților unde

există secții de arhivistică, atât pentru studiile de licență, cât și cele

master.

Pentru funcționarii care doresc să se angajeze la Arhivele

Naționale este obligatorie urmarea cursurilor la L’Ecole Nationale

des Chartres sau L’Institute National du Patrimoine.

Pentru ceilalți angajați din sectorul public și privat, formarea

continuă se face prin cursurile organizate de către Asociația

Arhiviștilor Francezi. Asociația a fost fondată în anul 1904 și

grupează circa 1600 de membri din sectorul public cât și privat.

Asociația Arhiviștilor Francezi în colaborare cu Association de

Preservation du Site de la Villette (APSV), începând cu anul 2005,

realizează formare profesională de nivel Bacalaureat 2 pentru

asistentul de arhivist. Formarea începe cu o fază de precalificare de 4 11 www.archivesnationales.culture.gouv.fr.

26

http://www.archivesnationales.culture.gouv.fr/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

luni, alternând cursurile teoretice de formare cu profesarea profesiei

în trei organizații diferite.

În Franța nu există standard profesional, dar există fișe ale

postului, elaborate la nivel național. Astfel, există fișe de post pentru

funcțiile de: manager expert, expert arhivist, asistent arhivist, agent

arhivist.

În Franța, arhivistul trebuie să administreze toate etapele

lanțului arhivistic: colectează și clasează documentele, realizează

conservarea lor și comunicarea către public. Arhivistul trebuie să fie

atât bun gestionar, cât și decident. Ca funcții avem:

1. Funcții publice, de stat:

- Conservator de Patrimoniu (Conservateur du patrimoine);

- Însărcinat cu Studii documentare (Chargé d’études

documentaires;

- Inginer de Studii (Educație Națională și Cercetare)

(Ingénieur d’études) (Education nationale et recherche);

2. Funcții publice teritoriale:

- Conservator Teritorial de Patrimoniu (Conservateur

territorial du patrimoine);

- Locțiitor pentru Conservarea Patrimoniului (Attaché de

conservation du patrimoine);

27

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

- Asistent Calificat pentru Conservarea Patrimoniului

(Assistant qualifié de conservation du patrimoine);

- Asistent pentru Conservarea Patrimoniului (Assistant de

conservation du patrimoine).

ITALIA12

În Italia, certificarea profesională pentru calificările

profesionale ale arhiviștilor se face de către Asociația Națională a

Arhiviștilor Italieni. Având în vedere interesul pentru certificarea

profesiei Asociația Națională a Arhiviștilor Italieni, a elaborat în anul

2001, principiile certificării profesionale. Această certificare respectă

o serie de exigențe preliminare în ceea ce privește curriculumul,

formarea în arhivistică și experiența profesională obținută prin

practică. Grupul de lucru a fixat un punctaj minim care trebuie

obținut pentru certificarea calificării. Astfel, certificatul trebuie să

releve competențele pe care un arhivist trebuie să le dețină pentru a

putea desfășura activitatea într-un anume domeniu de specializare.

Se impune ca acest proces să fie periodic reevaluat de un comitet

științific format din experți independenți.

12 www.anai.org

28

http://www.anai.org/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

MAREA BRITANIE13

În Marea Britanie există Asociația Arhivelor din Marea

Britanie și Irlanda. Profesia de arhivist are un standard ocupațional

ce include și curatorii, întocmit încă din anul 2011, care cuprinde

competențele pe care trebuie să le dețină o persoană responsabilă “cu

planificarea, dezvoltarea, livrarea și gestionarea informațiilor și

documentelor din domeniul public și privat".

Potrivit standardului ocupațional arhivistului îi revin

următoarele sarcini:

- implementarea serviciilor de bază pentru biblioteci, arhive și

înregistrarea deciziilor de management;

- gestionarea conținutului colecțiilor;

- asigurarea și menținerea conținutului colecțiilor;

- furnizarea de informații și materiale;

- permite utilizatorilor să acceseze informațiile;

- ajută utilizatorii să dezvolte cultura informației;

- furnizarea de informații pentru sprijinirea comunităților;

- asigurarea securității și siguranței informației;

- dezvoltarea serviciilor de informare.

13 www.nationalarchives.gov.uk

29

http://www.nationalarchives.gov.uk/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Arhiva Naţională este organizată pentru Anglia şi Ţara Galilor,

iar Societatea Arhiviștilor din Marea Britanie este organismul

profesional recunoscut unanim pentru arhiviști.

