16 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 328 miercuri 18.01.2012I

despre pasiuneapentru scris ;i familia ei

neconven\ional[pag. 8 - 9

Kate Beckinsale

La fiecare `nceput de anPantone scoate raportul cu-lorilor. Pantone este un sis-tem standard de reproducerea culorilor, folosit ̀ n mai mul-te domenii de activitate de pemapamond, ca industria ti-pografic[, a \es[turilor, a vop-selelor, a metalelor ;i mate-rialelor plastice.

Aceste culori sunt de diferitenuan\e ;i fiecare are propriul codbine definit. Conform Pantone, cu-loarea anului 2012 va fi TangerineTango, un soi de ro;u spre portoca-liu intens cu o tent[ de roz ;i galben,la fel de intens.

Persoane influente din lumeamodei, adunate sub umbrela Pan-tone, au `nceput s[ apar[ cu unele

colec\ii de prim[var[/var[ 2012, ar-ticole purt]nd aceast[ culoare. Amputea aminti aici< Celine, Oscar dela Renta, Acne etc.

Combina\ii de culori puternice cu cele neutre -pr[fuite

Din moda viitoare putem spunec[ imprimeurile vor fi inspirate dinart[< culorile vor fi cele ale bomboa-nelor fondante, pe alocuri cu alteculori neon care s[ puncteze o \in-ut[. Alte culori vor fi cele ale tran-dafirilor ;i ale altor tipuri de floriprecum lalelele, lotus, magnolie, `ntoate nuan\ele lor.

~n tendin\e va fi ;i Galbenul Cai-ro, al[turi de galbenul cibernetic,combinarea culorilor neon cu celepastel vor crea un alt tip de color

blocking. Galbenul unt ;i combina-rea motivelor etnice tribale< culorileputernice ̀ mbinate cu culori neutrepr[fuite. Sunt oameni ai modei careprefer[ combinarea culorilor aprin-se cu alte culori aprinse ;i al[turareaculorilor pastel sau pale la alte culoripale.

O alt[ culoare care va prindevia\[ `n colec\iile designerilor estegriul bej pr[fuit, care au ap[rut ladesigneri ca Olivier Theysken ;i Pa-mela Rolland.

Imprimeuri florale

Imprimeuri inspirate din artalui Warhol ;i a lui Picasso> galbenaprins ;i albastru bleumarin intens`mbinat `n imprimeuri florale> al\idesigneri s-au inspirat din culorilede;ertului, ale naturii, `n general.Al\ii pariaz[ pe culorile calde.

Vor fi purtate culorile m[rii cu celeale p[m]ntului, cu infuzia altor ele-mente din natur[, precum ;i culoa-rea lunii. Tonurile vii vor fi potolitede tonuri neutre. Verdele Caribianva fi vedeta acestui sezon. Desigur,albul va r[m]ne ̀ n tendin\e, ̀ n prin-cipal combinat cu pasteluri ;i culoriale florilor. ~n variant[ mai potolit[se va purta galbenul l[m]ie, ca ;icum ar fi sp[lat de ploaie. Culorilefluorescente vor veni s[ ̀ nveseleasc[\inute compuse din culori fondatesau inspirate din de;ert ;i \[r]n[.Va lua na;tere noul color blocking,`ntre culorile pale sau pastel. Ro-mantismul ;i erotismul subtil al ani-lor ’20 vor fi evocate prin folosireaculorilor nisipului, a cenu;ii ;i a gal-benului pal. Fucsia va r[m]ne la felde str[lucitoare ;i prezent[ precum`n sezonul trecut.

I.B.

Ro;u spre portocaliu,culoarea anului 2012

2 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i produsele naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor natu-rale de cea mai bun[ calitate,iar azi are un renume la nivelna\ional.

Plantele medicinale ;i fructelede p[dure folosite ca materieprim[ pentru toate produsele100% naturale, din Magazinul Eli-xir din Satu Mare, sunt recoltatedin zone ecologice nepoluate, cu-rate, `ntruc]t produc[torii garan-teaz[ eficien\a maxim[ ;i puritateaprodusului. Gama produselor deelit[ a “Magazinului Elixir” esteMATRIXAN, care cuprinde supli-mente alimentare sub form[ decapsule, de o `nalt[ calitate, ob\in-ute dup[ o tehnologie performant[.

Dulcea\a Meri;oare de p[dure

Ingrediente< fructe Meri;oarede p[dure (fructus vitis idaea)99%, ̀ ndulcitor natural din plantaStevia rebaudiana (Hyper SteviaRebaudiana) 1%.

Recomand[ri< `n alimenta\ie,unde pe l]ng[ valoarea nutritiv[,are rol antiseptic ;i antiinflamatorurinar, ajut[ la dizolvarea calculi-lor renali ;i la eliminarea excesuluide ap[.Are efecte hipoglicemiante,ajut]nd la stabilizarea glicemiei,previne complica\iile cardiovas-culare ale diabetului. Fructele demeri;or au un puternic efect an-tioxidant, ̀ mpiedic]nd depunerea

lipidelor pe vasele de s]nge ;i for-marea pl[cilor de aterom. Produ-sul nu con\ine zah[r sau al\i ̀ ndul-citori sintetici, ci un ̀ ndulcitor na-tural extras dinplanta numita Steviarebaudiana. Este cuat]t mai mult reco-mandat diabeticilor;i persoanelor care

doresc s[ aib[ un stil de via\[s[n[tos. Produsul este 100% na-tural, nu con\ine E-uri (arome, co-loran\i, conservan\i).

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Informa\ia zilei 3Miercuri 18 ianuarie 2012 Familie

Anii de gimnaziu - nevoia de integrare ;i `ncurajare

:ocul pubert[\ii, conse-cin\ele felului `n care se per-cepe pe sine ca persoan[, re-la\iile cu ceilal\i sunt princi-palii factori care ̀ l pot tulburape viitorul adolescent ;i care`l pot demotiva ̀ n ceea ce pri-ve;te ;coala.

De asemenea, contactul cu teh-nologia (computer, televizor, telefonmobil etc.) `i afecteaz[ rela\iile cuadul\ii ;i cu ;coala. Ce faci pentrua-\i ̀ ncuraja copilul pentru a fi mo-tivat la ;coal[?

Fii ferm ;i bl]nd ̀ n acela;i timp.Elevul de gimanziu are nevoie de oautoritate ferm[, ;i care s[ \in[ contde fragilitatea emo\iilor saletrec[toare. Asta `nseamn[ c[ estebine s[ `i `ncurajezi dorin\a demunc[, s[ nu `i impui un nivel niciprea ridicat nici prea sc[zut, s[-l res-ponsabilizezi f[r[ s[ `l abandonezi,s[ fii preocupat de universul lui f[r[s[ i-l invadezi. Bulversat emo\ional,atras de mii de lucruri din afara ;co-lii, copilul are nevoie `n aceast[etap[ de o delimitare clar[ a pro-priului univers. Asta presupune< s[`i stabile;ti un program de studiu

regulat, s[ ̀ i limitezi accesul la tele-vizor ;i la computer, s[ `ncurajezipracticarea activit[\ilor sportive sauartistice pentru a-;i canaliza pozitivenergia.

~nva\[-l s[ dep[;easc[ obstaco-lele. Un aspect extrem de importantal motiv[rii la aceast[ v]rst[ este

`nv[\area dep[;irii obstacolelor. Estev]rsta la care copilul se descurajeaz[foarte u;or. De aceea este bine s[ `lsus\ii ;i s[ `i spore;ti `ncrederea c[va reu;i. Subliniaz[-i calit[\ile pen-tru a-i cre;te `ncrederea `n sine ;iajut[-l s[ `n\eleag[ c[ este `n regul[s[ gre;e;ti.

Construie;te o opinie pozitiv[despre ;coal[. Felul `n care `ivorbe;ti copilului despre ;coal[ areo influen\[ major[ asupra modului`n care el ̀ nsu;i o percepe. Pentru ag[si sensul ̀ nv[\atului, copiii au ne-voie s[ simt[ c[ exist[ o leg[tur[ po-zitiv[ `ntre p[rin\i ;i profesori. Deaceea, ̀ ncearc[ s[ nu dai vina pe sis-temul de `nv[\[m]nt dac[ ;tii c[ tu`nsu\i nu faci mare lucru pentrupropriul copil. Evident, nici profe-sorii nu este bine s[ dea vina exclu-siv pe p[rin\i pentru e;ecul ;colaral elevilor. Este important ca ado-lescentul s[ ̀ n\eleag[ c[ dob]ndireade noi cuno;tin\e `l ajut[ s[ devin[un adult responsabil ;i s[ aib[ unviitor mai bun. Dac[ simte c[ estemotivat, copilul se va implica multmai mult `n tot ceea ce \ine de;coal[.

Academia P[rin\ilor te `nva\[cum s[ procedezi astfel ̀ nc]t s[ ob\iicooperarea copilului t[u, s[ dezvol\io rela\ie armonioas[ cu el, bazat[pe comunicare, ̀ n\elegere, accepta-re. Te `nva\[ s[ `l apreciezi pentruceea ce este ;i s[ te bucuri de el. Pen-tru detalii ;i `nscrieri poate fi con-tactat[< psiholog Ramona Grad(www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991).

Suferin\a din dragoste - ceva prin care trece fiecareO desp[r\ire dureroas[

poate s[-i afecteze pe ambiimembri ai fostului cuplu.Cert este c[ `n momentul `ncare apare ruptura, psihologiine sf[tuiesc s[ ne g]ndim laurm[torul aspect< via\a mer-ge ̀ nainte ;i refacerea r[niloreste posibil[.

C[ vrem, c[ nu vrem, fiecaredintre noi sufer[ la un momentdat din dragoste. Este ̀ ns[ impor-tant s[ avem puterea s[ nu nel[s[m prad[ problemelor ;i s[ pri-vim totul din alt unghi< "m[car eu;tiu ce `nseamn[ asta!".

