john steinbeck - păşunile raiului

of 147 /147
GLOBUS JOHN STEINBECK Păşunile Raiului Traducere de D. Mazilu EDITURA UNIVERS Bucureşti 1975 Tatălui şi mamei mele unu PE VREMEA CÎND SE CLĂDEA MISIUNEA armelor din California de Sus, adică pe la 1776, o ceată de douăzeci de indieni convertiţi s-au lepădat de credinţă într-o bună noapte, iar dimineaţa şi-au părăsit colibele. În afară de faptul că era o pildă proastă, schisma asta nesemnată paraliza activitatea carierelor de lut unde se făceau cărămizi de chirpici. După o scurtă consfătuire între autorităţile religioase şi civile, un caporal spaniol a pornit în fruntea unui detaşament de călăreţi, pentru a-i readuce pe aceşti copii rătăciţi înapoi la sînul Maicii Biserici. Ostaşii au străbătut cu greu Valea Carmel pătrunzînd în munţii de dincolo de ea, călătoria dovedindu-se cu atît mai buimăcitoare, cu cît schismaticii fugari se arătau stăpîni ai unei diavoleşti şiretenii în a-şi ascunde urmele. Abia peste o săptămînă au izbutit soldaţii să-i găsească, iar atunci cînd în sfîrşit au dat de ei, i-au aflat îndeletnicindu-se cu fapte dezgustătoare pe fundul unui canion acoperit de ferigi, pe unde curgea um pîrîu ; ceea ce vroia să spună că acei douăzeci de eretici erau cufundaţi în somn adînc şi în poziţii ce vădeau întreaga uitare de sine. Dezgustaţi, militarii i-au înhăţat numaidecît şi, fără a ţine seamă de urletele lor, i-au legat de un lung lanţ nu prea gros. După aceea, coloana a făcut cale întoarsă şi s-a îndreptat din nou spre Carmel, 7 pentru a oferi bieţilor neofiţi putinţa de a se pocăi în carierele de lut. În ziua a doua, către sfîrşitul după-amiezii, un pui de căprioară a ţîşnit pe dinaintea cetei de oameni şi apoi a pierit vederii dincolo de-o creastă. Caporalul s-a desprins din coloană şi a luat-o la galop pe urmele lui. Calul greoi s-a căţărat opintindu-se pe costişa abruptă ; crengile de manzanita au întins gheare ascuţite înspre obrazul caporalului, dar el s-a avîntat mai departe către prînzul

Author: matei-pescarus

Post on 08-Dec-2015

164 views

Category:

Documents


45 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Roman

TRANSCRIPT

GLOBUSJOHN STEINBECK

Punile RaiuluiTraducere deD. MaziluEDITURA UNIVERSBucureti1975Tatlui i mamei meleunuPE VREMEA CND SE CLDEA MISIUNEA armelor din California de Sus, adic pe la 1776, o ceat de douzeci de indieni convertii s-au lepdat de credin ntr-o bun noapte, iar dimineaa i-au prsit colibele. n afar de faptul c era o pild proast, schisma asta nesemnat paraliza activitatea carierelor de lut unde se fceau crmizi de chirpici.Dup o scurt consftuire ntre autoritile religioase i civile, un caporal spaniol a pornit n fruntea unui detaament de clrei, pentru a-i readuce pe aceti copii rtcii napoi la snul Maicii Biserici. Ostaii au strbtut cu greu Valea Carmel ptrunznd n munii de dincolo de ea, cltoria dovedindu-se cu att mai buimcitoare, cu ct schismaticii fugari se artau stpni ai unei diavoleti iretenii n a-i ascunde urmele. Abia peste o sptmn au izbutit soldaii s-i gseasc, iar atunci cnd n sfrit au dat de ei, i-au aflat ndeletnicindu-se cu fapte dezgusttoare pe fundul unui canion acoperit de ferigi, pe unde curgea um pru ; ceea ce vroia s spun c acei douzeci de eretici erau cufundai n somn adnc i n poziii ce vdeau ntreaga uitare de sine.Dezgustai, militarii i-au nhat numaidect i, fr a ine seam de urletele lor, i-au legat de un lung lan nu prea gros. Dup aceea, coloana a fcut cale ntoars i s-a ndreptat din nou spre Carmel,

7

pentru a oferi bieilor neofii putina de a se poci n carierele de lut.n ziua a doua, ctre sfritul dup-amiezii, un pui de cprioar a nit pe dinaintea cetei de oameni i apoi a pierit vederii dincolo de-o creast. Caporalul s-a desprins din coloan i a luat-o la galop pe urmele lui. Calul greoi s-a crat opintindu-se pe costia abrupt ; crengile de manzanita au ntins gheare ascuite nspre obrazul caporalului, dar el s-a avntat mai departe ctre prnzul su. n cteva minute a ajuns pe creast i acolo s-a oprit, uluit de privelitea ce i se desfura dinaintea ochilor o vale larg acoperit de puni nverzite unde ptea o turm de cprioare.Stejari falnici se nlau pe pajitile acelor locuri ncnttoare, iar colinele le mbriau cu dragoste cald spre a le feri de neguri i de vnt.Caporalul cel aspru a simit cum i se moaie inima n faa unei att de netulburate frumusei. El, omul care biciuise spinri negre pn zdrenuise carnea de pe ele, unul dintre cei a cror lacom brbie era pe cale de a plmdi o nou ras de oameni pentru California, acest brbos i slbatic aductor de civilizaie se ls s alunece jos de pe a i i scoase de pe cretet casca de oel.Sfnt Fecioar !" murmur stins. Acestea snt nverzitele puni ale raiului, ctre care Domnul-Dumnezeu ne-a ndrumat."Urmaii lui snt acum aproape albi. Nu putem dect reconstitui sfnta-i cutremurare din8clipa descoperirii, dar numele dat de el ncnttoarei vi dintre coline dinuie nc. Pn n zilele noastre i se spune Las Pasturas del Cielo.Printr-o preafericit ntmplare, valea aceasta nu a czut sub prevederile nici unei mari concesiuni de pmnturi. Nici un nobil spaniol n-a luat-o n stpnire oferindu-i banii sau nevasta. Vreme ndelungat a rmas uitat sub mbriarea colinelor din jur. Caporalul spaniol, cel ce-o descoperise, a trit toat viaa cu gndul de a se rentoarce acolo. Asemeni celor mai muli oameni violeni din fire, mereu nzuia cu melancolie sentimental la un scurt rgaz de tihn, pe care naintea morii s-l petreac ntr-o cas de chirpici aezat lng un curs de ap i cu pereii mereu mirosii de vite la vremea nopii.O indianc i-a druit un sifilis, i atunci cnd carnea a nceput s-i cad de pe fa, nite prieteni buni l-au nchis ntr-un grajd vechi, ca s nu mai ia i alii boala de la el, i acolo s-a svrit n pace, fiindc sifilisul, dei spimnttor la vedere, nu-i un prieten ingrat fa de gazd.Dup mult vreme, cteva familii de coloniti s-au strmutat pe Punile Raiului, au nlat garduri i au sdit pomi roditori. De vreme ce locurile nu aveau stpn, s-au ciorovit asupra proprietilor. Dup o sut de ani se aflau acolo, pe Punile Raiului, douzeci de familii pe douzeci de mici ferme. Cam n mijlocul vii se nla un magazin universal i un oficiu potal, iar o jumtate de mil mai9ncolo, lng pru, cldirea colii, cu pereii cioplii i mpnzii de tot felul de nsemnri.Pn la urm, familiile acestea au ajuns s triasc n bunstare i bun nelegere. Aveau pmnt mnos i lesne de lucrat. Roadele grdinilor de aici erau cele mai alese dintre toate cele recoltate n California central.DoiPENTRU CEI DIN PUNILE RAIULUI, ferma Battle era blestemat, iar pentru copiii lor era bntuit de strigoi. Orict de bun i-ar fi fost pmntul, fertil i cu ap din belug, nimeni din vale nu rvnea la ea, nimeni n-ar fi fost dispus s triasc n casa aceea, fiindc pmntul i casele ce-au fost cndva ngrijite, ndrgite i muncite, iar pn la urm prsite, par totdeauna ncrcate de tristee i ameninare. Copacii care cresc n jurul unei case pustii snt copaci ntunecai, iar umbrele aruncate de ei pe faa pmntului prind forme pline de ciudate nelesuri.De cinci ani sttea ferma Battle n prsire.Ferite de groaza sapei, buruienile creteau cu o putere de zile mari, nalte ct nite pomiori.n livad, pomii erau noduroi, puternici i nclcii. Ddeau roade mai multe la numr, dar nchircite. Mrcinii se nmuleau pe la poalele lor i nghieau poamele scuturate de vnt.10nsi casa, o cldire ptrat, durat temeinic, cu etaj, fusese impuntoare i frumoas pe vremea cnd zugrveala-i alb era nc proaspt, dar o ciudat poveste petrecut n vremea din urm ntinsese asupra ei un fel de vl de singurtate cu neputin de ndurat.Buruienile npdiser scndurile teraselor, torturate de ploi i vnturi, zidurile ajunseser cenuii. Bieii mai mici, aceti aghiotani ai timpului n rzboiul su mpotriva celor durate de oameni, sprseser toate geamurile i craser tot ce putea fi crat. Bieii cred c orice obiect portabil, de orice fel, n cazul cnd nu aparine cuiva cunoscut, poate fi folosit pentru procurarea unor bucurii, dac este dus acas la ei. Aa c devastaser casa, umpluser fntnile cu tot felul de gunoaie, i cu totul din ntmplare, n vreme ce fumau pe ascuns tutun adevrat n fnrie, au dat foc vechii uri, care a ars pn la pmnt. Toat lumea a pus focul pe socoteala vreunor vagabonzi.Ferma cea pustie se afla nu departe de mijlocul vii nguste. Pe ambele laturi se nvecina cu cele mai bune i mai prospere ferme din Punile Raiului. Sttea ca o pat buruienoas ntre buci de pmnt fericite i lucrate cu srguin. Oamenii de pe vale o considerau sla al unor rele ciudate, fiindc o ntmplare cumplit i o tain de neptruns erau legate de ea.Dou generaii din familia Battle triser la ferm. George Battle venise n vest, pornind din nordul statului New York, n 1863 ; era foarte tnr cnd sosise, abia la vrsta recrutrii.11Banii pentru cumprarea fermei i pentru ridicarea acelei case mari i ptrate de pe ea i-i dduse maic-sa. Dup ce termin cu aranjatul casei, George Battle trimise vorb maic-si s vin i s triasc alturi de el. Biata btrn, care credea c lumea se sfrete la zece mile de satul ei, ncerc s vin. Vzu locuri intrate n legend New York, Rio, Buenos Aires. n dreptul Patagoniei muri, i un ofier de pe vapor o nmormnt n oceanul cenuiu, hrzindu-i drept cociug o bucat de pnz cu trei inele de lan de ancor, cusute la tlpile picioarelor ; i ct de mult i dorise tovria mulimii aflate n cimitirul de-acas.George Battle ncepu s caute o nevast, ca un fel de investiie rentabil i sigur. O gsi la Salinas, n persoana domnioarei Myrtle Cameron, n vrst de treizeci i cinci de ani i cu ceva avere. Domnioara Myrtle nu fusese luat n seam din pricina unei vagi nclinaii ctre epilepsie, boal creia pe atunci i se spunea crize" i era de obicei pus pe seama animozitii divine. Lui George nu-i psa de epilepsie. tia c nu poate s aib tot ce i-ar dori. Myrtle deveni deci nevasta lui i i drui un fiu, iar mai trziu, dup ce de dou ori ncerc s dea foc casei, fu nchis ntr-o mic pucrie particular numit Sanatoriul Lippman, de la San Jose. i-a petrecut restul zilelor croetnd cu fir de bumbac o simbolic via a lui Crist.Pe urm casa cea mare de pe ferma Battle a fost diriguit de o serie de menajere afurisite, de teapa acelora ce dau anunuri n genul :12Vduv, 45 de ani, caut post de menajer la ferm. Priceput la gtit. Int. Cs.1 Au venit una dup alta i vreme de cteva zile s-au artat modeste i binevoitoare, pn ce aflau povestea cu Myrtle. Dup aceea ncepeau s tropie prin cas, cu ochii numai foc i par, socotindu-se a fi fost, la modul abstract, violate.La cincizeci de ani George Battle era un om btrn, cocrjat de munc, aspru i fr nici o bucurie de via. Privirile nu i se desprindeau niciodat de pmntul pe care l lucra cu atta rbdare. Minile i erau bttorite, negre i pline de crpturi, ca perniele labelor de urs. i ferma lui tare frumos mai arta.Pomii din livad erau dichisii i ngrijii, unul mai frumos dect cellalt. Legumele creteau verzi i fragede n straturile perfect aliniate. George se ngrijea de cas i ntreinea n faa ei o grdini de flori. La etaj nu locuise nimeni niciodat. Ferma asta era un poem scris de un mut. Cu rbdare fr sfrit aranja scena i atepta o Silvie. Nici o Silvie nu s-a artat vreodat, dar cu toate astea el ngrijea grdina i continua s-o atepte. n toi anii de-a lungul crora fiul su a crescut, George Battle i-a acordat foarte puin atenie. Doar pomii roditori i straturile proaspete i verzi de legume aveau importan vital. Cnd John, feciorul lui, a plecat cu o caravan de misionari, George nici mcar nu i-a simit lipsa. i-a vzut mai departe de munc, nc de dis-de-dimineaNota 1. Intenii de