Societatea Arhiviștilor din Marea Britanie are două funcții –

prima, aceea de a se asigura că programele oferă pregătire

profesională adecvată atingerii competențelor din standardul

ocupațional și cea de-a doua, pentru a se asigura menținerea unui

dialog și o influență reciprocă între societate și managementul

fiecărui program, astfel încât fiecare curriculum să contribuie cât mai

mult posibil la formarea unor competențe specifice unui model de

arhivist, educat și bine instruit.

Profesia de arhivist nu este reglementată în Cehia, Spania,

Danemarca, Germania, Marea Britanie și Portugalia, prin urmare

accesul la profesie constă în îndeplinirea condițiilor similare de

practică a cetățenilor din statele considerate gazdă.

În general, arhiviștii trebuie să respecte regulile codului de

conduită, specifice fiecărui stat sau asociații profesionale, care derivă

din Codul de deontologie arhivistică aprobat de cel de al XIII-lea

Congres Internaţional al Arhivelor, Beijing, 6 septembrie 1996.

II. Procedurile de validare/certificare a competentelor aplicate de autorităţile competente din ţările în care

profesia de arhivist este reglementată

30

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Din țările UE nominalizate în introducerea acestui ghid (Cehia,

Spania, Olanda, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Italia și

Portugalia) numai Olanda are profesia de arhivist reglementată.

Pentru Olanda, recunoașterea profesiei se face în baza art. 33 și

art. 36 din Legea generală privind recunoașterea calificărilor

profesionale CE, publicată în Staatscourant nr. 142 din 25 iulie

200814. Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda MECSO

este organismul care a elaborat normele de aplicare a legii, iar

conform acestor norme pentru profesiile reglementate din sectorul

cultural, solicitantul trebuie sa se adreseze pentru recunoaștere

MECSO către Departamentul de Echivalare a Diplomelor (Dienst

Uitvoering Onderwijs - Diploma Recognition and Legalisation

Department) DUO15.

Autoritate competentă pentru recunoașterea profesiilor

culturale, din care face parte și profesia de arhivist, este Ministerul

Educației și Științei prin structura ,,Grupul de management". În

Regatul Olanda există mai multe profesii în domeniul arhivisticii:

arhivist de stat, arhivist, inspector regional arhive, arhivist municipal,

arhivist maritim, toate necesitând pentru practicarea recunoașterea

calificării profesionale.

14 www.nationalarchief.nl

15 www.duo.nl31

http://www.duo.nl/

http://www.nationalarchief.nl/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Documentele solicitate în vederea recunoașterii sunt:

- Cererea persoanei care solicită recunoașterea calificării sau

accesul la exercitarea profesiei reglementate, așa cum sunt definite în

Legea Arhivelor din anul 1995;

- Actele de studii.

- Procedura de recunoaștere a profesiilor reglementate este

redată pas cu pas pe situl NUFFIC16 din Olanda.

Recunoașterea se face conform Regulamentului general

obligatoriu WJZ-2008/32760 (4850) [6] în care se specifică

procedura astfel: pentru recunoașterea permanentă a profesiei se

aplică compararea perioadei de studiu efectuată în țara de origine și

a conținutului curriculumului cu posibilitatea solicitării unui stagiu

de adaptare cu durata de maxim un an sau a unui test de cunoștințe

sau, după caz, a unui nou curs de formare. Testul de cunoștințe

implică și plata unei taxe pentru evaluare. Comunicarea accesului la

profesie în urma evaluărilor este realizată în termen de două

săptămâni pentru testul de cunoștințe, respectiv o lună la evaluarea

stagiului de adaptare. Evaluările pot fi refăcute fără a exista condiții

de repetabilitate.

În ceea privește prestarea temporară a profesiei lucrurile sunt

mai simple în sensul că trebuie anunțat autoritatea competentă

16 www.beroepserkenning.nl32

http://www.beroepserkenning.nl/

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

relevantă și depuse o serie de documente doveditoare privind

expertiza în domeniul serviciului prestat.

Referitor la competențele lingvistice ale resortisanților în

limba olandeză, acestea rămân a fi evaluate de către angajator, astfel

încât angajatul să nu îi producă prejudicii pe timpul efectuării

serviciului ca urmare a necunoașterii suficiente a limbii.

