F..Ili/

I Protos.Nicodim M5ndite

RAIULUISAU

i

adeadratetn Biseric& Ortodoxd

Vol" lllTipiriti cu binecuvintarea

P re a Sfin{itttlul q;111 1ri 1 q

Ed itu ra

AGAPIS1-993

Se retipareste aceasta carte ce se nurne$te aqa de

.;;.;,i; i'Cireia Raiului", spre folosul tuturor

;;&;i;ii"t Jornici <le mintuire' oricite fapte bune ar

;;;;";i;;"a, fira de spovedanie omul nu se poate

mintui.'--ipou"arnia este pentru suflet,ce.ea ce este apa

nentru corp. GreQim ta tot pasul gi in tot timpul!

br*, "r.,if

n m itostivi rea Sa'ne -a I asat p^os i b i I i tatea

ia n" inOt.ptam in felul cel mai simplu' Spovedanta

are cinci trepte:- spurierea Picatului;- pirerea de rdu;- dorinla qi promisiunea cle indreptare;- canonul;- dezlegarea.

in cinci trepte, deci cu efect, ne inva[i' dupi

invagatura Sfintei Biserici - in aceastf,'carte'

.rarintete Nicotlim Mandiga, si ne spovedim''-fiputita prima dati intre 1932-1934' cartea ex-

.,rnJ lu un nivel accesibil tuturor motivele pentrrl

I;;;brie sd ne spovedim, felul in care sd ne

spovedim gi ce si facem dupa acee.a'"'RGil pL Bunul Dumneieu sa pldteascd in lumea

de dincolo osteneala pdrinielui Nicodim -

i"oUoiliurui scriiior gi duhovnic iscusit - iar pe noi

sE ne lumineze sd inlelegem 9i si facem ceea ce este

pia.ut lui Dumner.u ft'ttu mintuirea noastra gi

ioat6 viatra noastra lui Hristos sa o dIm' Amin!Preclt Tdnase Nicolae

P a ro h i a Val: i,

tJ.:,,.*Ji

Xnann*|Cuvr,*''a ?' 44"^; bx o* 'L* 4'^t*/-aille/o& -&, A^";*rfr^ r,e - i+nAccnti---t -

^^L ,?{r*t i, Ar'h*AA'l /* r^^'^'"'fu,

*i li*8irv€ov .rU, %'u'ttutwe le'w ;^^*'t' i

/u,rruo /,,t1rt/"/n^ft .en" iai"otc;d *f'ta,t {cereAtu /ua"*@,,/ 7tu.%' )

Viala pdrintelui Nicodim Mandila

traiti in rnijlocul nostru a fost obinefacere pentru omenire qi mai cu

seami pentiu locuitori i larii .noastre.'"- Ct id. comisia Sfintului Sinod al

Bisericii Ortodoxe Romdne a recunos-

;i i" anul 1984, stralucita activitate de

luminare a sufletelor creqtineqti pe care

u fa.ut-o parintelui Nicodim Mandit5'

dind rezolulia Pe o cer'ere a$a:

"Pirintele Nicodim Mandiga este sln-

gurul scriitor in genera[ia noastrS' care

i reuqit sf, qteargi praful de pe Stinta

Pravila a Biiericii Ortodoxe""'iot parintele Toma Chiricu[a dn

Bucureqti in scrisoarea P-e ca.re-a^trlmls-

" p*iri"r"i Nico.dim Mandila in anul

tiql, zice'. "Prea Cuvioase parinteNicodim, mi-a cizut in mind unele din

c5(ile Cuvio5iei Tale, care mi-a pldcut

*uit. Rueli un talet prelios de.la Dum-

n"r"u, pe Lare Cuviogia ta le-aiinmullit;;*;-,; munci fecuntJa, vrednici de ad-

l-,itr,. imi place scrisul Cuviogiei Jale'iniii "riin,r.i e duhovnicesc, al doilea;

fiindci e simpli qi pe inlelesul tuturor'

Va socotesc ca pe unul dintre cei mat

t,in"."rintati sciiitori pentru ptlpor ai

iiiiericii noistre ortotl-oxe qi aq dori si

vi pot ciqtiga pre(ioasa colaborare a

Cuvioqiei Tale...".Gheorghe Ionescu

FolosulSpovedaniei adevirate

"Venitri ctltre Mine cei ostenigi Si tnsurcinagi Si Eu vclt,oi odihni pe voi. Lua{i jugul Meu pe.ste voi gi vainal{u{i de la Mine, ca sint hllnd Si smerit cu inima Sive{i uJ'la odihna sufletelor vocrstre. Caci jugul Meu esiehun Si.sarcina Mea este Lqoercl" (Mr. 11,2u-30).

Cap.55.Dupi adevirata PocIin[I prin Spovedanie

gi prin impirtlgirea cu prea Sf. Taine,Duhul Sfint se intoance iaraqi iniuntrul nostru,

imbog5(indu-ne cu Harul Sfin[itor"

Daca intr-un vas curat se introduce ceva necuralie,vasul clevine murdar, necurat, qi nu putem minca iaubea clin el, decit numai dupl ce s-a curi[it incleajunsqi s-a sfin(it. Tot a$a este qi cu noi creltinii. DLm-nezeu Prea Sfrntul ne-a scos clin bailr Sf. Botez, cavase curate gi de buna treabi Sieqi; Biserici vii,sfinlite, adicd klcaquri ale Iui Dumnezeu (1 Cor. 3,lo-17). Pdcatul este in sineqi, o mur-darie, o necurdlie,nesuferita bunului Dumnezeu indata u" n"-r.facut robi aipacatului, ajungem r,igte vasc necinstitegi netrebnice in Biserica lui Dumnezeu. ,'irt t.u,;(tmare - zice Dumnezeiescul Ap. fravcl - nh , ,. ,t ttLtttttti vesecle aur Si de argint; ci Si de lernn Si rJe lut: Si unele stntspre cinste, iar altele sprc necinste. Deci tJi s, i, t cura[icinevape sine dintru acerxtct, vafit,us rle cinste , cinstitSi de huna treaba staptnului, spre tot lucrtil hun gcitit...,,(2 Tinr. 2,20-26)"

, Un astfel cle vas curat, spalat de n.:cura[ia'pacatului, a fost Sf. Prrxlroc Davitl. Caci clupa ce

cdzuse in pdcatele preacur\ rei qi uciderii, a facutmdrturisire gi pocain!i adevirati. in plingerilePocain(ei lui, intrc ultele, suspinincl, striga:

"Miluiegte-mf, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, qi

dup[ mullimea indurarilor Tale qterge faradelegeamea; mai virtos ma spala de faradel"g"u .n"u qid"pacatul meu md curi[eqte... Inimi curat6 zidegteintru mine Dumnezeule, gi Duh drept innoieqteintru cele din lduntru ale mele. Nu ma lepicla pemine de Ia fatra Ta gi DuhulTau cel Sfint nu-l lua dela mine" (Ps.50).

Printr-o astfel de Spovedanie gi pocain[I vie, Sf.Prooroc Davicl s-a clralit qi a tevenit iaragi vasprelios, de bunl treaba l.ui Dumnezeu. Tot ala aufacut: Maria Magdalena, Fotinia Samarineanca,Vamegul, Zacheu, Sf: Ap. Petru, tilharul, q.a.; clinvase intinate in necura{ia pacatelor, prin Spove<Janiegi Pocaintra vie, au devenit vase curate, .sfinlite, gilocaquri ale Duhului Sfint. Dac[ ne socotim binLveclem cu durere ca qi noi adeseori am cazut innecuritia phcatelor. Ne-am intinat prin feluritepacate, - in care ne t5valim zilnic, - haina albi cle laSf. Botez, cu care trebuie sd ne infdgiqam la nuntaMielului, adica la Sf. Cuminecatura cu prea SfintulTrup gi Singe al Domnului. Dumnezeu agteaptacura[irea noastra grabnici. Diavolul cloreqte sa maiaminim. Ce-i de ficut? Pe cine sI ascultdm? de bunlseamf, ci pe Durnnezeu. De ne vom pirasi de picate,noivom prirni iariqi infierea asemeilea fiului rdticit,qi.impreluni cu ea, qi: l) haina cea ciintai, albi, acliclHarul Sf. Duh, sfinlitor qi ajutitor spre fapte hune;2) inelul in deget, simbolul nemarginitei iuhiriParintegti qi al impacarii cu Dumnezeu, qi al 3)incillaminte in picioare, adicd puterea gi cuvintul <-le

a calca peste scorpiile qi balaurii otravitori: pestetoate piedicile qi cursele pe care ni le pun cliavoliiinainte.

Prin caderea in picat ni se intuneca gi igi pierdvaloarea faptele bune pe care le-am facut pina lacdderea in pdcat. "De se va abate dreptul de ladreptatea sa qi va face nedreptate, <iupa toatefiraclelegile, care a facut cel faradelege, toateclreptafile lui care le-a fost facut, nu se voi pomeni.Intru gregeala sa care a greqit, qi intru pacatele sale,care a pacdtuit, intru acelea va muri". Dar claciparisim pacatele, splilinclu-ni-le prin Sf.Spovedanie gi canon, faptele bune facute inainte clecidere ni se vrlr sclcoti gi noi vom reinvia".

Pacatul e ca gerul iernii. Toatd verdea{apamintului, indata ce o ajunge raceala qi gerul iernii,se ingdlbene;te, se usucd qi se supune pieirii. Astfelpatimesc qi virtutrile creqtineqti cind Ie ajungegreqeala necredin!ei qi a plcaIekrr. Spovedania insi,cu Pocainla qi cu primirea Prea Sf. Trup qi Singe alDomnului, sint asemenea cu caldura qi ploaiabinecuvintati a primlverii, - ce urmeaza iernii, - cuajutorul carora reinviazi toatd verdeafa, qi fiecareplantd cauta si-gi de.r roacla sa. Tot_astfel qi noicre;.inii prin ciderea in pacate murim, gi reinviemprin intoarcerea la Dumnezeu, prin ascultarea

i

II

I

cuvintului lui Dumenzeu, prin Spovedanie insolitd

de dreapta qi nefilarnic6 pocdinfa, alimentata cu

tmpartlqirea Prea Sfintului Trup qi Singe al Dom-

nului Hristos.La aceastd revenire qi reinviere conlucreaza voia

noastrl cu Darul lui Dumnezeu - Care vrea ca totomul sf, se mintuiasci de pacate - qi sE lucreze binelepentru a invia.

"Dezbrdca{i-vd - zice Sf. Scriptura - de omul cel

vechi, care se stricl cu poftele inqeldciunii;innoigi-vacu duhul minlii voastre qi va imbraca[i in omul cel

nou, fdcut dup5 chipul - qi asemdnarea -lui Dum-nezeu, intru dieptate qi intru Sfin[enia adev5rului"...Omul cel vechi este al lui Adam; iar cel nou al

Domnului Iisus Hristos. Pe cit e de vrednica de privitqi de admirat minunea cind s-ar schimba palAmida

in crin, neghina ?n griu, lupul in oaie, iedul in miel,

pielea neagra a arapului, in piele albi; tot aqa de

vrednica de privire qi de admiralie este qi rninunata

schimbare a omului pf,catos intr-un om nou, in a

c[rui fa![ gi viequire sa vezi oglindindu-se chipul qi

asemlnarea lui Dumn ezelu.

qial'aclucerii neamurilor la credin!a Domntrlui Ftrris-

ios. Tilharul poclit a intrat mai inaintea Sfinlilor inRai. Pe Maria Magdalena qi pe alte femei pdcatoase,

Pociinla le-a cura[it qi le-a pus in rind cu tecioarele'Prin lumina Dumnezeieqtilor invi(dturi s-a alungat

rAutatea qi s-a introdus bunatatea, s-a izgonit robiaqi ni s-a dat libertatea sfinta. Ce, ne prinde mirareade acestea, nevenindu-ne uneori par'cd nici a crede?

Nu gtim, noi, oare, caputernic este Dumnezeu ca din

vasele necurate, prin foc gi prin apa, sa faca vase

curate, care adeseori sa serveascl qi altor vase spre

curdlire? Daca noi, oamenii aceqtia mici, care ca

niqte furnicuge qi viermiqori prea mici, miqcindu-ne

Aceste aclmirahile transformlri cu aclevArat se vad

facindu-se de' Dumnezeu in Biserica Ortodtlxiei,dupa cuvintele Sf. Prooroc Ioan Botezltorul;"PoateDumnezeu gi clin pietrele acestea sd ridice fiii luiAvraam"" Dumnezeu Tatal qi Fiul prin lucrarea

Celui de o fiintra conlucrator Duhul Sfint, a f[cutm'ulte schimbari qi prefaceri de acest fel, cum ni se

adeveregte in V. gi N. Testament. Aqa d.p', dincdlcatorul poruncii postului din in rai: Adam, din?mbltatul cu vin Noe, cel batjocorit de fiul sau Ham;din David cel cazut in preacurvie 5i ucidere, Q'a' a

fdcut Dumnezeu vise purtatoare de Duhul Sfint.

Deasemenea in N.T. prin ascultare qi prin poc[in1[adevaratl Matei Vamequl s-a transformat cu Darullui Dumnezeu in Evanghelist; Simon, care prinintreita lepidare se prdbuqise de trei oridin treaptaapostoliei, a fost reinstalat iaraqi ca pastor al oilorcuvintdtoare - al creqtinilor - in dregalgliqapostoleasci, pentru ca impreund cu ceilalli SfinliApostoli sd pistoreascd Biserica lui Dumnezeu'Gonaciul Saul care ca un lup se repezeain Biserica

Domnului Hristosprigonind-o gi sfiqiind-o cu scopul

cle a o risipi s-a transformat - in urma chemiriii sale

- in pastoi al Bisericii qi in mare Apostol al chemlrii

4

pe suprafa(a globului parnintesc, prin minteanoastia mdrginita qtim qi putem cur5[i vasele,

hainele qi alte lucruri necurate, cum sa nu poatiAtotputernicul Dumnezeu, Cel nemarginit inbunaiate qi in inlelepciune, a ne curali pe noi? Deci

sd avem credinla tare, iubililor, cd.ne va curali pe noiprin Pocdinla (Rom. 2,4-13),de necura[ia pdcatuluide vom vrea sd conlucr6m qi noi cu Prea Sfingia Sa

in acest scop al mintuirii gi al fericirii noastre

vremelnice gi veqnice."Spakt{i-va, curagili-vd, scoate{i vicleSuguile lin

inimile voastre inaintea ochilor Mei. Inceta[i a.f'ace

raul Si tnva{a[i-va a frtce binele. Cautu{i dreptateu,

orroiigi pe cei asupili, facefi dreptate aproapelu!,

ajutaEi pe vacltua. $i t'enili apoi sa ne iudecanc: Si de

ior fi- pacatele vocrstre ca mohortciuneu, cu zapuda.le

voi'albi, si rle vor fi roSii ca purpura)cu ltna le vti ulbi'

De ve[i irea, Si Mave{i rLsculttt, hunutagile pdmtntuluile vegi mtnca, iar de nu ve[i voi, ci va ve{i tmpotivi,sabii vd vct tnghiEi" (Is. 1, 16-19). Daca ne vom curati

astfel, rlupd porunca lui Dumnezeu, apoi cu adevarat

vom deveni Iocaguri ale Duhului Sfint dupaadeverirea Dumnezeieqtii Scripturi, care zice "l/oistnte[i Biseica lui Dumnezeu Celui ,-irt Si Duhul luiDumnezeu locuieSte intru voi. De va stica cinevct

Biseica lui Dumnezett, pe acela tl va strica Dum'nezett, caci Biseica lui Dumnezett sfinta este, cure

stnte{i voi... Proslavigi dar pe Dumnezeu, tn trupul Si

tn Duhul vostru, care stnt ale lui Dumnezett" (l cor' 3,

16-17;6, l9-20).

Cap.55, a.

Roadele Pociinfei(Din " Pateic", Pg.4 l7-4 I 8)

Un frate s-a luptat de dracul curviei qi s-a intimplatde trecea el printr-un sat al Egiptului gi a vazut

-oferneie frumoas6, care era fati a Pppii Elinilor' $ivizind-o, s-a rdnit spre dinsa; gi mergind a zis tatirlui

ei: "D6-mi-o pe ea tie femeie". Iar el raspunzind a zis

lui: "Nu p,rt ia tri-o tlau, de nu ma voi in;tiin[a mai

intiicle la dumnezeul meu". $i mergind citre dracul,

l-a intreabat pe el zicind: "[atd un monah a venit qi

cere pe fiica mea. Oare, sI o dau pe ea lui? $i a

raspuns dracul: "intreaba-l pe el cle se leapadi de

Dumnezeul lui, de Botez 5i de cinul cdlugdresc"' $iintorcinclu-se popa al dracilor citre fratele, i-a zis

lui: "Te lepezi clb Dumnezeul tiu, de Botez gi de

cinul cllugdresc"? I'ar el s-a. fagaduit. $i indata a

vizut ca a ilqit din gura lui ca un porumb Ei s-a inil[atla cer. Deci s-a dus popa la drac qi i-a spus: "Iati s-a

figarluit". Atunci i'a zis lui clracul: "Nu-i da lui pe

fiiia ta de muiere. cA Dumnezeul lui nu s-a departat

de la dinsul, ci inca ii ajuta lui". $i venind iaraqi acel

pop5 spurcat, a zis fratelui: "Nu po1 sa ti-o dau p-e ea.

fa'Du-n.zeul tau este cu tine qi itri ajuta !ie"' Iar

fratele s-a umilit qi a zis intru sine. "Dacd eu ticilosulde atitea bunat[tri invrednicindu-ma de la Dum-

nezeu - numaipentru bndtatea lui - m-am lepl9at de

Dinsul, de Bofez qi tle Cinul cllugaresc' iar El inca

imi ajutd mie qi nu S-a depdrtat de la mine, cum nusint eu dator s-d alerg la dinsul qi sa nadajduiesc labunatatea lui cea nemarginitd"? Deci, viindu-gi insine a iegit in pustie qi mergind la un batrin (PreotDuhovnic), i-a povestit (mirturisit) lui lucrul. $i i-a zislui bdtr?nul: "$ezi cu mine in peqtera aceasta qiposteqte trei sdptamini pereche, adicE cite doul zileqi a treia zi dezleaga. $i ma voi ruga lui DumnezeuEi eu pentru tine". $i s-a ostenit batrinul pentrufratele gi a rugat pe Dumnezeu, zicind: "MA rog,Doamne, ddruieqte-mi mie sufletul acesta tiprimeqte Pocain(a lui". $i l-a ascultat pe el Dum-nezeu. $i dupa ce s-a implinit o saptimind, a venitbatrinul l-a fratele, qi l-a intrebat pe el zicind:"Vazut-ai ce\ra?" Iar ef a zis: "Am vazutporumbelulaproape de capul meu". $i poruncindu-i lui iar[qibitrinul sa fie treaz gi sd se roage s-a dus de ia ei.Apoi dupa ce s-a ?mplinit gi saptamina a treia, venindla el batrinul a zis: "Nu cumva ai vazut ceva maimult?" Iar el a rlspuns: "Am vizut porumbelul ci avenit qi a stat deasupra capului meu qi am intins minasa-l prind iar el a intrat in gura mea". $i auzinclbatrinul a multrumit lui Dumnezeu. $i a zis fratelui:"Iati a primit Dumnezeu Pocain{a ta; cle acum iaaminte cle tine." lar el a zis: "Iatf, de aeum voi fi cutine Parinte, qi nu ma voi desparli pina Ia moarte"...- "---'r-*^5- r^-$i a petrecut dupA aceea fratele cu batrinuinedesparlit.

Cap.55.DupI Spovedanie

si ne alimentim mereu eu cugetiri duhovnicegti

- qi cu hotirirea de.a ne plzidin rlsputeri de plcate.

Pentru a ne putea pazi dupa putinla de a nu maipdcltui in viitor, trebuie sa ne ferim de toateprilejurile picatelor in care am cazut pina la Sf"Spovedanie. Sa ne aducem aminte adeseori cuparere de rau ca prin pdcatele noastre am suparatmult pe Prea Bunul Dumnezeu qi sd plingem ca Sf.Proor. David in'aintea Lui, zicind: "Doamne,faradelegea mea eu o cunosc qi pacatul meu inainteamea este pururea". "Si ne culcim in ruqinea noastragi sa ne invelim cu ocara noastr6, cdci am pacatutiimpotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi qiparinJii nogtri, din tinerefea noastrd gi pina in ziuade astazi, qi n-am ascultat glasul Domnului Dum-nezeului nostru" (Ps. 50; Ierem. 3,24-25).

Astfel de ne vom insugi indreptarea vielii - cum ammai fagaduit Ia Sf. Spovedanie cd nu vom mai faceiaraqi acele pacate - qi vom urma Sf. Prooroc David,Sf. Ap. Petru, Mariei Magdalenei, etc., in adevarataPocain[d, ne vom indrepta, gi vom fi primigi iaraqi cafii ai lui Dumnezeu. Cum apa izvorind curge dinintor, tot aga trebuie si izvorasca Ei sa curga qihotarirea indreptarii din parerea de riu a noastra

pentru pf,catele flcute. Deqi adeseori ispitap6catului fdcut,.bate la uqa sufletului nostru, qi ofor.[eazd, ca sE ndvdleascd inliuntru, dar de vomlupta cu zel contra acestei ispite, vom ieqi biruitori."Toate le pot tntru Histos cel ce ma tntdreEte" (Fitip.4,t3),zice Sf. Ap. Pavel. Iar in alta parte, mingiidu-neqi incurajindu-ne, adauga: "...Credincios este Dum-nezeu care nu vd va lisa pe voi sI fili ispitili pesteputerile voastre; ci impreund cu ispita, a pregatit gimijlocul ca sa iepigi din ea, ca sa o puteli rdbdai'. IatA,iubigii mei fra1i, - pdcitogi ca gi mine - ca Prea SfintulDumnezeu ne ajrita ca sd biruim ispitele care cautf,sd ne inghitd; rdmine numai sd vrem gi sa ne mintuim$i noi in acest scop sfint al mintuirii noastre. AjutorulDumnezeiesc este o aripfl; cealalta aripa - voii gi tupta- pentru a putea zbura la plaiurile ceregti ale fericiriinoastre, tretruie sd ne-o punem noi. Prin Sf. Taina aSpovedaniei, Dumnezeu - prin Ministrul Siu,Freotul Duhovnicese - ne iar{i pacatele, cu carene-am pribugit in adincul iaiiului, cealalta aripa -pardsirea picatelor, implinirea canonului qi ion-trabalansarea ior prin fapte bune qi inoirea vie[ii -trebuie si ne-cl punem nci pentru a iegi de undene-arn prabugit. Vrea Dumnezeu sa ieqim, clartrebuie savrem qi r:oi" 0 roata ne-apus-o Dumnezeu.la indemina, ceaialt6 trebuie sa ne-o punem noi.

Se spunea pentru un oarecare Awa Apo!lo de la Schit, ci erapdstor de oi. {ji vizind in (arina o f'emeie ca avea in pintece giindemnindu-se de cliavolul a zis: "Voiesc sa vid cum sti prunculin pintecele ci". $i clespicind-o pe ea, a vizut pruncul. .Si inclatiLu l.o"i! pe el inima, gi umilindu-se a venit Ia schit gi a povestitPirinlilor ceea ce a fdcut. $i i-a auzit pe din5ii cintincl: ,'Zileleanilor nogtri intru dinqii Sapteicci cle anii sint; iar ele vor fi inputeri optzeci de ani. $i ce este mai mult clecit aceqtia oste nealigi durere". $i a zis lor: "Sint de patruzeci dc ani gi o rugaciuncn-arn fdcut; 6i acum de voi trai al[i patruzeci de ani, nu voi incctaa mi ruga lui Dumnezeu 9a sa-mi icrte picatele rncle". Decifiind Cilugar, nici un iucru de mini nu f,acea, ci totcleauna seruga, zicind: "Arn gregit ca un om iar tu ca un Dumnezeucurd(egte-rni'! Si i s-a fdcut lui rugdciunea a'ccasta intrucugctare ziua gi noaptea. $i era un fralc petrccind cu cl gi l-aauzid,zicincl; "Suparatu-te-am Doamne, lasd-ml ca sa mi odih-ncsc pu(in". $ii s-a ficut luiincredin(are, cd i-a iertat Dumnezeutoate pdcatele lui gi al femeii, iar pentru copil nu s-a incredin[at.gi i-a zis lui unul din bdtrini: "gi picatul copilului 1i l-a ieitatDumnezeu, dar te lasi in durerc, cd este mai de folos sufletulteu"

:

Ne aducem aminte cd Dumnezeu vrind sa scape peNoe de potop, ii pune o aripa, indemnarea cle a semintui, dar cealaltd aripd vrea sd qi-o puni Noe. "ly'oe- i-azis Dumnezeu - fa-$ o corabie de lemn de gofer, caEu voi pierde lumea cu potop; iar pe tine cu casniciitai te voi pastra tn corahia ce o vei face". Noe a fdcutcorabia muncind mereu qi ostenindu-se 120 deani...cum i-a poruncit Dumnezeu; qi s-a mintuit.Aqijderea vrind sa scape pe dreptul Lot din ardereacu foc a Sodomlenilor qi a Gomorenilor, Dumnezeui-a poruncit sd iasd afara din cetatea pdcdtoasd, cutogi ai casei sale. Lot a ieqit cum i-a poruncit Dum-nezeu gi aqa s-a mintuit cu cele doua fiice ale sale.Daca Noe qi Lot n-ar fi ginut s.r*i de porunca luiDumnezeu s-ar fi mintuit? Nu. Noe, de n-ar fi facutcorabia s-ar fi pierdut cu casnicii sii; iar dreptul Lot

dinsodorna gi Gomora ar fi ars

@toas6. Iat6, tot aqa, dragii mei, seffimpl6 gi cu noi, cind Dumnezeu ne pune laindemina mijloacele de mintuire, iar hoi nu ne os-tenim a ne indrepta viala.

Cind un ciine ne-a mu$cat de picior, oare in viitornu ne grijim a ne feri de ciini, ori a ne agonisi celece ne trebuiesc pentru a ne apara de ei? Cind ampatimit vre-un rau de la vre-un om necredincios,oare in viitor nu ne pazim mai bine ca sa nu maipalim aga, prin ferirea de a ne intovdriqi cu el sauprin alte mijloace pe care le credem cd sint bunepentru acest scop? Cind am aflat ca este vre-omaterie care murddregte hainele aqrlncit nu se maipot scoate petele din ele cu nici un mijkrc, nu-i aqaci ne ferim cu cea mai mare bagare de seama ca sanu ne pltam hainele de ea? Cind gtim ci garpele eveninos, ai;a-i ca indata ce-l vedem ne trezim qi nepunem in pozigia de aparare qi ne pazim de el, ori deputem il qi omorim? Cind qtim ca focul arde nu-i agacd ne pazim si nu ne ardem?

Ei bine, dragii mei, daca astfel ne ferim de ceva ce.poate primejdui viala paminteascd qi ucide trupul;cu cit mai mult sintem datori a ne feri din rasputeride ceea ce primejduieqte viala duhovniceasca qi

ucide sufletul? Cici qtim doar. ca sufletul este maimare decit trupul. S[ ne punem inaintea ochilorsufleteqti, pururea, mult graitoarele qi foktsitoarelecle suflet cuvinte ale M?ntuitorirlui care ne zice: "Ceva folosi omul de va dohindi lumea toata giva pierdesufletul sau? Sau ce va tJa onrui schimb pentrusufletul s5u".

Zise Awa Evagrie: "Ctnd Sezi in chilie (tn cnsa)stringe-{i gindul tau, adu-Si aminte de ziuamo4ii, veziatunci muirea trupului, pune tn minte nevoia; iaosteneala, deJ'aima desertaciunea lumii, ca sa pb{itotdeauna .'ri petreci in dragosteu linistii Si .sa nuslabeSti. Actu-Ei aminte Ei de uSr:zctreu core e.Ete uutnttn iad; gindeSte-te cttm sfnt ucolo sufletele, in carecwnplita ldcere, tn cure amar suspin, Si itt cit tle mare

fica Si tnfiorare Si ctSteptare. Socoteste chirutirea ceunetncetcttr), lacima cea sutleteuscu Si fara de sfirSit. CiSi de ziua tnvierii afut-{i arninte, Si de starea fnaintectlui Dumnezeu. GtndeSte-te la judecata ceutnficoSatciSi grrsaznica."Pune tn mijloc cele ce se pastreazupucatoSilor, ruSinea cea tnuintea lui Dumnezeu Si aIngerilor Si a Arhanghelilor qi a tuturutr rxtntenilor,ntuncile, focul cel veSnic, focul cel neadormit, tartarul,intunericul, scrtsnireu dingilor, ficile Si petlepsele.PLtne tncd la mijktc Si bunata{ile cele ce se pastreazddrepEilor, tndrazneall cee tnaintea lui DumnezeuTatal, Si a Hristosului lui, a ingeiktr gi a Arhan-ghelilor, Ei a toata mulsimeu Sfingilor, Impcira{iaCerurilor Si darurile ei, bucuricr Si desJ'atareu ei.Pomenirea acestora amtndurrtra aclu-o la tine. $ipentru judecata pacatoSilor kicrinteazd, plingi,temtndu-te ca nu cunNa Si tu scr"fii tntru acelea; Iarpentru cele ce se pdsteaza drep(iktr, bucttrd-te Si teveseleSte. $i pe acestea te slryuieste sd le ckthtntlesti, iur

0de acelea sa te tntistezi. Cauta sd nu uisi ctndva -mdcar tnauntru tn chilia gn casa) ta fiind, macar afaraundeva - pomenirea ucestoru, ca mricar pin acestectsa scapi de ginduile cele spurcate gi vdtdmato(rre".

Zis.a iaragi: "Lasci prietesuguile celor mulgi gi rai),

ca sci nu se supere mintea ta, Si sa se tulhure chipulliniStiii".

Zis-a iaraqi: "Mare lucru este cu adevarat a se rugacineva fara rasptndire (tn)iniSte, tn singurdtate), darmai mare este Si a ctntafara rcisptndire (numai pentruDumnezeu)".

Zis-a iardqi: "Adu-gi aminte totdeauna de ieSirea ta,

Si nu uita Judecatu cea veSnica, Si nu va fi greSeala tnsuJletul tau" lDin "Pateric", pg.77,l-4).

Cap.56, a.

Cind lasi in pace diavolul pe creqtini

Ei cind se luptl asupra lor?

Povestit-a unuldin Paringi, cici un Cdlugdr iubitorde osteneali, lua aminte cle sine, dar s-a intimplat clel s-a Ienevit pugin. $i cind se lenevea. prihanindu-sepe sine, a zis: "Suflete, pina cind te leneveqti demintuirea ta qi nu te temi de'Judecata lui Dum-nezeu? Vezi, nu cumva sa fii apucat ?n aceasta qi slte dai muncilor celor veqnice"! Acestea zicind intrusine, fdcindu-qi el pravila, au venit dracii qi il tul-burau pe el. Iar el a zis catre dingii: "Pina cind minecajili pe mine? Nu vi siturali cu lenevirea vremiicelei trecute?" - Zis-a lui dracii: "Cind erai intrulenevire nici noi nu aveau grija de tine. lar dupd cete-ai sculat asupra noastrd qi noi ne-am sculat asuprata". Acestea auzind fratele, (Parintele) se ?nclemna pesine la lucrul lui Dumnezeu qi sporea cu Darul luiHristos (Din "Patcric", cap. XXII, dcsprc rugaciunc).

Cap.57.Folosul Spovedaniei celei adev*rate.

"Apropia{i-t,ci de Dumnezeu - nc griicgte Durnczeiassa

Scripturi - "Acestea zice Domnul Atotgiitorul:"lntorce{i-va la Mine Si Ma wti tntoarce ccitre voi".

Prin aceste qi alte cuvinte pline de mingiiere, PreaSfintul Dumnezeu ne cheami sa ne apropiem qi sine intoarcem de la slugarirea satanei, la El qi nefag[duieqte ci qi El se va intoarce Ia noi. CuvintulDomnului este adevir qi de-l vom ascuita, cuadevarat ne vom cura[i de pacatele noastre;i ne vomsfingi. Fierul scos din foc, cu c?t qacle mai multdeparte de foc, cu atit mai mult ?qi pierde luminafocului qi puterea arzitoare; iar cind se baga iaraqiin foc capita din nou insu5irile focului: lumina gi

fierhingeala. Tot aqa qi noi p[ciitoqii. indati ce nedeplrtam cle Dumnezeu prin pdcate, ne pierdemlumina qi fierbinleala. clesavirqitoare. sfingitoare,capltat[ in baia Sf. Botez, in Mir-Ungere qi inCuminecarea cu Sf. Trup qi Singe al Domnului. Iardaci, cu adevarata hotirire de indreptare qi punerein slujba Domnului ne bagim ?n Dumnezeiescul foc

I

1ii'lr

.ril

flfl

,ttii

,liil

al Spovedaniei, gi tmplinim canonul impartaqindu.ne apoi cu Sf. Taine, iardq capdta in noi proprietateafocului sfinlitor: lumina credinqei qi fierbinlealadragostei infldcarate, cu care clin nou ne putem punecu rivna in slujba Domnului. Hainele murclare, prinspilare se curdla. Cimara friguroasa, cu foc seincdlzegte; atmosfera intunecoasi gigeroasd a iernii,cind pamintul se apropie - in rapida sa invirtire, - desoare, prin razele luminoase qi prin cildura acestuiase lumineazi gi se incalzegte, hrinind qiimbunlta(ind prin binefacerile ei viaga plantelor,vie(uitorarelor gi a oamenilclr. Prin ajutorulelectricitatrii ne miqcam cu o iu[eala uimitoare (cutramvaie, etc.;), ne inlelegem in cuvint cle la foartemari"depdrtari. Astfel, prin mijlocul a trei lucruricare mirturisesc pe pamint: 1) focul, care clacalclura, lumina qi electricitatea; 2) apa, care spald,cura[d qi alimenteirzd;3) singele, care alimenteazavia(a, migcarea qi puterea vie{uitoarelor, avemmullimea binefacerilor lui Dumnezeu. Precum inacestea trei se oglindeqte lucrarea lui Dumnezeu -Cel Slavit in trei fe(e: Tatal, Fiul qi Duhul Sfint, - totastfel gi in Taina Pociin(ei aclevarate, avem treilucruri care ne dau iaraqivia(a sufleteasci qiinnoiescchipul lui Dumnezeu in noi. Acestea sint: 1) Pirereade rau pentru pdcatele facute, cu hotarirea cle a neferi cu toate puterile chiar gi cle greqeli, cle acuminainte; 2) Spovedania tuturor pacatelor inaintea luiDumnezeu in fa[a - ministrului Sau imputernicit aierta plczrtele - a Preotului Duhovnic, cu duh r.rmilit,inima infrinta qi zdrobita, qi 3) implinirea canonuluidat de Preot - de va fi cu putinti dupi Sf. Pravil[ -cu toat5 dragostea noastrl qi a face clin destul, de apdrasi p"Scatele, cle a ne innoi viala clupa Omul Celnou, Domnul lisus Hristos qi de a face roadele vreci-nice de Pocainli. pentru a avea cu ce ne aratlrinaintea lui Dumnezeu in ziua JuclecAtii. qi a le punein cumplna dreptagii pentru contra-balansareapicatelor facute cu care am miniat bunatatea luiDumnezeu. Astfel se vede oglindindu-se lucrareaPrea Sf. Treimi in fiecare clin noi oamenii, in sufletulfiecdrui pacatos intors la Dumnezeu. Noi ne-aminnegrit sufletele prin felurite pacate - poate chiarasemenea diavolilor pe care i-am slujit - (toan ti,44),facindu-ne prieteni lumii qi vrljmaqi lui Dumnezeuplini de desfrinare sufleteasca (tac. 4, 4I clar prinaceastd aclevarati PocIin!a, in care lucreaza cele treiputeri mari, ne spalam, ne infierbintim (Apc.3, t-5-1ti)gi ne luminam, inflacarindu-ne, imputernicindu-ne5i sfinginclu-ne cu Darul lui Dumnezeu. Aceasta aqade minunat se lucreaza, incit schimbindu-ne cuadevarat dupa Omul Cel nou, Domnul Iisus Hristos,sufletelq noastre strllucesc ca soarele in impiri(ialuiDumnezeu. Precum fierul negru qi rece bagindu-se qi stind ?n foc primeqte de la el cura[ire, fier-bin{ealI gi lumina, tot astfel gi noi cregtiniiclreptcreclincioqi, innegri.gi cle rugina patimilor qi aplcatelor gi racigi de gerul slabirii credinlei cle nevoni baga prin adevzlrzrta PocIin[a, cu cele trei pirgi

7!

principale ale ei, in focul cel cura[itor, luminator qi

sfingitor al Dumnezeirii, vom cdpdta qi noi curllirede negreala pacatelor, fierbinleala focului DuhuluiSfint qi lumina D[mnezeirii, care ne face sistralucim ca soarele intru impara[iaJatalui lor" (Mt.13, 43). Acestea auzindu-le qi cunoscindu-te "Sd neapropiem dar cu indrazneala la Scaunul DaruluiLuica sf, luim mila qi si aflam Har spre ajutor la bunivreme" (Evr.4, 16)

Cap.57.a.Mirturisirea adevirului ne scapi de primejdii

Ei zideEte gi pe aproapele"

Un mare blrbat creqtin ne istoriseqte ca clin micalui copilarie a fost instruit de mama sa - o cre$tinabuna - a marturisi adevirul.

Odatd, cind se ficuse mai miriqor, vdzind cd mulgicre$tini alearga cu dragoste pe la locurile Sfinte, arugat pe mama lui sa-i dea voie sa se ducd qi el acolo."Mama mea - povcsregte el - nu md lasa, dar vaz?nd c[nu md poate indupleca a rdmine, a luat dintr-o ladadin casi optzeci de monede de aur qi mi-a zis: " -Dragul mamei copilag, tu qtii bine cd au rdmas de latatal tdu optzeci de galbeni. Dar pentru cd tu mai aiun frate, numaijumitate din aceasta sumi este par-tea ta de avere". M-a pus de i-am fagXduit inainteaSf. {coane a Mintuiturului Iisus Hristos qi a MaiciiDomnului cind mi i-a dat, cd niciodata cit voi trai sinu mint. Dupa aceea m-a sirutat gi mi-a zis: -"Pleaca, fiul meu, sinatos. Te incredinfez Dum-nezeului nostru celui slavit in Sf. Treime:Tatai, Fiulqi DuhulSffnt, qiRugiciunilor Maicii Domnului. Sepoate intirnpla sa nu ne mai 'iedem in lumea aceastapina in ziua Judecilii, la a doua venire, cind Univer-salulJuclecator Domnrll Iisus Hristos va judeca viigimorlii. Mergi inainte cu ajutrlrul lui Dumnezen".

-

Am prlrnit la drum cu bine, qi am ajuns aBroape dehotarele larii: aici caravana noasti[ a fostintimpinata de qase bandigi cdlAri. Aceia ?ncepuriindata a ne dezbraca de tot ce era asupra noastri.Unul din handili s-a nipustit asupra mea qi m-aintrebat: - "Tu, baiete, ce ai asupra ta?" - "Patruzecimonedg de aur?" - i-am rispuns eu - care sint cusutein tivul camlqii mele". Banditul'se strimba la minecrezind ca-l iau in ris. Tot aqa m-au intrebat qi ceilallihandili carora le-am clat acelaqi rispuns. Pe cindhandilii igi implrgeau prada, m-a chemat geful lorsus pe o movilS unde stiteau. Ajungind in mijlocullor m-a intrebat: "Dar tu, copile; ce ai asupra-ti"? -Am marturisit adevarul maiinainte la cigiva tovaraqiai d-voastra, cI am patruzeci de monede de aur,cusute la tivulcamaqii mele, " i-am raspuns eu. $efulhandei a poruncit indata sa-mi descoasa tivulcam[qii, unde au gdsit, dupd cum mirturisisem eu,cele patruzeci de monede de aur. "Cum, - imi ziseuimit gefll bandei - cum te-ai hotarit sa marturiseqtiatit de ugor adevarul ci ai acegti bani, cind ei erauaga cle bine plstragi?" - "Nu vreau si am[gesc pemama - i-am rispuns eu - careia i-am flgaduit

i

tnaintea Domnului ca nu voi mingi niciodati in viala

mea". - "Tu miculule baietraq, tocmai tu ai atita

UarLa6", atita cuiaj, qi atita hotdrire sfinti a-[i

implini datoria cdtre mama ta? Atunci cum pot eu

sa mai fiu flrd sim[ire cdtre Dumnezeu la virsta

mea?!!! Da-mi minala, nevinovat copil, ca s6md jurpe ea, caindu-m6". Acestea zicindu-le mi-a luat mina

dreapta in dreapta lui ,qi a fdcut un^legdmint sfint

inaintea lui Dumnezeu cd in viitor.iqi va indrepta

viaga dupa voia iui Dumnezeu. Ceilalli bandili -tovaraqi ii tui - vdzindacestea au rdmas inmarmurili'- "Ne-ai fost qef de banditism, - au zis ei dupa c9 s.-lu

dezmeticit, iatt" geful lor - tot tu sd ne conduci gi de

azi inainte pe cuiea virtulilor creqtine$ti, in restul

vielii noastre".To[i bandilii au dat indata inapoi, dup6.porunca

capitanului lor, tot ce au luat de la tovardqii mei de

drum qi au jurat c[in1a Pe mina mea.

Caulali adevlrul gi ferili-vi din rasputeri de

minciuna! "Puternic dar nedrept este vinul; puternic

dar nedrept este impAratul;puternice dar nedrepte

sint femeile; puternici dar nedrepgi sint togi fiioamenilor qi neclrepte sint toate lucrurile lor cele ce

sint ca acastea, gi nu este intru ele adevar qi tn

nedreptatea lor pier' AdevArul rimine qi este tare in

veac, traiegte $i biruieqte in veacul veacului" (3

Ezdra3;4,3i-29). Cap.Sg.

Ce cigtigim Prin Fociin[i?

Prin Sf. Taini a Pocaingei f5cutA qi sdvirgitd dupiporunciie Sf. Biserici Ortodoxe, noi ciqtigdm ier-

tarea tuturor Pacatelor.Prea Sfintuf Du*.t"r"u insuqi ne-a fdgdduit ca de

vom face o astfel de Pocdin{a ne va ierta p6catele'

buzele tale, gi va gterge f[radelegile tale qi de

pacatele tale ie va curagi" (Is. 6, 1-7; Comp ' 2'1, 9;

"Dacd poporul Meu - rdspunde Dumnezeu ia

rugaciunei lui Solomon - peste care este chemat

ntimele Meu, se va smeri, se va ruga 5i va c[uta fafa

Mea, qi daca se va abate rle la caile lui cele rele,

miloitiv ii voi fi; ?l voi auzi din ceruri; ii voi ierta

pdcatul gi voi tdmadui lara" (2 Paral' 7, 74)' De

ur"*"r"u, prin Isaia Proorocul ne zice iariqi:"Sp6laIi-vd, curdlili-v6, scoate(i rlutalile -

uiclesusurile - din inlmile voastre, dinaintea ochilnr

Mei. l"nvalagi-ve a face bine, rautali dreptatea,

ajutagi p" i"i naplstuit, faceli dreptate saracului gi

opatuEi'at"ptul vaduvei. $i veni[i sa ne intrebam -

zice Domnul - qi de vor fi pacatele voastre ca

mohoriciun"a, ca zapada le voi albi. $i de veli vrea

qi m5 veli asculta, bunita[ile,p[mintului le ve(i

mincat'. Mai <teparte Sf. proor. Isaia, istorisind cum

a fost impartaqii de un Serafim cu un cdrbune aprins

- care inchipJia Sf. Cuminecaturd a creqtinilor cu

Prea Sfintul Trup qi Singe al Domnului Iisus Hristos- spune ci Dumnerei i-a zis: "Iatd, s-a atins de

33,24;40,2).

"Fiul omului! - graieqte Dumnezeu Proorocului

Iezechil - daca cel paiatos se' va intoarce de la

pacatele sale pe care le-a facut qi vapazi toate porun-

iit" tr,t.t-e- qi va'face dreptate qi .- 11, cu via[a va trdi

qi nu va mlri. Toate necirepta[ile cite a fdcut, nu se

uo, po-"ni; ci intru dreptatea sa pe care o a facutva

fi viu" (Iez. 18, 2t-22). $i iaraqi: "De voi zice Eu celui

pdcdtos: Cu moarte vei mui Si dac.d -el

se va tntcsarce'ie la pacatul sau Si va face drept Si dreptate, daca da

tnapoi z.alogul, intoarce ce a rcipit, de umbla tn

tnva{atuileZare dau via[a ca sti nu mai savtrSeasca

nici o nelegiuire, cu via{a va fi viu Si nu va mui' Toate

pacatele Lui pe care le-a savtrSit nu se vor pomeru''Pentru

cd alacut ce este hun Ei placut Mie, tn acestea

va fi viu" itez. 13, 15-16). Acestea' gi altele multe

asemenea acestora, ne graieqte Prea Sfintul Dum-

nezeu, in Dumnezeiasca Scripturd a V' Testament'

- ln Noul T. deasemenea gi mai bine pronunlata ni

se aratd ciqtigarea iertarii pacatelor' Slabanogul

adus de patiu oameni gi lasalprinacoperiqul casei -

pe.care l-au spart in acest scop - inalnteaMirrtuito.rlui - pentru credinta lor - s-a invrednicita auzi: "fndrazneSte, fiule, iarta-{i-se [ie pacatele

tale..." (Mt. 9, 1-7). $i ca dovadd vie cd i s-au iertat

pdcatele (care era pii"in, boalei lui), slhblnogul a fost

uin,l..rt; qi-a luat patol siu 5i s-a dus la'casa sa, ?n

mirarea iu*ii .ur* i'slorea p, Dumnezeu, Cel ce a dat

a putere ca aceasto oamenilor" 1Mt' 9,8;;Mc' 2,1-12;Lc'

5,17-27).

Maria Magclalena, care a fdcut Poca-in(5 adevaratiplingind pr:osternata la picioarele Mintuitorului'spatlnau-l picioarele cu lacrimile ei fierbinli'giergindu-I-fe cu pdrul capului qi sarutindu-le, a

iurit, "Iart5-[i-se qie pEcatele tale...Credin(a ta te-a

Ceruriior, qi orice vei lega pe p6rnint, va fi legat qi in

ceruri, qi oiice vei dezlega pe parnint va fi deziegai

qi ?n ceiuri". Iar mai pe urm6, dupa Schimbarea Sa

ia Faga, vorbind catreintreaga ceata apostolic[,zice:"Amin graiesc vou6: - nu la 1' 2 sau 3; ci tuturor celor

12 apos"toli . oricite ve(i lega pe pamint,vor fi tqglt^'

qi in cer qi oricitc veli ctezlega pe pdmint vor fi dezlegate qi in

ier" (Mt. tO, tg; tS, 18; Deci pdcatele iloastrc trebuie sa fie mai

intii clezlegate aici pe pamint, in Taina Sf' Mdrturisiri, ca sd fie

apoi dezlegatc gi in ceruri).

Dupa invierea Sa, acum cind c5lcase cu moartea

pe mbarte qi primise puterea de a ne dezlega de

mintuit, mergi in pace"(Lc. 7, 37 -50).

SlabanogutU ad la lacul Vitezda, care suferise- 38

de ani in 6'oala sa, pina ce a fost vindecat, afltndu-l

Mintuitorui in Biiericd, i-a zis: "Iati te-ai f6cut

sdnatos (1i-am cur6!it pdcatele, pentrti care 1i-a venit

aceastA iiaUiciunel de acum sa nti mai pdcatuieqti,

ca sd nu-1i fie lie ceva rnai rdu" (Ioan 5, 1-14)'

Pregatind pe Sflngii sai Apr:stoii, ca sE meargh ?n

toatilumea pentiu a o baga in Stautrul-Sf,u;

Mintuitorul ii imputerniceqte cu acest Dar Dum-

nezeiesc, zicind: "$i tqi voi da - in viitor - tie - ceat*

apostolica care Ma vei mirturisi pe."M^ine rpYtrqfundamentaia a tsisericii N4ele - Cheiie innpiragter

pacate pe toti oamenii, d6 aceast6 putere infricoqatd,tuturor Sfin$lor Sdi Apostoli (Ei prin ei gi urmasitor lor,Episcopi gi Preo(i), zicind:

"Datu-Mi-sa _toata putereatn cer Si pepdmtnt...Precum M-a timis p€ Mine Tatal Si'Eu-vatrymi,t pe y2i. {i agestea zictnd a suflat asupm lor Si az.is: LuaEi Duh Sfrnl. Caroravegi iirta prtcatele, ,, ,o,ierta lor; Si carora le ve6i Eine ior fi giiute,, (lr,ri. zs, rs;Ioan.20, 21 z3). In puterea acestui Dar Dumnezeiesc,TiryStrii Sdi- Preolii Duhovniceqti - imputernicigiaiIui Dumne reu,ie dezleagdqi ne iarta pAcatele, atln_ci cind vad ca noi din toate puterile ne straduim aface_P_oc5inla cu Spovedanie adevdrata, dupl drep_tarul Sfintei Biserici ortodoxe (Gal. 6, t6), $i .oud.vrednice de Poc5intA; iar cei ce nu vor sd facf,Pocain(5 gi Spovedanie dupa Dreptarul acesta Dum_nezeiesc - al Ortodoxiei - r6min nedezlegali,

.incdrcagi cu plcatele lor pini la a lor indreptare"saupedepsire.

Sf. Ioan Ev. scrie Bisericii Apostolice: "De vommdrturisi pacatele noastre - lui Dumnezeu, inainteaimputernicitului Sau preot Duhovrric _ Credincioseste gi drept ca sa ne ierte noua pdcatele qi sa necurd{easca pe noi de toata nedreptatea;. Apoiadaugd a zice.iaraqi: "Fiii mei, aceasti sciu voua) casa nu pdcdtui{i. Si dacd cineva va pacatui mtnglietoravem cdtre- Tatal pe Iisus Hristos Cel drept. Aceia estecura{ire de pacatele noastre, Si nu iumai de alenoastre; ci Ei de ale a toata lltmea,,.

^ Iertarea.pAcatelor prin preoIii Bisericii

imputernicili cu Darui lui Dumnezeu, ne_oadeveregte qi Sf. Ap. Iacob, zicind: ,,Este

cine:va bol_nav tntre voi? Sa cheme preo(ii Biseicii Si sd se roagep e ylnu.di nsul... E i c u. rugac i un e a c re di nEe i v a mtn t u i i ece_l bolnav Si tl va idica pe dinsul Domnul S; ae v,i jiflicut pacate i se vor ierta \ui...,, (tacobs, 14-15).