cstorie.13ndoindu-i trupul ca s ajung ct mai aproape de pmntul lui. Vecinii nu stteau niciodat de vorb cu el, fiindc parc nici nu le auzea vorbele. Minile i rmneau totdeauna ndoite, ca nite simple lcae n care cozile uneltelor se fixau strns. La aizeci i cinci de ani muri de btrnee i din pricina unei tuse.John Battle s-a ntors cu caravana lui s ia n stpnire ferma. Motenise de la maic-sa i epilepsia i o ndeaproape cunoatere a lui Dumnezeu. Viaa lui John era consacrat luptei mpotriva diavolului. Mersese din reuniune religioas n reuniune religioas, azvrlindu-i pumnii n jur, chemndu-i pe diavoli i pe urm nimicindu-i, invocnd i zdrobind ncarnarea rului. Chiar i cnd ajunse acas, diavolii tot mai erau demni de atenie. Legumele din straturi i mprtiar seminele, mai rsrir de cteva ori dup propria lor putere, apoi pierir nfrnte de buruieni. Ferma se ntoarse la starea natural, ns diavolii devenir i mai puternici, i mai ndrznei.Ca msur de aprare, John Battle i mpnzi hainele i plria de mici cruciulie brodate cu a alb i astfel, mbrcat n aceast armur, porni la rzboi mpotriva otirilor ntunericului. Prin lumina cenuie a amurgului, se furia pe ntinsul fermei, narmat cu o bt zdravn. Pornea la asalt asupra tufriurilor, izbea npraznic n stnga i-n dreapta strignd ntruna afurisenii, pn ce diavolii erau izgonii din ascunztori. Noaptea, se strecura prin desiuri ctre un loc unde diavolii ineau adunare, apoi netemtor se avnta la atac, lovind14nverunat cu arma ce-o avea n mn. Ziua, se vra n cas i dormea, fiindc demonii nu lucreaz pe lumin.ntr-o zi, cnd amurgul se ngna cu noaptea, John se tr cu grij ctre o tuf de liliac din curtea casei. tia c tufa aceea adpostete o adunare tainic a vrjmaului. Cnd ajunse ntr-att de aproape nct vrjmaii nu mai aveau cum s-i scape, sri n picioare i se repezi ctre tufa de liliac, ipnd i izbind cu bta. Trezit de loviturile necrutoare, un arpe uier somnoros i i nl capul plat i acoperit de solzi. John ls s-i cad bta din mn i se cutremur, fiindc uierul sec i ascuit al unui arpe e semn spimnttor.Czu n genunchi i cteva clipe nl rugciuni. Deodat rcni : sta-i arpele blestemat ! Piei, Satano !" i se ntinse nainte, cu degetele ca nite gheare. arpele s-a repezit i de trei ori l-a mucat de gt, unde nu se aflau cruci s-l proteguiasc. Se zbtu foarte slab, i n cteva minute muri.Vecinii nu-l gsir dect la vremea cnd vulturii ncepur s se arate i s coboare din vzduh, iar ceea ce gsir i fcu s le fie dup aceea groaz de ferma Battle.Vreme de zece ani ferma rmase n paragin. Copiii spuneau c e bntuit de duhuri, i noaptea organizau expediii ntr-acolo, ca s-i fac singuri spaim. Casa aceea drpnat, cu privirea cscat a ferestrelor pustii, avea ceva nfricotor. Tencuiala alb czu n fii mari ; indrilele se rsucir n sus, ca prul zbrlit. Ferma nsi se neleni cu totul.15Acum aparinea unui vr ndeprtat al lui George Battle, care n-o vzuse niciodat.n 1921, ferma Battle a fost luat n stpnire de familia Mustrovic. Sosirea lor fu neateptat i nvluit n mister. ntr-o bun diminea s-au ivit acolo un brbat btrn cu btrna lui nevast, oameni scheletici cu pielea ca de pergament, lucitoare i ntins peste pomeii nali ai obrazului. Nici unul dintre ei nu tia englezete. Legturile cu valea cdeau n sarcina feciorului lor, un brbat nalt cu acelai gen de pomei, cu pr negru, aspru i bogat ce-i cretea pn la jumtatea frunii, cu ochi negri blnzi i triti. Vorbea englezete cu accent, i nu vorbea dect pentru a arta ce dorete.La magazin oamenii l-au chestionat cu blndee, dar n-au putut s obin nici un fel de lmurire. Noi totdeauna am crezut c e o cas bntuit de duhuri. Pn acum ai vzut vreo fantom ? l ntreb T. B. Allen, negustorul. Nu, rspunse tnrul Mustrovic. Are s fie o ferm stranic, nu-ncape ndoial, cnd o s izbutii s-alungai blriile.Mustrovic se ntoarse n loc i plec din magazin. E ceva cu ferma asta, zise Allen. Nici unuia dintre cei care stau acolo nu le place s vorbeasc.Btrnii erau rareori zrii, dar tnrul Mustrovic muncea la ferm din zori i pn-n noapte. Deseleni pmntul i l plant doar de unul singur, i tot de unul singur curi16i stropi pomii. n oricare ceas al zilei putea fi vzut muncind cu nfrigurare, aproape gonind la treburi, pstrnd mereu pe chip o expresie ce lsa s se neleag c parc i-ar fi fost fric s nu cumva s se opreasc timpul n loc mai nainte ca el s poat strnge cea dinti recolt.ntreaga familie locuia i dormea n buctria casei aceleia ct toate zilele. Celelalte ncperi rmseser ncuiate i goale i nici mcar geamurile sparte de la ferestre mu fuseser nlocuite. Ca s mpiedice intrarea aerului, peste crpturile ferestrelor de la buctrie lipiser hrtie de mute. N-au vruit casa i nu s-au ngrijit de ea n nici un fel, dar datorit cumplitelor strdanii ale tnrului, pmntul ncepu din nou s arate frumos. Vreme de doi ani a robit pe ogoare. Ieea din cas n lumina cenuie a zorilor, i numai dup ce amurgul i stingea i ultimele licriri se ntorcea ndrt.ntr-o diminea, trecnd cu maina nspre magazinul universal, Pat Humbert bg de seam c pe hornul Mustrovicilor nu mai ieea fum. Casa pare iari pustie, i spuse el lui Allen. E-adevrat c, de obicei, nu poi s-l zreti dect pe tnr pe-acolo, dar s tii c ceva nu e n regul. Ce-a vrea eu s spun e c locul arat a pustiu.Trei zile la rnd vecinii au supravegheat ngrijorai hornul casei. Nu le fcea nici o plcere s cerceteze i, poate pn la urm s se fac de rs. Dar ntr-a patra zi Pat Humbert, T. B. Allen i John Whiteside s-au dus pn17n faa casei. Nu se auzea nimic altceva n afar de fonetul frunzelor. Casa prea ntr-adevr pustie. John Whiteside btu la ua buctriei. Vznd c nu primete nici un rspuns i nu aude nici un fel de micare, rsuci clana. Ua se deschise. Buctria era curat ca lacrima i masa pus ; farfuriile frumos rnduite, farfurioarele pline cu porridge, oule fcute ochiuri i pinea tiat. Peste toate ncepuse s se ntind mucegaiul. Cteva mute rtceau la ntmplare prin razele soarelui ce ptrundea pe ua deschis. Pat Humbert strig : E cineva pe-aici ? tiind totui bine c era fr rost.Cutar cu de-amnuntul prin toat casa, dar nu gsir pe nimeni. n afar de buctrie, mobil nu se mai afla n nici o alt ncpere.Ferma era complet prsit fusese prsit ntr-o clip.Mai trziu, dup ce a fost ntiinat, eriful n-a putut s afle nimic de seam. Familia Mustrovic cumprase ferma cu bani ghea i plecase fr s lase vreo urm. Nimeni nu-i vzuse plecnd i nimeni n-avea s-i mai vad vreodat. Nici nu se produsese prin prile acelea vreo crim la care ei s fi putut lua parte. Pe nepregtite, tocmai cnd erau pe cale s se aeze la masa de diminea, membrii familiei Mustrovic dispruser. De nenumrate ori ntmplarea a fost discutat la magazin, dar nimeni n-a reuit s propun vreo explicaie care s stea n picioare.Blriile au npdit din nou pmntul i via slbatic s-a crat printre ramurile pomilor18roditori. Ca i cum ar fi deprins treaba asta dintr-o practic ndelungat, ferma se ntoarse repede de tot la starea de paragin. Fu vndut, pentru acoperirea impozitelor, unei companii de bunuri imobiliare din Monterey, iar oamenii de la Punile Raiului, fie c o mrturiseau deschis sau nu, rmaser ncredinai c asupra fermei Battle apsa un blestem. E pmnt mnos", obinuiau ei s spun, dar nu l-a lua n stpnire nici dac mi l-ai da pe degeaba. Nu tiu ce anume o fi, dar cu ferma asta e ceva ciudat, aproape c i se face prul mciuc. N-ar fi greu s crezi c e bntuit de duhuri."Cei de la Punile Raiului fur strbtui de-un fior de plcere cnd se rspndi vestea c vechea ferm Battle avea s fie din nou luat n stpnire de cineva. Pat Humbert aduse noutatea asta la magazinul universal, fiindc vzuse nite maini n faa casei, iar T. B. Allen, proprietarul magazinului, avu grij s-o rspndeasc spornic. Allen scoase din nchipuirea lui toate amnuntele privitoare la noii proprietari i le mprti clienilor, ncepndu-i totdeauna confidenele cu zice lumea".Zice lumea c sta de-a cumprat ferma Battle e unul din ia care umbl i caut strigoi ca s scrie pe urm despre ei." Pentru Allen zice lumea" era un sistem de aprare. l folosea aa cum folosesc ziarele formula se presupune".Pn s apuce Bert Munroe s-i ia n stpnire noua proprietate, au i circulat prin19Punile Raiului vreo duzin de istorii cu privire la el. tia c cei ce urmau s-i fie vecini stteau cu ochii pe el, dei niciodat nu izbutea s-i prind asupra faptului. Iscoditul sta pe furi a fost ridicat de oamenii de la ar la rang de adevrat art. Numaidect i-au descoperit pn i cel mai mrunt lucru ascuns, i-au nregistrat i inut minte hainele pe care le pori, i-au observat culoarea ochilor i forma nasului i, pn la urm i-au redus nfiarea i personalitatea la trei sau patru adjective, iar n toat vremea asta tu rmneai cu impresia c nici mcar nu te bag n seam.Dup ce cumpr ferma, Bert Munroe se apuc de treab n grdina nelenit, n vreme ce o echip de dulgheri punea casa la punct.Pn i cea mai mic mobil era scoas n curte i aruncat pe foc. Perei ntregi erau drmai i ridicai din nou. Tapete noi au fost ntinse pe toi pereii, iar acoperiul a fost refcut n ntregime, din plci de azbest. n cele din urm zidurile exterioare au fost vruite n galben-deschis.Bert nsui a tiat cu mna lui via slbatic i copacii din curte, ca s vin mai mult lumin. n trei sptmni vechea cas i-a pierdut orice urm de drpnare i pustiire. Prin nenumrate amnunte ce dovedeau mult iscusin, casa a fost fcut s arate asemeni altor sute de mii de locuine de ar din vest.De ndat ce zugrveala dinuntru i de afar s-a uscat, a sosit i mobila cea nou, fotolii frumos tapisate i o canapea, o sob emailat,20paturi de fier vopsite s par ca de lemn i alctuite aa fel nct s asigure cel mai mare confort. Au venit oglinzi cu rame ncrustate, covoare pluate, reproduceri dup tablourile unui artist modern care a fcut ca albastrul s fie mult ndrgit.Odat cu mobila au sosit i doamna Munroe i cei trei membri mai tineri ai familiei.Doamna Munroe era o femeie durdulie i purta un pince-nez fr rame, legat cu o panglic.Se pricepea de minune s conduc o cas. A tot mutat mobilele ba ncolo, ba ncoace, pn n cele din urm a fost mulumit ; cnd se ntmpla aa, arunca peste ntreaga ncpere o privire ptrunztoare, pe urm ncuviina din cap i zmbea, iar dup aceea camera avea s rmn aa pentru vecie i mobilele nu mai erau micate din loc dect pentru curenie.Fiica ei Mae era o fat drgu, cu obraz rotund i catifelat, cu buze frumoase. Avea o nfiare senzual, dar sub brbie i se vedea o cut moale i drgu, semn c pe viitor avea s fie tot durdulie, ca maic-sa. Ochii i erau prietenoi i senini, nu vdeau inteligen, dar n orice caz, nici lipsa ei. Pe nesimite avea s ajung o dublur a maic-si, gospodin priceput, mam de copii zdraveni i nevast bun, fr complexe.n camer la ea, Mae a nfipt programe de bal ntre sticla i rama oglinzii. Pe perei a atrnat portrete nrmate ale prietenilor ei din Monterey, iar pe noptier i-a aezat albumul de fotografii i carnetul de nsemnri zilnice, prins cu lcel. n jurnal inea ascunse de21ochi iscoditori o cu totul neinteresant list a balurilor, a petrecerilor, reete de dulciuri i nsemnri ce vdeau uoare preferine pentru anumii biei. Mae i-a cumprat i i-a fcut singur perdele pentru camera ei, dintr-un voal roz, prin care s se cearn lumina, iar din creton nflorat i-a fcut o draperie.Pe cuvertura de pat din satin plisat a aruncat la ntmplare cinci pernue, iar de ele a sprijinit o ppu franuzeasc cu picioare lungi, cu pr blond i cu o igaret de crp atrnndu-i molatic de pe buze. Mae socotea c ppua aceea dovedete ct de tolerant este ea i cum e n stare s accepte chiar i lucruri pe care nu le aproba n ntregime. i plcea s aib prietene i prieteni cu trecut, fiindc avnd astfel de prieteni i ascultndu-le