III Procesele de recunoaştere a calificărilor dobândite

în alte state membre ale Uniunii Europene

33

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

3.1 În ceea ce privește recunoașterea profesiei de arhivist

pentru un cetățean european care a obținut atestatul de arhivist într-

un alt stat al Uniunii Europene și dorește să profeseze în țara

noastră, sunt două cazuri definite de statutul angajatului la locul de

muncă: în cadrul instituțiilor publice unde au statutul de funcționar

public sau în cadrul societăților private sau instituții publice (unde

nu este încadrat ca funcționar public).

Astfel, pentru a se angaja ca funcționar public, candidatul

trebuie să fie cetățean român și trebuie să participe la concurs unde

trebuie să dovedească, atât că deține competențele din standardul

ocupațional, cât și să fie clasificat în raport cu alți candidați ce

participă la concurs (există posibilitatea să fie cetățean român care a

obținut atestatul de arhivist în străinătate).

Pentru cel de-al doilea caz, resortisantul trebuie doar să

dețină un atestat de arhivist emis în țara emitentă, care să certifice

calificarea, fără a exista alte restricții la angajare (decât cele impuse

de angajator).

3.2 Aplicarea la SOLVIT

SOLVIT este o reţea de soluţionare a problemelor, în cadrul

căreia statele membre ale UE și alte trei țări (Islanda, Lichtenstein,

Norvegia), conlucrează fără a utiliza proceduri legale, pentru a

34

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

rezolva problemele apărute de aplicarea necorespunzătoare a

legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile publice.

SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere între o

întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică

pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să

fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile în care frecvenţa

problemelor este mare şi există reclamaţii pentru a fi tratate prin

SOLVIT sunt:

• Recunoaşterea profesională a calificărilor şi diplomelor;

• Accesul la educaţie;

• Permise de şedere;

• Drepturile la vot;

• Securitatea socială;

• Drepturile de ocupare a unui loc de muncă;

• Permisele de conducere;

• Înregistrarea vehiculelor cu motor;

• Controlul de frontieră;

• Accesul pe piaţă al produselor;

• Accesul pe piaţă al serviciilor;

• Stabilirea ca independent;

• Achiziţiile publice;

• Impozitarea;

35

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor;

In fiecare stat, membru al Uniunii Europene la care se adaugă

și cele trei state nominalizate anterior, există un centru SOLVIT, care

furnizează aceste servicii în mod gratuit.

În România centrul SOLVIT are ca date de contact: Guvernul

României, Departamentul pentru Afaceri Europene, Bvd. Aviatorilor

nr. 50A, Sector 1, Bucureşti 011854, România, Tel.:

+4021.308.53.60, Fax:+4021.318.55.24, E-mail: [email protected].

Schema17 de rezolvare a cererilor resortisanţilor sosiţi în

România, care consideră că au fost nedreptăţiţi, prin aplicarea

necorespunzătoare a legislaţie pieței internei, este dată în figura nr. 1.

Orice reclamaţie prin SOLVIT implică pentru rezolvare patru etape:

Etapa 1 – acceptarea cazului, pe baza verificării legalității

demersului, iar dacă documentele incluse în cerere de către centrul

de origine nu sunt suficiente se solicită după caz documente

suplimentare;

17 Romulus BENA, Prezentarea SOLVIT la Conferinţa de promovare a Sistemului IMI PQ NET România, Neptun, 2012.

36

mailto:[email protected]

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Fig. 1 Rezolvarea cererilor prin SOLVIT

Etapa 2 – obţinerea soluţiei: se contactează autoritatea

competentă implicată în cazul reclamat şi se colaborează cu aceasta

în vederea obţinerii unei soluţii corecte şi în conformitate cu

legislaţia europeană;

Etapa 3 – propunerea soluţiei (implementată sau nu), care

trebuie să fie reală, practică şi în conformitate cu legislaţia

europeană;

Etapa 4 – monitorizarea soluției, dacă aceasta nu a fost

implementată în momentul propunerii.

Un caz se consideră soluţionat, doar atunci când soluţia este

implementată şi rezolvă problema petentului.

37

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Pentru cetățenii români care vor să apeleze la SOLVIT într-un

stat membru al UE, datele de contact ale punctelor naționale și

persoanele de contact se pot găsi pe pagina web a Comisiei

Europene18. Statele membre ale UE trebuie să îşi intensifice

eforturile pentru a se asigura că persoanele fizice şi întreprinderile

pot face uz în mod eficient de drepturile lor legate de piaţa unică,

garantând o aplicare eficace şi o punere în executare a legislaţiei

privind piaţa unică de către instanţele naţionale, prin furnizarea de

informaţii de bună calitate, instrumente şi proceduri de e-guvernare,

precum şi prin realizarea de investiţii în mecanisme destinate

soluţionării rapide a problemelor.