Un nou `nceput?

Dup[ desp[r\irea de partene-rul de via\[, fie acesta iubit, con-cubin sau so\, via\a merge mai de-parte ;i la un moment dat se pune

problema implic[rii `ntr-o nou[rela\ie. Nimeni nu poate ;ti cuexactitate c]nd a sosit momentul,

dac[ a venit prea repede sau preat]rziu. Speciali;tii ne sf[tuiesc s[l[s[m totu;i s[ treac[ pu\in timp

de la suferin\a din dragoste, vreme`n care s[ ne bucur[m din plin deie;irile cu prietenii, de familie, s[ne reg[sim ̀ n hobby-urile pe carele aveam.

Omul `nva\[ din gre;eli

Unii ar spune c[ din gre;eli`nva\[ omul ;i `n noua rela\ie tre-buie s[ ne deschidem bine ochii.Dar ce `nseamn[ acest lucru?~nseamn[ s[ evit[m discu\iile des-pre fosta rela\ie, s[ nu facem com-para\ii, s[ avem mult[ r[bdare ;is[ fim deschise unui nou ̀ nceput.Practic ̀ n fiecare zi nu ̀ l descope-rim doar pe cel de l]ng[ noi, ci nedescopeim pe noi `n;ine. Tocmaidin acest motiv trebuie s[ avem ;inoi r[bdare s[ ne cunoa;tem, s[ne analiz[m, s[ fim `n stare s[ ac-cept[m recunoa;terea gre;elilorpe care le facem.

Ioana V.

4 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Se fierbe gri;ul `n lapte ;i ser[ce;te amestec]nd. Se adaug[ un-tul ;i se amestec[ p]n[ la omoge-

nizare. Se adaug[ br]nza, coaja del[m]ie, zah[rul, zah[rul vanilat ;i100 g de cocos. Se amestec[ p]n[la omogenizare ;i se formeaz[ bi-lu\e, care apoi se ̀ nv]rt ̀ n cocosulr[mas. ~n mijlocul bilu\elor se potascunde alune, arahide, migdale,fistic, buc[\ele de ciocolat[, saueventual buc[\ele de rahat.

Alb[ ca z[pada

Ingrediente<

250 g br]nz[ dulce, 200 g zah[rpudr[, 200 g nuc[ de cocosr[zuit[, circa 50 g unt, 1-2 plicu-le\e de zah[r vanilat, 100 g lapte,2 linguri\e de gris de gr]u, coaja

r[zuit[ de la o l[m]ie.

Mod de preparare<

Varza murat[ se spal[ cu ap[ re-ce, se stoarce ;i se c[le;te `n untur[sau ulei. Orezul se fierbe `n ap[ cudelicat ;i se strecoar[. C]rna\ii sefeliaz[ ;i se pr[jesc u;or. Ceapa sem[run\e;te, se c[le;te `n untur[, seadaug[ carnea tocat[, se condimen-teaz[ ;i se pr[je;te. Un vas termore-zistent se unge cu untur[ ;i se a;eaz[`n straturi 1/3 din varza c[lit[,jum[tate din c]rna\i, jum[tatea ore-zului, jum[tate din carnea tocat[

pr[jit[, o lingur[ de sm]nt]n[ ;i to-tul se repet[ ̀ nc[ o dat[, apoi se aco-per[ cu ultima treime din varz[. Setoarn[ peste ea sm]nt]na ;i se ̀ ntin-de `n mod egal pe toat[ suprafa\a.Sl[nina sau baconul se a;eaz[ de-asupra, se pune `n cuptorulpre`nc[lzit ;i se pr[je;te timp de 15minute.

Varz[ a la Cluj

Ingrediente<

1 kg varz[ murat[ m[runt[, 700 gcarne tocat[ de porc, 150 g de orez,250 g de sm]nt]n[, o ceap[, 2 lin-guri de untur[ de porc, sau even-tual ulei, 150 - 200 g de c]rna\iafuma\i, circa 100 g de sl[nin[ saubacon afumat, sare, piper, boia de

ardei, delicat.

Mod de preparare<

Guliile cur[\ate ;i t[iate cubu-le\e (sau eventual r[zuit mare) sec[lesc ̀ n ulei sau unt, se condimen-teaz[ dup[ gust ;i se sting cu circaun litru de ap[. Din f[in[ ;i

sm]nt]n[ se face o `ngro;eal[, cugrij[, s[ nu r[m]n[ cu noduri. Seadaug[ treptat, c]teva linguri desup[, iar c]nd buc[\ile de gulii suntfierte, de adaug[ ̀ ngro;eala ;i se maifierbe a;a c]teva minute. La servirese poate orna cu frunze proaspetede p[trunjel, sau bacon afumat,pr[jit ;i sf[r]mat deasupra supei.

Sup[ de gulii

Ingrediente<

2 gulii mai mari, sau 3 mai mici, 2linguri de ulei, sau o lingur[ marede unt, 200 g de sm]nt]n[ (15%),o lingur[ cu v]rf de f[in[, oleg[tur[ de p[trunjel verde, sare,piper, baz[ pentru m]nc[ruri

(dac[ se poate, de cas[)

Meniul s[pt[m]niiCiorba de hrean

Ingrediente necesare< 100 gra-me de hrean proasp[t r[zuit, unmorcov dat pe r[z[toare, o ceap[mic[ t[iat[ m[runt, 2-3 c[\ei deusturoi, un ou, o lingur[ de mu;tar,150 mililitri de sm]nt]n[, 25 mi-lilitri de ulei, 1/2 linguri\[ de bu-suioc ;i cimbru m[cinat, frunze de\elin[ ;i de p[trunjel (op\ionale).

Modul de preparare< morco-vul, ceapa ;i hreanul se pun la pr[jit`n pu\in ulei. C]nd au `nceput s[-;i schimbe culoarea, se adaug[aproximativ 2 litri de ap[ ;i se las[la fiert, timp ̀ n care se adaug[ con-dimente dup[ preferin\[ ;i una sauambele din "ierburi", la ultimul clo-cot. Se ia de pe foc ;i se adaug[ us-turoiul pisat. Din ou, mu;tar ;i dinsm]nt]n[ se preg[te;te dresura ca-re se adaug[ `n supa fierbinte. Seconsum[ cald[ precum ciorba deburt[.

Costi\e la cuptor cu cartofi pr[ji\i

Ingrediente necesare< un kilo-gram de costi\[ de porc, 25 mililitride ulei, un kilogram de cartofi, 50mililitri de bulion, 3-4 c[\ei de us-turoi, sare, piper, eventual mujdeide usturoi.

Modul de preparare< costi\elese las[ ̀ n una sau dou[ buc[\i ;i secondimenteaz[ cu sare ;i piper,dup[ care se ̀ mp[neaz[ cu usturoi,apoi se pun `n tava uns[ cu uleisau pu\in[ untur[. Cartofii secur[\[ ;i se taie felii ca ;i pentru"pai". Se pun `n tav[ l]ng[ carne;i se introduc `n cuptor. C]ndcarnea este pr[jit[ mai bine dejum[tate se pune pu\in[ ap[ ;ibulion. Se las[ la foc potrivit p]n[ce cartofii se `nmoaie al[turi decarne.

Coriolan A.

Informa\ia zilei 5Miercuri 18 ianuarie 2012 Cosmetic[

Pentru oricare femeie tră-săturile fe\ei sunt, poatecele mai impor-tante, de aceeamachiajul a deve-nit o rutină zilnică,uneori chiar o cor-voadă din cauza lipseide timp sau inspira\ie.

Pentru ca rezultatul să co-respundă a;teptărilor este binesă cunoa;tem câteva trucuri carene vor garanta reu;ita.

Alege\i produse cosmetice de calitate

Diminea\a când se aplic[ ma-chiajul de zi se va evita lumina ar-tificială. Chiar dacă e mai comodaranjatul la baie, este indicată o sur-să de lumină naturală. Va fi maiu;oară alegerea nuan\elor potrivite;i machiajul va avea un aspect multmai echilibrat.

Întotdeauna se va verifica vala-bilitatea cosmeticelor. Trebuie acor-dată o importan\[ deosebită produ-selor utilizate în zona ochilor ;i seva evita împrumutarea cosmeticelorpersoanelor mai pu\in cunoscute.De asemenea, pentru a men\ine

bacteriile ladistan\[, întot-

deauna se vor cură\apensulele de machiaj.

Buzele pot căpăta un aspect us-cat din cauza soarelui, vântului saua deshidratării datorate consumuluiscăzut de lichide. Pentru a le îm-prosp[ta aspectul se vor masa cu o

cre-mă hidratantă în-ainte de aplicarea rujului. În plusde asta, vor căpăta o înf[\i;are multmai plăcută.

Nu exagera\i cu culorile!

Fondul de ten se va schimbaodată cu schimbarea anotimpului.În general, în timpul sezonului rece

tenul este mai deschis, întimp ce prim[vara sau varachipul cap[tă un bronz natu-ral. A;adar, este bine să fimîn ton cu anotimpul ;i în pri-vin\a machiajului pentru căfondul de ten este esen\ial pen-tru un ten impecabil, fără cu-sur.Se recomand[ utilizarea unui

fard de obraz (blush) cât maiapropiat de nuan\a tenului. Astfelchipul va căpăta un aspect naturaldar ;i un plus de strălucire fără săpară încărcat. Fardul de obraz înnuan\e de roz ar trebui să fie câtmai estompat ;i u;or sesizabil întimpul zilei.

