drept fiscal de curs -...

54
1 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd. Anca Mihaela Georoceanu

Upload: phungnguyet

Post on 05-Feb-2018

227 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

1

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA

DREPT FISCAL Note de curs

Lect.univ.drd. Anca Mihaela Georoceanu

Page 2: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

2

CUPRINS TITLUL I ...................................................................................................... 3 TEORIA GENERALĂ A VENITURILOR FISCALE ................................... 3 CAPITOLUL I ............................................................................................. 3 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE..................................................................... 3 1. FISCALITATEA ÎN ROMÂNIA. CONCEPTUL DE FISCALITATE ....... 3 2. CONTRIBUABILI. NOTIUNE. CATEGORII. .......................................... 4 CAPITOLUL II ............................................................................................. 8 SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE. VENITURILE BUGETARE ......... 8 1. VENITURILE BUGETARE ÎN CADRUL VENITURILOR PUBLICE ... 8 1. IMPOZITUL PE PROFIT – CODUL FISCAL ........................................ 23 1. IMPOZITUL PE VENITURILE REALIZATE DE PERSOANELE FIZICE .................................................................................................................... 27 2. IMPOZITUL PE VENITURILE NEREZIDENŢILOR ŞI REPREZENTANŢELOR ............................................................................ 31 TAXELE VAMALE .................................................................................... 33 ACCIZELE ................................................................................................. 34 MONOPOLURILE DE STAT ..................................................................... 35 IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE ......................................................... 36 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ................................................................... 37 A. DOCTRINĂ ........................................................................................... 37 I. CURSURI, TRATATE, MONOGRAFII, DICŢIONARE ........................ 37 II. STUDII, ARTICOLE, NOTE ................................................................. 41

Page 3: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

3

TITLUL I

TEORIA GENERALĂ A VENITURILOR FISCALE

CAPITOLUL I

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1. FISCALITATEA ÎN ROMÂNIA. CONCEPTUL DE FISCALITATE

Fiscalitatea – aşa cum este definită de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - este sistemul de percepere al impozitelor şi taxelor prin fisc, iar fiscul este instiuţia de stat care stabileşte şi încasează contribuţiile către stat şi îi urmăreşte pe cei care nu şi-au plătit aceste contribuţii. Politica fiscală, atribut al politicii de percepere şi utilizare a resurselor necesare satisfacerii consumului public şi furnizării de servicii publice se aplică prin intermediul unui instrument specific: fiscalitatea. În România, după 1989, în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă, începem să acordăm atenţie dreptului fiscal. În această etapă, de dezvoltare rapidă a activităţii private, a fost necesară instituirea unor reguli de conduită în acest sens, astfel că organele legislative române au „fabricat” cu rapiditate actele normative necesare la acel moment. Pe fondul unei legislaţii anacronice şi lacunare au apărut o serie de diferende cu autorităţile fiscale, legate în special de calculul impozitelor şi acordarea înlesnirilor. Instabilitatea legislativă a afectat şi afectează şi în prezent activităţile economice la nivelul întregii societăţi, fiind resimţită în special în domeniul afacerilor, unde echilibrul şi stabilitatea sunt principalii piloni. Astfel, în multe cazuri o modificare legislativă inoportună, chiar dacă putea avea efecte pozitive asupra unei categorii de contribuabili, putea afecta – practic – în mod negativ această categorie menţionată anterior, prin simpla necesitate a aplicării modificării respective. În concluzie, în România, de aproape două decenii ne confruntăm cu o legislaţie fiscală excesiv de mobilă, care se

Page 4: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

4

încearcă a fi stabilizată în prezent prin aplicarea Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală. Aceste motive, alături de nevoia de resurse financiare ale statului au determinat instituirea şi aplicarea unor norme juridice împovărătoare pentru contribuabili, presiunea fiscală fiind tot mai ridicată.