Aceasta ne-o adevereqte de asemeni Sf. Ap. pavel,zicind: "$i David vorbeSte despre feicirei omulu'icdruia Dumnezeu ti socoteSte dreptatea fara fapti;Feici6i cdrora s-au iertat fdradeligile Si iarom i_auacoperit pacatele. Feicil barbatil caruia nu_i vasocoti Domnul pdcatul" (Rom. 4, 6_8), gi intru Iisusavem rascumpararea, prin Singele Lui iertareap[catelor"."Cd mai toate pin stnge se cura{esc dupale.S9 S!fara de vdrsare de itnge nu"se face irr.torr. i.SoSi Hristos odatafiind jertfit ia sa idice pacatele mil-tora" (Bvr.9,22,28; comp. Ioan l, 29-36; 66,32_5g; Mt. 26,26-28; Lc. 22, 77-20; 1 Cor. tl 23-32). Dovadi vie deiertarea pdcatelor, care ni se daruiegte noua, celoice ne intoarcem Ia Dumnezeu prin aclevdrataPocain{a, prin Taina Sf. Spovedanii, o uu.* inprimirea fiului risipitor de iatre tatil sau, a clrui3vu!ie agonisiti cu sudoare o risipise in dezmierdari."$i scultndu-se a venit la tatal sdu. Iar tnca departefiind, la vdzut pe dtnsul tatal Si i s-aJ'acut mila _ adical-aie*at - Si alergtncl a cazut pe grumaiii lui Si l-a sarutatpe el" (Lc. 15,20).

,.Prin Poc[inli qi Spoveclanie adevirata, cigtigimdin nou haina luminatd de Ia Sf. Boteza sufletilui,

Ip_entru a putea fi partagi cu Sfinlii in lmparaliaCerurilor. Dupa ce fiul risipitor qi-a maituriiitpdcatul risipirii averii pirintegti, zicind: ',Tatd amgreSti la cer Si tnqintea ta Si rut mai stnt vrednic a marlumi fiul tdu", tatdl milostiv, a zis cdtre slugile sale:"Aduce-{i kaina cea dintti Ei-l tmbracagi pe il,.. Prin Pocdin[a gi Spovedanie adeviiai5, ne facemiardqi pirtagi ai nemirginitei iubiri a.lui Dumnezeucare se varsa din nou cu imbelqugare asupra noastri:" Da{i inel - simbolul nemdrginitei iubiri pirinte gti - tn mtnal1ti",le asemenea prin aceasta Sfint[ Taina ni se ddiardqi puterea asupra spiritelor viclene, care dinintuneric ne ataci cu sigelile inveninate alepdcatelor mari gi mici. ,,Da{i tncal{aminte tnpicioarele lu.i", adicaputerea de acalca peste qerpi qipeste scorpii - pdcare inveninare mari qi ucigaie _ .u prtirrlide a nu ne vatama.

Prin aceasta Sf. Taina cigtigam partdgia cu Sfinliila"ospdful ceresc: "gi adictnd viEelut iel hranit,"iltnjunghiagi Si mtnctnd sd ne ,erilim, ca fiul Meuac_esta, mort - pdcdtos - era gi a tnviat, pierdut era Si s_aaflaf'(Lc. 15, 23-24). De.asemenea ciqtigdm sfinieniapnn care ne pregatim a sluji lui Dumnezeu."...Pdinte Sfinte, ...sfin{eEte-i pb ei tntru adevdrulTau... " (Ioan 17,t1-17). "...in casa mare nu sint numaivase de lyr qi d.e argint, ci gi de lemn gi de lut qi unele- creqtinii cu via{d sfinta - sint spre Cinst"; iar altele- cregtinii murdarili de tina pdcatelor - spre necinste.Deci de se va curd(i cineva pe sine dintru aceasta _

necuri(ie a pdcatelor prin pocainld gi Spovedanieadevarata - va fi vas de cinste, cinstit $ de.bunatreabd Stapinului, spre tot lucrul bun g6t"it" (2Tim.2,1e-21).

u...Vas ales imi este Mie acesta, ca sdpoarte numele

Meu tnaintea neamurilor...', (F. Ap.-0, to_ts;. prinSfintrenia aceasta, ciqtigati cu ajutorul Spovadanieiadevdrate, cei credincioqi sint aleqi pentru mintuire.'...Iegi (g lq mine, cd om pacetos itit Doamne,,, _ s_aspovedit Simon Petru impieuni cu rovara$ii sai,dupd care a auzit pe Mintuitorul zicin d; ,,..-.Nu teteme, de acum vei vtna oameni', (Lq.5,3-10). ,'... Venigidupa Mine Si va voi face pe voi vtnatoi d, oo*rni,'(Mr. 4, 18-19; 10,5-16; Mc. t,16_77;2,1.4;loan1,37_43). Dupalepddarea intreita gi intreita ,cadere din ireaptaApostoliei - din care cdzuse - prin cuvintele: ,,Simoie

alui.l9na,.Ma iubeSti mai mult dectt aceStia?... pa4temieluSeii M ei...oile M ele...urmeazd M ie,,.

.Vamequl cdre necutezind a-qi ridica ochii la cer, gipieptu!, spovedindu-gi picatele sale:,,Dumnezeuiemilostiv Jii mie paccitosului,,, s-a invrednicit de o maimare sfingenie, de cit fariseul - cel cu fapte bune _ duplcum ne-a spus Domnul Hristos: ,,7icyoud.cd

s_a pogoritaccsta - vamegul cerpdciros - mai indreptat la cosct sa iecttacele..." - fariseul'trufaq care gi-a laudat inSpovedania sa toate faptele bune ciie a avut (Lc. 18,10-14). Tot astfel qi bogatul Zacheu, mai marelevameqilor. invrednicindu-se a primi pe DomnulHristos in casa sa, dupi ce a facuf .adevarata

Spovedanie, a hotdrit a-qi implini gi canonul voit de

l

1

l

Dumnezeu :"...Iatd jumalate din avu(iamea Doamne

; dr" sdracilor, Si de am ndpastuit pe cineva o daa

tipit it"; de aceea s-a inwednicit a auzi din gura

Mi"t"itorului hotarirea iertlrii picatelor lui qi

iiOi."r"u qi aq"r;"a lui intre ?iii lmpardgiei:

"..Astdzi s'ilacut mtntuirea casei acesteia, pen-tru ca.

iiiiit" n" it lri Auroam este. Cd avenitliul 0mului

ia caute"Ei sdmtntuiascd pe cel pierdut" 1Lc' 19' 1-10;'- ni" Sf. Mirturisire omul e ales qi deosebit dintre

..1rorti1i spre pierzare veqnicd gi rinduit intre fiii lui

Dumneieu. Aleasti alegere, o adevereqte Sf' Ap'

Pavel scriind cregtinilor din Tesalonic acestea:

"....Datoi sintem pirurea a mulEumi lui Dumnezeu

,i"it*voi,.fraEiloi iubigi de Domnul cdciva ales pe.voi'Ouirrrri din tnceput spre mtntui''e tntru sfingire.a

Duhului Eitntru credin{a adeudrului" (zTes' 2' 13)' "Prln

Iisus Hristos, avem amindoi - omul cel vechi cu cel

,"r, "0i.6

creqtinii picdtoSi prin Pocainla gi

Spovedanie adev-f,rat6 cur6$ndu-se qi sfinlindu--se se

,'n.r. * cei Sfinli qi cu Sfintul sfinlilor Domnul Iisus

fi;irt"* apropieria intr-un Duh - Sfint - catre Tat6l'

Pentru aciea'dar de acum nu mai sinteli striini !i,"*"*i.i; ci impreuni cet6leni cu Sfinlii Ai ge

"o.our" ui tri Dumnezeu - Ziditi fiind pe temelia

Xp"ttltit"r gi a^Proorocilor, fiind piatra cea din

capul unghiuiui, insuqi lisus H^ristos, intru care toatd

Liiir"u a"lcatuindu-se cregte intru loca$ sfil!.intrupo*ttut. intru Care qi voi tmp'eund va zidigi spre

locas al lui Dumnezeu tntru Duhul" (Efs' 2, l8'z:)'

Ai"*"n"u arati qi Sf. Ap. Petru zicind: "Petru'

aiitiiitlui lisus lirittot, nemernicilor celor aleEi ai

itriiiiii Pontului, Galatiei, Capado.chiei, Asiei 5i

Biiniei. Dupd' ceamaitnainte cunoStin{d alui Dum-.

nezeu Tarai, intru sfingirea Duhului spre ascultarea Si

tt*pirri S{ngeiui lui iisus Hristos; dar sa fie voua si

paiea sd se tnmulEeascd" (1 Petru l,l-2).'' Curalindu-ns prin Poc5inlA gi Spovedanie

adevaraiA, ne imputernicim de sus - prin rugdciunea

Preotului Duhovnic - pentru a umbla in Sfin[enie'

" $i acum vd incredin{ez pe u-oi fragilor, lui Dumnezeu

Si Cuvtntului Darutui Lii, Care poate savdzideascd'"si

sa vd. dea voud mo$tenire intre toEi cei sfingi6i" ( F' Ap'

io,tzl.Aceasta o fac miniqtrii sau iconomii lui Dum-

flezev - Preo[ii Duhovnici - cu inv6!f,tura., dupl.uut t"f Domnului Care Ie zrce;"Scoaha-te Si stai pe

p,icioarele tale... M"ry, la neamuile la care Eu teiiiil. ia deschizi oinii lor, ca sd se intoarcd de la

tntuneic - via{a cea pdcdtoasd - la lumina - via[a

creStineascd, iuminata, sftnta - .Si de la puterea.

Saianei,la iumnezelt' caia ia ei iertare paca.telor si

siarta iu cei sfinEi pin credin{a ceatntru Mine" (F'Ap'

26,16-18).

irin Pocainla gi Spovedanie noi ciqtigam curafirea

de pacate, careia uimeaz6 sfinlenia, gi devenim ca qi

arpa fuutia primului unic Sf. Botezmadulzire' vii ale

Domnului Hristos, Bisericd a lui Dumnezeu'curdlita, slivit6, sfintd qi fard de prihand'

Dupa'ce am ardtat in scuite cuvinte, ce ciqtigdm

prin Focainla qi Spcvedanie adevaratS; in capitolul

10

59 vom ardta, cE degi picatele ni se iartl prin

inaeoUnirea datoriiloice ni-se impun in aceasti Sf'

i;#J;;gi tiebuie sd suferlm aici pe parnint' unele

""0"r." p"rt* ele, ca sa ne curdlim de lepra lor

"O"iirii",'Oe aici de pe pamint, pentru a putea intra

in imparalia lui Dumnezeu."'';C;i;"-;a rdbda ptna tn sfirgit acela se va mtntui"

lrrai io, 22; 24, 23).. D; v om rab da tmpreund' cu El, v om

Sitmpara4i tmPreuna cu El"'

CaP.58, a.

.SPovedania falsiingreuiazl sufletul omului picitos'

Un om pic6tos din popor simlindu--se apdsat d-e o

d;;&a ce ii chinuia sufletul, dupa ce s-a hotdrit

I-qi .ait"tisi plcatele, s-a dus la un Preot iscusit si,"=ip""LJ"ui.a. aiungild, a cerut binecuvintarea gi

a rii: "Cinstite PaiintJt pe un timp indelungat simt

o pouuta destul de grea ce imi apasa sufletul incit

;-; "i.i pu." sufleieasca, nici gust de lucru-qi nici

;.fta O" -in.ute, iar noaptea.nu m1no.t odihni de

gtnauri rele care ma mustrd gi visuri urite care md

infioara incit simt cf, ma sfirqesc din viala v6zind cu

o.trii*"i. Dupd cit mi-au povestit q^i al1li, asta ar fi,lutu ra.uteloi mele pe care le-am fdcut"'''Pil;l-;scultindu-i l-a sfrtuit cu blindele ca sd-qi

mdrturiseascd toate pacatele pe care le-a ff,cut cu-t*,a pa..rea de rau, cu hotarirea de a nu mai

;;AJi;;iitor qi de al$i implini canonul dat fdcind

ioade vrednice de Poc6in!6.- -iacatosul inmuiat de sfaturile pline de in[elep-

.iun. qi blinde(e Duhovniceascd ale Preotului' s-a

urun.ut la picioarele lui gi a inceput a mdrturisi

pa.ut"t" facute. intre alte pdcate gl qui mdrturisegte

ii.ind, "Cinstite pirinte, am mai pacituit"' cd am

iurut o funie.".! Pieotul l-a sfituit sd o ct+mpere gi sI

o dea inapoi pagubaqului dac6. trdiegte, iar daca a

murit, saue daparte intr-o localitate unde nu qtie' sA

o O.u'a" po**a la niscai sSraci credincioqicare sa

r..*g. pentru iertarea pdcatelor pdgubaqului'"-D-upa

ie i-a dat dezlegarea.qi-canonul cuvenit'

omul a plecat citre casi sim{indu-se deocamdatl

trirt"r. t't"cind vre-o citeva zile omul nostru a simgit

iuiaqi cd il apisa povara grea q pdcatelor t1, qi Tuii;;1; d; si,ouaoatie. sE intrisleaza, se tulbura 5i

neavind altciva ce s5 facf, pentru a-;i uqura sufletul'

a alergat din nou la Preot.

"Ciristite Painte! nu gtiu ce poate sa fie pe capul

meu, c6 dupi vreo citeva zile dupd ce m-am

spovedit la sfingia voastr6, mI vdd iardqi ingreuiat ca

gi mai inainte! Oare ce poate sd fie aceastd

nenorocire?" Preotul i-a rdspuns: "Fiule! ia seamain

trecutul vielii tale qi vezi, n-ai mai fdcut ceva pacate'

pe care la ultima Spovedanie nu le-ai fi spus pe

toate"?!-ia.atrrrl a adaugat zicincl: "Cinstite Parinte! Mi-

aduc aminte cA atuici cinci am furat funia din grajdul

aproapelui meu, de cap6tul cel6ldlt al funiei eralegat6 qi i i i o o o va-a-c6"!

Preotul ca un Duhovnic iscusit, v6zind ci aceastaera greutatea cea mai mare care-i apdsa sufletulbietulrri om, i-a dat canonul cuvenit, iar dimpreunicu funia furatd, s5-i inapoieze aproapelui pagubit givaca ce a fost legatd gi trasd dupd sine cu celdlaltcapdt al funiei.

Sufletul Ei truprlSpune-mi Doamne ce e ornul? (bis.)Omul este trup qi suflet.

Spune-mi Doamne ce e trupulTrupu-i pdmint qi

AviermilorSpune-mi Doamne, ce-i sufletul?Sufletul e o scinteie.Din a Domnului putere.

Sufletule o su

in ziua de JudecatiDup'a Lui asemd

"Este de trebuinli a mirturisiflacatele in*inteaacelora ctrrora s-a incredin[dt iconomia SfintelorTaine". "Este gi mai cuviincios (pentru o Calugerila)qi mai sigur inaintea (unei C6lugirile bitrine), unuiPreot capabil de a propune un mijloc in(elept dec[inti gi indreptare". Sfintul Vasile.

"Preolii locuiesc incd pe p[mint gi sint primili adispune de ceq, primind d putere pe care Dumnezeun-a dat-o nici Ingeriior, nici Arhanghelilor. Cici n-azis-El Ingerilor: "CEeace veli lega pre pdmint...". Eiau puterea de a iega pe guvernatorii pdmintuluichiar, dar (nu) numai corpurile. 1). Ci puterea aceas-ta se intinde asupra sufletului chiar, gi se inal[d pindla cer; cdci ceea ce hotdr5sc Preo(ii aici jos, acolointdregte Dururezeu, qi Stapinul primegte socotinfaServitorilor Sii". Sfintul loan Gurd de Aur.

1'Puterea de a ierta p6catele a fost dat5 Apostolilor,qi Bisericilor intemeiate de dinEii, dupi misiunea ceo primiseri de la Iisus Hristos, qi Episcopilor, carei-au urmat". Firmilian, Episcopul -CesarieiCapadochiei.

ffiieterut @citicarii Stintei i

"$i s-a deSteptat Iacov din somnul sdu Ei azis: cd estenul tn locul acesta Si eu n-am Stiut. $i s-a

Si a zis: ctt de infricoSat este locul ace;ta, nualta fdra numai casa lui Dumnezeu Si aceasta este

cerului" (Fac.28, 1617;). "Cd mdirea cea de pea casei acesteia, mai mare va fi dectt cea dintti,

ice Domnul Atotgiilorul, Si tn locul acesta voi da paceice Domnul Atotgiitorul, Si pacea sufletului spre

ire la tot cel ce zideSte, ca sd ridice Biseica qceos-', lAgheu, 2, 1 0 ) ; " I ar de v oi zdb ovi, c a s d Etii cum trebuiecasa lui Dumnezeu a petrece, care este Biseica

eului Celuiviu, sttlp Sitntaire a adevdrului" 1t

Trup qi suflet la-olalt6.iqi iau rdsplata dupa fapt

DIN SCRIERLE SFIMILoR PARIMI"DacE cineva, Episcop sau Preot, nu primeqte pe

cel ce se caeqte de pdcatul sdu, ci-l respinge, sd cadddin treapta sa; cdci intristeazi pe Mintuitorul. Carelea zis: "Mare bucurie se face in cer pentru un p6catosce se c6egte". Can.52 Apostolic.

"Sint mai mari prin credin!6 gi mai buni prin fricd,pdc6toqii acestia care, nes6virqind vreo gregealigrea, se-ntorc, indatd ce gindesc la ea, o mdrturisesc,cu zdrobirea qi simplicitatea inimii, inainteaPreofilor Domnului descoperl conqtiin{a 1or, depunla picioarele lor sarcina sufletului lor, gi cauti leaculrlindecdrei rlnilor lor, deqi ugoare gi nepericuloase.

;V& rog, iubi[ilor, ca fiecare si-qi mdrturiseasciplcatul siu, pe cit timp este in viala aceasta, cindm6rturisirea sa poate fi primit6, cind facerea destul(a canonului) gi iertarea, sEvirqite de Preoli sintplEcute Domnului". Sf. Chiprian.

"Aqa precum un om botezat de un om (adicd dePreot) se lumineaza prin Harul Duhului Sfint,deasemenea gi omul care mirturiseqte pacatele saleinTaina Sfintei Poc6in[e la Spovedanie, primegte dela preot iertare prin Harul lui Iisus Hristos". Sf?ntulAtanasie. \

iserici

Tim. j, 15)..

12

Misterul edificiriiSfintei Biserici Ortodoxe Universale

Cap.59.Descoperirea misterului Sfintei Biseriei

a Dornnului nostru Iisus tlristos.

Sfinta Biseric6 sub chipul unei bdtrine (Din-"Scrierile

PIrin(ilor Apostoli", trad. Pr. I. Mihilcescu, M. Pislaru gi G. N.Nu[u,1927, pg.215-223.) se arata lui Herma. Rugind de

.multe ori pe Domnul, ca sd-mi arate descoperirea,pe care fagadui-Se, si mi-o arate prin batrina, chiarin aceanoapte rni se aratabdtrina qi imi zise: "Pentruca te rogi atit de mult gi ai aga mare rivna s5 cunogtitoate, vino la cimpul unde semeni alac qi pe la ceasulal cincilea voi veni qi-gi voi arata cele ce trebuie siyezi". - O intrebai, zicind: "Doamni, in ce loc alcimpului"? - "LJnde vrei", fu rlspunsul ei. Mi-am alesin gind un loc frumos, retras. Mai inainte insd de aivorbi.qi de a-i spune locul, imi zise: "Voi veni acolounde doreqti". Aqadar, fralilor, m-am dus la cimp, amsocotit exact ceasurile, qi am ajuns la locurile undehot[risem sd vin. Acolo vaztri pusi o sofa de fildeg,pe sofa era agezatd o perna de in gi pe deasupra eraintinsa o pinza foarte fin6 tot de in.

Cind vdzui aceste lucruri agezate aga inaintea meagi nu zdrii pe nimeni in locul acela, ramaseiincremenit,groazama cuprinse, pdrul mi se zburli qi

mf, cuprinserf, oarecum fiorii, pentru cI eram singur.Cind imi venii apoi in sine qi-mi adusei aminte demirirea lui Dumnezeu, prinsei curaj, imi plecaigenunchii gi incepui a mirturisi iaragi Domnuluipdcatele mele ca qi mai inainte. Aceea veniimpreuna cu Sase tineri, - pe care ii vdzusem gi maiinainte, - se aqezd putin in urma mea qi asculta lamine, cum md rugam gi-mi marturiseam Domnuluipdcatele. Apoi se atinse dd mine gi-mi zise: "Hermo,inceteazd a te ruga intr-una pentru pdcatele tale;roaga-te qi pentru dreptate, ca sd primeqti parte dinea pentru casa ta". Md ridica de min5, md duse la sofagi zise tinerilor: "Duce{i-vd gi zidi1i". Dup[ ce se

retraserd tinerii imi zise: "$ezi aici"! - Raspunsei:"Doamni si se aqeze intii cei mai in virst6". - "$ezi,zise, - cind i1i spun" ! - Voind deci sa mi aqez in parteadreapta, nu md lasa, ci-mi facu semn cu mina, ca simd agez in partea sting5. Pe cind md gindeam inminte"a mea qi eram trist, pentru cd nu ma lasase sa

- qed in partea dreaptd imi zise: "Eqti supdrat, I{ermo?l.ocul din partea dreaptd se cuvine altora, care aubineplicut lui Dumnezeu gi au p5timit pentrunumele lui. fie-1i lipsesc incd multe, pentru ca sd

poti gedea impreuna cu ei. Dar precum stf,rui in

- curf,[ie, st6ruie gi de aici inainte, gi vei qedea

impreuni cu ei, ca qi toli care fac faptele lor qi rabddcele ce au rabdat ei".

"Ce au rabdat oare"? intrerupsei eu. - "Asculta - imizise - lovituri de bici, inchisori, strimtorari mari,Crucea, fiare silbatice, 9.a., pentru numele lui Dum-nezeu. Pentru aceasta iqi au locul in partea dreaptla Altarului, ca qi oricine patimegte pentru numelelui Dumnezeu;iar celorlalgi se cuvine partea stinga.Dar qi unii gi al1ii, qi cei ce stau la dreapta ca qi cei cestau la stinga, au aceleagi daruri qi fdgaduinge;numai, ca cei din dreapta au oare-care cinstedeosebita. Tu'eqti foarte doritor a qedea de-a dreap-ta impreund cu ei, dar lipsurile tale sint multe. Veifi ins[ cura{it de lipsurile tale; qi togi care nu se

indoiesc, vor fi curafili de toate pacatele pe carele-au flcut pina in ziua aceasta". Dupd ce rosti acestecuvinte, voi si plece. Eu insl cizui la picioarele ei gi

o rugai in numele Domnului, sd-mi arate vedenia, pecare mi-o fagaduise. Atunci ma apuca iardqi de mini,ma ridica in sus gi ma aqeza pe sofa in partea stinga,iar ea qezu in partea dreapt6; qi ridicind in sus untoiag strilucitor, ma intreba: "Yezi ceva mare"? -Raspunsei:."Doamn5, nu vdd nimic", - Iardqi imi zise:"Iati nu vezi in fata ta un turn mare, zidindu-se peape, din pietre stralucitoare cu cite patru unghiuri"?- Intr-adevdr se zidea turnul in patru unghiuri de ceiqase tineri care veniserd impreuna cu ea. Zeci de miide oameni aduceau pietre;unii din adinc, iar alliidepe pdmint, gi le dau celor qase tineri; aceia le luau qi

zideau cu ele. $i pe toate pietrele.luate din adinc lezideau a;a cum erau; caci erau potrivite qi se uneaula incheieturd cu celelalte pietre. $i aqa de bine se

imbinau unele cu altele, incit, nu se observaincheietura lor, iar zidirea turnului.pdrea a fi zidititdintr-o singura piatr6. Din celelalte pietre insd, careerau aduse de pe uscat, pe unele le puneau la 6 parte,pe altele le intrebuinlau la zidit, iar pe altele le tdiauin bucati gi le aruncau departe de turn. Multe altepietre stateau insd imprejurul turnului, gi nu leintrebuinlau la zidire, cdci unele din ele erau aspre,altele aveau crapdturi, altele erau ciuntite, iar altelealbe qi rotunde qi nu se potriveau la zidire. Vedeamapoi alte pietre, care erau aruncate departe de turnqi mergeau rostogolindu-se pe drum; dar nur6mineau pe drum, ci se rostogoleau de pe drum inloc anevcie de umblat. Altele cadeau pe foc gi ar-deau; altele cadeau aproape de apd qi nu puteau sise rcstogoleasci in apa, deqi ar fi voit sa serostosoleasci mai departe gi sd se duca in apd.

Cu r imi ardta acestea, voi sd plece. imi zisei:"Doamn6, ce folos pentru mine, ca am vdzut acesteaqi nu pricep insemnarea lor"? - "Iscoditor eqti omule(imi rispunse ea), de vrei sa cunogti cele privitoare laturn"! - "Se poate, Doamn5", zisei, "dar vreau sd

p_ovestesc fralilor mei, ca sa se bucure qi auzindu_lesi cunoasci pe Domnul in muiti slava". 'nTe vorasculta, ?ntr-adevar, mulgi, zise ea,?ns5unii dintre ei,ce te.vor asculta, se vor bucura, iar allii vor pl?ngejdar gi acegtia, dacd vor asculta qi se uoipocaii se ioibucura. Asculta, deci, asemanaiile r."rtri turn, cailivoi descoperi totul, dar nu-mi mai face supdrare (curugdc,iu.ne.a tu;) pentru descoperiri; caci des_coperirile de felul acesta iqi au sf?rgitul.lor qi acumstnt la. sfirgit... Turnul pe care-l vezizidindrlr", ,iri3r,,lisefcu, "?r:

m-am aritat lie qi acum gi mairnarnte. lntreabi acum in privin(a turnului, oricevrei, gi ?{i voi descoperi, pentru ca sd te bucuriiTqt"u"l.cu Sfin1ii". -- "Doamnd, zisei eu, pentru camai socotit odata vrednic, ca sd_mi descoperi totul,descoperi-mi"! - "Ceeace este cu putin lA, casd !i sedescopere, se va descoperi, - ma asigurd ea _ numaiinima ta sd fie intoarsd citre DumnJ., giia ;;;;;la indoiald ceea ce ai vdzut,," - Ci ?ntrebai, ',pou*'ra,pentru ce turnul a fost zidit pe ape,,? _ ',Ji_a*;t;de mai inaintd, rdspunse ea, gi iotugi cercetezi.Cuatita rivna! Cercetind deci vei ifla adevarul(Mat.7,7;Lc.'t1,1). Ascultd acum pentru ce turnul a fost zidiiP! ape. pentru ca via[a voastrA prin apa s_a mintuitg i se va mintui

" Tu rn u finsa este intemeiat p;;;iil inurnelui Celui Atotputernic gi sldvit qi esie tin"t O"puterea cea nevizuta a Dornnului',.

"Doamnd, exclamaieu, mare girninunat este lucrulacesta!

_D^.gr 9ei qase tineri cire zidesc .ir" ,i"t,Dqamna?" - "Aceqtia sint Sfingii ingeri ai lui Dum_nezeu, cel care au_.fost crea{i mai intii qi cdroraDomnul le-a incredinlat toatf zidireaspre a o facesi creasca, I o zidi gi. a o stapini peite fAptur;intreagd; <ie ace$tia deii va fi terminaia zidirei tur-nului". - "Qur ceilalli, care aduc pietrele, cine sinii,,-,"$i eisint ingeri Sfinli ai lui Duri""I.u; Arr cei qasede mai inainte sint mai presus decit ei.

'Zidirea ti_nului fe ya sfirqi gi toli impreuna se ,o; t;;;imprejurul turnului qi vor slavi pe Dumnezeu, ,ci

s_asfirqit zidirea turnului',. Am rnai intrebat_o apoi:"Doamni, aq dori sd cunosc ,orriu pietreloi qiputerea lor, ce fel este,'? - Mi_a raspuns: ,,Nu

ca ai iimai vrednic decit to!i.ceilal{i, ca si gi se Oeicopereaceasta, - caci sint algii mai inaintea ta, gi mai bunidecit .lin", cdrora ar trebui sa li se a.r.op.i.vedeniile acestea,'- dar pentru ca si se sidveascdnumele lui Dumnezeu 1i.i-a facut gi (i se vor fu."iide aici lncolo descoperiri pentru ceiriehotarili, care-tot mereu chibzuiesc in inimile lor, daca acestla sintaqa intr-adevdr sau nu sint. Spune_ie ca acestea toatesint adevirate gi nimic in afarl de adevar nu este, citoate sint tari, sigure gi bine intemeiate.

Asculta acum explicarea pietrelor, care se aducsprd zidire. Pietrele cele in patru colguii, albe gipotrivite, la incheieturi, sint Airostolii Episcopii,invalatorii (P:eolii) gi Diaconii,.u* u, vieluit dupaSfinlenia lui Dumnezeu, Ei gi_au indeptinit itulUa aelnisiopi invdgatori qi Diaclni in curigie gi sfinleniefap de alegii lui Dumnezeu. Unii dintre ei au aclor_

13

mit deja, iar allii sint inc6 in via[i. Ei ?ntotdeauna aulucrat in unire unii cu al1ii, au avut pace intre ei gi auascultat unii de arlii. pentru aceista se potrivescincheieturile lor la zidirea turnuluii,. _ ,,Ceinsemneaz5 oare pietrele, care sint aduse din adinc9i .sinl intrebuin[ate la zidire qi se potrivesc laincheieturi cu celelalte pietre dejizidite?" _tlAcegtiasint cei ce au patimit pentiu numele Domnuiui,. _

"A,g dori sd cunosc celelalte pietre care sint acluse depe uscat, ce insemneaza Doamni,'? "Cele ce merg lapartea de jos azidirii qi nu sint cioplite, pe acesieale-a dovedit Domnul ca bune pentru ci au umblatp.! drymyl cel drept al Domnului gi au urmat porun_cilor Lui". - Cele ce sint aduse gi se pun sus la zidireciue sint"? - "Sint tineri in creOinid qi credinciogiobignuili. Ei sint statuili de lngeri, ca sd facd bine,deoarece Uu s-a aflat intr-inqii r6utate'," _ "pe cineinfaligeazl apoi cele puse Ia o parte qi aruncate,,? _

"Pe cei care au pacafi.iit, dar doresc si se pocaiascd;pentru aceasta n-au fost aruncate departe de turn,pentru cf, vor fi bune de intrebuintrat Ia zidbe, rJacdse vor pocai. Cei ce se vor pocii, deci, dac6 se vorpocii cu adevlrat, vor fi tariln credirila, numai dacase vor pocdi acurn, cit timp se zidegte turnul. Iar dacase va sfirgi zidirea, nu mai au loc, ci vor fi aruncali.Numai aceasta vor mai avea, cd vor sta linga turn.Vrei sd cunogti gi pe acelea, care au fost tiiate inbucd(i gi aruncate departe de turn? Acegtia sint fiiinelegiuirii. Ei.au crezut in chip falarnic, gi n_au foststreini de nici un pdcat.. De- aceea nu dobindesc -

mintuirea, pentru cd nu sint buni de intrebuin{at lazidire din pricina riutifilor lor. pentru aceasta

1:este. pietre au fost sfarimate gi aruncate departe

dinpricina miniei Domnului, p".rtr,, ca L_au miniat.Celelalte pietre aspre, pe care le-ai vazirt stind inmare num6r, f6rd a fi aduse lazidire,inchipuiesc, peaceia, care'au cunoscut adevirul, dar n_am ramasintr-insul, nici nu s-au unit cu cei sfintri. pentru aceeanu sint bune de intrebuin[at'," -',Cinl apoi sint celecare au cr6pdturi?" - "Aceqtia sint cei care auvrajmagie unul impotriva altuia in inimile fo, qi ",traiesc in pace intre ei, care la vedere pdstreazf,pacea, iar c?nd se departeaza unii de altrii, pastreazarautatile in inima. Acestea (rautalile) sintcrapaturile, pe care Ie au pietrele. Cele ciuntiteinchipuiesc apoi pe aceia, care au primit apoicredin[a gi au cea mai mare parte Ia dreptate, daiaugi unele par{i de nelegiuire. pentru aceea sint ciun-tite, iar nu intregi,,. -Cine sint, oare, Doarnnd,nlgjrele albe gi rotunde, care nu se potrivesc lazidire"? - "Pin6 cind, imi raspunse ea, eqti prost ginepriceput qi intrebi de toate gi nu pricepi'nimic?Acegtia sint cei ce.au credin{I, dar u, gi Uogatria lumiicestuia Cind vine o strimtorare, pentru bogatria qi

fl

pentru afacerile [or, se leap6dadeDomnul. Laacestrdspuns li mai pusei iaraqi o intrebare: Doamn{cind vor fi ei buni oare de intrebuin[atlazidire"? -"Vor fi wednici de Dumnezeu, - imi zise, - cind se vamicSora bogEtia lor, care li amSgegte, cEci precumpiatra rotundi, daci nu se cioplegte gi nu pierde cevadin ea, nu poate fi in patru col1uri, tot astfel gi ceibogali in lumea aceasta, dac6 nu se pierde dinboga(ia lor, nu pot fiwednici de Domnul. CunoaEteacestea mai intii de la tine insuli; cind erai bogat, nuerai bun de nimic, iar acum e$ti bun de intreb-uinlatgi folositor pentru via1a. Fili buni de intrebuinfatpentru Dumnezeu, cici gi tu vei fi luat din acestepietre.

Pietrele pe care le-ai vizut aruncate departe deturn, c6zind pe drum gi rostogolindu-se de pe drumin locuri anevoie de umblat, sint cei ce cred, dar inurma indoielii pirlsesc calea cea adevErati; Eisocotind cd pot g[si o cale mai bun5, se rEt6cesc gipdtimescumblind prin locuri neumblate.Iar cele cecad in foc gi ard, inchipuiesc pe aceia cor€ s-oudepirtat pind la sfirEit de Dumnezeul Cel viu, gi dinpricina poftelor lor de desfrinare gi a rdut5lilor, pecare le-au s6virgit, nu le mai trece prin minte ca sdse poc6iascS. Doregti si gtii, cine sint pietrele acelea,care cad aproape de apd qi nu pot sa se rostogoleascdin ap6? Acegtia sint (Mc. 4, 18; Mt.13, 10-zz) cei ceascultd qi doresc sd se boteze (F. ep.19,5;10.48;2,38)in numele Domnului; dar cind iqi aduc aminte decurdlia cea adev6ratS, (adica de fdglduin[ele de la Sf.

Botez) se r6zgindesc qi umbla (Isus Sirah 18, 30) iarigidupd poftele cele rele". Cu aceasta terminaseldmuririle despre turn...

C.lnd am'incetat deci a o mai intreba despre toateacestea, imi zise: "Vrei sI vezi qi altceva?" Fiindfoarte doritor de vedenii, m-am bucurat mult civoivedea iariqi ceva. Bagind de seamd, aceasta, (betrina)zimbi gi-mi zise: "Yezi $apte femei imprejurul tur-nului"? - "Da, Doamnd", ii rdspunsei eu; qi eacontinuE: "Turnul acesta este purtat de ele duplporunca Domnului. Asculta ui,* qi felul lor delucrare. Cea dintii dintre ele, cea cu miini puterniCese numegte credinla: prin ea se mintuiesc alegii luiDumnezeu. Cealaltd, care este incins5 cu briu gi aretinutl birbiteasci, se numegte infrinarea; ea este ofiica a credinlei. Cine-i urmeaz6, este fericit in via!6,c6ci stind in credin!6 se va ab[ine de toate fapteterele gi va mogteni viata vegnicd, daci se fine departede orice pofta rea!'. - "Dar celelalte, cine sintDoamn6"? - "Sint fiice una alteia. Ele se numesc: unasimplitatea, a doua qtiin[a (celor bune), a treianevinovi[ia, a patra sfin[enia qi a cincea dragostea.Dacf, faci toate faptele mamei lor, deci poti satriieqti". -"A,q dori sa qtiu, Doamnd, ce putere arefiecare din ele". - "Ascult6, ce puteri au. Puterile lorse tin unade alta gi urmeaz6 una alteia dupl ordineanEterii lor. Din credin[d se na$te infrinarea, dininfrinare simplitatea, din simplitate nevinov6{ia, din

,{nevinwitie sfin1enia,'din sfinlenie qtiinta, Ei dinEtiin[n dragoastea. Faptele lor stnt curate, sfinte qiDumnezeiegti. Deci cel care va servi lor gi va st5ruisd se tini de faptele lor, igi va avea locuin(a in turnimpreund cu sfin[ii lui Dumnezeu". Am intrebat-apoi despre tirnpuri dacd avenit deja sfirEitul, iar eastriga cu glas tare zicind: "Om nepriceput! Nu veziturnul ca inci se zidegte? CInd se va isprdvi turnulde zidit va fi sfirqitul-. $i repede se va ispravi de ziditturnul? "Nu mai mi intreba de acum inainte nimic.i1i poate fi de ajuns 1ie gi Sfinlilor (in veacul intii Ei lainceputul celui de-al doilea dupd Domnul lisus Hristos, inwemea in care a fost scrisi aceasti vedenie, cregtinii buni gi

temdtori de Dumnezeu se.numeau Sfin(i chiar inainte de moar-tea lor. Vezi Ei F. Ap. 26, l0;1 Cor; II Cor. L, 1-2; Efs. L, 1)

amintirea acestora gi innoirea duhurilor voastre.Dar nu s-au descopeiit acestea numai pentru tine, cica sE le faci cunoscute tuturor dupl trei zile - cicitrebuie mai intii sd cugeli asupra lbr - i1i poruncescHermo, ca si griiegii la urLchile sfinfilor toatecuvintele acestea ce-(i voi spune, pentru ca, auzin-du-le gi fdcindu-le sd se curd[eascd de riutd(ile 1or qitu impreunf, cu ei".'

Cap.60.De voia noastri atirni

uciderea Ei invierea sufletelor noastre.

Printre cregtinii nogtri sintunii, care luindu-se dup[inv6{6turile mincinoase, zic cE unii oamneni de tra

nagtere sint ursili a face pdcate, pentru a merge inmunca vegnic6 (Aga zic de pildd, cei care'cred iri zodii,negtiind cit este de vdtdmdtoare acestd gtiinta); iar allii sintursili a face numai bine gi a merge in Imp6rS{ia luiDumnezeu, Ei de aceea ajung fericili in veci.Diavolul - tatdl minciunii - (Ioan 8,44) prinde astfelbiata lume in mrejele viclenelor lui megteguguri qi

sfaturi satanoJumegti, intdrind-o in dbeastd credinldmincinoasd, care pe mul{i ingelindu-i ii pribugegtein adincul iadului.

Cum ar putea oare un cregtin sd cugete ci Dum-nezeu arursi (meni, hotari) pe unii oameni chiar dinpintecele maicii lor spre iad? Aceasta nu-i un.ade"vdr; ci sfatul Satanei cu care, ca qi cu o undildprinde pe cei ce se potrivesc qi cred aqa qi ii trage cuel in iadul vremelnic qi veqnic. Chiar gi celorimpietritri cu inima, Dumnezeu le lasdvoie liberS, bagi dar Dumnezeiesc le di pentru a se rdscumpf,ra.A{a a fdcut Dumnezeu cu Manase, cu Sf. Ap. Pavel,cu vame$ul gi fariseul, cu Maria Magdalena, cuwdjitorul otrdvitor Atanasie (care dupi ce a datotravd Sf. Mc. Gheorghe, vdzind cI a rdmas f6rdefect otrava lui, s-a fdcut creqtin gi Mucenic,) g.a. Cittimp Saul sufla cu ingrozire. asupra Bisericii Dom-nului Hristos, era sortit osindei; iar daca a devenitcredincios, urmf,tor chemdlii sale la apostolat, astdzise enumer6 prinffe cei mai mari Apostoli. Ctnd eqtiminjit pe obraji qi alergi de te uili in oglind[, ea tearatd, cd ai obrazul minjit. Dac6 alergi de te speli qi

te cure[i, privindu-te iar6qi, oglinda te arata curat; eate aratd intotdeauna aqa cum eqti. Aqa_i qi sufleiul.Cind ai picEtuit, oglinda congtiiniei G piragte,pentru cdeqti sortit osindei iadului, dac6nu t'e tepizide p5cat. Te-ai curd(it, oglinda congtiinlei t.,rin!ii.,p.ryry cd egti sortit fericirii vegnice dacd te-veilepada de omul cel vechi gi vei vielui in omul cel nou.Precum chipul din oglinda e aslmenea cu chipulnostru, tot astfel qi Judecata cu risplata Dumnezeiriieste asemenea cu faptele vieluirii noastre. Dupafapta gi risplati. De pitrece- in viagd dupi voia iuiDumnezeu, ne mintuim; iar de pltreiem dupdinddrdtnicia firii omenegti, ne osindim. Dumnezluvede amindoud felurile noastre de petreceri, insdnici una din.aceste doui nu ni-i hotariia din naicaie,cu-m-gl.e$it cred unii. Hotarirea fericirii ori aosindirii, depinde de felul cum voim sa vieluim noi

Iezechia era bolnav in pat; gi auzind aceste cuvintes-a intors

9u faga Ia perete qi a plins cu amar, cerindu_Sr oe Ia uumnezeu lungirea viegii. Dumnezeu atrimis iardgi pe Isaia, zicindu-i: ',iuie Ei spune liiIezechiu AEa vobeSte Domnul Dumnezeil tadlui tauDavid: Am auzit rugdciunea ta Ei am vdzut lacimiletale. Iatd cd voi mai adauga tnla cinsprezece ani lazilele viegii tale...u (2Imp.20, i-rr;. Hotarirea de moartefusese dati- de insugi Dumnezeu pentru i;til;llezechia. insd suspinul, plin;";;; cu amar, girugiciunea cu lacrimi ferbinli, Iace ca milostivireiIui Dumnezeu sd schimbe- liotErirea morlii inhotirirea lungirii vielii lui cu inci 15 ani.* Aga se intimpld Ei cu noi. prin picat am silit dreptatea luiDumnezeu sd ne osindeascd spre muncd gi chinuri veqnice. prin

aici pe pdmint.

_ Impdratul Iezechia a fost hotdrit Ia moarte deDumnezeu. - "Acestea zice Domnul - i_a poruncit Sf.Proor.Isaia..- pune-{itn induiald casq cdtuveimui Sinu vei trdi".

f.oc,iint! - cu rugiciune, cu srrspin, gi plingere cu lacrimi fier_

lt:!i O.ii Spovedanie.si prin impartasi."r lu prea Sfintut TrupSr Singe al Domnului Iisus Hristos cu inwednicirea invierii vielii- Dumnezeu schimbi hotdrirea mor[ii noastre sufleteqti pentrufericirea vegnicd. Dupi cum schimbdm noi via(a noastri de Iabine

-la riu, aga se schimbd qi hotdrirea lui Dumnezeu, spreosinda ori spre mintuirea noastri.

Pentru a cunoa$te noi qi mai bine iconomia IuiDumnezeu .pentru mintuiiea noastra, sa ascultimcuvintul .Lui, zis cdtre

- Ierem ia;,' Sco aia_ t e, I e ie iia,

Si te.pogoard tn casa o_larului, c'd acolo te voi face siauzi cuvintele Mele,. proorocul s_a pornit qi a intratin casa olarului, tocmai in timpul cind acesta lucracu roata, ficind un vas. Vasul la care lucra a cazitdin miinile lui gi s-a stricat indata. Olarul a luat irr6$irlmiqigele vasului spart, le-a pus pe roata ce seinvirtea gi a fdcut un alt uur, uqi .r* i_u placurlui"leremia - i-a zis lui Dumneze, - iezi cum este lutul tnmtinile olarului? Astftr stntegi Ei voi tn mtinile Mere.Oare nu pot lu s(fac cuvoibr"o rr roirr"a, prerim- face - olarul cu lutul din mtinile lui,,?

Prin aceste cuvinte Dumnezeu ne zice qi noui:"Vede{i? Precum vasul cel sdnatos ieSit din mtinile

15

olaryQ cdztid jos s-a sticat, dar afost fdcut a douaoard, d9 olar, tot a{a $i uoi, cdztnd joi tn prdpastiapdcatelor, idictndu-vd pin pocainia aAeiaraq vave.[i indrepta Ei tnnoi'cu Darul Miu. Cdci voi piiqlule.cqlea tn pdcate,. devenigi vase de irr;iil.'{iiarasi din vase necinstite - prin spdlarea cea curd[itoare qisfin[itoare a pocdin[ei adevdr.ate - pute{i deveni i^, d,cinst e Si de bund treab d Mie,,. tvtii Oepar te zice Dum-nezeu lui Ieremia: "Dacd n"omui a.cesta nu mdasculta.qi face tot rdutd{i tnaintea Mea, imi por" ,iuEi de binele ce cmeam de gtnd sd i-t fac. De se vorintoarce de la rautd{ile loi Si vor faci bine tnainteaMea; atunci Ei Mie imi va par"a iau d, ,aut pi ,iiyi-!rypy tn gind ca y li-l far... si-i voi milui p"

"i...';.Iati ci Dumnezeu igi schimba hotdrirea precum neschimbdm Ei noi viafa. De sintem crr"ua cu via[6bun[ gi sfintf, s6 ne paiim s5 nu cidem, cici hotarireamintuirii se schimb6, odati cu cdderea noastrd, inhotirirea osindirii. Iar dacd am cdzut gi am Aeue"itpacatoqi - cum gi sintem - sd ne silim a-ne pocdidegrab, pentru ca hotdrirea osindirii noastre si seschimbe in hotirirea mintuirii. Iubitorul de oameniDumnezeu vrea sd ne mintuim, pentru ca EI nuvgiegle moartea pdcatosului, ci sa si intoarc5 gi sE fievru; dar trebuie sd vrem gi noi, cdci pentru aceastaEl ne-a dat voie liber6, ca sI alegem binele Si ia-ifacem.

Cap.610, a.Paslrea e vie ori moarti?

Un om viclean gi amigitor a mers sf, ispiteasci peun alt om, in(elept. in acest scop a prins o pasare gia acoperit-o cu haina. .{ungind la'omul ingetept itintreb6, de este vie saumogtapasareape caie o jin.sub haina sa. Omul acela viclean avea dL gind ca ie_iva spunein[eleptul ci pasarea e moartd, e-l s_o scoat6ue; tar.de-l va spune ci e vie el s_o omoare gi s-ascoatd de sub haind moartd, in acest chip sa ingeie peingelept gi si rid6 de el. Acesta cunoscind uicGqufiilui i-a dat acest rdspuns: ,,in voia ta std, o*uiu,'ropasdrea ascunsd sub haind s-o ara{i cum'vei vreq oimoartd, oivie".

Soarta omului nostru - din aceste vase de rut - ca gi a pisdrii ascunsesub htaina omului viclean, atirni de voia Ei de alegerea noastrd.Putem sd ne pistrdm Ei sd ardtdm viu sufleiul nostiu prin pdzireade picat, gi daci am cdzut in el, prin o pocdin[I adevarata; darRuttT si-l gi ucide. plil zdcerea in pdcate, fara plrasire EiPocdin(d qi astfel sd-l arltim mort.

^ Dumnezeu

-pururea ne indeamnd, ins6, si neintoarcem Ia el ca sa fim vii.,,pentru ce moi'casaluiIsrael - zice Domnul - cd nu voiesc moartea pdcatosului;ci ca sd se intoarcti si sa fie-v;;;;-o, picatogilor _

ingreuia[i ca gi mine de pdcate - ce raspuns ddm luiDumnezeu? latd.,avem puse inaintea noastrl: focul$i apa,. binele gi rdul, binecuvintarea qi blestemui.viaga gi moartea (II Lege 30, t9; Is. Sir. fS, f+_ZO;. Decipini avem vreme sd alegem ceea ce ne fotosegte til. qe via(a, ca nu cumvimai pe urma sI nu fie preatirziu.

Cap.61.Cine nu poate c5p5ta

iertarea picatelor?

Cercetind Dumnezeiegtile Scripturi gdsim c6, chiardaci ne mdrturisim pdcatele noastre gi nu lelepaddm cu totul din suflet, atit in timpul cind sintemla duhovnic, cit qi dupa aceea, nu ludm dezlegare dela Dumnezbu. $tiu ca se vor ridica oarecare siprotesteze, zicind: "Nu stnt adevdrate aceste cuvinte.Dumnezeu iarta toate pdcatele celor ce se spovedescgi se cuminecd..." qi altele multe, multe.

La acestea, nevrednicia mea voi rdspunde:"IubiEilor! Cel ce scie'acestea, ca purldtor de tntp, se

simte tncdrcat, tmpleticil Si tnfasurat cu multe pacatedintle care unele - precum mdrtuisim Sitn molit!'eleSf. Impanasii - ard ca un foc nestins". Cel ce graiegteacestea a sim[it adeseori un foc pirjolitor arzind invasul sdu slab, arzindu-I, foc pe care niciDumnezeieqtile Liturghii nu-l puteau stinge.Cercetindu-mi cu luare aminte congtiinga, am aflatcd - pe lingl focul indatoririlor Inaltei dregdtoriiPreo[eqti, la care am fost chemat gi ales qi eu, netreb-nica slugd a Domnului, pe lingd focul nesiguran(eidin afarl qi dinlSuntrul (despre fra[ii mincinogi) Sf.Biserici, qi pe lingd focul grijii de sufletele care cuDarul lui Dumnezeu mi se incredin(au gi imi cereaadeseori, ce sa faca pentru a scapa de ispitele ce li se

puneau in calea lor ca sa-i inghita - mf, ardeavrdjrnaqun alt foc strain, focul unor pacate de care eu mdsocoteam cura[it.

Cercetindu-mi mai cu deamdnuntul conqtiinga, inlumina Dumnezeieqtilor Scripturi qi a Sf. Tradilii,am constatat cu durere ca in corpul nostru, uneori qi

dupi Sf. Spovedanie mai rlmin pdcate destul degrele. Acestea ni se par bagatele, totu$i ele sint mari,mari - aqa de mari, ca niqte prapistii ad?nci pina laiaci, sau ca niqte ziduri uriage, inalte pinA la cerurl -

incit ne despart de Dumnezeu. Cred cd mulli cititori- ca gi nevrednicia mea - se vor ingrozi auzind qi

socotind bine acestea qi vor zice cu graazd:"Oare ytot

sa fie pacatele aSa de mai Si de grele tnctt sa nedespafid de Prea Milostivul Dwmnezew, ca Si niqteprapastii adtnc"i ptna la iad, ori ca niSte zidui uriase,

care se tnalEa faln'ice pina la cerui?"Da, iubililor, aqa este. Sint unele picate de care se

infricogeazl sufletul nostru, c?nd ne gindim c?t demult supdram noi cu ele pe Durnnezeu.l,ata ce zice,de aceea, Sf. Efrem Sirul, despre pacat: "ln ceasulacela, intru care noi facem pacatul, mai bine ar fi sapiara dinaintea ochilor nogtri'soarele, sau sd se

desfaca dedesubtul picioarelor noastre pamintul,pentru ca sd ne tnghita de vii. Caci atunci tn clipaaceee, ocdrtnd pe Dumnezeu, pe Facatorul SiMtntuitorul nostru, prin calcarea cea dobitoceasca aporuncilor DumnezeieSti, ocdrim dreptatea Sibundtatea Lui" (vezi "Didahiile" lui Ilic Miniat; Sf. E frem.