Potenţialul SOLVIT este încă insuficient exploatat ca

instrument cheie de soluţionare a problemelor la nivel

naţional/european, parţial din cauza personalului insuficient din

diverse centre ale SOLVIT şi în aceeaşi măsura datorită informării

insuficiente a cetăţenilor europeni despre competenţele acestor

centre.

IV. Exercitarea profesiei de arhivist în UE

18http://ec.europa.eu/solvit/site/centres/addresses/index.htm#Romania

38

http://ec.europa.eu/solvit/site/centres/addresses/index.htm#Romania

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

La nivel internațional există Consiliul Internațional al

Arhivelor (CIA)19, aflat sub autoritatea Organizaţia Naţiunilor

Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

În cadrul CIA există Comitetul pentru învățământ arhivistic

și formarea arhiviștilor, care are drept atribuții:

- promovarea cooperării între instituțiile de formare în

arhivistică;

- informarea membrilor cu privire la oportunitățile în

materie de formare;

- cooperare cu alte organisme CIA în domeniul elaborării

instrumentelor pedagogice;

La nivel european există:

Asociația Managerilor din Arhivele Naționale - European

Board of National Archivists EBNA20 – cunoscut și ca "grupul

directorilor Arhivelor din statele membre din Uniunea Europeană".

Aceștia se întâlnesc de două ori pe an în statul care deține

președinția UE, unde se discută probleme strategice privind

profesia, conservarea documentelor electronice, digitalizarea și

apărarea arhivelor împotriva dezastrelor.

19 www.ica.org/11653/page.daccueil/accueil.html20 http://ebna.eu/about-ebna/

39

http://ebna.eu/about-ebna/

http://www.ica.org/11653/page.daccueil/accueil.html

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Grupul Arhivelor Europene - European Archives Group

EAG21 – format din reprezentanții arhivelor statelor Uniunii

Europene. Acest grup se preocupă de:

- măsuri de prevenire împotriva furtului de documente;

- conservarea și prevenirea distrugerii arhivelor;

- încurajează cooperarea în ceea ce privește documentele

electronice și arhive;

- crearea și administrarea unui portal privind moștenirea

arhivelor în UE;

- promovarea bunelor practici prin legislația privind arhivele.

Profesia de arhivist o regăsim în clasificarea internațională

ISCO 08, întocmit de Oficiul Internațional de Muncă de la Geneva

– archivist și curator – cu numărul de cod, 2621.

La nivel mondial există un cod cadru de deontologie pentru

arhivişti, care își propune să stabilească reguli de conduită pentru

cei ce practică profesiunea de arhivist. Acesta îşi propune să

familiarizeze noii membri ai profesiunii cu o serie de reguli de

bază și de asemenea să reamintească arhiviştilor experimentaţi

responsabilităţile lor profesionale astfel încât să inspire încrederea

publică în profesiune. Termenul „arhivist”, aşa cum este el utilizat

21 www.ec.europa.eu/archival-policy/eur_arch_group/index_en.htm

40

http://www.ec.europa.eu/archival-policy/eur_arch_group/index_en.htm

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

în acest Cod, se aplică tuturor acelora care se ocupă cu controlul,

păstrarea, deţinerea, prezervarea şi administrarea arhivelor, iar

toate instituţiile specializate ce desfășoară servicii de arhivă sunt

încurajate să adopte politici şi practici care să permită aplicarea

acestui Cod.

4.1 Codul22 de deontologie privind profesia de arhivist

1. Arhiviştii trebuie să protejeze integritatea materialului

arhivistic şi să garanteze astfel, că acesta continuă să fie o

mărturie a trecutului demnă de încredere. Îndatorirea principală a

arhiviştilor este de a menţine integritatea documentelor aflate în grija

şi în custodia lor. În îndeplinirea acestei îndatoriri ei trebuie să ţină

cont de drepturile şi de interesele legitime, adesea discordante, ale

angajaţilor, ale proprietarilor, ale persoanelor citate în documente şi

ale utilizatorilor, de trecut, de prezent şi de viitor. Obiectivitatea şi

imparţialitatea arhiviştilor constituie măsura profesionalismului lor.