vorbele, ndeprta orice regret i s-ar fi putut nate n suflet datorit faptului c propria ei via fusese fr prihan. Avea nousprezece ani ; cea mai mare parte din timp o consacra gndului la mriti. Cnd ieea cu biei, vorbea despre idealuri cu anumit emoie. Mae tia foarte vag ce snt acelea idealuri, atta doar c ntr-un fel oarecare ele stteau la baza acelui gen de srutri pe care le primeti cnd te ntorci acas de la baluri sau petreceri.Jimmie Munroe avea aptesprezece ani, abia terminase liceul i era cumplit de cinic. De obicei, n faa prinilor atitudinea lui era aceea a unui om ursuz i nchis n sine. tia c n-ar avea nici un rost s le arate ct de multe aflase el despre lume, fiindc tot n-ar fi neles. Aparineau unei generaii care nu22tia nimic nici despre pcat i nici despre eroism. Ferma hotrre de a-i consacra ntreaga via tiinei, dup ce o curai de orice posibiliti emoionale, n-ar fi fost ntmpinat cu dragoste de prinii lui. Prin tiin, Jimmie nelegea radioul, arheologia i avioanele. i plcea s-i nchipuie c se afl n Peru i dezgroap vase de aur. Visa s se nchid ntr-un atelier ca o celul i, dup ani de trud i nfruntare a ridicolului, s ias de acolo cu un avion de o form cu totul nou, capabil s ating viteze ameitoare.Curnd dup ce se aezar n noua cas, camera lui Jimmie se transform ntr-un talme-balme de mici mainrii. Erau acolo un aparat de radio cu galen i cti, un magnetou manual care punea n micare claviatura unui aparat telegrafic, un telescop de alam i nenumrate alte mainrii, n cea mai mare parte cu piesele demontate. Mai avea Jimmie i o ascunztoare tainic, o lad de stejar ferecat cu lact greu. i n lada aceea se aflau : o cutie de conserve pe jumtate plin cu capsule de dinamit, un revolver vechi, un pachet de igri Melachrino, trei scorneli de-ale lui crora le spunea Vduvele Vesele, o sticlu cu rachiu de piersici, un cuita de hrtie n form de pumnal, patru pachete de scrisori de la patru fete diferite, aisprezece rujuri de buze terpelite de la partenere de dans, o cutie cu amintiri despre dragoste trectoare flori presate, batiste i nasturi i, cea mai preuit dintre toate, o jartier rotund mbrcat n dantel neagr. Cum anume fcuse rost de jartier,23nu mai inea minte. n orice caz, ceea ce inea minte era oricum mult mai important. nainte de a descuia lada, avea totdeauna grij s nchid cu cheia ua camerei.n vremea liceului, cantitatea de pcate fptuite de Jimmie fusese egalat de muli dintre prietenii lui i lesne depit de civa dintre ei. Curnd dup mutarea la Punile Raiului, i ddu seama c nelegiuirile lui nu mai fuseser fptuite i de alii. Ajunse s se considere pe sine un fel de fante pocit, dar nu chiar att de pocit nct s nu se mai poat atepta la noi cderi n pcat. Faptul c trise din plin i ddea un substanial avantaj fa de fetele mai nevrstnice din acea vale. Jimmie era un biat destul de drgu, zvelt i bine cldit, cu prul i ochii negri.Biatul cel mai mic, Manfred (i se spunea de obicei Manny), era un copil serios, de apte ani, cu chipul tras i slbit din pricina polipilor. Prinii tiau de polipi ; chiar discutaser s-l duc i la operaie. Dar Manny se nspimnt de perspectiva asta i, dndu-i seama, maic-sa se folosi de spaima lui ca de o ameninare foarte eficace atunci cnd nu era cuminte. Acum doar o aluzie la operaie l scotea pur i simplu pe Manny din mini. Domnul i doamna Munroe l socoteau un copil ct se poate de inteligent i dotat, poate chiar un geniu. De obicei se juca de unul singur, ori sttea ceasuri ntregi cu privirile pierdute n deprtare visnd", zicea maic-sa. Ani n ir nu i-au dat seama c e anormal i c dezvoltarea creierului i-a fost oprit din24pricina polipilor. n mod obinuit, Manny era un copil bun, cuminte i uor de nfricoat i adus la supunere, dar, dac se speria puin prea tare, l apuca un soi de isterie capabil s-l fac a-i pierde stpnirea de sine i chiar instinctul de autoconservare. Se ntmplase chiar s se izbeasc furios cu fruntea de pmnt pn ce i ddea sngele i ochii i se congestionau.Bert Munroe venise la Punile Raiului fiindc obosise s se tot rzboiasc mpotriva unei fore care totdeauna l nfrngea fr gre. Se apucase n viaa lui de multe treburi i toate se duseser de rp, nu din pricina vreunor greeli ale lui Bert, ci doar din pricina unor ghinioane, dei fiecare dintre ele, luat n parte, nu era dect o simpl ntmplare. Bert aduna ns ntmplrile astea laolalt i atunci deveneau pentru el acte ale unei Sori dumnoase i vrjmae reuitelor sale. Obosise s tot lupte mpotriva unei fore fr nume, care mereu se nveruna s-i bareze orice cale spre reuit. N-avea dect cincizeci i cinci de ani, dar voia s se odihneasc ; era pe jumtate convins c asupr-i apas un blestem.Cu ani n urm deschisese un garaj la o margine de ora. Afacerile mergeau bine, banii ncepuser s curg. Dar tocmai cnd credea c s-a sltat din nevoi, autostrada a fost derivat, aa c i-a pierdut vadul i a rmas fr lucru. Cam peste un an a vndut garajul i a deschis o bcnie. i din nou i-au mers treburile strun. i pltise datoriile i ncepuse25s pun bani la banc. Dar a aprut o mare reea de bcnii, care a nceput o concuren neloial i l-a silit s se retrag din afaceri.Bert era un om sensibil. Asemenea lucruri i se ntmplaser de nenumrate ori. Tocmai cnd credea c succesul i e asigurat, blestemul se abtea asupra lui. ncrederea n sine i se topise. Izbucnirea rzboiului l gsi aproape cu totul descurajat. tia c pe vreme de rzboi se pot face bani frumoi, dar acum, dup ce fusese de attea ori nfrnt, i era team.A trebuit s-i adune toate puterile nainte de a ncheia cel dinti contract pentru furnizare de fasole. n primul an de afaceri a scos cincizeci de mii de dolari, n al doilea dou sute de mii. n al treilea a contractat recolta de pe mii de acri de pmnt mai nainte ca fasolea s fie mcar semnat. Prin contract garanta c avea s plteasc zece ceni funtul de boabe, i avea posibilitatea s vnd cu optsprezece ceni funtul, orice cantitate de fasole ar fi putut strnge. n noiembrie rzboiul s-a sfrit, i a trebuit s vnd fasolea cu patru ceni funtul. A rmas cu ceva mai puini bani dect avusese la nceput.De data asta era pe deplin ncredinat de apsarea acelui blestem. Ajunsese att de demoralizat, nct nici nu prea mai pleca de acas.Muncea n grdin, ngrijind cele cteva legume i tot cugetnd la vrjmia sorii lui.i astfel, de-a lungul ctorva ani copleii de toropeal, se nscu treptat n sufletul su dorul de pmnt. i spunea c lucrul pmntului26ar fi fost singura strdanie pe care soarta n-ar fi luat-o n seam. Credea c la o mic ferm ar putea s-i afle odihn i linite.Ferma Battle i-a fost oferit de o agenie de bunuri imobiliare din Monterey. Bert cercet ferma, socoti cam ce schimbri ar fi de fcut, i o cumpr. La nceput ai lui nu prea vroiau s se mute, dar dup ce curi locul, introduse electricitate, instal telefon n cas i o mobil confortabil i cu grij, s-au mutat aproape cu entuziasm. Doamna Munroe considera binevenit orice schimbare l-ar fi putut smulge pe Bert din tristeea pe care i-o plimba n grdina din Monterey.Din clipa cnd cumpr ferma, Bert se simi uurat. Blestemul se risipise. tia c de acum ncolo nu mai are de ce s se team. ntr-o lun de zile umerii i se ndreptar i de pe fa i se terse expresia aceea chinuit. Deveni un fermier plin de entuziasm ; citi tot ce putea s gseasc cu privire la metodele de cultivare a pmntului, angaj un argat i se puse pe munc din zori i pn-n noapte. Fiecare zi i aducea noi bucurii, i fiece firior rsrit din smna aruncat n brazd prea s-i ofere nc o garanie c de acum ncolo nu mai avea de ce s se team. Era fericit .i, fiindc i recptase ncrederea, ncepu s lege prietenii n vale i s-i consolideze situaia.ntr-o comunitate rural e greu i este nevoie de mult tact pentru a te face repede acceptat. Oamenii de pe vale priviser venirea familiei Munroe cu oarecare ostilitate. Ferma Battle era un loc bntuit de duhuri. Totdeauna27o socotiser aa, chiar i cei care izbucneau n rs cnd auzeau de asemenea idee. i acum iat c vine cineva i le dovedete c greiser. Ba mai mult dect att, schimb faa locurilor fcnd s dispar ferma blestemat i punnd n locul ei o aezare senin i prosper. Oamenii se obinuiser cu ferma Battle aa cum fusese ea. n tain, erau suprai din pricina schimbrii petrecute.Faptul c Bert izbutise s nlture aceast ostilitate era ceva cu totul deosebit. n trei luni ajunsese s fac parte integrant din vale, s fie socotit un om de ndejde, un vecin. mprumuta unelte de la alii, i le mprumuta i el unelte celorlali. Dup ase luni fu ales membru n comitetul colar. n mare msur nsi fericirea resimit de Bert din pricin c scpase de urgiile sorii l fcea plcut n ochii celorlali. Pe lng asta, era i un om de treab ; era bucuros cnd putea s fie de folos prietenilor i, lucru nc i mai de seam, nu ovia niciodat s cear sfat i sprijin.O dat, la magazin, explic unui grup de fermieri cum vede el lucrurile, i cu toii preuir sinceritatea acestor explicaii. Asta s-a petrecut curnd dup sosirea lui n vale. i atunci T. B. Allen dduse glas vechii ntrebri : Noi totdeauna am cam socotit casa aceea bntuit de duhuri. O mulime de lucruri ciudate s-au petrecut acolo. Pn acum n-ai vzut nici o stafie ?Bert izbucni n rs i rspunse : Dac ndeprtezi dintr-un loc tot ce poate sluji de hran, obolanii i iau lumea n cap.28Eu am alungat de acolo toate vechiturile i toate ntunecimile. i strigoii cu de-astea se hrnesc. Ai fcut din ferma ta o aezare de mai mare dragul, recunoscu Allen. Dac ai s-o ii tot aa, are s fie cea mai frumoas ferm de pe Puni.Un gnd nou se ivi n mintea lui Bert i l fcu s se ncrunte cu gravitate, spunnd : Am avut la ghinioane cu duiumul. M-am apucat de o mulime de treburi i toate, pe rnd, s-au dus de rp. Cnd am venit ncoace, mi umbla prin cap c a fi urmrit de un blestem.Deodat ncepu s rd din toat inima, nveselit de gndul ce i venise n minte : i ce m-apuc s fac ? nainte de orice, cumpr un loc despre care se credea c se afl sub blestem. S vedem, mi-am spus eu atunci, poate c blestemul ce apas asupra mea i blestemul fermei se-apuc s se ncaiere i se ucid unul pe cellalt. Oricum, v spun cinstit : nu mai am nici o ndoial c aa s-a ntmplat.Asculttorii izbucnir i ei n rs. T. B. Allen izbi cu palma n tejghea i strig : Asta-i bun ! Dar v spun eu una i mai bun : Blestemul dumitale i blestemul fermei s-au nsoit i s-au ascuns mpreun ntr-o gaur de hrciog, ca o pereche de erpi cu clopoei. Poate c n curnd o s ne trezim c-o droaie de pui de blesteme pe-aci, prin Puni.Toi cei de fa au izbucnit n hohote de rs, iar T. B. Allen s-a trudit s-i vre bine29n cap toat scena, ca s-o poat povesti i altora. Parc ar fi vorbe dintr-o pies de teatru" gndi el.TreiEDWARD WICKS TRIA LA PUNILE Raiului, ntr-o csu mohort de pe marginea unui drum mai lturalnic. n spatele casei se ntindeau o livad de piersici i o mare grdin de zarzavat. n vreme ce Edward Wicks se ngrijea de piersici, nevasta i cu fata lui cea frumoas munceau n grdin i culegeau mazre, fasole verde i cpuni timpurii, pentru a fi duse i vndute la Monterey.Edward Wicks avea o fa smead, butucnoas i ochi mici, neprietenoi, aproape fr gene. Era cunoscut drept cel mai mare mecher de pe vale. Se tocmea cu nverunare i niciodat nu era mai fericit dect atunci cnd izbutea s ia pe piersici civa ceni mai mult dect vecinii. Dac i se ivea prilejul, mai pclea pe cte cineva i la afaceri de geambie, iar din pricina acestui soi de iscusine ctigase stima comunitii ; dar ciudat era c nu izbutea deloc s se mbogeasc. Totui, i plcea s mint spunnd c i vr banii n bonuri de tezaur. La ntrunirile comitetului colar, cerea celorlali sfaturi cu privire la diverse asemenea hrtii de valoare, i procednd astfel izbutea