Sirul; Sf. Ioan).

16Multe sint pdcatele cele mari qi grele care oe

urm6resc qi dupd Sf. Spovedanie cu toatd furia lordiavoleasca. In Biblioteca Ort. Nr. 30-43, "OglindaDuhovniceasci", am dat unele sfaturi instructive inacest scop. Vrem, insd sa vorbim aici mai pe largdespre vreo citeva pacate din acestea uriaqe, pe carele cunosc, pentru ci adeseori le-am simgit trecindprin vasul acesta slab, pirjolindu-md cu flicarile lorde iad... pentru care rog dragostea frAdilor voastreiubili cititori, a mi ajuta cu sf. ruglciune cea de cdtremulte fe[e, pentru ca, , ' Darul lui Dumnezeu sl letrimitem inapoi de unde au venit, ca sd ies biruitordin lupta aceasta crincen6 (ZCor.2,3-11; Rom. 15,30-31).

I. Picatul nemilostivirii, sau neiertirii fra(ilor.intiiul picat cu care - cred cI grdiesc drgpt - fiecaredin noi muritorii ne impleticim, este: plcatulneiertSrii greqelilor fra[ilor noqtri, sau cruzimea.Mintuitorul adeseori a luptat prin DumnezeiegtileSale invdfaturi pentru a stirpi din rddacini acestp6cat greu, distrugator al pacii dintre oameni. Odat[invalind pe Sf. Apostoli cum sa se roage - qi printr-inqii gi pe noi - a zis: Deci aga sa va rugali: "Tatdlnostru, carele eStitn cerui, Sfin[easca-Se numele Tau"

Vie I mpara[ia Ta. Faca- Se v o ia Ta, p re'c um tn ce r aS a

;i pe pamtnt. Ptinea noastrd cea spre fiin(a dd-ne-o.nouri astazi. $i ne iafta noua greSelile noastre, precurn

Ei noi iefiam greSiEilor noSti. $i nu ne duce pe noi tni;pita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este

lmparagiu Si puterea Si slava, Amin". $i atragindu-neluarea aminte mai ales asupra cuvintelor in care se

spune ca trebuie sii jertdm pe gregigii nogtri, pentrua putea fi iertagi qi noi, adauga: .Ca de ve{i iertaoamenilor greSelile lor, ierta-va Si voua Tatal vostruCel Ceresc; Iar de nu ve{i ierta oamenilor greselile lor,ni c i Tat al v o s t ru n u v a ie rt u v o u a gre S e li I e v o as tr e" (Mt.6,9-15; Mc. 11, 25-26).

Frin inva[atura aceasta ni se pune in vedere ca

atunci cind cerem iertarea propriiior nopstre pdcate,avem marea indatorire de a ierta qi noi greqelilegreqililor noqtri. Prin aceste cuvinte repetate,Mintuitorul ne spune c6 iertarea pdcatelor noastreatirna in mare parte de noi inqine. Daea noi in cercu!activitAiii noastre vom lucra cu ingach.lire, ei;

compdtimire qi cu iutrire faga cie cei ce ne-au gresitgi iqi cer iertare, putem fi siguri c6, dupa cuv'intulDomnuiui nostrLl iisus F{ristos: vorrt fi qi noi iertagide Dumnezeu oricind rronl cere iertanea p*eaietr*rnoastre de ia Freasfingia Sa. tnsa neiert?nd gregeiilegreqigilor noqtri care ni se roaga s5:i iertam, niel moi

nu vom fi iertaqi de Llumnezeu..Sf" Evanghelist &4atei, privitor ia greutatea

pdcatului cruzimei, ne pune ?nainte un tabrlotl care

ingrozeqte pe orice p[mintean ce s-ar afla imptreticit

cu pacatul acesta. Dupa ce Mintuitorul a dat celor12 Apostoli puterea de a lega qi a dezlega pacatele

oamenilor pe pdmint, ca ele sI fie apoi, prin ei,

legate qi dezlegate qi in cer, s-a apropiat catre DinsulSf. Petru qi a zis: "Doamne, de ctte oi va gresi mie

fratele meu Si-voi ierta lui? Au doard ptna de $allteari?" Grait-a Iisus lui: "Nu-1i zic {ie ptna de Sapte ori,ci, pind de Eaptezeci de *i cite Ea1tte".

pentru aceastaasemlnatu-s-a tmp6r5{ia Cerurilor, omului ?mparatcare a vrut sd ia seama slugilor sale. $i ?ncepind el alua searna, au dus Ia dinsul pe un datcrnic cu zecemii de talanli. Dar neav?ncl eisd-i plateascd, aporun-cit Domnul lui sa-l v?ndd pe ei qi pe femeia lui qi peccipiii tui gi pe toate eite avea gi sd plateasca. Decic5zind sluga aceea, se ?nchina lui, zicind: Doamne,mai ingaduiegte-md pe rnine gi igi voi plati tot" gimilostivindu-se Domnul slugii aceleia, l-a slobozitpe dinsul, qi i-a iertat qi datoria. Iar ieqind ilugaaceea, a aflat pe unul din solii[e (tovardqii) lui, careera dator lui o sutd de dinari; gi apucindu-l pe el ilsugruma, zicind: plategte-mi ce-mi eqti dator. Decicdzind (tovaraqul) so[ia aceea la picioarele lui il rugape dinsul, zicind: mai ingiduiegte-mi pe mine gi igivoi plati. Iar el n-a vrut; ci ducindu-l l-a bAgat intemnild pina cind va pldti datoria. Iar soliile luivdzind cele ce s-au facut, s-au intristat foarte givenind au spus Domnului lor toate ce s-au fdcut.Atunci chemindu-l pe el Domnul lui i-a zis lui: slug6vicleand, toata datoria aceea [i-am iertat [ie, pentiucd m-ai rugat. Dar lie nu [i se cadea sa-d fie mili desolia ta, precum gi mie rni-a fost mild de tine? $iminiindu-se Domnul lui I-a dat pe el.muncitorilor,pind ce va plati toatd datoria lui.

uA$a Si Tatal Meu Ce1esc va face voud, de nu ve{i

yerta fiecare fratelui sdu, din inimile voastre greEeliielor" (Mt.1g,2l-35).

Infelesul pildei aceqtia este urmatorul: imparatuleste Dumnezeu, slugile sint oamenii care foimeazaBiserica conducatoare gi conduSd sau impardgiaMesianica. Sluga inecata in datoria uriaqd qi care n:-aiertat mica datorie tovardgului sdu, iintem noi,fiecare om pacdtos, care cerem iertarea pacatelornoastre de la Dumnezev) insd noi sugrumam pe ceic.e ne Ere$esc noud. chiar gi dupa Sf. Spovedanie gidupa Impartlqirea cu Sf. Taine. Uriaqa datorie dL10.000 dL talanli, adic6 1.620.000.000 frunci, aiaiamdrimea- qi mulgim ea ingrozitoare a pdqatelornoastre. fdcute prin calcarea legilor Dumnezeiegti,cu care noi sintem datori inaintea lui Dumne2eu.Datoria cea micd de 100 de dinari, adica vreo g2franci, sint greqelile fragilor noqtri. Deci precumdatoria slugii cei nemilostive citre Stapinui ei, erauriaqa fa(a de datoria mici'a tovaraqulufsdu cdtre el,tot aqa qi datoria pacatelor noastre inaintea lui Dum-nezeu este un uriag noian fala de gregelile prin cares-au. indatarat fa{I de noi unii fragi ai noqtri. $tiinddeci cI prin Pociin(a qi Spovedanie idevaratainsolitd de cuviinciosul canon, ni se iarti picatele,apoi trebuie si cunoagtem ca qi noi sintem datori aierta gregililor nogtri cind acegtia ne roagi in adevdrde iertare. Insd dacd in loc de a ierta pe fralii nogtri,noi ii batjocorim, ii sugrumdm cu feiurite mijloice

't7

ne'a$teapta gi pe nr:i aceeaqi soarta cu care amasuprit gi impilat pe cei strdini, fari ajutor qi faraputin(a de a se apdra contra cruzimei noastre.

"Prli de tgi vei aduce darul tau la Altar Ei acoto tqivei aduce aminte ca fratele tau are ceva asupra ta.Lasa acolo darul tau inaintea Altarului gi meigi maitntti de te tmpaca cu fratele tau, Ei atwnci veniid adudarul tau. Impacd-te cu ptrtEul tau rtegraba pina estipe,cale cu dtnsul, ca nu cunva ptrtsut sa te dea

silnice qi ii torturam, apoi trebuie s6 recunoagtem cd

5,23-26).

Cap.61, a.irnpiratul Otone I qi fratele siu Enric

in noaptea Criciunului.

judecatorului Ei judecatorul te va slugi Ei in temnigdvei

fi aruncat" Amin zic gie: nu vei iegi de acola ptia nuvei da codratul (ha"nul) cel mai de pe urmd,, {Mr.

impotriva imparatului Otone I, de mai multe ori s-ardntratit fratele sau Enric gi totdeauna a fost biruitgi osindit la moarte, dar apoi gra(iat prin mijlocireamamei sale Matilda. De trei ori, una dup6 alta, Enrics-a rlzvrltit gi de trei ori impiratul l-a iertat diniubire citre mama sa. Cind insa acest fratenerecunoscdtor s-a rlawrdtit pentru a patra oard,impiratul n-a vrut sI qtie de iertare. Enric insuqi, dedata aceasta, nu mai nadajduia gralie, dar sfatuit demama sa, facu o noud incercale. Era in noapteaCriciunului din anul 945, gi Otone I, impreuna _cuboierii cur[ii sale, venise sd asculte Liturghiasolemnd in catedrala din Ouedlimburg, cind, iaiA intimpul Liturghiei, dupa Sfintele Daruii, fratele sdudeja osindit la moarte, intri in Biserici imbricat capociit, se apropie de Altar qi se aruncd la genunchiiimparatului. Acesta-l privi cu faga aspr6 qi-i zise: "Detrei oi te-am ieftat, dar a patra oard n4 te mai iert.Ptna tn trei zile, capul tdu vinoiat, va cadea"" Tocmaiin clipa aceea, Preotul care slujea cinti in Evan-ghelie locul in care Petru a intrebat pe Hristos: "Dectte oi trebuie sd iert fratelui meu? $i Hristos ardspuns: "Eu zic, nu de Sapte oi, ci de Eaptezeci de oictte Sapte" (Matei tg, zz)i Preotul citi cu glas tarepasajul acesta citre implrat, care se sim{i cu ochiiplini de lacrimi, ridicipe fratele sdu cdit gi nu numaicd-l jarta, dar ii mai qi didu, ca dar d! Craciun,marele ducat de Bavaria. Datoria noastrE cle a iertape vrdjmaqii noqtrii, ne e amintita ori de cite orirepetdm "Tatil nostru" (Arhim. I. Scriban, ,'Teologia

Morald", Buc. pg.516- 517, 1927),II. Necredin[a. Al doilea pdcat mare este

necredin(a. Acest plcat greu - ca gi cel dintii - ilinfiereazd Mintuitorul cu fier roqu in Sf. Evanghelie,ardtind cd cei ce nu cred intr-insul nu vor iitra inviata; ci vor muri in plcatele lor."Eu merg Si Ma vegicduta pe Mine Si nu Ma ve{i afla Si in paiatul vostruve{i mui. Unde merg Eu voi nu puteEi veni... Am zisvoua cd veEi muri tn pacatele voastre, cd, de nu ve{icrede pa Eu stnt (Histosul) veEi muri in pacatele

voastre" (Ioan 8,21p4). Alta datd Mintuitorul aratl ca'cei ce nu cred intr-tnsul, nu fac parte din oile Ijui."Voi nu credegi, pentru cd nu stnte{i din oile Mele,precum am zis vottd" (Ioan 10,25).

Aceasta o adevere$te Si Sf. Ap. Iuda zicind: "Vaaduc v ou d arnint e Etiind E i v oi ac e as t a o dat d, c d Do m-

. nul dupa ce a scos pe norod din famtntul Egiptului,mai pe urmd pe cei ce n-ant crezut, i-a pierduf" (Iutat,5). Tot astfel gr6ieqte qi Sf. Ap. Pavel: "Vedem cdn-am putut intra tn odihni pentru necredin{a... Decide vreme ce a rdmas cq oarecare sd intre tn odihna Siaceia cdrora mai tnainte li s-.au vestit, n-au intratpentru necredin{d... Sa ne nevoim a intra tntru acea'odihnd, ca sd nu cadd cineva tntru aceeasi pildn aneas cult dii" (E*. 3,19; 4,6,1L).

Ca qi cu Israelilii scogi din Egipt care n-au pututintra intru odihna Domnului, se intimpla gi cucreqtinii scogi din robia blestemului stramogesc prinbaia Sf. Botez; dacd nu cred qi nu vie[uiesccreqtinegte nici ei nu pot intra in odihna Domnului,ci se prlbuqesc in osinda veqnic6.

Pe astfel de necredinciogi Duhul Sfint in Dum-nezeiasca Scriptura, ii numegte nebuni, zicind "Zis-a cel nebun tn inima sa: nu este Dumnezeu.Stricatu-s-au gi urigi s-au facut tntru megteSuguri" {Ys.13,1;52, r-2). Necredinciogii care se spovedesc gi se

cumineia numai de obicei sau de formd fdrd a credecu adevlrat (Ioan 6,30-58,66), gi far5 a face canon gi

roade vrednice de Pocdinta (Mt. 3,8-10), rdminingreuiali cuplcatele lor qi dupa ce se ingrijesc, dincauza stirpiciunii adica a necredintei lor. ".Spre

judecatd am venit Eu tn luriea eceesta, ca cei ce nuvdd sdvadd Ei cei cevad safie orbi". $i auzind acesteaunii din fariiei - care nu iredeau intr-tnsul - au zis:

"Audoard Ei noi stntem orbi?" Zis-a lor Iisus: "P, at,

fi orbi, pdcat nu a{i avea; iar acuma zice{i: vedem;pentru,aceea pdcatul vostru rdmtne" (Ioan 9, 39-4L).

Precum din cauza necredintei, lumea din timpullui Noe a fost pierdutd prin potop de apd qi rudeniilelui Lot din Sodoma qi Gomora au fost arse cu focdimpreuni cu ceilalli cetd[eni, iar Israelilii scogi dinrobia Egiphrlui, pentru necredinla n-au intrat inodihn6, ci au rimas in pustie,.q.a.m.d.; tot astfel se

intimpld qi cu cregtinii care sint necredinciogi,pdcatele lor ramin gi ei mor in ele. Ei nu pot mergeunde a mers prin Patima Domnul Hristos - adicd inodihna fagaduita - pentru necgedinla lor gi roadeleei.

III. Nesupunerea picitosului fa(6 de Dumnezeu.Al treilea pdcat mare gi infricogat, cu care rdminincirca{i mulli oameni, este pAcatul nesupunerii laporuncile lui Dumnezeu. Acest pScat a prdbuqit inpierzare multd lume qi mulli barbati sfinli au plinsurmirile l.ui. "Mare este mtnia Domnului, care este

tmpotriva noastrd, pentru ca paingii noSti n-au as-

cultat cuvintele car{ii - Sfintei Scriptui - acestea Sin-au tmplinit tot ce este scis tn ea... Acestea graieSte

Domnul: Iatd voi trimite nenorocii asupra loculuiaiestuia Ei asupra locuitorilor lui... Pentru cd M-au

18

parasit Si au adus tdmtie altor dumnezei - curn aducazi tamiieree cu tutun, idolo-slujitorii tutunari,tdmiind pe Satana - mtniindu-Ma prin toatelucrdile mtini[or lor, Mtnia Mea s-a aprins asupralocului a.cestuia Si nu se'va stinge" l+ imp. 22,13-17).

Iatd dragi cititori! Pdeatui nepir6sit al nesupuneriicdtre DumRezeu, rdmine nedezlegat qi din roadeleamdrdciunilor lui mf,nincl qi urmagii celor care mergpe calea pierzArii.

Cei ce nu se pir6sesc de p6catul nesupunerii cdtreDumnezeu, merg cu pagii grabili pe c6ile ce duc lafocul veqnic. Despre riminerea acestui pdcat asupracelor ce-l faptuiesc mereu, aga grdiegte Domnul:"Iatd, cei ce-Mi slujesc Mie vor minca; iar voi vetri

fldminzi. Iatf, cei ce-Mi slujesc Mie vor bea; iar voiveli inseta. Iatd cei ce-Mi slujesc Mie se vor veseli;iar voi vi ve(i ruqina. Iati cei ce-l\4i slujesc Mie cub uc uie s e v or b ucuia ; iar v o i v e {i s t riga p e ntru dure re ainimilor voastre Si va ve{i vdita pentru zdrobireaduhului vostru. Ca ve{i lasa nuftiele vostru drept bles'tem aleSilor Mei Si pe voi vd va pierde Domnul; iarcelor ce-Mi slujesc Mie li sevapune nume nou" (1s.65,

12-L5 ; 62,2-5 ; F. Ap. 1 1,26; Ap c. 2,77 ; 3,12; 19,t2) . Slu ga earea gtiut voia Domnului s6u, se va bate mult" (Lc.12,47).

" P e ntru p ac atul n e s up une ii c at re Dumn ez e u, i - a I ov i tleul tn Dumbrava, lupul ptna la case i-au pierdut peei, qi pandosul ptndea spre cetd{ile lor. To{i cei ce ies

de la ei vor fi sfiSia{i pentru cd au tnmulgit neardEiilelor, tntditu-s-au urechile lor. Pentru care dintr-aces-tea sdfiu milostiv? Fiii tai M-au parasit pe Mine {Cumpdrasesc qi unii cregtini de aziSf" Bisericd in zilele sfinte: intorc

spatele lui Dumnezeu gi aleargd pentru a idolo-sluji idoiuluiBachus: ospe[elor, jocurilor, chiuiturilor, cintecelor curveqti,

idolului luiului, i<lolului fumatului $. a.) Si se jurau tntru ceice nlt stnt dumnezei {Cum se iaudi azi majoritatea

creqtinilor cu idolii lor pind gi in ziare) Ei i-am saturat pe ei

Ei ei preacurveau Eiin casele deffinatelor se abdteaa.Cai nebuni spre partea femeiascd. (iepe g1ebune spre

partea bdrbiteascd) s-au fdcut. Fiecare spre femeia(barbatul) apraapelui sdu rtnchezau" {asa ri. p. "cum

rincheazd chiotind tinerii cu nume creqtinesc la jocurile

satanicegti pe care le fac cu cbrdznicic diavoleascl in zilele

slinte). (lerem. 5; 6-3).

Din cele ardtate - fara a mai aduce alte marturii -reiese cE pdcatele nesupunerii cEtre Dumnezeu,daci nu sint pirisite, rlmin gi dupa Sf. Spovedanie,atragind minia lui Dumnezeu asupra noastra.Aceasta o adevereqte Sf. Scripturd qi in alta partezicind: "Acopeitu-ne-ai tntru mtnie Si ne-ai gonit penoi, omorttu-ne-ai Si iu Te-ai milostivit" (Pl. Ier. a2).

Acestea cunoscindu-le sa lepidim de la noi,iubililor, toath nesupunerea cdtre Dumnezeu gi s6

pdrdsim feluritele prdznuiri anti-creqtineqti qi

ospe[ele cele cu jocuri care fac pe p6rtaqii lorinchinatori ai idolului Bachus, (La poruncaapafta,privitor la sfinlirea zilei Domnului). greqesc toliaceia care nu merg la Sf. Biserica Duminica (intrucare a mutat Dumnezeu Simbita cea veche, pentruci El este Domn gi al Simbetei (ut. 12,8) gi nu este

supus la nici o supunere qi pentru cEinziuals-a fdcut invierea Lui qi innoirea a toat5 lurnea) gi incelelalte Sirb[tori ale Stdpinului, ale Maicii luiDumnezeu qi ale Sfinfilor, ca sa asculteDumnezeieqtile cuvinte; deasemenea pdcdtuiescaici qi aceia care merg la Biserica, dar numai dinobicei, ca s6-gi petreacd vremea, neluind aminte laSlujbA; ci nurnai birfind qi vorbind acolo pentrupricini lurnegti; apoi aceia care pentru pofta cea fdrimisurl a bogitiei lucreazd Sdrbdtorile, sau pun pealgii de lucreazA; care fac jucdrii qi jocuri, mincari qibiuturi, vrajbe qi alte asemenea acestor necuviin[eqi merg pe la circiumi tntr-aceste zile gi mai virtos laSf. Pagti, care sint Praznicul Praznicelor qiSarbltoarea Sarbatoril.or: Pdcatul tuturor acestora emare qi grozav, pentru cd atunci cind sint datori maimult aslavi lui Dumnezeu, cu gindurile, cu cuvintelegi cu lucrdrile bune gi duhovniceqti, ei umblind pecalea cea potrivnicd lui f)umnezeu, se silesc de aflafel de fel de jocuri, dulapuri (scrincioburi) circiumigi altele asemenea, ca qi cum n-ar fi fost - ziua aceeaSfinti - Sarb5toare cregtineasca; ci elineasca(pagineasca) a lui Bachus dumnezeul belivilor.Pacatuiesc ca in loc de a gedea prin case gi a-qi aduceaminte de ziua aceea - ziua Doranului - intru carecerurile se vor deschide qi se va arata Judecitorul gi

trimbilele Lui gi se va face invierea morfilor,Judecata cea dreapta qi rasplatirea fiecdruia dupilucrurile sale - ei fac voile diavolului qi pofteleSatanei, neaducindu-gi aminte de cuvintul- Scrip-turii, care zice: "slujigi Domnului cu frica Ei vabucuraEi Lui cu clfiremur". Pentru aceasta qi SfintiiApostoli in Aqezamintuiile lor nu dau voiecreqtinilor ca sd vorbeascd sau sI fac6 vreun lucrunecuviincios in Sdrbatori gi in Duminici. inci greqesccili gtiu carte qi nu citesc c6rtrile Dumnezeieqti pe laSarbdtori, cili Phstori qi stltatori inainte aiBisericilor, nu invali pe poporul lor intr-insele, qicigi nu dau din avuliile lor o pirticica mica, la miloi-tenia ce se stringe pe la Sdrbdtori pentru sdraci,pentru care scrie qi dumnezeiescul Pavel (laI. Cor. cap.16), care intuneci creqtinltatea noastrl in zileleSfinte mai mult decit in celelalte zile lucratoare,flcind-o sa ramina pentru totdeauna in pacatulnesupunerii cdtre Dumnezeu. Cind Dumnezeu neporunceste: "Sd SfingeEti ziua Domnului..." iar'noilucram contra acestei porunci, batjocorind ziuaDomnului, facind priznuiri anticreqtineqti, ospe(e,jocuri, chiuituri, citece curveqti, begii, sfezi, g. a., oarenu sintem p[rtaqi ac'estui greu pdcat al nesupunerii,ba chiar al revoltarii contra lui Dumnezeu? Ce sintacestea toate cu cortegiul lor de blestem6gii?,$coalaSatanei, care intuneci pe cregtinii care aleargd la eleqi mai ales pe cei ce le fac, le iubesc gi le idolo-slujesc.

Iubililor! sd ne pdzim de acest pacat greu carerdmine asupra, sufletelor celor care il fac, qi dupaSpovedanie, qi nu se iarta daca nu e pf,rdsit.

IV. Impietrirea inirnii. Al patrulea pacat, careramine unora din noi pacltoEii dupa Sf. Spovedanie,

grIieqtedupd ce va aazi cwintele(pdcdtosul tmpietrit) tntru inima sa, zbind:'Pe &q-tul sa fie mie, cd tntru rdtdcirea inimii mele voiumb I a... nu v a v re a Du mnez e u s d s e milo s tiv e as c a sp reacela; ci tnca atunci se va apinde mtnia Domnului Siivna Lui ctsupra omului aceluia (impietrit in obiceiurirele ca femeia lui Lot in stilp de sare) Ei var veni peste eltoate blestemele legii ace$tia care stnt scise tn carteaaceesta, Si va Sterge Domnul numele lui de sub ce/' 1ttLege29,\9-20). $i in alta parte, infierind acest pdcat,zice: " $i a chernat Domnul Savaot tn ziua aceea (d. p.

zilele de ajunare gi de post la noi) pltngere gi ttnguire Si,

radere pe cap Ei tncingere cw saci. Iar ei au facut veselie

Si bucuie, tnjunghiindviEei Ei taind oi, ca sd mantncecamui Si sd bea vin, zicind: Sa mtncam gi sd bem cdmtine vom muri. $i descopeite stnt acesteatn urechileDornnului Savaot, cd nu se va ierta voud pacatulacesta, pind ce ve{i mui, zice Domnul Puterilof' (ts.22, L2-14).

Tot astfel gi Proorocul Ieremia, biciuind Dum-nezeu pdcatul impietririi inirnii in obiceiuri rele qineintoarcerea prin Pocdin(5 gi Spovedanieadeviratd la Durnnezeu, zice pdcatoqilor impietriliastfel: 'Ctnd va schimba arapul pielea sa (neagri, cualta aiba) Ei pardosul tmpiestriEaile sale, Si voi ve{iputea face binele fiind tnva{aEi a face rau. De aceea tivoi isipi ca pleava luata de vtntul ptxtiei. Aceasta estesoarta, partea pe cnre {i-o mdsor - zice Domnul -pentru cd M-ai uitat Ei {i-ai pus increderea tn min-ciuni... $i se vavedea necinstea ta, preacurviile tale qinechezdturile tale (chiuiturile de 1a jocuri) gitnstrainarea curviei tale. Pe dealui Si tn Earini amvdzut urtciunile (cintarile curveqti qi p6catele) tale.Vai Sie lerusalimel (ceata a cre$tiiilor pacatogi)/ Nzvrei sd te cwre{i? Ah ctt vei mai zabovi tn pacatele tale?"(Ier. 13,23-27). ,i

Pilda a pacitosului impietrit care nu {ine seama gilu.creaza cu obrdznicie contra Cuvintului lui Dum-nezert, ne pune Dumnezeiasca Scripturi pe Faraon,impiratul Egiptului, cdruia poruncindu-i Dum-nezeu a lasa pe poporul Israelit sa meargf, in pustie,chiar gi in urma pedepselor lui Dumnezeu s-aimpietrit cu inima. "Wajitoiilui Faraon, recunosctndputerea Celui Prea Inalt au zis: "Aici este puterea luiDumnezeu. Dar inima lui Faraon s-a tmpietit" (reg.4,21;7,3; 7,14; 8,L5,19; 10,1; 14, 8-31; II Lege 2,30) qi n-aascultat de Moisi qi de Aaron, dupa cum ii spuseseDomnul.

Dacd ne cercetdm bine pe noi inqine in trecut gi inprezent - dar fara partinire - vom vedea cu groazd, cA

cei mai mulli dintre noi zacem qi stiruim prinfelurite pricini nebinecuvintate de Dumnezeu, inacest pdcat greu qi neiertat, ca qi Faraon qi ca qi

israelilii mustra{i de Sf. Prooroci. Cuvintelemustrdtoare ale Proorocului Isaia, din Sf. Ev. de laloan: "Au orbit ochii lor Si Ei-au tmpietit inima lor, casd nuvada cu ochii, nic{ satngeteiga cu inima Si sa se

iruol;rrca F s,i-i tindec pe ef'... (Is' 6, 9-10; Ioan 12, 4t))'

arirxeori ie-am simlit ti vazut inrad6cinate in fiinta

*$ra Cine din nol poate zice cE nu a fost niciodatd

impleticit de_ acest P9cltl A{ar cu drept cuvint

puiem nce cdcuvintele Sf. Ap. Pavel: "Durmnezeu pe

Lare voieste miluieSte Si pe cine vaieste tl tmpietreste1'

c. /." (Ro;.9, 15-33), le-arn simlit gi vdzut adesertri in

noi..Vazind cit sintem de slabi, pururea plecali citre

cele nepl5cute Preasfintului Dumnezeu, cind ne

vedem impov6rali gi cu acest greu p5cat,- sd.ne

prosterndm mai intiicu felele la pamint, qi plingind

cu iacrimi fierbinli inaintea Domnului, sE zicem:

"Adonai, Daamne al Pwteritor!.". (Jucl' 16,?s-29)'Tu eEti

Tatal nastru ceresc Care ne-ai aganisit pin iertfaiubitului Taw Fiu lisus Hristos... (toan 3,16)" Pentru rcne-ai lasat De noi, Doamne, de ne-am rdtacil de L't

calea Ta? invinoSat-ai, inimile noastre ca su nu t'eterTlem de Tine? iitoarce-Te spre nai robii Tdi, pentru

neanurile moSteniii Tale. Ca sa moEtentln $ no!.

ns,rednicii ntttntele Tau cel sfint ca iata potivniciiqs:rd ait cdlcat sfin{itorul Tau (Biserica Tg $ifnrl,;;:rrro Isl tls.o:. 16-18).

Asdei canonul Pocdinlei noastre, de-l vom face

du$Ikepmarul Sf. Biserici Ortodoxe, insolit de Duhurnilit- ird-', infrinti gi smerit6. cu lacrimi fierbingi

+ls.r'st$ rcu,sfitrc din sulletele tossire ' din.aintea.

,*r,f,*,tk Fryi$lp -v'a de ra"t:iik i'o*rilY- lnceragi

Jr cSm rA:- ,rrrttry-r"ei ri.fore &rne; r'llrrag drey'r ?re" qliqfF ca B,*hisuffi- txxgi dtryarc stracalili

d SmlfC4d neera- S- ra{n s ne inseban -i6r [hd - {i e tw f pacatele toaste ca

rofir.*ina, a @ b toi albt; Si de vor fi ca-

,aFdE, a &u b llvli albi- k ve{i vrea Si Ma ve[i

ffirko- UmA@;te pAminrului v egi mtnc a" (Is' 1, 16- 1 9)'

IatE- la cererea noastra, ce rdspuns imbucurator ne

da Preasfintul Dumnezeu! Frali cregtini, ingreuia(i<ie mullimea p6catelor, - dintre care cel maiingreuiat pdcdtos sint eu, netrebnica slugS-a P"*-nrllui - vd rugdm in locul Domnului Hristos,impacali-va cu Dumnezeu (ZCor. -5,20), cit mai gratl-

nic, pina se cheama astlzi.V. Picatul hulii impotriva Duhului Sfint. Al cin-

cilea pdcat care ram?ne cu foarte rnultA incipatinareurrpiu celui ce-l faptuieqte, este pdcatul huliiimpbtriva Duhului Sfint. Acest p[cat este arAtat in

mai multe locuri aie Sf. Scripturi. Mintuitorul vazind

adeseori indardtnicia cu care fariseii (qi alli sectari

qi vrajinaqi ai Domnului din vremurile acelea) se

impoiriveau, tagaduind lucrarile lui DumnezeuTaiat prin Fiui, ba chiar spunind ca unele dinminunile Dornnului Ii-qus ar fi f5cute prin Beelzebuhr

<lomni:l draeilor, i-a mustrat zicineiu-le: "Cela ce nu

este cu Min.e, intpotrivc Mea este, Ei acela ce nu aduna

cu Mine, risipeEle. llentnt ace€l zic vawd: Tr;t pt;catui

$ kui* st: v{t ierta oamerzilor; ier hultt {:G're €st€

iwry*trivs tlukufui Silnt nu se t'il iertet rssni*iilr;r' $i*riririo t,tt :it.r. r:u,ttrzf imr:otrivs" l;ittiui {}muiLti, ss t'{}

20

ierta lui; iar oicine va zice impotiva Duhului Sfint,

nu se va iertalui nici tn veacul de acum, nici tn cel ce

va sa fie..." (Mt. 12,22-32)

Sf. Ap. qi Ev. Ioan, zice: "De va vedea cineva pe

fratele iau- pacatuind Ttacat nu spre moarte sd ceard'Si-iva

da lii Dumneziuvia{d pentru cei ce pacatuiesc

,r rpr" rnoarte. Este pdcat spre moarte; nu zic sd se

roage pentru Acela" (1 Ioan 5, 16)"

Si. tap.

Pavel, dd 5i alte lamuriri; aratindu-negreutatea acestui pacat, zice: "Nepardsind adunarea

hoastrd, precum au unii obicei... cdpacatrtind noi rie

bunavoie, dupd ce am luat cunoStin{a adevdrului, nu

mai ramtne iertfa pentru pacate; ci o asteptare

oarec&re a iudeca{ii Si iugimea focului care va sri

mdntnce pe cei poiivnici. Lepadtnd cineva legea luiMoise, riaare fara de mild, prin cloi sau trei martori'Ctt de mai amara muncd, socotigi cd va lua cel ce at

calcat pe Fiut lui Dumnezeu Si a socotit a fi de1tb7te.

Stnset.e leg,ii cu care s-a sfinsit Ei a ocartt Duhulaa"rut"iZ..l inficttsat lucnt este a cddea tn mtildle

Durnnez eului Celui v iu !" (Evt. L0, 25 -29, 31') "

PEcatul acesta al hulii ?mpotriva Duhului Sfint,

ramine din tat6 in fiu qi cu el gi pierzarea. Sf' Apostol

intiiul Mucenic qi Arhidiacon $tefan, in vorbirea ce

a finut-o citre Evreii pornili cu ur5 contra Sf'

Biierici a Domnului nostru Iisus Hristos, mustrindu-i le aratd intre altele ca au sivirgit

=si acest pEcat greu,

zicindu-le: "lloi cei tai la cerbice Si netaiagitmpreiurla inima 5i la urechi, pururestmpotiva Duhttlwi Sfint

stag, precum pain{ii voSti a;a $i voi..." (F'Ap'7, 51)'

Din u."tt" cuvinte ale Dumnezeieqtii Scripturi, gi

altele care nu s-au pus aici, reiese ca pacatul sau hula

impotriva Duhului Sfrnt nu se va ierta oamenilor -

precum?nsuqi Mintuitorul aileveregte - nici inveaculde acun, nici in cel ce va sa fie. Cu acest picat se

incarca to(i cei impietrili la inima, care vazind

dovezile cele mai clare despre lucrariledumnezeieqti - care se fac in toatd lumea gi rnai ales

pe pimint - totusi se indaratnicesc, gi atit cu vorba,

cit'qi cu via1a, stau impotriva mintlnilor gi

?nvalaturilor t)umnezeieqti, di'n ura qi invidie'Aceista ne-o spune Dumnezeiescul Apcstol Pavel,

cind zice: "Mtn'ia tui Dumnezeu se descopera din cer

peste toata paginitatea Si ned.reptatea oamenilor care-silnicesc

adevdrul cu nedreptate. Pentru cd ce se poate

cunoaqte din ale lui Dumnezeu,li s-tt clescopeit, cdc.i

Dumiezeu le-a aratat lor. pentruba cele nevrizute ale

Lwi, vesnica Lui putere qi Dum.nezeire se vad lamuitde ta iidirea lumii, din !'apturi, tnctt ei stnt fara de

rdspuns" $. c. l. (R'om' 1, t8-20).

Astfel cle pdcatoqi cazuli in acest prapastios-p.ut?t:

nu pof ajunge la caintra - clci n'il vreau - qi astfel nici

minuniie cire sint dovezile cele inai graitoare ale

Ato+;uterniciei lui Durnnezeu, nu ii minsca

sufle i:gte" deoarece unii zic ca ele sint facute de

Eeelzehub; iar ailii zie ca a"rff sint ele clin natura" Cu

:rstfei eJe credinla strieata nu se llot nici unii nici aliiimiqra *5tre m?ntuire. Sd ne frrim deci ca de foe, de

i:Siatul acesta, o fraliior! lar c.*i ee ,'lm citzilt ?t'ltr-

insul si ne lepddam de el cu tot dinadinsul qi sa ne?ntoarcem.la Durnnezeu, cdci altfe I grea osindd neaqteaptd.!

W. Ficatul apostau,iei" Apostazia este lepartrareadreptei credin{e Durnnezeieqti gi ?nlocuirea ei cu

alta crerlinla mincinoas[.PIcatul acesta mare cclnstlin departarea.cle Dumnezeu, al uitarii de Dunr-nezelr, sau uneori chiar qi in ?mpotrivirea contra luiDumnezeu Tatdl, Fiul qi Duhul Sfint, sau numaicontra unei.Fe!e Dumnezeieqti" El este impreunatuneori cu rfisturnare qi lep6darea rinduielilor pusede'Dumnezeu ?n Sfinta Sa Eisericd. Daca se leapadacineva dintre fiii Sfintei tsiserici Ortodoxe decreclin{a cea dreaptd qi trece la felurite credin{eintunecate, aga de pilda euilt a trecut IulianFaravatul de la cregtinism Ia paginism, cade in acestpacat greu al apostasiei gi se numegte apostat in locde cregtin; iar cei ce trec la erezii, eretici, g"a.m.d.Cei cizu[i in acest pacat greu, de nu vor reveni iardqiin sinul Sfintei Biserici Ortodoxe, cu Spovedanie qifacerea roadelor vreclnice de pocdin[a, r6minprdplstuili in acest greu pacat qi cad in osindavegnicS.

Astfel a fost Simon Vrdjitorul, care dupd creqtinarea cdzut in acest greu plcat gi s-a pierdut qi trupeqtegi sufletegt e (vezi nr.?3, cap.22,b. pg. 196-2.03, tot in aceasrdcarte). Tot un fel de apostali - mai mici decit IulianParavatul qi Simon Vrajitorul, dar mai maritutburatori ai Sfintei Biserici, decit aceia - au fostimparafii lupt6tori impotriva Sfinte]or Icoane(iconomahi) sau spargdtori ai Sfintelor Icoane(iconoclagti): Leon III-lea Isaurul (714-741), Con-stantin V-lea "Copronimul" (741-775) gi Iron alIV-lea Chazarul (77 5-780) (Dr. Badea Ciresanu, Tez. Lit.Tom.II, 205-zA9). Aceqtia qi cu partida lor au luptat sascoatd Sf. Icoane din Sf. Biserici, dupl sfaturilejidovilor gi turcilor, ca qi cum creqtinii ar fi mozaiciori mahomedani. Sectarii de azi, luptdtori ai Sf.Icoane, sint gi ei astfel de aposta{i care urmeazdtulburdtorilor Sf. Biserici din veacul al VIII-lea.(Sfintele Icoane - ca gi Dumnezeieqtile Scripturi -sint nigte mdrturisiri a Tatdlui, a Fiului qi a. Sf. Duh;a' Maicii Domnului gi a multor parli din via[aMintuitorului, de pilda Buna Vestire, NaqtereaMintuitorului, Taierea Imprejur, Iisus intrecdrturari in Templu, Botezul, Ispitirea, feluriteminuni, vindecdri qi invieri, Schimbarea la Fa[d, In-trarea in Ierusalim, Cina de Tain6, Rugiciunea dingradina Ghetsimani, Patimile, R6stignirea,Inmormintarea, Invierea, Aritarea DomnuluiSfinlilor Apostoli dupa inviere, indlfarea la ceruri,qederea de-a dreapta Tatdlui, Judecata de apoi,Risplata: Raiul,Iadul gi altele multe din ScripiuraN. T. precum gi a V. T. Sfintele Icoane ne zugrdvescin minte existenla ingerilor qi minunata iiala qirdbdare a Sfinlilor care prin vie[uirea lor Sfinta aubinepldcut lui Dumnezeu. Astfel Sfintele Icoanepredicape Domnul Dumnezeu, Tatdl, Fiul gi SfintulDuh qi pe toti sfinlii, nu numai celor qtiutori de carte,

21

cum fac caqile sfinte; ci gi celc ury*imi & c:_A.qadar luptatorii Sfilrelor Icoane sint rn fd ft:luptdtori contra mdrturisirii degii Minruirffirrhi $sint cdzu{i sulr anatema Sfintelor Soboare. (vczi er-piicare mai pe larg despre cinstirea Sfiatelor Icoaoe gi desprerdticirea sectarilor in aceastS privingd, in: Calnev; Desprecinstirea Sf. Icoane gi d Sf. Cruci; Nazarie, Combaterea prin-cipalclor invS{ituri adveatiste; gi cins!.irea Sf. Icoane qi

adverutigtii; Bibi. ortodoxiei cie autor nr. 14, pg" 335-34?; Pr. T.Gherasimescu, Sfintele .Icoane.gi cinstirea lor, CredinfziC)rtodoxd anui al ll-lea, nr. 7, etc").

Privitor la pdcatul apostasiei, Mtr:tuitorul zice:"Cel ce se leapadd de Mirze gi nu pri*teEte cuvinteleMele, frre pe cel ce fl judeca; cuvtntul care L-am grait,acela tl va judeca pe el tn zinct cea de apoi" (Ioan 12, 48)."Cel ce va asculta pe voi (Preo{ii Bisericii Mele), pefuline h{a ucwlta Si cel ce se leapada de voi, se leapadade Mine. Iar cel ce se leapada cle Mine, se leapada decsl ce M-atimis pe Mine" (Lc. 10, 16). $i iaraqi: "Cel ces e le ap ada de Mine tnaint e a o arnenilor, M a v o i lep dda,Si Eu de el tnaintea Tatalui Meu Care este tn centi"(Mt. 10, 33;2Tim.2,12). $i iardqi o'cel

ce se va lepdda deMine tnaintea oamenilor, va fi lepadat tnainteaingeilor lui Dumnezeu" qLc. tz,oi.

In acest greu picat a cazut Solomon, cind dupaindemnul femeilor sale straine de neamul is-raelitesc, a tamiiat idolilor, (3 imp. 11,9), pdcat greu,care a tras dupa sine cdderea treptata a ?ntregregatului sdu (2 Paral 29, 5-9; Is. L, 2-9; 59, L3;ler rlm. 5, 22-30).

A.qadar acest plcat dacd nu e p6r6sit, lasd urmeadinci in sufletul ce s-a impovirat cu el, chiar qi duplimpirtdqirea cu Preasfintul Trup gi Singe al Dom-nului nostru Iisus Hristos gi imbrinceqte pe celimpovdrat cu el in prapastia iadului (Ie2.18, 24,26;33,13, 18; Ew. 6, 4-6,8;1A,26, 14-16),wemelnic 6i veqnic, ca pe IudaIscarioteanul (Ioan 12, 6; Mt.10, 4;'2.6, 1.4-16; 27, 3-5; Mc. 14,

l0-ll, 19 -21, 43-45;Lc. 22, 3-6, 47 -48; loan 6, 7 0-7 li1.3, Z, 2t-30;18,3; F.Ap. 1,16-20).

YII. Picatul ripirii bunurilor aproapelui. A rapibunurile aproapelui nostru. La aceasti poruncdgre$esc: Cei care sint furi ardtagi, precum sinttilharii, hripitorii gi cei ce iau cu sila, cigi sint furiascun$i, cei ce fur6 in chip ascuns; cili sint furiamdgitori, precum sint negutitorii gi toli cei ce sesilesc sd amdgeascd pe altul, vinzind cu dramuri gi

mlsuri viclene qi facind mii de meste$uguri viclenegi de minciundrii (pentru aceasta gi Domnul, furi gi

tilhari a numit pe acest fel de negulatori, zicind:"CesA Mea, casd de rugaciune se va chema; iarvoi atri

fdcut-o casd de ttlhai" (Mt. 21, 13;), precum sint cei ceiau camita. Aceasti porunc6 se calc6 apoi priniubire de agint, impreuni cu patimile gi picatelecare se nasc din ea. Inci gre$esc la aceasta gi cei cevor cumpira lucru de furat, gtiindu-I, ca sA-l ia cu maiputin pre[ decit.pldteqte; gre$esc gi aceia care autrecut bani rai in loc de buni, sau pe (banii) cei cesint in lipsd, in loc de plini; de nu a lucrat lucrItorul

precum se cuvenea, sau a lucrat 1au gi a luat plata sa;

de n, a platit cineva celor ce l-au slujit; de au gf,sit

ceva qi au ascuns fdrd de aintreba cine a pierdut; de

nu a stdtut la (de nu a respectat) tocmeala ce a facut;

de s-a lenevit de lucrurile (slujbele) peste care a fost

pus mai mare gi ludtor aminte ale s6ramnilor, sau ale

vdduvelor, sau ale Bisericilor, sau ale qcolilor, sau ale

tovarf,qilor; de a dat daruri Judecdtorilor ca sd

judece nedrept, sau el a luat ca si judece; de cere

milostenie neavind trebuin[a, de vind neguldtorii1ucru r6u in loc de bun, sau il amesteca cu cel bun;

de vind lucru mai scump decit pldtegte, de se vorbesc

cu alli negu[Itori si vinda cu pret nedrept; de vindmai scump la cumpdratorul care nu qtie pretul, sau

cumpdr6 mai ieftin de la vinzdtorul, care nu qtie; de

nu se vind precum le porunceqte stdpinitorul; de dau

daruri la stipinitori ca sd-i lase sa vindl cum voiesc;

de nu iau socoteald adevdratd tovarigilor lor, de

spun minciuni; de au mofluzit ca sd mdntnce bani

strdini; de vinde vreo slugd mai scump de cum ti zice

staptnul; de are cineva lucru strdin sau zdlog Si il lasa

de se sticd,, sau tl cheltuieSte; de s'a iucat tn cdr{i sau

alte jocui cu copii sau cu algi neiscusigi ca sd-i tnEele.

La aceasta poruncd tncd greSeEte de a fdcut cineva

paguba la lucrul Si averea fratelui sdu, de a mutathotarele Ei semnele moEiilor, sau ale caselor, ca sd ialoc'de la moSia sau cc$a aproapelui sdu; de a taiatpomiifructifeifratelui sdu - pe care cape unttlharilpedepsesc legile civile -; de i-afurat dobitoacelelui, pe

care tl pedepsesc legile cu surghiunie sau cu taierea

mtinii; de va momi cineva Si va lua sluga altuia cu

fagaduin{a de mai multd platd, de va deschide cineva

scritoi straine Ei le va citi, sau va face iscalitura altuia,

sau o va prescie, sau o varade, sau o va rupe' care se

pedepseSte cu surghiunie sau cu rdpirea aveilor sale,

de legile polilice. Toate acestea stnt funisag Si trebuie

sd le dea tnapoi, de voiesc sd ia iertare"' Din nCarte

foarte folositoare de suflet", edit. Sf. Sinod. Tip. C.

Bis. Bucuregti, 1929, pg.22-24),adic6: bani, pdmint,

vite, pds6ri, hainq plata slugilor sau a lucratorilor;sindtatea, prin atacuri migeleqti, cinstea princlevetiri riutdcioase qi batjocoriri satanicegti,g.a.m.d., este un picat greu. Dac6 dupd aceastl rea

faptd nu inapoiem aproapelui nostru ceea ce i-am

r6pit din bunurile date de Dumnezeu, furate, origdsite de noi, riminem qi dupa Sf. Spovedanie qi

dupa impartigirea cu Preasfintele Taine, cu sufletulincSrcat de aceste p6cate. "Sdnufui"

Mulli vinovali din noi, dupa cdlcarea acesteiporunci (a opta din cele zece) - unii chiar cu fal6 - ne

ducem la Sf. Spovedanie qi ne cumineclm grabniccu Preasfintul Trup qi Singe al Domnului nostruIisus Hristos. Aqa facind dupS astfel de tngrijirefalsi, pdcatul furtului in loc de a se Sterge, creqte qi

se face un foc pirjolitor, care lucreaza la distrugerea

22

trupului gi la osindirea sufletului ingreuiat cu acest

pdcat.Unii din noi - care avem sufletul viu - simgim

aceasta, o cunoaqtem qi congtiinta noastrf,, care este

cel mai aspru Judecdtor Dumnezeiesc din fiin[anoastrl, ne mustr6 aspru gi ne bate cu Lrici de foc,

silindu-ne a le da inapoi bunurile rdpite aproapeluinostru. Acestea sint semne imbucur6toare de

revenire la viatrd. Alfi din noi insd avind boldulcongtiinlei tocit, sau sa zic mai drept sufletul omoritcu inabuqir-ea picatelor nemdrturisite - poateniciodatd - qi necanonisite, nu numai ci nu sim{imnimic, nu auzim glasul dreptului Judecitor, Carezicet "ctl moarte vei muri" (1e2.33,8), dar incd nici nu

sirnlim blt6ile Dumnezeieqti gi chiar daca le simgim

cindva, zicem ca ne-a venit cutare r5u din cavza

intimpldrii oarbe, a nenorocului, a soartei rele, etc.

Aici e o stare jalnica! E pulini, putina nidejde de

revenire la viala. Cit despre pricinile pe care lepunem inainte ca si ne indreptdlim pdcatul pe care

i-am facut sau sd-l mai facem iaraqi, acestea cu cit se

vor inmulli mai mult, cu atit vor aprinde mai multfocul gheenei, ce ne chinuieqte.

Pacatul furtului e urit inaintea lui Dumnezeu,pentru cd el aduce douS pagube mari: qi celui ce-l

iace qi celui ce rimine in lipsa prin furt. Cel care-lface, nu mai are pace in suflet, din clipa in care a

furat; nici rug6ciunea lui nu este primitd inaintea luiDumnezeu. Aceasta o adevereqte Insuqi Domnulnostru Iisus F{ristos, zicind: "Sd nu furi" (le;20,t5;Levit. 19, 11; II Lege 5, 19; Prov. 5.22,22-23;23,10; Mt. 19,18;

Mc. 10, L9;Lc.18,20; Rom. 13,9; 1 Cor. 6,81 Efs. 4, 28; 1 Tes'

q,6;).

$i "De igi vei aduce darul tau la Altar Ei acolo tEi-vei

adrce aminte cd fratele tdu are ceva atupra ta, lasa

acolo darul tdu tnaintea Altarului Ei mergt mai tntti de

te tmpacd cu fratele td.u; Si atuncio venind, adu darultdu" 1Mt.5,23-24).

IatI in ce pripastie adincd ne prabuqim noi princ6lcarea poruncii VIII-a, rapind: averea' sanatatea,

cinstea qi orice bun dat de Dumnezeu in stapinireaaproapelui, cu alte cuvinte rlpindu-i pacea necesard

eiistenlei lui. De aceea dach ni s-a intimplat sd fimihnit pe aproapele nostru cu rlpirea din bunurilelui, ori cu vreun cuvint necioplit, provocindu-i tul-burare, indatd ni se nagte indatorirea, ca inainte de

a aduce darul nostru la Altar, s! alergam sf, ne

impdcim cu fratele - tulburat din cauza noastri - sd-i

ceiem iertare invinovalindu-ne pe noi inqine, qi

astfel sa reuqim a-i reda pacri,a, cSci numai in acest

chip darul nostru adus la Altar va fi bineprimitinaintea lui Dumnezeu. Dar vedem cu durere ca

aceasta n-o facem declt cu multd greutate qi dupatimp indelungat, ba alteori niciodatd.

Sintem graSnici a ripi paceaaproapelui nostru 5i

z5bavnici a i-o reda. Ba incd unora din noi ne pare

bine gi ne bucuram cind auzim cd oarecare vorbe ale

noasire de certare, nesocotite, tiioase ca sabia, oride purtare, ar fi tulburat mult pe aproapele nostru qi

i

Itt'I

t

r

I

incd gi mai bine cind auzirn ci s-a irnbolnEvit, ci l-ampus la pat. Cine poate zice ed?ceasta nu e o bucurieadusi din infern de diavoli (Diavol in timba romdneascdva sd zici clevetitor; vezi Tilc. Evang: de Theofilact la Mt. 4,1)gi pus6 in fiinla acestor fel de oarneni impietrigi lainima 5i ciinogi la suflet?