Indiferent de terminologia folosită (coeficient fiscal, tensiune

fiscală), presiunea fiscală reprezintă gradul de fiscalitate, adică gradul în care contribuabilii în ansamblu, societatea, economia, suportă pe seama rezultatelor obţinute din activitatea lor, impozitele şi taxele, ca prelevări obligatorii instituite şi percepute prin constrângere de către stat. Ea reprezintă proporţiile din venituri la care, în mod nevoit şi obligatoriu, contribuabilii – persoane fizice şi juridice – renunţă în favoarea statului, sub forma impozitelor, taxelor sau altor contribuţii, vărsându-le la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale. Creşterea presiunii fiscale este urmarea directă a extinderii rolului economic şi social al statului. Pentru stat interesul general primează, acest aspect constituie o problemă importantă a politicii sale fiscale, dar existenţa unei fiscalităţi ridicate comparativ cu posibilităţile reale ale contribuabililor de a participa la realizarea veniturilor publice conduce, implicit, la scăderea cererii de bunuri de consum şi deci, a reducerii nivelului de trai. În România, problema presiunii fiscale este deosebit de actuală datorită faptului că, pe de o parte, ne aflăm încă în faza modernizării sistemului fiscal, pe de altă parte, pentru că economia românească resimte lipsa capitalurilor disponibile de a fi investite şi apoi că, datorită situaţiei economiei, veniturile realizate de contribuabili sunt relativ reduse pentru a fi grevate de o fiscalitate de dimensiunile celei actuale.

2. CONTRIBUABILI. NOTIUNE. CATEGORII.

„ Contribuabil, ă (-fr.) subst., m. si f. – persoană fizică sau juridică obligată prin lege să platească un impozit. Subiect

Page 5: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

5

impozabil.”, astfel defineşte Dicţionarul explicativ al limbii române, termenul de contribuabil.

Acest substantiv derivă din verbul „ a contribui”, definit în acelaşi DEX astfel: „a-şi aduce contribuţia (morală sau materială), a participa la o acţiune comună”.

Din explicaţia verbului „a contribui” reiese posibilitatea unei persoane de a avea opţiunea participării la o acţiune şi totodată voinţa acesteia de a-şi aduce contribuţia; însa în cadrul explicaţiei termenului de contribuabil, observăm obligativitatea impusă de lege.

Aşadar, o persoană fizică sau juridică nu poate opta pentru a avea sau nu calitatea de contribuabil.

Contribuabilul, sau cum mai este acesta numit – subiectul impozabil, este o persoană obligată direct, personal să suporte şi să plătească un impozit, taxă sau alt venit public, către bugetul general consolidat.

Plătitorul de impozit este persoana obligată să efecueze calculul şi plata impozitului, taxei sau altui venit public. Aşadar, de cele mai multe ori plătitorul impozitului se identifică cu subiectul impozabil.

Termenul de „contribuabil” este definit în legislaţia actuală prin art. 17, al. 2 din Codul de Procedură Fiscală: „Contribuabilul este orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează impozite, taxe, contribuţii sau alte sume bugetului general consolidat, în condiţiile legii.”

Conform acestei definiţii, contribuabilul nu este doar acea persoană care suportă plata unui impozit, taxă sau altă contribuţie, ci este totodată şi persoana obligată la plata acestor venituri publice.

În cazul veniturilor publice care provin din impozite directe, - în general - , plătitorul este cel care suportă acel venit public, însă în cazul veniturilor publice care provin din impozite indirecte, se va pune problema stabilirii contribuabilului; şi anume contribuabilul va fi consumatorul final care achizitionează un bun sau serviciu, sau agentul comercial care prestează serviciul sau comercializează bunul?

Ne întrebăm dacă, în cazul impozitelor indirecte, nu ar fi mai corect să considerăm drept contribuabil pe cel care suportă impozitul (şi nu pe cel care îl calculează şi îl plăteşte la buget),

Page 6: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

6

întrucât suma de bani care se face venit la buget este plătită (suportată) de către acesta. Apreciem că, în întelesul strict al termenului de contribuabil, în cazul impozitelor indirecte ar trebui considerat contribuabil consumatorul final care suportă un impozit asupra propriului consum. Însa în acceptiunea actuală, într-un sens mai larg, termenul de contribuabil s-a extins asupra tuturor persoanelor care realizează operaţiuni impozabile din punctul de vedere al impozitelor indirecte si care au obligaţia de plată a acestor impozite către bugetul statului.

Această obligaţie incontestabilă de plată a sumelor de bani ce provin din impozite indirecte, stabilită în sarcina societăţilor comerciale care realizează operaţiuni impozabile, în raport cu definiţia legală a contribuabilului, fac ca acest termen să capete un înţeles mult mai larg, actualmente extinzându-se şi asupra comercianţilor care – în esenţă – nu fac altceva decât să încaseze impozitul indirect din preţul integral de vânzare şi să-l vireze la buget. Într-o situaţie asemanatoare ne aflăm şi în cazul stabilirii contribuiabilului obligat la plata unui impozit direct, impozit care urmează să fie platit la buget prin metoda reţinerii şi a vărsării. Şi în această situaţie, parte într-un raport juridic fiscal este o altă persoană decât cea care suportă impozitul; adică obligaţia de plată revine persoanei care a calculat şi reţinut – conform legii – impozitul şi nu persoanei care este contribuabil în sensul restrâns al cuvântului.