s creeze impresia c30economiile lui s-ar ridica la sume considerabile.Oamenii din vale i spuneau Shark" 1 Wicks.Shark ?" spuneau ei. Ehei, cred c e om de vreo douzeci de mii de dolari, dac nu i mai bine. Nu e prost deloc."Iar adevrul era c Shark nu avusese n viaa lui mai mult de cinci sute de dolari deodat.Cea mai mare plcere a lui Shark izvora din aceea c era socotit om bogat. ntr-adevr, att de adnc bucurie tria, nct presupusa bogie ncepu s capete pentru el realitate.Stabilindu-i averea imaginar la cincizeci de mii de dolari, inea un registru n care i calcula dobnzile i nscria cu grij feluritele investiii. Aceste tertipuri constituiau cea mai mare bucurie a vieii lui.La Salinas se nfiin o societate petrolier, cu scopul de a spa o sond n partea de sud a comitatului Monterey. Cum auzi vestea asta, Shark se duse la John Whiteside, la ferm, ca s discute cu el despre valoarea aciunilor noii societi. Stam i m gndeam la aceast South County Oil Company, ncepu Shark. Ei, dup rapoartele geologilor s-ar zice c lucrurile stau bine, rspunse John Whiteside. nc de mult am auzit eu c pe acolo s-ar gsi petrol. Snt ani de zile de-atunci. (n asemenea chestiuni lui John Whiteside i se cerea deseori sfatul.) Dar, bineneles, eu n-a bga prea muli bani n afacerea asta.Nota 1. Shark = rechin.31Shark i ndoi buza de jos cu degetul arttor i cteva clipe rmase dus pe gnduri, pe urm zise : Am stat i m-am gndit mult la treaba asta. Mi se pare c ar fi o perspectiv foarte mbietoare. Am vreo zece mii de dolari pe ici pe colo, i nu prea mi aduc chiar ct s-ar cuveni. Cred c o s m ocup mai ndeaproape de povestea asta. Dar ziceam c s aflu i prerea dumitale.Numai c hotrrea lui Shark fusese luat.De ndat ce ajunse acas, lu de pe poli registrul i retrase zece mii de dolari din presupusul lui cont la banc. Pe urm nregistr n inventarul hrtiilor de valoare o mie de aciuni South County Oil Company. i, din ziua aceea, ncepu s urmreasc plin de nfrigurare cursul aciunilor. Cnd preul aciunilor slta puin, i vedea de treburi fluiernd ntruna, iar cnd preul scdea, simea cum, de team, parc i se pune un nod n gt. n fine, cnd s-a ntmplat ca aciunile South County s se ridice vertiginos, pe Shark l-a cuprins o asemenea bucurie, nct s-a dus la magazinul universal din Punile Raiului i a cumprat o pendul de marmur neagr, de pus pe consol, cu coloane de onix pe ambele pri ale cadranului i cu un cal de bronz deasupra. Brbaii din magazin au schimbat ntre ei priviri pline de neles i i-au optit c Shark se pregtete s cucereasc pe cineva.Peste o sptmn cursul aciunilor a sczut catastrofal i compania a disprut. n clipa32cnd a auzit vestea, Shark i-a i luat registrul i a nscris n el c vnduse aciunile cu o zi nainte de prbuire, i cu un ctig de dou mii de dolari.ntorcndu-se de la Monterey, Pat Humbert a oprit maina pe drumul lturalnic, n faa casei lui Shark. Numaidect i-a spus : Am auzit c te-ai curat cu aciunile alea South County.Shark zmbi ncntat : Drept cine m iei, Pat ? Am vndut toate aciunile acum dou zile. Ar trebui s tii i tu, ca i toat lumea, c eu nu-s fraier. tiam c e vorba de un rahat, dar tiam i c neaprat aciunile au s creasc odat, pentru ca fondatorii s-i poat scoate gologanii. Cnd s-au lepdat ei, m-am lepdat i eu. Nu mai spune ! exclam Pat plin de admiraie.i cnd s-a dus la magazinul universal, a lansat noutatea. Oamenii cltinau din cap i fceau noi presupuneri cu privire la banii lui Shark. i cu toii recunoteau c n-ar fi deloc ncntai s se lanseze ntr-o afacere i s-l aib pe Shark drept concurent.Cam pe vremea aceea, Shark a mprumutat de la o banc din Monterey patru sute de dolari i i-a cumprat un tractor Fordson vechi.Treptat-treptat, faima lui de om cu judecat sntoas i prevztor a ajuns att de mare, nct nimeni din Punile Raiului nu se gndea s cumpere vreo hrtie de valoare, o bucat de pmnt sau chiar un cal, fr ca mai nti s cear sfatul lui Shark Wicks. Cu fiecare33dintre admiratorii lui, Shark sttea i cerceta amnunit situaia, apoi ncheia cu un sfat uimitor de nelept.Peste civa ani, registrul arta c prin plasamente bine chibzuite strnsese o sut douzeci i cinci de mii de dolari. Vzndu-l cum triete totui ca un om srac, vecinii l preuiau nc i mai mult, pentru c nu e puin lucru s nu i se suie bogia la cap. Nu era el prost. Nevasta i fata lui cea frumoas tot mai ngrijeau de legume i le culegeau ca s le vnd la Monterey, n vreme ce Shark i vedea de cele o mie de treburi din livad.n viaa lui Shark nu existase nici o poveste de dragoste. La nousprezece ani o dusese de trei ori la bal pe Katherine Mullock, fiindc era liber. Cu asta i-a asigurat precedentul, i s-a nsurat cu ea fiindc familia Katherinei i toi vecinii se ateptau la aa ceva. Katherine nu era frumoas, dar avea prospeimea robust a unei buruieni tinere i vigoarea unei mnze abia puse la ham. Dup mriti i-a pierdut i vigoarea i prospeimea, cum se ntmpl cu floarea dup ce e polenizat. Obrajii i czur, oldurile i se lir, i astfel porni pe calea celui de al doilea destin al su acela al muncii.Felul cum se purta Shark cu nevasta nu era nici drgstos, nici hain. O conducea cu aceeai blnd nenduplecare cu care i mna caii. Cruzimea i s-ar fi prut o prostie la fel de mare ca i ngduina. Nu discuta niciodat cu ea aa cum se discut cu o fptur omeneasc, nu-i mprtea niciodat ndejdile,34gndurile sau necazurile lui, nu-i pomenea nimic despre averea lui de pe hrtie sau despre starea recoltelor de piersici. Dac ar fi fcut una ca asta, Katherine ar fi fost uluit i speriat. Viaa era destul de grea i fr a mai aduga povara gndurilor i necazurilor altuia.Singurul lucru lipsit de frumusee de la ferma Wicks era casa, mohort i nnegrit.Gunoaiele i necureniile naturii dispar n pmnt odat cu trecerea fiecrui an, dar necureniile omeneti dovedesc mai mult ndrtnicie. Curtea era mpnzit de saci vechi, hrtii, sticle sparte i ghemotoace de srm ncurcat. Singurul loc din ferm unde nu creteau iarba i florile era poriunea de gunoi bttorit din jurul casei, gunoi ajuns neprietenos i neroditor din cauza albiilor cu ap spunit aruncate peste el. Shark i irigase livada, dar nu vedea nici un motiv s risipeasc ap bun n jurul casei.Cnd se nscuse Alice, femeile de la Punile Raiului veniser cu crdul acas la Shark, pregtite s se minuneze de frumuseea pruncului. Dar cnd vzuser c pruncul era ntr-adevr frumos, n-au mai tiut ce s spun.Acele tipic feminine exclamaii pline de admiraie, menite s le asigure pe tinerele mame c oribilele creaturi cu aspect de reptil din braele lor snt oameni i cnd or s se fac mari n-au s fie nite montri, i pierduser orice sens. Mai mult dect att, Katherine i privea copilul cu ochi lipsii de ncntarea prefcut cu care cele mai multe femei i alin dezamgirile. Atunci cnd a vzut ct de35frumos e pruncul, Katherine a fost cuprins de mirare, team i presimiri rele. Frumuseea fetiei se arta prea minunat ca s nu cear ceva n schimb. Copiii frumoi, i zicea Katherine, ajung brbai slui i femei urte cnd se fac mari. Spunndu-i astfel, izbuti s mai alunge din presimiri, ca i cum ar fi prevzut uneltirile Sorii i, tiindu-le dinainte, le-ar fi rpit o parte din putere.n cea dinti zi de vizit, Shark auzise o femeie spunndu-i alteia, de parc nu i-ar fi venit s-i cread ochilor : Dar cu adevrat e un copil frumos. Cum i explici c poate fi aa de frumos ?"Atunci Shark se ntorsese n dormitor i se uitase ndelung la fiic-sa. Pe urm ieise n livad i czuse pe gnduri. Pruncul era ntr-adevr frumos. Dar ar fi fost o prostie s cread c el sau Katherine, sau oricine ar fi s fie dintre neamurile lor, ar putea s aib vreo legtur cu treaba asta, cci toi erau nite oameni cu totul lipsii de farmec, chiar i dac i-ar fi privit ca oameni simpli, aa cum fuseser totdeauna. Era limpede c primise un dar de mare pre, iar de vreme ce lucrurile de mare pre au fost totdeauna rvnite de toi, Alice trebuia aprat. Cnd gndea aa, Shark credea n Dumnezeu, bineneles, vznd n el acea fptur misterioas n stare s fac toate lucrurile care lui i rmneau de neneles.Alice cretea i se fcea din ce n ce mai frumoas. Pielea i era la fel de strvezie i catifelat ca petalele de mac ; prul negru i36Ondulat avea frgezimea i moliciunea frunzelor de ferig, ochii aminteau de cerurile aburite i ncrcate de fgduieli. Cine privea n ochii gravi ai copilului, tresrea deodat i i zicea : n ochii aceia se afl ceva ce cunosc, ceva ce mi se pare c mi amintesc limpede, ori un lucru n cutarea cruia am alergat toat viaa." Apoi Alice ntorcea capul. Ia te uit ! Nu-i dect o feti drgu."Asemenea lucruri a observat Shark la mult lume. A vzut brbai roind cnd se uitau la ea, a vzut putani ncierndu-se ca tigrii cnd Alice se afla prin preajm.I se prea c descifreaz jinduire pe orice chip de parte brbteasc. Deseori, pe cnd lucra n livad, se chinuia singur nchipuindu-i scene n care zltarii o furau pe feti. De zece ori pe zi i atrgea atenia asupra anumitor primejdii : picioarele dindrt ale cailor, gardurile nalte, suferinele ghemuite la pnd pe fundurile rpelor, sinuciderea sigur ce te atepta n cazul cnd treceai oseaua fr s te uii bine la dreapta i la stnga, s vezi dac nu cumva vine vreo main. Pentru el n fiecare vecin, n fiecare negustor ambulant i, mai ales, n orice strin se ascundea un potenial rpitor de copii. Cnd se zvonea c au venit cine tie ce vagabonzi la Punile Raiului, nici o clip n-o mai scpa pe feti din ochi. Cei venii s petreac la iarb verde rmneau uluii de ferocitatea cu care Shark le poruncea s plece numaidect de pe pmntul lui.37Ct despre Katherine, frumuseea mereu mai nfloritoare a fetei nu fcea dect s-i sporeasc presimirile negre. Destinul atepta momentul prielnic loviturii, i asta nsemna doar c i adun puterile ca s poat lovi i mai crncen. Ajunse s fie roaba fiic-si, mereu se nvrtea n jurul ei i i fcea servicii mrunte, de felul celor oferite de obicei invalizilor aflai la un pas de moarte.n ciuda faptului c soii Wicks i adorau copilul, c se ngrijeau cu spaima n suflet de protejarea ei i cu sete arztoare i sorbeau din ochi frumuseea, amndoi tiau c fiica lor cea frumoas era o biat feti incredibil de proast, searbd i arierat. Pentru Shark, contiina acestui lucru nu fcea dect s-i sporeasc temerile, ntruct era convins c nu e n stare s-i poarte singur de grij, i avea s fie o prad uoar pentru oricine ar fi vrut s-o duc de nas. Pentru Katherine, ns, prostia Alicei era ceva plcut, de vreme ce oferea mamei attea prilejuri de a-i veni n ajutor.Ajutnd-o, Katherine i dovedea superioritatea i micora ntr-o oarecare msur marea prpastie ce le desprea. Katherine se bucura de orice slbiciune a fetei, fiindc asta o fcea s se simt mai aproape de ea i mai important.Cnd Alice mplini paisprezece ani, o nou rspundere veni s se adauge celor att de numeroase asumate de tatl ei. Pn acum Shark nu se temuse dect c ar putea s-o piard sau s-o vad schilodit, dar de acum ncolo ncepu s fie nspimntat de gndul c ar putea s-i38piard fecioria. ncetul cu ncetul, dup ndelung i atent cercetare a subiectului, spaima asta din urm ajunse s le absoarb pe celelalte dou. ncepu s vad n posibila pierdere a fecioriei fiic-si att dispariie ct i schilodire. Iar de atunci deveni nelinitit i bnuitor, ori de cte ori vreun brbat sau vreun biat ajungea prin preajma fermei.Preocuparea asta se transform n comar.De nenumrate ori i punea n vedere nevestei s nu cumva s-o scape vreo clip pe Alice din ochi. N-ai cum ti ce se poate ntmpla, repeta el, i bnuiala i se aprindea n ochii splcii. N-ai cum ti ce se poate ntmpla.Slbiciunea de minte a fiicei lui i sporea cumplit spaima. Oricine, se gndea el, ar putea s-o nenoroceasc. Absolut oricine ar fi