Parci aud aievea glasul indbugit de dureregemindi a ceior atacati ciineqte, zicind: uFiard

bautoare de stnge, pentru ce mi,ai rapit ceea ce nu eStitn stare sd-rniredai?" Iar cind noi f5ptuitorii, rapitoriipdcii aproapefui nostru ne rugdm, parc6 se aude ungals tun?nd din cer gi mustrindu-ne pe fiecare dinnoi, fdptagii rdpitori: "Caine! Ca.ine!- unde-i frateletau? Pentru ce i-ai rapit paceaT Au tu i-o daduse-qi lui,sau Eu7 Tu gii bine cd l-ai mthnit Si i-ai rapit pac€a.Deci, de tEi vei aduce darul tdu la Altar - tidaia ce-givei aminti cafratele tdw are cevt asupra ta - lasd darultdu tnaintea Altarului Si mergi mai tntti de,te tmpacacu fratele tdu, qi atunci veniid adu Darul tau; iar denuvrei, apoi daruri, rugaciune, ctntare qi orice-Miveiaduce uiciune stnt tnaintea lv{ea" qMr. 5, z3-24;1s.1.,2-'14,2t-31;).

O, fra{ilor plcdtogi, c6zu(i - ca qi newednicia mea- in acest prapastios pacat, ce ziceTi? Ce e de fdcutca sI iegim bine? Nimic altceva decit sa ddm inapoiaproapelui nostru ceea ce i-am rapit, s6-i red6mpacea sufletului sau. Altfe! de nu facem aga, darurilenoastre, rugiciunile qi orice am aduce inaintea luiDumnezeu, sint uriciune ?naintea Lui qi se prefac inpacate.

Ia si cercetim Durnnezeiasca Scriptur6 gi sivedem ce ne inva(d Dumnezeu si facem pentru atamadui aceasti ran6 adinca gi aducitoare demoarte a sufletului nostru ingreuiat cu pdcatulrapirii? Iata, ea ne sfituiegte, c6 pentru tdmiduireaacestor r6ni adinci a furtiqagului qi a rapirii oriciruibun al aproapelui trebuie sf, intoarcem numaidecitlucrul rdpit, gi dac6 se poate, chiar impdtrit sauinqeptit.

SI ascultdm ce ne spune privitor la furtigag giin[eleptul Isus Sirah: |Cel ci jertfeye din ned.iep't,pinos hulit este lui Si nu stnt spre bund vrere - liliDumnezeu - hulituile celor fdrddelege. Nu binev oieSteCel Prea inatt tn darurile nrrridinrioSilor; iicitnmulEirea jertfelar lor curd{eEte pdcatele. Cel ceqduge jertfa din averea saracilor, tnjunghie pe frutnyint.e.a tTtalui s(u. Ptinea celor lipsiEi este via{asdracilor Si cel ce o ia pe aceastapmul stngiuiilor este.Cel ce i a hrana cea de lipsa, este ca gi cil ce omoardpe sproapele sdu Si cel ce opreEte simbria Qeafa) stugiieste ca gi cel ce varsd stnge. Ctnd unul zideEte gi altulsticd, ce folos fac, fdrd numai se ostenesc tn zadar.Ctnd unul se roagd Si altul blestemd, al cui glas v a auziStdptnitorui? Cel ce se spald de la mort-Ei iardsi seatinge de el, ce i^afolosit lui spalarea? ASaeste gi omulcare pofteSte tntru pdcatele sale Si iari4i merge Si faceqcgleaSi. Rugdciunea lui cine o va ascultaT $i-ce afalasit smeindu-se pe sine" (Is. Sirah 34,Ia-zg)?

23

Dumnezeu a zis lui Moisi ... - ae Sf. Scriphrre -.latd legile pe care le pun tnointea poporubi Mea..

Daca un'om furd un vt{el (bou) s{tu o oaie Si o vatnjunghia sau o vavinde, cincivisei (boi) sapldteascapentnr vigelul (boull furat Ei patru oi peniru o oaie"...(Iee. 20, 1; 21,1;). Imp6ratul gi Proorocul Daviddeasernenea zice: "Cel ce a furat oaia sd plateascdtnseptit", adici sa-i dea p[gubaqului gapte oi in loculoii rapite (2 imp. 12,6). Tot astfel legiuiegte qi inlelep-tul siu fiu, Imp. Solomon zicind: "Hogul.." dacd epr1rcs, trebuie sd dea inapoi tngeptit" (prov. S. 6,31).

In profelia Zahariei ni se spun lucruri stragnic deinfricogatoare privitoare la pedepsirea acestui p6cat.Proorocul ne istorisegte cI urgia iui f)umnezeu, subforma unei uriaqe seceri, lungi de 20 de co{i gi latade 10 coti, intri in casa furului gi a celui ce jura strimbpe numele lui Dumnezeu gi nu va iegi dintr-insa maiinainte de a o distruge cu des6virgire.

"$i m-am intors gi am idicat ocltii mei Si am vdzutSi iata o secerdzburtnd. $i a zis catre mine: ce vezi tw?Eu am rdspuns: vdd o secerd zburind, de doudzeci decogi de lunga Si de zece co{i de lata. $i azis cdtre mine:aceastd secerd este blestemul care este peste fa{a a totpamtntul, ca tot furul, de acum inainte ptnd la moartese ua pedepsi Si tot cel ce jurd strtm$ de acum ptnd.lamoarte se va pedepsi. $i o voi scoate pe ea - ziceDomnul Atotgiitorul - gi ua intra tn casa furului Si tncasa celui ce jurd stimb pe numele Meu, cu minciundSi va locui tn mijlocul casei lui Si a va pierde pe ea Eilemnele ei Si pietrele ei" 1zah.5, 1-4).

Sd luim bine seama, dragi creqtini, la aceastip'edeapsi groaznica. care stA in casa celor ce amfaptuit in via(a noastrd aceste doud pdcate grele! SEne ludm gi s5 ne ostenim a face canonul prescris deSf. Pravila pentru a putea urni gi indepdrta acestblestem Dumnezeiesc, spre a scdpa de pierzarea

Vom mai iOr.i iardEi qi alta mdrrurie despre felultEmaduirii acestui plcat al furtigagului.-Marelepredicator Ilie Miniat, celebrul Episcop al Cernic[igi Calavritei, vorbind p" temeiul DurnnezeieqtiiScripturi gi a Sf. Canoane. cd furtigagul nu se iarta laSf. Spovedanie decit numai dupd-ce ddm inapoipdgubaqului ceea ce i-am furat, zice aga: "Ai tnrytinile tale lucru strdin? Strtmbatagit-ai pe cineva?intoarce-\, tntoarce-I, cdci altminteria nu se poate saiei iertdciune; tnctt n,u un Duhovnic, Preot prost, darnici Patiarhul, tot Soborul, togi ingeii nu-au puteresd te ierte, cd precum el este d,rept, Sau rrlai clai tnsasidreptatea, a;a nu poate a voi strimbdtatea. Nu, nu,legdtura este nedeslegatd".

A murit un om insurat, Dumnezeu a vrut sI faca ominune gi l-a inviat. Femeia lui iarigi il vrea sa-i fiebdrbat. El nu o pofteqte. Vin amindoi la judecataBisericii. Voi, Proestogi ai Bisericii, parinliiorDuhovnici care ave[i in seam6 chivernisealasufletelor omeneqti, ce zice[i? Ce poruncili? Oareeste omul acela dator si ia pe femeia lui cea dintii,sau este liber?

Este liber sI nu o ia, aga zicTeologii, clci este datorsd o aibE pina la rnoarte. Murit-a? Moartea a dez'legat legaturaimpreunarii. Dar ainviat, vei zice. Da,insi aceasta este o alta via1a. Aceasta este ca qi curns-ar fi ndscut a doua oard din pintecele maicii sale qi

cind se nagte cineva, se nagte liber.A murit un om care a luat lucrurile unui s6rac.

Dumnezeu a vrut sd rnai facd o minune. A inviat qi

pe acesta. Vine saracul gi:qi cere'lucrurile lui.inviatul nu vrea sd le intoarcS. Vin amindoi lajudecatd. intreb iaraqi: omul cel dator cade-se sa fiela opreala, ca sa intoarca lucrul cel strain? Sau ba?ASa, se cade cu adevdrat. Aceiaqi Teologi hotardsc,cd aceasta este o datorie a sufletului qi std p?na cindtraieqte sufletul" Sufletul este nemuritor gi datoriaeste veqnica. Dator a fost s-o intoarci qi in viatd luiqi dupa moarte, pin[ la vremea Judecdlii celeiuiitoare. Murit-a? Era dator. inviat-a? Este dator.De o mie de ori sd moara qi s6invieze, are purure'datoria aceasta neparasita. Iata ca moartea poale sd

dezlege legdtura nunfii, care este foarte strinsi. Insamoartea nu poate sa dezlege legltura strimbatagii,incit rlmin e nedezlegat'a.

Tu blestemi (injuri) numele lui Dumnezeu; tu telepezi de lege, tu r6stigneqti a doua oara pe Hris^tos!

Sint oare alte pdcate mai mari dec?t acestea? Insdtotugi daci te vei martirisi, Duhovnicul are atitaputere, incit poate sa te ierte. Dar de gii Iucrul straingi mdrturisindu-l nu.l vei mai intoarce, n-are puteresI te ierte. Pentru ce aqa? Pentru cd, cu p5cateleblestemurilor, tu ai ocarit pe Dumnezeu. $i Dum-nezeu, pentru cele ce fac impotriva Lui oamenii, a

f6cut epitrop al Sau pe Duhcivnic. I"a dat stf,pinirea,cite va lega qi va dezlega, sE fie legate gi dezlegate.Duhovnicul, ca un epitrop al lui Dumnezeu, pentrupdcatele ce sint impotriva Lui, poate sa te ierte. Dar

{intnd lucrul celui sdrac pe care l-ai nedreptAtit,saracul acela n-a facut epitrop pe Duhovnicul, nicii-a dat lui stdpinire sa te ierte. Drept aceea Duhov-nicul nefiind epitrop al sdracului aceluia, nu poatesd te ierte pentru lucrul slracului. Dar va- zicerapitorul - dau atitea sdrindare, atitea pomeni laManastiri. Bine, dar cu una ca aceasta socoteqti ca teva ierta? Taci, cutezatorule! Nici o lege. atitomeneascd cit gi Dumnezeiasca nu voiesc, ca sE

poatd ddrui cineva lucrul celui strain. Lucrulsaracului care il 1ii este strain; cine poate sa ti-ldEruiascS?

Daci cele zece porunci care orinduiesc nu numalsa nu luim lucrul strain, ci nici s5-l poftim, sint.basme, tu ai dreptate; Duhovnicul t5u care te iartagi iqi ia merticul slu, este un om cuminte, care qtietreaba lui qi eu sint un mincinos. Iar daca cele zeceporunci, sint cuvinte prea adevarate ale lui Dum-nezeu, tu eqti neiertat, Duhovnicul tdu este unamdgitor qi eu grdiesc adevarul" ("Didaniile", lui IlieMiniat, edit. Sf. Sinod T. C. Bisericegti, 1897, pg. M3-lM).

{atd, iubi(i cregtini, cf, nimeni nu ne poate dezlegade pacatul furtiqagului. Nici Duhovnic, nici Patriarh,

24

nici Sobor de sute gi mii de Sf. Parinli, gi nici chiaringerii nu ne dezleagd, dar nici Preasfintul Dum-nezeu, Care este drept. DacA dam inapoi lucrulfurat, ne dezlegam de pacatul acesta greu prinlucrarea Sf. Spovedanii qi a adevaratei Pocainge qi

aicipe pSmint gi in ceruri. Daca nu df,m celui pe care1-am pagubit, ceea ce i-am rapit, nu sintem clezlegali- cle ne-am spovedi la sute qi mii de Duhovnici - nicipe pdmint, nici in ceruri; ciinZiualudec5lii de apoiva trebui sa plEtim tot, de vom avea de unde; iar de

nu, vom c6dea in osinda veqnica" Astfel daca nu ne

iarta acela caruia noi i-am rdpit bunurile lui, aici pepamint, nu ne iartd - dupd dreptatea Legii Sfinte -nici adevaratul Duhovnic aici pe pamint, nici Dum-nezeu in ceruri.

Sf. Evanghelist Luca ne istoriseqte c5: Zacheu,maimarele vameqilor, vdzind cu bucurie ca a venitMintuitorul in casa sa, deqi fariseii il cleveteau,zicind cle Mintuit or:ul " latd,la un om pacutos a intratsa gazduiascd", totugi a zis Domnului Hristos:"Doamne! Iata jumatate din avu[ia meo o dausaracilar Ei de am napdstuit pe cineva, cu ceva, tntorctmpatit". Dupi aceasta dezlegare a nedreptSlii,acest rapitor al bunurilor strdine,Zacheu a fost dez-legat de Mintuitorul, Care i-a'zis: "A-stazi s-a facutmtntuirea casei acesteia" sal"Astazi a intrat mtntuireatn casa aceaste..." (Lc.19, t-o). Vedeli? Numai dupaceZaeheu a dezlegat nedreptatea - adica a hotdrit qi

dat jumltate din averea sa siracilor qi a intorsimpatrit celor ce le luase ceva cu nedreptul - a intratmintuirea in casa lui. '

Tot astfel se intimplI qi cu noi cregtinii, care sintent

impovara[i cu acest p6cat greu. Prin Sf. Spovedaniegi Sf. impArta$ire, vine Mintuitorul in casa noastra,

in corpul nostru qi priveqte toate cele tainuite ale

noastre... $i cind vede ca incd finem lucrul str5in,

ripit sau glsit, pleacl qi ne lasd casa puefte. urmindca in locul Slu sa vina secera cea mare. Da, cind vede

El ca noi ne spovedim "si

ne tmpdrt5qim numai de

form6, faraa da ?napoi lucrul strdin, dupd cum ne-a

poruncit (leq. 22, 5-15; Lev. 6, 2-5; Nurn. -5,7; Prov.6, 30-31;

Levit. tr9, 13; Mal" 3,5; Iac. 5,4; Sf. Grigorie al Neoccsariei Can.

10, 1 1, 12" "Fidalion", edit. Tip. Sf. M-ri Neam[, a. 7EM, fiia 388)

qi nu facem pace cu cei caruia i-am rapit pacea,

pleac[ qi rdminem pilstii, numai cu focul pdcatuiuicare pirjolindu-ne, striga asupra noastrd: "OrI

furdtura tnapoi, cd de nu o dai pieri". Daca dimascultare acestui launtric gias Dumnezeiesc gi dam

inapoi lucrul strain in aga fel ca cel pdgu'bit s5-5i

recapete pacea sufletului siu, atuncivom auzi in noi

un glas dulce, binevoitor, pdrintesc, mingiindu-ne ca

gi pe Zache t "Astdzi a intrat mtntuirea in cq:a aceas-

ioi'. Ar"rtueste glasul lui Dumne zeu.Einsuqi Dum-nezeu, Care vine (Apc. 3,20), intrd qi rdmine in noi(Ioan 14,23; 1 Ioan 2,24;), cu noi (Mt. 28, 2O;2Cor,6, 16-18;

Ieq. 29, 45; Lev. 26, 12; Ier. 31, 33, 38; lez. 11, 19-20; 36, 22- 23;

37, 26; Zah. 8, 8; 13,9; Apc. 21,7 ;).

picatul furtiqagului. care sintem inlelepli sa o igilsurlor).

neascultarea poruncilor Dumnezeieqti, existente in I tll

tcopq f)."rr1rri D^-^; .,;.I ^:^,,^.. -^ tr.-.-.r-^----t I dl

transferdrii F. c.'Pdrinte T. cihcrasimescu cle Ia Sf. Episcopie a I fagaduinlei dati la primirea Sf. Boiez: , Ma'leprlcl de

cunoa$tdm aqa de bine,,cum cunoaqte lumina zilei. I de aici inainre s-a tipdrit nerevdzur. Autorul.)ca d9 nu ddm inapoi bunul rdpit aproapelui nostru, I Aceasta o zice, precum adeveresc to[i Sfinliirdminem nedezle.gali gi neiertati de plcatul ldascllii ai Bisericii, nu pentru c6 s-ar fi iemut defurti_qagllui chiar^.qi dup.r Sf. Spovedanie qi dupa I patimi qi 'de moarte (cum hulesc ereticii gi ateii); cir srv.r/, t vr

tmpirtaqirea cu Sfintele Taine, cici acestea in toc i. j i""t., pdcatele lumii care erau mai grele qi maia ne ajuta - fiind facute numai de forma gi de obicei I nesuferite decit toate suferintrele Lui. P"dcatuf lumii- ne indoiesc osinda pentru pdcatul [inerii lucrului I mai cu searnd al creqtinilor'era o povara uriaqa.strdin. Sd ne pazim. din risputeri de acest cumplit I Nemarginita greutate este pacarul gi nemarginitapdcat qi sa urmdm indemnul Dumnezeieqtii Scrip- | este nenorociiea ce o aduce pdcatul iiecarui Jufl"t,turi care ne-.sfdtuieqte, zicind: "Sri nu pofteSti... sa nu I prin despuierea lui de Dumnezeiescul dar. Aceast6furi nimic din cele ce stnt ale aproapelui tau" (1e5. 20,

I nerorocire e a$a de mare gi cumpita, incit nu sint17, 15; II Lege 5,21, 19; Lc. t2, 5). "Cel c.e fura, sa nu mai I cwinte sa o tilcuiasc6, nu-i pana m6iastrd sa, or /, rJ' rr L-vgv r,Lt, tv; t-c. tz, )). Let C.e JUrA' SA nU mll I CUVlnte Sa O tll0ulasqa, nU-t pana mdiaStfd Sa, O

fure; ci mai vtrtos sd se astenealcd, lucrtnd cu mtinile I clescrie, nici lacrimi destule sa o plinga, chiar de arsale ceva bun, ca sa aibu sa cleu si celui lip.sit..." (Ets. 4, I plinge-o toate fapturile lui Drmnerei.

'

28; F' Ap. 20,35; 1 Tes. 4, 11; 2 Tcs. 3, 6-12; Lc. 3, I t; Mt. 3, I Sufletul este tbati fiinfa care lucre aza in corpulI8-10;Efs' 4,29-30). I omului gi-l face stapinito; peste mai pufine ori mai

Acestea gtiindu-le, fra{i c.reqtini, ingreuia(icu acest I multe fapturi ale lui Dumnezeu. El sivirqe$te toatapdcat - ca gi mine, netrebnica slugl a D.omnului care

I activitatea omului bund ori rea, dupd feluj inclinariia scris acestea'sA ne prosternam cu faga la pamint I lui, catre Dumnezeul luminii, oii .at." domnulinaintea Domnului qi cu plingere mare qi cu fierbingi I intunericului.

25Din cele arAtate, cred cf, oricare din noi, lRomanuluila"SeminarulMonahalCernica",llfov.manuscrisul

lacrimi.s| le rugEm, zicind: "Doumne, Dumnezeull Sufletul este o icoana vie, in care se oglindeqteC1rului Si al pamtntului! Doua cer de la Tine: Sa nu I chipul qi asemanarea Dumnezeului Celui viu. Ceea

,

ilor (Bisericii Triumfatoare

iei harul meu mai tnainte de ce voi mui.eu. Cuvtntull ce este sufletul pentru corpul omenesc, aceeaqi estedesert si mincinos departeaza-l de la mine, boga[ie gi I Darul lui Dumnezeu pentiu sufletul nostru. Darul -sriracie nu-mi da. Citryi (nduieste cele de tipsa Si cele lSpiritul - Dumnezeieic, imbraca pe om in Domnulde ajuns. Ca nu sdturtndu-ma sa ma fac mincinos (z

I nostru Iisus Hristos indumn"rlindr-1, aqa cumlege8,12'20;31,20;32,lliNeemia 9,25-26;Iov.31,24-28;osia

I imbraca focul cu foc pe fierul bdgat in el; ir* ,et3,6;) Si sd zic: Cine md vede? Sau fiind sarac sd furgi I imbracd cu lumini o camera ?ntune-acoasd, in care se

sa jur pe numele lui Dumnezeu" (Prov.Sol. 30, z- rir;. -

| baga o lumind aprinsi; camera geroasa cu cdldurd;" De voi zice celui pdcatos - zice Domnul - cu moarte I buretele, postavul, stofa, etc., bigate in apd; sirma

vei mui Si se va tntoarce de la pacatul sau Si va face I cu curent electric, de Ia uzina, cu care se pune iniudecata Si dreptate, Si va da tnapoi zalogul Si va ptati I contact, ori din aparatele producatoare de curentce a iefuit Si va umbla tntru poruncile vieEii, ,o io ,u I

electric, etc. Ceea ce este ]um1na soarelui pentru

faca nedreptate, cuviaEavaii viu Si nu ro'*,ri. ioate I ocli' aceea eeste Darul lui Dumnezeu pentru

pacatete tii care a pacatuit nu se vor pome:ni, prri I ::*::.1YIY:.Dl.Yl!*ilrl) luiDumle'euviazd,ca judecata si arrpi"tr- "'ior"ii"ii ;;;:i;;' ;';;a I .t:l"tul nostru, il fortificd, Iumineaza, sfin{eqte,(rezechiit 3a 14-16\ A.eqcrq psrp rrnnrn:r"::^:t::'- |

inalgd, desdvirqeqte qi il indumnezeieqte,'(vezi pe larg(rezechiir 33,14-16). Aceasta este doctorla cale poate I ,6*:;il;#ririii,l.,*ffiililffi;ilr\,;1rf;::

vindeca Ia sigur rinile sufletelor noastre, ranite_.u liii'ra.r. orr. p. I, Rasp. ra inrreb.69-81; si Ia anrifoanele

aplicam pe rdnile sufletului nostru qi astfel folosin- |

" inrrl.ogatd este moartea care desparte suflerul

du-ne vom trai. I ^-.. ',., l, ^^ -- - ^r t :omului de trup, pe care il lasa mort, supusCap' 62'

I putrezimii , <iar muli mai infricoqat este pacatul care

Primejdia ciderii creEtinilor I desparte sau clespoaie pe creqtin de Oarul lui Dum-

din Darul lui Dumnezeu. I nezeu, lasintlu-l mort pentru cer gi predispus

Ridicarea din pdcate qi inrierea noastri o ciqtigam lli#';#;',fr?:'ilu:r'r:;:;;r:,;;T:"";:"":':::;;prin voia lui Dumnezeu (Care ne punela lf:lll, I i;r; 2J1). ca v, petrece cu Dumnezeu tn veci,, (Apc"toate mijloacele de mintuire) Ia care trebuie a con- I ;;;'- Nimic n,

"it" mai frumos, mai luminat, maitribui qi noi cu voia qi osteneala noastra. I ^-_=,_. _:L -,Mulie feluri a" pa.at" sdvirqim noi creqtinii prin I :jli!tit gi mai placut lui Dumn ezett, oqtilor:ascultarea no,rncilor I)rrrnnczei."r; .-j.*.-;';; I ingereqti gi cetelor Sfingilor (Bisericii Triumfatoare

legea Darului. Parca vad aieve, p. ftf f"irii*ri I Ain cer), ca sufletul care iese curat din baia Botezului

asudind cu singe la rugdciunea rlin Graclina Ghet- | cu apa qi Duh Sffnt qi din baia Pociin(eicu lacrimi qi

li"mani qi privind Ia noi plingincl, parcl-L aucl, zicincl' I cu Duh Sfint. Aceasta frumusele Dumnezeiascd a"lntrktat este Sufletul Meu ptna la moqrte" (Mt. 26, :s; I

sufletului, line insE numai atita timp, cit creqtinul stiMc. 14,34; Ioam 12,27;11,33-3tt; Lc. 19,41-44. N.B. Din cauza I

intemeiat pe piatr a "Hristos", prin implinirea

Satana, de toate lucrurile lui, de to[itngeii lui, de toate

sluj b ele lui Ei de to at a trufia lui. M d tmp reun c u H is to s

Si cred Lui' ' (vezi figiduin[a depusd la S[' Botez, in Evhologiu).

Deasemenea qi prin implinirea fdgdduingei datl laScaunul Sf. Spovedanii: "Imi pare rau de toatepacatele pe care le-am facut. Ma hotarasc Si

fagaduiesc ca sd nu le mai fac niciodata tn tot restul

viegii mele". insl indatl ce noi creqtinii cilcim aceste

fag[duinge, prin fiecare picat, depunem cite o pata

neagra gi murdara, pe haina stralucita de Dum-nezeiescul Dar. Ciuma, holera sau altd boalS molip-sitoare nu face atita pierzare in omenire; trlsnetulnu face aqa cumplita pustiire;uraganele nu fac atitadevastare; cit pripdd face pacatul in sufletul nostruomenesc.' Sd privim bine prin ochelarii DumnezeieqtilorScripturi gi vom vedea doud chipuri stralucite:

t) Chipul stralucit al Luceafirului, cipeteniaingerilor, virful Serafimilor, steaua cea maistralucitoare in ceruri.

2) Chipul strdlucit gi nemuritor al lui Adam inParadisul pamintesc. Pdcatul a dezbrlcat pe Luciferde Duninezeiescul Dar. Din ceea ce a fost, a ajunsinger intunecat, drac infricogat, vistier al vicleniei gi

al tuturor rauta[ilor, qi osindit.a se munci in ftlculGheenei. Cum ai cdzut din cer Luceafir stralucitor,fiul zorilor... Tu ziceai in inima ta: "Mri voi sui tn cer,

tmivoi idica sca'unul de domnie mai presus de stelelelui Dumnezeu. Voi Eedea pe muntele adundii dum'nezeilor, la miaza-noapte. Sui-ma-voi deasuprrtnoilor, fi-voi (r\emena Celui Prea Inalt. Dar ai fost

- arunc at tn iad Ei tn te meliile p amtntului... " (Is. 1,4, 12-L5;

lez.Zl;Dan.8, t0)."Vdzut-am pe Satana caunfulger dincer caztnd..." (Lr. 10, l8; Comp. Mt. 11,23; Ioan 12,31;16,

1 I; Apc. 9,1; 12, 8-9).

Adam qi Eva era chipul insufletit facut dupaasemdnarea lui Dumnezeu. El erapus de Dumnezeuimparat peste toate fdpturile de sul, cer, (de pepdrrrint, din apd qi din aer) qi astfel se bucura dedulceaga netrecdtoare a Paradisului qi de viafanemuritoare. Ce a ficut plcatul cu el? L-a dezbracatde Darul lui Dumnezeu, de bunat5lile Paradisuluiqil-a facut moqtenitor blestemului, rob al mor1ii...pogorindu-l ?n rindul dobitoacelor."Omul tn cinste

fiind n-a piceput, aldturatu-sa cu dobitoacele cele

fara de minte Si s-a asemdnat lor" (Ps.48, 12,21).

Sufletul nostru iubitri creqtini, atita timp cit este

imbrdcat cu Dumnezeiescul Dar, este mireasa luiDumnezeu, solia iubita a ingerilor, mogtenitorulraiului qi impdrat cu multa bog[[ie a

Dumnezeiegtilor Daruri. Pacatul, cum am zis, aduce

cea mai mare pustiire (Mt.23,29-38;24,15;Mc. 13, l4;Lc.21,20), in sufletul aqa de mult imbogatit de Dum-nezeu. tl dezbraca de Dumnezeiescul Dar, ilpustiegte aga de cumplit, incit ajunge foarte uritinaintea lui Dumn ezeu, ca o so(ie desfrinatd,inaintea solului ei legitim.

26

Creqtinul care dupd Sf. Botez..., Sf. Pocain[A,Marturisirea qi iertarea pacatelor (vezi si cap. 72

"Mdrturisirea gi iertarea pdcatelor in lumina Dumnezeieqtilor

Scripturi" din aceastdbrogurd), s-a impodobit cu DarurileDumnezeie!ti, este asemenea unui agricultor, carecu multe osteneli, greutafi, sudori qi cheltuieli qi-a

impodobit pamintul parintesc cu pomi roditori,aduqi din strSinatate, care atrag privirile fiecaruitrecdtor, prin filnicia gi minunatele lor roade. Eibine, daca s-ar intimpla ca peste aceastd grldina cupomi minunafi, frumogi qi roditori, s-ar nlpusti ofurtuni napraznicd, qi ar trinti toate poamele jos, baar dezradilcina qi pomii prabuqindu-i la pamint, incitsd nu se mai aleaga nimic de acea frumoasd gradina;cita mihnire credeli cI va avea gradinarul? Ce dureriqi disperare grozav'a ar sim[i el, cind ar vedea opustiire a$a cumplita! Cine ar putea s[ spunadurerea lui sfiqietoare, vaietele, [ipetele, plingereagi strigarea lui infioratoare!

Tot astfel se intimpl5 qi cu noi creqtinii. Furtuninapraznice, ale pacatelor (adeseori neprevdzute) se

ndpustesc asupra noastrS. Acestea aduc in sine opustiire asemenea cu cea din gr[dina devastatd de

furtund; ba inch gi mai grea. Pacatele ca niSte tilharidespoaie sufletul de bogS[ia DarurilorDumnezeieqti. Ele fac in suflet o pustiire cumplitaqi il lasa mai mort' (Lc. 10, 30). Pacatul dezbracaiufletul nu numai cle deprinclerea facerii roadelorbune; c.i dezradacinezi qi pomul virtutilorduhovniceqti din ridacini, aqa cd bietul cre$tinajunge mort fa(5 de implinirea voii lui Dumnezeu qi

viu in savirqirea r6utagilor.Pustiirea sufletului de catre furtuna pacatelor, este

asemenea pdmintului dupa potop care era acoperitcu cadavre intrate in putrefaclie (Fac. 7,13-zj;8.7),asemenea turnului incurcaturii (nac. 11, 1-9) gi Egip-tenilor bituli de Dumnezeu cu cele zece plagi qi apoiineca[i in Marea Roqie (lcq.7-15). Sufletu{ pustiit dep[cat este asemenea unei case jefuita cu lScomienesf,lioasi de jefuitorii noplii (Icrem. 49, 9), cu ofaimoasS cetate cu intiriturile prabuqite qi cuzidurile risipite... (Prov. S. 25,28).

Ei bine iubililor! Cind starea noastra a ajuns intr-oastfel de cumplita pustiire; noine bucuram lumeqte?

Cintam cintece curveqti? Facem baluri, serate qi altepetreceri cu duh paginesc? Jucim, dansam, chefuim,ca qi cum nu ne-ar durea nimic? Aceste nerozii Ie

pot face nigte nesim[itori; iar nu creqtinii ceisimlitori, care dau - prin spiritul simlirii - dovad6 ca

au un suflet viu care striga dintr-ingii (Ps.37-a3).

Ajunqi in starea aceasta de plins, pe urma pustiiriiprovocatd de vijelioasele patimi - ta qi grldinadevastati de furtuna napraznicd - noi nu trebuie sd

rdminem, inmdrmurigi qi pietrificali pe loc, ca

femeia lui Lot (Lc. 17, 29 -321 F ac. 19, 15'26); ci s6 lucrdrndin nou sadind in noi minuna[ii pomi ai virtu[ilorduhovniceqti din care sa scoatem roade vrednice depocainla (Mt, 3,8; Lc.3,tt). Trebuie sa lucrdm din nou

cu toatA osirdia pentru refacere, reabilitare g

dobindirea Darurilor Dumnezeieqti.Sa lepadam dinapoia noastrd birfelile lumii care

adeseori ne asurzesc cu vorbele ei pline de veninuldisperdrii: " L-a hdtut Dumnezeu!... L-a parasit Dwm-nezeu!... Nu este mtntuireluitntru Dumnezeul lui!" 1es.3,2;Zimp.t6,5-14; Ps..70, tt-27). Sd alerglm la blagos-Iovitul ajutor al lui Dumnezeu, care intotdeauna neincurajeaza zicind: "Cheama-Md pe Mine tn ziuanecazului tau, cd Eu te voi salva Si tu Mavei proskivi"(Ps.49, 16). Deasemenea qi Dumnezeiasca Scripturdne sfAtuieqte zicind: "De te vei tntoarce Si te vei smeif naintea Domnului Si vei departa din lacasul tau ce nueste drept... Fi-va [ie cel AtotSiitor ajutor aipravrajmasilor tai Ei desfitarea.ta. El te vaface ca argintulcel ldmurit tn foc. Atunci tSi vei idica fa{a pivind cuveselie spre Dumnezeu. Il vei ruga Si te va sculta Si tgiva ajuta {ie sa-{i tmplineEti fagdduin[ele tale" El tgi vartndui inrasi locuin{a drepta{ii, qi tn caile tale va filumind..." (lov. 22, 23-23).

Din aceste cuvinte Dumnezeidgti qi altele multe,reiese ci Dumnezeu nu lasd in pierzare pe nimeni,cd n-are nici un suflet de pierdut cum birfescoamenii lumii (Ps. 118,8-5). Dumnezeu cheami toateneamurile de pe suprafala globului pamintesc, Iamintuire. Deci trebuie ca fiecare sI se sileascdpentru a-qi cuprinde dreptul de mogtenire pregdtitde la intemeierea lumii (Mr. 25, 34, 1-30; Rom. 8, 17; IPetru 1, 4,9:3,9; Apc. 21,7;Mt.20,23; Mc. 10, 40; l Cor.2,9;Evr. 11, t0). Ierusalimul ceresc, cetatea lui Dumnezeu(precum scrie Sf. Ioan, cd a vdzut in Apocalips) are 12 porlicu 1,2 ingeri, cite 3 porti in fiecare latura apamintului.. "Eu loan, am vrizut cetatea cea SfintaIerusalimul cel nou Si Sfint, avtnd slava lui Dum-nezeu... avind zid mare Si tnalt, avind I 2 po4i Si la po4i12 fngeri... Dinspre rasait po4i trei, dinspre miazanoqpte po4i trei, dinspre miazd-zi porti trei Ei dinspreapus por{i trei..." (Apc.21, t-z). Prin aceste por[i intrasufletele celor ce se ostensc cu osirdie in implinireavoii lui Dumnezeu, Care voieqte gi intrebuinleazatoate mijloacele. ca toti oamenii sd se mintuiascd,numai sa voiasca. Prin portile de la rdsarit intrdcopiii care sint luminagi, sfingili qi infiagi prinnalterea din apd gi Duh Sfint (toan 3,5;8,35; t, i2). Prinportile de Ia miaza noapte intra tineretul salvat prinsudori gi osteneli grele din zdduful patimilortinerelii. Prin porlile dinspre miazd-zi, intrasufletele celor de virsta barbdteasci care cu milos-tenii, cu felurite osteneli qi greuta(i au reuqit a secleznabuqi din bAllriiie bogaliilor, grijilor qipatimilor lumeqti. Cele trei porti de la apus sintdeschise pentru a intra printr-insele batrinii care auluptat cu rnulte greuEti implinind voia lui Dum-nezelr, qi acei care recunoscindu-gi pacatele s-aupocait mirturisindu-qi-le lui Dumnezeu inainteaPreotului Duhovnic, pentru care au dobindit dez-legare, iertare qi curalire. Aceasta o adevereqteMintuitorul, zic?nd: "..A$o nu este voia tnainteaTatalui vo.ttnt) celui din cerui, ca sapiarri unul dintr-

27

ilaceyi mici" 1Mt.18, 10-14), qi "fi2 casa Tatdlui Meumulte lacasui stnt... Si Eu merg sd gdtesc voud loc...IaraSi voi veni Si va voi lua pe voi kt Mine; ca unde stntEu Ei voi sa fi6i..." (loan 14, 2-3).

Dupi cum vedem, cu adevdrat Dumnezeu vrea qia aranjat, ca tot omul de orice virstS, sd semintuiasci. El a deschis Raiul pentru to[i. Voia luiDumnezeu pentru mintuirea noastra este numai oroatd, o aripi pusa pentru ajutorarea mintuiriinoastre. Daca ne este mild de sufletele noastre,pustiite de furtuna patimilor, trebuie sa ne ostenimqi noi a ne forma gi pune cealalta roatS sau aripa,adica voia noastra. Pentru a ne ridica din pdcat, a

alerga pe calea vielii qi a zburda la cerul virtufilorDuhovniceqti, pe lingd voia lui Dumnezeu, trebuiesd punem in slujba mintuirii noastre, gi voia noastri(Is. 1, 19-20). Creqtinul nu se poate mintui flrd deDarul lui Dumnezeu; dar nici Dumnezeu nu nemintuiegte farA de voia noastrd, cdci voia Lui este amerge noi pe calea vielii; iar nu pe calea morlii (ts.

Sirah 15, 1-20; Ierem. 21,8; Levit. 26,3-41; 2 Lege ?3; vezi Si

"Scrierile Pdrin[ilor Apostolici" pg. 81-85).Vrea Dumnezeu sa mintuiasca pe Adam qi Eva,

deasemenea qi pe fraticidul Cain fiul lor, de pacatelein care se pribugise.rS; ?nsa pentru ca ei n-au vrut sdqi le mlrturiseascd, ba incd aruncau vina tot asupraLui, i-au ldsat sd patimeascd (Fac.3,4)"

Aqa se intirnplS cind omul se impotrive$te voii luiDumnezeu! Cade din Dar. Dumnezeu vrea capamintul sd rodeascd. in acest scop ii trimite ploaieii clldura la vreme. Acestea insl nu sint deajuns.Pentru a deveni pamintul roditor, trebuie sd seosteneascd qi omul curdlind gi lucrind pamintul.Dumnezeu trimite soarele sl lumineze toata lumea,dar pentru ca omul sa se foloseasca de lumina lui,trebuie sd-qi deschidS ochii ; cd de nu qi-i deschideramine in intuneric ca qi noaptea, se poticneqte..."Vrea Dumnezeu sf, scape pe Noe si lucreze cume$tesugul sau o suta qi mai bine de ani la facereaunei corlbii uriage cu care sa se salveze de inec el qicu toti ai casei lui (Fac" 6). Vrea Dumnezeu sd salvezepe Lot cu toatd casa lui de pierzarea de foc qipucioasd cu care se hotiiri se sa piarda pacatoaselecetati: Sodoma gi Gomora; dar vrea ca qi Lot cu aicasei lui pentru a scapa de pierzare sa iasa afara dinSodoma qi Gomora gi sa fuga grabnic la munte (Fac.t9,12-29). Vrea Dumnezeu sd scape pe Moisi gi Aaronde furia pastorililor lor; insi vrea, ca qi aceqtia invremea necazului qi primejduirii lor sd alerge curugaciuniin cortul sfint sub norul Dumnezeiesc, casi se salveze (Num. 14, 1-10; 20,2-6's. Vrea Dumnezeuca sa scape de moartea prin foamete in cei trei ani qijumatate pe Ilie Proorocul; dar vrea ca qi acesta dupiporunca Sa s[ fugd dinaintea irnplratului Airav gi sIse duca la piriul Horat, unde avea s[-1 hrineasclcorbii cu piine gi carne qi s[ bea apl din piriu, gi lavaduva din Sarepta Sidonului, cireia ca qi corbilor iiporu4cise ca sa-l hriineascd (3 tmp. t7). Vrea Dum-nezeu sd cur5{eascd pe Neeman, cdpetenia ogtirii

r'28

Siriei, de bubele leprei, dar vrea ca qi acesta sa

meargd in Palestina qi acolo sa implineascd poruncaDumnezeiasca dati prin Proorocul Elisei, adici sise cufunde de qapte ori in apa lordanului 1+ imp.5).Vrea Dumnezeu ca trei crai din tArile rasaritene sd

vadi fala iubitului Sau Fiu nou niscut; dar vrea ca qi

acegtia sd se osteneasca a caldtori doi ani de ziledupa Ingerul trimis s6-i conduca sub forma uneistele (Mt. 2,1-12).

Vrea M?ntuitorul si cleschidA ochii orbului dinna$tere pe care i-a qi uns cu tinf,, dar pentru a-gi

recf,plta orbul vederea, vrea ca qi acesta sd meargila scdlddtbarea Siloamului, ca sd se spele in ea (loan

9.1-1).Vrea Mintuitorul sa cure(e pe cei zece leproqide lepri, dar pentru a se timadui, vrea{a qi ei slalerge ca sa se arate Preogilor (Lc. 17, t2-tq). VreaMintuitorul ca sa ridice pe Sf. Ap. Petru din cldereaslujbei apostoliei prin intreita lepadare, dar voieqte

ca qiel s[-L iubeascl mai mult decit ceilalgi Apostoli- care nu se lepadasera de Domnul - pentru a-lreinstala prin intreita chemare in inalta treaptd a

dregatoriei apostoleqti (ut. 26,69-75; Mc. i4, 66-72etc.)

Vrea Mintuitorul sd mintuiasca pe SaulprigonitorulBisericii Sale, qi din prigonitor s6-l faca Apostolinfocat gi vas ales al Sau, aratindu-i-Se luminat indrumul Damascului; dar vrea ca qi Saul sa i se

supun6, si se scoale, si meargi in Damasc gi acolosi implineascd ceea ce i se va spune si facd (F. Ap.9,1

-30). Vrea Dumnezeu sd ne mintuim.oricare din noicregtinii, cazu(i in orice fel de plcate, dar vrea ca qi-noi sd intrebuin[Xm voia noastri ostenindu-ne inacest scop bun qi folositor sufletelor noastre." Sp ala{i-v a, cura{i{i-v a, Ste rge{i rautaEile din s ufletelevoastre. invagagi-va a face bine, cautaEi iudecata,mintuigi pe cei napastui{i, judecaqi sdracului Si facetidreptate vaduvei. $i venigi sa ne tntrebam - zice Dom-nul - Ei de vor fi pacatele voettre ca mohoriciunert, ca

zapada le voi albi; iar de vor fi ca roSeala. ca lina levoi alhi. $i de ve{i vrea Si Ma ve[i asculta, bunatagilep amtntului v esi mtnc a..."

"Pentru ce muigi casa lui Israel? Zice Domnul. Ca

nu voiesc moartea celui ce moare (a pdcdtosilor) zice

Domnul, ci vatntoarceti Si ve{i fi uil" 1ls. 1, 16-19; Iez. lti,

32).

Din scrierile Sfin[ilor Pirin[i"Cine poate ierta picatele, fira numai Unul Dum-

nezeu, Care le iarta deopotriva prin aceia cdrora le-aincredinfat puterea aceasta". $i aiurea: "Dreptulacesta s-a dat numai Preogilor", gi in alt loc :" OameniisavtrSesc numai oficiut spre iertarea pacatelor, fara atntrebuinEa vreo putere ca sa le fie proprie; caci nu tnnumele lor iarta ei toate pacatele; ci tn numele TataluiSi al Fiului Si al SJintului Duh;ei cer Si Dumnezeu dd.Aici este supunere omenectscd, dar clamicia apur[ineputeii de sus". (Sf. Ambrosic).

"Prlrintele a dat Fiului toutd putereu de a judeca"(loan, -5,22). Acum vad cd Fiul a dat puterea aceastaPreo1ilor... Preofii jidoveqti aveau puterea de acuri[i corpui de lepr6, sau maibine zis, nu de a curilicorpul, ci de a constata curi[irea (Lcv. 14). Dar Preoliilegii noi au primit puterea nu cle a fi martori ai

curalirii, ci de a cura[i, qi aceasta nu de lepra cor-pului, ci de intiniciunea sufletului" (Sf. Ioan Hrisos-

tomul),Tu (sectarule) zici: "Numai Dumnezeu poate sa ierte

pacatele. ASa este cu adevclrat, dar ceea ce lucreazdprin Preo{i este iard4i putereu Sa" (Palian Ep. Spaniol).

"Mijlocitorul tntre Dumnezeu Si oamenirOmwl lisusHristos Domnul, a dat capilor Biseicii puterea de atransmite caincioSilor sfingirea PocainEei Si a-i udmite,antfel cura{i\i pin poartairnpacaii,Ia Sf. ImpartaSire-Dar Domnul tnsuSi participa totdeauna la lucrareaAcelsta". (Leon. Ep. Romci).

"Dupd sctcotin{a mee oumenii tnvestigi de SfintulDuh irtrta sau re[in pacatele tn doua felui deosebite:intti admilind la Sf. Botez pin acei:pe care ti iudecademni gi prin modul vieguiii lor Si pin credin{a lor Sinevoind a admite Si a-i face astfel pefia$i HaruluiDumnezeie.gc pe ar:ei care stnt inca nevrednici; aldoilea Si dezlegtnd sau nedezlegind paiatele, supuntndpe pacataSi canoanelor Biseicii Si ienind pe cei ce se

cdiesc" (Sf. Chiril Alexandrinul)."Pdcatil... daca s-a scivtrEit de un catehumen

(nehotezat) se spala prin Botez; clar sdvtrSi; de un rtmhotezat, se vindeca prin Pocriin{a" (Feric Augustin)

"Cai{i-va, scumpii mei fragi, Si cu inima tnfrtntacerceta[i-va pdcatele, recunoaste-6i gre;eala cea maigrea a congtiin[ei voastre, deschidegi ochii inimilorvoastre spre apicepe cimavorLstrd... Cu ctt mai multam pacatuit, cu attta trebuie sa ne plingem (pacatele)

mui mult" (Sf. chirrrian).

'i,ii

l

I

bit.i

Cap.64.Si pir5sim picatele

gi si ne intoarcem la Dumnezeu.

in viaga omeneascl se intimpli adeseori, caoamenii sa se certe. Dupa cearta urmeazd:supararea gi vrajmaqia. Trecind tulburarea givenindliniqtea in suflete, de obicei cel vinovat iqi iunoaqtegreqeala gi alearga la impaciciune. Aceasta gi-oarati prin cuvinte de pirere de rau de-i o firedeschisS; iar de este o fire inchisa, printr-o mihnireadincd. Astfel de intimpldri gasim qi in SfintaScriptur5, d.p. istorisirea despre doi impdrafi, cares-au sculat cu rdzboi unul asupra altuia qi pe urmacel vinovat qi-a eerut iertare. (2 imp. 20,2644r.

Ei bine, daca astfel se fac impacarile intre oameni,cu cit mai mult ar trebui sa se faca tot pe aceastE cale,impaclrile gi cu Dumnezeu? insd intre noi oameniigiDumnezeu toate se vad facindu-se pe dos. Aici noip[catuim impotriva Ziditorului qi a facatorului tlebine Durnnezeul nostru, qi iata tocmai El pe care noiL;am jignit cu farddelegile noastre, ne cheamd printrimiqii Sdi, ca si ne impacdm cu Dinsul. ',Dumn-ezeune-a tmpacat cu noi Lui Ei pin lisus Histos Ei ne-adat noud slujba tmpacaii. Pentru cd Dumnezett eratntru Histos tmpacind lumea Lui Si, nesocotind lorpacatele lor. $i puntnd tntre noi cuvtntul tmpacdii,drept aceea tn locul lui Hristos va rugam ca Si cumDumnezeu S-ar ruga prin noi, rugamu-va fn.locul luiHristos impaca{i-vfl cu Dumnezeu" (2Cor. 5,111-20).

In fa[a acestei vistierii de nem[rginita dragosteDumnezeiasca qi purtare de grija (Rom. z,+-o) penrrumintuirea noastra din pierzare... ce ne nlai rf,minecle facut? Nirnic altceva, decit sd ne socotim pacatelegi cu toata pirerea ele riu pentru facerea 1or, sa neintoarcem la El 1qi prin Preo(ii Duhovnici ai Sii, la Sf.Spovedanic), si-i cerem iertare.

t'Fiii veacului acestuict (zice Mintttitontl) tn tnselep-ciunea lor stnt mai tn{elep{i dectt fiii lumini'i tntruneumul lor" 1Lc. t6,8). Oamenii bogaqi ai lumii aces-teia, cincl ?qi cheltuiesc banii in diferite afaceri alelor, seara sau diminea[a, cind se scoala din somn, iqicheaml casierii qi cer si le dea socoteala de baniicheltuitri. "Ia sI vedem (zic ei casierilor lor) ce-amcheltuit cu folos qi ce am cheltuit inzadar". DupE cefac observare aminuntite cheltuielilor zadainice,hotdrSsc ca in viitor sI nu se mai faca risipa de banicu ele, ca sd nu ajunga la sdracie. Astfel fecind ei,progreseasl qi se imboga(esc vdzind cu ochii; iar ceice nu se infelep(esc pentru a nu mai face cheltuielizadarnice, treptat, treptat, sardcesc, pina ce ajung inmizerie. Astfel daea noi creqtinii, ne-am socotiduhovnice$te toate pdcatele, cuvintele qi cugetelenoastre in fiecare zi, de buna seamd cd am progresatreptat foarte mult, qi impdraqia Cerurilois-arintemeia intre noi (Lc" 17,20-21; Rom. 14,17; Comp.Mr.11,12;Lc.16,16). insd pentru cd noi nu facem aceasta,ci vieguim fArA a ne socoti faptele. cuvintele qigindurile ugoafe, iati cd adeseori ne trezim atacali

iI

i

i

tl

29

de impunsaturile boldului conqtiin[ei, ce strigdneincetat asupra noastra; iar din afar6 de lovituriletoiagului de fier al mustrarilor Dumnezeieqti gi deagitarile sau tulburarile dintre noi, care ne prefacvia[a intr-un iad infiordtor.

Pacatele care se fac de noi zilnic, cresc ca un zidcare se edifica cu o repeziciune uimitoare, inal[indu-se catre cer, sau ca o prdpastie deschisd intre noi giZiditorul nostru, care se deschide gi se largeqte trep-tat, desparlindu-ne de vistierul tuturor bun6tdlilor,Atotfitorul Dumnezeu. Acest zid sau prapastie apdcatului nemarturisit inaintea lui Dumnezeu gi aministrului sdu - Preotul Duhovnic - ne depirteazdtreptat de moqtenirea gitita noui de la intemeierealumii 1vrt.25,34) qi din fii ai implrd[iei, ne face robi aipacatului (Ioan. 8,34-35; Rom" 6,16;2PetruZ,t9-20; 1 Ioan3,8). Aceasta e o mare nenorocire.

Daca un ceta[ean prigonit qi alungat din patria saeste compdtimit de togi, qi daca cel ce gi-a pierdutslujba sa, este crezut ca cel mai de plins dintreoameni; cu cit mai de compatimit qi vrednic de plinseste celce a pierdut mo$tenirea lmpariliei luiDum-nezeu qi dreptul de a se veseli cu trngerii inainteaLui? Vai, de cite lacrimi este vrednic unul ca acesta!$i ce zic eu de lacrimi, cdci acestea le vars6 cineva,cind poate chiar fara vind, sau prin napastuire pierdedreptul de mogtenire paminteasca ori slujbAlumeasc[! Cei ce prin propria ior voin!d s-au invaluitde pacate greie in care veqnic stdruiesc, nu numai delacrimi sint vrednici; ci de jelit veqnic cu lacrimi desinge, pentru ci qi Ieremia (Plingerea lui Iercmia 1---5),

dimpreuna cu alli Prooroci qi M?ntuitorul (Lc. r9,4r;Comp. Ioan. 11,35-44) a lScrimat qi a plins lerusaiimulcel incircat de plcate grele qi necreclinla.

