UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢASPECIALIZAREA FINANTE BANCI AN II DISCIPLINA : FINANŢE PUBLICE 1CONDUCĂTOR DISCIPLINĂ: CONF.UNIV.DR. RISTEA LUMINITA

I. Aspecte teoretice privind finantele publice

1.Care sunt premisele apariţiei finanţelor?

Aparitia banilor2.Care este obiectul de studiu al finanţelor publice ?

Ştiinţa finanţelor are ca obiect studierea modului de gestionare a finanţelor publice şi private.

3. Prezentaţi abordarea clasică şi abordarea modernă a finanţelor publice. Abordarea clasica corespunde, în linii generale, maşinismului, capitalismului

ascendent (secolele XVIII-XX) şi reflectă, de fapt, doctrina liberală predominantă în perioada capitalismului ascendent.

Abordarea moderna corespunde dezvoltării monopolurilor (secolul XX şi mai cu seamă perioada după marea recesiune economică mondială când după opinia unor economişti, locul statului-jandarm a fost luat de către

statul providenta(statul bunastarii), care-şi lărgeşte considerabil sfera preocupărilor.

4. Care sunt trăsăturile caracteristice a finanţelor publice? Finantele publice exprimă relaţii social-economice băneşti asociate statului, unităţilor administrativ teritoriale, prin intermediul cărora se formează şi se repartizează fondurile de resurse financiare publice în scopul dezvoltării economice şi sociale a ţării, satisfacerii celorlalte nevoi obşteşti 5. Prezentaţi cele trei funcţii ale finanţelor publice în viziunea lui Richard şi PeggyMusgrave.

Richard şi Peggy Musgrave disting trei mari funcţii ale finan- ţelor publice, şi anume: alocarea resurselor, distribuirea veniturilor şi reglarea vieţii economice.

6. Prezentaţi detaliat cele două funcţii ale finanţelor publice în viziunea majorităţii specialiştilor.

Funcţia de repartiţie a finanţelor publice constă în constituirea fondurilor la dispoziţia autorităţii publice şi în distribuirea lor şi cunoaşte 2 faze distincte organic legate intre ele:constituirea fondurilor si distribuirea acestora

Funcţia de control a finanţelor publice este strâns legată de funcţia de repartiţie, constând în controlul constituirii şi distribuirii fondurilor, precum şi a modului de repartizare a resurselor.

Principalele forme ale controlului financiar sunt:a) controlul financiar preventiv;b) controlul financiar operativ curent;

c) controlul financiar posterior.

7. Prezentaţi în detaliu evoluţia conceptului de finanţe.

Finanţele, ca concept, reprezintă acea parte a relaţiilor social-economice exprimate în formă bănească, care se folosesc în procesul repartiţiei produsului naţional brut şi cu ajutorul cărora se formează, se repartizează şi se gestionează fondurile băneşti ale statului şi ale agenţilor economici necesare reproducţiei sociale, acţiunilor social-culturale, stisfacerii celorlalte cerinţe comune ale societăţii şi cetăţenilor.

II. Mecanismul economic si politica financiara

1. Ce reprezintă mecanismul economic?Mecanismul economic reprezintă ansamblul metodelor şi instrumentelor de conducere şi/sau reglare, de către factorii de decizie ai societăţii precum şi obiectivele ce guvernează această conducere şi/sau reglare şi întregul sistem organizaţional prin intermediul căruia o efectuează 2. Ce reprezintă mecanismul financiar ? Mecanismul financiar reprezintă componentele de natură financiară ale mecanismului economic şi cuprinde: sistemul financiar, pîrghiile financiare, metodele administrative de conducere, cadrul instituţional şi cadrul juridic

3. Ce reprezintă politica economică?

4. Ce reprezintă politica financiară ?

Politica financiară se defineşte ca fiind activitatea desfăşurată de forurile conducătoare în domeniul economic pentru a pune în practică programul de guvernare5. Care sunt componentele mecanismului financiar?

- sistemul financiar- pârghiile financiare- metodele administrative de conducere- cadrul instituţional- cadrul juridic

6. Prezentaţi în detaliu fiecare componentă a mecanismului financiar.

III. Sistemul cheltuielilor publice

1. Ce reprezintă cheltuielile publice totale consolidate ? Efortul financiar anual al statului în vederea finanţării obiectivelor şi

acţiunilor în cadrul politicii bugetare este reprezentat de cheltuielile publice totale consolidate.