lsat singur cu ea, ar putea s-i fac toate mendrele. Fiind att de proast, nu era n stare s se apere singur. Nici un om nu i-a pzit vreodat ceaua premiat aflat n clduri cu mai mult grij dect i pzea Shark fiica.De la o vreme Shark nu mai fu mulumit cu ceea ce tia despre nevinovia ei, ci trebui neaprat s capete i asigurri. Lun de lun o nnebunea de cap pe nevast-sa. tia soroacele chiar mai bine dect ea. i ntreba crunt : E cum trebuie ?Katherine rspundea cu dispre : Nu nc.Apoi, peste cteva ceasuri : E cum trebuie ?39i o inea aa ntruna, pn n cele din urm Katherine rspundea : Sigur c este. Ce i-oi fi nchipuit ?Rspunsul sta i ajungea lui Shark pentru o lun de zile, dar nici pe departe nu-i slbea vigilena. Neprihnirea rmsese intact, prin urmare trebuia pzit mai departe.Shark tia bine c ntr-o zi Alice o s se mrite, dar orict de des i-ar fi trecut prin minte acest gnd, de fiece dat l alunga i ncerca s-l dea uitrii, fiindc i cstoria fetei i pricinuia aceeai aversiune ca i seducerea. Alice era un lucru de pre, i deci trebuia pzit i pstrat. Pentru el nu era vorba de o problem moral, ci de una estetic. De ndat ce i-ar fi pierdut neprihnirea, n-ar mai fi fost acel bun de pre pstrat de el ca o adevrat comoar. N-o iubea pe Alice aa cum un tat i iubete copilul. Mai curnd o tezauriza, nu se mai stura privind-o, aa cum ar fi privit un lucru de-al su unic i de negrit frumusee. Iar pe msur ce trecea timpul i el ntreba : E cum trebuie ?", lun dup lun, neprihnirea asta ajunse s reprezinte sntatea, rmnerea n via i integritatea ei corporal.ntr-o zi, cnd Alice avea aisprezece ani, Shark se apropie de nevast-sa cu adnc ngrijorare ntiprit pe fa. tii, de fapt nu putem spune c fata e cum trebuie... adic... nu putem fi ntr-adevr siguri dect dac o ducem la un doctor.Mai nti Katherine s-a uitat lung la el, strduindu-se s neleag ce anume vor s spun40cuvintele acelea. Pe urm i-a ieit din fire, pentru prima oar n viaa ei, i i-a spus : Eti o lighioan mpuit i bnuitoare. Iei afar de-aici ! i dac mai spui vreodat asemenea vorbe, s tii c... c te las i plec.Izbucnirea Katherinei l uimi, dar nu-l sperie pe Shark. Totui, renun la ideea examenului medical i se mulumi doar cu ntrebarea de fiecare lun.ntre timp, averea din registrul lui Shark continua s creasc. Noapte de noapte, dup ce Katherine i Alice se culcau, lua de pe poli registrul cel gros i l deschidea sub lampa atrnat de tavan. Dup aceea ochii splcii priveau mijii, iar chipul butucnos cpta o expresie de viclenie n vreme ce i tot aranja plasamentele i i calcula dobnzile. Buzele ncepeau s i se mite ncet, fiindc n acele clipe ddea telefonic dispoziie s i se cumpere un nou stoc de aciuni. O expresie grav i ndurerat i se aternea pe chip cnd pornea procedura de executare a ipotecii pe care o avea asupra unei ferme de mna nti. mi calc pe suflet cnd fac asta", optea el. Dar, oameni buni, trebuie s nelegei c aa e n afaceri."Atunci i muie penia n sticla cu cerneal i trecu n registru executarea ipotecii. Apoi mormi : Salat. Toat lumea pune salat. Pe pia are s fie un adevrat potop. Cred c-a face mai bine s pun cartofi i s scot ceva gologani. Pmntul din lunc e grozav." i nscrise n registru semnarea a trei sute de41acri de cartofi. Ochii i alunecar pe deasupra cifrelor. Treizeci de mii de dolari zceau la banc i nu aduceau dect o dobnd mic. Era o ruine. Practic, banii tia stteau degeaba.O adnc ncordare i se ivi n ochi. Se ntreba cum oare stteau lucrurile la San Jose Building & Loan. Acolo se pltea dobnd de ase la sut. Nu se cdea ns s dea buzna cu ochii nchii, fr s cerceteze cum merg treburile la compania asta. n vreme ce nchidea registrul ca s se duc la culcare, Shark hotr s cear sfatul lui John Whiteside cu privire la compania din San Jose. i spunea cu nelinite :Uneori companiile astea mai dau i faliment, i funcionarii se ascund."Mai nainte ca familia Munroe s se mute pe vale, Shark bnuia de intenii rele fa de Alice pe toi brbaii i bieii, dar ndat ce a dat pentru prima oar cu ochii de Jimmie Munroe, temerile i bnuielile i s-au ngustat pn au ajuns s se concentreze toate asupra blazatului Jimmie. Flcul era subirel i frumos la chip, avea gur senzual i bine desenat, iar n ochi i strlucea arogana aceea provocatoare att de des folosit de bieii din ultimele clase de liceu. Despre Jimmie se spunea c ar bea gin ; purta haine de ora, din stof de ln niciodat salopet. Prul i strlucea de briantin i ntregul su fel de a se purta, gesturile i inuta care i ddeau un aer de fante fceau ca fetele din Punile Raiului s nceap a chicoti i a se agita, la vederea lui, pline de admiraie i stinghereal.42Jimmie le cerceta pe fete cu ochi senini i cinici, i se strduia s le arate c nu era de nasul lor. tia c fetele tinere snt puternic atrase de bieii cu trecut. i Jimmie avea trecut. De mai multe ori se mbtase la Riverside Dance Palace ; srutase cel puin o sut de fete, i de trei ori avusese aventuri vinovate printre slciile de pe malul lui Salinas River. ncerca el s lase a i se citi pe chip viaa vicioas, dar se temea c ce se poate citi pe chip nu e de ajuns, aa c lans cteva zvonuri mrave care se rspndir prin Punile Raiului cu o iueal ce-i mergea la inim.Zvonurile ajunser i la urechea lui Shark, i n sufletul su se nscu mpotriva lui Jimmie Munroe o ur ce-i afla izvorul n teama pricinuit de felul cum se purta Jimmie cu femeile. Oare ce ans i-ar mai rmne frumoasei i neajutoratei Alice i spunea Shark mpotriva unuia att de iscusit n treburile deertciunilor lumeti ?Alice nu-l zrise niciodat pe Jimmie, cnd Shark i i interzise s-l ntlneasc. i vorbi cu asemenea nverunare, nct n creierul indolent al fetei se trezi un oarecare interes. S nu dea dracu s te prind vreodat stnd de vorb cu Jimmie Munroe la, i spuse Shark. Da' cine-i Jimmie Munroe, tat ? Nu te intereseaz pe tine cine e. Atta ine minte : s nu dea dracu s te prind vreodat stnd de vorb cu el. Auzi ce-i spun ? ! Ia seama ! Te jupoi de vie, dac mcar te uii o dat la el.43Shark n-o atinsese vreodat nici cu un fir de pr pe Alice, pentru aceleai motive pentru care nu-i trecuse prin cap s biciuiasc un vas de Dresda. Nu ndrznea nici s-o mngie, de team s nu lase cumva vreo urm. Dealtminteri, nevoia de pedeaps nu se ivise niciodat. Alice fusese totdeauna un copil blnd i cuminte. Neastmprul nu poate porni dect dintr-o idee sau o ambiie. Iar ea nu cunoscuse niciodat asemenea lucru.i iari : Ia spune, nu cumva ai stat de vorb cu Jimmie Munroe ? Ai stat ? Nu, tat. Bine. Ai grij, s nu dea dracu s te prind.Dup ce i se repet de mai multe ori aceeai porunc, n celulele lipsite de agerime ale creierului Alicei se strecur convingerea c, ntr-adevr, ar fi o plcere s-l ntlneasc pe Jimmie Munroe. Se ntmpl chiar s-l i viseze, de unde se poate bnui ct de strnit era. Alice visa rareori. n visul acela, se fcea c un brbat cu nfiarea indianului de pe calendarul din odaia ei, i pe care l chema Jimmie, venise ntr-un automobil strlucitor i i dduse o piersic mare i zemoas. Cnd mucase din piersic, zeama i se prelinsese pe brbie i lucrul acesta o stnjenise foarte mult.Pe urm o trezi maic-sa din somn, fiindc sforia prea tare. Katherine era fericit c fiic-sa sforie, fiind vorba de un neajuns menit s le pun pe aceeai treapt. Dar n acelai timp, nu prea era semn de distincie.44Shark Wicks primi o telegram. Mtua Nellie svrit din via noaptea trecut. nmormntarea smbt." Se urc n Fordul lui i se duse pn la ferma lui John Whiteside s-i spun c n-are s poat veni la edina comitetului colar. John Whiteside era secretarul comitetului. nainte de a pleca, Shark pru ncurcat vreo cteva momente i pe urm spuse: M gndeam s te ntreb ce prere ai despre San Jose Building and Loan Company.John Whiteside zmbi i rspunse : Nu prea tiu multe despre compania asta anume. Ei, uite, am treizeci de mii care zac la banc i nu aduc dect trei la sut. i m gndisem s m interesez dac nu cumva a putea scoate de undeva puin mai mult dobnd.John Whiteside i rotunji buzele, ncepu s sufle ncetior i opri curentul de aer folosind arttorul. i-o spun pe loc. Building and Loan e cea mai bun carte pe care o poi juca. Ei, eu nu fac afaceri de felul sta. Nu vreau jocuri de noroc, i-o tie Shark. Dac nu pot fi sigur de profit ntr-o afacere, nu m amestec. Prea mult lume joac la noroc. N-a fost dect un fel de a vorbi, domnule Wicks. Nu prea se ntmpl ca asemenea companii de construcii i mprumut s dea faliment. i pltesc dobnd frumoas. Oricum, o s m interesez, hotr Shark. M duc astzi pn la Oakland, la nmormntarea mtuii Nellie, i am s m opresc vreo45

cteva ceasuri la San Jose, s m interesez de compania asta.n seara aceea, la magazinul universal din Punile Raiului s-au fcut noi presupuneri cu privire la averea lui Shark, fiindc Shark se sftuise cu mai mult lume. Ei, oricum ar fi, un lucru e sigur, ncheie T. B. Allen. Shark Wicks nu e prost. De sftuit se sftuiete cu toat lumea, dar nu se ia dup vorba nimnui, pn nu cerceteaz i nu se convinge el singur. Nu, nu-i prost deloc, convenir toi cei de fa.Shark a plecat la Oakland smbt dimineaa, lsndu-i pentru prima oar n via nevasta i fata singure. Smbt seara Tom Breman a venit s le ia pe Katherine i pe Alice la un bal din cldirea colii. Vai ! Nu cred c domnului Wicks i-ar place una ca asta, rspunse Katherine cu glas tremurtor i speriat. Dar nu v-a spus s nu v ducei, nu-i aa ? Nu, numai c... pn acum n-a mai lipsit niciodat de acas. Nu cred c i-ar place s ne ducem. Atta doar c nu s-a gndit niciodat la o asemenea posibilitate, o liniti Tom Breman. Haidei ! mbrcai-v ! Hai s mergem, mam, zise Alice.Katherine tia bine c fiic-sa e n stare s ia o hotrre att de pripit, deoarece era prea proast ca s-i fie team. Alice nu putea s-i dea seama de urmrile unei fapte. N-avea cum46s se gndeasc la sptmnile de chinuitoare discuii ce aveau s urmeze dup ntoarcerea lui Shark. Katherine parc l i auzea, de pe acum : Nu neleg de ce trebuia s te duci cnd eu nu eram acas. Cnd am plecat, mi-am zis c amndou o s avei grij de treburile fermei, dar cel dinti lucru pe care l-ai fcut a fost s v ducei la bal !" i pe urm ntrebrile : Cine a dansat cu Alice ? Aa i ce i-a spus ? De ce n-ai auzit ? Ar fi trebuit s auzi." Shark n-avea s pstreze suprare, dar sptmni la rnd numai despre asta avea s vorbeasc, s vorbeasc ntruna pn ce ei i s-ar fi fcut lehamite chiar s i aud de bal. Iar n ziua cuvenit a lunii, ntrebrile lui aveau s bzie ca roiurile de nari, pn s-ar fi ncredinat c Alice nu e pe cale de a avea un copil. Katherine nu socotea c distracia oferit de bal ar merita chinul ntregii zarve pe care urma s-o nfrunte dup aceea. Hai s mergem, mam, se rug Alice. n viaa noastr n-am fost nicieri numai noi dou.Un val de mil npdi sufletul Katherinei. Srmana fat nu avusese n viaa ei mcar o singur clip care s fie numai a ei. Niciodat nu discutase fleacuri cu vreun biat, fiindc taic-su nu i-ar fi ngduit s spun ori s asculte vorbe pe care el s nu le aud. Bine, ncuviin cu sufletul la gur. Dac domnul Breman ateapt pn ne mbrcm, o s mergem.Se simea foarte viteaz, dac e n stare s ae nelinitile lui Shark.47Pentru o fat de la ar, frumuseea prea deosebit e un inconvenient aproape la fel de mare ca i urenia. Cnd bieii de prin mprejurimi se uitau la Alice, li se punea un nod n gt, minile i picioarele nu mai aveau astmpr, iar gturile li se roeau ca focul. Nimic nu i-ar fi putut sili s stea de vorb cu ea, ori s-o cheme la dans. n loc de asta, dansau dezlnuii cu fete mai puin frumoase, deveneau glgioi ca nite copii timizi i se ddeau n spectacol cu frenezie. Cnd fata privea n alt parte, o cercetau cu ochi iscoditori, dar dac se uita spre ei, se strduiau