Da, dragi cre$tini, cu adevdrat, noi majoritateacreqtiniior de azi, sintem vrednici de mii de jelanii giplinsuri, pentru ca oragele, satele, ba chiar Ei in Sf.Biserica, lipseqte.evlavia qi rinduieiile sfihte. Daeaintreaga fdptura: iarba pdmintului, trunza corJruluiqi a pomilor fructiferi, nisipul m5rii, stelele cerului,toate vietuitoarele de la insecta invizibila pina lavultur..,, de la microbul ori viermele abia vizut cuaparate mdritoare pina la rinocer, hipopotam,elefant, etc. $i in sfirEit toate zidirile lui Dumnezeu,de ar avea glas qi ne-ar jeli cu piraie cle lacrimi, - peunii clin noi creqtinii de azi cizuli din bunurile vieliiviitoare, - inca n-ar fi in stare s6 verse lacrimi, saplinga gi sa jeleasca dupi cum ar trebui pentrunenorocirea noastri.

Dumnezeu pe noi din vrajmagi ai Sai, ne-a ales qine-a facut prieteni ai Sai. "Nu voi M-agi ales pe Mine;ci Eu v-am ales pe voi Si v-am pus ca voi sa merge{i Siroada sa aduce{i Si roada vortstrd va ramtnea... Voipieteni ai Mei stnteli de ve{i fuce ctte Eu poruncescvoud" (Ioan. 15,16,14; 6,7Ai). Acum sd ne cercetanlconqtiin(a, qi sa vedem, sintem noi vrednici deaceasta chemare qi prietenie a Domnului?... Noipentru ca sa ne faiem prieteni cu oamenii lumii, qica si intre[inem aceaste prietenie, cheltuim pina la

F

ultimul ban, chiar gi pina la inecarea in datorii; ba

uneori ne qi primejduim situa[ia, ba chiar qi viatanoastri pentru prietenia lumii! Dar pentru prietenialui Dumnezeu, facem tot aqa?... Nu. Nici bani nucheltuim; gi nici nu ne primejduim pentru apf,rareaDumnezeieqtilor sale inv6!5turi existente in SfrntaBiserici Ortodoxd! Ei bine, aceastd rdceala,lincezeal5, nepisare, gi indiferentism religios cu

care ne-am impleticit dimpreund cu atita sumedehiede pdcate grele, oare nu sint vrednice de plins cupiraie de lacrimi gi cu bocet amar? Ba da, cdci noine-am pr6buqit din nddejdea noastr6! Ne-ampogorit prin picdtuire din indl[imea sfin[enieinoaStre! Ne-am aritat newednici de chemarea,alegerea qi cinstea in care ne-a a$ezat Dumnezeu,prin nerecunoqtinla fa16 de toate binefacerile Sale,

pe care cu imbelqugare le-a virsat in noi. Am llsatsa ne despoaie diavolul de toate podoabelebunitd$lor, cu care ne-aimpodobit Dumnezeu. Ne-am prdbugit din inll[imea vie[uirii creqtinegti, incitcu nimic nu ne mai deosebim de vrdjmaqii Sai. Ne-am pogorit mai jos qi decil jidovii, ci aceia L-aubatjocorit qi rdstignit odatd pe Domnul nostru IisusHristos pe Cruce; iar noi de mii de ori il crucificimcu necinstirile gi cu supdririle ce I le facem, prindesele c6lciri ale figaduinlelor date la Sf. Botez qi

intoarcerea la picatele de mai ?nainte. "Au cdzut -

picatuit din nou -.ca iardqi sd se intoarcd spre

ptocain{d, a doua oard rdstignind loru'Si pe Fiul luiDumneze u S i b atj o c o indu' L* (Ew. 6,'1-8 ; 10,:26-31) .

Dumnezeu ne-a chemat, ales qi infiat pe noi ca

rnoqtenitori ai impdra[iei Sale; noi insd faclndu-neprieteni lumii qi vrdjmagi lui Dumnezeu (ZPetru 2,19-

2z;1u".+,4), inqi-ne ne-am prabuqitin iad. Minciunile,blestemele, tilhdriile, beliile, vrdjbile, uciderile qi

alte blestemilii, au umplut plmintul. Unii facamesteciri de singe; allii alearga cu miinile pline de

singe (prin ucideri cu arma, otriviri, scrisoriucigatoare de cinste qi de viala) al1ii cu gurile minjitede iinge (prin piri rautdcioase, nlp6stuiri, gr6iri de

rau si osindiri care zdruncini gi scurteazl via[aaproipelui) la Sf. impartaqire cu Prea Sffntul Trupgi Singe al Domnului Iisus Hristos!-

AcJstea sint la ordinea zilei acestui veac ingel6tor.in Durninici qi sirbitori, crigmele gi alte localuripublice asemenea acestora (unde diavolul sare injocpUn ae bucurie'dr6ceasc5) sint ticsite de creqtiniinscrigi in registrele de Lrotezali, iar Sfintele Bisericisint goale, gi adeseori pline de huiet, vorbe degarte,

risuii umflate, semne demonicegti qi feluriteneorinduieli. Acest r6u este culmea nenorocirilor.Daca astfel de neorinduieli i-au locul rinduielilorsfinte, puse de Dumnezeu qi Sfin[ii Sai in BisericaSa, unde ne vom mai putea indrepta? Unde ne vommai lumina? Unde vom rnai gasi mintuirea? Undevom mai alerga sd imblinzim pe Dumnezeu cel

miniat de noi cu pdcatele cu care am pingiritpamintul? IatI am putrezit in felurite patimi josnice,

ne-am stricat, ne-am prdpddit in fdradelegi, ne-am

30

fdcut de ris chiar gi dugmanilor nogtri de altd lege!

Iatd ne-am fdcut batjocura piginilor, jidovilor qi

demonilor. Taberile dr6ceqti se bucura vizindu-nelucrind dupa plIcerea lo1, ca nigte vrijmaqi ai luiDumnezeu; iar Sfinlii Ingeri, ciroia le sintemincredinlali spre pazA de la Sfintul Botez, sintamarili qi ruginagi, pling abaterile noastre din calea

vielii pe calea pierzarii gi a mortii.in acest timp, cind noi ne aflam prabuqili in

prdpastia pierzdrii vremelnice qi veqnice, de caresint-em atragi zilnic, mugcindu-ne gi sfiqiindu-ne uniipe allii mai rau decit ciinii gi fiarele silbatice; altcevanu ne mai rimine a face spre a scapa de primejdie,decit s5 ne intoarcem la Dumnezeu: "Intoarce-tesuflete al meu la odihna ta (stiga Sf. Prooroc Daviddupd cdderea sa), cd Domnul bine att fdcut {ie".Pentru ce stigi aSa Davide?^ Stig, zice: "Cd apro*peeste Domnul de togi cei ce Il cheamd pe El cu toatainima. El aude stigarea lor Siti scapd", din pripastiaphcdtuirilor in care s-au prdbuqit 1ns. fi4,7-8;144,19-20).

bragostea aceasta Dumnezeiascd primegte pe ceicazuli in noroiul feluritelor picate, cu condiliaintoarcerii la Dumnezeu. "Veni{i la Mine to{i cei

osteni(i Si tnsarcinagi Si eu vd voi odihni pe voi..." 1Mt.

11,28). Aceasta o adeveregte qi Sfintul Apostol Iacob,zicind: "StaEi tmpotiva diavolului Si vafugi de lavoi"Apropia{i-vd de Dumnezeu Ei El seva apropia devg!'Curagi1i-va mtinile pacdtoSilor; Si vd cura{i[i inimilevoastri cei tndaigi la suflet. Patimigi si ladma{i qi

plinge[i, risul vostru spre pltns sd se tntoarcd Ei bucu.ia-tnti itnguire. Smeili-vd tnaintea lui Dumnezeu Ei va

va tndl[a @nmi) pe voi" (Iac. 4,7-10; Comp' Lc. L5,ll-32)'

Cap.64 a.' Scoate[i afari Pe ho[

dintre oamenii cinsti[i.

Neuitatul domnitor romAn Cuza-Vodfr, in zelul qi

activitatea pe care o desfiqura pentru tndreptare,binele qi inflorirea neamului rominesc, adeseoricercetafeluritele institu[ii din {ara, pinS gi temnilele'Intrind odatA intr-o inchisoare, avlzut acolo o sutlde rauflcdtori linu1i la oprealS pentru stirpirearlului gi indreptarea oamenilor. Ca la orice in-spec[ie, vinovafii au fost puqi pe doui rinduri de

directorul inchisorii.Cuza-Vodn dupi obiceiul sdu, trecu prin mijlocul

lor gi ii intrebi rind pe rind pe fiecare osindit in

parte:-nDe ce eqti oprit aici, bre? Ce r5u ai flcut?"-"Ial pe nedreptate m6ria-ta sint oprit! Eu nu gtiu

sa fi fdcut nici un riu".-"Se poate, omule, sa fii pus aici la opreali pe

nedrepi", i-a zis Vodd? $i mergind inainte a intrebatpe al doilea:

-"Dar pe tine ce vini te-a aruncat aici"?-"Iat6 MiriaTa o napastie greaacazut asupra Mea

qi acum fara sf, fiu vinovat stau qi ma chinuiesc aici"!

-"Dar pe tine" - a intrebat qi p6 al treilea - ce vintriu te-a azvirlit aici"?

. -"Nigte mirturii mincinoase, care fiind mituite, aujurat strimb invinovi(indu-mi, qi iata zac aici ca unvinovat osindit"!

$i agapovestesc batrini.i ca Cuza-Vod6, i-a cercetatpe togi.care, rind pe rind s-au dezvinovd(it pina aajuns la ultimul. M6surindu-l cu privirea I-a inirebatEi pe acesta zicindu-i:

-"Dar pe tine omule ce pdcate te-au asvirlit aici laricoarea inchisorii acesteia, ca pe un rdu-fdc{tor alsocietAtii"?

-"Cine sd md arunce? Iapicatele mele, Mdria-Ta!Eu sint un ho[ ticalos. Am furat giini, miei, oi, haine,[oale-gice am putut de pe la satenii din comuni, qiprinzindu-md m-au dat pe mina autoritagilor, carepe dreptate dupd legile [6rii m-au asvirlii aici. Agadar, eu pentru vina mea sint osindit".

. -"Care va sa zicd'tu singur mirturisegti, ca eqti

vinovat qi merili aceastd pedeapsd', - i-a-zis atunciVoda.

-"Da, Mdria Ta! Cum a$ putea eu spune minciunjci n-am furat, cind am mincat gaina, mielul...aproapelui meu gi i-am imbracat hainele ce i le-amfurat! De ag tagadui adevirul, apoi nu m-ar bateDumnezeu"?!

Cq3-V9dd preflcindu-se minios, strigi la direc_torul inchisorii:

. -"Curn indrizneqti domnule, sa tii pe acest tilharintre acegti 99 de oameni cinstigi? Nugtii durnneataci merele putrede striCa qi pe cele bune? Vrei caacest om cu ndravurile lui rele sd strice mullimeaacestor 99 de barbagi cinstigi? Acum momentan sdazvirli afara din inchisoare -pe acest tilhar...". $idirectoruI a azvirlit afarl din ?nchisoare pe hotrul ceqi-a marturisit singur vinovi[ia sa lui Cuza-Voda,riminind cu cei 99 de osinclili care-gi ascunseserdvinovdlia lor.

Se poate intimpla ca mulgi din cei 99 sd nu fi savirgitpacatele pentru care au fost judecagi qi osinctili deoameni, pentru ci judecatu

-o*.n"usc6 e supusa

gregelii; dar trebuie sd qtie omul, cd dacd Dumnezeua ingdduit ca el si fie inchis, aceasta s-a facut ca elprin canonul ?nchisorii sa-qi inclrepteze alte plcatepe care le-a sivirgit dinsul. Deci la intrebarea:"Pentru ce eqti inchis aici"? fiecare trebuia sdrispundd: "Pentru pdcatele mele"; gi de era nevoie,putea sI le mlrturiseasca in afar6 tle Duhovnic. qiDomnitoruluifarii.

'Cd tot cel ce se inalgd pe sine se va smei; iar cel cese smereSte pe sine (mar-tuisindu-se) se.vainiilEa,,. (rc.It*,10-14).

Cap.65.Vulturi sau pui de giini?

Un cercetator de prin (inuturile Africii trecincl intr_o zi.printr-un sat, vdzu intr-un cotet, la un loc cugainile, un vultur de cea mai frumoala rasa. Mirat

31

foarte de aceastd tovdrIgie, intrebi pe stapin, unnegru, cum se face asta, cd stau la un loc niqte pisdripagnice cu o pasire rlpitoare?

_T.g*l rf,spunse: "Ma plimbam intr-o zi prinpadure, cind, in cr6pdtura unei stinci, vdzui un cuib.In cuibun puide vultu.r pardsit. pusei mina pe el qi-linchisei cugdinile. De atunci vulturul a cresiut, gi-cuel qi ghiarele gi ciocul. Dar se impaca bine cu gainile.M[nincd cu ele, se plimba cu ell qi doarme cu ele".

Cercetdtorul iizise: "Nu qtiu cum darparcl ?mivinegreu sa griu pe acest vultur in mijlocul unor paslri decurte. Vinde-mi-l mie, ca apoi si-i dau drumul gi sa-llas in libertate".

Negrul se porni pe ris: "Domnule, voios vd dauvulturul, dar, v-o spun curat, pBre a fi vultur, insd aajuns ca gi un pui de gdind".

Cercetdtorul lud vulturul domesticit gi intinzinclu-iaripile, ii zise: "Vulture, zbori ca un vultur!...". Darvulturul de rasd, se ldsd pe pimint gi intra iute incotelul de gaini.

^. -'fi-am spus-o bine domnule, ii zise negrul; pare a

fi vultur, dar e un pui de gaind".A doua zi cercetatorul iar[qi lud in bra{e vulturul

qi se urcd pe o colina. $i acolo sus, in fala unei intinsepriveligti, vorbivulturului ca giin ajun: "Vulture, tueqti vultur, zbori!...". $i zicind aceste cuvinte ii detedrumul facindu-i vint. Dar vulturul prizonier, seintoarse in cote[ul lui pe cel mai scurt drum.

Cercetitorul nu-gi pierdu curajul qi a treia zi, luindvulturul cu ei, se urcard pe o colina qi mai inaltA,unde se vedea o qi mai intinsa priveliqie, qi din nouii spuse aceleaqi cuvinte prin care ii arAtd menirealui: "Vulture, tu eqti vultur, nu pui de g6ina!...". Darsfdtuit.parcd de. cineva de sus,rapuci de git pe vul-turul de rasa qi-i intoarse astfel capul ca sd vaddsoarele. Dupa care ii porunci: "Vulture vezi tusoarele?..." $i minune, luindu-qi zbgr, vulturulbatind din aripi tot mai puternic, se pierdu in seninulcerului, in ciutarea soarelui..." (Dum. ortodoxi,,, a VIII,Nr.23-24, trad. de Pr. Gr. Crivcanu).

Sa privim aceastd istorioara cregtineasci in via{anoastra creqtineascd ca sd ne folosim. puiul de vultursintem noi creqtinii; iar cuibul ascuns intre stincilemun(ilor, inchipuiegte Sfinta Biserica Ortodoxa,care este intemeiata pe "Piatra cea din capul un_ghiuiui" Domnul nostiu [isus Hristos (Is. 28,16; Fac.49,24-26;Ps.111,16-29: Mt. 16,18,16; I Cor. 10,4; Mr. 21,.42;F.Ap.4, l1; Rom.9,33; l Cor.3,11; Efs.2,20; I petru 2,4-g;yezi"Virtejul ritdcirilor", pg. 27-32 qi ,'Ereziile papistdqegti", pg.33-35, de auror). Ea^este agezata pe virful mun(ilorDumnezeieqtilor invigdturi. (tvti. s,r+; Apc. 12,t-z).Omul negru care a luat puiul de vultur qi l-a inchisincote!, cu gainile inchipuieqte pe diavolul, care prinminciund giviclequg a scos afara din Rai pe Adam qiFva qidimpreuna cu ei tot neamul omenesc, pe carel-a inchis in pustiul pacjrtelor ca s5-l slugareiscd peel. (nac. 2;3; Apc.tZ,3-4). invalatul cercetaior, care nua putut sd se impace, ca vultlrul sa stea cu gainile incotetrul qi currea negrului, inchipuieqte p'e Dum-

nezen,Care n-a suferit, ca omul facut dupd chipul qi

asemdnarea Sa, sd stea in robia diavolului qi prinviepirea in picate sa raminibatjocorit qi osindit pe

,ecl. Rasc,rmpdrarea este jertfa Mintuitorului de pe

Cruce, cari ne-a scos pe noi din blestemulstrlmoqesc qi din robia iadului. (Is. 43,1-5, tt-72,25; t

Cor. 6,20; 1,?3; Gal.3,l3; 4,4-7; I Petru '1,,78,21; Ew' 9,11-15;

Apc. 5,9). indemnarea vulturului de a zbura,inchipuiesc cuvintele Mintuitorului din Sfinta Evan-gheli-e, care (dupi Sf. Botez qi Sf. Spovedanie)Intotdeauna ne airage la sine, zicindu-nel."VeniEi laMine to(i cei osteniEi Si tnsarcina{i Si Eu va voi odihnipe voi. Luagi jugul Meu peste voi Si va tnvaEasi de la-Mine

cdstnt bltndSi smeit cu inima Sive(i afla odihnasufletelorvoa$re, caiugul Meu este hun Si sarcina Mea

uSoard". (Mt. 11,28-30)"

Pregetarea vulturului de a zbura dintre g5ini,insemneaza stdruirea noastra in pacat 5i in sluglrireadiavolului. "A,qa grdieqte Domnul: Stali in drumuriuitagi-vd qi intrebali, care sint cdrdrile cele vechi,care este ialea cea buni, umbla[i pe ea qi ve-ti gdsi

odihna sufletelor voastre". Dar ei rlspund: "Nu voimsi umblam pe cale". Am pus strajeri peste voi. Filicu luare aminte la sunetul trimbilei! Dar ei rdspund:

"Nu voim sa fim cu luare aminte!".Stdruirea cercetatorului gi zburarea wlturului spre

soare, in sldvile cere$ti, insemneaza ci Darul Dum-nezeiesc prin glasul Sfintei Biserici, lucreazlneintrerupt pe linga noi creqtinii, intrebuinlind toatemijloacele, pina ce reu$e$te a ne intari voinfa, a

parasi pdcatele qi pe Satana stapinul lor, reluindu-nehotariiea de a zbura la Dumnezeu sus, sus, prinimplinirea voilor Lui.

Dumnezeu este atit de milostiv incit innemdrginita Sa dragoste, intrebuinleazd toate mij-loacele, pentru a ne inviora gi imputernici, spre a ne

osteni, apropia de El, a-i cunoaqte voile Sale, qi a Ile implini spre fericirea noastrl vremelnica gi

veqnicd. Aceitea cunoscindu-le sa deschidem ochiisufletului, ca si privim pe soarele vielii, soarele cel

vegnic, adevlrat, drept gi bun. Sd ne indlfam privirilespre El, depirtindu-ne de la mocirla frdmintatd inpicioare de gdinile picatelor josnice. SI nu pierdemdin vedere, cd avem un suflet de mintuit, o Judecatd

Dumnezeiasci (prin care avem de trecut), in care ni

se va cere socoteala de faptele noastre; o via[6veqnica in care vom fi rasplatili dupa cum am lucrataiCi pe pamint; un Mintuitor, Care S-a jertfit qi se

jertflqte zilnic la Sfintele Altare pentru ridicarea dinpacate qi iertarea noastrd. Acestea socotindu-lebine, vom afla in noi, puteri minunate puse de Dum-mnezeu, pe care fortificindu-le clr voia noastra, dupa

voia Lui" revenindu-ne in fire, vom intinde aripileprivegherii qi a rugiciunii neincetate Qi vom urca sus/

iot mai sus, uncle vom sta cu Darul lui Dumnezeu, la

inallimile vieguirii duhovniceqti, ca vulturul zburatorin in51(imea vazduhului.

Din inSl[imea taptelor bune, vom privi mult mai

bine pamintul, decit cum il vedem cind stam lipili de

2

inqelf,toarele bunuri qi

stind noi, nu ne vom maiplaceri pdminteqti, Astfelteme de vinatorii (dracii)

care stau la pindi, qtiind ci nu vor putea sfarima

aripile sufletelor zburdtoare in inalgimea virtulilorcreqtineqti.

Diept iceea.avind arhiereu mare, Care a strdbitutceruriie, pe lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.'."sdneapropiei drtr cu tndraznectkl kt scaunul Darului Lui,io ta luam mila Si sa aftam har spre aiutor lu bunu

vreme (Evr. 4,'14-16). Sa ne lutirm zboritl catre soarele

Dumnezeirii, ca sri aiungem la muntele Sionului, lacetatea Dumnezeului Celui viu, Ierusalimul ceresc cu

zecile de mii, rJe adunureuin sarbatoore a fngeilor' $ide Biseica celor tntti ndscu[i care stnt scisi tn cerui,de JucJecatorul tuturor,Dumnezeu Si de duhuile celor

aepihanigi , facu{i desavtrSigi" (Evr. 12.22-23).

Cap.66.intoarcerea la Dumnezeu,

in lumina Dumnezeiegtilor Scripturi

(Dupd "Ciliuza Predicatorului", de Dr. C. Chiricescu qiIc' C'

Nazaiie, cu citeva indrcptdri 5i adaogiri de autor.)

intoarcerea la Dumnezeu se face prin Domnulnostru Iisus Hristos. (loan 10,7-9;14,6; Efs. 2,13-18;3;,12;

8w.7,17-23;10,19-25; I Petru 3,18; E9' 23,20-22;)

Credincioqii se pot intoarce la Dumnezeu prinDomnul nostru Iisus Hristos: -

Prin singele gi jertfa Lui curalitoare. (Fs. 2;t3;Fvr'10,19 -22; 1 Pct ru 3, 18;)

Ca Arhiereu gi mijlocitor.(Rom. 8'33-34; Er. 7,19-25;

4,14-16:(),24; \Ca mijlocitor: ([oan 14,6; Efs. 2,1'3-22',3,12; 1Tim.

2,5;)Ca garant. (1 loan 2,1;F;w.9,2I;)

Iisus Hristos este uqa. (toan. lo,7'9')

Iisus Hristos este calea. (loan 14,1-6; Evr. !,tt; 10,19-20;)

Nimenea nu vine la Tatal decit prin Mine. (Ioan

14,6;)

intoarcerea la Dumnezeu se face prin credin[a.(Rom. -5,1-2; Efs. 3,12; Evr. 11,6;)

intoarcerea la Dumnezeu se face prin rugaciune.(II Lege 4,7; Pling. \er.3,57;Mt. 6,6;)

intoarcerea la Dumnezeu se face prin Biserica. (Ps.

25,4- 12; 42. 3,7 ; 64,4;)

intoarcerea la. Dumnezeu este pentru primireamilostivirii qi gra(iei. (Evr.4,16; F. Ap' 10;)

Credincioqii se intorc la Dumnezeu. (II Lcge 4,7;Ps'

23,3-5 ; 72,27 ; 118, 1-5 1 - 1 -54;)

Credincioqii cautl cu caldura a se intoarce la Dum-nezeu. (P s. 25,4-12; 41,1'7 ; 42,3 - 4; 83, 1 - 1 3;)

Credincioqii au intoarcerea la Dumnezeu cu

birh[1ie. (Ets. 3.12: Evr. 4,16; l0,l()-22;)

intoarcerea la Dumnezeu este deschisd pentrupAcatoqii pocaifi. (ls. .5-5,7-13; zah.1,3; Ioil 2; Malah. 3'7;

Iac. 4,ttg)

Apropiali-vi de Dumnezeu qi El se va apropia de

voi. (lac" 4,8: Zah 1,3; Malah. 3,7;)

td

t

$i aqa sf, ne apropier,n cu frica de tronul gratiei.(Ewci4,16:)

Sd ne apropiem.de,El,cu inimd sincerd gi credintraneclintitd. (Evr. 10,22;)5,.

Promisiunile relative de ?ntoarcerea la Dumnezeu.(Ps. 144, 19;Mt.6,6; Iac.4,8;)

Bunurile carej decurg din intoarcerea Ia Dum,nezeu. (Ps. 64,4; 72,27 ;')

Exemple peqtru intoarcerea la Dumnezeu: Av-raam. (Fac. I 8,23.33; Moisi: ES 24,2i 33,.1 I I ; 34,2-5-29) N um.12,7-8; Israilitenii: (Es. t6,e-10;) Saul: (1 impdra[i:14,36;) Samarinealc?: (lonn aJ-A3i V. Sf. 26 Febrmrie;Maria Magdalena: Lc. 8,2; Mc. 16,9; Femeia pdcitoasl: Lc.7,37-50; Fiul rdtdcit: Lc. 15,11-32; Cornclie Sutagul: F. Ap. 10;Vamequl: Lc. 1t1,13.14;7-acheu: Lc.19,2-10 Vezi mai pe largexeiiiplele de la Cap. 7A, pg.793-794.) :

Cap.67.Roadele picatelor Ei indemn la PocIin[I.

Cel mai mare rAu, care ve$nic tulburd omenirea,cea mai mare uriciune, pe care n-o poate suferiPreaSfintul Dumnezeu, esi; p6catul (il"ri'niurio,"u"u ar-rodoxiei", Nr. 23 pg. zt-25\. Chiar qi noi oamenii caresavirqirn felurite pacate nu putem sd le suferim.Sufletul nostru, cind facem pdcatul. se umple dedurerile rnor{ii; ia"r congtiin(a (neconruptulJudecdtor Dumnezeiesc) strigA din liuntrul nostruca sa dAm afari din noi pdcatul. $i are foarte maredreptate, cd pdcatul.este mai rdu qi decit diavolul.Picatul a .tulburat cerurile (ts. t+,rz-t5; Apc. t2),paradisul pdmintesc (Fac. 2:3), gi omenirea (Fac. 4,7-24;6: 7:'1,1,1,9; Ioan. 8;3; 1. Ioan 3,8). Din iStorisirea SfinteiScripturi reiese cA' [ars Palestinei era un pamint agade blagoslovit de Durnnezeu in producfii, incit inmulte locuri se zice ca era: t'faradin care curge miereSi lapte" (Eg. 3,8; 33,3; Num. L3,27). Acest pimint dincauza mulgi'mii p*catelor gi idolatriilor savirgite deIsraelili, (dupa .popcarele idolatre cu care erau incontact), a ajuns aqa de sirlcdcios in producte trune,incit te minunezi cind vezi ce putere pustietoare areplcatul, nu numai asupra oamenilor pacatoqi; ci giasupra pdmintului care se pingareqte cu el.

Sf. Ioan GurS de Aur marturisegte acest adevdr,zicind: "Odinioara pam?ntul Palestinei era foartebun, acum insi nu mai este bun ca intii, din cauzaurgiei lui Dumnezeu. Acest loc era mult roditor qicetaflle Palestinei au prisosit la frumuse(e mai multdecit toate cetatile gi oragele lumii, care ajungea laieftindtate cu raiul lui Dumnezeu; iar acum este maipustiu decit toate pustiile, qi mai nemernicit. Pind inziua de astdzi, stau pomii roditori cu roadele lor, darroada lor este pomenire de urgia lui Dumnezeu. $iacum se vad rodii qi merii qi roadele lor luminoasela vedere. Cel ce nu qtie cauza, dacl vede poameleaga de frumoase qi luminoase, multd bucurie are; iardacl ia poama in mina gi o taie, nu gaseqte inauntrurod (miez gustos); ci numai f,.'m qi putoare multi.Intr-acest chip dar, peste tot, pamintul acesta, adica

33

lemnele, pietrele, aerul qi apele toate, au parte deurgia lui Dumnezeu, pentru cE pamint vezi, ins6 nueste p6m?nt care si rodeasc5. Asemenea gi pomii curoadele, toate sint cenuq6. Aer gi apavezi,dar nu sintde trebuinfd. Marea aceea este moarti, cdci nu arenici o tiritoare intr-insa. in ce chip cind un trup ilarde trdsnetul, chipul trupului este, tiposul este infafa focului; iar puterea ba, aqa qi acelea("Mirgdritarele", Sf. Ioan Hrisostomul, Cuv. 9 pg.69).

L-a noi cresc un fel de bure(i rotunzi numigi'puf'sau "gogoage". Acegtia cind se coc, tot miezul ii sepreface ?ntr-un fel de praf negru, aga ci, dacf, stringesau calca cineva gogoaqa, acel praf iese dintr-insariminind numai coaja. Asemenea poamelor Pales-tinei de prin parlile Marii Moarte, de care vortreqteSfintul Ioan Guri de Aur, qi asemenea gogoaqelorsau pufulefelor, sintem gi noi creqtinii aceia, care inIdtul dragostei de Dumnezeu, nutrim in fiinlanoastr6 dragostea qi prietegugul lumii, gi uriciunepentru ceea ce este bun gi sfint. "sufletelor preacur-vare! Nu ltiti ca prietenia lumii (acesteia care zacein cel riu) este vrijm[qie cu Dumnezeu? A,Ea, dar,cine vrea si fie prieten cu lumea, se face vrdjmag cuDumnezeu..." (lac. 4,40-10; Comp. I Ioan. 5,19). Purtam pedeasupra, ca o coaja frumoasd qi rumen6, numelecreEtinesc, ceremoniile slujbelor sfinte, rumeRealavirtu[ilor creqtinegti; pe cirtd in realitate iniuntrulfiinlei noastre e doar un fel de pospaiald, care seintimpla din cauza legaturilor cu lumea, carezaceincel rdu. Lncul miezului adevdratei credinle il ocupdpraful indiferentismului religios, fumul slaveidegarte qi duhoarea nesuferitd a feluritelor pdcate

"Credin(a nu este a tuturor, zicc Coresie. Credin[a nu este acelor trupegti,sau a celor sufletegti, ci a sfin[ilor gi a celor ce sintmai presus de cei trupeEti gi sufletegti, cd Sfint este Acela ce estcdeparte de pdmint gi dc pdmintcqtile lucruri. Credin[a este dara lui Dumnezeu gi nu dar ca proorocia Ei ca darul limbilor ;i alfacerilor de minuni, ci ca o virtute (adici faptd bund), cIcredin[a este dar al lui Dumnezeu dupd darul cel prcitncep5.tor,cel ce cheami pe toti spre a crede, qi dupd darul cel povi(uitorgi ajutltor, gi nu dupi invoire. Accasta, fiindcd nu Dumnezeucrcdc, ci omul crcde. A;a dar, crcdin[a este un lucru amestecatdin mai presus de firc, impreuni gi din fircsc, adici din Darulccl mai prcsus de fire al lui Dumnczeu gi din fireasca voie aomului. Dumnezeu mai intii lumineazd gi chiamd, apoi agtcaptapc imprcund invoire a proalcgcrii- noastre. Adeverirca cea incredin(d dc la "Dumnezeu estc. Pcntru aceasta Teodorit asatilcuiegte z.iccrea aceasta: Accasta qi aiurea, s-a zis:"Induplecarea nu este a Celui ce chionru", Gat.3.6-9; Insugirea luiDumnezeu este de a chema: iar a noastrd a ne indupleca. Agaqi in Sfiirtele Evanghelii, zice Domnul: "De tnseteazd cineva sov,ie la Mine Si sa bea" 1toan7,rz; gi "De r.,oieSte cineva a venitnunnuMeo sq se lepede de sine sd-Si ia cnrcea sa;i sd-Mi urmeze Mic"(Lc.9,23). Cd nu silegte cu nevoic, ci socotinga o cere" (Vezi filc.Tcofilact, la 2 Tes. 3,2; nota 1).

O alta inchipuire vie a cregtinilor picdtoqi caretoate darurile ce le primesc de la Dumnezeu (Iac.

1,17), le intrebuinfeazd pentru a se tdvdli in feluritepacate, o avem in riul Iordanului eare se varsi in"Marea Moartd". Apa buni a riului lordan, in careDumnezeu a flcut multe minuni (ts. Navi3;4imp.2,8,14;Mt.3), care cu imbelgugare curge continuu in "MareaMoartd", inchipuiegte bogilia darurilor pe care

F

Dumnezeu le revarsl asupra noastrd intotdeaunacu imbelqugare. Marea Moarta care primeqte apaIordanului ce curge intr-insa cu imbelqugare, dar nuo trimite mai departe in alte (inuturi pentru a rodi,ci opdstreazd numai pentru sine, inchipuiegte pe noiaceicregtini, care toate darurile primite de la Dum-nezeu, le intrebuinlam in lux, petreceri gi ospelepompoase (dupa putere), intre[ineri de intrigi,invrajbiri, varsiri de singe, erezii qi felurite picatecare ne idolatrizeazl gi ne trag la iad (r cor. 10,7;6;Gal.5,19-21; Efs. 5,5; Cols. 3,5; Iac. 3,14-15; Apc. 21,8; 22,t5).lnMarea Moartd nu trdieqte nici o tiritoare, nici altevieta[i de apa, ba chiar qi cele aduse de apa Ior-danului mor cum ajung in apa acestei MIri. Totastfel se intimpl5 qi in mijlocul unei familii, societdgi,sat, ora$, [ar6, care traieqte numai pentru sine,pentru satisfacerea placerilor omului vechi; nupoate trai nici o virtute sfinta (precum soarelc lumincdzllumea, tot astfel gi virtutea lumineazi sufletclc), cd indatd cese iveqte, o ucide cu veninul viciilor.

Citeva cuvinte despre Marea Moarti. Pu[ine cercetlris-au flcut pini acuma asupra acestei mdri. Singurenglezii au inceput sd cunoascd mai aminunlit acestloc.

a _ - . ..In epoca stapinirii romane se extrdgea, cu aparate speciale,

"catranul", care era pe suprafa(a apei Mdrii Moarte.A cdldtoriintr-o barcd sau ocorabie cu pinze pe aceasta mare,

e sd te expui la nemullumiri. Cdci furtunile se ridicd dintr-odatdgi te fac sd-[i pierzi nidejdea de scdpare.

Singur vaporul dd putin{a unei cdlitorii mai lesnicioase,deoarece motorul te poate duce incotro wei.

Apa, din cauza slrurilor ce con[ine, e atit de grea, incit un omnu s-ar ineca in Marea Moartd. Un om poate rdminea ore intregiin api stind intins ca pe un pat, citind s-au privind cerul. Dacicumva apa s-ar atinge de ochi sau de buze, e pericol, caci ardeca focui. Omul care s-a scdldat in ea, iese pudrat cu sarc de nu-lmai cunogl.i" Adincimea Marii variazd intre 300-400 metri.

Deasupra Sodomei gi Gomorei. Legenda fle spune clSodomaqi Gomora, doud oraqe odati infloritoare, au fost nimicite de oploaie dc foc qi pucioasd, din cauza pacatclor locuitorilor ei.(Cerceta[i Biblia). In locul celor doua ora$e se afld o mare, carceste astdzi cea mai curioasi de pe tot globul pimintesc, cdci lao tond de apd e 93 kg; de sare; asa cd densitatea ei fiind marc,pluteqti deasupra apei, fdri s[ faci nici o migcare. Ea c lungi dc75 km. gi lati de 16 km. qi se numeqtc Marea MoartS. Pdsdrizboard. multe prin imprejurimi; dar in apa acestei mdri nu existign singur peqtc.

[,agunele de sare din peqtera Jeben. Un englcz, domnulHarold Shepstone, avizitat marea aceasta cu o barcd care era,condusa dc un motor $i a.fotografiat toate (armurilc inl-eresantc,inLre altele lagunele dc sarc, stalactitcle de sare din peqteraJeben Usdun, muntele cu acelag nu-e. in spre nclrd-vcst se afldo oazd, care este o minunc pentru malurile pustii ale accsteimari. Tot in imprejurimi se afla gi o enorma stinca de sare, careialocuitorii din partea locului ii zic "femeia lui Lot""

Un erudit teolog american dr. Kyle, scrie din Palestina in Mai 1924 ziareloramericane, ca cl a descoperit urmele oraqelor Sodoma gi Gomora in funddulMarii Moarte. Tot in fundul acestei mdri teologul american ar fi descoperitstinca de piatrl in care a fost iransformata femeia lui Lot, in clipa cind aceastas-a uitat in direcliunea cetatilor blestemate. Dr Kyle pretinde cd a descoperitqi casa lui Jothar, in care se refugiase Lot cu cele doui fiice ale sale.

La nordul Marii Moarte e admirabil, mai alcs cd nu sint (in[arigi temperatura e f,oarte plScutd.

Acestea vazindu-le ca a$a sint aproape mai in totlocul. sf, rugam pe Dumnezeu.'sd ne dea g?nduribune, puteriduhovniceqti qi sirguintd, pentru a ajutain tot restul viegii noastre pe cei care au lipsa de

34

ajutorul nostru. Aceasta este o datorie sfint6, ca: Celputernic si ajute pe cel neputincios, cel sanAtos pecel bolnav, cel invdlat pe cel neinvatat, cel bogat pecel sarac, cel sltul pe cel flamind. Aqa este voia luiDumnezeu. ca. cel ce are mult sa nu tina prisosulpentru sine; pentru ca cel ce are putin, sa nu ducalipsS (F. Ap.4,32-31;2 Cor.8,15; Eg. 16,17-18; Is. 58,6-12). Sinu lasdm a ne birui gindul rau care adeseori neispiteqte, zicind.: "Cele ce le amo stnt prea,pu{ine....nu-mi ajung nici pentru mine. Cum Si de unde sa maiajut Si pe altil'...7 Asculta deci:

Riul lordanului curge fara incetare. El nu se

opre$te niciodati. Asemenea qi Darullui Dumnezeuse pogoarA neincetat deasupra ditdtorilor de buna-voie (II Cor..9,7). Fintina care este opritA (ca si nu se

adape c[litorii qi vie[uitoarele din apa ei), ii seaciizvorul qi ajunge parasitS. Femeia care nu i$ialdpteaza copilul (sub cuvint de a nu slAbi), ii seaciizvorul laptelui. Tot astfel se intimpld gi cu cregtinii,care opresc gi intrebuin(eaza Darurile lui Dum-nezeu, pentru satisfacerea pldcerilor lor josnice. Cutimpul, izvorul bunata[ilor Dumnezeiegti seaci,adicd nu mai curge asupra lor; iar ei cad din Dar.

Sa luam aminte qi sd nu ne asemandm cu MareaMoartd, intrebuingind tot ceea ce primim de laDumnezeu, numai pentru satisfacerea poftelortrupegti (Ga!.5,19-21;Lc.21,34; Efs.5,3-6: 1 Cor. 10,7; Apc.

21,8-21;22,t5). $i sA nu mai pacatuim ca qi pina acum."Tot cel ce Stie Si poate a face binele gi nu-l face,pIcat este lui". (lac.4,'17).

Cele ardtate, aici, cred ca ajung penru a ne face sA

cunoa;tem fiecare din noi pustiirile pe care le facepdcatul in fiinga omului. Depdrtarea de Dumnezeu,Care este izvorul pacii qi a tot binele desavirqit,greutatea ce o simte sufletul ranit de pacat, smin-teala care ca o apd inveninata se varsa in l5turiimbolnavind qi ucigind multe suflete, este prea des-tul ca sI ne deschida ochii sufletului qi sd"'ne sileascla plrasi pacatul, urindu-l tlin toatd inima. Sa alergimqi sd cadem la picioarele Celui crucificat pentrumintuirea lumii, cerindu-I iertare prin Sf.Marturisire qivom fi iertali.

Unui picatos hotdrit a-!i transforma via(a dupivoia lui Dumnezeu, pentru a deveni om nou, nu-itrebuie canon de ani de zile; ci numai citeva zile iisint deajuns pentru cura(irea de pacate (Curvlmintu ita intr-u n cetS, vezi "liryorul Rautagilor" pag. 30-5-31 3

deautor qi"Patericl,I. 10v.1; pg. 120. Un curvarcura(it depacate

in timpulslujbciunci Sf. Liturghii, Pateric, (lit. P. 13 v. 1; pg.

209). Caderea in pacat se poatc curali in 3 zile. (Pat.lit. S. 1,v.

20; pagina 219).

Sufletelor pdcatnase (ca qi un miel), si alerglm cucuraj citre Milostivul Dumnezeu. Iata El in mareaSa milostivire ne cheamd la Sine, zicind: "Venigi laMine to{i cei ostenigi Si tnsarcina{i Si Eu va voi odihnipe voi..." (Mr. 11,x-30). Chiar atunci cind oameniilumii ne zic pe del5turi: "Nu este Mtntuire. lui intruDumnezeul lui" (Ps" 3,2; 2 imp. 16,5-14; Ps. 70.11-27);

Mintuitorul ne incurajeaza sA alergam la picioarele

Lui, grdindu-ne blind la urechea amintirilor noastre:"N-am venit sd chem pe cei drepEi; ci pe cei pacatoSila Pocain(a; cd. n-au trebuin{a cei sanatoSi de doctor;ci cei bolnayi " (Mt. 9,12-13 tg,l t -14; Mc. 2,17; Lc. 5,t3-32;19,10; 1Tim. 1,15; Ioan t-5). "latd stau la uSa Si bat, de vaauzi cineva glrtsul Meu, Si va deschide uSa voi intra lael Si voi cina cu el, Si El cu mine..." (Apc. 3,20)

Cap.68.Boierul milostiv,

sofia desfrinati Ei ibovnicii.

Un bltrin pustnic a grdit unui frate pentru sufletulcel ce vrea si se pociiasca. astfel: "O desfrinatlfrumoasA Iocuia intr-o cetate, gi avea mulli ibovnici.La acea desfrlnatl frumoasd venind un boier; i-a zis:"Fagaduieqte-mi mie ca vei pazi curifenie gi eu te iaude femeie. La aceste cuvinte, ea i s-a figlduit ca-l vaasculta. Boierul atunci a luat-o qi a dus-o la casa lui.Ibovnicii ei interesindu-se s-au informat ci femeiafrumoasi cu care desfrinaserd ei, o luase boierul Iacasa lui qi au zis intre dingii: "Iatd, cutare boier a luatcurva noastrd cea frumoasd la casa lui. De vommerge noi in casa lui qi ne va afla, ne pedepseqte; civenigi pe dupa cas6, sa-i fluierdm ei, qi ea cunoscindglasul fluieraturii, se va pogori la noi, gi astfel noi nevom afla nevinovafi". Zis gi facut. Ei s-au strecuratcu luare-aminte, ca sa nu fie observali, pina lingacasa troierului. Ajungind acolo au inceput a fluiera,dindu-i semnul cunoscut femeii curve, ca s6 iasipentru a curvi cu ea, ca qi mai inainte. Femeia auzindfluierdtura lor, qi-a astupat urechile sale, a sdrit ?ncdmara cea mai dinl5untru, gi a incuiat uqile".

Acestea istorisindu-le b[trinul, a explicat, zicind:"Curva este sufletul. Ibovnicii ei sint patimile qioamenii" Boierul care cu faglduin[6 a luat-o de so1ie,este Domnul nostru Iisus Hristos. Casa cea maidinlduntru este Sf. Bisericd, paza min(ii gi lacaqulvegnic. Cei ce ii fluiera ei, sint viclenii tlraci; iar el,(adici sufletul), totdeauna fuge citre Domnul"(Prelucrata dupd "Pateric", pg. 105).

"{atd Eu (zice Domnul) o voi ademeni Si o voi ducetn pustie (pe curva) Ei-i voi vorbi pe placul inimii ei. $iti voi da ei agoniselile ei, viile Si Valea Ahor, i-o voipreface tntr-o uEa de nadejde, Si acolo va cfnta{duhovniceSte) ca tn zilele tinere{ilor ei, Si ca tn ziuactnd s-a suit din gara Egiptului.'in ziua aceea (ziceDomnul) imi vei zice: "staptnul Meu"..."Te voi logodipe tine cu Mine pentru totdea.una, tntru drepiate,judecatd, mila Ei tn tndurai. Te voi logodi pe tine Mie,pin credin{a Si vei cunoaste ca Eu sint Domnul..-"(Osia 2, I+23).

Cap.69.Pociin(a in lumina DumnezeieEtilor Scripturi

(Din "Cilduza Predicatorului", dc Dr. C. C-'hiricescu qi lc. C.Nazarie, cu citcva indreptlri qi adaogiri tlc aut).

35Pocdinla e poruncita pentru toti. (F. Ap.z,t3;17,30;

Tit 2,1 1 -12)2 Perru 3, 19.)

Pocain[a e poruncitd de Domnul nostru Iisus Hris-tos. (Mt. 4,17; Apc. 2,5-16;3,3-19).

PocIinla e de neaparatd trebuin(a pentru mintuire.(Lc. 13,1-9; 2 Petru 3,9.)

Domnul Hristos a venit sa cheme pe pacatoqi laPocainga. (Mr. 9,13; Mc. z,tl ; Lc. 5,32;)

Pocdin[a e data de Dumnezeu. (F. Ap. 11, 18; 1Tim.2,25;)

Domnul Hristos e Mintuitor ca s6 dea Pocdinla giiertarea pdcatelor. (n.ep. s,lt;)

Pocdin[a e produsi prin lucrarea Sf. Duh. (zah.12,70-14; Ioan. 16,8;)

Pocdinla e numita Pociin(d spre mintuire. (2 Cor.7,10;)

Pocainla este una din temeliile desivirqirii. (ew.6,1;)

Cunoqtin[a picatului e neaparat trebuincioasdpentru Pocainla. (3 imp. 8,38-53; 1 Paral. 6,49; ps.50,3; F"

Ap.2,37;[ac.4,9;)Pocain[a este indispensabild pentru iertarea

p[cate I o r. (M c. 1,4; Lc. 3,9 ; F. Ap. 2,38; 3,19 ; B,ZZ;)

Pocain[a trebuie sa fie inso(ita:De smerenie: (2 earal. 7,14;tac.4,9-10;)De intristare qi cain(5 adevaratd. (ps.37, 17-18;Is.61,31

I erem. 3,21 -24; I oil. 2,12- 13; ML 26,7 5 ; Z Cor . . 7,9 - 1,0 ; Iac. 4,9 ; )De ruqine: (Ezdra9,6; Ier. 31,,19; lez. 16,63; Dan. 9,7 -B;)

PicitoEii ar r."orttlo,Jror,*..u Ia pociinfiprivind:

a) La indelunga rabdare a lui Dumnezeu. (Fac,6,3;1 Petru 3,20; Rom.2,4;2Petru3,9;)

b) La bun5tatea lui Dumnezeu. (Rom.2,4;)c) La pedepsele date de Dumnezeu. (t evir, 26,14-41;

3 Imp. 8,35-50; 2Paral.6,26-39:lov 34,31-32: Pling. Ier. 3,39-40;,lez. 4,77:6,9-10 20,37-43,2 Cor.7,9; Apc. 3, t9;)

Intristarea cea dupl Dumnezeu produce Pocainla.(2 Cor. 7,10;)

Bucurie se face in ceruri pentru un pacatos pocAit.(Lc. l-5,7-10;)

Sfinligii slujitori secredincioqllor. (2 Cor. 7,9;)

bucuri de Pociinla

Dumnezeu voiegte ca toti sE se intoarcA laPocain{a. (Iez. 18, 23-32;33,1t;2 Petru 3.9);

Acum este vremea priincioasl pentru Pocainla.( Ps. 94, 6-12; Evr. 3,7 -8; 4,7 : 2 Cor. 6,2);

E periculos a nu ne ingriji de Pocain{d. (rrv. 2.6,18-24;lez.3,l9;Amos. 4,1 1- 1 Z;Mt.11 ,20-24:Lc.13,3-5;Rom. 2,5; Apc.?,22;)

Pentru lipsa de Pocaingd in curind vine pedeapsa.(Prov. S. 29,1; Is. 9,L3-14; Apc. 2,5-16;)

Cei cazu[i nu se pot intoarce la Pocain[d. (Ew.6,6).

Cei rii fug de Pociin(i. (2 parat.36,131 lerem. 8,6;1fi,11-12; 35,1-5; Mt. 27,32;)

De marturisirea pdcatelor.( Num. 5,6-7; t-evit. 26.4a; 3I m p. 8,47-53 ; 2 P ar al. 6,37 - 42; Ez-<lr a 9,6; Neem. 1,5 -7 ; I ov. 33,2j ;

F:

I

i

i

:

I

jiI

j

:ii

illu

I

tI,

t'I1i

tiiitt!Itri1i

1i*l

*iil!

Iflltt.

I

Ps. 31,5; 50,4-6;) Vezi mai pe larg la Cap. 72,"Mdrturisirea qi iertarea picatelor...'! r

De intoarcere la Dumnezeu. (3 imp. 8,47-48; 2Paral.

6,37 -39 ; Ierem. 31, 19; Pling. I er. 3,40' 42; F, A p. 3,19 ; 26,20 ;)De pirhsirea pacatelor. (l I mp. 8,35-36; 2 P ar al. 6,126'27 ;

7,14; ler em. l8,Ll; lez. 14,6; 1 8,30; 36,31; 7 Tes. 1,9;)

De rugdciune. (3 tmp. 8,33-34' 47 -52; 2 P ar al. 6 36-38; 7,14;

Ps.50,1; Osia14,2-3; F"Ap. 8,22;)

De credinga. (Mt. 21,32;Mc.1,15; F. Ap.20,21;)

De ura citre pacat. (Iez. 6,9;20,43;36,31;)

De fapte vrednice de Pocdinfa: (Ierem. 5,7; Dan.

4,27-33; Mt" 3,8; Lc.3,8;.F. Ap.26,N)indemnuri cdtre PocdinlA. (Ierem. 3,12-19;7,-5-6; 18,11;

35,15; lez, 14,6; 18,30; Osia 12,; 14,1,-2; loil 2,12-13; Zah. 1,3-4;

F. Ap. 2,3S;3,19;)

Pociin[a a fost predicati:De Domnul Iisus Hristos. (Mt.9,13; 4,17;Mc.1,15;l-c.

13,3-5;

De Sfintul Ioan Botezdtorul. (u1t.3,2-8;Mc. 1,4-15;Lc.

3,3;F. Ap. B,2a)De Sf. Apostoli. (Mc.6,12; F. Ap.2,3tt; 3,19;20.21:26,20;\

intru numele Domnului Iisus Hristos. (Lc.24,47;)

Domnu'l Iisus Hristos a venit sa cheme la pociin(5nu pe cei drepfi; ci pe cei pacatoqi. (Mt.9,13; Mc.2,17;

Lc. 5,32; 2 Cor. 12,21;)

?edepsele nu-i aduc pe pacatogi la Pocainla. (2

P ara1.28,22;ls, 9,13; Ierem. 5,3; Amos. 1,6-1llAgheu 2.1lt; Apc.