2. Ce reprezintă cheltuielile publice totale neconsolidate din perspectiva surselor de finanţare?

3. Ce reprezintă cheltuielile publice totale neconsolidate din perspectiva nivelelor de organizare administrativă?

4. Ce reprezintă cheltuielile bugetare ?Cheltuielile bugetare cuprind numai cheltuielile care se finanţează de la bugetul de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurărilor sociale de stat, ele fiind deci o parte a cheltuielilor publice

5. Ce reprezintă cheltuielile publice totale neconsolidate din perspectiva surselor formalede finanţare? Chelt.publice totale neconsolidate se obtin prin insumarea chieltuielilor dif.categoriiAle administratiei publice

6. Care sunt criteriile de clasificare a cheltuielilor publice?În România, clasificarea cheltuielior publice se aliniază la criteriile utilizate în

cadrul clasificaţiei ONU, folosindu-se următoarele grupări:- clasificaţia economică;- clasificaţia funcţională;- clasificaţia administrativă;

- clasificaţia pe surse de finanţare

7. Prezentaţi în detaliu cheltuielile publice conform fiecărui criteriu de clasificare.

8. Care sunt indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice, cum se determină şi ce semnificaţie au? Volumul cheltuielior publice, în expresie nominală şi reală - reprezintă volumul cheltuielilor publice în expresie nominală (în preţurile curente ale anului considerat, în moneda naţională ) notat cu C n

p sau reală ( cheltuielile publice nomimale recalculate în preţuri constante) notat cu C r

Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut - exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice şi a dinamicii acestora în fiecare stat, calculat pe baza relaţiei:

Cp/PIB = C np / PIBn * 100

Cheltuielile publice medii pe un locuitor - se calculează atât în moneda naţională, cât şi în dolari SUA pentru a se asigura comparabilitatea datelor între diferite ţări pe baza relaţiei:

Cp/loc = C n

p / N exprimat în moneda naţională sau

9. Care sunt indicatorii de structură ai cheltuielilor publice, cum se determină şi ce semnificaţie

10. Care sunt indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice, cum se determină şi ce semnificaţie au?

Creşterea nominală şi creşterea reală a cheltuielilor publiceCreşterea nominală absolută – rezultă din compararea cheltuielilor

publice exprimate în preţuri curente, şi se calculează pe baza formulei:∆ C

n p 1/0 = C

n p1 – C

n p0

Creşterea reală absolută- rezultă din compararea cheltuielilor publice exprimate în preţuri constante şi se calculează pe baza formulei:

∆ Cr

p 1/0 = Cr

p1 – Cr

p0

Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern – se calculează astfel:∆ C p/PIB = Cp1 / PIB1*100 - Cp0 / PIB0*100

Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor se calculează astfel:

∆ C p/loc = Cp /loc1 - Cp /loc0

Modificarea structurii cheltuielilor publice se calculează astfel:∆gs Cpi = gs Cpi1 – gs Cpi0

Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si crestereaprodusului intern brut

K

în care:

Icp

IPIB

1/0

1/0

Icp 1/0 =indicele creşterii cheltuielilor publice; IPIB 1/0 = indicele creşterii PIB;K = Coeficientul de corespondenţă dintre creşterea cheltuielilor publice şi

creşterea PIB

Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut - măsoară amploarea reacţiei cheltuielilor publice la modificarea PIB, după cum urmează

e ∆ 1 / 0

Cp0

∆/

PIB0

/1 0

11. Prezentaţi în detaliu eficienţa cheltuielilor publice, împreună cu indicatorii aferenţi.

Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare, concretizat în consumul de resurse financiare publice, şi efectele estimative obtenabile.

12. Care sunt criteriile de grupare a cheltuielilor publice?- prioritare- oportunitate- eficienţă a cheltuielilor publice- calitate a serviciilor publice

13. Care sunt direcţiile de acţiune ale autorităţii publice conform doctrinei politice referitoare la sistemele de intervenţie în direcţia satisfacerii nevoilor fundamentale ale cetăţenilor denumită„Welfare State”?

garantarea unui venit minim, independent de mărimea pieţei şi forma de proprietate;

diminuarea ariei de nesiguranţă şi punerea în gardă a indivizilor şi familiilor lor în înfruntarea unor situaţii determinate de boli, batrâneţe, şomaj;

asigurarea pentru toţi membrii societăţii a unor standarde mai bune, disponibile în raport cu o gamă predeterminată de servicii sociale.

14. Ce reprezintă cheltuielile pentru acţiuni social-culturale?Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale vizează satisfacerea unor necesităţi colective privind învăţământul, ocrotirea sănătăţii, cultura, asigurările sociale.