Ei trebuie să reziste la orice presiune, de oriunde ar veni, vizând

manipularea informaţiilor cu scopul de a disimula sau de a deforma

faptele.

22 Codul de deontologie arhivistică a fost aprobat de cel de al XIII-lea Congres Internaţional al Arhivelor Beijing, 6 septembrie 1996). Vezi „ICA Bulletin”, nr. 47 (1997-1), pp. 22-24 sau în “Revista Arhivelor„, nr. 2/1997.

41

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

2. Arhiviştii trebuie să evalueze, să selecţioneze şi să

menţină materialul arhivistic în contextul său istoric, juridic şi

administrativ, în respectul principiului provenienţei, păstrând şi

făcând astfel evidente relaționările originale ale documentelor.

Arhiviştii trebuie să acţioneze în conformitate cu principiile şi

cu practica general recunoscute. Arhiviştii trebuie să-şi îndeplinească

îndatoririle şi funcţiunile în conformitate cu principiile arhivistice

privitoare la crearea, păstrarea şi stabilirea destinaţiei arhivelor

curente şi intermediare, inclusiv a documentelor electronice şi

multimedia, selecţionarea şi preluarea documentelor în vederea

arhivării, asigurarea, protecţia, conservarea şi restaurarea arhivelor

de care răspund, precum şi ordonarea, inventarierea, publicarea şi

pregătirea lor pentru folosire. Arhiviştii trebuie să evalueze

documentele cu imparţialitate, fundamentându-şi judecata pe o

profundă cunoaştere a cerinţelor administrative şi a politicilor de

achiziţionare ale instituţiilor lor. Ei trebuie să ordoneze şi să

inventarieze documentele reţinute pentru păstrare în conformitate cu

principiile arhivistice (şi anume principiul provenienţei şi principiul

ordinii originale) şi cu normele universal recunoscute, în timpul cel

mai scurt pe care îl permit resursele de care dispun. Arhiviştii trebuie

să preia documentele în conformitate cu obiectivele şi cu resursele

instituţiei lor. Ei nu trebuie să urmărească sau să accepte preluări de

42

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

documente, atunci când acţiunea ar periclita integritatea sau

securitatea documentelor. De asemenea ei trebuie să coopereze

pentru a asigura prezervarea acestor documente în depozitele cele

mai potrivite. Arhiviştii trebuie să coopereze la repatrierea arhivelor

dislocate.

3. Arhiviştii trebuie să protejeze autenticitatea

documentelor în cursul prelucrării, prezervării şi folosirii.

Arhiviştii trebuie să se asigure ca valoarea arhivistică a

documentelor, inclusiv a documentelor electronice şi multimedia, să

nu fie afectată prin lucrările arhivistice de evaluare, ordonare şi

inventariere, sau de conservare şi folosire. Orice selecţionare trebuie

să se facă în conformitate cu metode şi criterii stabilite cu grijă.

Înlocuirea originalelor cu alte formate trebuie să se facă în lumina

valorii legale, informaţionale şi intrinseci a documentelor. În situaţia

în care unele documente supuse restricţiei de folosire au fost scoase

temporar din dosare, faptul trebuie să fie adus la cunoştinţa

utilizatorului.

4. Arhiviştii trebuie să asigure permanenta accesibilitate şi

inteligibilitate a materialelor de arhivă.

Arhiviştii trebuie să selecţioneze documentele ce urmează a fi

păstrate sau care urmează a fi distruse având în vedere cu prioritate

păstrarea mărturiilor esenţiale ale activităţii unei persoane sau ale

43

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

unei instituţii care a produs şi a acumulat documente, dar în egală

măsură şi în funcţie de evoluţia intereselor cercetării ştiinţifice.

Arhiviştii trebuie să fie conştienţi că achiziţionarea documentelor de

origine dubioasă, chiar interesante, ar putea să încurajeze comerţul

ilegal. Ei trebuie să coopereze cu alţi arhivişti şi cu serviciile

autorizate pentru identificarea şi urmărirea persoanelor suspectate de

furtul documentelor de arhivă.

5. Arhiviştii trebuie să ţină evidenţa şi să fie în măsură să

justifice acţiunile lor asupra materialului arhivistic.