9,20-21 16,9-l I;)Pe pacdtoqi chiar nici minunile nu-i duc la

Pociinta. (E,9. 8,6-15; 9,7-7,22-37; Mt. 11,20-21; Lc. 10,13:

16,30-31 ; Ioan I.1,47-53;'15,24;)

Pdcatogii nu se folosesc de vreme pentru pocaintd:(Apc. 2,21:)

Pacatogii vor fi osindili pentru neglijen(a pentruPocain(a. (Mt. 11,20; Lc.77.3-4;)

Figlduin[ele pentru Pocainla. (Prov. S. 28,13; Ps.

33,18; 50,i7; ls. 66,2; le re m. 3,72;7,3;26,13;let'.18'21-28; 33, l9;

It'il2,12-74;Zah.'1-3; Mt.3,11; Mc. 1,4; Lc.3,3; F' Ap. 13,2'l;

la,4;)

E reprezentat6 in pilda de Pocain[a a celor doi fii.(Mt. 21,21t-3 1 ; Fiul risipitor; Lc. 1 -55, 18-21 ; Vamcqul: Lc. I 8,1 3;)

Exemple: Israilitenii: (Num. 21,7; lud. 10,15-16;, !*p.7,6;2imp.12,13; Ps.50;2 imp. 24,10;l Paral21,8; Ahav:3 imp.

21,27-19; Roboam: 2 Paral. 12,12; E;zechia:. 2 Paral. 32,36;

Manasi: 2 P ar al. 33,"12-13; Iov. 42, I -10; Nincvitenii: Iona 3,-5-10;

Mt. 12,41; Lc. 11,32; Pctru: Mt: 26,75;Mc.14,72;Lc-22,(t1'62;

Zacheu: L. 19,8;Tilharul de pc cruce : Lc.23 ,4$-42;2Cor.1,9'll12,21;Sf. Ap. Pavel: 1 Tim. 1,13-i-5;q.a.)

Cap.7l.Mirturi sirea Picatelor.

Tot cel ce face pAcatul, firldelege face, qi cel ce

face qi vie[uiegte in farddelegi, il urmdre$te judecata,

deci trebuie sI se teama de pedeapsa. Teama sau

frica aceasta este cumplitA, qi ea il urm[regteintotdeauna pe bietul muritor. Numai acel pacatos

in care boldul conqtiintei s-a ttmpit nu se mai temede urmirile pAcatelor.

36

Mare nenorocire este pentru cel ce se arunciorbeqte in prapastia pacatelor. S5 ne socotim bine,cine ingrozeqte a$a de cumplit pe mulli pdcatogi

dintre noi, cind gindesc la moarte? P6catele. Cine ne,.u

sileqte sd ne infricoqim adeseori aqa de cumplit de

Judecata Milostivului nostru Mintuitor Iisus Ht'is-tos? Pacatele, care ne pirAsc, ne apasa, qi ne os?ndesc

chiar de aici de pe pamint!Dumnezeu in nemarginita Sa milostivire, Care

intrebuintreazl toale milloacele, pentru salvareanoastr5, din pierzarea vremelnicl qiveqnici, ne-a datgi ne dA fiecaruia din noi putinla de a ne curagi de

pacate, prin Sfinta Tain5 a Mirturisirii. Pentru totceea ce am greqit Sigreqim noi aici pe pamint, Dum-nezeu a a$ezat doua Scaune de Judecata: Unul aiceape pamint, Scaunul sfintei Marturisi[i; iar altul incer, S.arnul Judecalii Particulare qi universale incare sta insuEi Dumnezeu Iisus Hristos.

tn scaunulJuctecaEii Durnnezeieqti de pe pamint,qade ministrul lui' Drrnnere, (Preotul Duhovnic),om trecut qi el prin multe vifore ale ispitelor, un omplin de milostivire. Aceasta o mlrturiseste !i Sfintulioan Gura de Aur, zicind: "Cine Si care din oamenieste drept Si .fctra cle pacate? Au nu Stii ca tocmai Si

acestia ai Bisericii care sluiesc la Sf" Jertfelnic, cu

pacate sint tncarca{i, cle vretne ce Si ei carne purttnd,

;gi cu trup de lut tmpreuna[i fiind, bu 5i noi fnsine chiar,

cei ce $edem pe scaun arhieresc Ei va tnva{am pe t''oi'

cu pitcate sintemtmpleticigi, tnsri nu ne desnaduiduimde iubirea de oameni a lui Dumnezeu, nici neomenieardtrlm. Pentru aceou Si ce i ce sint Preo[i, i-au factrt sa

roheascci patimilor,"ca dintru cert ce patimesc ei, sd se

tnve{e sd dea iertciciune celorlalgi oc!rueni..." (Cuv.3 din

"Margaitctrele Sf. L Hisostrtm", edit' 1872, Bucure$ti, pg.

19-20; comparl cu Epist. Si. Ap. Pavsl citre Romani cap;.7,

13-2-5; Evr. 7,28: 1 Ioan,.B-10).'Dincolo insa cle mormintul nostru, in ceruri, qade

pe Scaunul de Juclecat5, un Juclecator Dumnezeu,plin de cireptate qi de minie faga de ceipacdtogi. Cei

ce aieargi la Dumnezeiescul Scaun de Judecati al

sfintei Marturisiri, dobindesc grabnicd dezlegare 5i

iertare.Ceilalli plcdtoqi, care to-t am?nl Poc5in[a qi

Marturisirea cea adevaratf,, de azi pe miine, pini iiprinde moartea nepreglti(i, se judeci la infricoqatuljudel al lui Dumnezeu ?n ceruri, qi cacl in clsinda. Nuexist[ nici un mijloc de scapare fralilor. decit sa

trecem ori prin Judecata Sfintei Mirturisiri aici pe

pimint; oriprin Judecata particulard qi universala a

bomnului Iisus Hristos. Mlrturisirea pacatelorficuta (dupa rinduiala; iar nu de mintuiall) la,PreotDuhovnic iscusit, ne aduce un mare folos sufletescgi trupesc. Mirturisirea picatelor, dupa rinduialaSfintei Biserici ortodoxe, e ca o lumini pe care

aprinzindu-o intr-o camerA intunecoasa, ne ajuti a

veclea ce este acolo, gi a pune totul in bund rinduiali.Prin marturisirea picatelor inaintea lui Dumnezeu,in faga Preotului Duhovnic. alunglm intunericulnerecuno$tinlei qi al tulburarilor. ne curS{im petele

pacatelor qi intrlm iarlqi in imp[rtaqire cu Dum-nezeu,. devenind fii ai Lui. (toan. t,t2: R"om. tt,t4-17: 2

Cor. 6, l4-18).

Sfinta Bisericl in a patra poruncA a sa, ne sfatuieqtezicind: "Si ne mdrturisim pacatele de patru ori pean, inaintea Preotului, care este hirotonisit clupalege gi nrtodox; cei ce sint inaintali in cuvioqie qi incucernicie sa se mirturiseascd in fiecare Iunil iarceilaltri datoresc cel pugin o data pe an sa-qimlrturiseasca pdcatele lor, qi aceasta sA o faca intimpr?l Sfintei Patruzecimi (Postul Mare). Iar la ceibolnavi aceasta trebuieqte sa fie intiia griji, si curetecit mai cur?nd cugetul lor cu Marturisirea qi sI ieimpartiqeascd cu sfintele (Prea SfintulTrup {i Singeal Domnului) primind mai inainte Sfinlenii UntLrluide lemn" (NIarr. ()rr. parr. I intr.90 pS.tj.g), aciica Sf. Maslu.

Aceasta Sfinta Taina este a;ezata insuqi deMintuitorul. Dupa ce a inviat din mor[i, aratindu-SeApostolilor Sai. a suflat asupra lor qi a zis:" LuuSi DulrSfint, carora ve{i ierta pacatele se vor iefia lor, Si ctleccirora le ve[i {inea {inute vor f" (toan. 2t},ZZ-23). Dincuvintele acestea Dumnezeieqti , reiEse cE Sf. Apos-toli qi urrnaqii lor Arhiereii qi preoiii, iintimputernicili qi puqi de insuqi Mintuitorul nosrrulisus Hristos, Judecdtori aici pe pimint, care si as-culte marturisirea pacatelor. Acestor urmagi ai Saile-a dat putere ca unele pacate (mai uqoare) sa leierte: iar altele (grele) sa Ie Eina, aclica sa lecanoniseasca mai greu pini la indreptare. DacaPreogii Duhovnici (dupa sus(inerea ereticilor) n-artrebui sa asculte mlrturisirea pacatelor, ce picate artrebui sd ierte, qi care plcate ar trebui si le 1ina, adicasi le canoniseascl spre indreptare? Curn ar puteaPreolii cleosebi pe drepli din cei pacatogi?

Mintuitorul a primit aceasta putere Dumnezeiascdde Ia Tatal (loan 5,22-30;3,3-5-36; 17,2.:Mt. |,27;28,19iF.Ap. 17,31: I Pcrru 4,.5) $i a lucrat cu ea in tot timpulactivitAtii sale mesianice (l.lt. 9,3-7; Mc. 2,5-11:Lc. 7,3(t-

,.50; Mt. %,(9-75; comp. kran 21,15-22;1 Tim.l,12-16). DUpa

lnviere a dat Apostolilor Saiaceasti putere insolitade Darul Duhului Sfint (toan 20,2t-23;comp. Mt.2^t,lti-2{);Mc. 16,1-5-20; F.Ap. 3,6-16; 1-1,3; Evr. 2,4); iar Apostolii audat-o prin punerea miinilor ?nsogiti de post qirugiciune, urmaqilor lor: Episcopilor qi Preolilor (F.

.Ap. 14,23; Tir. 1,5; I Tim. 4,14; 5,ZZ). Aceastl putere'Dumnezeiascd o au gi astlzi Episcopii gi preoliiSfintei Biserici Ortodoxe (Mr. zc,20;). Dumnezeu im-pune acestor imputernicili ai Sii, cu talantul (tr,lt.25,14-30) acesta ce l-a incredinlat, si negustoreascaduhovnice$te, pentru a ciqtiga cit mai multe sufletebolnave gi raticite (lczcch.3; 18; Lc. 1-5; I petru 2,lt),2-5; Mt.1,t2-t4).

Mintuitorul aratd in pilcla cu oaia cea raricitA (dincele o suta), ca primeqte cu cea mai mare bucurie,pe orice plcdtos care se pociieqte, zicinrJ: "...Zicvour7, cd aSa va fi bucuie pentru un pacatos care sepocaieste, (mai mult) dectt celor 99 de drep{i cdroranu le trehuieSte pocainEa" 1Mt.18,13-14;Lc. l-5,4-7). Prinadevdratd Pocain[a qi mdrturisirea pacatelor, Dum-

37

nezeu primeqte pe orice pacatos. Pilda vie despreaceasta avem in pilda "Fiului risipitct/' (Lc. 1.5,11-32):" Fe me ia p cic ritoclE d" (Lc. 7,36--50) ; " Zac lte u mai marelevameSilor" (Lc. 19,t-i0); "VameSnl" tLc. 1g,i0; 13-14);"Maria Magdalena din care Mintuitorul q scos Saptetlrac:i" (Lc. 8,2: Mc. 16,9)."Matei VameSu/', qMt. 9,9; Mc.2,14; Lc.5,29) " Samarineence" (loan. 4,7-2g; V. Sf. 2g febr);" Ti I h arul din clre ap t a" 1Lc. 23,40 - 4.:) ; "ff A p. p

e t ru,' {Mt.26,33-35,69-7-5; Ioan 21,t5e2); " Sf. Ap. Pav el" (F" Ap. gt -3;9,1-30)2,4; 2(t,1O-2A; I Cor. 1"5,9; Gal. 1, 13, 18; Filip. 3,6; 1 Tim.1,13-l-5) "SJ'. Prooroc David" (2 imp. lt:12,1-13:ps. -50):q.aAceasta o adeveresc: Sf. Scripturi, pirinlii Apos-tolici qi patristici, Sf. Soboare ecumeni.. qilu.rl".

Sf. Climent, ucenicul Sf. Ap. Petru. zice:,,Cine aregija de suflr:tul sciu, sri nu se ruSinezr: a-Si hafturisipacatele sqle celui mili nlare, pcntru a primi de la elsfingireu..." (Din rcv. "Duminica Ortoeloxii". a. X.Nr. l3- l-l).

" Mulqi tntrelasa a-Ei spovedi pacatele (zict:Apologetwl Tertulian) pentru cd au mui ntare grija tlecinstea dectt de mtntuirea lor. Ce-i irt.gd nrai bine: sufigi o.rindigi pentru ca vci cLscuncleSi pcicutele, sau sa J'iSifericitri cd. le mcirtLtisiSi"? Sf. Anrbrosie in una ciinCazaniile Sf. Post, zice: " latei u venit vrenrcu ca su vrintaft uris i{i pri.t: atele inaintect I ui Dumn eze u, Preotului.De ce sa-ilie ruSine pacatosulLti a-Si rrttit"tttrisi pacutelcsule pe care le cunoqlt€. attt Dumnezr:u, r:it Si ingerii,cu to{i aleSii Si drepSii Lui"? Mlrturisirea pacatelor tescapa de mulre, i1i deschide Raiul qi itri da nade.jdede fericire... Nimanui nu.i se pot ierta pacatele, dacanu le rnlrturiseqte..."

"Trehuie sd descopeim pacatele rutantre (zice SJ".

Vasile) acelorct cete du primit clreptul Si puterea de"aimpar"tasi Sf. Taine".

"Ai pacituit - zicc Sf. Ioan Gura dc Aur - intri in Biserica gi-1igtcrye picatul tau. Ori dc cite ori tu sazi jos la plmint, -totdeauna tc scoli; aga ori dc cite ori v'ci gr"gi - pni.ii.qt"-t"frcntru pacatul tau nu dispcra. Dc ve i picatui a doua oar5, dinnou pociic;te-tc, ca nu prin neglijcnla sd-[i picrzi hidt-jdea inbunurile fagiduitc. Tu te afli in adinci bitrinc[i, qi ai plcatuit?Int.ra in Biserici, pociieqte-tc. Aici cste doct.oria vinclccdtoare; iar nu judecaioare. Aici nu se tortureaza; ei se iarta picatolc...Caci acel care sc condamna singur pc sine, facc pe Dumnezcuindoit mai indurator catre el; pc de o partc prin rccunou$tcrcilpacatelor; iar pc de alta prin ho(irirea de a nu mai plcatui inviitor" lsilrestru ep . dc la Cancv. Teol. Dogm. ort. vol. V. pg. 33).

" Spovedania (zic.^S[. Sinron Arhicpiscopul Tesalonicului),nu trebuie sa se faca tn oice chip Si oricum; ci precunta ardtat Mintuitorul ctnd a pimit pe Zttr:hr:u Ei pacun,a. Zacheu a mcirtuisit toate cu cura[ie Si cttz cl r o h ire, J agadu i n d u - s e L' u s a t n d re p t e z e n e cl re pl aEi I e

Si su udauge Dumnezeiesti lucntri: cu zice: "kficlDoantne, jumatate din ctte am, dau sdrccik;r Ei oi pecine ant napastuit ctt ceva, voi intoarce tmpatrit".Curva lutnd ndstrapa cu mir Si sttnd la picioarele Lut:,dinapoi (caci nu cuteza a se ardta tnaintea Lui),plingind a inceput a uda cu lucimi lticioarele Lui, pecare le-a $ters cu parul capului, sarutindu-le Eiungindu-le cu mir. Drept aceea, Iisus i-a zis"lartci-{i-se gie pricatele" gi pentru ca a iubit mult i-a zis:" lartd-se pdcatele ei cele multe, ca mult a iuhit; iar cuise iarta pu{in, iubeSte mai puEitt". Iar lui Zacheu:

"Astdzi se fdcu mtntuire casei acestiea".Iatd dar, ca i

pentru osirdia gi adevarata intoarcere, deodati cumintuirea le-a daruit iertarea. Celor ce nu sepocaiesc, insa le zicel."Deparla[i-va de la Mine cei celucragifara de legea". Celor ce au hulit pe Duhul Sfintle-a zis: "Cd nici cum nu se vor ierta, asemenea $i celorce nu vor sd ierte, ntt li se va iertct" , qi " Dacd nu vri ve{ipocdi, to[i aSa veSi piei" " Deasemenea celor ce nu se

pleacd Lui, le zice: "latd se lcua casa voctstrd pustie".Drept aceeatrebuie cu adevirat qi cu smerenie a se

pocli; iar nu cum zic unii, ceea ce e gi de ris, cum cE

mincind qi bind li se deschide inima catreSpovedanie. Drept aceea qi desfltindu-se (ca sI nuzic mai mult) le pare c5 vor face lucrurile Pocaintei,facind cele impotriva acestora, urrnind impotrivacelui ce a zis: "Luagi aminte de voi, ca si nu se

ingreuieze inimile voastre cu multa mi4care qi cube[ie, caci va veni spre voi pierzarea". Cum se vasfirima cu inima cel ce se afla astfel? Cum se vaumili? Cu ce luare aminte qi smerenie va face elSpovedania?

"Spovedania.trebuie a se face nu cum o fi; ciin loccinstit, sfint qi osebit. Duhovnicul care primeqtemarturisirea sa qada liniqtit, cu buna cucernicie qi

blind cu sufletul, arltind cu cdutarea fegii saie, Dum-nezeiasca dragoste. Cel ce se spovedeqte sa stea cuindrdzneald, cu frica Dumnezeiasca qi cu cucernicieinaintea Duhovnicului, gi mai bine sa zic inaintea a

insuqiDomnului Hristos, de vreme ce Lui i se spunepdcatele prin Duhovnicul sdu, Celui ce ii dd iertarea.Poruncindu-i-se de Duhovnic, sd spuna farl indoialSqi cu smerenie adev6rul (pdcatele facute),neascunzind nimic" (Simion Tesaloniceanul, cap. 256-151).

Din cele aratate se vede clar ci oricei creqtin carea pdcdtuit, este dator indatd a alerga la PreotulDuhovnic ca s[-qi mhrturiseasci inaintea Domnuluipacatele sale pentru a dobindi iertare. Chiar qi aceiacdrora li se pare cd nu sint pacatoqi (ceea ce socotimcd nu se poate) sa-qi cerceteze bine trecutul sdu, gi

si se grijeasca mai din vreme. "De vom zice cd nuavem pdcat, pe noiinSine ne inselam Si ridevar nu este

tntru noL De vom mafiurisi pacatele no($tre, credin'cios este Duntne.zeu Si drept ca sd ne ierte nouapacatele Si sa ne cura[easca pe noi de toata nedrep-tntea" (1 Ioan 1,8-9).

Cap.72.Mirturisirea gi iertarea picatelor, in lumina

DumnezeieEtilor Scripturi.

(Dupa "Cirlduza Predicatorttlui", cle Dr. C. Chiriccscu qi Ic. C.

Nazarie, cu citeva indreptari qi adiogiri dc autor).

Dumnezeu cere mirturisirea picatelor. (Lcvit. .5,-5;

26,40t Num. 5,(r-7; Ierenr. 3,1j-18; 14,17-20-21;)

Dumnezeu asculti marturisirea picatelor. (lov.

33,26-28; Dan^ 9,20-23; Ps. 3 I ,5'6;)indemnuri penlru mf,rturisirea plcatelor. (ls. N.

7,19; Izr-ira 1{},1 tr; Iercrrr. 3,13; Iac. 5,16;)

38

Marturisirea pacatelor trebuie sd fie desdvirqita.(Ps. 31,5-6; -50,3; 105,6; Is. 59,12-13; Iercm.3,24;)

Mlrturisirea picatelor trebuie sa fie facut[ qi

inaintea lui Dumnezett. (Ezdra 9,6; Dan. 9,8; Ps. 31,-5;

50,4;)

Mdrturisirea pacatelor trebuie facutd gi inainteapersoanelor urmdtoare Apostolilor adicd inainteaArhiereilor sau Preofilor; Ioan.z0,22-23; Mt. 18,18;

Mirturisirea picatelor e insofi(i:- de smerenie. (Ezdra 9,6; Is. 64,5-9; Ierem. 3,24-25; 14,20;

Dan.9,7-8;)- de rugdciune pentru iertare.(2 imp.24,10; 3 Imp.

8,47-50: 1 Paral 21,8;2 Paral6,37-39: Ps.24, 11-i2; 50; Ierem.

14,7 ; Dan. 9, 16; Mt. 18,19; 6,14;)

- de intoarcere qi Pocdin(a. (: tmp. 8,47-$;2 Paral.

6,37 -38; Prov 28, 1 3; F-zdr a 9,6-14;)

- de infringerea inimii. 1rs.:2,t7-18; Ierern.3,21; Pling.

Icr. 3,20;)- de pdrasirea de pacate. (Frov. S. 28,13)- de satisfacfia pentru p6cat. (Num. 5,6-7;)

- de supunere la canon. (Levit. 26,41; Jud.10,1-5; Neem.

9,33; Ps. -50,4; Dan. 9,14; Mih. 7,9;)"Sf. Ioan Guri de Aur inca mai clar qi mai evident descrie

adevdratul in[eles qi insemndtate a canonisirilor de Pocdin[a ca:

postul etc. cincl spune ca ele nu prin sine sint insemnate trinecesarc in Pocainta, ci pentru cd ele conduc ia cdintd siindreptare. Raspunzind la reprogurils unora pcntru asprimeaqi lungimea canonisirikrr, el scric, intre altele: "Spune: cine estemai milostiv fala de un nebun? Accla care, il pune in agternut,il leag5, il oprc5te dc la mincdri qi bauturi vat amdtoare, ori acelacare-i permite a se imbita dc vin qi-l lasd in voia lui, permilindu-ia face tot aceca ce fac to[i cei sindtoqi? Oare acest din urmd nuiritd mai mult boala sub motivul iubirii sale de oameni, pe cindcel clintii din contra o Iecuiegtc? intocmai aga trebuie a se judecaqi despre bolilc morale... Ci;d vezi, calul apucind spre pt iirnig,ii arunci friul in cap, il stringi mai cu putere qi indeosebiil bagi.

$i degi aceasta este o pedeapsa, cu toate accstea asemeneapedeapsa este mama mintuirii. Aga sa procedezi cu cei ce

picituiesc. Leaga-l pe cel pacatos, pini ce el va meritaindurarea lui Dumnczcu, gi nu-l ldsa liber, ca nu cllmva el si fielegat mai tarc de minia lui Dumnezeu... Nu consiclera aceastaca ceva aspru qi neomenos: ci din contri consider-o ca un actde mare indurare, mare ingrijire qi excelenta curi (retetd)medicala.

Tu vei zice: "Destuld vreme au suferit deja peniten(iipedeapsi. Dar spune-mi cili ani? Doi sau trei? Ci eu miingrijesc nu de mullirnea vremii; ci de indreptarea sufletului.Deci aratl-mi mie indreptarea: - dac[ la ei (pcniten[ii) sc

obsearva zdrobire de inimd, dacd s-au schimbat, atunci totulestc gata; iar daca aceasta nu, nimic nu-i ajuti vremea. Noi nu

intrebam daca rana a fost de multe ori legatd; ci daca legarea cia adus vreun folosl DacI i-a adus folosul clorit, chiar qi in scurtavrcme, las-o; iar de nu i-a adus qi dupa zece ani, continua a olega. Vindecarea celui lcgat si serveascd ca lermen pontrudczlcgare.'' (Omilia l4,Epist. 2 c:alre Corint.eni; citat in. S. dcCanev. Theol. Dogm. V. Pg.38-39)

- de Botezul Pocpintei ( tvtt.3,6; Mc. 1,5; F. Ap. 19,18;).

MArturisirea pacatelor este urmatA de iertare. (2

imp. 12,13;Ps.31,i;Prov. S.2It,l3; i Ioan 1,9;)

Fagaduin[a de iertare in urma Pocdinlei. (Levit.

26,40-42; Ps.31,-5: Prov. S.28,13; I loan.1,9;)

Diferite marturisiri de pacate. (Ps. 10-5,6; Icrem.3"24;

8,14; 14,7-20; Pling. Ier^ 5, i6; Dan. 9,,5-9; Mih. 7,9;)

mirturisirea pacateior atestat[ de exemple' (Fiul

risipitor: Lc. 15,11-32; Varnequl. Lc. lf3,13;)

Exemple: Aaron: (Num. 12,1 1; lsrailitcnii: Num. 21,7;Jud.10,15; 1 imp. 7,6; 12,19; Neem. 9,1-3; Pling. Ier.3,42; Ahar: Is.

N. 7,20; Saul : 1 imp. 15,24;David: Zimp. 12,13; 24,10- 17 ;1 Paral.21,8-1,1; Ps. 31,5); 5fr;1.5;6$7; Ezdra;Etdra 9,6-15; Neem.Neem. 1,5-7; Levilii: Neem. 9,4-33-34; Iov: lov.7,2};Isaia:ls. 6,5;

Daniil: Dan.9,5-15; Locuitorii Ierusalimului: Mc. 1,5; Petru: Lc.5,8;filharul pocdit Lc.23,41; Elesenii: F.Ap. 19,18; Pavcl: F.Ap 22: 19-20; Gal. 1,13; 1 Tim. 1,13-15;)

Cap.73.Diavolul se pune curmeziq in caleacelor ce merg la Sfinta Spovedanie.

(Din carticica "slujba qi via[a Preacuviogilor Pdrin(i din SfintulMunte Athos", trad. de Arhim. Calinic Boteanu).

Cuviosul Acachie umblind qi luptindu-se cugindurile, a ajuns la o raspintie de trei drumuri. Fiindintunecat $i tulburat de ginduri, a stat pe loc,neqtiind care drum sd apuce, qi indata i s-a parut cf,l-a impins o tarie nevazuta catre un drum pe care aqi inceput a umbla. tr4ergind pu(in, a int?lnit doiMonahi ducindu-se la Sfinta Ana. Unindu-se cu eiau mers pina Ia crucea ce se numeQte a lui Sider.Atunci iar au inceput a-l'suplra gindurile mai tare,gidesplr(indu-se de aceia, a rdmas pulin acolo, qi iara ?nceput a merge pe acelaqi drum, unde gisind opiatra a Sezut pe ea; dar fiind fl5mind a scos pu(inapiine sa minince (pe care i-o daduse acei doiMonahi), caci nu mincase de trei zile. Dup[ ce amincat, s-a aqezat pe mina lui qi din multd tulburarea gindurilor i s-a parut cd a venit o intunecare aminlii $i multa greutate a trupului incit a adormit.Atunci indati vede inaintea lui un uriaq negru qi

infricogat, qi a simgit ca $i precum i-ar fi zis altul laureche incetiqor, cum ci acest ur?t qi necurat uriaqeste vicleanul diavol, care te-a luat inainte sa tepiardi. $i cu acest cuvint s-a deqteptat cutremurat.qi a zis: vai mie! ca m-a luat inainte vicleanul diavolca sa m[ piarda! Atunci a hotlrit sA se duci laDuhovnic qi sa facd ceea ce-l va sfitui, ca poate vagasi odihna. $i mergind pe clrum spre Duhovnic l-arapit un virtej de vint gi l-a scos din drumul lui la obund depirtare, silindu-l qi impingindu-l spreprIpastie ca sa se piarda. Acestea vederat patimindprin nevazuta lucrare diavoleascS, s-a temut foarteqi cu glas mare a strigat: Doamne Iisuse Hristoase $iPreasfintd N6scitoare de Dumnezeu, ajuta-mi. $iindatd i s-a ardtat o alta Dumnezeiascd putere, carea venit pe deasupra muntelui ca un fulger qi agonitacea putere sataniceascd cu vuiet mare, iar fulgerulaeela s-a dus impreund cu vuietul pina jos la malulmarii, gonind pe supiratorul. Cuviosului i-a dlruitrisuflare qi liniqte gindurilor, umplindu-i inima Iuide multl bucurie, incit cu mare glas inal!a mulgumiriMintuitorului nostru lisus Hristos qi Stapineinoastre Mijlocitoare Nascatoarei de Dumnezeu. $irepede se duse la Duhovnicul Galaction de laCatunache qi i-a povestit toate cele ce i s-auintimplat, gi luind binecuvjntare s-a dus gia locuit la

39

Cavsocolivi, deasupra de chilia Sfintului Maxim, peare hramul Schimbarii la Faga. Acolo a petrecut 20de ani lucrind la linguri, qi minca putin5 piine cu ap5la doud trei zile odat5. De cele mai multe ori sehrdnea cu varzd silbatici qi cu castane, numai atitpurtind grija pentru trup, ca sd nu moard de foame.Iar toatl silinga qi grija lui era la nevoinla ceaduhovniceasca, luptindu-se cu diavolul, luptatorulneamului omenesc, sim[itor qi gindtor, doudzeci deani.

Cap.74.Ce trebuie si mai recugetSm

dupi Sfinta Spovedanie?

La ieqirea de la Baia Sfintei Spovedanii, primulcanon pe care trebuie sd ni-l luam qi sd-l avempururea in mintea noastrl pentru a inaintaduhovnice$te, este aceasta: " Fereste-te de orice rau Si

fa oice bine tgi va sta tn putin{a" 1Ps.36,27; Is. 1,i6-17;lPetru 3,11). [n legdturd cu acestea sa pdstrdm ?n

mintea noastra pururea, cuvintele Mintuitorului:" latd, te-ai facut sanatos; de acum sd nu mai greSeSti,ca sd nu-{i fie ceve mai rtiu" 1loan.5l4). Si iardgi:"Mergi, de acum sci nu mai pacatuieEfi" (toan.8,11).

Acestea cugetindu-ie pururea, deqi nu vom scdpadefinitiv de pacat, dar de vom cugeta rnai adinc laele qi de ne vom implini cit se poate mai bine canonuldat de Duhovnic dupa sf. Pravila, vom ajunge aobserva cu bucurie duhovniceasca, cI neinsinatoqim duhovniceqte, mergind pe calea vieliicatre desavirgire qi catri: fericirea vremelnic6 (ps.

l,l-3) qi veqnica (Mt. 19,29; Mc. 10,29-30; Lc. 18,29-30;Apc.2;3;21,7).

Cap" 75.Preo[ii Duhovnici sint opri[i cu desivirqire

a spune cuiva phcatele creqtinilorpe care i-au mhrturisit.

Mulgi cregtini pacatoqi, la Scaunul SfinteiSpovedanii gu-$i mdrturisesc toate picatele lor. maiales cele mai grele, de teamd sa nu fie povestili inpopor de catre Preot. Nu este de crezut nicio dat[,ca un preot Duhovnic, sa descopere cuiva pf,cateleauzite din gura pdcatoqilor la Sf. Scaun alSpovedaniei. Sfinta noastri Biserica ortodoxd, ca omamd foarte iubitoare de fiii sai, mari qi mici, ahotdrit Preolilor Duhovnici, ca nici o data, la nici ointimplare ori imprejurare, sd nu cuteze a se scdpas5 povesteasca cuiva pacatele acelora care qi le-auspovedit lui Dumnezeu, inaintea lor. Aceastaporuncd este datl cu o foarte mare a$rime, incitdacd vreun preot ar destdinui pdcatele acelora pecare i-a spovedit, iqipierde Darul Preofiei, qi secanoniseqte ca si se inchida intr-o Mandstire, undesd se pocaiascl in toata viaga lui. Pravileleimparateqti il osindesc la moarte (veziPravila mare, cap.

31e).

Despre p[catul acesta al destiinuirii pacatelormdrturisite, de cdtre Duhovnic, n-am gisit scrisnic6ieri, nici vorbindu-se la sigur, doar poate niscai-va piri rdutdcioase, care tind sd discreditezeautoritatea Preolilor Duhovnici.

Unii din Preoli au p5rdsit Slujba Preoliei qi auimbraliqat in locul ei, alte slujbe mai uqoare undeputeau ciqtiga mai cu ugurin[a cele necesare existen-tei zilnice, insa flu s-a auzit de nici unul din aceqtiasd fi destdinuit pacatele cuiva.

Alli preofi Duhovnici au cdzut in boli grele, incitaiureau cu mintea lor, insd de nici unul din aceqtianu s-a auzit si povesteasci pacatele auzite laSpovedanie. De aici se poate vedea cd Darul luiDumnezeu care umbre$te pe aleqii Sai (PreotriiDuhovnici), iiimputerniceqte ca sA puna pentru tot-deauna sub pltura tacerii picatele auzite de lacredincioqii sai, in Sf. Scaun al Spovedaniei.

Marturisirea e o Taina qi Taina, Taini ramine! Maianii treculi pribegea in munlii noqtri un bandit cu

numeleTomescu, unul dintre ceimai temugi facatoride rele. Din toate par[ile era urmirit de jandarmi qi

de ostaqi.lntr-o bunl zi gindindu-se el, ca azi miine poate sa

fie prins, sau chiar gi omorit, qi mai gindindu-se qi lasufletul sIu incdrcat de pacate grele gi de farddelegi,se hotirirl sd mearga la un Duhovnic sd se

mdrturiseascd. Se strecurd deci pini la o sfintaMdnastire qi ruga pe un calugar sd-l marturiseasc6,caci se simte foarte pdcdtos. Duhovnicul primi in-vitarea gi-l mdrturisi. Cum a auzit stlpinirea despremarturisirea banditului, mullime mare dejudecatori, avoca[i qi gazetari, navdlira pe capulacelui CAlugar, cu gindul, cf, de la el vor putea aflaacum toate crimele banditului, spuse in luminaadevarului, cici in scaunul Mdrturisirii nu se poateintuneca adevdrul.

Duhovnicul vAzindu-se tnconjurat de atita lume,ce nu inceta de a-l intreba despre fel de fel de fapteale banditului, spuse hotlrit qi limpede tuturora ca -

"Viala ii pot lua, din sfinta Mandstire inca il pot da

afar6, dar ca sd arate ceva din toate *cite i-a spusTomescu in Scaunul Mdrturisirii, nu-l pot sili..Mdrtuisirea e o Tainri", gi "Taina, Taina rtlmtne".Lui Dumnezeu qi-a spus pdcatul qi nu mie. $i Dum-nezeu are sd-l deie pe fafa inaintea Judecagii, cum qi

cind va voi El, iar nu eu".To(i cei de fa(a, vazin<l cu citd convingere qi

hotdrire a spus Cilugarul aceste cuvinte,"s-au dat lao parte, ca inaintea unei puteri mai inalte qi n-au maicrtezat sd-l mai intrebe nimic.

Pr. (1. Rotar

40

Pistorul cel bunI

A venit de mult de sus,Pdstorul cel bun lisus$i prin lume a umblatOi pierdute-a cautat.

IISd le duca la izvoareCa de sete s[ nu moardUga le-a deschis si iasdLa paqunea cea aleasi.

IIIDar oile n-ascultauCu capul se repezeauCu coarnele l-au impunsCu sulila L-au stripuns.

IVDe-a curs apl qi mult SingeCerul a-nceput a plingeSoarele s-a-ntunecatLuna-n singe s-a schimbat.

VAcum El e dus din lumeSa afle la oi paqune

$i p<lrunca a lasatOilor ce l-au urmat.

VICa toate sI se-mpreuneLaolaltA sd s-aduneLupii sa nu le m5ninceTilharii si nu le strice.

VII :

Pastorul cel blind qi bunin ceruri edus acumDar peste pu[ina vremeVine iardgi sa le cheme.

VIIISd le ducd intr-o gradinaUnde vor avea odihndAcolo-n pace vor fiMai mult n-or mai fl5minzi"

IXNici nu vor mai rdtlciCaciDomnulle vapazi$iva fiiin viitor \Doar o turma gi-un Pastor.

i

iiI

;

t

t

t

Nu lisa de azi pe rniimeII-as5 azi l4sd pe m?ineAi timp sd te pocaieqtiEgti prea tindr qi ai vremeDe ce sa te pedepseqti.

TI

Doar n-ai sa te faci CalugarDoar n-ai sd te duci la SchitCe at?ta Poc5in[d?Ce pacat ai savirqit?

III$tiu ca n-ai pus foc la nirneniDoar n-aisavirqit omorCine 1i-a vorbit vreodatiCa egti un rdu ficAtor?

IVCe tot post qi rugdciuneNu te vezi cum ai slabit?!Daca stai numai acasaFar-ci eqti un osindit!

VHaide bre qi te petreceCa Raiul e pe pamintNu te potrivi la alliiCEci doar n-ai sa te faci Sf;rt.

ViUi e-aqa ne amagegteUcigagul de SatanZi de zi ne tot amindLuni intregi qi an de an.

VIICelor tineri el le spune:Ca nu au nici un pacatDeci sa n-aiba nici o gnijaSint cu sufletul curat.

VIIItrar De cer Datnnr li mlnteCa nu se pot mint*i.Au facut pAcate multeDegeaba s-or pocdi.

E \,/l1\

$iaga cind omul moareVede tot dar inzadarPltnge gi se tinguie$teCEci s-au inqelat amar.xFrati cregtini acum e timpulCit pe lume maitraimSa ne ingrijim de suflet$i-n plcat si nu murim.

41

:,e{|Fr$x{F?,ffi'-t-t-t{-t-f-4#Fq6r<E GdE>

Din scrierile Sfingilor Pirinfi."L--ine va da (zicca Sf. Grigore) capului meu sau picioarelor

mele un irror viu, ca sd pot spdla in mine prin qiroaie de lacrimitot fclul de intindciuni, plingind pdcateie mele pe cit se cuvine?Cdci pentru muritori gi pentru sufletele intinate, doctoria ceabuni sint lacrimile, cenuga qi sacul Poc5in(ei".

"Daca lacrdmile lui Peiru, - zicea iarigi Sf. Chrisostom citreauz.itorii sdi, - putura si ;<teargl un plcat aga de rnare, cum denu vi le ve[i gterge pe ale voaslre cu lacrd.mile voastre;i Cdci, ase lepada de Domnul sau, nu este ceva neinsemnat; din contrdera ceva mare, foarte insemnat, gi totuqi tacramitre au Stersaccsiea. Plingegi dar qi voi pentru pdcatele voaslre; ciar nu facegiaceasta de ochii oamenilor; plingegi amarnic, curn a .fdeutSimon Petru; vlrsa[i giroaie de.lacrimi dintru adincul inirniivoastre, pentru ca Domnul compatirnind, sd va ierte plcatulvoslru".

"Ciinciogii - zice Sf. Vasile - trebruie si pl?ngi amarnic Ai saexprime din fundul inimii tot ce este propriu pentru Cainga.Pocain[a cerc de la om Ca sa plinga mai intii qi sd-gi zdrobeascdinimaiSa fie apoi un excmpiu Lrun pemtru al6ii, gi ppntru aceeasi arate gi sa vddcascl Ia to[i rnodul Pocdin(ei salc.

Cit despre caracterul ciin{ei de pdcate, trebuie a face a5a, casi nu provind numai din frica de pedeapsi. nici din ideiagcnerali despre urn,irile funeste ale picatului in lumea aceastaqi in cealalti, ci sd aiba mar aies iz.vorul siu in dragostea cdtreDurnnezeu a Cirui voin{d am ciicaf-o, in congtiin[a intimd, cIX--am miniat, pdcituind, pe F;irintele qi binef,dcitorui nostrusuprem. cd ne-an: ardtat nerecuncscdtori inainiea Sa qi ne-anifdcui nedemni cle E!. (} triste(e de felul intii, ar fi o triste[eservitd gi nu fiIiai5, o triste{d elupd noi qi nu "o lntristare dutrsaDutnnezeu" ci cu toate ci poate sd devie, ca urmare a fricii dcDumnezeu, "tnceputul inlelepciurtii'l adici a intoarcerii noastrede la fldrldeiege. la virtu{.e, totugi n-ar {'i perf,ecta nici ciepiinsalutard pentru suflet. Num:ri intris',area cie felul al doiiea,"tnistelea dupi Dumnezeu, poatd sd prociuca o Focdingdt stabilapcntru mintuire (ti Cor. z,lu;. Numai iubirea de Dmnezeu.inspirind p6cdtosului C5in(i de plcarele sale, -il face pldcut trui

Dumnczeu qi-i asigura icrtarea ( i.c. 7.48: ! Fetru{.8',).

Sigiliul Spovedaniei

F iilor ! ... Mtntuit orul no s tru lisus H ris t o s, S - a tntrup atin Sf. Fecioard Maia fara sdmtnEa barbateasca, S'andscut nestrictnd pece{ile fecioriei; din mormtnt atnviat nestrictnd pei:ceEile; Ei dupa tnviere a intrat la Sf.

Apostoli cu Trapul pin uEile lncuiate (Icosul vII, Acaft'

o. t.. Hr1.,4 cestane.a dat noud dregdtoia Duhovniciei(ioan 20, 21-23; Comp. Mt. 16, 19, 18, 17-18), ca in numeleLui, sdtmpacam lumea cu Dwmnezeu i}Cot-5,1.1'21)'Porunca

-dumnezeiasca a hotartt ca acest sigil sa

rdmtnd neviolat (Prov. S. 11, 13; 20,22; Is' Sir. 5,12-17;27,

Cap.76.

Si ne cercetlm inEeptit conEtiinfa ingreuiati de

picate, ca prin Spovadenia adeviratlsi ne curifim.

Iubililor creqtini! GreutSfile vie{ii acesteiaparniateqti, cu vijelioasele ei virtejuri. de ispite, care

ne pericli]eazl mlntuirea sufletului, adeseori ne

tulbura aga de cumplit, incit ne faie si uit6m multe

din cele ce am lucrat pini ieri. Precum apele cind vinpuhoi, milesc sem6niturile, legumele qi tot ce

intilnesc in calea lor; tot aqa gi acestea prininv[luirile lor, ne imbrobodesc mintea cu pf,turauitArii. Am observat mai in toate pdrtile, cum

creqtinii buni vin la Scaunul Sfintei Spovedanii, ca

sa-qi marturiseasci picatele lor; insa dupa ce i$i

maiturisesc citeva pacate - cd7-10 din suta - rf,min

ca mu!i, pentru cd nu igi mai aduc aminte de pdcatele

facute. i'Am uitat Pdrinte - zic ei- ce pdcate am mai

facut... Nu le. mai 1in minte pe toate... Ia, mai

intreabi-m6 sf. ta dup6 pravila...Nu qtiu ce sd mai

spun... Ia si zic qi eu ca "pe toate le-am f6cut" q.a.m.d'

42

Preolii, fald de acegti cregtini, care nu-qi potmarturisi toate pdcatele, se vid pugi intr-oincurcdturi. Prebtrii Duhovniii congtien{i de

dreg6toria lor iqi friminti mintea ca si smulg6 6ces-

tor ireqtini mdrturisirea pacatelor uitate, pentru a le

putea da doctoria tim[duitoare, adic[ canonuliuvenit. Dar nu pot reugi. Preolii mai lisdtori, ins6,

le da drumul unor astfel de creqtini nepregatigipentru Spovedanie, cu un "Dumnezeu sd te ierte";iasirrd responsabilitatea pacatelor nem5rturisite,asupra paidtosului care nu s-a mirturisit cumtrebuie.

Acum so naQte intrebarea: E bine aga? Oare poate

Preotul Duhovnic sa puna sute de intrebari fiecSruicreqtin venit la Scaunul Sfintei Spoveilanii? Nu. Ei,qi dac6 Preotul ar pune intrebSrile feiuritelor pdcafe,

pacAtosului, care nu Ei-a cercetat congtiinfa sa rnai

inainte de a veni la Sf. Spovedanie, oare credeli cf,

ar putea reugi si-gi rnirturiseascd tqate p5catele?Nu. Fentru ce? Pentru ca forma cuvintelor cu care

Preotul il intreab6 pe pdcitos, ru se inlelegeadeseori cu inlelegerea acestuia. Astfel picItosulcare nu qi-a cqrcetat din vreme congtiinla sa, pleacd

de la Scaunul Sfintei Spovedanii'la casa lui - ca gi

fariseul din Sf. Evanghelie - cu sufletul incarcat de

muilimea pacatelor nemarturisite din cauza uit5riisau a nepdsarii. Cu obiqnuinta aceasta rea anecercetSiii conqtiinlei, am ajuns adeseori, a face

Spovedanie nedeplin6, fals6, in care puline pEcate

rnf,rturisim qi cu multe - prin nemdrturisirea 1or dinneqtiin!6, uilare, nepisare". - rlminem incdrcali'Ca4ite Sfinte ne sp-un ca mulli creqtini p5c6toqi,

facind o Spovedanie nedeslvirgita din diferite mo-

tive, au cazut in os?ndd.

Pentru a face o spovedanie cit se poate mai

adevaratd, trebuie ca fiecare dintre noi, s6-qi cer-

ceteze rinile sale sufleteqti, provenite pe urmapicatelor ficute. Aceasta trebuie^sd tr facem nu

numai odata; ci de mai multe ori. In acest scop cu

ajutorul lui Dumnezert, arfl dat la lumin5 aceastd

*rt" foiositoare creqtinilor, pentru curdtireapdcatelor. Cartea de fatra este un bun c5lduzitortiecarui su{let pdcdtos, care vrea sd se mintuiasca de

picatele sale. i1a este foarte folositoare' dar nrimai'

acelora care o citesc cu foarte rnare luare aminte gi

cu hotarirea de a-gi innoi viala, qi a deveni oameni

noi in Domnul nostru Iisus Hristos.Pentru a fi qi mai bine in[elegi de iubilii noqtri

cititori qi acultatori, voi aduce la mijloc istorisirea

vindecdrii leprosului Neeman Sirianul, prin spilarea

de qapte ori in apa Iordanului, dupd sfatul dat de

prooiocul Elisei. "Neeman, cipetenia oqtiriloriegelui Siriei, om bogat gi cu nume mare, era atins

de lepra. O fati israilitd care era slugi la femeia lui,

ii zise: "Dacd domnul meu s-ar duce sd vadl pe

Proorocul din Samaria, l-ar vindeca omul lui Dum-

nezeu!..."Neeman s-a dus la Samaria cu cai, care qi

cu daruri bogate qi s-a oprit la poarta lui Elisei'

I

I

t

Itt

Proorocul i-a trimis vorbf, prin sluga sa, qi i-a zis:"Du-te gi te spald de qapte ori in Iordan qi te veicurati". Jignit de acest sfat, Neeman zise; "Eusocoteam cd va veni singur, sd cherne numele Dom-nului sau Ei sa ma vindece! $i iata el md timite laIordan. Au doaraiuile noastre din Siianutntrec elepe toate apele lui Israil? Au nu voi merge sa ma spaltn ele Si sa ma fac mai curatT $i s-a intors qi a plecatde acolo minios. Oamenii lui insi, ii zisera: "DacdProorocul v-ar fi zis sI facefi niqte lucruri mai grele,a[i fi alergat numaidecit sd le facegi: cu cit dar maivirtos trebuie sd vi supune(i acum?" Neeman s-apogorifla Iordan gi s-a afundat (spalat) in lordan de7 ori dupd sfatul lui Elisei qi s-a f6cut trupul lui catrupul unui prunc lnic qi s-a curd(it" Dupa curalireade lepra sa, Neeman s-a intors cu toli oamnenii luila Elisei gi stind inaintea lui a zis: "Iatd am cunoscutca nu este alt Dumnezeu afarE de Dumnezeul luiIsrail..." (Vezi "Mica Biblie", de Nicodim ep. Hugilor, giArhim.I. Scritran, edit. 1913, Bucure5ti, pg. 1309;3 Imp. 5, 1-15).

Aceastd intimplare istorisitd de DumnezeiascaScripturd, o vedem aidoma petrecindu-se gi la noi inprezent. Leprosul Neeman Sirianul, este fiecarepdcdtos dintre noi. Bogat ori sirac; invi[at orisimplu; cleric luminat de soarele inva(dturilorDumnezeieqti, ori creqtin simplu, imbrobodit cuneagra p5turi a necunostinlei de DumnezeLt...fiecare din noi, mai mult ori mai pu{in, sintemacoperili la suflet. cu lepra pf,catelor, pe care le-amsavirgit fiecare din noi. Neeman a fost indreptat laElisei, omul lui Dumnezeu, de o fata mica israeliti,care era slujnica so[iei sale;iar noi sintem indemnalia alerga la Preolii Duhovnici, de unele ginduri bune,sau persoane, pe care noi adeseori nu le preguim, bade mai multe ori le gi prigonim. Neeman, dupa multegreut5ti intimpinate ?n drumul sdu, ajuns la Elisei,se vede izbit gi descurajat de sfatul pe care acesta i-ldd, ca si se spele de gapte ori in apa Iordanului. Cagi Elisei omul lui Dumnezeu, qi netrebnica slugd aDomnului care scrie acestea, roaga pe oricare dincei ce aleargd pentru a se curili de lepra pacatelor,cu aceleagi cuvinte scripturistice: "Mergi qi te spaldpeste tot in apa Iordanului. Adu-1i mintea leproqatlcu rdnile pdcatelor, gi 1i-o spala ingeptit ?n apele viiale acestei "Oglinzi Duhovniceqti". Cu aceite laptespllari - prin citirea ei ingeptiti cu atenlie - sufletulse va trezi, mintea se va degtepta qi fiecare din noi i5iva cunoagte pdcatele, cu care qi-a rdnit gi impovdratsufletu.l, dimpreund cu canonisirile lor dupdDumnezeiegtile Scripturi qi Sf. pravile. Citegteaceastf, carte intreaga, micar odatd; iar carteaardtitoare pacatelor cu doctoriile lor timaduitoare,adica"Oglinda Duhovniceascd" ("Biblioteca Orrodoxiei"

numerele 30-43), de gapte ori.Apoi mergi cu conqtiinga anume pregitita, la

Scaunul Sfintei Spovedanii, acolo mdrturiseqte-li cu

43

toatd parerea de rdu toate pdcatele. Pune hotirire anu le mai face niciodatS. Plrdsegte-te de orice r6u,fi numai binele, cauti pacea, urmeaz6-o, gi fd in totrestul vielii tale roade vrednice de Pocdin(i". Devom urma acest sfat Duhovnicesc, ne vom curdlisufletele de lepra plcatelor noastre, ne vom sfin{i Eiinfia iaragi lui Dumnezeu prin Domnul nostru IisusHristos.