15. Ce reprezintă protecţia socială?Protecţia socială se referă la ansamblul măsurilor şi acţiunilor economico-sociale iniţiate de stat pentru a garanta membrilor societăţii, salariaţi sau nesalariaţi, apărarea faţă defenomene sau acţiuni al căror efect se răsfrânge nefavorabil asupra situaţiei lor

16. Care sunt sursele de finanţare a cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale?

17. Care sunt condiţiile esenţiale pentru realizarea dezvoltării umane?

18. Care sunt elementele pe baza cărora se determină indicele dezvoltării umane?Indicele dezvoltării umane (IDU) cuprinde trei elemente:

longevitatea– măsurată prin speranţa de viaţă la naştere; s-au stabilit valorile minime şi maxime: între 25 şi 85 ani;

nivelul de educatie-calculat ca medie aritmetică ponderată între gradul de alfabetizare al populaţiei (cu o pondere de două treimi) şi gradul de cuprindere în învaţământul de toate nivelurile (o treime)

gradul de alfabetizare – cuprins între 0% şi 100%;gradul de cuprindere în învăţământ – cuprins între 0% şi 100%.

Standardul de viata– masurat prin indicatorul PIB/locuitor exprimat în dolari SUA, la paritatea puterii de cumpărare. Sunt precizate valorile minime şi maxime: între 100 dolari SUA şi 40 000 dolari SUA.

19. Care sunt factorii de influenţă şi consecinţele creşterii cheltuielilor publice?

Corespunzător factorilor microeconomici, creşterea cheltuielilor publice depind de modificări în :

- cererea de bunuri şi servicii publice- activităţi de producere a bunurilor şi serviciilor- numărul şi structura populaţiei- calitatea bunurilor şi serviciilor publice- preţul intrărilor- regionalizarea şi globalizarea economiei- capacitatea de a plăti impozite- factori politici şi sociali

20. Care sunt modelele macroeconomice privind creşterea cheltuielilor publice? Prezentati-le pe larg.

Modelele macroeconomice privind creşterea cheltuielilor publice sunt:

- legea lui Wagner a extinderii activităţii statului- modelele dezvoltării privind creşterea cheltuielilor publice (Musgrave si Rostow)- analiza lui Peacock şi Wiseman

21. Care sunt modelele microeconomice privind creşterea cheltuielilor publice? Prezentati-le pe larg.Aceste modele pornesc de la analiza factorilor microeconomici care determină modificări în nevoile economice-sociale şi preferinţele consumatorilor pentru bunuri şi servicii.

Corespunzător factorilor microeconomici, creşterea cheltuielilor publice depind de modificări în :

- cererea de bunuri şi servicii publice- activităţi de producere a bunurilor şi serviciilor- numărul şi structura populaţiei- calitatea bunurilor şi serviciilor publice- preţul intrărilor- regionalizarea şi globalizarea economiei- capacitatea de a plăti impozite- factori politici şi sociali

IV. Sistemul resurselor financiare publice

1. Ce includ resursele financiare publice?Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării

obiectivelor economice şi sociale într-un interval de timpÎn funcţie de structura finanţelor, resursele financiare ale societăţii se compun din:

- resurse financiare publice; - resurse financiare private

2. Care sunt elementele componente ale veniturilor nefiscale? Dar a celor fiscale?

3. Care sunt factorii care pot influenţa posibilitatea acoperirii cererii de resurse?

4. Care sunt elementele componente ale veniturilor curente?

5. Care sunt criteriile de clasificare a resurselor financiare publice? Prezentaţi în detaliu fiecare categorie de venit public.

6. Care sunt indicatorii de nivel ai resurselor financiare publice, cum se determină şi ce semnificaţie au ei?

7. Care sunt indicatorii de structură ai resurselor financiare publice, cum se determină şi ce semnificaţie au ei?

Structura veniturilor publice se calculează folosind indicatorul ponderea

(greutatea specifică) a fiecărei categorii de venituri publice, în totalul acestora, pe baza relaţiei: gsvpi=8. Care sunt indicatorii de dinamică ai resurselor financiare publice, cum se determină şi ce semnificaţie au ei?Pentru o perioadă considerată, indicatorii dinamicii veniturilor publice sunt

Modificarea nominală şi modificarea reală a veniturilor publiceModificarea nominală absolută – rezultă din compararea veniturilor publice

exprimate în preţuri curente.Modificarea reală absolută- rezultă din compararea veniturilor publice exprimate în

preţuri constante.Ambele modalităţi de calcul exprimă creşterea în mărimi absolute, conform

relaţiilor:

∆ Vn p1/0 = Vn p1 – Vn p0

∆ Vr p1/0 = Vr p1 – Vr p0

∆ V p1/0 pentru n şi r reprezintă creşterea nominală sau reală a veniturilor în perioada 1faţă de 0;

V p1 si V p0 pentru n şi r reprezintă venituri publice ale perioadei curente (1) şi ale perioadei de bază (0) exprimate în preţuri nominale şi reale.