Contribuabililor le sunt stabilite prin lege obligaţii fiscale diferite, în raport cu cuantumul veniturilor realizate, cu mărimea averii deţinute sau în funcţie de tipul de activitate desfăşurată ori de categoriile de acte şi servicii de care au beneficiat.

Contribuabilii pot fi grupaţi în două mari categorii, şi anume: persoane fizice şi persoane juridice.

Toate persoanele fizice – indiferent dacă au capacitatea de

exerciţiu sau numai capacitatea de folosinţă - rezidente sau nerezidente în România, dobândesc calitatea de contribuabil din momentul în care realizează venituri, deţin sau tranzacţionează bunuri sau valori impuse pe teritoriul tării noastre.

Persoanele juridice sunt entităţile colective constituite conform legislaţiei române în vigoare, care – acţionând în nume

Page 7: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

7

propriu sau în numele altor persoane - la rândul lor intră în categoria contribuabililor atunci când realizează venituri, deţin sau dobândesc bunuri, prestează servicii sau execută lucrări şi alte activităţi din categoria celor impuse.

Contribuabilii persoane juridice pot fi împărţiti, din punct de vedere fiscal în două mari categorii:

- persoane juridice române, care se împart în două subcategorii, şi anume persoane juridice propriu – zise1 cu activitate economică sau fără scop lucrativ şi alte entităţi colective (unităţi economice) fără personalitate juridică2 şi

- persoane juridice străine, care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României.

1 Societăţi comerciale, regii autonome, organizaţii cooperatiste, asociaţii, fundaţii, etc. 2 Asociaţii în participaţiune, sau alte forme de asocieri care nu dobândesc personalitatea juridică.

Page 8: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

8

CAPITOLUL II

SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE. VENITURILE BUGETARE

1. Veniturile bugetare în cadrul veniturilor publice Veniturile generale ale statului sunt formate din totalitatea

resurselor băneşti – instituite prin lege – care contribuie la constituirea fondurilor băneşti ale acestuia, alcătuind un tot unitar, denumit sistemul veniturilor bugetare.

În literatura noastră juridică – definindu-se sistemul veniturilor bugetare – s-a arătat că acesta reprezintă totalitatea veniturilor statului formate din resursele băneşti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor băneşti ale statului.

Veniturile bugetare realizate de la persoanele juridice (agenţi economici şi instituţii publice) şi persoanele fizice se grupează în două mari categorii: venituri fiscale şi venituri nefiscale.

Veniturile fiscale provin din impozite directe (impozitul pe

profit, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, impozitele pentru clădiri, terenuri şi mijloace de transport, precum şi alte venituri din impozite directe) , din impozite indirecte (impozitul asupra producţiei şi circulaţiei mărfurilor, taxe vamale, impozitul pe spectacole, penalităţi şi majorări pentru venituri nevărsate la termen, precum şi alte încasări din impozite indirecte) şi din taxe, cum ar fi taxele de timbru, taxe de brevete de invenţii şi de înregistrarea mărcilor, taxe de metrologie, taxe pentru folosirea drumurilor, taxe şi alte venituri în legătură cu protecţia mediului înconjurător, etc.

Veniturile nefiscale se prezintă sub o diversitate de forme:

vărsăminte din veniturile instituţiilor publice sau din profitul net al regiilor autonome, dividende pentru participarea statului la capitalul social al societăţilor comerciale, venituri încasate de stat în urma încheierii unor contracte de închiriere sau concesiune în virtutea calităţii sale de proprietar al unor bunuri, precum şi alte venituri diverse.

2. Trăsăturile caracteristice ale veniturilor bugetare

Page 9: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

9

Privite din punct de vedere economico-financiar, veniturile bugetare reprezintă formele valorice concrete prin intermediul cărora o parte din venitul naţional este concentrată la dispoziţia statului.

Sub aspect juridic, veniturile bugetare reprezintă obligaţii băneşti stabilite în mod unilateral, prin acte normative, în sarcina tuturor persoanelor juridice şi fizice care realizează venituri impozabile sau care deţin bunuri taxabile; în acelaşi timp, veniturile bugetare reprezintă creanţe de încasat de către stat sau unităţile administrativ-teritoriale.