~ntr-adevăr machiajul trebuie săfie în armonie cu vestimenta\ia ;irestul \inutei, însă nu trebuie exa-gerat cu asortarea culorilor. Astfel,chiar dacă se va opta pentru un ma-chiaj natural sau unul în nuan\ebronze, nu se va folosi un fard depleoape în aceea;i nuan\ă cu blush-ul, îmbrăcămintea sau accesoriile.Chipul va ar[ta obosit, lipsit de vi-talitate. Dacă se folosesc farduri dinaceea;i gamă cromatică, acestea tre-buie să fie diferite, cu cel pu\in 2-3tonuri mai închise. Nu în ultimulrând, se vor contura ochii pentruun plus de expresivitate.

Adriana Groza

Marea Moart[ este asocia-tă de femei cu frumuse\ea ;itinere\ea. M[;ti, împachet[ridin nămol de la Marea Moar-tă înseamnă o piele mai sănă-toasă ;i mai catifelată.

Cum se poate ca acest nămolnatural să ajute atât de mult ;i săcure\e ;i pielea în acela;i timp? Răs-punsul se află în ceea ce noi nu pu-tem vedea ;i anume în concentra\iafoarte mare de săruri ;i mineraleprezente în nămol.

Men\ine nivelul optim de hidratare ;i catifelareal pielii

Marea Moartă se evaporă andup[ an nefiind legată de altă zonăcu apă iar sărurile ;i mineralele exis-tente în cantită\i mari sunt absorbite

în nămolul de la fundul mării. Acestnămol este extras ;i ambalat, dupăce s-au îndepărtat impurită\ile. Mi-neralele din compozi\ia nămolului

sunt mineralele de care pielea arenevoie zilnic. Folosind nămolul dela Marea Moart[ ca o mască ve\ihrăni pielea cu toate mineraleleesen\iale. Mineralele precum pota-siu, magneziu, sodiu, bromura ;icalciu sunt necesare pielii pentru a-\i menține nivelul potrivit de hidra-tare ;i catifelare.

Un alt efect puternic al nămo-lului de la Marea Moart[ este dat defaptul că se usuc[ ;i extrage toatetoxinele din celulele corpului, toxineprovenite din alimenta\ie sau alteobiceiuri zilnice. Acesta lasă pieleacomplet curată, împrospătată ;ipur[ după infuzia cu minerale.

În acela;i timp îi conferă fermi-tate, îi oferă un tratament anti-îm-bătrânire, lăsând un aspect mult maitânăr. Datorită efectului multiplu deexfoliere, curățare ;i hrănire cu mi-nerale esen\iale, nămolul poate ajutaîn tratarea multor afec\iuni sau poa-te men\ine aspectul tânăr ;i săn[tos

al pielii pentru timp îndelungat.Masca cu nămol de la Marea

Moartă s-a dovedit a fi eficientă ;ipentru întărirea r[d[cinilor ;i firelorde păr prin aplicarea la rădăcinap[rului. Această mască ajut[ la sto-parea pierderii p[rului ;i stimulareacre;terii firelor noi de păr. Aceastămască s-a dovedit a fi de patru orimai eficientă decât orice alt produsde acest gen, pe parcursul testelorcomparative cu alte produse cos-metice populare.

|inând cont de faptul că estedestul de greu de ob\inut sare saunămol de la Marea Moartă în stareoriginală, se recomandă folosireaproduselor cosmetice care con\inacest n[mol miraculos. Mineralele;i sărurile găsite doar în MareaMoartă pot fi combinate în diverseformule iar unele persoane spun căar fi magice, datorită proprietă\iloratât de complexe.

Adriana G.

N[molul de la Marea Moart[ ;i beneficiile acestuia

Trucuri pentru un machiaj reu;it

6 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Remedii naturiste

Polenul ;i p[stura sunt remedii polivalente

Polenul ;i p[stura acoper[necesarul multor aminoacizi,vitamine ;i minerale.

Datorit[ compozi\iei bogate înaminoacizi esen\iali ;i în vitamine,polenul ;i p[stura se recomand[ afi administrate în unele boli careating parenchimul hepatic (steatoz[hepatic[, hepatit[ toxic[, hepatit[cronic[, ciroz[).

Cre;te rezisten\a organismului

Au fost studiate efectele pole-nului asupra bolnavilor hepatici(hepatit[ cronic[, ciroz[). Se poateapela cu încredere la polen saup[stur[, ori de câte ori se urm[re;tecre;terea rezisten\ei generale a or-ganismului.

Ca adjuvant, polenul se dove-de;te de folos ;i în alte afec\iuni di-gestive precum< enterocolite, colitespastice, colite amoebiene, coliba-ciloze, rezec\ii gastrice, spasme gas-tro-intestinale, diaree sauconstipa\ie cronic[, tumori ale sto-

macului.Administrarea polenului în a

doua jum[tate a perioadei de sar-cin[ ;i în timpul al[pt[rii combateoboseala, scade reten\ia azotat[ ;icre;te calitatea laptelui.

Principiile active din polen, sedovedesc de efect femeilor care pre-zint[ exces de foliculin[, prevenindsau chiar ajutând la tratarea unorafec\iuni care pot deriva din sur-plusul de hormoni estrogenici (tu-

mori mamare, fibrom uterin, fi-broz[ mamar[).

Polenul apicol este recomandatindiferent de sex, în disfunc\ii ca-racterizate prin incapacitatea rea-liz[rii actului sexual (impoten\[, fri-giditate).

Combate astenia

Aceste produse ale stupului auefecte benefice în unele deregl[rineuropsihice, ca astenie, surmenaj,stres, migrene, insomnie, conside-rându-l util ;i în multe alte afec\iuni,precum cele cardiovasculare. Potri-vit unor cercet[ri polenul`ncetine;te `mb[tr]nirea.

Efecte favorabile, dup[ admi-nistrarea polenului, se constat[ ;i încazul copiilor. Curele cu polen suntrecomandate în special în cazul în-târzia\ilor mintal, rahitism, anemiesau întârzieri sau deficien\e în dez-voltarea fizic[. O cur[ cu polen tre-buie s[ dureze 30-40 zile, fiind ur-mat[ de o lun[ pauz[, dup[ care tra-tamentul poate fi reluat.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Homeopatia este o medi-cin[ de tip holistic, care pri-ve;te omul ca un `ntreg< corpfizic, emo\ii(sentimente),ra\iune (g]nduri). Planul celmai profund este cel mental(la `nceput a fost cuv]ntul -se spune `n Geneza).

Urm[torul este planul emo\io-nal ;i cel mai periferic este repre-zentat de planul fizic. Cele 3 nivelurisunt unite prin for\a vital[. ~ns[ to-tu;i ce este homeopatia ;i cu a fostdefinit[ de speciali;ti

Aceea;i boal[, cazuri distincte

Termenul de homeopatie pro-vine din limba greac[, homoios =similar, pathos = suferin\[. Homeo-patia are drept principiu de baz[ "si-milia similibus curentur", adic[ oboal[ poate fi vindecat[ dac[ admi-nistr[m o substan\[ (diluat[ ;i po-

ten\at[), aceea;i care a determinat;i simptomele la omul s[n[tos.

Al 2-lea principiu este cel al di-lu\iilor infinitezimale. Practic numai poate fi pus[ `n eviden\[ niciomolecul[ de substan\[, remediilehomeopate con\in]nd doar energia;i informa\ia substan\elor din careprovin.

Al 3-lea principiu este indivi-dualizarea tratamentului.Fiecarepacient este un caz aparte. Trat[mpacientul ;i nu boala. Astfel, spreexemplu, 3 pacien\i cu ulcer duo-denal vor beneficia de 3 remedii di-ferite, ̀ n func\ie de particularit[\ilefiec[rui caz `n parte. Exist[ peste200 de remedii care au ca simptom

principal cefaleea, peste 300 de re-medii care se administreaz[ ̀ n fobii,s.a.m.d.

Legile vindec[rii `n homeopatie

Spre deosebire de homeopatie,alopatia (medicina clasic[) trateaz[boala prin medicamente,substan\ediferite de cele care au determinat`mboln[virea. ~ns[ ce este mai inte-resant de ;tiut este c[ legilevindec[rii ̀ n homeopatie sunt<1-desus `n jos (o eczem[ spre exempluva dispare ̀ nt]i de pe fa\[, corp ;i ̀ nfinal de pe picioare)> 2 - din interiorspre exterior (de la cele mai impor-tante organe (vitale) spre cele peri-ferice (piele, mu;chi...)> 3 - `n ordi-nea invers[ apari\iei simptomelor -simptomul ap[rut ultimul va fi vin-decat primul. (continuare `nnum[rul viitor)

Dr. Szatmari Anamaria, medic primar de medicin[ general[ cu competen\[ `n

homeopatie ;i gemoterapie

Principiile de baz[ ale homeopatiei

Informa\ia zilei 7Miercuri 18 ianuarie 2012 Mama ;i copilul

Baia bebelu;ului - lucruri pe trebuie neap[rat s[ le ;tii

Pielea sugarului este foartefin[ ;i fragil[. Se r[ne;te ;i seinfecteaz[ u;or dac[ nu este în-tre\inut[ curat, prin baie zil-nic[ ;i prin toalet[, ori de câteori este nevoie, ne spune moa;aPaula Cosma de la :coala Ma-melor din Satu Mare.

Pân[ la prima baie, pielea nou-n[scutului se cur[\[ cu comprese ste-rile muiate în ap[, insistându-se la în-cheieturi ;i ;ezut. La feti\e, întotdeau-na ;tersul se face dinainte-înapoi, pen-tru a nu ajunge materii fecale în zonagenital[. Apoi, pielea se usuc[ printamponare cu un prosop moale ;i ab-sorbant, dup[ care se maseaz[ corpulbebelu;ului cu crem[ de corp, ulei decorp, ulei de m[sline. Pielea din jurulombilicului se cur[\[ zilnic prin ;ter-gerea zonei cu un tampon steril îm-bibat în alcool sanitar diluat cu ap[.Pe ombilic se pune un pansament ste-ril, pân[ la cicatrizarea complet[ apl[gii(aproximativ 2-3 s[pt[mâni).