Leprosul Neeman Sirianul, Ia sfatul ce i l-a datElisei, s-a simlit jignit qi intristindu-sb s-a intors gi aplecat minios de la locul unde dupi sfatulProorocului ii era rinduitd curdfirea gi vindecarea,Ba incd pornind minios cdtre {ara sa, mai graia qiindardtnicii. Tot a$a se intimpla gi azi. Parcd vddaidoma pe mulli din Neemanii.vremurilor noastre,cum la citirea gi ascultarea sfaturilor folositoare desuflet cuprinse in cartea aceasta intreagd, se vorjigni, intrista gi tulbura. Parcd ii vad revoltindu-se qi

cu minie cirtind impotriva celor scrise, ca gi NeemanSirianul impotriva lui Elisei gi a apelor Iordanului."Cum? - vor zice ei - Spovedania care am f6cut-o noipind acum nu e buni? Spovedaniile fdcute de noidupa obiceiul ce l-am apucat, sint false gi neprimiteinaintea lui Dumnezeu? O! cu ce drag gi veselie gi

glume mergeam in dupd amiaza Duminicilor dinpostul Mare la Spovedanie! Arn mai dori noi astfelde tovirdqii vesele ! Cete, cete vesele de vre-o 50- 100qi mai multe persoane: batrini, blrba(i, tineri, femei,fete qi copii, mergeam in curtea Bisericii, undeauzeam multe poveqti, adeseori chiar hazlii; qi peto{i ne spovedea, fie iertat parintele (N" N).Chiar qi

acum urmdm acelaqi obieei ca gi pirinlii noqtrii, 5icum, nu a fost bine gi nu e bun acest obicei? Alteorine spovedeallr.-2,3, ori cu grdmada la un loc zicindnoi: 'Toate le-am fdcut" gi parintele ne citea omolitti de dezlegare gi plecam acasi. Nu-s com-plecte spovedaniile noastre? Nu-s desdvirqite? Nusint primite de Dumnezeu?... Gnd sd mai citim noiaceasta carte cu atitea pacate, de 7 ori qi intreagacarte odata?... Ce sa ne mai facem noi atita inima reacitindu-ne pdcatele qi canonisirile lor?... N-avem noidesrule cdrli frumoase de citit? Jurnale, romane,povestiri hazlii, cintdri na[ionale gi cite unele gi maideochiate printre ele, istorii, q.a.? N-avem noi destuidascili iscusili care ne predicd cite in luni gi insoare? Ce? Ce sd mai citim gi carteaasta?..." Acesteaqi muJte altele vor zice mulgi leproqafi la suflet ca qi

Neeman Sirianul. De vor avea, insd acegtia, ginduribune care si biruiascd aceste ginduri rdzvrdtite qi devor avea qi prieteni drept-credincioqi, care s6-iindemne a urma acest sfat duhovnicesc, ei vor citi cuatenlie de 7 ori aceastd "Oglindd Duhovniceascd" qi

odatd cartea intreagd. Acegtia cunoscindu-gi rinilesuflete;ti prin ingeptita citire a pacatelor cucanonisirile lor, se'vor cur5[i de lepra plcatelor lor'

in Sfinta baie a aclevf,ratei Pocf,inle, ?nsotita de

Spove<ianie sincerl qi rodnicS, precum s-a cur6[it qi

Neeman Sirianul de iepra grozava.

tubililor! Sa ne folosim de vrernea vieiii pe care

ne-o mai iungeqte Dumnezeu, gtiind c5 El ne

a$teaptA din zi in zi si ne pociim. Cum avem qi ne

facem timp pentru interesele plminteqti qi pentrusatisfacerea poftelor trupeqti. Pentru facereafeiuritelor pacate; tot a$a si ne facem timp qi pentrucitirea de qapte ori a acestei c5r{i, cu toatS aten(iapentru a ne cunoagte lepra pdcatelor qi curdlirea lor.

Creqtinul pdcStos, care - fara a-qi cerceta conqtiintasa, fdra de nici o pregStire prin care sa-=si cunoascapacatele saie gi greutatea lor, - merge la ScaunulSfintei Spovedanii pentru a-qi mdrturisi lui Dum-nezeu, inaintea Duhovnicului, pdcatele sale; "estedrept asemenea omului care igi privegte fata sa

trupeasca in ogiindaqi dupa ce s-a privit pleacl gi se

uitd cum ii era fa[a" (Iac. 7,23-25).

Mlrturisirea adev5ratS qi curilirea pdcatelor, se

ciqtiga cu greutate gi indelungi rabdare ca qi oricarefaptd bund care ne indumnezeieqte, ca gi oricelucrare pimintescd care ne foloseqte. Sa ludm depilda: griul, secara, porumbul, cinepa, inul...grldinile cu pomi roditori... edificarea caselor,bisericilor, lcolilor... creqterea copiilor...qi in sfir5it,ciqtigarea celor necesare existengei zilnice, etc,.Fiecare din acestea cer multe. Cerealele cer:pregdtirea pimintului, semf,natul, plivitul sauprdqitul, seceratul, treieratul, macinatul gi facereapiinii. De asemenea pentru facerea unei gradini cupomi roditori alegi gi aduqi de prin [dri straine...Pentru cre$terea copiilor in inv6[dtura, in[elep-ciunea gi frica Domnului... Pentru edificarea uneicase, biserici, qcoli, sau a altui edificiu mdre1...

Pentru repararea senAtatii pierdute mai ales atuncicind dupa gtiinla medicald sintem prinqi qi [inu(i inghiarele morlii... gi pentru mult-e altele de felul aces-

tora, se cere chibzuial6, munca, cheltuial5, vreme qi

indelungi ribdare. Tot astfel se cere qi pentrucura[irea sufletului de lepra p6catelor. Si nu uitlm:"Casa mintuirii gi fericirii veqnice a sufletului nostru,nu se edifica cu forme goale, cu chefuri qi veseliilumegti; ci cu multi chibzuialS, birba(ie, dreptate,intreagS inlelepciune, milostenie, Pocainla gi

Spovedanie adevirati, cu indelungd rdbdare,dragoste sfinti, priveghere gi rug5ciuni cu lacrimifierbinli, ficute in Duh qi adevir, inaintea lui Dum-nezeu" (Apc.2;3; 1 Cor.1-2; 13; Ioan 4,?j-24).

"impirdlia lui Dumnezeu se silegte gi silitori, oripesc pe ea" (Mt. 11, 12;l-c.16, 16). "Cei ce au urechide auzit sI aud6" (Mt. 13,43; Apc.2;3)..

44

CaP.77.Nici un rnegtin picEtos care igi privegte rinile

sufletegti in aceast5 "OglindS DuhovniceascS", sinu disperezel ci cu indrhzneala fiului nisipitor,

s5 vini la Dumnezeu gi va ffi primit.

Mulgi din cititorii mai simgitori ai acestei "OglinzilJuhovniceqti", se vor infiora vaz?ndu-qi aidomapacatele g.il* .u canonisirile lor. in acest tirnp,vrljmaqul sutletesc, se va sili cu sataniceqtile luiuneltiri, ca sd-i impinga in"prdpastia deznadajduirii.Aceastl lupta a simgit-o gi cel ce s-a ostenit cu

alcltuirea acestei c5r[i, plus palmele Satanei care-lloveau pe otlraz. Dar cerind Darul lui Dumnezeu,s-a. apropiat cu incredere qi umiling5 de ParinteleLuminilor. ca gi fiul risipitor de tatdl sau gi ?n prezentprosldvegte pe cel ce l-a primit. Tot aqa sI faca qi

cititorii greqili. Cind isi vor vedea greutateapacatului lor in aceastl "Oglindd Duhovnicelscd",plus palmele sataniceqti, s5 nu dispereze; ci cu toatf,hot1rirea de a se rupe definitiv de boierul satana qi

pagterea porcilor lui, adicd de pdcatele fdcute cucare qi-au ranit sufletele, si alerge la Prea SfintulDumnezeu prin Pocainfa qi marturisire adeviratd,insogita de facerea roadelor vrednice de Pocainla qi

sd fie siguri ca vor fi primili.Dumnezeu este iubire nemlrginita. El nu vrea sf,

se piardd nici un suflet, ci sa se intoarca de la pacatca sa fie viu. Dumnezev - ca qi tatal fiului risipitor -

pururea std cu bralele deschise gi ne cheamd ca sd

venim la el, ca sd fim vii. "Venili la mine togi ceiostenili gi insarcinali, qi Eu vi voi odihni pe voi. Lua[ijugul Meu peste voi qi va vegi invila de la Mine, cirsint blind gi smerit cu inima, qi ve[i afla odihndsufletelor voastre". "Pentru ce mori casa lui Israil -zice Domnul - ca nu voiesc moartea plcatosului; civd intoarce{i qi ve(i fi vii". Iubirea aceastanemlrginit[ a lui Dumnezeu, se vede aidoma sipatacu litere strilucitoare, in marea carte a naturii, pecare el a pus-o in sluba noastra. IubireaDumnezeiasci se vede plantata in fiintra omeneascd:in inlelegerea, mintea qi inima noastrS'. Aceastlminunati iubire Dumnezeiasci se vede scrisd pefiecare pagind a Dumnezeieqtilor Scripturi a V. qi N.Testament. De la Grddina paradisului pdmintescpin[ la munele Sinai; de pe Muntele Sinai pind laPeqtera Vitleemului, de la ieslea din pegtera Vit-leemului - in care S-a ndscut Fiul lui Dumnezeu -

pin[ la muntele Golgota, unde S-a rastignit; qi deacolo pina la fiecare Dumnezeiesc Altar creqtin-or-todox; unde se jertfegte neincetat, toate acesteaarati nemdrginita iubire a lui Dumnezeu pentrumintuirea noastra.

Dumnezeu in aceastl mare iubire qi milostivire,tntotdeauna ne cheamd la Sine pentru a ne facefericili. Oricit am fi noi de pdcdtogi, El ne cheamf, laSine prin felurite mijloace qi imprejurf,ri fericite sau

nefericite. Dacd observdm bine feluritele lucrdri

Durnnezeieqti cu imprejuririle lor, fericite orinefericite, vedem ca acestea sint vocea lui Dum-nezeu, care ne strigd neincetat; "Veni6i la Mine to(icei ostenigi gi tnsarcina{i Ei eu vd voi odihni pe voi".Ziua frumoasd a primiverii, a verii Ei a toamnei cucorul pasirelelor, pajigtea inverzitd,,garinile rodnice,gradinile cu pomi roditori, cu reinvietrea,reintinerirea qi rodnicia intregii naturi, ce neinconjoara desfatindu-ne cu amintirea invieriiobEteqti, sint glasul lui Dumnezeu, care ne atrage lasine pentru a dobindi fericirea veqnicd. f)easemenea prin zilele gi nop[ile geroase ale iernilorcumplite sau prin zilele furtunoase, in careuraganele dezrddacineazd, copacii seculari,descoperi qi darima casele sldbite devastind tot ce.intilnesc in calea lor; precum qi tulburErile par-ticulare qi obgteqti, sint glasul lui Dumnezeu care neaduc aminte de rdutatile gi devastdrile pe care le-aIucrat pdcatul in sufletele noastre gi ne cheami la Elpentru a ne face fericigi. Tot astfel qi neplacerile,necazurile, tulburarile grozave, persecu[iileexilSrile sau scoaterea din slujbe pe nedreptate,feluritele dureri, boli qi morti, pe care le vedem injurul nostru qi in familie, precum gi obiqnuitanesiguranla in credinta aproapelui. sint vestitoriiprin care Dumnezeu ne predica in tot locul qi in toatdvremea, ca sd alerglm la El pentru a ne odihni qiferici. Toate momentele de bucurie, veselie, cit Eicele de necaz, tulburare giintristare... sint glasul luiDumnezeu care ne cheamd la EI.

To(i sintem plcatoqi qi nimeni din muritori nu estefara de plcate inaintea lui Dumnezeu. Adevirulacesta crud, reise din insaqi faptele noastre. Noizicem ca iubim pe Drmnez_eu din tot sufletul. Daroare este adevarat? SE vedem: Noi cugetim cd estede ajuns a I ne inchina fard amai pdzi poruncile lui.Socotim ci e de ajuns a cinsti Sfinta Ciuce insa firaa ne purta Crucea ce ne-a dat-o El. Ne rug6madeseori, postim, mergem la Sf. Biserici, dar sintemzgircili, aspri qi nemilostivi fala de saraci, obijduigiqineputincioqi. Unii din noi nu sintem zgircili qinemilostivi, dar sintem rdzbundtori de crapdm depizmd, sintem dugmanogi, nu iertdm, nu clutimpacea cu aproapele nostru, dar nici nu vrem s-oprimim, gi cu acestea'oare putem noi zice ca astfelpetrecind am fi fara de plcate? Altora dintre noi, nise pare ca sintem credincioqi inaintea lui Dumnezeu,buni qi drepli cu aproapele nostru, dar sintem sciaviai altor pacate grele. Altii ne socotiqn feciorelnici,curali de pacatul desfrinarii, dar avem niqte limbiniai otravite qi decit ale viperelor. Cu ele sfigiem peaproapele nostru prin gr5iri de rau, minciuni qicalomnii. Limba neinfrinata care sfiqie pe apropeleprin minciuni, caiomnii qi vorbe putrede, este uninstrurnent pus in slujba satanei. insI numaicredinciogie qi dragoste nu mai este aceasta! Tuturoracestora ne lipsegte dragostea. Cum putern pretindedar ca iubirn pe Dumnezeu din toatd inima..., c?nclnoi il neeinstim prin astfel cie fapte ajung?nd sclavii

45

Satanei?... Pe Dumnezeu il iubim numai atunci cindpentru dragostea lui jerfim totul. Deci, dac6 luarnseamai putem observa destul de bine, cI sintem robiai unor patimi care ne ucid sufletele" "Tot cel ceslujegte pf,catului, rob este al pdcatului gi robul nuramine in casi in veac; iar fiul rimine in veac""

A.qadar, daca nu avem unele picate, cum adeseorine place sd ne lduddm ca Fariseul din Sfinta Evan-ghelie; dar gemem suLr povara altora, cum putemzice cd. sintem curafi de pacate?

Din cele ariltate qi multe alte pdcate chre rdmin sile cercetam, reiese clar ca noi toli sintem pdcitoqi?naintea lui Dumnezeu. "De vom zice cd pacat nuavem, pe noi inqine ne ingelam, qi adevdrui nu este?ntru noi" (1 Ioan 1, 8, 10; Comp. Fac.8, 2I;\fi Imp.8,46;).Pdcatele noastre, grele gi uqoare, ne urrniresc pas cupas gi strigd la ceruri, ca sa ne cannniseascE Dum-nezeu.'Congtiinfa noastra striga qi ea din noi plinide durere, cd nu poate suporta greutatea picatelorce le-am ff,cut. I)umnezeu privegte din cer givdzindu-ne terfelitri in mocirla feluritelor pacate nune poate suferi. ingerul pazitor nl plingenenorocireir, Sfinta Biserica- ofteaza cu dureiepentru prapdstuirea noastra; iar sufletul nostrugeme intemnilat gi cu glas inabuqit gi jalnicindurerat, cere ca sa-l descatuqdm qi sa-l liberam dinlegaturile pacatelor, ca sa poatd respira in aerulsfinfeniei, care-i priincios fortificarii lui. in acesttirnp diavolul umbla ca un leu mugind cautind prirrfeluritele lui meqteguguri sI le inghit6. El, care sefoloseqte de orice prilej pentru a ne {ine in caleapierzarii, daca vede ci ne-a scipat a citi inqeptitaceastd "Oglindi Duhovniceascd", cu aten(ie, qi prinacesta cunoa$tem prapastiile pacatelor pierzltoarede suflete in care ne-am aruncat, ca sd nu ne scapedin ghiare, el ne intinde alta cursd: "deznldijduirea".Boala aceasta sataniceasca e foarte primejdioasa,deci sa o luptam gi sd o biruim cu virtutea nadejdiiin Dumnezeu. (Vezi "Biblioteca Ortodoxiei", N-rii 30-43, pg.

2s4-85). Cain, dupa ce a ucis pe fratele sdu Abel,cazind in dezniddjduire, a zis catre Dumnezeu: "Maimare este vina mea decit a mi se ierta rnie". Sf. Ap.Pavel, care stricase Biserica lui Dumnezeu cuingroziri gi ucideri, dar indreptindu-gi via!a,punindu-qi n[dejdea in Dumnezeu, zicea "Toate lepot tntru Histos care md tntdreste" (Filip. 4, r3). Deasemenea plin de n5dejde in miiostivirea lui Dum-nezeu pentru ciqtigarea iertdrii sale, scria luiTimotei, acestea: "lisus Hdstos u venit tn lume ca sdmlntuictycd pe cei pacatoSi dintre care cel dintti stnteu". (1 Tim. l, 1.5). Iuria, dupa ce a vindut peMintuitorul cazind in deznadajduire... qi astfel dis-perat de rnintuirea lui. a intori argingii... s-a dus qi

s-a sp?nzurat. Sf. Ap. Petru, ?ns6, dup[ intreitalep[dare "plingindu-gi cu amar pdcatul" a fostreinstalat iara.si de iusuqi Mintuitorul in drega.toriaapostoiatului, ciin care c6zilse.

Dumnezeu care a f6cut si line toate viet5lile de pep5m?nt, de Ia atr:rnui care nu poate fivazutcil oehiul

liber; ci numai cu microscopul 5i pini la animalele

cele rnai mari, d. p. Elefantul (elefantul este celmai mare

dirare animalele cle pe uscat), $arpele Boa (Cel mai mare qi

rnai puternic garpe de pe pimint. El cregte pind ia o ldngime de

10-13 m, ajungind pind la grosimea corpului omenesc. Deqi nu

este veninos, este inspdimintdtor din cauza mdrimii qi greutdtrii

lui. Triieqte in America Centrald 5.a), Balena (Este un aniaml

care trdieqte in oceanele : Atlantic gi Pacific. Ea creqte pini lao lungime de 16-20 m" Unele ajung pini la o iungime de 30 m.

Acestea au o greutate uriagi ce trece qi peste 100 mii kg. Capul

ei are cam a treia parte din lunginiea totaid. Gura ei are 5-6 m

in lungime 5i 2-4 m ldrgime. intr-insa in loc de din[i are vre-o

300-350 de lame lungi de 4-5 m, gi osoase care se numesc

fanoane. Corpul Balenei este acoperit cu un strat de gr.isime de

we-o 23-30 cm, in greutate de vre-o 30,G00 kg.), q.a. nuvoieqete ca sa ne pierdem noi din carza pScatelornoastre; ci si le pf,r*siin ca s5 firn vii. "Viu sint Eu -zice Domnui - nu voiesc moartea pfic6tosului, ci sE

se intoarcfl p5-6tosui de la calea sa gi sa fie viu. Cuintoarcere intorce(i-va de la calea voastra cea rea"..

Au cu \rrere voiesc moartea celui faridelege? Nudoresc Eu mai clegrabd si se intoarca de la calea luicea rea qi s5 fie viu?" " Spdla{i-vd, curd{igi-va, Sterge{i-va rdutd{ile din sufletele vott^\tre, dinaintea achilarMei, parcui{i-va de rauta{il€ voastre. Inva{a{i-va afacebinele; cauta{i judecata, mintui1i pe cel napastuit,juc)ecagi sdrucului qi facegi clreptate vaduvei. $i venigi

sd ne tntrebdm - zice Domnul - Ei de vor fi pacatelevoastre ca mohortciunea, ca zapada le voi albi; iar de

vor fi ca roqeala, ca.ltna le voi albi" Deci de ve{i vrea Si

ma v e{i ils culta, bu nat agile p ctmtntului v e{i mtnc a" -

Acestea cunoscindu-le, cind vom privi infiorati pe

diavolul ci deschide inaintea noastra prapastla

deznadajduirii gi ne imbrinceste sa ne prabuqirn intr-insa ca sd ne piard5, noi sd alergf,m la Prea SfintulDumnezeu qi cu lacrimi fierbinli, sA strigdm:"Doamne nu ne l6sa... Dumnezeul nostru spre Tineam naddjduit, sA nu ne ruqinam in veac. Nu l6sa s5-qi

ridi de noi vrajmaqii noqtri, pentru cd toti cei ce te

rabda pe Tine nu se vor ruqinan'. "Doamnemtnutuieqte-ne".

Astfel edificindu-ne cu nidejde sfint5 in Dum-nezeu, si p6risim, pdcatul care ne ingreuiazi SiprinSfinta Spovedanie adevlrata insolitl de roade vred-nice de Pocain[E si alergim la Dumnezeu care ne

aqteaptf, cu bra[ele deschise, qi sa fim siguri cf, ne va

primi qi ferici pe noi. "Attt de mult a iubit Dumnezeulu*ea, ctt Ei pe Fiul Sau, Cel Unul ndscut, L-au dat,

ca tot cel ce crede tntru El sa nu piara; ci ta aiba viaga

veEnicd" (Ioan 3, 16; Comp. Rom.5,8-11; 1 Ioan 4,9-11; Apc.

3,19-21).

Cap.78.

Curi[irea sufletetror Picitoasede lepra Plcatelor.

Noi oamenii sintemcoroana tuturor zidirilor ieqitedin mina Prea Sflntului Dumnezeu. Fiecare din noi,

avem in vasele acestea de lut. adici in trupuriienoastre, o comoari de mare pre(: Sufletul' Sufletulfieelruia din noi, acoperit cu coaja aceasta de lut

(trupul) cum e puiul din ou, este iicut dupa chipul qi

asemanarea lui Dumn ezeu. Sufletul omenesc poartain sine acest chip gi asemlnare Dumnezeiascd, deciel este o icoand

-vie"h Dumnezeirii. in suflet se

oglindegte icoana Dumne"zeirii Prea SlSvita in treife(e: Tatal, Fiul qi Duhul Sfint. Aceasta icoani se

pout" vedea chiai qi in sufletul omului pAcdtos, insd

cu mai multa greutate.Orice pacatfdcut de fiecare din noi, e ca o tin6,

noroi, sau ca alta murdarie cu care stropim, minjim,acoperirn $i' ne schimbSm icoana straiucitoare a

sufletului, cu o urilenie intunecata. Ceea ce se

intimplI cu icoana, oglinda, qi cu fereastra minjita cu

praf, noroi, rnurclarie g.a., acestea se ?ntimpia gi cu

noi cind pacituim. Precum chipul sfintilor de peicoana mhjita nu se mai cunoa$te, precum in oglin-da minjiti nu ne mai vedem fala cum este, qi prinfereastra minjitd nu mai poate pltrunde cum se cade

lumina in casi, impiedicindu-ne ?n acelaqi timp de a

vedea bine ce este afara; tot astfel se intimpla qi cu

sufletul nostru, minjit de unele ori de alte feluritepacate, aratate pe c?t s-a putut in aceasta carte de

Spoverlanie. Nu se poate vedea limpede in el chipulqiasemdnarea lui Dumnezeu" Nu se poate vedea inel stralucind lumina Dumnezeirii. Fiecare din noicunoa$tem umbros ori mai bine acestea. insuqisu{letul nostru strigi dinliuntru fiecaruia din noi (ps'

41 t6-17; 42 67), ca sd o ddm la o parte de pe fa{a luiplcatui. Striga, zic iarlqi, sd-i curdlim faga lui de tinapScatelor, qi strigarea lui este adeseori aqa de

torturatoare ca qi chinul iadului. .;

Pentru curalirea sufletelor noastre de pdcate,

strigd la noi qi numele nostru de eregtin pe care ilpurlam. Daca un prinl moltenitor al tronului,imbracat in haina impdrdteasca qi cu coroand pe cap,

s-ar vedea tirit de patimi nestdpinite in noroiulnetrebniciilor, oare n-ar rogi privindu-qi minjitehainele sale de mogtenitor al impara[iei? Oare nu

s-ar hotiri in acelaqi timp ca sa $teargA orice pata de

pe ele, prin o purtare demna de numele gi haina sa

imparaieascd? Ba da. Ei bine, aceasta, trebuie sd o

sirntrim gi noi creqtinii cind ne vedem minjili cu

felurite pacate. Noi cregtinii, sintem imbracali de la

Sf. Botez cu haina implrateasc6 a DarurilorDumnezeieqti, bainca qi mai mult decit aceasta. Noisintem imbracali prin Sf. Botez in Domnul nostruIisus Hristos. Precum fierul din foc se imbraci cu

foc; sirma ce-i in legaturd cu uzina sau cu aparateleelectrice se imbraca cu electricitate; buretele dinapd, q.a.m.'d., tot astfel gi orice om care se nagte dinapa qi din Duh se imbraci in Domnul nostru Iisus

Hristos. Aceasta o adeveregte DumnezeiascaScriptur6, zicind: "CtEi tn Histos v-a{i botezat, tn

Histos v-a{i Si tmbrdcat" (GaL.3,27; Rom. 6, 3'13; L3,14)-

De la aceasta imbrdcare in Domnul nostru Iisus

Hristos noi ne numim hristiani adic6 creqtini.Numele acesta impdrdtesc. ne arati cd sintemmadulare ale Domnului Hristos (1Cor. r2,12-31), fii aiTatdlui ceresc (Ioan 1, 11-12) qi moqtenitori ai

lmparaliei lui Durnnezeu (Mr. 11, LZ; Lc. 16, L6).Numele acesta de cregtin pe card il purtim, striga lanoi sh ne curf,fim sufletele noastre de tina pAcatllor( 1 Cor. 2,9;Evr.1t,t6), spre a se putea privi in fa{a lorchipul gi aseminarera lui Dumnezeu, qi a fi vrednicifii qi mogtenitori ai imparagiei Iui Dumnezeu. Grijaaceasta de pastrarea cura{iei, o ve.dem adeseori gi iaunele din vieluitoare Ei mai cu seami la pasari."Intr-un helegteu invecinat cu un castel boieresc,tr6ia o lebada care igi ogiindea penele albe in apalimpede. Un pictor Iucrain casteilucruri decorative.Niqte copii ztrurdalnici, in timpul cind pictorul era lamasd, ii fu16 pensulele qi vopsird penile lebedei curogu qi negru, ceea ce a intunecat penele lebedei.S6rmana de ea, cum se vazu schimbata, parea ci sesfieqte de sine insigi, nu se mai cunoqtea pe sine, era

. neliniqtita g.i speriata. incepu sa se

-bage in api de

repetate ori spre a-gi sp6la aripilei dar osteneala eifu zidarnica. Uleiurile peneluiui furat de la pictor,se aqezar5 puternic pe aripile lebedei.

in-ziua uimatoare lebada f" gariia -oart6 pe lac,cdci nu putuse rdbda ruqinea cel s-a fdcut. S-a zb6tuiin apd peiltru a se curali pind gi-a aflat moartea" (Dr.Grigore Cornga Episc. Aradului "1000 de pilde pg.91).

Ci$ creqtini se mai ocup6 astdzi de haina curatd aBotezului, de strilucirea sufletului, pe care auminjit-o, murd5rit-o, intunecat-o, zdrenluit-o, baunii au gi pierdut- a???l

Daci la pasdri, gi ia animale, vedem noi astfel depilde graitoare pentru cura[irea trupurilor lor, cu citrnai multd grija trebuie sd purtim noi de curd{irea

'sufletelor noastre!? Cu atit mai multd, cu citsufletele noastre sint mai de mult pre{ decittrupurile lor.

in cele trei cruci de pe muntele Golgota veclem treistiri ale sufleteior:-ornenegti. l)Crucea Domnuluinostru Iisus Hristos prin jerfa de pe dinsa, ne arardnevinov6lia. 2)Crucea t?lharului' din dreapta, nearatd. vinovalia iertat6, adici pacatele curalite prinPociin(a. 3)Crucea tilharului din stinga, ne aratflvinovafia os?ndita, adica pacatele nespilate in baiaSpovedaniei gi Poc5ingei adevaraie" in stareanevinov6[iei, putrini putem s6 r6minem, foartepu{ini, pind la unul. Togi sintem gregili pe acestpdmint. Nimeni dintre noi oamenii nu este fdrd dep6cat, fdra numai unul Dumnezeu. A,Eadar, nou6creqtinilor. plcatoqi, ne rf,mine a urma pildatilharului din dreapta, pentru a no cur6[i de paiat, gia deveni fii gi moqtenitori impara[ieilui Dumnezeu.Diavolul; ins5, adeseori ne pune piedica, cuincrederea prea mare in indelunga rabdare a luiDumnezdu" Daca se intimpla sa ne scape dinpripastia aceasta, iqi sf6rim6 capul intrebuinlindtoate mijloacele, ca sI ne prdbugeasca in prapaltiadeznadajduirii, ca pe fraticidul Cain, trddatorul IudaIscarioteanul q.a" Astfel de incercari diavoleqti sevid foarte multe in sf. cdr{i, dintre care voi da numaiuna spre zidirea credincioqilor.

,

47

Odatd un Cilugdr, mergea printr-o p5duresecularE, adinc mihnit, pling?ndu-qi pacatele sale cucare se sim{ea impovarat. Diavolul vazindu-l astfelmihnit, s-a apropiat de el, ca s5-i intindE cursele salesataniceqti, pentru a-l prinde gi al arunca ?n prdpastiahaotic[ a dezndddjduirii. in acest scop satanicesc, els-a aratat inaintea Calugirului p6catos, cu oscrisoare in care erau a$ezate toate pacatele lui. $i azis diavolul c[tre Ciluglrul mihnit !i irrfiorat. "Vtzitu aceasta scrisoare? Aici se hfld scrise pEcatele tale!Cu aceastE scrisoare, in care stau scrise p5catele taleeu mi voi ar[ta in ziua judecAgii, gi te voi trage in iadcu mine, unde te vei munci in veci. Orice ai face tupentru a scdpa, sE qtii, c6 e in zddaf,. Calug5rul, carecuno$tea cu Darul lui Dumnezeu, DumnezeieqtileS-cripturi dimpreuna cu Sfintele invd[dturi ale Sf.Biserici creqtine ortodoxe, precum qi megtequgrarilesatanei, i-a zis: "Ia df,-mi acest zapis, ca si vad qi eudaci sint cu adevirat ale mele, picatele ce ie-aiinqirat tu intr-insul". I-uind apoi zapisul din ghiarelediavolului gi citindu-l, a vazut c-a intr-insul erauscrise_pdcatele lui, unul c?te unul, aQa, cum, cind giunde le fdcuse. Vazind acestea Calugirul a oftat dingreu, arit?ndu"qi prin aceasta pdrearea de rIu,pentru cE supdrase pe Dumnezeu cu ele" plecindu-seapoi jos, a luat un cErLrune (dintr-o vatrd unde tusesefoc) gi f6cind semnul Sfintei Cruci peste picatelescrise in zapis, a zis: "S?ngele Domnuiui noitru IisusHristos ne curd[eqte pe noi de tot picatul" (1 Ioan 1,

7;2,2;1Cor. 6,11).

l-a auzirea acestor cuvinte Dumnezeieqtf diavoiuia pierit. Cdlugarul mullumind Milostiwlui Dum-nezeu pentru" ajutor, a aTergat la Scauriul SfinteiSpovedanii, unde mdrturisindu-gi pacatele sale is-cusitului siu duhovnic, qi-a indrepat viala, a fdcutroade vrednice de Pocainla gi a str6lucit cu faptelein viitor. Astfel mintuindu-se de cursele diavoiului,s-a rnutat cu pace din aceasti viald trecdtoare, inviala qi fericirea vegnica. Aceast5 pilda frumoas6 qigrSitoare a'indraznelii contra diavolului, gi iPo^caingei Cllugarului p5cf,tos, s6 o urm&m qi noi.

In timpul verii cind merge m prin livezi: (fine[e),vede m cite odata, o linigte mormintala. Apoiauzim intii un liriit de greier. DupI aceasta auiimiardgi [?riind unul dup6 altul, pina cind in cele dinurmd auzim un cor de 1ir?ieli, care te asurzesc. Cindun porLrmbel zboari, ceilalli il urmeaz6. Deasemenea cind un coco$ c?nta, Ia timpul lui hotaritceilalli il urmeazi cintind unul dupi.altul g.a.rn.d.

Acest imbold imitator, se afla gi in noi oamenii.Astfel cind vedem pe cineva bine dispus, ficinrl haz,ori indispus, tulburat, plingind, simlim adeseori curnexpresia veseliei sau a intristarii de pe fa[aaproapelui nostru, se zugrdveqte aidoma in fiinga qipe felele noastre. Pentru a ne curi[i sufletul ae iinapdcatelor cu care l-am minjit, trebuie si neintoarcem qi noi privirile citre to[i alegii lui Dum-nezeu, care prin pocainla au devenit vase curilite,de.bund treabd in casa Dumnezeului celui viu.

t48

Sa privim <i. p. la Pocainga lui David, Manase, a

Mariei Magdalenei, a lui Matei Vamequi. Zatheu,Fiul risipitor, Petru, Pavel, lvtraria Egipteanca,filugtrui din istorisirea *le rnai sili, Q.a', qi urn:?ndr:-

le in Pocain[*, s5 fim siguri cE eliavolul nu va'mai avea

nici o stflpinire asupra nnastr5. Acestea fac?nri, sa

fim siguri ci ne vnm curi{i qi sfinli, vorn ajunge vi}se

alese, fii ai lui Dun'lnezeu qi mo{tenitori aiimpara{iei l-ui (evr. 13,7; is, t2;17;12,1; I cor' i 1, 1)

"Avinri aceste fagaduinle qi marturii, iubiiilor, sii

ne cura{im pe noi de toatd spurciciurrea trupului 3ia duhului, fScind sfinlenie tntru frica lui Durn-flezeu.". Aceasta curfl{ire... pacea 5i st'ingenia sa ourmam cu to[ii, fArI de care nimeni nu poate vedeape Dr-lmnezeu" 12 Cor. 7,1; Evr.12,14; Mt' 5,8; Ioan 1-5,3;

Rom. i4,20;).

i

l

I

I

I

I

I

E

I

-Cap,78,aCurS[irea de Pflcate

in trumina Dumnezeiegtilor Scripturi(DupS "Cdlduza predicatorului", de Dr. C. Chiricescu, gi Ic. C.

Nazarie, cu citeva incireptiri gi adaugiri de autor)

e hotaritl: Rom.3, 24;2 Cor..5, 21; Efs. 5,2;}vr.9,26;lPetru2, I loan2, 4;4,10)

e hotiritl de Dumnezeu de la intemeierea lumii:Rom.3, 24; I Petru 1, 18-20; Apc. L3,8);

era preinchipuiti prin jerfte; r,s.24,8; 30, 10; Lev.16,

15-16;2Paral:29,24e prezisd qi predicatd de profe[i: Ps.64,3 ed. Sf. Sinod'

Prov. S.16,4-8; [s.6,7; 27,9;53,4-12; Dan' 9, 24-27;2ah.9,11;

13 loan 7--8, Ioan 1,29 11,50-51; F' Ap. 3, 18; I Petru 1,11

e prezis6 de Iisus Hristos: Mt.20, 17-r9,,28;26,23;Mc.

10, 45; Lc. 18, 37-32;loan 6, 51; 10, 15

e neapirat trebuincioasa: Iov. 9, 28-31; Ps. 129, 3;

Prov.20, 9; ler. 2, 72; 17, 1; Mt. 18, 1 1 ; Lc. 19;10

Omul singur nu poate dobindi prin sine: Iov.36, 18;

Ps.48,7-8; Mih.6,7;Vlrsarea singelui rdscumpdrdtor e trebuincioasa:

Lev.17,11; Ew.9,7,22;Singele jertfelor nu e de ajuns: Ew. 9,9; 10,4, l1;

Numai Iisus Hristos poate aduce jertfaimpdciuitoare pentru curilirea de pacate: Evt.2,17;

7, 26-27 ; 9, 11-12; lO, 12;

Ca curat gi fari prihana a putut fi jertfa expiatoare:Ew. 9, 72-1,4;l Petru 1, 18-19; 2, 2l-24;

Iisus Hristos a adus jertfi pentru curdlirea de

pdcate: Evr.7,27;9,24-28;10,12; I Petru 3, 18;

S-a adus pe Sine jertfd de bund voie: Ps. 39, 6-9; Evr'

10, 5-10; Ioan 10, 11, 15, 17-18; Gal.1, 4;2,2A; Efs' 5,2; I Tim'2,

6;Tit.2; t4;A fost jertfa prin"iubire qi a adus-o in dar: Rom. 3,

24; Evr. 9, ?3; I loan 2, 2; 4, 1{;

A ridicat pe cruce pdcatele tuturor: Is.53,12; Rorn' 4,

25; Colos 2,1.4; lPetru2,24;A primit pedeapsa cuvenitd numai pacatoqilor: Is.

53,4-5;2 Cor. 5, 21; Gal.3, 13; I Petru 3, 18; 4, 1;

A murit'pentru pacatoqi: Rom.5, 6,8; 6, 10; I Cor 15,3;

2 Cor.5, t5; Evr. 2,9; 1' Petru 3, 18;

S-a dat pe Sine rascumpArare pentru pacltoqi: Mt'

20,N; Mc. 10,45; Gdl.3, 13; I Tim. 2,6;Tit. 2, 14; Evr'9. 1'5; I

Petru 1,lll-19; Apc. 5, 9;

Dumnezeu a ijat pe Fiul Sau pentru noi: Ioan 3, 16;

Roni. -5, t{; 8, 31-32; Evr. 2" 9; Iean 4, tr(};

ne vesteryte: bundtatea qi milostivirea lui Durn'nezeu; Rom.8,3i-32: Efs" 1.,&7;2,4,5-7; I Tim. 2,4-6; Evr.2,

9;

clrago*rtea lui Dumnezeu: Ioan.3, i6;ftom5, il; E'fs'2,4,

5 ; I loan 4,9, l0;

dragostea lui F{ristos: Ioan. 15, 13; (ial' 2,-20; Efs. 5, 2,

2-5; Til.. ),14; I l*an 3, i6; Apc" i, 5;

impacS clreptatea gi rnilostivirea lui Drtrnnezeu: Is.

53; R.onr. 3, 24-25; 8, 3-4;

U rrnErile pentru credinciogi:rascump5rarea: Mt. 2A,28;Mc. 10,45;F' Ap" 20,28; Gai.

3, 13; Efs. 1,7; Colos.1, 14; Evr. 9,12,15;I Petru 1, t8-19; Apc.5'

9;

eliberarea de toati nedreptatea: Tit. 2, L4;Evt. 1,3;9,

14;l l6an 1,7; Apc. 1,5;

iertarea pacatelor: Mt.26,28; Ioan 1,29;Rom; 3,24;Efs.

1, 7; Colos. 1,, 14; 2, 13-14; Tit' 2, 14

indreptarea inaintea lui Dumnezeu: Is.53, 11' Rom.

3,24-25; II Cor. 5, 21

impicarea cu Dumnezeu: Rom. 5,10;2 Cor.5,19; Efs.

2,13-16;Colos; l, 20

infierea: I loan3, 1 ; Gal. 4, 4-7 ; T\t. 2, 1.4; G al' 3,'2.6; loan 1,

12; Rom. 8, 15; I Cor. 6, 1 1 ; II Petru l, 4; Is. 56, 5; -

sfi n1i rea: Efs. 5, 25-27 ;Colos. 1, LZ;Tit. 2, 14; Ev t. I 0, 1 0; 13,

12 ; I Petru 1, 15-17, 4, l; 2,9, 24; Rom.6, 22; ll Lege 14,2;

Ierem.l,5;eliberarea de aceastd lume viclesnS: Gal. 1,4;6,14;

intoarcerea la Dumnezeu; Efs. 1, 13, 18; Evr. 10,19-20;

I Petru 3, 18;

Iisus Hristos a savirqi t: 2 Cor.5, 15, 19; 1 Tim. 2, 6;Evr .

2,9; I loan2,2;Iisus Hristos este Paqtele nostru, jertfg pentru noi:

lii1 Cor. 5, 7

a rupt zapisul ce era impotriva noastra: Colos.2, 14;

a slabit pacatut: Dan.9, 24;Evt.9,26;a nimicit puterea diavolului: colos. 2, 15; Ew' 2,14;1

Ioan 3,8;S-a proslSvit prin: Filip. 2, 8-9; Evr' 1,3;12,2;

Iisus Hristos a murit ca sa traim pentru dreptate:Rom.6, 2-4; I P etru 2, 24;

ca sa traim pentru Durpnezeu ?n El: Rom.6, 10'-11; I

Cor.6,20l I Pctru 4, l-2;

ca sa traim pentru El: II Cor.55, 15; Ga1.2,20;

ca sa trdim pururea in El: Ioan 11,3; Rom. tr4,8--9; l Tes'

5, l0;Credincioqii prin credin[a sint parta$i ai bunurilor:

Rom. 3, 24-25; Ga!.3,13-14;'

Preolii trebuie sa predice: F. Ap' 5,29'31.; I Cor. 15,3;

ll Cor.5, L8-21;

Iisus Hristos se numeEte: Mielul junghiat pentrY

pdcatele noastre: I Petru 1, 19;Apc. 5,6,12 13,8; Mielullui Dumnezeu ca{e ridicd plcatul: loant,29-36;

Mielul in Sfinta Cuminecdtura: Mt.26,26-?3; Mc.14,

22-24;Lc.22,19-20; I Cor. 11, 23-26;

Singele lui Iisus Hristos este singele legii celei noi:Mt. 26, 28; Mc.14, 24; Lc. 22,20; I Cor. 1 1, 25; 9i Eg. 24, B; Evr.9,20

Prototipuri: aducerea lui Isaac ca jertfd: Fac.2z,z-rz;Evr. 11, 17; Pasca: Eg. 12,3-13; I cor. -5, Z; Singeleaqezimintu I ui: Eg. 24, 8; Ew. 9, Z0; Ziua expi eie i : Eg. 30,10; Lev. 16, 30, 34; Ew. 9, 7, 72;!apul: Lev. 16, 20-22; ll Cor.5,2L.

Cap.79.Violarea sigiliului Sfintei Spovedanii

se pedepse$te cu asprime.

Mare este Taina Sf. Spovedanii! Multe ginemarginit de mari sint milele pe care prea Sf?ntulDumnezeu le varsa cu imbelgugare la acest Scaun cle

" judecata al milostivirii sale. Diavolul, ins5, care aluptat cumplit pe stramo$ii nogtri, pina i-a scos afarhdin rai, vdzind aceasta milostivire Dumnezeiasca'pusA la indemina pdcatoqilor pentru a se curdfi depdcatele lor, se tulburd cumplit. El alearg[ ricnindclutid pe cine sd inghit6, qi ne dd razbol infricoqattuturor cregtinflor care alergam pentru a ne curd(ide picatele noastre la aceastd judecata imbelqugatiin milostivire Dumnezeiasca. Acest Duh inriuiatritne impiedici pe toate ciile ca sI nu ne putem fololide Darul acesta Dumnezeiesc. Doud atacuricumplite intrebuin(eaza el pentru a ne impiedica

:pr: a nu ne pu_lea folosi de Sf. Taina a Spovedaniei.Intii ne impiedicd a ne cerceta congtiinia, pentru anu ne putea cunoagte toate pacatele qi canonisirilelor. Aceast6 piedica ne-o pune el pentru a nu neputea mdrturisi toate p5catele, a nu face roade vred-nice de Pocdin[d... qi a rdmine iarlgi vrdjrnagi luiDumnezeu (Lac.4,4; Rom.8,7; Gal.5, t7-Zt). Ai dbileaatac qi mai cumplit pe care ni-l dh diavolul noudcregtinilor, care vrem sd ne spoveriim, este $oapta,ca Duhovnicul ne divuiga pdcatele marturisite denoi la Scaunul Sfintei Spovedanii.

Contra primului atac diavolese, cu Darul lui Dum-nezeu, s-a mai ardtat in aceastd carte ?n mai multeiocuni ca sd ne folosim. Fentru ai doilea atacdiavolesc, degi s-a ardtat ia cap. 75, ca noi FreoqiiDuhovnici sintem oprigi cu desdv?rgire a dirrrlga inpopor sau autoritatilor, pacatele ceior ce ni1-aumdrturisit, totu$i vom ar5ta iardqi, aducind gi altem6rturii vrednice de crezut.

Spre a soulbera orice critic d, care, s-ar ridica c?ndvagi m-ar osindi, cd eele scrise sint numai parerile meleproprii, ?n acest scop dau aici o parte din hot5ririleSf. Biseriei cre$rine ortocioxe.

"ObIigagiile ministrului Poclingei dupdmirturisirea picatelor". Dupa marturisireapdcatelor din partea marturisitorului, Duhovniculeste obligat la strictd discregiune, in privinga acelorlucruri, care au venit Ia cunogtinla iui prinmarturisire, sau Ia ocaziunea acesteia. Aceasta-clis-crefiune se numeQte "sigiliul mlrturisirii" qi seintemeiaza mai intii pe dreptul natural. b[ci

49

marturisitorul igi marturisegte pdcatele subcondiliuaea, ca Duhovnicul sI observe stricta dis-cretiune in privinla pdcatelor marturisite, qi Duhov-nicul se supune Ia acea;ta conditriune prin primireamdrturisirii. Aqijderea se intemeiazd, obligamintulspiritualului la discre[iune in Scaunul Marturisirii qipe dreptul Dumnezeiesc. Caci aceea ce pdcatosul inSf. Taind a Pocain(ei ii descopera Preotului, iidescoperd lui Dumnezeu, qi precum Preotul aici intoate lucrurile ocupa locul lui Dumnezeu, agatrebuie el sa ocupe locul lui Dumnezeu qi cu priviiela discrefiune. Sf. Ioan Hrisostom deduce anume dinimprejurarea, cd Dumnezeu niciodata nu descoperdpacatele oamenilor, obligdmintul duhovnicilor, ca qilor picatele, care li se mdrturisesc, nu le e permis

-a

le descoperi.Discreliunea in Scaunul M6rturisirii se porunceqte

qi prin prescriptele bisericeqti. Sf. Vasilie cel Marezice in canonul sfu 34: " Pe femeile cele ce aupreacurvit, qi pentru evlavie s-au mdrturisit, sau des-au vadit cit de pu[in, P[ringii noqtri au oprit a lepublica, ca nu vadindu-se sd le dam cauzd,de moarte.Insd au poruncit a sta ele fard de impdrtaqire pind seva implini timpul Pocdin(ei". gi NichiforMdrturisitorul in canonul sdu 27 hotdrigte: ,'Se

cuvine Pirintele Duhovnicesc, pe ceice mdrturisesclui pacatele ascunse, sa-i opreascd de la Dum-nezeiasca impartagire, insa sa-i .lase sI intrein duntru in Biserica gi s6 nu arate pdcatele lor; cisa-i sfdtuiascl cu blinde{e sa rAmind intru pocdinfAgi intru rugf,ciune, qi sa economiseascd canonisiriiece se cuvin fiecdruia, dupi proalegerea sa" ("pidalion*,edit. 1844, fila477).

Sub sigiliul Mdrturisirii, stau toate pacatelemdrturisite, fie ele grele sau uQoare, secrete saupubiice; apoi toate imprejurarile, care stau inlegdturd cu Marturisirea sau cu pacatul mdrturisit,nedispoziEiunea mdrturisitoruiui, oprtrea sauaminarea deziegarii, epitimia impus6; persoanelecar.e sint: cauz6,, ocaziune, sau otliect ai plcatululprin mdrturisire, vin la cunoqtin{a spirituaiului qi ?nurm6 picatele conculpabilului... Agifderea nu esieiertat - Freotului Duhovnie - a intrebuinlalcunogtin[ele c?gtigate prin mdrturisire ?nainteaoricarei dregatorii" (Dr. T lr" Tarnavschi "l-irurgica Biserir jiRisirfiene:, edit. 1909, Cerndugi, pg.7 L-42j.

"*riee paeat mSrturisit ?naintea Freotuiui iluilov-nie - scrie gi Dr. tsadea Cireqanu - n-d Se p0ate Spune deaceste sub ni'ci r.ln urotiv. "secreiui invioiabil dinScaunul Marturisirii", se pSstreaza suii orieeimprejurdri, pericole, torturfiri qi nenoroeiri. Deaceea in Fraviia cea mare din anul trd52, cap. 3tr9"citim: "Duhovnicul de va spune pacatele ie i sespovedesc... sa-i fie luat darul de tot gi al preoliei qial Duhovniciei; iar cetd[eneasca lege, zice: "Si i segcoatd limba pe ceafi qi sa i se tragl pinh va muri".Motivul pentru care s-a hotirit aceaita asprime, afost ca in aceasta lume, omul sd-qi gf,seasci alinareaqi uqurarea conqtiin(ei sale cel putin in Bisericd, qi sa

nu se atinga sfinlenia Tainei cu nimicirea secretuluide preotul neinlelept. Iar atunci cind Duhovniculvede pe un nevinovat ca patimeqte in temnita pentruvreo irima, qi el cunoagte pe adevdratul vinovat prinScaunul Mdrturisirii, poate ardta inaintea judec6[iicd nu este vinovat osinditul, dar farl a spune 5i farda arata pe cel vinovat..." (Dr. Badea Cireqanu "Tezaurul

Liturgic", Tom. III, pg. 325).

Din cele artrtate din Dumnezeiegtile inv[[5turi gi

pravile, reiese destul de clar cd noi Preogii Duhov-nici, in nici un caznu ne este iertat a divulga in lume,nici chiar la autoritali, pdcatele celor ce ni s-au

mdrturisit nou6. Aceasta este o crima mai cumplitddecit'orice crima. Cel ce ucide pe apropele sau, iiucide numai trupul; insa cel ce ar cuteza cindva sd

violeze sigiliul Sfintei Spovedanii prin divulgareapacatelor, ucide multe suflete. Credincioqii, in fa{a

acestui pdcat greu - care si nu fie niciodatd - iqi pierdincredelea in pastrarea acestui sigil Dumnezeiesc, qi

astfel cind se marturisesc, din carlza neincrederii,ascund pdcatele cele mai grele qi uricioase. Acesteail chinuiesc in toatd viala qi le-o gi scurteazd: iardincolo de mormint, cad in osinda vegnicl (lez. 3; 18;

20;33;6). Noi Duhovnicii cunoagtem bine, c5 acest

pdcat, mai mult decit chiar indemnarile aproapeluide a pdcitui, intrd in pdcatul indoitei ucideri, despre

care a zis Mintuitorul in Sfinta Evanghelie:"Nttvdteme{i de ceice ucidtrupul, iar sutletul nu-l pot uclde,

ci sd. vd. teme{i mai vtrtos de cel ce poale sa piarda Si

trupul Ei sufletul tn gheend. Adevdr zic voud: de acela

sd va temeli" (tr,tt. 10,28;Lc. 12 4-5).

Dumnezeieqtile Scripturi, ne obligd imperios a

plstra cu sfinlenie secretul Sfintei Spovedanii printeluritele ei inv6!5turi. "Cine umbl6 cu birfeli, dI pe

fa!6 cele ascunse qi cu cel ce nu-gi poate tine gura sa,

nu te amesteca"... Secretul Sfintei Marturisiri nu se

poate divulga niciodat5; deci creqtinii p5cStoqi sd

ilerge la Duhovnicii lor, qi fari de nici o teami sa-gi

miituriseasca toate pacatele, cu care sintimpovirati.

Duhovnicii sint oameni indumnezeili, de aceea au

intr-inqii focul dragostei sfinte care acoperlmullimea de pdcate, auzite la mdrturisire. Pilde (eacestea avem multe, multe, in Sfinta Bisericl a

Domnului nostru Iisus Hristos.Pentru a impraqtia ploaia clevetirilor - ce cade

neincetat asupra dregatoriei preogiei gi duhovniciei- din inimile creqtinilor impulinali la suflet, vom da

aici vre-o citeva pilde din stdlucita dragosteduhovniceasca a sfin[ilor Parintri.

a. Pistrarea Tainei indumnezeieEte pe Duhovnici."Spuneau Pdrinlii pentru Awa Macarie cel Mare,

ca s-a ficut, precum este scris, Dumnezeupf,mintesc. Caci precum este Dumnezeu acoperindiumea, a$a s-a facut qi Awa Macarie acoperindgreqelile pe care lgvedea, ca qi cum nu le-ar fiv5;zut,

ti care le auzea, ca qi cum nu le-ar fi atzit" ("Pateric",

edit. 1913Iagi, pg. 143, litera M.a.).

50

b. EpiscoPul infelePt

. prin acoperirea plcatelor plstori[ilor sii,a inliturat nenorocirea qi a cigtigat sufletele.