Arhiviştii trebuie să popularizeze practici eficiente de

înregistrare pe parcursul întregului ciclu de viaţă al documentelor şi

să coopereze cu creatorii de arhivă pentru elaborarea de noi formate

şi de noi practici de gestionare a informaţiei. Ei trebuie să se

preocupe nu numai de preluarea documentelor existente, dar să se

asigure şi de faptul că informaţia curentă şi sistemele de arhivă

încorporează chiar de la început proceduri corespunzătoare de

păstrare a documentelor valoroase. Arhiviştii care negociază

transferul de documente cu deţinătorii sau cu oficialii acestora

trebuie să vegheze asupra deciziilor corecte bazate pe deplina luare

în considerare − când este aplicabilă − a următorilor factori:

autoritatea de a transfera, dona sau vinde; aranjamentele sau

beneficiile financiare; planurile de prelucrare; drepturile de

44

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

reproducere (copyright) şi clauzele de acces la documente. Arhiviştii

trebuie să ţină o evidenţă permanentă care să informeze asupra

preluărilor de documente, conservării acestora şi asupra întregii

munci arhivistice executate.

6. Arhiviştii trebuie să promoveze cel mai larg acces posibil

la materialul arhivistic şi să ofere servicii imparţiale pentru toţi

utilizatorii.

Arhiviştii trebuie să elaboreze atât instrumente generale de

informare ştiinţifică, precum şi instrumente specifice cât mai

potrivite pentru toate documentele aflate în gestiune. Ei trebuie să

ofere consultaţii imparţiale pentru toată lumea şi să utilizeze

resursele existente pentru a asigura o gamă echilibrată de servicii.

Arhiviştii trebuie să răspundă cu amabilitate şi cu spirit de

bunăvoinţă la toate cererile rezonabile privind fondurile pe care le

deţin şi să încurajeze folosirea lor într-o măsură cât mai largă posibil,

în concordanţă cu politicile instituţionale, protecţia arhivelor

deţinute, considerentele legale, drepturile individuale şi înţelegerile

convenite cu donatorii. Ei trebuie să explice potenţialilor utilizatori

restricţiunile pertinente. Arhiviştii trebuie să descurajeze

restricţiunile nejustificate de acces şi de folosire, dar pot să

recomande sau să accepte drept condiţii de preluare restricţii clar

formulate pentru o durată limitată. Ei trebuie să vegheze cu fidelitate

45

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

şi să aplice cu imparţialitate toate înţelegerile convenite cu prilejul

preluării dar, în interesul liberalizării accesului, trebuie să

renegocieze condiţiile atunci când împrejurările se schimbă.

7. Arhiviştii trebuie să asigure atât accesul la documente,

cât şi respectul vieţii private şi să acţioneze în limitele legislaţiei

în vigoare.

Arhiviştii trebuie să aibă grijă ca viaţa persoanelor fizice şi

juridice, precum şi securitatea naţională să fie protejate fără a se

distruge informaţia, în special în cazul documentelor electronice,

unde aducerea la zi şi ştergerea constituie o practică obişnuită. Ei

trebuie să respecte viaţa privată a indivizilor care au creat sau care

constituie subiectul documentelor, în special a acelora care nu au

fost consultaţi asupra folosirii dau destinaţiei documentelor.

8. Arhiviştii trebuie să folosească încrederea specială ce

le-a fost acordată în interesul general şi să evite folosirea

poziţiei lor pentru a obţine beneficii necuvenite pentru ei sau

pentru alţii.

Arhiviştii trebuie să se abţină de la activităţi care le-ar putea

prejudicia integritatea profesională, obiectivitatea şi

imparţialitatea. Ei nu trebuie să beneficieze financiar sau în alt

mod personal în detrimentul instituţiilor, utilizatorilor sau

colegilor. Arhiviştii nu trebuie să colecţioneze documente originale

46

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

şi nici să participe la vreo formă de comerţ de documente în

interesul lor personal. Ei trebuie să evite activităţile care ar putea

crea în opinia publică impresia unui conflict de interese. Arhiviştii

pot să folosească arhivele deţinute de instituţie pentru cercetări şi

publicaţii personale cu condiţia ca o astfel de activitate să fie

făcută după aceleaşi reguli ce au fost impuse celorlalţi utilizatori de

documente. Ei nu trebuie să dezvăluie şi nici să folosească

informaţiile obţinute în procesul muncii asupra documentelor la

care accesul este supus restricţiei. Ei nu trebuie să accepte ca

interesele lor personale de cercetare sau de publicare să interfereze

cu propriile îndatoriri profesionale sau administrative pentru care

sunt angajaţi. Când utilizează documentele instituţiei lor, arhiviştii

nu trebuie să folosească depistările nepublicate ale cercetătorilor

fără a notifica în prealabil acestora intenţia de folosire. Arhiviştii

pot să recenzeze şi să comenteze lucrări ale altor cercetători din

domeniul lor de activitate, inclusiv lucrări bazate pe documente

deţinute de instituţia proprie. Arhiviştii nu trebuie să permită

imixtiuni ale persoanelor din afara profesiunii în practica şi în

obligaţiile lor.