Prima baie se face la 3-4 zile dup[c[derea bontului ombilical.Motivul<umiditatea ar putea da na;te-re unei infec\ii. Baia se face zilnic, fiediminea\a, fie seara înainte de supt.Este de preferat seara, la aceea;i or[,deoarece dup[ baie doarme lini;tit ;ise evit[ pericolul r[celii. Baia se faceîntr-o c[di\[ folosit[ doar pentru be-

belu;. C[di\a se spal[ înainte de fiecareutilizare cu s[pun ;i se cl[te;te cu ap[.Precau\ii înainte de baie< Camera încare se face b[i\a s[ fie bine înc[lzit[(24-25 grade Celsius)> s[ se preg[teasc[cele necesare pentru b[i\[ ;i toaleta ceurmeaz[ - s[punul, bure\elul, proso-pul, o can[ cu ap[ pentru cl[tirea ca-pului, crem[ de corp sau ulei de corp,foarfeca pentru unghii, peria pentrup[r, ser fiziologic, hainelebebelu;ului(body, salopet[, caciuli\[),scutec> temperatura apei s[ fie de 36-37 de grade Celsius, se verific[ cu ter-mometrul de ap[ sau cu cotul> apa încadi\[ s[ fie de aproximativ 2 palme,s[ acopere corpul bebelu;ului, pentrua nu r[ci> mama s[ se spele pe mâiniînainte de a face baie bebelu;ului.

Cum sp[l[m bebelu;ul Bebelu;ul este dezbr[cat, iar în

cazul în care acesta este murdar se;terge cu un ;erve\el. Se bag[ bebe-lu;ul în ap[. Întâi se introduc, treptat,picioarele, trunchiul ;i mâinile, capulr[mânând deasupra apei. Cubure\elul sau m[nu;a pe care le-amînmuiat în ap[ ;i s[punit, sp[l[m be-belu;ul astfel< fa\a, urechile, gâtul,mâinile, pieptul, abdomenul, spatele,picioarele ;i capul la sfâr;it. Se acord[aten\ie mare la pielea de la încheie-turi, plici ;i din zona organelor geni-tale< la feti\e se despart labiile mari sise ;terge cu un ;erve\el umed sau ocompres[ steril[ cu ser fiziologic, iarla b[ie\ei, dac[ prepu\ul nu se trageînapoi pân[ la un an ;i jum[tat, co-

pilul va fi dus la medic(chirurg). Be-belu;ul este cl[tit ;i b[i\a este gata în3-5 minute, timp în care i se vorbe;teca s[-i fac[ pl[cere b[i\a. Apoi estescos ;i a;ezat pe prosopul înc[lzit ;ieste uscat prin tamponare, nu frecare.Se scoate prosopul ud ;i se pune be-belu;ul pe un prosop uscat, se ungecu ulei sau crem[ de corp ;i este îm-br[cat(hainele s[ fie înc[lzite pe ca-lorifer-iarna).

Urmeaz[ toaleta fe\ei. Nasul seaspir[ de secre\ii. Înainte de a faceacest lucru introduce\i c]tevapic[turi de ser fiziologic `n fiecarenar[ pentru a înmuia secre\iile. Ure-chile se ;terg cu prosopul. Nu se fo-losesc be\i;oare pentru a cur[\a ure-chea de cerumen. Ochii se ;terg cutampoane sterile înmuiate cu ser fi-ziologic dinafar[ spre în[untru(sprer[d[cina nasului). Un tampon se fo-lose;te o singur[ dat[, nu de mai mul-te ori. P[rul, dac[ e nevoie se usuc[;i apoi se piapt[n[ cu peria moale,iar unghiile se taie odat[ pes[pt[mân[, dup[ baie sau când doar-me deoarece nu tuturor bebelu;ilorle place aceast[ opera\iune.

Unii părin\i suntinfluen\a\i de o gândire ne-gativistă referitoare la persoa-nele stângace. În trecut, aces-tea nu erau deloc privite cusimpatie iar familiile în carese nă;tea un astfel de copilerau considerate blestemate,fiind evitate de ceilal\i.

De aceea părin\ii î;i sileau copiiisă-;i folosească mâna dreaptă, ceeace presupunea un efort imens pen-tru cei mici. Se obi;nuia chiar să ise lege mâna stângă copilului la spa-te, pentru ca să n-o poată folosi ;ipentru a determina mâna dreapt[s[-i ia locul. :i astăzi sunt părin\i,chiar ;i înv[\[tori care nu privescdeloc cu ochi buni faptul că un copileste stângaci ;i încearc[ prin tot felul

de mijoace s[-l determine s[ devin[dreptaci.

Speciali;tii au studiat îndelungde ce anumi\i oameni se nasc stân-gaci ;i totul \ine de care parte a emis-ferei cerebrale coordonează parteastângă a corpului. Dreptacii sunt co-ordona\i de emisfera stângă, iarstângacii de cea dreaptă. La stângacise realizează mai rapid conexiunileîn emisfera dreaptă a creierului ;ide aceea ei folosesc cu predilec\iemâna stângă ;i piciorul stâng. Ex-plica\ia este similară celei pentrucare unele persoane se nasc cu ochiialba;tri sau verzi, adică genele caredetermină trăsăturile unui om.

Avantaje ;i dezavantaje

Nu există teorie potrivit căreiacopiii stângaci ar fi dezavantajaţi învreun fel. Dimpotrivă, sunt domenii

precum sportul sau arta în care eipot excela cu u;urin\ă. Studii despecialitate au demonstrat că stân-gacii au o imagina\ie mult mai bo-gată decât dreptacii ;i sunt mai crea-tivi. Asta deoarece partea dreaptă aemisferei cerebrale este răspunză-toare de imagina\ie, creativitate ;iorientarea în spa\iu, iar cea stâng[,de logică ;i analiză. De altfel, stân-gacii chiar excelează în domenii pre-cum arta, muzica sau sportul.

În schimb, în cazul stângacilorexist[ ;anse mai mari ca s[ aib[ anu-mite sl[biciuni `n g]ndire sau, dincontr[, unele puncte forte. Impor-tant este ca părin\ii să ;tie care suntacestea ;i să le trateze ca atare. Acestfapt se poate realiza prin observareaprofilului unic al copilului ;i acor-darea unei aten\ii speciale indivi-dualită\ii lui.

Adriana G.

Copilul stângaci, un copil perfect normal

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

8 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 18 ianuarie 2012 Vedete

Kate Beckinsale, despre pasiunea pentru scris ;i familia ei neconven\ional[

Se apropie de 40 de ani, darbritanica Kate Beckinsalearat[ mai bine ca niciodat[.Dup[ o perioad[ `n care a statdeparte de lumina reflectoa-relor, actri\a de 38 de ani sepreg[te;te pentru cel mai plinan de p]n[ acum.

Cea care a fost aleas[ `n 2009“Cea mai sexy femeie `n via\[“ dec[tre revista “Esquire”, `;i reia rolulvampirei asasine Selene `n cea de-apatra parte a francizei „Underworld”care a f[cut-o celebr[, urmat[ de oalt[ premier[ - „Contraband” – unthriller poli\ist `n care apare al[turide Mark Wahlberg. ~n var[, fanii ovor putea urm[ri `n filmul SF „TotalRecall”, unde joac[ al[turi de ColinFarrell ;i care e regizat de so\ul ei,Len Wiseman.

Educa\ia ei britanic[ - e fiica unoractori faimo;i englezi – a inclus studiila Oxford ;i premii oferite tinerilorscriitori pentru pove;ti scurte ;i poe-zie. A `nceput s[ joace `n filme `nc[de pe vremea studen\iei, dup[ careau urmat apari\ii `n seriale, filme ;ipiese de teatru. Rolul din produc\ia„Pearl Harbor” (2001) a adus-o `naten\ia industriei americane de film.~n acela;i timp o cre;tea pe fiica ei(acum `n v]rst[ de 13 ani) singur[,tat[l lui Lily (actorul britanic MichaelSheen) fiind mai mult pe platourilede filmare sau pe scenele teatrelor.

Dup[ ce a fost distribuit[ `n ro-luri de fat[ dulce ;i lini;tit[ de maimulte ori, Kate a decis s[ accepte ro-lul vampirei din „Underworld”, oca-zie cu care l-a ̀ nt]lnit pe Len, actualulso\ cu care este ̀ mpreun[ de opt ani.~ntr-un interviu acordat publica\iei„Redbook”, actri\a britanic[ vorbe;tedespre rolurile din filme, pasiuneapentru scris ;i familia eineconven\ional[.

- Redbook< „Contraband” ;i „Underworld” sunt primele tale filme dup[ o perioad[ de absen\[.Ce ai f[cut `n tot acest timp?

- Kate Beckinsale< Am stat acas[.Avem o situa\ie familial[ pu\in ne-conven\ional[, cu doi ta\i ;i eu, caream fost o constant[ ̀ n via\a fiicei me-le. De asemenea, am fost ;i pu\in de-zam[git[. Am f[cut un film de caream fost foarte m]ndr[, dar care nu amai fost lansat. A;a c[ m-am g]ndits[ iau o pauz[. Fiica mea `mpline;te13 ani la sf]r;itul lui ianuarie ;i mi-am dat seama c]t de repede trece tim-pul. Am fost fericit[ s[ fiu acas[ c]ndse `ntoarce de la ;coal[ ;i s[ discutcu ea.

- R< :i s[ participi la toate evenimentele ;colare?

- K.B< Nu pierd niciunul. :i c]ndlucrez vin ̀ ntotdeauna, oriunde a; fi.2011 a fost un an intens. Am f[cuttrei filme unul dup[ altul, cu doar

c]teva zile de pauz[ ̀ ntre ele. Dar amreu;it s[ ajung la festivitatea de ̀ nche-iere a anului ;colar. A fost minunat.