s lase impresia c nici n-au bgat de seam c-ar fi acolo. Tratat totdeauna n acest fel, Alice habar n-avea ct e de frumoas. Aproape se resemnase ca, n asemenea mprejurri, s joace doar rolul unei flori lipite de perete.Cnd Katherine i Alice intrar pe ua colii, Jimmie Munroe sttea rezemat de zid, cu elegan nepstoare i afind un plictis trufa. Pantalonii lui Jimmie erau largi la manete ct roata carului, iar pantofii lui de piele veritabil aveau boturile ptrate ca o crmid. O cravat neagr cu dungi de toate culorile curcubeului flutura pe piepii cmii de mtase alb, iar prul i lucea bine uns pe cap.Jimmie era biat de la ora. Se npusti ca un vultur nepstor. Nici n-apucase Alice s-i scoat haina, c se i afla lng ea. Cu glasul obosit cptat n clasele de liceu, ntreb : Dansezi, drguo ? H ? fcu Alice. Ce-ai zice s dansezi cu mine ?48 Adic s dansm ?Alice ntoarse spre el ochii neguroi i ncrcai de fgduieli, iar atunci ntrebarea prosteasc deveni ncnttoare i plin de haz, dezvluind semne ale altor lucruri n stare s-l emoioneze i s-l ae pn i pe cinicul Jimmie.Lui i se pru c-l ntrebase : S dansm ?" Adic : Doar s dansm ?" i, n ciuda faptului c terminase liceul, Jimmie simi un nod n gt, minile i picioarele ncepur s i se mite nervos i sngele i npdi sub pielea gtului.Alice se ntoarse ctre maic-sa, nc de pe acum angajat mpreun cu doamna Breman n acele flecreli pe teme culinare, specifice gospodinelor. Mam, zise Alice, pot s dansez ? Danseaz, rspunse Katherine zmbind. Apoi adug : Distreaz-te i tu o dat.Jimmie vzu c Alice danseaz prost. Cnd muzica ncet, propuse : E tare cald aici, nu-i aa ? Hai s ne plimbm puin.i o conduse afar, sub slciile din curtea colii.Peste ctva vreme, o femeie care se aflase pe verand intr nuntru i i opti Katherinei ceva la ureche. Katherine sri ca ars, se repezi afar i strig disperat : Alice ! Alice, treci numaidect ncoace !Cnd cei doi rzleii se ivir din ntuneric, Katherine se rsti la Jimmie :49 S stai deoparte, auzi ce-i spun ? S nu te mai apropii de fat c-altminteri dai de bucluc.Brbia lui Jimmie se topi. Se simea ca un copil eliminat din coal. Nu-i convenea deloc, dar n-avea ncotro.Katherine i conduse fiica ndrt n coal. Nu i-a spus taic-tu s nu te apropii de Jimmie Munroe ? Nu i-a spus ? o ntreb ea cu groaz. sta era ? opti Alice. Sigur c sta. Ce fceai amndoi acolo ? Ne srutam, rspunse Alice cu glas sfios.Katherine rmase cu gura cscat. Pe urm spuse : Vai, Dumnezeule ! Vai, Dumnezeule, ce-am s m fac ? E ceva ru, mam ?Katherine se ncrunt, apoi spuse tare : Nu... nu, sigur c nu e ru. E... bine. Dar cu nici un chip s nu-i spui vreodat lui taic-tu. S nu-i spui nici mcar dac te ntreab ! Ar... ce mai, i-ar pierde minile. De-acum stai numai aici, lng mine, toat seara, i nu te mai vezi niciodat cu Jimmie Munroe, da ? Poate c nu afl taic-tu. Vai, Doamne, tare a vrea s nu afle de povestea asta !Luni, Shark Wicks cobor din trenul de sear la Salinas i lu autobuzul pn la rscrucea unde oseaua ctre Punile Raiului ddea n autostrad. i lu geanta i porni s strbat pe jos cele patru mile ce-l despreau de cas.Era o noapte senin, nmiresmat, cu cerul spuzit de stele. Sunete stinse i tainice venite50dinspre coline i urau bun-sosit acas i i strneau n minte felurite visri, aa c nici nu mai tia pe unde calc.i plcuse nmormntarea. Fuseser flori frumoase, i att de multe ! Bocetele femeilor i mersul grav al brbailor umpluser sufletul lui Shark de o jale duioas ce numai neplcut nu putea s fie. Pn i solemnul ritual al slujbei religioase, pe care nimeni nu-l nelege i nimeni nu-l ascult, fusese un fel de balsam ce picurase n trupul i n mintea lui Shark dulci i tainice alinri. Un ceas ntreg sttuse n biseric, i din rstimpul petrecut acolo se alesese cu pacea aromitoare a florilor nmiresmate i a plutitorilor nori de tmie, ca i cu strlucirea legturilor stabilite ntre el i eternitate. i toate acestea fuseser ncrustate n fptura lui de zguduitoarea simplitate a nmormntrii.Pe mtua Nellie n-o cunoscuse niciodat foarte bine, dar nmormntarea ei l desftase adnc. Se pare c ntr-un fel sau altul neamurile auziser de averea lui, fiindc i artaser atenie i respect. Iar acum, n drum spre cas, redepna n minte toate aceste lucruri i bucuria grbi scurgerea timpului, scurt drumul i l aduse repede la magazinul universal din Punile Raiului. Shark intr nuntru, fiind sigur c aici poate gsi pe cineva n stare s-i dea seama de cte s-or mai fi petrecut pe vale n lipsa lui.T. B. Allen, proprietarul, tia tot ce se ntmpl, ba se mai pricepea s i sporeasc interesul oricrei nouti, prefcndu-se c nu51prea e bucuros s vorbeasc despre ea. Cea mai prosteasc veste fr vreo importan devenea pasionant dac era nfiat de T.B.La intrarea lui Shark, n prvlie nu se afla dect proprietarul. T.B. deprt de perete speteaza scaunului n care sttuse rsturnat, i ochii ncepur s-i sclipeasc de curiozitate. Am auzit c-ai fost plecat, spuse pe un ton ce lsa s se neleag lesne c e gata s pstreze taina. M-am dus pn la Oakland, rspunse Shark. A trebuit s iau parte la o nmormntare. Dar m-am gndit c a putea s m ocup i de ceva afaceri n vremea asta.T.B. atept atta vreme ct ar fi cerut un cuviincios timp de gndire. S-a ntmplat ceva, Shark ? Ei, nu tiu dac a putea spune chiar aa. M-am interesat de o anumit companie. Ai investit ceva bani ? ntreb T.B. cu deferen. Ceva.Amndoi i coborr privirile n podele. Ce s-a mai ntmplat ct am lipsit eu ?n aceeai clip, pe chipul btrnului se ntinse o expresie ce vdea ovial. Se putea citi limpede acolo neplcerea de a spune despre ce e vorba, o nnscut sil fa de tot ce poate fi prilej de brf. Pn la urm, totui, mrturisi : Bal la coal. Da, tiam.T.B. se foi puin. Se prea c n mintea lui are loc un conflict : Oare s-i spun lui Shark52ce tia, i asta numai spre binele lui, sau maibine s pstreze taina doar pentru sine ? Shark urmrea lupta asta cu mult interes. De cte ori nu asistase el la asemenea conflicte. i l ndemn : Ei, ia spune. Am auzit c foarte curnd s-ar putea s avem nunt. Zu ? Cine ? Ei, foarte aproape de cas, a zice eu. Cine ? ntreb din nou Shark.nc o dat T.B. lupt zadarnic i pierdu, aa c mrturisi : Dumneata. Eu ? chicoti Shark. Alice.Shark nlemni i se uit lung la btrn. Pe urm fcu vreo civa pai spre el i se aplec amenintor asupra lui. Ce vrei s zici ? Spune-mi ce vrei s zici... auzi !T.B. tia c ntrecuse msura. Se retrase ghemuit din faa lui Shark. Linitete-te, domnule Wicks ! S nu faci vreo prostie ! Spune-mi ce-ai vrut s zici ! S-mi spui cu de-amnuntul !Shark l nh pe T.B. de umr i l zgli cu furie. Pi, nu s-a ntmplat dect la bal... numai la bal. A fost Alice la bal ? h.53 Ce-a cutat acolo ? Nu tiu. Adic, vreau s spun... nimic.Shark l smuci din scaun i-l inu cu putere n sus, pe picioarele lui nesigure. Porunci : Spune-mi !Btrnul scnci : Doar att, c-a ieit cu Jimmie Munroe n curte.Shark l nh acum de amndoi umerii i l scutur ca pe un sac pe negustorul ngrozit : Spune-mi ! Ce-au fcut acolo, n curte ? Nu tiu, domnule Wicks. Spune-mi ! Pi, domnioara Burke... domnioara Burke zicea... c se srutau.Shark ls sacul s cad i se aez. l tortura un simmnt de grav pierdere. n vreme ce se uita fix la T.B. Allen, mintea i se lupta din greu cu chestiunea prihnirii fiic-si. Nu-i trecea prin gnd c totul s-ar fi putut opri la srut. ntoarse capul i privirile i rtcir dezndjduite prin magazin. T. B. vzu cum i ndrept ochii asupra vitrinei cu arme. S nu faci vreo prostie, Shark, strig btrnul. Putile acelea nu-s ale tale.Shark nici mcar nu zrise putile, dar acum, cnd i se atrsese atenia asupra lor, sri de pe scaun, mpinse n lturi geamul glisant, i scoase o carabin de calibru mare. Smulse eticheta cu preul i arunc n buzunar o cutie de cartue. Dup aceea, fr s-l nvredniceasc pe negustor barem cu o singur privire, iei pe u i se pierdu n ntuneric. Dar btrnul T. B. se i repezise la telefon, mai54nainte de a se fi stins sunetul pailor grbii ai lui Shark.Mergnd cu pas zorit, ntins ctre casa lui Munroe, Shark simi cum gndurile ncep s-i alerge bezmetice prin minte. De un lucru era totui sigur, acum, dup ce mersese o vreme : nu voia s-l ucid pe Jimmie Munroe. Nici mcar prin cap nu-i trecuse s-l mpute, pn ce negustorul nu-i strecurase n minte gndul sta. Apoi, tot ce fcuse, fcuse fr s se gndeasc. Acum, ncotro s apuce ? ncerc s-i nchipuie ce avea s fac dup ce va ajunge la casa lui Munroe. Poate c va trebui s-l mpute pe Jimmie Munroe. Poate c lucrurile se vor desfura n aa fel nct l vor sili s fac moarte de om ca s-i pstreze prestigiul n Punile Raiului.Auzi o main apropiindu-se i se trase pe lturi, n tufiuri, lsnd-O s treac n goan pe lng el, duduind cumplit din eava de eapament. Avea s ajung repede la inta cltoriei, i nu-l ura pe Jimmie Munroe. Nu ura nimic altceva n afara acelui simmnt de gol n suflet care l copleise n clipa cnd aflase c Alice i pierduse virtutea. Acum nu se mai putea gndi la fiic-sa dect ca la o moart.Zri naintea sa luminile de la casa lui Munroe. Dar tia c nu poate s-l mpute pe Jimmie. Chiar dac i-ar fi rs n nas, tot nu l-ar fi putut ucide pe bietul biat. Moartea de om nu i se potrivea. Hotra s arunce o ochire printre ostreele porii, i pe urm s-i vad de drum, ntins, pn acas. N-are55dect s rd lumea ct o vrea, dar el moarte de om nu poate face.Deodat, un om se ivi din umbra unui tufi i rcni la el : Azvrle carabina, Wicks, i minile sus !Cuprins parc de o supuenie venit din oboseal, Shark aez carabina pe pmnt. Recunoscuse glasul ajutorului de erif i strig : Hello, Jack !Pe urm o mulime de lume se strnse n jurul lui. Undeva mai departe, Shark zri chipul speriat al lui Jimmie. i Bert Munroe era speriat, i i spuse : De ce-ai vrut s-l mputi pe Jimmie ? Mi-a telefonat T. B. Acum trebuie s te vr undeva de unde s nu poi face ru. Nu poi s-l bagi la pucrie, interveni lociitorul erifului. N-a fcut nimic. Singurul lucru pe care l poi face e s-i ceri s depun o garanie, ca s fii sigur c-o s se astmpere. Aa zici ? Atunci cred c-aa trebuie s fac, conveni Bert cu glas tremurtor. Dar ai face bine s ceri o garanie mare, continu ajutorul erifului. Shark e om cu avere frumoas. Haidei ! i ducem la Salinas acum, i pe urm poi s depui plngerea.A doua zi de diminea Shark Wicks intr abtut n cas i se ntinse pe pat. Ochii i erau posomori i obosii, dar i inea deschii.Braele i zceau ntinse de-^a lungul trupului, ca ale unui mort. i ceasuri ntregi zcu aa.Din grdina de zarzavat, Katherine l vzuse intrnd n cas. Se bucur nespus la vederea umerilor czui i a felului cum abia i56inea capul n sus, iar cnd se ntoarse n cas pentru a pregti prnzul, pi pe vrful picioarelor i i fcu i fetei semn s pstreze linitea.La ceasurile trei Katherine veni n pragul dormitorului i se uit nuntru, spunnd : Alice e neprihnit. Ar fi trebuit s m ntrebi i pe mine nainte de a face ceva.Shark nu rspunse i nu fcu nici o micare. Ce, nu m crezi ?Amoreala total a brbatului ei o nspimnt. Dac nu m crezi, putem chema un doctor. Trimit chiar acum dup unul, dac nu m crezi.Capul lui Shark nu se clinti. Dar spuse totui, cu glas lipsit de via : Te cred.Pe cnd sttea n prag, un simmnt niciodat ncercat pn atunci se ivi n sufletul Katherinei. i fcu un lucru la care nu se gndise n toat viaa ei. O nzuin cald i se cuibri n miezul fiinei. Se aez pe marginea patului i, cu un gest hotrt, lu capul lui Shark i l aez n poal. Asta venea din instinct, i acelai instinct puternic i sigur i mpinse mna s mngie fruntea lui Shark.Din pricina nfrngerii, trupul lui prea s nu mai aib oase.Privirile lui Shark nu se clintir de pe tavan, dar n timpul mngierilor ncepu s vorbeasc sacadat : Nu am nici un ban, spunea glasul lui monoton. M-au dus la pucrie