9. Arhiviştii trebuie să aspire la performanţa profesională

prin perfecţionarea sistematică şi continuă a cunoştinţelor lor

47

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

arhivistice şi prin împărtăşirea rezultatelor cercetărilor şi

experienţei proprii.

Arhiviştii trebuie să depună eforturi pentru dezvoltarea

priceperii şi cunoştinţelor lor profesionale, pentru a contribui la

progresul arhivisticii şi pentru a veghea ca persoanele aflate sub

îndrumarea lor, la muncă sau la pregătire, să fie în măsură să-şi

execute sarcinile într-o manieră competentă.

10. Arhiviştii trebuie să promoveze protecţia şi folosirea

moştenirii documentare universale prin cooperarea cu

membrii profesiunii proprii sau ai altor profesiuni.

Arhiviştii trebuie să urmărească stimularea cooperării, să

evite conflictele cu colegii de breaslă şi să rezolve dificultăţile prin

încurajarea respectului faţă de normele arhivistice şi de etică

profesională. Arhiviştii trebuie să coopereze cu membrii

profesiunilor înrudite pe baza respectului şi înţelegerii reciproce.

Concluzii

Elaborarea acestui ghid a luat în discuție numai statele vizate

de proiectul IMIPQNET România și anume Cehia, Spania, Olanda,

Danemarca, Germania, Marea Britanie, Italia și Portugalia, deși

profesia la nivel european este reglementată în Bulgaria, Estonia,

48

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

Grecia, Olanda, Slovacia și Slovenia Bulgaria, Estonia, Grecia,

Olanda, Slovacia și Slovenia. Prin urmare ghidul conține referiri

privind recunoașterea calificării doar pentru Regatul Olandei unde

profesia este reglementată. Pentru celelalte state țintă unde profesia

nu este reglementată ghidul conține doar informări asupra situației

profesiei.

În ceea ce privește situația actuală din România, așa cum este

prezentată în capitolul 1, profesia de arhivist trece prin mari

transformări, în sensul că de curând a fost publicată Legea 138/2013

pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Naționale nr.

16/1996, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 253 din 7 mai

2013, iar "Metodologia pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii

nr. 138/2013 pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor

Naţionale nr. 16/1996" este la data elaborării acestui ghid încă în

stadiul de proiect.

Pe baza reglementărilor nou apărute Arhivele Naționale pot

autoriza operatori economici prestatori de servicii arhivistice:

păstrare și conservare, restaurare, arhivare și legătorie, prelucrare

arhivistică. Prin urmare în "Metodologia pentru aplicarea unitară a

dispoziţiilor Legii nr. 138/2013" vor exista proceduri extrem de clare

pentru fiecare tip de serviciu arhivistic în ceea ce privește

49

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

autorizarea, reînnoirea, suspendarea, respectiv retragerea autorizație

pentru operatorii economici prestatori de servicii arhivistice.

Operatorii economici vor fi înscriși la nivel național în

"Registrul operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice"

cu date de contact ce vor fi publicate și pe Internet în condițiile

respectării reglementărilor privind liberul acces la informațiile de

interes public.

În cadrul instituțiilor publice, arhivistul poate fi încadrat ca

funcţionar public şi se supune Legii nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici, actualizată prin Legea 2/2013. La societățile

private, dar și în cazul instituțiilor publice (unde nu este încadrat ca

funcționar), arhivistul prestează activitatea în baza unui contract

individual de muncă, încadrarea acestuia se face respectându-se

legislația românească din domeniul muncii.

În regatul Olandei profesia de arhivist intră în ramura

profesiilor culturale și are drept autoritate competentă Ministerul

Educației și Științei. Recunoașterea se face pe baza unei proceduri ce

respectă fidel reglementările olandeze privind implementarea

Directivei 36/2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale.

La nivel european există asociații profesionale puternice ce se

întrunesc periodic cu scopul îmbunătățirii activității în arhivistică.