- R< Multe femei se lupt[ cu cariera ;i cu `ndatoririle de mam[.

- K.B< E uimitor cum femeile sestr[duiesc tot timpul s[ fac[ lucrurilemai bine. Pe mine m[ ajut[ mult prie-tenele mele care sunt ;i mame. Leapreciez cel mai mult pe femeile caresunt sincere. Este groaznic s[ auzi o

femeie l[ud]ndu-se „Copilul meu nus-a trezit niciodat[ noaptea”. S[ fimserio;i!

- R< :i tu ai avut o copil[rie atipic[. P[rin\ii t[i au fost actori

faimo;i `n Anglia, iar tat[l t[u a murit c]nd tu aveai 5 ani.

- K.B< ~n Anglia, el este mult maifaimos dec]t mine sau dec]t voi fi euvreodat[. Chiar dac[ a murit, eu amfost `ntotdeauna fiica lui.

- R< ~n studen\ie ai primit premii pentru poeziile ;i pove;tiletale. Mai scrii ;i acum?

- K.B< De c]nd Lily a `nv[\at s[citeasc[, scriu mai pu\in. Dac[ a;avea o cas[ cu biroul meu personal

la care a; putea s[-i `nchid u;a cucheia, probabil c[ a; scrie mai mult.Am ̀ ntotdeauna sentimentul c[ exist[riscul s[ fii prins. Copiii vor afla ceeace probabil tu nu vrei, indiferent undeai pune acea informa\ie.

- R< Cu toate c[ ai ur]t orele deeduca\ie fizic[, ai c];tigat premiipentru scris ;i ai studiat la Oxford,te-ai g]ndit vreodat[ c[ vei ajungeaici – o eroin[ de ac\iune care batepe toat[ lumea `n filme?

- K.B< ~nc[ sunt pu\in confuz[ ;ieu. Simt c[ am luat-o pu\in pe o c[rarel[turalnic[. Cred c[ aceast[combina\ie dintre a fi britanic[ ;i a fijucat ̀ n filme lejere i-a f[cut pe oamenis[ cread[ c[ nu exist[ ;i o alt[ latur[ amea. Apoi am primit propunerea – camne`n\eleapt[ zic eu - de la so\ul meu dea ap[rea `n „Underworld”. C]nd amap[rut la audi\ie, mi-au spus c[ vor`nt]i s[ m[ vad[ cum alerg. Iar fe\elelor mi-au ar[tat ceea ce urma s[ mi sespun[ „Avem at]t de mult de lucru cutine!”. E destul de rar, ca adult, s[ aiocazia s[ devii foarte bun la ceva ce nuerai sau ceva ce n-ai f[cut niciodat[.

- R< Ai spus c[ ai o familie neconven\ional[. Cum te `n\elegi cu tat[l lui Lily?

- K.B< C]teodat[ e plecat 6-7 luni,deorece munce;te constant la filmesau piese de teatru. A;a c[ avem unaranjament destul de lejer. C]nd este`n Los Angeles ;i-mi spune c[ vrea s[o ia pe Lily, eu sunt de acord. :tiu c[pentru multe persoane nu ar func\io-na acest aranjament, dar noi avemmomentan o situa\ie diferit[. E foarteimportant ca fiica mea s[ aib[ o rela\iefrumoas[ cu tat[l ei, de;i are un tat[vitreg grozav.

- R< Probabil e ceva normalpentru ea.

- K.B< Cred c[ Lily este fericit[ ;ieste obi;nuit[ ca tat[l ei s[ fie plecatperioade mai lungi de timp. ~n primulei an de via\[, Michael a fost plecataproape opt luni `n turneu cu teatrul,a;a c[ am fost doar eu ;i ea – Michaelse `ntorcea ;i apoi pleca din nou. E lafel ;i acum. Sunt con;tient[ de faptulc[ divor\ul p[rin\ilor a avut efect asupralui Lily. Dar nu m-a auzit niciodat[ vor-bind ur]t despre nici unul dintre ta\iiei. Dac[ avem ne`n\elegeri de clarificat,nu cred c[ e nevoie s[ le discut[m `nfa\a ei. Nu cred `n acest lucru.

- R< :i cum se `n\elege Michaelcu actualul t[u so\?

- K.B< Minunat. S-au ̀ n\eles bine`ntotdeauna. Am parte de cea maibun[ situa\ie posibil[.

Informa\ia zilei 11Miercuri 18 ianuarie 2012 Diet[

V]rsta ;i comportamentulalimentar

Foarte multe persoane se`ngra;[ din cauz[ c[ odat[ cutrecerea anilor nu \in cont deceea ce m[n]nc[ ;i gre;esc laacest capitol.

O alimenta\ie este echilibrat[din toate punctele de vedere `nmomentul `n care punem `n ba-lan\[ inclusiv v]rsta pe care oavem.

La 20 de ani f[r[ grab[

Dac[ la 20 de ani nutri\ioni;tiine recomand[ s[ consum[m ali-mente care s[ adune `n jur de2.000 de calorii sau poate chiarmai multe, la 40 - 50 de ani vomconsuma mult mai pu\ine. Celecare se confrunt[ cu probleme le-gate de greutate la 19 - 20 de anitrebuie s[ fie foarte atente la cumm[n]nc[ nu doar la ce m[n]nc[.Sunt recomandate legumele ;i

fructele, ̀ nso\ite de un stil de via\[s[n[tos, deci nu unul sedentar.

Alimente bogate `n fibrepentru men\inereagreut[\ii

~n momentul ̀ n care ajungemla 30 de ani trebuie s[ fim atentemai mult ca p]n[ acum la alimen-tele bogate ̀ n fibre. Acestea au ro-lul de a p[stra greutatea ̀ n limitelenormale. Din aceast[ categorie facparte legumele ;i cerealele inte-grale. Produsele ̀ n cauz[ sunt mais[race `n calorii. S[ nu uit[mnici faptul c[ de la 40 de ani ̀ n suspersoanele sedentare pierd c]tevakilograme din masa muscular[,dar `n acela;i timp acumuleaz[cantit[\i mari de gr[sime. ~ncepea;adar reducerea m[rimilorpor\iilor de m]ncare pe care leconsum[m.

Ioana Pop Vladimirescu

Lupta cu insomnia< alimente ce ne ajut[ s[ ie;im `nving[tori

Chiar dac[ pare intere-sant, `ntre alimentele pe carele consum[m ;i starea pe careo avem indiferent c[ e zi saue noapte exist[ o mareleg[tur[. ~n cele ce urmeaz[v[ propunem s[ vede\i ce ali-mente ̀ l pot ajuta pe acela ca-re sufer[ de insomnie.

Un somn adecvat nu are fiecaredintre noi, ̀ ns[ exist[ alimente carene ajut[ corpul s[ produc[ o canti-tate destul de mate de serotonin[sau de melatonin[ pentru a ne bu-cura de somnic. Aceste substan\ene induc starea de relaxare care con-duce a;adar la un somn profund,lini;tit.

Un pahar cu lapte cald

Ne oprim asupra produselorlactate. ~n aceast[ categorie intr[laptele, iaurtul sau br]nza slab[. Cuo or[ `nainte de culcare am puteabea un pahar mare de lapte c[ldu\.Produsele lactele con\in triptofan

ce produce serotonin[ ;i melato-nin[, cu un rol important ̀ n calma-rea organismului.

Ceva dulce `nainte de culcare

~nainte de culcare am putea deasemenea s[ m]nc[m o banan[ de-oarece cre;te nivelul de aminoacid

numit triptofan din creier ce duceautomat la cre;terea nivelului de se-rotonin[. Este astfel indus[ stareade somnolen\[. :i semin\ele de floa-rea-soarelui sunt indicate dac[ vrems[ dormim, bogate fiind `n magne-ziu ce ne ajut[ la relaxarea muscu-lar[. Nu trecem cu vederea nici unciorchine mare de struguri dac[vrem s[ dormim lini;ti\i.

Theodora V.

Nu l[sa pericoleledin exterior s[ `\iatace organismul!

Un organism puternic ;i rezis-tent la pericolele din mediul exterior`nseamn[ neap[rat un corp binehr[nit ;i `ngrijit ca la carte.Adopt]nd o alimenta\ie echilibrat[putem s[ ne ferim de problemele des[n[tate ;i s[ ne bucur[m de energiepe parcursul `ntregii zile, mai alesacum c]nd ne sim\im zi de zi totmai obosi\i.

Speciali;tii spun c[ e normal ca`n lunile ianuarie ;i februarie s[ neconfrunt[m cu o stare de oboseal[,dar nu e normal s[ nu facem nimicpentru a o combate. Trecem la fapteconsum]nd alimente cu rol energi-zant ;i care pun accentul ;i pe ̀ nt[ri-rea sistemului imunitar.

Din categoria fructelor care auaceste calit[\i ne oprim aten\ia asu-pra fructului numit papaya. Deli-cioase sunt ;i nucile, care sunt osurs[ important[ de cupru. S[ nuuit[m de ou[, pline de proteine saude iaurt, mai ales c[ lactatele repre-zint[ un aliment complet.

Theodora Pop

Speciali;ti din toate col\urile lu-mii, realizatori de studii saucercet[ri ̀ n domeniu ne spun aproa-pe zi de zi c[ trebuie s[ consum[mzilnic fructe ;i legume proaspete.

Majoritatea studiilor arat[ c[dac[ facem cum spun nutri\ioni;tiireducem riscurile de a suferi de anu-mite boli de inim[.

~n primul r]nd trebuie s[ ;timde ce sunt importante aceste pro-duse. At]t fructele, c]t ;i legumele,sunt o surs[ esen\ial[ de minerale,fibre, vitamine, iar con\inutul lor ̀ ngr[simi este c]t se poate de sc[zut.Tot fructele ;i legumele sunt bogate`n antioxidan\i, care ajut[ la asigu-rarea protec\iei `mpotriva radicali-lor liberi.