Modificarea nominală relativa se calculează astfel:% Vrpn = In

vp1/0 –100 sau% Vrpn = ∆ V n

p1/0 /Vnp0 X 100

Modificarea reală relativă se calculează astfel:% Vrpr = Ir

vp1/0 –100 sau% Vrpr = ∆ V r p1/0 /V

r

po *100

Modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brutCalculul se efectuează astfel:

∆ Vp/PIB = Vp1 / PIB1*100 - Vp0 / PIB0*100

Modificarea volumului mediu al veniturilor publice ce revin pe un locuitorCalculul se efectuează astfel:

∆ V p/loc = Vp /loc1 - Vp /loc0

Modificarea structurii veniturilor publice;Calculul se efectuează astfel:

∆gs Vpi = gs Vpi1 – gs Vpi0

Coeficientul de corelare dintre veniturile publice şi produsul intern brut;

K Ivp

IPIB

în care:

Ivp 1/0 =indicele creşterii veniturilor publice; IPIB 1/0 = indicele creşterii PIB;K = Coeficientul de corelare dintre creşterea veniturilor publice şi creşterea

PIB

V. Sistemul fiscal

1. Care este rolul primordial al sistemului fiscal?

2. Care sunt aspectele avute în vedere în abordarea sistemului fiscal?

3. Care sunt funcţiile sistemului fiscal? Prezentaţi fiecare funcţie.

4. Prezentaţi detaliat următoarele concepte: impozite, taxe contribuţii. Taxele reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat în cazul în care o persoană fizică sau juridică solicită un seviciu unei instituţii publice.

Contribuţiile reprezintă prelevări obligatorii către stat de la anumiţi contribuabili care beneficiază de unele servicii publice sau activităţi ale statului. Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea pers fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale.Aceasta prelevare se face

în mod obligatoriu; cu titlu nerambursabil; fără contraprestaţie directă din partea statului.

5. Ce indică conceptul de fiscalitate? Care este modul de determinare a fiscalităţii ?Conceptul de fiscalitate indică mărimea “sacrificiului” suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor. Fiscalitatea se determină ca un raport între volumul veniturilor fiscale şI volumul PIB la un moment dat şI se exprimă prin gradul de fiscalitate

6. Care sunt elementele impozitului ? Prezentaţi fiecare element. Subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizică sau

juridică obligată prin lege să plătească impozitul. Suportatorul (destinatarul) este persoana fizică sau

juridică din ale cărei venituri se suportă în mod efectiv impozitul. Obiectul impozabil (materia impozabilă) reprezintă venitul,

averea sau altă bază asupra căreia este instituit impozitul. Sursa impozitului reprezintă venitul de care plătitorul dispune pentru a

face faţă plăţii impozitului. Unitatea de impunere este stabilită în funcţie de natura obiectului

impozabil şi serveşte dimensionării acestuia. Cota de impunere este elementul care serveşte calculării impozitului. Asieta fiscală dă expresie modului de aşezare a impozitelor Termenul de plată reprezintă data până la care impozitul trebuie

achitat.

7. Ce cuprinde actul legal de instituire a unui impozit?Actul legal de instituire a unui impozit trebuie să mai cuprindă:

Autoritatea impozitului este puterea publică îndrituită să instituie impozitul, la care se adaugă organele care aşează şi percep în mod efectiv impozitul.

Beneficiarul impozitului poate fi bugetul central al staului, bugetele locale sau bugetele unor instituţii publice, dupa caz.

Posibilitatea impozitului relevă capacitatea economică a contribuabilului de a plăti impozitele, precum şi baza de calcul luată în considerare la stabilirea mărimii impozitului.

Facilităţile fiscale se referă la posibilitatea ca actul legal să prevadă unele exonerări pentru anumite categorii de subiecţi, unele perioade de scutire, unele reduceri sau restituiri de impozite, după caz.

Sancţiunile aplicabile au în vedere întărirea responsabilităţii contribuabililor în ce priveşte stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale şi plata acestora.

8. Ce reprezintă echitatea fiscală?

9. Care unt condiţiile esenţiale pentru îndeplinirea echităţii fiscale?

10. Prezentaţi modalităţile de impunere existente în practica fiscală.

11. Prezentaţi indicatorii utilizaţi în vederea determinării caracterului impunerii?

12. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un impozit pentru a înregistra un randament fiscal ridicat?

13. Ce presupune stabilitatea impozitelor? Dar elasticitatea?

14. Prezentaţi principiile de politică economică.15. Prezentaţi principiile social-politice.16. Care sunt metodele de stabilire a obiectului impozabil? Prezentaţi-le.17. Ce reprezintă impozitele de repartiţie sau de contingentare?18. Ce reprezintă impozitele de cotitate?19. Care sunt metodele de percepere a impozitelor? Prezentaţi-le

Bibliografie:Ristea Luminiţa, Trandafir Adina, Introducere în ştiinţa finanţelor publice, EdituraMuntenia, Constanţa 2006, p. 120-134