Veniturile bugetare se caracterizează prin anumite trăsături specifice, determinate de modul de stabilire, de provenienţă, de termenele de plată, etc. Totodată, însă, din modul cum sunt reglementate veniturile bugetare rezultă existenţa unor elemente comune şi definitorii care se regăsesc în cazul oricărui venit bugetar, elemente fără de care ar fi imposibilă determinarea, urmărirea şi realizarea lor.

3. Elementele comune şi definitorii ale veniturilor

bugetare 1. Denumirea venitului bugetar – fiecărui venit bugetar îi

este atribuită – pe de o parte – o denumire generică în raport cu natura sa economico-financiară şi juridică, denumire prin care se face deosebirea între diferitele categorii de venituri bugetare; astfel, veniturile bugetare se numesc: impozite, taxe, contribuţii, prelevări, vărsăminte, etc. Pe de altă parte, fiecărui venit bugetar dintr-o anumită categorie îi este atribuită o denumire specifică (proprie), prin care este individualizat fiecare fel de venit în raport cu alte venituri din aceeaşi categorie (de exemplu: impozit pe profit, taxă de timbru, contribuţie pentru asigurări sociale de stat etc.).

2. Subiectul impunerii sau debitorul – este acea persoană

fizică şi/sau juridică care datorează, potrivit legii, un impozit, o taxă ori este obligată la efectuarea unei anumite prelevări la bugetul public naţional (sau, mai concret, în contul bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, etc.).

Page 10: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

10

Companiile şi societăţile naţionale, societăţile comerciale şi toţi agenţii economici datorează statului impozite şi taxe în funcţie de obiectul activităţii lor, precum şi de veniturile pe care le realizează, indiferent dacă sunt persoane juridice române sau străine.

Persoanele fizice datorează taxe şi impozite pentru unele servicii solicitate organelor de stat, pentru unele venituri obţinute, pentru bunurile pe care le deţin, pe care le dobândesc, sau pe care le înstrăinează, de asemenea, indiferent dacă sunt cetăţeni români, cetăţeni străini, persoane cu dublă sau multiplă cetăţenie sau apatrizi.

Toate persoanele (fizice şi/sau juridice) care datorează la bugetul public naţional taxe sau impozite sunt denumite generic contribuabili.

3. Obiectul (materia impozabilă) – este format din toate

veniturile sau bunurile impozabile sau taxabile. Venitul impozabil se poate constitui sub diferite forme:

beneficiul sau profitul agenţilor economici, veniturile persoanelor fizice, etc.

Bunurile impozabile sau taxabile pot fi: terenuri, clădiri, mijloace de transport, etc.

Totodată, pot constitui obiect al impunerii actele sau serviciile realizate de organele statului ori alte persoane abilitate, pentru care se datorează taxe de timbru: eliberarea, respectiv obţinerea unor autorizaţii, certificate sau atestate, soluţionarea litigiilor de către instanţele judecătoreşti, dezbateri succesorale, autentificări de acte, legalizări de copii de pe acte originale, etc.

4. Unitatea de evaluare – reprezintă elementul care exprimă

cuantumul unitar al venitului bugetar în raport cu baza sa de calcul. Acest cuantum unitar se poate stabili sub diferite forme, fie într-o cotă sau fixă, fie într-o cotă procentuală fie – în fine – prin aplicarea ambelor cote.

Cota fixă este modalitatea de exprimare a cuantumului venitului care se foloseşte atunci când baza de calcul o formează anumite obiecte, fapte sau acte juridice: suprafaţa de teren, capacitatea cilindrică a autovehiculelor, obţinerea unei autorizaţii, eliberarea unui act, etc.

Page 11: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

11

Cota procentuală este modalitatea de exprimare a cuantumului venitului care se foloseşte în cazurile când obiectul impozitului îl constituie valoarea bunului deţinut sau venitului realizat de debitor.

Cota procentuală poate fi progresivă, proporţională sau regresivă, după cum ea rămâne aceeaşi sau suferă modificări determinate de schimbările intervenite în baza de calcul.

Cota procentuală proporţională se caracterizează prin aceea că rămâne tot timpul neschimbată, indiferent de modificările intervenite în baza de calcul.

Cota procentuală progresivă se caracterizează prin aceea că ea creşte odată cu creşterea bazei de calcul, care de cele mai multe ori este un anumit venit realizat de contribuabili.