Din co;ul zilnic nu ar trebui s[lipseasc[ bananele, merele, porto-calele ;i merele, iar de sezon cire;ele,strugurii. De asemenea, pe l]ng[fructe vom consuma zilnic legume.

Ioana V.

Consumul de fructe;i legume proaspete

10 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Sport

Alergatul poate fi un sport potrivit pentru orice v]rst[

Anumi\i factori lega\i deperforman\a ;i eficien\a aler-gatului intr[ ̀ n declin odat[ cu`naintarea `n v]rst[.

Este vorba de ritmul cardiac ma-ximal, volumul maximal de oxigen,for\a muscular[ ori flexibilitatea. Sca-de a;adar eficien\a alergatului pem[sur[ ce ̀ naint[m ̀ n v]rst[? Deve-nim mai pu\in eficien\i din acestpunct de vedere pe m[sur[ ce`mb[tr]nim sau men\inem aceea;ieficien\[ `n consumul de oxigenlucr]nd ̀ n schimb la o capacitate to-tal[ mai mic[?

Ce spun studiile

S-au f[cut studii pe un grup de51 de alerg[tori antrena\i, dar nu deperforman\[, diviza\i pe categorii dev]rst[< tineri (18-39 ani), master (40-59 ani) ;i b[tr]ni (peste 60 de ani).Pentru fiecare grup ̀ n parte s-a m[su-rat cantitatea de oxigen (`n ml. pe ki-logram de mas[ corporal[ pe minut)la diferite viteze submaximale. Con-cluzia a fost aceea c[ diferen\ele ̀ ntregrupuri au fost nesemnificative, con-trazic]nd astfel ipoteza cercet[torilorpotrivit c[reia economia alergatuluiscade pe m[sura `naint[rii `n v]rst[.

M[sur[torile au dovedit ̀ ns[ pen-tru grupul de alerg[tori ̀ n v]rst[ va-

lori mai mici dec]t ale celorlalte dou[grupuri `n ceea ce prive;te flexibili-tatea, puterea ;i fermitatea p[r\ii su-perioare a corpului. Analiza a de-monstrat c[ puterea ;i fermitatea suntfoarte str]ns legate de viteza alerga-tului. Concluziile studiului au fostacelea c[ declinul `n performan\aalerg[rii pe m[sura `naint[rii `nv]rst[ este dat de sc[derea capacit[\iicardiorespiratorii maximale ;i sub-maximale, precum ;i de sc[dereafor\ei musculare ;i nu de sc[derea

economiei alergatului.De asemenea, o nou[ cercetare

ofer[ dovezi statistice conform c[rorao persoan[ `n v]rst[ de 50 de ani ;iuna de 20 de ani pot avea acela;i nivelal condi\iei fizice. Activitatea fizic[este mult mai important[ dec]t v]rsta`n determinarea nivelului condi\iei fi-zice. Cheia este c]t[ activitate fizic[ ;ic]t de intens[ este aceasta, concluzio-neaz[ autorii studiului.

Studiul demonstreaz[ c[ m[rireaintensit[\ii exerci\iilor poate combate

efectele sindromului metabolic, aceaserie de factori ̀ ngrijor[tori de risc ce`i predispun pe unii la dezvoltarea dia-betului de tip 2, atacuri ;i problemecardiovasculare.

Nu renun\a\i

Datele folosite `n studiu provindin cea mai mare baz[ de date ̀ n do-meniul s[n[t[\ii din Norvegia. 4631de femei ;i b[rba\i s[n[to;i, adul\i,au fost testa\i pentru capacitatea ma-ximal[ de consum de oxigen, cel maides folosit indicator pentru m[sura-rea nivelului general de condi\ie fi-zic[. Analiz]nd durata versus inten-sitatea, cercet[torii au ajuns la con-cluzia c[ intensitatea prevaleaz[ `ndeterminarea capacit[\ii maximalede consum de oxigen. Cercet[torii auconfirmat c[ metoda antrenamente-lor ̀ n intervale, cunoscut[ ;i sub de-numirea de antrenamente `n inter-vale 4x4 este cea mai rapid[ ;i efi-cient[ ̀ n cre;terea nivelului condi\ieifizice. Ea presupune patru (sau maimulte) perioade scurte de efort foarteintens (de obicei 4 minute) urmatede acela;i num[r de perioade de efortla intensitate mai mic[.

Un aspect esen\ial este acela de ar[m]ne activ fizic de-a lungul anilor.Beneficiile de a fi fost activ ̀ n tinere\esunt mici, dac[ oamenii sunt inactivipe m[sur[ ce `nainteaz[ `n v]rst[.

Daniel Chiorean

A c];tigat ̀ n iulie 2008 tur-neul de la Wimbledon,`nving]ndu-l pe principaluls[u adversar, celebrul RogerFederer, este cvintuplu cam-pion al turneelor de GrandSlam, a c];tigat de 4 ori tur-neul de tenis de la Roland Gar-ros.

Rafael Nadal Parera s-a n[scutla 3 iunie 1986 ̀ ntr-una din cele maiexotice regiuni din Spania, anumeMallorca. ~nc[ de la 5 ani, a `nceputs[ joace tenis cu unchiul s[u, Toni,care i-a intuit aptitudinile ;i l-a ̀ ncu-rajat s[ ob\in[ performan\e `n acestsport elegant. ~nainte de a ̀ mplini 10ani, era deja clar c[ e n[scut pentru

a juca tenis, a;a c[ unchiul s[u l-a`nscris la campionatele europenepentru juniori.

Fetele sunt `n general atrase deb[rba\ii cu bani, din motive lesne de`n\eles, dar ;i de sportivi, a c[ror con-forma\ie atletic[ le `ndeamn[ s[ vi-seze... din alte perspective. Cum suc-cesul ;i faima aduc ;i bani, RafaelNadal se poate l[uda cu c];tiguri depeste 18 milioane de euro numai dinactivit[\ile sale sportive, a;a c[ arecalit[\i care `l ajut[ s[ suceasc[min\ile multor admiratoare. Totu;i,Regele zgurii ̀ i este fidel unei singurefemei, care a avut ̀ ncredere ̀ n el ;i l-a sus\inut de fiecare dat[. Norocoasala care se `ntoarce mereu este MariaFrancesca Perell, o fat[ din cartieruls[u. Cea care le-a f[cut cuno;tin\[ a

fost chiar sora lui, cele dou[ fiindfoarte bune prietene.

Rafael este `nnebunit dup[ pes-cuit ;i `i plac `n general preparateledin pe;te, dar pentru pastele cu fruc-te de mare are o adev[rat[ sl[biciune.Chipe;ul cu s]nge fierbinte urmeaz[o diet[ s[n[toas[< pe l]ng[ fructe demare, `i mai plac ciupercile, fructelede orice fel ;i sucurile naturale, a;a`i este u;or s[ se men\in[ `n form[.

Stilul vestimentar al lui Rafael afost adesea comentat, dar ;i imitat.Pentru c[ este supranumit ;i "El To-ro", o firm[ cu renume mondial acreat pentru el o pereche special[ de`nc[l\[minte sport, pe care se g[sescimprimate numele "Rafa" ;i un desence reprezint[ un cap de taur stilizat.

C.D.

Tenismenul Rafael Nadal prefer[ pe;tele, fructele de mare ;i sucurile naturale

Informa\ia zilei 13Miercuri 18 ianuarie 2012 Fitness

Utilizarea ganterelor `n exerci\iile pentru abdomen

~n aceast[ s[pt[m]n[, sub`ndrumarea antrenoarei Ke-rekes Emoke de la Centrul deaerobic Fitland situat `n SatuMare, strada R]ndunelelornr. 3, continu[m seriaexerci\iilor care au ca punct\int[ ob\inerea unui abdo-men frumos prin mi;care.

Nu e nevoie s[ v[ mai spunem

c[ f[r[ mi;care, f[r[ exerci\ii carese axeaz[ strict pe aceast[ parte acorpului, nu avem sor\i deizb]nd[. A;a c[ v[ invit[m s[ tre-ce\i la treab[!

1. St]nd dep[rtat, bra\ele `ntinselateral. ~ndoim trunchiul sprest]nga (imaginea 1), apoi facem`ndoire spre dreapta (imaginea 2).Repet[m mi;carea de 24 de ori. 2. St]nd, picioarele apropiate,

m]na st]ng[ pe ;old, `n m]nadreapt[ avem o ganter[ (imaginea3). ~ndoim trunchiul spre dreapta(imaginea 4) de 24 de ori. Facemaceea;i mi;care ;i pe partea opus[a trupului. 3. Culcat costal, sprijin pe antebra\(imaginea 5). Ridic[m bazinul(imaginea 6) de 16 ori. Repet[mexerci\iul de cealalt[ parte tot deat]tea ori. 4. St]nd dep[rtat, bra\ele `ntinse

lateral (imaginea 7). Ne aplec[m;i r[sucim trunchiul spre st]nga(imaginea 8). Revenim `n pozi\iaini\ial[ ;i execut[m exerci\iul ;ipe cealalt[ parte, repet]nd mi;ca-rea de 16 ori. 5. St]nd dep[rtat, cu ganterelea;ezate pe umeri (imaginea 9).~ndoim trunchiul spre dreapta(imaginea 10), apoi spre st]nga.Repet[m mi;carea de 32 de ori.

Ioana Pop Vladimirescu

1 2

7 8 9 10

3 4

56

12 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Stil

Reconsiderarea blugilor,de la util la clasic ;i modern

Poate cei mai ̀ ndelung ex-ploata\i ;i reutiliza\i, jean;iiau ̀ n spate o istorie de 100 deani, timp `n care genera\ii i-au purtat `n diverse stiluri ;imoduri.