i mi-au cerut57o garanie de zece mii de dolari. Judectorului a trebuit s-i spun. i toi au auzit. Acum toi tiu... c nu am nici un ban. Niciodat n-am avut. Nu pricepi ? Registrul la nu era dect minciun goal. De la nceput i pn la sfrit numai minciuni. Totul a fost o minciun. Judectorului a trebuit s-i spun.Katherine l mngia pe cap cu duioie, i nzuina aceea fierbinte cretea mereu. Se simea mai necuprins dect lumea ntreag. Lumea ntreag sttea n poala ei, i ea i aducea alinare. Mila o fcea s capete statur de uria. Sufletul ei generos tnjea s aline chinurile lumii. N-am vrut s fac ru nimnui, continu Shark. Nu l-a fi mpucat pe Jimmie. i au pus mna pe mine nainte de-a apuca s fac cale-ntoars. Credeau c-am avut de gnd s-l omor. Iar acum a aflat toat lumea. Nici un ban n-am.Zcea neputincios, cu privirile pironite n tavan.Dintr-o dat, nzuina aceea fierbinte din fiina Katherinei se preschimb n putere, puterea i nvli n trup i o inund cu totul, ntr-o clipit i ddu seama de ceea ce este i de ceea ce e n stare s fac. Jubila de fericire i era foarte frumoas, cnd i spuse duios : Nu te-a ajutat norocul. Toat viaa ai trudit pe ferm i norocul niciodat nu i-a ieit n cale. De unde tii c nu poi s faci bani ? Eu cred c poi. tiu c poi.nelesese c e n stare de asemenea fapt. Aa cum edea acolo, contiina puterii se58nscuse n sufletul ei, i nelegea c ntreaga-i via ctre aceast unic zi se ndreptase. n clipa aceea era zei, rapsod al destinului. i nu se mir cnd vzu c trupul brbatului ei prinde treptat trie. Continu s-l mngie pe frunte, i ngn cu voce alintoare : O s plecm de-aici. Vindem ferma asta i plecm de-aici. Pe urm ai s te ntlneti cu norocul pe care niciodat nu l-ai zrit. O s vezi. Eu te cunosc. i cred n tine.Din ochii lui Shark dispru acea ngrozitoare lips de via. Trupul lui afl puterea de a se rsuci. Se uit la Katherine i vzu ct de frumoas era n acel moment, iar atunci, n vreme ce o privea, nzuina ei cea fierbinte trecu n fptura lui. Shark i aps cu putere capul de genunchii femeii.Katherine i cobor fruntea i se uit la brbatul ei. i era team acum, cnd puterea o prsea. i deodat Shark se ridic pe pat, n capul oaselor. O uitase pe Katherine, dar n ochi i strlucea energia de la ea dobndit. Rosti cu glas puternic : Plec ct mai repede. Plec ndat ce izbutesc s vnd ferma. Pe urm o s m atern pe treab. Am s le art eu celorlali cine snt !PatruOBRIA LUI TULARECITO RMNE NVLUIT n tain, iar felul cum a fost el gsit alctuiete o legend n care cei de la Punile59Raiului refuz s cread, la fel cum refuz s cread n strigoi.Franklin Gomez avea un slujitor, un indian din Mexic pe nume Pancho att, nici un alt nume. O dat la fiecare trei luni, Pancho i aduna economiile i se ducea la Monterey s-i mrturiseasc pcatele, s-i fac penitena, s fie absolvit i s se mbete, n ordinea artat. Dac izbutea s nu ajung-n pucrie, dup ce se nchideau crciumile Pancho se urca n cabrioleta lui i adormea. Calul l ducea pn acas, unde sosea chiar n revrsatul zorilor, deci la vremea potrivit ca s mnnce ceva i s treac la treab. La sosire, Pancho totdeauna dormea tun ; asta e pricina pentru care a strnit atta vlv, la ferm atunci cnd, ntr-o bun diminea, a nvlit n goana mare a calului la arcul vitelor nu numai treaz dar i ipnd ct l inea gura.Franklin Gomez s-a mbrcat i s-a dus s-l cerceteze pe slujitorul lui de la ferm. Povestea, cu greu desluit dintr-o mpletitur de nepotriveli, era urmtoarea : Pancho se ntorcea acas n cabriolet, treaz-luminat ca de obicei. Pe aproape de casa lui Blake, a auzit plnsetele unui prunc n tufiurile de salvie de pe marginea drumului. A oprit calul i s-a dus s vad despre ce e vorba, c doar nu se ntmpl deseori s dai aa peste copii de . i, ce mai ncoace-ncolo, a gsit un copila pirpiriu, culcat ntr-un lumini dintre salvii.Dup mrime s tot fi avut trei luni, zicea Pancho. L-a luat n brae i a aprins un60chibrit ca s vad mai limpede ce anume gsise, cnd grozvia grozviilor ! pruncul i-a fcut rutcios semn cu ochiul i i-a spus cu glas gros : Bag de seam ! Am dini foarte ascuii." Pancho n-a mai vrut s tie nimic. A aruncat din brae comedia, a srit n cabriolet i a pornit n galop spre cas, izbind din rsputeri cu coada biciului n calul cel btrn i urlnd ca un cine.Franklin Gomez i jumuli mult vreme favoriii. Din fire, se gndea el, Pancho nu era un apucat, nici chiar cnd se afla sub stpnirea buturii. nsi mprejurarea c se trezise din somn dovedea c n tufiuri, acolo, trebuia s se afle ceva. n cele din urm, Franklin Gomez porunci s i se pun aua pe cal, porni clare i se ntoarse cu pruncul.De vorbit, pruncul n-a mai vorbit vreme de vreo trei ani; i, cnd a fost cercetat, s-a dovedit c nici dini n-avea, dar nici unul dintre amnuntele astea nu-l putur convinge pe Pancho c atunci, la prima lor ntlnire, nu rostise acele vorbe crncene.Copilaul avea brae scurte i grsulii, picioare lungi i mldioase. Capul mare se prindea fr gt ntre nite umeri diform de largi. Faa teit, dimpreun cu alctuirea neobinuit a trupului, au dat de la sine numele copilului : Tularecito Broscu dei Franklin Gomez i spunea deseori Coiot, fiindc, zicea Gomez, pe chipul bieelului acestuia se poate vedea toat nelepciunea ce se citete pe faa unui coiot".61 Numai c trebuie s inei seama i de picioare, de brae i de umeri, Senor, i reamintea Pancho.Aa c Tularecito i-a rmas numele. Nu s-a aflat niciodat cine anume prsise acolo mica fptur prost alctuit Franklin Gomez l primi n patriarhatul fermei lui, iar Pancho i purt de grij. Totui, Pancho n-a izbutit cu nici un chip s se lecuiasc vreodat de-o oarecare team fa de copil. Nici anii i nici cele mai stranice penitene n-au ters urmrile celor dinti cuvinte rostite de Tularecito.Copilul se dezvolt repede, dar dup al cincilea an creierul nu i s-a mai dezvoltat deloc.La ase ani, Tularecito era n stare s lucreze ca un om n toat firea. Degetele lungi ale minilor sale se dovedeau mai ndemnatice i mai puternice dect degetele multor brbai. i la ferm erau folosite degetele lui Tularecito din plin. Nodurile strnse nu-i rezistau mult vreme. Minile parc i erau fcute anume pentru plantat, nzestrate cu degete delicate nenstare s vatme o plant firav ori s zgrie coaja unui altoi. Degetele sale nendurtoare puteau rupe fr efort gtul unui curcan. Tularecito mai era nzestrat i cu un dar hazliu. Cu unghia degetului mare izbutea s sculpteze n gresie deosebit de asemntoare imagini de animale. Franklin Gomez pstra prin cas numeroase chipuri de coioi, pume, gini i veverie. Imaginea de peste jumtate de metru a unui oim n zbor planat atrna n sufragerie, prins cu srme de tavan. Pancho, care niciodat nu-l socotise pe biat62chiar fiin omeneasc, rndui darul acesta pentru sculptur ntr-un grup mereu mai numeros de nsuiri ce puteau fi cu siguran legate de originea lui supranatural.Dei cei din Punile Raiului nu credeau n originea diavoleasc a lui Tularecito, se simeau totui stnjenii n prezena sa. Ochii i erau uscai i ca de om btrn ; chipul lui avea ceva de troglodit. Fora excepional a trupului, ca i nsuirile ciudate i greu de lmurit, l deosebeau mult de ceilali copii i i fceau att pe brbai ct i pe femei s nu se simt la largul lor.Un singur lucru izbutea s-l scoat din fire pe Tularecito. Dac cineva fie el brbat, femeie, ori copil umbla fr grij cu vreunul dintre roadele minilor sale, sau l sprgea, devenea furibund. Ochii i se aprindeau n cap i se arunca asupra pngritorului, gata s-i ia viaa. De trei ori, cnd s-au petrecut asemenea ntmplri, Franklin Gomez l-a legat de mini i de picioare i l-a lsat aa pn ce a revenit la firea lui potolit.Cnd a mplinit ase ani, Tularecito nu s-a dus la coal. Vreme de cinci ani, inspectorul colar i directorul colii au discutat din cnd n cnd despre cazul sta. Franklin Gomez era de acord ca Tularecito s se duc la coal, ba chiar a mers pn acolo nct de mai multe ori l-a pornit el nsui, dar la coal Tularecito n-a ajuns niciodat. i era team c coala o fi ceva neplcut, aa c pur i simplu disprea cam cte o zi ntreag. Abia cnd a mplinit unsprezece ani i avea umeri de63Halterofil i mini i antebrae de sugrumtor, forele reunite ale legii au pus mna pe el i l-au bgat la coal.Dup cum tia Franklin Gomez de mai nainte, Tularecito n-a nvat absolut nimic, ns numaidect a dat dovad de o nou nsuire. Desena tot att de bine cum sculpta n gresie.Dup ce i-a descoperit ndemnarea, domnioara Martin, profesoara, i-a dat o cret i i-a spus s deseneze pe ntreaga suprafa a tablei o procesiune de animale. Tularecito a lucrat mult vreme dup terminarea orelor, iar a doua zi diminea, pe tabl s-a artat o uimitoare parad de animale. Toate animalele vzute vreodat de Tularecito se aflau acolo ; toate psrile ce-i duceau veacul pe coline zburau pe deasupra lor. Un arpe cu clopoei se tra n urma unei vaci; un coiot cu coama fudul zbrlit adulmeca urmele unui porc. Se vedeau acolo motani i capre, broate estoase i popndi, fiecare redat cu uluitoare amnunime i fidelitate.Domnioara Martin a fost copleit de geniul lui Tularecito. L-a ludat n faa clasei i a inut cte o scurt lecie despre fiecare dintre vietile desenate de el. n tain se gndea la marea faim ce i-o va ctiga pentru descoperirea i cultivarea acestui geniu. Pot s fac multe, multe altele, o ntiin Tularecito.Domnioara Martin l btu uurel cu palma pe umrul su larg i-i spuse :64 Da, da, o s faci. n fiecare zi ai s desenezi. Te-a nzestrat Dumnezeu cu un mare har.Pe urm i ddu seama de semnificaia celor abia rostite. Se aplec i privi cercettor n ochii lui duri, repetnd ncet : Te-a nzestrat Dumnezeu cu un mare har.Apoi ridic ochii la ceas i anun cu glas hotrt : Clasa a patra, avem aritmetic trecei la tabl.Clasa a patra iei din bnci, elevii luar bureii i ncepur s tearg animalele ca s fac loc pentru cifre. Nu micaser bureii nici de dou ori, c Tularecito se i npusti asupra lor. A fost ceva de pomin. Domnioara Martin, ajutat de coala ntreag, n-a putut s-l stpneasc, fiindc turbatul Tularecito avea fora unui brbat, i nc a unui brbat nnebunit. Btlia ce a urmat a devastat clasa, rsturnnd bncile, vrsnd ruri de cerneal i mprtiind peste tot buchetul de flori al profesoarei. Hainele domnioarei Martin au fost fcute ferfeni, iar bieii cei mari, asupra crora czuse povara principal a btliei, au ieit nvineii i btui mr. Tularecito lupta cu minile, cu picioarele, cu dinii i cu capul. Nu respecta nici un fel de reguli de onoare i pn la urm iei victorios. coala ntreag, cu domnioara Martin n ariergard, fugi din cldire, lsnd-o n stpnirea lui Tularecito. Dup plecarea celorlali, Tularecito ncuie ua, i terse sngele de pe ochi i se65apUc de treab ca s dreag animalele ce fuseser nimicite.Seara, domnioara Martin trecu pe la Franklin Gomez i ceru ca biatul s fie biciuit. Gomez ridic din umeri. Chiar ntr-adevr vrei s-l biciuiesc, domnioar Martin ?Profesoara era zgriat pe fa i gura i se contracta ntr-o crispare crunt. Fr nici o ovial. Dac ai fi vzut ce a fost n stare s fac astzi, nu mi-ai lua-o n nume de ru. V spun eu c merit o lecie.Gomez nl iari din umeri i l chem pe Tularecito de la baraca slujitorilor. Apoi lu din cui un harapnic greu. Iar pe urm l btu zdravn peste spinare, n vreme ce Tularecito i zmbea blnd domnioarei Martin. Fr s vrea, domnioara Martin fcea cu mna gestul lovirii. Dup ce se termin, Tularecito se pipi cu degetele lui lungi i cercettoare i, zmbind ntruna, se ntoarse la barac.Domnioara Martin urmri cu groaz sfritul pedepsirii i la urm strig : Vai, dar e un animal. Parc ai fi biciuit un cine.Franklin Gomez ls s i se vad pe fa o slab urm din dispreul ce-l avea pentru ea i i rspunse : Un cine ar fi schellit. Acum ai vzut cu ochii dumneavoastr, domnioar