Profesia de arhivist se regăsește în toate statele lumii și are la bază un

50

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

cod cadru de conduită elaborat la nivel mondial și prezentat în

capitolul al patrulea al acestui ghid. Respectarea codului de conduită

de către arhiviști reprezintă condiția necesară pentru a desfășura o

bună activitate în acord cu bunele practici la nivel mondial.

Surse bibliografice:

51

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

1. Romulus BENA, Prezentarea SOLVIT la Conferinţa de promovare a Sistemului IMI PQ NET România, Neptun, 2012;

2. Code of ethics, in „ICA Bulletin”, nr. 47 (1997-1), pp. 22-24

3. Codul deontologic al arhivistului, în „ Revista Arhivelor“, nr. 2/1997;

4. Standard ocupațional pentru profesia de arhivist, pe www.anc.edu.ro/uploads/SO_B/archivist.pdf;

5. Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, publicată în “M. Of.“, Partea I nr. 71 din 09.04.1996;

6. Legea nr. 358/2002, care modifică și completează Legea 16/1996, publicată în „M. Of.“ Partea I, nr. 476 din 03.07.2002);

7. Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006, care modifică și completează Legea 16/1996, publicată în „M. Of.“, Partea I, nr. 486 din 05.06.2006);

8. Legea nr. 474/2006, care modifică și completează Legea 16/1996, publicată în „M. Of.“, Partea I, nr. 1016 din 21.12.2006,

9. Legea nr. 138/2013 pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, publicată în „M. Of.“, Partea I nr. 253 din 7 mai 2013;

10.Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în „M. Of.“, Partea I, nr.365 din 29.05.2007;

11. Legea nr. 2/2013 privind actualizarea Statutului funcționarilor publici, publicată în „M. Of.“, Partea I nr. 89 din 12.02.2013;

12.Regulamentul privind organizarea si desfășurarea examenului de promovare în clasă a funcționarilor publici, publicat în „M. Of.“, Partea I nr. 8 din 06/01/2010;

52

http://www.anc.edu.ro/uploads/SO_B/archivist.pdf

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

13.http://ec.europa.eu/solvit/site/centres/addresses/index.htm#Romania

14.http://ebna.eu/about-ebna/15.www.aesta.gv.at16.www.anai.org17.www.archivesnationales.culture.gouv.fr.18.www.arhivelenationale.ro 19.www.bar.admin.ch20.www.beroepserkenning.nl21.www.bundesarchivesde/index.html.de22.www.dgarq.gov.pt23.www.duo.nl24.www.ec.europa.eu/archival-policy/eur_arch_group/

index_en.htm25.www.ica.org/11653/page.daccueil/accueil.html26.http://www.ib-groep.nl/Images/ Erkenning_ EG-

beroepskwalificaties_cultuurberoepen_tcm7-20343.pdf27.www.nationalarchief.nl28.www.nationalarchives.gov.uk

Lista acronimelor utilizate

IMI - Sistemul de Informare al Pieţei Unice;

53

http://www.nationalarchives.gov.uk/

http://www.nationalarchief.nl/

http://www.ib-groep.nl/Images/

http://www.ica.org/11653/page.daccueil/accueil.html



http://www.duo.nl/

http://www.dgarq.gov.pt/

http://www.bundesarchivesde/index.html.de

http://www.beroepserkenning.nl/

http://www.bar.admin.ch/

http://www.arhivelenationale.ro/

http://www.archivesnationales.culture.gouv.fr/

http://www.anai.org/

http://www.aesta.gv.at/

http://ebna.eu/about-ebna/



UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

IMI PQ NET România – proiectul "Crearea și consolidarea reţelei IMI pentru Calificările Profesionale din România";

AN - Arhivelor Naţionale; UE - Uniunea Europeană;COR - Clasificarea Ocupaţiilor din România MECSO - Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda

MECSO;NUFFIC – Centru Național de Echivalare și Recunoaștere a

diplomelor din OlandaSOLVIT - Rețea finanțată de către Comisia Europeană pentru

a asista cetățenii și întreprinderile, în cazul în care apare un litigiu între aceștia și un organism oficial dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

CIA - Consiliul Internațional al Arhivelor;UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie,

Ştiinţă şi Cultură;EBNA - European Board of National Archivists (Asociația

Managerilor din Arhivele Naționale);EAG - European Archives Group (Grupul Arhivelor

Europene);ISCO 08 - International Standard Classification of

Occupations;

54

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

55

UNIUNEA EUROPEANĂ



AMPOSDRU



2007 - 2013

56