Blugii poart[ `n ei ADN-ulschimb[rii, `nc[ de c]nd LeviStrauss descoper[ acest material re-volu\ionar din bumbac ce putea re-zista ;i proteja lucr[torii minieri dinzona Californiei. Ace;tia aveau ne-voie de echipament rezistent pentrucondi\ii de lucru `n subteran.

Mai t]rziu, unul dintre clien\iilui Strauss propune sigilarea punc-telor care se deteriorau rapid cu \intede cupru. Astfel, se na;te forma in-cipient[ a modelului pe care `l ;timast[zi.

Denimul este lansat cuajutorul cinematografiei

Abia ̀ n 1950, blugii devin sim-bolul unei genera\ii ce nu avea ni-mic `n comun cu munca fizic[, da-torit[ lui James Dean care i-a purtat`n fimul "Rebel f[r[ cauz[", filmulsimbol al unei `ntregi pleiade de ti-neri ;i adolescen\i. Denimul estelansat cu ajutorul cinematografiei.Anii '60 ;i '70 aduc pentru blugi o

r[sp]ndire global[. Ast[zi ne-ar fiimposibil s[ nu asociem aceast[pies[ cu celebrul Malboro Man, JaneBirkin cu al sau top t[iat `n talie ;iblugi presp[la\i pe str[zile Parisu-lului sau pe Brooke Shields `n re-clamele la blugii Calvin Klein.

Intrat `n mentalul colectiv, blu-gii devin tot mai mult, fundamentuloric[rei garderobe indiferent de

ras[, gen, v]rst[ sau condi\ie social[.Toat[ lumea are `n garderob[ o

asemenea jachet[ care se preteaz[`n foarte multe situa\ii ;i ne salveaz[de fiecare dat[ c]nd suntem `ncump[n[. Pune\i-o la vedere pentruc[ o ve\i purta ;i `n sezonul de tre-cere, cel prim[v[ratic, cu fuste pli-sate din voal sau pantaloni bicolori.Dac[ nu o ave\i ̀ n garderob[, pute\i

alege modelul clasic din denim in-digo cu buzunare superioare sau pecea mai nou[, o g[selni\[ a desig-nerilor - din denim ;i m]neci dinpiele.

Perechea perfect[ de blugi de-vine un imperativ stilistic nelipsitdintr-o garderob[ echilibrat[ ;i bineconstruit[. |ine-\i cont de confor-ma\ie ;i de tipologia corpului vostruatunci c]nd v[ cump[ra\i ;i astfel,ve\i avea o pies[ durabil[ ;i versatil[.Dup[ cum ;tii blugii se pot asortala un pulover sau la o bluzi\[ fin[din m[tase la pantofi cu toc sau labocanci, trec]nd de la botine saucizme p]n[ la sandale elegante. Ni-ciodat[ nu epuiz[m variantele po-sibile la care se preteaz[ combina\ii-le cu blugi.

Fusta din blugi

~n mod cert, evit-o pe cea ex-trem de scurt[ ;i cu talia joas[, pur-tat[ `n anii '90. Alege\i-o cu `ncre-dere pe cea midi cu nasturi metalici`n partea frontal[ sau pe cea `nform[ de A cu talie `nalt[. O po\ipurta at]t la birou cu o c[ma;[ dinbumbac ;i un sacou cambrat, dar ;i`ntr-un context informal cu tentaboho cu o malet[, un poncho colo-rat ;i o p[larie cu boruri largi.

V.S.

Chiar dac[ suntem la mijlocullui ianuarie, mai pot urma dou[ lunicu temperaturi sc[zute `n care s[avem nevoie de m[nu;i c[lduroasepentru a ne proteja m]inile de frigulpi;c[tor de afar[.

Sunt la mare c[utare m[nu;ilehaioase cu modele de animale,m[nu;i pufoase din blan[ artificial[,cu pompoane colorate sau m[nu;icombinate cu nuan\e dintre cele mai`ndr[zne\e. Numai imagina\ia nepoate pune opreli;ti c]nd vine vorbadespre m[nu;ile `n trend din acestan. Exist[ at]tea modele `nc]t fie-care dintre voi le pute\i transforma`n cel mai ;ic accesoriu al \inutei deiarn[.

Dac[ trebuie s[ face\i un cadouunei prietene, trece\i aceste obiectepe list[ ;i v[ garant[m c[ vor st]rnibun[ dispozi\ie ;i se vor num[raprintre obiectele preferate.

V. S.

Se poart[ m[nu;ile haioase ;i c[lduroase

Informa\ia zilei 15Miercuri 18 ianuarie 2012 Carier[

Cum s[ pari mai de;tept la locul de munc[

Po\i s[ pari de;tept f[r[ s[faci studii postuniversitare sauf[r[ s[ cite;ti enciclopedii`ntregi. E posibil s[ nu-\i plac[s[ cite;ti, sau s[ investe;ti multtimp `n educa\ie. Ai putea s[pari mai de;tept dac[ urmeziaceste sfaturi<

1. E bine s[ ai ̀ ncredere ̀ n tine, ;idac[ e;ti foarte de;tept ;i dac[ doarvrei s[ pari a;a. O privire fix[, ̀ n ochiiinterlocutorului te face s[ pari con-ving[tor, po\i reu;i s[-l faci s[ cread[aproape orice. Trebuie doar s[ vorbe;titare, pe un ton care nu-\i tr[deaz[ ne-siguran\a.

2. Recunoa;te c]nd chiar te prin-cepi la un subiect. Dac[ ̀ ntr-o conver-sa\ie intervine un subiect cu care e;tifamiliarizat, nu ezita s[ ̀ i informezi peceilal\i c[ e;ti expert ̀ n domeniul res-pectiv. Nu conteaz[ dac[ te pricepi laceva mai pu\in serios, ci faptul c[ aicuno;tin\e serioase despre ceva.

3. Ai grij[ s[ nu inventezi infor-ma\ii. Atunci, c]nd discu\i cu cinevadespre un subiect cu care nu e;ti fa-miliarizat, nu ̀ ncerca s[ inventezi in-

forma\ii pentru a p[rea mai de;tept.Ai putea fi contrazis ;i s-ar putea adu-ce dovezi c[ nu ai dreptate. ~n a;a fel,vei p[rea ;i mai pu\in informat dec]te;ti `n realitate.

4. Folose;te o `mbr[c[minte ele-gant[. Vestimenta\ia are ;i ea un rol`n felul ̀ n care e;ti perceput de ceilal\i.Dac[ por\i un costum ;i cravat[ ai maimulte ;anse s[ fii crezut ;i s[ pari in-teligent. Renun\[ la pantalonii scur\isau ciuda\i ;i `mbrac[-te decent.

5. Mai cite;te DEX-ul. ~nva\[c]teva cuvinte complicate ;i nu ezitas[ le introduci ̀ n conversa\ii. Po\i faceo remarc[ ce atrage aten\ia tuturor ;ia-i face s[ cread[ c[ e;ti `ntr-adev[rfoarte de;tept. Uime;te folosind uncuv]nt precum “indubitabil” ;i veicre;te `n ochii prietenilor ;icunoscu\ilor.

6. Taci c]nd trebuie, deoareceuneori este mai bine s[ r[m]i t[cutdec]t s[ spui ceva gre;it ;i total ne-potrivit. Dac[ evi\i s[ ̀ \i exprimi p[re-rea mereu ;i nu comentezi despre ori-ce, ai mai multe ;anse s[ pari maide;tept. “Inteligen\a t[cut[“ este foar-te apreciat[.

I.B.

~n acest num[r “S[n[tate ;ifrumuse\e” `\i oferim c]tevasfaturi despre cum s[ te com-por\i la lucru ̀ n a;a fel ̀ nc]t s[pari ocupat, s[ dai impresia c[faci foarte multe lucruri `ntr-o zi. Ce `nseamn[ asta? Nu `\ivom da idei care te vor ajuta s[nu lucrezi deloc, ci doar s[ pario persoan[ care se dedic[, seimplic[ `n orice.

A;adar, persoanele care au func\iimai `nalte, nu muncesc `ntotdeaunala fel de mult precum subordona\iilor, iar de acest lucru nu mul\i ̀ ;i dauseama. Desigur, probabil au muncit;i ei la fel de mult, `nainte s[ fie pro-mova\i. ~n cazul ̀ n care dore;ti s[ facila fel ca ei ;i s[ pari ̀ n acela;i timp unangajat con;tiincios, po\i s[ urmezidin sfaturile urm[toare.

Ia un dosar ;i plimb[-te. Probabil`i observi pe ;efii t[i, umbl[ mai tottimpul, din birou `n birou, vorbescmult la telefonul mobil, ̀ n a;a fel ̀ nc]t`\i dau impresia c[ au multe ̀ nt]lniri;i c[ sunt foarte ocupa\i. Ai putea face

;i tu la fel. Trebuie doar s[-\i iei undosar ̀ n m]n[, s[-l umpli cu h]rtii ;is[ mergi cu el av]nd ̀ n cealalt[ m]n[o cafea. Ai putea s[ pari gr[bit ;i, dac[faci acest lucru de c]teva ori pe zi, aisc[pat de c]teva ore bune de munc[.

Folose;te jargonul specific jobu-lui t[u. Dac[ lucrezi `ntr-un birou,`nseamn[ c[ ai mai multe pauze scur-te, astfel c[ ̀ n acele pauze c]nd discu\icu un coleg din alt departament aiputea s[-i dai impresia c[ ai muncitmult printr-o simpl[ discu\ie. Pentru

asta, trebuie s[ introduci `nconversa\ie anumi\i termeni specificijobului t[u, men\ion]ndu-i c[ ai omeserie grea. Dac[ pentru fiecare ast-fel de conversa\ie aloci 20 de minutedin timpul de munc[, ai sc[pat deefortul de a lucra cu adev[rat.