Martin. Zicei c e un animal, dar fr ndoial e un animal de pre. L-ai pus s fac desene i66pe urm i le-ai distrus. Lui Tularecito nu-i place treaba asta...Domnioara Martin vru s intervin, dar Gomez se grbi s continue : Broscua" noastr n-ar fi trebuit s fie dus la coal. E n stare s munceasc ; e n stare s fac lucruri minunate cu minile lui, dar nu poate nva mruniurile acelea din leciile dumneavoastr. Nu e nebun ; e doar una dintre acele fpturi pe care Dumnezeu n-a izbutit s le alctuiasc pn la capt. I-am spus i directorului treburile astea, dar a zis c legea cere ca Tularecito s vin la coal pn ce mplinete optsprezece ani. nseamn nc apte ani de acum ncolo. Broscua" mea va rmne apte ani n clasa nti, fiindc aa spune legea c trebuie s fac. Eu n-am nici o putere. Ar trebui nchis, izbucni domnioara Martin. Fiina asta e primejdioas. Ar fi trebuit s-l vedei cum arta astzi. Nu, domnioar Martin, ar trebui lsat n libertate. Nu e primejdios. Nimeni nu se poate ngriji de o grdin aa cum se ngrijete el. Nimeni nu poate mulge o vac la fel de repede i la fel de delicat. E un biat de isprav. Poate mblnzi un cal nrva fr s-l ncalece ; poate dresa un cine fr s foloseasc biciul, dar legea spune c trebuie s rmn n clasa nti i s tot repete OI, oi" vreme de apte ani. Dac ar fi fost primejdios, ar fi putut uor s m omoare atunci cnd l-am biciuit.67Domnioara Martin simi c existau i lucruri pe care ea nu le putea nelege, i din pricina asta l ur pe Franklin Gomez. Simea c ea fusese meschin, iar cellalt mrinimos.A doua zi dimineaa, cnd se duse la coal, se trezi cu Tularecito n faa ei. Cel mai mic locor de pe tabl i avea animalul lui. Vedei ? ntreb uitndu-se la ea peste umr. Mult mai multe. i am o carte unde mai snt i altele, numai c nu mai gsesc loc i pentru ele.Domnioara Martin n-a mai ters animalele. Lucrrile din clas se fceau n caiete, dar la sfritul trimestrului i ddu demisia din post, spunnd c sntatea nu-i mai ngduie s predea.Domnioara Morgan, noua profesoar, era foarte tnr i foarte drgu ; prea tnr i primejdios de drgu, socoteau oamenii btrni de pe vale. Unii dintre elevii din clasele superioare aveau aptesprezece ani. Existau mari ndoieli c o profesoar att de tnr i att de drgu ar putea s pstreze vreo urm de ordine n coal.Noua profesoar aduse cu sine un nemrginit entuziasm pentru meseria ei. coala fu uluit, pentru c toi se obinuiser cu fete btrne, ale cror figuri preau s arate necontenit c tare le mai dor picioarele. Domnioarei Morgan i plcea meseria de profesoar i fcu din coal un loc pasionant, unde se petreceau lucruri neobinuite.Din capul locului, domnioara Morgan a fost adnc impresionat de Tularecito. tia68totul despre el, citise cri i urmase cursuri consacrate lui. Afl de ncierare, aez alte table pe deasupra celor obinuite, doar pentru el, ca s le umple cu vieti, iar dup ce Tularecito i ncheie parada, i cumpr din banii ei un bloc mare i un creion de desen. Dup aceea Tularecito nu s-a mai necjit cu silabisirea. n fiecare zi trudea la blocul de desen, i n fiecare dup-amiaz nfia profesoarei un animal lucrat de mai mare minunea.Elevii ntmpinar cu entuziasm nnoirile aduse de domnioara Morgan. Leciile devenir pasionante, i pn i bieii care i ctigaser o invidiat faim scond din srite pe profesori devenir mai puin interesai de posibilitile de a da foc colii.Domnioara Morgan introduse un sistem care i fcu pe elevi s-o adore. n fiecare dup-amiaz le citea cte o jumtate de or. Le citi pe fragmente Ivanhoe i Talismanul; povestiri cu pescari de Zne Grey, povestiri de vntoare de James Oliver Curwood ; Wolf Larsen, Chemarea strbunilor nu poveti pentru nci cu gina cea moat i vulpea i gsca, ci pasionante povestiri pentru copiii mari.Domnioara Morgan citea frumos. Chiar i bieii cei mai ndrtnici fur cucerii pn ntr-acolo, nct niciodat nu mai chiuleau, de team s nu piard vreun episod, ci stteau aplecai nainte i ascultau cu rsuflarea tiat.69Tularecito, ns, continua s deseneze cu toat luarea-aminte i doar din cnd n cnd se oprea i se uita chior la profesoar, trudindu-se s neleag cum de pot s intereseze pe cineva asemenea nedesluite povestiri ale isprvilor unor necunoscui. n mintea lui erau relatri ale unor ntmplri adevrate altminteri pentru ce ar mai fi fost scrise ? Lecturile aveau aceeai soart ca i leciile. Tularecito nu le asculta.De la o vreme, domnioara Morgan avu impresia c prea i rsfa pe elevii mai mari. Ei, uneia, i plceau povetile cu zne, i fcea plcere s se gndeasc la acele ntregi noroade capabile s cread n zne i deci s le i vad. n cercul cunotinelor ei de oameni erudii i cu experien, adeseori spusese c o parte din foamea cultural a Americii e datorat negrii grosolane i superstiioase a existenei znelor". Aa c o vreme consacr jumtatea de or de dup-amiaz povetilor cu zne.Atunci, cu Tularecito se produse o schimbare. Treptat, pe msur ce domnioara Morgan citea despre spiridui, zne, rusalce i duhuri, interesul i se trezi, iar creionul lui neobosit i rmase lene n mn. Pe urm profesoara le citi elevilor despre pitici, despre viaa i obiceiurile lor, iar atunci Tularecito ls creionul cu totul deoparte i se aplec i el nspre profesoar, ca s-i prind cuvintele.Dup coal, domnioara Morgan trebuia s mearg pe jos o jumtate de mil, pn la ferma unde i gsise gazd. i plcea s70strbat singur drumul, reteznd cu nuiaua vrfurile scaieilor i aruncnd cu pietre n tufiuri ca s sperie prepeliele i s le fac s-i ia zborul ntr-un flfit zgomotos. Se gndea c-ar trebui s-i gseasc un dulu neastmprat i iscoditor, n stare s-i mprteasc emoiile, n stare s neleag magia gurilor din pmnt, a urmelor de labe mprtiate pe frunzele moarte, a ciudatei tristei din uierul psrilor i voioia miresmelor ce se nal din tainele pmntului.ntr-o dup-amiaz, domnioara Morgan s-a crat sus de tot pe povrniul unei rpe calcaroase, ca s-i sape iniialele pe ntinderea alb. La urcu i-a sfiat degetul ntr-un spin, i-atunci n loc de iniiale a scrijelit : Am fost aici i am lsat o parte din mine", pe urm peste piatra setoas i-a apsat degetul sngernd.n noaptea aceea, ntr-o scrisoare, a scris : Dup trebuinele simple de a fi i a se reproduce, cea mai puternic dorin a omului este s lase vreo urm dup el, o dovad, poate, a faptului c ntr-adevr a existat. i las dovada existenei lui nscris pe lemn, pe piatr, sau pe vieile altor oameni. Aceast aprins dorin slluiete n fiecare, de la putanul care scrie cuvinte ruinoase n closetele publice i pn la Buddha, care i graveaz chipul n contiina unei rase. Viaa e att de ireal. Cred c ne ndoim foarte serios de propria noastr existen i ne zbatem n ncercri de a dovedi c existm cu adevrat".Dup scrisoarea asta i-a pstrat o copie.71n dup-amiaza cnd citise despre pitici, n timp ce se ndrepta spre cas, ierburile de pe marginea drumului se cltinar o clip i capul urt al lui Tularecito se ii deasupra. Vai ! M-ai speriat, strig domnioara Morgan. Nu trebuia s neti aa, ca din pmnt.Tularecito rmase pe loc, zmbind ruinat i btndu-se pe coaps cu plria. Deodat, domnioara Morgan simi c o apuc frica. Drumul era pustiu... citise istorii despre debilii mintali. Cu greutate, i stpni glasul tremurtor. Ce... ce anume doreti ?Tularecito zmbi i mai larg i se lovi i mai tare cu plria peste old. Stteai acolo s te odihneti, sau vrei ceva ?Biatul se strdui s vorbeasc, apoi se mulumi iar cu zmbetul acela de aprare. Bine, dac nu vrei nimic, atunci eu plec.i, ntr-adevr, se pregtea s fug de acolo.Tularecito se zbtu din nou : Despre ia... Care ia ? ntreb ea cu glas iptor. Despre care ia ? Despre ia din carte...Domnioara Morgan ncepu s rd uurat i rse pn simi c i se despletete prul la ceaf. Vrei s spui... vrei s spui... piticii ?Tularecito ncuviin din cap. Ce vrei s tii despre ei ?

72 N-am vzut niciodat vreunul, spuse Tularecito.Glasul nici nu-i cobora, nici nu se nla, ci continua pe acelai ton jos. Bineneles, cred c puini oameni i vd. Da' tiam despre ei.Domnioara Morgan i miji ochii, plin de interes. tiai ? Cine i-a povestit despre ei ? Nimeni. Nu i-ai vzut niciodat i nimeni nu i-a povestit despre ei ? Atunci, cum ai putut s afli de pitici ? tiam att. Poate i-oi fi auzit. Pe ia din carte i tiam, nu-ncape ndoial.Domnioara Morgan i zise : Ce rost ar avea s-i spun copilului acestuia ciudat i neisprvit c nu exist pitici ? Oare viaa nu-i va fi mai bogat i mai fericit dac are s cread n ei ? i ce ru ar putea s ias de-aici ?" l ntreb : De cutat, i-ai cutat vreodat ? Nu, nu i-am cutat niciodat. i tiam, i-att. Da' acuma am s-i caut.Pe domnioara Morgan situaia asta o ncnta. Iat hrtie alb pe care s scrii, iat un perete de stnc n care poi dltui. Ar putea s dltuiasc o poveste ncnttoare, ce s-ar dovedi mult mai real dect ar putea fi vreodat o poveste din cri. l ntreb : i unde ai s-i caui ? Am s sap gropi, rspunse cu seriozitate Tularecito.73 Dar piticii nu ies n lume dect noaptea, Tularecito. Noaptea trebuie s-i caui. i dac ai s gseti vreunul, trebuie s vii i s-mi spui i mie. Ai s vii ? Am s vin, fgdui Tularecito.l ls acolo, i el o urmri cu privirea. Ct inu drumul spre cas, i-l imagin cutnd prin ntunecimea nopii, imaginile i plceau. S-ar putea chiar s-i gseasc pe pitici, s triasc printre ei i s stea de vorb cu ei.Cu cteva cuvinte sugestive reuise s fac din viaa lui ceva ireal i cum nu se poate mai minunat, ceva cu totul deosebit de vieile stupide din jurul su. l invidia din inim pentru cutrile lui viitoare.Noaptea, Tularecito i mbrc haina i lu o lopat. Btrnul Pancho ddu peste el tocmai cnd ieea din opronul cu scule, i-l ntreb : Unde te duci, Broscu ?Tularecito i schimba trupul de pe un picior pe altul, nemulumit de ntrziere. M duc prin noapte, n ntuneric. E cumva ceva nou ? Da' ce te-apuc s iei lopata ? N-oi fi vrnd s caui aur ?Chipul biatului deveni sever din pricina gravitii acelei inte urmrite de el. M duc s sap pentru oamenii cei mici care triesc sub pmnt.De data asta Pancho fu cuprins de-o emoie plin de groaz. Nu te duce, Broscu ! Ascult-l pe prietenul tu cel btrn, pe cel ce i-e tat ntru 74Domnul, i nu te duce. S tii c n salvie te-am gsit i din ghearele diavolilor te-am scpat, dintr-ale diavolilor, neamul tu. Acuma eti un frior al lui Isus. Nu te mai ntoarce la ai ti ! Ascult-l pe un om btrn, Broscu !Tularecito rmase cu ochii n pmnt i combin gndurile lui vechi cu vestea asta nou. Zise, aat : Tu ai spus c ei snt neamul meu. Eu nu-s la fel cu cei de la coal sau cu cei de aici. tiu bine. M simt stingher, desprit de-ai mei, cei care triesc adnc n pmntul rcoros. De cte ori trec pe lng o gaur de veveri, mi vine s m trsc n ea i s m-ascund acolo. Ai mei snt la fel ca mine i m-au chemat la ei. Trebuie s m ntorc la ai mei, acas, Pancho.Pancho se trase ndrt i ridic mna cu dou degete fcute cruce. Atunci, f calea ntoars la diavol, tatl tu. Eu nu-s vrednic s lupt cu asemenea rutate. Pentru asta ar trebui un sfnt. Dar, ia aminte ! Pn la urm fac semnul sfnt mpotriva ta i a neamului tu.i fcu semnul crucii proteguitoare n aer, n faa lui.Tularecito zmbi trist, se rsuci n loc i, cu pai trii, porni nspre coline.Gndul c se ntoarce acas inunda de bucurie inima lui Tularecito. Toat viaa lui fusese un strin, un surghiunit singuratic, iar acum se ntorcea acas. Ca ntotdeauna, auzea oaptele pmntului clinchetul ndeprtat al tlngilor, murmurul prepelielor speriate,75scheunatul slab al vreunui coiot care n-avea s urle n noaptea aceea, nocturnele milioanelor de insecte. ns Tularecito pndea alte sunete: micri ale unor fpturi cu dou picioare i glasurile de oapt ale seminiilor ascunse.O dat se opri n loc i strig : Tat, m-am ntors acas", dar nu primi nici un rspuns. Se oprea la gurile veverielor i uotea