"A venit odat[ Episcopul Awa Ammona sa guste

ceva intr-un loc gi era acolo unul care avea nume rdu.

Deci aflind cei ce locuiau'in locul acela, s-au tulburatqi s-au adunat ca sd-l goneasca pe el din chilie' $iiunoscind caEpiscopul Ammona este inlocul acela,

venind l-au rugat sa meargi impreund cu dingii.inlelegind fratele, luind femeia, a ascuns-o intr-unchiup(vas) mare Pina a venit norodul, avdzut AwaAmmona ceea ce se fdcuse, gi pentru Dumnezeu a

acoperit lucrul. $i intrind, a $ezut deasuprachiupuluiqi a poruncit ca sd caute toati chilia. Deci, dupi ce

au cautat gi nu au aflat pe femeie, a zis Awa Am-mona: "Ce este acesta? Dumnezeu sd-v5 ierte!" $irugindu-se a facut pe tofi sI se ducd qi apucind d.e

mina pe fratele, i-a zis: "Ia aminte de tine, frate!"Acestea zicind s-a dus".

Aceasta este lucrarea duhovniceascd a dragosteidesdvirqite , care a zidit in doui parli dupa cuvintulDumnezeiesc: "Nu judecagi ca sd nu fili judecati;

iertali gi ve[i fi iertali (Mt. 7, 7-2;l-c.6.37:-45; Rom.2,7-6). Acestea avinduJe in minte Sfinlii lui Dum-nezev, se fereau ca de focul iadului de a j .'udeca pe

aproapele, fie mare, fie mic, ci mai degrabd d6deau

sfaturi ziditoare, ori se rugau pentru sineqi gi astfelsc6pau de judecata gi pedeapsa lui Dumnezeu.

c.Nu judecafi Ei nu ve(i fri judeca[i.

"C6latorind eu pe o cale - zice Awa Pafnutie - mis-a ?ntimplat de am ratlcit din pricina negurii qi

m-am aflit aproape de un sat. Pe cind mergeam pe

cale, am vazitpe unii care se impreunau firl rugine.

Atunci departindu-md pu1in, am stat rugindu-mdpentru pdcatele mele. In acel timp am vazut pe

ingerul Domnului venind, avind sabie 5i mi-a zis:

"Pafnutie, toii cei ce judeca pe fragii lor, de aceast6

sabie vor pieri; iar tu pentru ca nu ai judecat, ci te-3ismerit peline inaintea lui Dumneze:u, caqi cum ai fifacut tu pacatul, pentru aceasta numele tau s-a scris

in cartea celor vii" ("Pateric", pg.207,literaP.9, a.1)

d. Starelul Duhovnicesc acoperind Ei indelung

ribdind sciderea pistoritului siu, cu timpul l-asmuls din ghiarele diavolului.

Prin acoperirea gregelilor cu dragosteduhovniceasci qi indelungd r6bdare. Pastoriicigtigau sufletele pdstorililor lor, prapdstuili infeluiite pacate. Aceasta ne-o adeveregte qi

intimplarea urmatoare: "un bdtrin oarecare avea

doisprezece ucenici. Deci, s-a intimplat din ispitadiavblului, ca unul dintr-inqii sd meargi in sat gi sIcadi cu o femeie in pdcatul curviei. Acesta robitfiind de patimi, totdeauna pleca dup6 Utrenie in sat

Preot n-a dat pe fala nimic, fiind cu totul oprit a. li..r.tul Spovedaniei e aqa cd am putea ili1.f[;lege a face aga ceva'

I pdcate cif de rnari. Am iscodit in scopul acesta

itlgi iaragi venea de dimineata, inca fiind intuneric. I lnfuriindu-se regele, cd Preotul nu i se supune giDeci, au aflat bdtrinii gi fralii fapta,_gi peq-tru ca sa Inu-l ascult4 a aruncat. pe curajosul gi vridrriculacopere pe fratele nu-l videau pe el. Fralii insi de I Preot,'la 6 mai 1383, ln itil UotAb, undl s-a inecat.rnulte ori au strigat asu.pra Egumenului, zicind: I Corpul lui a fost scos mort din apa Ei inmormintat la"Cum iil6sa1i pe el aga Ei nimic nu-i ziceli lui?" Odati I niserica la care slujise. Aici s.a tiAfiUt eI336 de ani,a mers bitrinul la fratele inc5 diminea[i fiind, gi l-a I cind la 1719, cipetenia Bisericii Romei voind si-laflat in tim-pul cind abia venise o'ln ,ut. Din ldeclare de sfini, u poirn.i;-;;:i;A;;.p"."i;intimplare el schimbasg Tulti3 sa_ gi luase haina I morrnint, s-a gisit corpul acelui Preot, lutrizit, gifemeii. Deci, i-a zis lui bdtrinul:"(Jnde ai fost frate?" I oasele cu totui risipite. Spre mirarea tuiuror, fui,El vizindu-se strimtorat a minlit, zicind: "Pind in I timUa ii era neatinsi de siricaciune, p6strata aga decutare l9q am fost, pentru o trebuinfa". Atunci i-a zis I Uine gi proaspati ca in ziua mor[ii.batrinur: uA cui ;J;;'i;;i,;;;;;"?'';;;uIff

| "il;:#fi;5;":;#;d;:;

zsropare,voiasifratele ci estg a femeii, s-a aruncat la picioarele I cerceteze icest lucru nemaipomJnit. gt flcu o

- bdtrinului, gr5ind: "Iart6-md stipine, cd nu voi mai I taietura in virful limbii gi coosiata, cE limba era laface aceasta de acum i3{n-te", Batrinul l-a iertat qi I fgt, ca a unui om viu. $i'astfel Ioan Nepomusen fuI-a mingiiat pe dinsul, zicindu-i: "Pdzeqte-te de acum I socotit in Boemia de sftnt mucenic. fimUa sa ii fuinainte, fiule, cI ce cigtigi, sau ce folos ai dintru lpura intr-o cutie de argini gi dedesubt, peaceasti spurcdciune,fird,numai aicea de la oameni, I suslinatorul cutiei, s-a insiris in latineqte isioiiaogara gi ruqine; iar in veacul ce va sd fie, focul nestins I aceasta minunatd. Ea se vede gi azi cu tiietura bis-Eiviermii cei neadormigi gifdrd de sfirqit. Nu mai face I turiului doctorului".fiule, nu mai face, md rog, ca sd nu te mai tavllegti

I

cu aceast6 fapta uritd". Astfel cu_iubirea de oameni I f. Ceea ce mirturiseEti (te spovedegti) preotului,a lui Dumnezeu gi cuindelunga rdbdare a bdtrin-ului, I este un secret rnare.

#.::Lq:'^.t:ll"l"^:"',l^::.J-?3]1.'P:1111,s],'-1 1i|]: | "unii oe$tini se sriesc a-qi marturisi pacatele celeMonah iscusit. Acestea vdzindu'le, fra11i {impreynd | -uii; ei se iem ca nu ;;; ffiffiil#ivesteasca

i:r:::l,""* ?:"f,*l,Tit ^,:,-?,H:lt.!|ig: | -li a"pu,te, qi apoi si intre in blucuc. Fili liniqtili inindreptarea rraterui. Ei a,, zis batrinur;i; ;Fi | ;:tffi;';?S,1i&'.'t:::':.":;11 if H'jllil

***::t""1..* lll::,:i.1".'P:l:..1,?:1 ryY: .: ii I rvr*a-rt.,risirii, preotul n-are voie sd o spuna niminui.rdbdat atita fratelui?" Bdtrinul le-a ia:tr_r: to.' I e in secret mare. Nicilal;il; i":".a".a,rrie nu

,,ffi{.1:"{ffii1,1i:rffi"',',li:X?-,t%:lxi1lJ;li:gnil*xm,9*i:ffTJstrx?j:""tuffi;:,la ^^^l^l+x -.1-x -J^:^-:-r-- rde cealalt6-Pla, c..a nu dojenindu-l sa meargd i1

| uai.t seara la uga preotului, care locuir'il;;I";l::.::^'l: :'::^.i*":I ^o-.::f,,::,,?^,al:iryl lilli.,"u..a. Desihizind preotur, necunoscutur i-ar-qntul1 sa, de acum am apucat si cealalti yiri ii q. I :fi[:"."ffi;::"#:T.}"::H:t?;ffi1ffi;"1.';19:t':ll::t:11i::,r^T1_T:11i1._?..itlir1 este

I ii.lp"r" currii qi aici ii spusese necunoscutur cd inribdarea impreuna cu rugdciunea, :ll1 :"_:l I ;;;,L b"t"rriilffij*"ffi;":ffii'i,r-".isa;, slintimplafratelui nostru ispitire, cd doard fiind.cumvl I ru"Lirrr noplii curtea boeiereasc6 va fi aruncatd in

:11f?lP:*:":?Ll?.Llii9:l:l"l:T,:1.ryj:r | ;;;: pe dinsur; necuroscutur, au cazut sorlii sa

;' j.?;;;i;;;;'i; ;"nu face nici un bine'! (vezi "Pa1eric", edit' Iagi, cap.Vl, r' I rp""",leasca... pouta ca va muri la acest atentat... in

tul credincios acopera patatul"1r-". s. i', ia'io2;il I l,lllii"Jlj"i;Jj',H[?"H'[ffrffi?1fi,*fi: ;.:;

-u"::,t^?t"egte sfadd; iar iubirea tdinuielte toate lii"ut"rui: locuia doar qi el cu familia la curteaninqfalar I vr vu lsrtrrrrq ro gur LUquqlqlvrv

I boiereasca. Ar fi dorit sd scape pe preoteasd, peI

1, - I copilagii s6i, dar secretul Mdrturisirii il oprea.

-Ae.Mucenicul Ioan Nepomusen din Praga

| .aiut-i-n rufi'At-- "--idi.i"iif

;h;;p;i ul" rrgu,,.:_ _ --!r , . I doar, doar ar lumina Domnul pe acel necunoscut ca

"Din timpurile cele mai vechi 5i tulburi ale Europ.ei, I ra ", savirqeasci planul diavolLsc. Cind ceasul de pe

!:lll,tl,: Iil-||t,lilll|.e . 9:llbe-ra,, si multe din

I qr" a batut *i"iur nopfii, parcd i-a stat inima la loc.tradiliunile lor pe jumdtate uitate, au iegit iaraqi tu I ouiu trecut miezul rro'pjii, u trecut qi ceasul unu... in

iveala. Nici un personaj dinistoria Boemiei n-a facut I fi". u rdsuflat freotut,'gtndind in sine: Domnu[ mi-a

atita vilvi in lumea doctorilor in medicing, ca Ioan | ,rrit rugdciunea qi l-a intors pe necunoscut de la

Nepomusen, Preot la Biserica catedrald din praga, lplanul siu.

in veacul al XIV-lea -^ I ' Catr. diminea[a vine din nou necunoscutul gi ziceRegele Venceslas dorind sd afle ce pacate ii l.at-r. Preot: 'llarti pf,rinte cd ti-am ficut o noanrer\sBsrE v s[utrsrils uurr[u sa atle ce .pacale ll I cAtre Preot: 'llarti Pf,rinte c5 [i-am ficut o noapteyj::': I"ET1:?!l1t:1,- {,j ',.

splvfd,ise, 1:.:t I nedormita. voia* ia *a incredinle z daca de fapt

r52

povestea ce ti-am spus in spovadf, asearl, qi acum -

dupa purtarea Sfinliei Voastre --.sint incredingat ca

sigitiui Marturisirii, il leagd deplin pe Preot. Acum

a6ia voiesc sd mf, mirturisesc din toati inima" (De

Dr. O'. Tarangu, din rev. "Credinga", Cernau{i)'

O alta dovadd vie despre bdrbSlia unora din PreoliiDuhovnici, mai este qi aceasta, pe care am citit-o de

cili-va ani, qi pe care o dam aici spre edificarea

crldincioqilor iregtini.in parlile Ucrainei (din Rusia) in sec. XIX, un

astfei diPreot a primit mai trine sd fie invinuit qi

osindit pe via!5 in temni!5, unde a gi.murit, decit sidescopere pacatele vinovatului ce i s-a. spovedit'

"Conducatorul muzicii bisericeqti din oraqulOratow, gi-a pus in minte sa ia de sofie pe femeia

ug.orro*ilui din acel oraq. tn acest scop infernal, a

luat pe sutr ascuns puQca Preotului din casa, a

impuleat pe agronom, $i furiqindu-se s-a dus laBiserica la care slujea Preotul. Aici a rezemat pu$ca

Prdotului dupa Altarul Bisericii, pentru a indeparta'orice bdnuieli ale autoritatilor, care ar fi putut sd

cadd asupra lui. Dupi savirqirea omorului qi

reremarea puqtei de Altarul Bisericii, fiind aspru

mustrat de conqtiinla sa, a alergat la acelaqi Preot

sd-qi m6rturiseasca pacatui greu care ii torturacumplit. La Spoyedanie, cere Preotului insi, ca, sub

nici un motiv sa nu descopere nimanui p6catul sdu;

ci sa se coformeze sfintelor pravile care opresc cu

asprime a nu se. di'rulga pScatele mdrturisite la

Sfintul Scaun al SPovedaniei.Dupd ce qi-a marturisit pacatul uciderii

agronomului la Preot, a intrat intr-insul teama cd

Preotul ?l va denunta autoritAlilor. Pentru a se scdpa

de aceasti gtoazd, care-i rodea inima, cum roade

caru in lernn, gi rugina in fier'.., a alergat la poliliaoragului. Acolo a pirit pe Freot, zicind ca este

autorul crimei agronomului, 5i puqca cu care a ucis

pe agronorn a ascuns-o duph Altarul bisericii sale. -- Dupa informaliile date de autorul crimei, asupra

Preoiului nevinovat, potriEia oraqului a mers laBisericS, unde a gi gdsit arma ascunsS dupa Altar.Preotul a fost arestat qi dat judecatrii. La ziuahotdrita, Preotul a fost adus in fala judecatorilor' Lainvinuirile aduse asupra lui, a rigpuns cd el nu este

vinovat, insa gindindu-se bine la datoria sa de Preot

Duhovnic, n-a vrut sd descopere sub nici un cuvintcine este ucigaqul. Jud*ecatoria qi autoritagilepolilieneqti vizindu-se puse la ?ndoialS pent-rq

urtoirrt crlmei, a intervenit la Episcopul Preotuluica sa-l cerceteze.I-a aceastS inqtiinlare, Episcopul a

simlit o durere vie in fiinla sa, pentzu napastavenitaasupta capu{ui vrednicului sdu Preot. Plin de

compdtimiie, s-a dus la el in teminta unde era

delinut. Intrind induntru. l-a cercetat cu

deamlnuntul pe Preot, silindu-l ca sd destlinuiasf,cele ce qtie privitor la moartea agronomului'Preotul, iongfient rle datoria sa de Duhovnic, a

ramas ca mut fala de orice destdinuire asupra

ucigaqului cunoscut, ins5 a mdrtusit adevlrul, cd el

nu irie vinovat nici cituqi de pulin' Dupi ce Epis-

copul l-a cercetat qi a marturisit ?n fala autoritafilor,ca nu a putut smulge nici o rndrturisire doveditoreasupra crimei, tribunalul a adus inaintea sa pe

Pre'otul nevinovat. Aici Preotul a fost acuzat de

procuror qi de medicul legist, care sus{inea cI glon-

iele cu caie a fost inpuqcat agronomul, cu sigurangd

este din pu$ca Preotului, pe care au gasit-o ascunsi

dupa Ntarul Bisericii sale' Tribunalul, pe baza aces-

toi acuzari gi marturii, a osindit pe Preotulnevinovat, la munca silnica pe viald gi exilarea inSiberia. Episcopul (vazind aceea sentin[d), a adus pe

Preot in Biseriia Catedrala din Shitomia, qi in fata

lunei mari rnultirni dinauitl in popor adunat, l-a dezbricatde preo{ie pe bietul Preot, f6ra sa fie vinovat, 'Astfqlac.est vrednic Preot, martir al datoriei sale preo(eqti,

nu'i.a rEmas nici ultima ining?iere mEcar, de a slujiSf?nta Liturghie.

Dupd un timp indelungat cam de vre-o 20 de ani,

maestrul muzicei bisericelti, s-a imbonldvit de

moarte. Cum zdcea pe patul sau de durere qi de

moartb, vSzindu-se torturat de congtiinta'sa, a

chemat la patul siu pe judecatori qi pe procurorultribunalului qi p9 medicul legist.Vazindu-i adunalipe to(i in jurul patului sdri, le-a mdrturisit (spre mirarea

irturoil, iitin,i: "Eu sint ucigaqul agronomului'Preotul este nevinovat. El a gtiut de la Scaunul

Spovedaniei, dup6 mdrturisirea me:?, c4 eu sint cu

adevarat vinovaiul, tnsi fiind conqiient de datoriapreo(easca a duhovniciei, n-a rndrturisit nici in fatra

autoiitatritor, qi nici in fala Episcopului siu' cum-cieu sint ucigaq,.rt. Astfel,'Preotul, prin dpgradare-a luide cdtre E[iscop, gi exilarea in Siberia;"este un Mar'tir al datoiiei". Tribunalul, la aceasta mdrturisire, a

achitat oe Preot, publicind nevinovalia lui; iarprocuroiul a porunCit ca de grabi sd fie slobozit din

iemnila qi iniors din exilare. Mergind trimiqii sa-l

libereLe pe preotul nevinovat, nu l-au mai gasit' El

murise de multa vreme, consumat de necazuri qi

mizerie".Cred cA aceste .dovezi grditoare pot incuraja pe

orice creqtin a-gi mSrturisi Preotului-Duhovnic orice fel de pacate grele qi ruginoase' Acesta qtiindu-lesd alergam cu toat5 increderea la Sfintul Scaun al

Spovedlniei. Acolo sd ne mSrturisim toate plcate.le

lui Dumnezeu inaiftea iscusitului Preot Duhovnic,spre a dobindi dezlegarea de pacate qi iertarea lor,

ca sa nu ne prindi moartea nepregltili trigindu-nela infricoqatul Scaun lrl Judecllii lui Dumnezeu.

Einetacerile Bcrceinfei

at

Taina Sfintei SpovedaniiO cunoaglsm din predaniiClt de mare rol amrmeAre pentru-ntreaga lumePentru ea MlntuitorulA vorbit la-ntreg poporul,CE nu estb mtntuireFnrE de mirturisire.Pentru cE Hristos inva![Sf.Apostoli dau povat5,Sd ne spovedim mereu,Slugilor lui Dumnezeu (Preogii)

Pentru Taina Pociintei,Au grnit deasemeni Sfintu.$i canoane au fixat,Sd ne spovedim curat

$i Biserica ne cheam6,

$i ne-nvati ca o mamL$i cu multeumilinPSSvenim lapociinli.Poc6inla:i faina mareDati pentru fiecarePentru drept gi p6c5tos,Cel ce crede tn HristosPentru tindr gi befitrr,Pentru slug6 qi st6pin,Pentru cel de pe amvonPentru cel ce std pe tron.Pentru turmi qi pastoriPentru cei din inchisoriPentru cei ce zac tn patPentru tot cel botdzatAqa cum ne inva!6 Crezul,Spovedaiq Botezul.Care spala, care curmii,Tot pacatul fIrI urmi.De voili mai mult s5 gtiti,In Scripturd sI citiliVeli gisi exemple multe,Dg-ar fi cine sl le-asculte.Oare, frate, n-ai vEzu!Pe David, cind acEzlut,Cum s-a spovedit curatLui Natan ce l-a mustrat?Dar gi Petru rivnitorul$i-a' trddat Mtntuitorul

. Ba Si-n public s-a jurat" *Nu-L cunesc cu-addviirat".

Iar cind Domnul l-aprimit,' Petru jalnicp-a ciit. -

$i a ptins in toatl via[aUmezindu-qi zilniL fa!a.

Apoi Pavel tot la fel,Nu a plins atit gi el ?Cici pe mul1i creqtini lega

$i la templu-i aducea.

Taina Sfintei Spovedariil

Dar c{i Sfinti gi CBYioSiN-au ieSit dinpecdtoqiCare-au pllns, Ei-au suspinatPentru origice picatTot la fel str6mogii noEtri

$i parinlii drag ai nogtri,Post de post se spovedeau,Pregntif se-mp6rtiEeau.Ei nu amlnau cu aniiTaina Sfintei Spovedanii!

$ifEceau cupreg[tireSfrnta lor mlrturisire.

- Ei n-aneau atunci ca noiViati b_unI, ci nevoi.N-aveau timp de rugiciune,Nici Biserici mari gi bune,N-aveau Preoli,mul[i in sate,lnse nici aqa p[cate;Nu ctntau ca noi frumos,Dar triiau dup[ Hristos.Ei posteau in orice postNu spuneau cd n-are rost.Ei mlncau ce-aveau pe masd

$i simteau pe Domnu-n cas5.

Astazi ins{'fratii mei,Ne-am fEcut cu toti migei,Nu wem ca sE mai postinr,Nici sd ne mirturisim.Iar in Sfinte Sarbebri,Mulli lucreazi-adeseori.Se sf6desc, se batr.se-njur6,Nu te iafia, zac in ur6!l*geasfinte toli o stricE,De Hristos nu mai au fic6.Nici de moarte ru au team5,Nici pe Preoti nu-i mai cheam5.Nu vor nici sE se cunune,Sii petreacd-n fapte bune.Nici copii nuvor si nasc5"

Nici pe cei ce-i au, s[-i creasc5.Deci, aceastd lume rea,Oare cum ar mai puteaSi se spele de pdcate,I-a Duhovnicii din sate?

Clnd gi-aceia ii intreabS,Douivorbe aEa din grab6,

$i-ntr-o clipi ei dezleagdCe-au f6cut o viat6-ntreag6.,Ei nu qtiu de pravil6,

$i nu pun nici stairil[Nu respect5 nici canoane,Vai de oile s6rmane!Vai de turmi cea de oi,Vai de-aceqti cregtini de-aPoi.Sint bolndvi de patimi grele,Insd nu pling pentru ele.

Rar maivezi cregtini aqrm,Cautind duhovnicbun-Si-l intrebe dupi carte,De plcatele de moarte.S5-l tntrebe de poste$gDe se roag4 de citegte...Pe copii de-i creqte bine,I-a Biserici de vine?56-l intrebe de nu-njur4De nu bate, de nu fura,De nu zace-npreacurvii$i-nucideri de copii!.Si-l lntrebe chiar de toate

$i de gtuduri, de se poate

$i se-i dea canon apoi,Cum era cfudva la noi.Tineretul, mai ales,A ajuns de ne,-n[eles.Nu mai wea pe DumnezerqUmbl[ an de capul sdu.Nuwea tat5" nuweamam{"N-are jen5, n-are teami...Nuwea lege, nici tradilii,Este plin de mari ambdii.Nu se-mpaci cu credinl4Tot refuzi umilinla.ln Biserici vdd muzeu,Iar de Preoli rid mereu.Cind risund clopotul,li apuca hohotul.Iar in zi de stubitoareEi se duc pe la plimbare.Iar duminica cind vine,Nuvezi unul sd se-nchine.Te lntrebi atunci de ei,Stnt creEtini, sau sint atei ?Ci1i din ei ar mai dori,lncl a se spovediRar mai vezi copii cuminli,Care-ascultl de pirinti.Dar se cade-acum si gtim,Cum sE ne m5rturisiln-Ce si spunem, cum sE st6rn,Ca iertare s5luim.Mulli zicazic6 e ruEine,De aceea tac mai bine.Cum s6-gi spuni ei picatulSE audd intreg satul ?

Dar tu nu te ruginaCXnd i1i spui greEealata.Pentru ce atunci cregtine,Cind gregegti nu !i-e rugine ?

Sfinlii pling cind tu gregegti,Veseli sint, cind te c6ieqti.De aceea prin ruqine,Diavolu[iegatlE iine

RaMi-aici ruqinea toatfuSi n-o rabn la judecat5,Caci va fi cu mult mai greu,tn fala lui Dumnezet.Ruginea-n mErturisire,E canon de ispiEire.Iar pflrintele-i legat,S5 nu spunE-al tiiu picat.Unii spun cE ar veniDar n-au weme nici o zi.Alliivin din obicei$i se spovedesc gi eiAl1ii zic: raai tndrEaegti,Cum, a$a pe noi ne-nve[i ?Dar pirintele din satIatE" altfel ne-a-nvElat.Unii spun ci n-au pdstorAga burl in satul lor.$i incep a-l judec4Pentru ce triiegte-a$a?O, @ mare nedreptateCE nu-Ei pling a lor picate!Cei ce judecS-un pistor,Iau p6catu-asupra lor.Frati cregtini, vI rog sI Eti1i,E p5cat sn-l osinditi.Caci-tot Preotul primegteDuhul Sfint ctnd se sfinleEteDeci, pringraiul gurii lur,Primim Duhul Domnului.Darul deci lucteazi.n toateEl ne iarti de picate.Unii spun ci au servici$i picate tare mici.Caci i-auzi vorbind mereu:'N-am ucis.pe nimeni eu".nN-am batut, nu am fuiat",'Stnt un om cuminte-n sat",'Deci oricind pot s6-ndrdmesc"Ca si m[ imp6rtigesc".Dar Ei-ace$tia greu se-ngealE,C:aci sint mindri, plini de fala,Domnul nu se df,ruiegteCelui ce nu se smereEte.Unii spun cE sint certatiCu vecini, cu so!i, cu frali,Deci, mai bine stau a$a"Ci le-e greu a se-mpdca.Nu cumva sE se smereascS

$i-apoi sE se spovedeascI.Daci ei s-ar spovedi,Duhul Sfint i-ar spnjini.Uaiivin cu mare grab6:'TIai pirinte cE am treab{".Apoi zic din nou grebiliAstAzi nu m6-mpertA5i$?"Mai zic unii cI fumeazE,

$i duminica lucreaz5...Al$i spun : "nu pot posti,

Nici-un post Ei nici-od",Ba, detaim6 Sfintul Post$i socot ci n-are rost.Trupul si Ei-l chinuiascS,

. Faptele s5-gi spovedeasci.Unorii'te e rugine,Si se roage si se-n-nchinePe la Sfintele Icoane...Cum s-asculte de canoane?Allii zic:'Nu-s cununat,Cum sii merg la popa-n satAm flcut picate grele,N-am iertare-n veci de ele".Dar gi.acegtia greu se-ngeal{Nici se-ndreapt5, nici se spah,Tot picatul aritatEste pe deplin iertat.Nici-uu riu pe lume nrr-iSi lntreacl mila Lui.Numai tu s[ ai credin[i$i se vii cu umili4a.Unii nu se spovedescCd zic:'Nu pot si-mplinescTot canonul rinduitCe mi-l dE la spovedit".Attii tug de spoveditCdci Parintele-i gribitN-are vreme s6-i asculteCind ei au picate multe.Iar femeile la rindI* aluz:- aga zicind:"N-am si spun eu chiarpetoate,C-am tf,cut multe pecate!Cele mici le spun acumCele mari le las oricum...Le voi spovedipe toateI-a weo Mlnistire, poate!"Dar se-ngeall foarte greuAmegind pe Dumnezeu.$i se umple de picate,CInd le spun pe jumitate.C{ci satana le invali

Sd urmeze-a lui pova[iOri sE tru se spovedeasc5,Ori din ele sE doseasci-Apoi cind se spovedescTot pe allii osindesc:uAm f5cut acest picat,lndemnat6 de b6rbat"Ci[i cregtini din nesimlireNu merg la m5rturisire,Tot amini gi tot lasiPina-i scoate mor[i din casE.In zadar cind moartea vineCheami Preotul la sine,CIci atuncea limba lorTace-n vecii vecilor.Din afar6 omul pareCaun m5r frumos gi mare,

Cind de aproape il privegtiNumai viermi in el gaseqti.

A,Ea sint cregtinii aziMindri , falnici, parc6-s brazi,Dar cind vin si-i spovedegtiPutregai in ei g6segti.Mul$ sint plini de desfrintui,De betii Ei dezbin[ri.Allii n-au mai fost cu aniiI-a biserici, sirmanii.Dar Hristos aga ne-nva!6Sfin$ tofi ne dau pova[i:CE nu este mintuireFiri de mf,rhrrisire.Deci, vi rog cre$tini gi fraliPe Hristos s6-L ascultali,Postul mare a sositHai, venili la spovedit.Taina asta-i foarte mare,N-o primegti? Nu ai iertare!Cautd un Preot bun$i te spovedegte-acum.

AstAzi poate mai gasegtiPreoli buni, duhovnicegti,Miine oriclt vei umblaCred ci nu-i vei mai afla.Deci, intii gi-ntii de toateIarte-te cu totii o, frate$i te roagd-apoi gi scrie,Tot picatul pe hirtie.Stai apoi cu capu-n josCa in fata lui Hristos,$i rosteEte rind pe rindOrice fuptA, orice gind.Spune sincer nesilit,

Tot ce ai pic5tuit,Te gindegte, ia aminteNu hjuri de cele Sfinte?Spune tu, o frilioare,Mergi in orice s6rb6toareI^a Biseric[ in sat ?Sau din contri, ai lucrat?Poate ai furat ceva

$i-ai adus in casa ta?Sau 1ii uri gi miniePeweun oq sau pe sotie ?Spune-mi frate, spune-mi sori,Nu te-ai dus la joc,la hori?Nu te-ai dus la nunti cumvaSpre-a juca gi imblta ?

$-apoi dupf, ce-ai bAut,Spune-mi sincer, ce-ai fdcut ?N-ai cizut in desfrinareCu weo fati oarecare?Spune-mi soro, spune-mi frate,Mai fumezi gi astazi poate?L-ai deprins la tinereleSau acum la bitrinele ?L-ai deprins cumva din scoal6,

Sau fumezi mai mult din fale?

Dar, oricum l-ai tnvdtat,Frate este-un greu P6cat.Spune-rni, poate l-ai l6sat,Sau nici nir ai incercat...Te rog frate, de voiegtiDa-mi cuvint c5.1 plrlsegti.Spune-mi nu te rugin4l1i pastrezi tu cinstea ta?Sau traiegti in preacurvii,

$i-nucideri de coPii?Sau femeie daci egtiSpune'mi te sulemenegti?Porti cercei, inel, mirgeleCa s-ademsnegti cu ele?Haine scurte tu lmbraciCa birbalilor si placi?Fa14 parul le vopsegti,Sau te porli aEa cum eqti?Spune=mi frate, tu Postegti?Dar la moarte, te ginde$ti?Faci tu zilnic rug6ciuni,Metanii Ei-nchinlciuni?Mai citesti tu in ScriPtur6Vreun cuvlnt de lnvit6tur6?Sau citegti mai mult romane

$i inv6!5turi profane?Spune-mi insuli o, cregtine,Folosegti tu timPul bine?Sau te-nqeli ca tot PoPorulUrmarind televizorul?Spune-mi, lnc5, bine faci,Miluiegti pe cei sdraci?Dar tu piine, haine, baniI-abolnavi gi la sirmani?Spune-mi toate cu credinld$i cu lacrimi de clinlqNu ascunde weun PdcatCa si nu r[mli legat.Tot picatul, mic, sau mare'Este un $atPe, frdlioare.Cind tu spui cite-un PdcatEl din gur6-i aruncat.Iat6-un qarPe-n gura ta'

Vrei s5-1 scoti dar el nu wea,

56

Este un p6cat Prea greu...

Spune-l, cE de nu, e rdu.de cumua il t6inuiegti$i nu wei s6-l spovedegti,Hot6ri! sE qtii cregtine,

$erpii toli s-e-ntorc ln tirie.Vino frate, postul trece,De ce esti la suflet tece?Miine-itiua lnvierii,Unde-li e haina-mPicarii?Postul Mare s-a sfirEit,

$i-ai r[mas nespovedit.Tu amii, mereu amii

$i in legituri rdmii!Postul cel de-al doileaA iegit in calea ta.Hai acum, laun PirinteNu fii rece ca-naiqte.I-a pe toli ai casei tale,

$i pe cei cdnliPe cale...Un creqtin dac6-ai adus,

Este un dar Pentru lisus.lnc4-un post a mai trecut,Tu cregtine tot n-ai vnrt,Sd te spovedegti acum,Ce-ai r6mas zdrobit in drum?1ns5 nu te voi ldsa...

Alt post ieSe-n calea ta,Este al sfintei Marii.Frate, hai, de ce nu vii?

$ade Preotu-n vegminte,Mergi qi cazi-i inainteSpune-i tot p6catul t6u,Dornnu-i bun, satana-i r6u.in zadar te-am altePtat,Frate, iar ai aminat...Eu in cale 1i-am iegit,Tu de Domnul ai fugit.Postul cel de-al PatruleaA sosit, e-n fata ta.Vino astizi pregatitGatapentru sPovedit.Domnul astizi se-ntruPeaz6Tot pimintu-i Plin de ruzd"

Steaua este-acolo sus,

Unde s-a n6scut lisus.Mielul qi Mintuitorullgi jertfegte trupugorul,$iJ imparte tuturor,Celor wednici din PoPor.Numai tu lipsegti o, frate,Tot amii gi faci picate...Vino, deci, m6car acum,inainte de Cr6ciun,Pentru ce sd treacd-agatncd-un an dinviala ta?lns6 tu din nou amli.Ca gi-n postul cel dintii!Eu te chem in orice PostTu m6-nqeli,.zieind: "am fost",M[-nfrunli fara polilele:"Nu acurn, la bdtrinele.Am o vial6, s-o tr6iesc,Pentru ce s-o chinuiesc?"Eu, ins6, mE rog mereu.SE se-ntoarc6 Dumnezeu.Peste-un an,.Peste doi,Ne-ntilnirn iar amindoi."Hai la Preot, fri[ioare..."."Nu acumr. ci=n PPstul Mare!"Dup6-o weme-rdelungatiNe g6sim ultima dati;"Frate, oare te-ai.mai dus

"Cind puteam s6 merg, n-am fost,Dar acurn mai-are rost?Nu pot face nici metaniiRdu am cheltuit toli anii..."-Nu mai trece nici o luni...Clopotele-n sat rasunA

Mogul Gheorghe a.murit,De mul1i aninesPovedit!Iatd" frate cum murim,Daci nu ne spovedim...

$i acel,ce "astfel moare'Nu mai are'nveci iertare.CEci Hristos aqa ne-nvat6

$i toli Sfi4ii dau PovatE,Cf,lnu este mintuireF6rE de m6rturisire.

57

'E;:.1.:.i

*r,'e. t.E.B*t. :1,At4tr; i7

&i

ffffi:::':'::': :iri..i'1.::l :l l:r.."i:: l:':i:::.:r'::':..:."1..r..:.

ffri,lrl:'U

*w*?,tL *{ {wia ?4x er'ffiib,, *id?7 ix**xts* *w\JY.l3*,*{.L&. *ffiTtrX#e w{ew#ie *a rtwry* F;t*Yr'*#i,, yxt4Tr{l} e"ryg mtu*Tur{l$i* r&m&TX Wh*ffi{.Lt *eL{ , PWX*TqtLLtt ***4*Vt41e*r$YWTtn fr[ &X U&*

L\3*, i?4**11tr13{.&* ye*ffi{"L€ S&LH

t*- x***nxmwi&w*&aws T#&-

l** s&L[& *i'tts

r

'!:l{:!:4

,:+ s:iil: €

._P; -&

1

fr ,,, .,a,..,,,,,r,,,.rt'*g , 1., ,,, 't*l

.i:11ai, ., , :, .

.:.i..il.., ,. ,,i..:j.ff*

W;fiersr';''v{at*Ur,$}1uL.$l;A.uAnT$ffi$l?r4at"ru$jyr.-T,fififfUl[sdii;, -L;'

r'uuovxrc $ ixerrul il' fxcuxtiJ]4$,Avh ?t sL"* $* Hs* 'e&

I-ti*tumsirr- T0ArI pAnat.rle HsA$ras mn* ftu$lxr "

60

tx cHtFrJL oE rfi-rA, $E vrot, sl"t?t

tlt HftYxrfi n&-sr rrA*Yr;m$us**A $t mlnrut" '

iusrruL Ir

rlr,& RustHr$f[]HU s*t tUt g*L

T$AYg r&r*rrlrr4TA*SA LA$AI.T, FTI.ITK'

60

siif ult' ffirr-tiu sur* r-ui,-*1qi "qry, W;fg

#*i manu I ssns ffAPuL nr mri rti uaq Hrr A {r$ir, nnieA A vn$r .${I#-gryryitrfri"uli'rA?Ar-Hti Heni-nan.nI nu+ixr Hd r* srup" an*i rmri $r*pti s*rr *r[#ni';.*I-iirrlls ;il,{"H*u ia ir.;'vrzf

"i,r,-iina }x maxvea'-e'rlxr*fi*sa

Fiidifuiilnn" u capir*lut- ? rnsixa ff+6"

61

Cind ajungi la duhovnic, trebuie si pizegti cu griji doui lucruri.Unul: Si nu te ruEinezi a-1i mirturisiplcatele. Altul: SI nu ne dezvinovi(im de picatele noastre. Spun si nu te ruqinezi a-(i mirturisi picatelepentru ci qtiu cI in aceasti lume to(i tr[im cu o fi[Srnicie fariseicS. Unii sintem gi al[ii voim s5. plrem. D" ai"i se nagte ruginea pe care o avem la mirturisire. Ne este ruEine, adici, sI plrem picitogi, noi,

care in ochii lumii, vrem si pirem sfin[i. Spun si nu ne dezl'inbvi[im pentru picatele noastre, cici gtiuci Ia mirturisire daei aritim picatele noastre indati le dim alti infiligare. Mlrturisim ci am picituit,dar indati ne dezvinovi(im. $i ce este mai r5u, de multe ori aruncim vina pe altii pentru picatelesivirqite de noi. in loc si ne acuzim pe noi ingine, acuzim pe alfii. Acesta este picatul strimogesc.Strimoqii nogtri, Adam gi Eva, au picituit, au c6lcat porunca dumnezeiasci gi au mincat din pomul

cunoqtinlii (Raccre. r, o). Dumnezeu ii strigi si-i dea socotealS: ,y'dame, unde eSti? (Facere, 3,0.) Evo' ce-ai

facut?" Ah, dac[ arfi mirturisii firi sfiali greqeala lor ! Ah, de arli spusAdam :,lmpdcatuit, Dumnezeul

me1!" Ah, de ar fi spus Eva: ,,Am pacatuit, Facatorul meu!" Dar n-au spus aga, pentru ci i-a impiedicatruqinea Ei dezvinov5[irea. S-au rugin at gi ,,s-au ascuns Adam Si J'emeia lui de faga Domnului Dtrtmnezeu"

( Faccre, 3, ti.) S-au dezvinovS(it, aruncind unul pe altul greqeala. ,,Nu stnt eu de vind, s-a dezvinova{it Adam,cifemeia, pe care imi-ai dat-o! Femeia, pe care mi-ai dat-o, mi-a dat din pom Ei am mtncat " ( Facere, 3,12)'.

pe Oe alti parte femeia a rispuns i,,N-am pacatuit eu ,.ci m-a amagit Sarpele. ,,$arpele m-a amagit Si am

mtncqt" (Facere,3,t3). Si Adam gi Eva au fost izgonifi - vai! - din rai, luind impreuni cu ei gi blestemul

dumnezeiesc,

:lj

62

Tot aga gi tu, creEtine, inainte de a picitui, pizeqte-te si nu mai picituiegti! Teme1"'"1Suzana, si nu

te pedepseasci dreptatea Iui Dumnezeu! Preferi si [i se pfrmejduiasci viafa, decit si cazi in picat! Dar'

odati ce-ai pacituit, nidijduieqte, ca Ei David, in marea milosiivire a Iui Dumnezeu givei fi ieitat- inguEi

David a fost iertat de curvie qi de ucidere (2 impirali, 12,13.). Manase a fost iertat de idolatrie (2 Paralipomene,

33. 13). Vamegul a fost iertaide nedrept5(ile lui (Luca,21.s). Desfrinata a fost iertati de necurileniile ei

(ioan"'tt,1a). Un tilhar a fost iertat de atiiea rele pe care le-a ficut (Luca, 23,43)i ar fi fost iertafi chiar

i.eitig"ito.ii lui Hristos, daci s-ar fi pociit cu adevir'at. ,,Vom cddea, ne sfatuieSte Si tnEeleptul Sirah, tn

mLtinile Domnului si nu tn mtinile oameniksr. Cdci precum este slava su, tot a^5a este si mila sa. Fa numai ceea

r.e este cu mult mai uSor: cuzi tn miinile lui Dumnezeu printr-o mdrturisire adevarata si de.savtr;ita!"

. .-:,'',,,''7f ,i', i,l, rr"'

Tot aga qi tu, care obignuiegti si te duci la duhovnic firi vreo pregitire, abate-te mai intii un ceas de

la toaie indeletnicirite tate, di la o parte orice altr grrja, adunr-{i toate gindurile tale imprigtiate'

roagi-te pu[in gi cheaml pe Dumnezeu si te lumineze spre a-[i aduce aminte de picatele tale- Daci

qtii cn ,r-rilune finere d]e minte, scrie-le pe o bucS[ici de hirtie. Sfintul Ioan Sci.rarul spune,,cd

monahiimlnastirii lui aveau o cir[ulie, atirnati de cingltoare, in care-qi insemnau in fiacare zi

gindurile qi Ie mirturiseau stare[ului.".Pune-[i inaintea ochilor tii cele zece porunci ale lui Dumnezeu

;i;;;p; care ai cilcat-o! pune-gi inaintea ochilor cele qapte picate de moarte qi gindegte-te pe card l-

ai slvirgit ! Cerceteazi-[i bine conEtiinga Ei vezi ce ai picituit cu mintea, cu cuvintul, eu fapta ! Yezi

ce-ai gregit fa(i de Dumnezeu, fali de aproapele qi fa[5 de tine insu(i! Daci ai duqmdnie cu cineva.

iartn,t-tlin tot sufletul! DacI ai un lucru it.nin, intoarce-l! Daci ai atins cinstea cuiva,indreapti riul,l-iigltipari"fi riu" zdrobeqte-ti inima, su,spin{ $i pjing} cu amar! Mai presus de toate invinovi[egte--*

p*'li"u irrrnii. indeperteaii ie la tine picateletale de mai inainte. Hotirigte;le, c-u.voin(r tar€, sinu ie mai siviiqegti pe viitor. Cu astfel de dispozi[ie gi pregitire, du-te la duhovnic si te mirturiseqti,

fiind incredinlat ca vei fi iertat, deoarece ,.Dumnezeu nu di-tpretuie$te inima ztlrobita si smeita" (Psalmi,

F olosul sporedaniei adeviraie.Cap. -5-5. p9...3 Dppa adevarata Pocainla prin

spovedanie qi prin Imtrlzlrtaqirea cu Prea Sfintele'l'iiine. Duhul Sfint se intoarce iari;i inauntrulirosirli. irnirogaqindu-ne cu [-larul Sfinlilor.

-i-i, a. pg...4 Roadele Pocilinlei.56. pg...5 Dupa Spovedanie sA ne alimentam

mereu cu cllsetari cluhovnicelti ti cu h0tlrirea cie ane pazi din raspLrteri de pacate.

-i6. a. pg...b Clind lasi in pace diavolul pe cre$tini5i cinri sc lirptil asupra lrlr?

.57. pg...o Folosul Spovedaniei celei acler,,Irate.-i7. a. p9.".7 \'larturisirea adevarului ne scapa cle

prinre.ldii ;i zide5te qi pe aproapeie.-i8, a. pg...ti Ce ciqtigam prin Pocainial)-58. a. pg...l{i Spovedania falsa ingreiriaza suflerui

pacritosu lu i.

-it{. a. pg...l I Sufletul qi trupul, poezie.

N{isterul edificarii Sf. Biserici Ort. Universale.('lip. -it). pg... 12 l)escoperirea misterlilui edificarii

.. Sf. tsiserici a f)rintnului nostru Iisus [-lristris.('ap. tr(t. pg...1-X De voia noastra atirna ucicierea qi

invie rea siiflete lrlr noastre.Cap. {r(). il.p_s...1-5 Pasarea e vie ori nloarte?

Care picate rnirturisite rimin neiertate?Cap. (rl. pg...ltr Cine nu poate capata iertai-ea

pacate lrlrl)Cap. rr1.a pg...17 implratul Otone I qi fratele s5u

I-.nric in noaprea Craciunului.Cap. 62. pg...2,i Primejdia cdderii cregtinilor din

Darul lui Dumnezeu. Ritlicarea din pacate qiinfierea noastra o recigtigAm prin voia lui Dum-nezeu (Care ne pune la inclemind toate mijloacelecle mintuire) la.care trebuie a contribui qi noi cu voia,si osteneala noastrA.

Binefacerile Pociinfei.Cap. 64. pg...29 Sa parasim pacatele 5i sX ne

intoarcem la Dumnezeu.Cap. 64,a. pg...30 Scoategi afara pe ho1 dintre

oamenii cinstili.Cap. 65. pg...3l Vulturi sau pui de gaina?Cap.66 pg...32Intoarcerea la Dumnezeu in lumina

Dumnezeieqtil0r Scriptu ri.Cap. 67. pg...i3 Roaclele p:lcatelor si indemn la

pocar nta.

frrrfrfr- ezi iafe,tztadit v,tfrnffrlilrrzn,&rhArrk;. k;,Orrtrr*7n*"A0drrrffi,"--rrn4il-h*y*do.n-,eAilu,tii%qrU

,lra-, 9lf.4ar*eO nn'7 col, 72+5 7 Srr.rrr*Etl".L-Z.

6d;*rrr-, eAfe. ortft ffnft, fufir u.alofu,C ^.* - f^.f4 b^#-;il*ain lizate,

O --il

12,canifafzr$amzln

' ,=ia.=:-,,',r;: .j

CuprinsulVol lll

Cap. 6tt. p9...35 Boierul milosriv, curva solie qiihovnicii.Cap. 69. pg...35 Pociinqa in lumina

Dumnezeiegti lor Scripturi.Cap. 70. pg...35 Pacatogii trebuie sa se intoarca la

Pocf,inqa privind:C'ap. 7 L pg...36 MArturisirea picatelor.Cap.72. pg...3tt Marturisirea Ei iertarea pdcatelor

in lunrina Dumnezeieqtilor Scripturi.Cap. 73. pg...-i9 Diavolulse pune curmezig in calea

ceklr ce merg la Stinta Spovedanie.Cap 71. p9...39 Ce trebuie sa'mai recugerAm dupA

Sf. Spovetlanie.C'ap. 7-5. p9...39 Preolii Duhovnici sint oprigi cu

desavir-sire a spune cuiva pAcatele creqtinilorpe carei-au marturisit.

pg...aO Pastorul cel bun. in poezie. c

p9...41 Nu lasa d e azi pe miine, in poezie.

Sigiliul Spovedaniei.Cap. 76. p9...42 SI ne cercetAm inqeptit con$tiinta

ingreuiata cle pAcate. ca prin Spov. adevirata sa necu rili nr.

Cap. 7i. pg...4,1 Nici un creitin nAcaros care iEipriveqte rinile sufletegri in aceastd "OglindaDuhovniceascd", sI nu dispereze: ci cu indrlznealafiului risipitor, sa vinl la Dumnezeu qi va fi primit.Cap. 75. pg...16 Curagirea sufletelor pacaroase de

lepra plcatelor.Cap. 7fi,a. pg...4tt CurAtrirea de p[cate in lumina

[)umnezeieqtilor Scripturi.Cap. 79. p9...49 Violarea sigiliului Sfintei

Spovedanii se pedepse!te cu asprime.

_ a- pg.:. -50 Pastrarea Tainei indumnezeieqte peDuhovnici.

,:

b. pg...50 Episcopul ingelept prin acoperireapacatelor pastorililor'sii, a inlaturat nenorocirea qia ciqtigat sufletele.

c.pg...50 Nu judecagi qi nu veli ti jucJecali.d.pg...5t) Starequl Duhovnicesc acoperind qi

indelung rabdind scaparea pastoritului sau. cu tim-pul l-a smuls din ghearele diavolului.

e. pg...51 Mucenicul Ioan Nepomusen din praga.f. pg...51 Ceea ce.mirturiseqti (te spoverielti)

Preotului, este un secret mare.pg...54 Taina Sfintei Spovedanii (poezie)

I

I

ffituo Zgapir tnlentioneazd s dpufifiAu urztdlomfe cdrli Eifirryuri arlodaxe apar$nind

,sscwsr}wki g,i azaw{uz &r6oon b

pmlos. FllCQDlr\d\vv

I\.,\AFIDITAI. g[,.;*g*;rr*rrL

ff"*rx*&^^tfl"*A*A;r,fu 6JGA4A"* g*$".fl "r"^,

.6-ffit-.r,-*r-l-*r g-rr/'* \

. 6 -fk"^r,"*6{f S;Ir'r,5k

.7Ji^4*5tt r-r-g "r"rrrrfre -2 r.l,

. fiil|,,*,;I*Y\G;-;;"9 "^,^rrlrrb

. 0 rt;rrl*^ - arrlr^rl^;^r^"-x,- 6 r^l0-"-,-"+**;rr;t *

E.^*,rX6 * g"*Le-"O. 5 ̂ u^,*

' gL5,^r*,,,,r'd,n

ar*rrrn r;I*O'P-^r"I;""'n

o** IrrL3€rrrr*r-,t* o;afu crtn$annaun

9"-r-, yx^rr$I-* ctr, ptrttnz;L t-*9"n^tt rr*r*pab^rnt R

$tb"t r;rrl, ntntu;natn, - tzS.

6"k+"*a*t rr;rrn5 *t rr* l;- *$-rrrr*y;^n

@",$f"r,,L,b7)^.**;*^r$IArrI'Lg6r^r"l,,rrn rU4;I^*

9*"ruilL"-I"*6r^pr,-,Wrd"frt^nffr-;^;I-r"

5,ro, at^r, minlui','wil-

9";r-flk^rl

$rrA-"-t-,p-^t;-rrIrr*9l{;-*frre,u*--rrbgr; rnft tfr,- i,oLfnfzat

ny*a-l^rt*k;,$**r,G!.*a,.e;y,p@€* "**A*r* a.*,;, rruz4$inii, Mfafw**L

T);"g*t,--,@6rpitt*il-lil*dz,tni7)"1*r,;;,(rrr*g;,*r(*

San r-aa*ftr-;t-;,9 a"*/-l g;, "hrrrtu

rr.^rr[

&rrrrr-rg;r"r$Xrr.l

9r-rrrrrrrrrOal-rrr-l-rrrl

*L,rrrn"-"At;r*r"*n

€r-l-,klrrr^rrLi,"f--"ftffi"Gdr^|fl*E*tniaaiutagi"t rrl-rrr-,gllr^./*7x--*-{fir^Irrlrrrl*".(-arft-bg.rrrXntt *-, t lo*.o,*rf b^/ $;^r.i"a

EdituraAgapisstr. Mentiunii nr.777457 BucuregtiTel. 0t 6 655181

TipografiaCONCORDIA.S.R.L.gos. Pantelimon m.266sector 2 Bucuregti

150 lei