~ncearc[ s[ nu ai un birou ordo-nat. Po\i s[ dai `mpresia c[ duci omunc[ intens[ dac[ `\i creezi o at-mosfer[ `nc[rcat[. Dac[ biroul tau eprea gol, ordonat, schimb[-i situa\ia.Umple-l cu tot felul de h]rtii ;i de

dosare, a;eaz[-le hai hui.~ncarc[-\i monitorul calculato-

rului. E posibil ca mult[ lume s[ maitrag[ c]te o privire spre calculatorult[u, a;a c[ asigur[-te c[ ai un calcu-latorul deschis `n permanen\[. Des-chide un fi;ier ̀ n care ai scris ceva ;i,neap[rat, site-ul companiei pentrucare lucrezi. Adaug[-i acestuia altefi;iere, pagini de internet care ar puteafi considerate material de cercetarepentru munca pe care o faci.

~mbrac[-te frumos. Dac[ por\iochelari, poart[-i pe v]rful nasului.~n a;a fel, cei care te v[d au impresiac[ ̀ ncerci s[ cite;ti ceva. De asemenea,nu trebuie s[ z]mbe;ti pentru c[ ceicare sunt foarte ocupa\i nu fac acestlucru. Trebuie s[ ai `n permanen\[ oexpresie facial[ care inspir[ seriozitate.F[-te c[ meditezi ;i te g]nde;ti la oproblem[ serioas[ de serviciu.

De men\ionat este faptul c[ dac[ajungi s[ le pui toate `n aplicare `ntr-o singur[ zi, ai putea s[ nu mai lucrezinimic, astfel nu vei avea nici un rezul-tat. Folose;te c]te un sfat pe zi, diver-sitatea ̀ \i ofer[ ocazia de a nu fi “citit”.

Ionu\ Bl[jean

D[ impresia c[ lucrezi foarte mult

14 Informa\ia zilei Miercuri 18 ianuarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Tendin\e actuale `n mobilierMobilierul rustic a primit

o nou[ `nf[\i;are iar `n acestezile a ajuns s[ fie `n tendin\eleactuale. Mobilierul rustic arat[excep\ional atunci c]nd este ̀ nconcordan\[ cu restul casei ;iofer[ un aspect minunat c]ndeste combinat cu elemente mo-derne. Exist]nd at]tea forme;i dimensiuni, se g[sesc piesepe gustul fiec[ruia.

Cea mai tare tendin\[ ̀ n materiede design interior este dat[ de folo-sirea mobilierului rustic `n diversemoduri moderne, acest lucru nuofer[ doar o ̀ nf[\i;are unic[ dar scoa-te `n eviden\[ personalitatea fiec[reipiese ̀ n parte. Aceste tendin\e includ;i piese ecologice precum ;i materialetextile care pot fi utilizate `n diversemoduri.

Mobilier ecologic

Consumatorii ;i firmeleproduc[toare de mobilier devincon;tiente de importan\a mediului;i de modul ̀ n care acestea ne pot in-fluen\a via\a ;i ambientul oamenilor.Exist]nd multe produse din lemn,companiile `ncep s[ utilizeze lemnreciclat, ajut]nd astfel mediul ;i `nplus creeaz[ piese frumoase ;i origi-nale. Mobilierul ecologic este creatdintr-o varietate de esen\e care pot fig[site `n America de Nord. Acest tipde lemn a ̀ ndurat ani de zile duritateanaturii, ninsoare, v]nt ;i soare, iaracestea ofer[ un caracter unic fiec[rei

piese. Unicitatea lemnului estedat[ de design-ul ;i de metodele fo-losite de arti;ti pentru a crea astfel depiese. Dou[ obiecte de mobilier createdin astfel de lemn nu vor ar[ta la fel.Exist[ o mare varietate din care po\ialege, asigur]nd un ambient rusticperfect c[minului.

Dac[ decora\i o cas[ cu mobilierecologic, aceste obiecte de mobilierofer[ un aspect uimitor, elegant cuajutorul unor linii simple ;i a unormateriale bogate. Fiecare pies[ are as-pectul s[u distinct, oferind astfel unaspect unic fiec[rei camere.

Relaxa\i-v[ `n sufragerieachizi\ion]nd mese pentru cafea,scaune, standuri pentru televizor ;ibiblioteci, oferind camerei o am-bian\[ cald[ ;i pl[cut[. Seturile de

mobilier greoaie ;i compacte nu maisunt de mult preferate de designeri.Combinarea ingenioas[ a pieselormici este mult mai recomandat[.

Obiecte de mobilier create la comand[

C]nd se proiecteaz[ o cas[ la anu-mite standarde, oamenii ar trebui s[;tie cum doresc s[ arate casa dinpunct de vedere estetic. Aici intr[ `nscen[ obiectele de mobilier f[cute lacomand[ ;i care ajut[ la ob\inerea as-pectului dorit. O anumit[ pies[ demobilier dorit[, arti;tii o pot crea `norice stil care s[ completeze aspectulinteriorului.

Deoarece fiecare pies[ este creat[la comand[, oamenii au op\iunea de

a alege din ce lemn doresc s[ fie mo-bilierul, incluz]nd cedru alb, pin, ste-jar ro;u, ienup[r, lemn de nuc, etc.Indiferent c[ aspectul este unul mo-dern sau rustic, motivele dorite potfi ob\inute prin intermediul acesteinoi tendin\e. Oamenii pot s[ ̀ ;i per-sonalizeze obiectele de mobilier prinadaug[rea unor materiale, culori ;itexturi combinate `n diverse feluri.

Obiectele de mobilier f[cute lacomand[ pot s[ devin[ cu u;urin\[piese care pot fi transmise din gene-ra\ie `n genera\ie. Nu ve\i avea doaro pies[ f[cut[ la comand[ `ns[ ve\iavea o pies[ special[ care se va integra`n decorul existent ;i care va oferi ca-merei un caracter suplimentar.

Personalizeaz[ mobilierul cu accesorii

Ca ;i mobilierul f[cut la co-mand[, ;i personalizarea casei esteun trend `n aceste zile. Pute\i s[ ac-cesoriza\i patul, fotoliile, scaunele,pernele, jaluzele, draperiile cu diversemateriale textile. Exist[ multe stiluridin care po\i s[ alegi, ̀ ntr-o mare va-rietate de culori, modele, texturi ;imateriale ̀ n func\ie de aspectul casei.Pentru o tematic[ rustic[, `ncearc[s[ alegi materiale care imit[ lemnulsau `n culori asem[n[toare. Pentruun aspect minimalistic, adaug[ ac-cesorii din materiale ̀ n culori neutre.Accentueaz[ camera cu draperii, per-dele sau jaluzele pentru a se lega totulmai bine ;i pentru a da interioareloraspectul unic al preferin\elor pro-prietarilor.

V. S.

După achizi\ionarea uneilocuin\e noi în majoritatea ca-zurilor, suma de bani r[mas[este foarte mică sau entuzias-mul este atât de mare încât ale-gem să fim propriul nostrudesigner în ceea ce prive;teamenajarea acesteia.

Înainte de a ne apuca de treabă ebine să cunoa;tem câteva gre;eli desîntâlnite care pot strica ambientul ;iimaginea casei.

Evita\i combinarea stilurilor

Nu se recomandă decorarea ca-merelor în stiluri diferite. Este indi-cată alegerea unui anumit stil de in-terior ;i urmarea acestuia deoarecenu se poate îmbina mobila din ratan

cu cea din pal melaminat, nici stilulminimalist cu ;ifoniere din lemn ma-siv. Trebuie ales ceea ce avantajeazăspa\iul. Indiferent cât de atractivesunt anumite piese, dacă acestea suntcontradictorii cu ceea ce s-a hotărâtdeja, nu se vor cumpăra. Din aceastăcauză este indicată întocmirea uneiliste înainte de a merge la cumpărături

;i se recomand[ ̀ ntocmirea unei ase-menea liste ;i pentru accesorii.

Nu sufoca\i `nc[perile cu obiecte decorative

Foarte multe persoane tind săpozi\ioneze multe obiecte decorativeîn casă. Acestea sunt frumoase ;i aurolul de a oferi via\[ ;i culoare uneilocuin\e. Însă, în momentul în caresunt prea multe, adunate din toatecălătoriile posibile ;i variază pe di-verse teme ;i stiluri, casa va arăta caun depozit.

Nu se va cumpăra nimic înaintede a măsura dacă obiectul respectivse încadrează în spa\iul din casă. In-diferent cât de frumos esteprodusul/corpul de mobilier respec-tiv, acesta trebuie să se ;i potriveascăfoarte bine spa\iului din casă. Dacănu se măsoară înainte, se va risca

achizi\ionarea unui obiect care ocupăprea mult spa\iu sau care nu se înca-drează deloc în ambient. Nu se va de-cora încăperea într-o singură culoare.Trebuie să existe un mic contrast altfelaceasta va părea anostă. În orice în-căpere pot exista minim trei nuan\e<una la pere\i, alta la pardoseală ;i unapentru mobilier. Pot fi nuan\e apro-piate, de intensită\i diferite, care săofere un mic joc vizual dinamic ;i re-laxant. Nu merge\i la cumpărăturiîmpreună cu prietenii sau copiii. Pu-te\i merge să studia\i pia\a împreunăcu cei apropia\i, să le asculta\i ideile;i sfaturile, îns[ atunci c]nd vine vor-ba de cumpărat, nu îi invita\i. Vă pu-te\i lăsa influen\at ;i pute\i achizi\ionao piesă care le place mai mult lor.Ajuns acasă nu ve\i fi mul\umit ;i nuîi ve\i g[si niciodat[ locul potrivit de-oarece nu vă caracterizează.

Adriana Groza

“A;a nu” în amenaj[ri interioare