Cota procentuală regresivă se caracterizează prin aceea că pe măsura ce baza de calcul sporeşte, ea scade.

5. Unitatea de impunere – reprezintă unitatea în care se

exprimă obiectul sau materia impozabilă, adică: leul în cazul veniturilor, metrul pătrat în cazul suprafeţelor construite sau hectarul în cazul terenurilor etc.

6. Asieta – reprezintă modalitatea de aşezare a venitului

bugetar după obiectul sau materia impozabilă. Ea presupune identificarea subiectului şi materiei impozabile, evaluarea acesteia şi stabilirea cuantumului de plată.

În practica financiar-bugetară se folosesc mai multe metode de aşezare a venitului bugetar:

- metoda directă, bazată pe administrarea de probe (declaraţia contribuabilului sau a unor terţe persoane, coroborate cu acte doveditoare aflate în posesia agentului fiscal);

- metoda indirectă, care presupune identificarea şi evaluarea venitului bugetar în mod exclusiv prin raportare la aspectul exterior al obiectului impozabil;

- metoda aşezării pe baze forfetare a venitului bugetar, potrivit căreia agentul de impunere stabileşte, împreună şi de comun acord cu plătitorul, mărimea aproximativă a materiei impozabile;

- metoda administrativă, după care evaluarea se face de către agentul fiscal pe baza datelor pe care le deţine la sediul organului financiar.

Page 12: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

12

7. Termenul de plată – reprezintă data la care sau până la

care un anumit venit trebuie vărsat la buget. În stabilirea termenului de plată se are în vedere încasarea ritmică la buget a veniturilor, cât şi posibilităţile de plată a deţinătorilor de obiecte sau materie impozabilă. Termenul se fixează fie sub forma unui interval de timp (an, trimestru, lună) în cadrul căruia sumele datorate trebuie vărsate la buget, sau într-o zi fixă, când atât scadenţa cât şi termenul de plată coincid. Obligaţia plătitorului se naşte de regulă în momentul când acesta a intrat în posesia obiectului impozabil, iar stingerea are loc la termenul de plată.

8. Perceperea (încasarea) venitului bugetar reprezintă

realizarea efectivă a sumei de bani pe care acesta o reprezintă. Pentru încasarea veniturilor bugetare se folosesc – în principiu –următoarele metode:

– metoda plăţii directe, utilizată de regulă pentru veniturile provenite de la persoanele juridice, care în calitatea lor de debitori stabilesc în condiţiile legii suma datorată, pe care au obligaţia să o verse din proprie iniţiativă, la termenele stabilite, în contul bugetului de stat.

– metoda reţinerii şi vărsării este folosită în cazul veniturilor impozabile realizate de către persoane fizice prin sau de la unităţile specializate (oameni de litere, ştiinţă, colaboratori externi). Unităţile în cauză sunt obligate să calculeze, să reţină şi să verse în contul bugetului de stat sumele datorate de debitori, eliberându-le numai veniturile nete.

– metoda aplicării de timbre fiscale este folosită în cazul unor taxe cuvenite bugetului de stat pentru servicii prestate de instituţiile sale (de ex: acţiuni în justiţie).

9. Înlesnirile, drepturile şi obligaţiile debitorilor – sunt

elemente prevăzute prin actele normative care instituie venituri bugetare, de care se ţine seama la evaluarea bazei de calcul, în determinarea cuantumului venitului bugetar, precum şi la încasarea acestuia.

Înlesnirile sunt stabilite – de cele mai multe ori – sub formă de reduceri sau scutiri şi au în vedere anumite situaţii deosebite, de excepţie, în care anumiţi plătitori realizează obiectul sau materia impozabilă.

Page 13: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

13

Drepturile şi obligaţiile plătitorilor sunt reglementate în vederea asigurării respectării legalităţii la stabilirea şi încasarea obligaţiilor bugetare.

În acest sens, debitorii au dreptul să ceară aplicarea corectă a normelor legale în legătură cu evaluarea şi încasarea veniturilor bugetare, să ceară şi să li se admită acordarea înlesnirilor legale, să facă contestaţii la organele competente, cerând revizuirea impunerii sau recalcularea impozitului, atunci când consideră că prevederile legale nu au fost aplicate corect. De asemenea, pentru plăţile efectuate în plus, sau fără o bază legală pot accepta compensări cu obligaţii viitoare sau pot cere restituirea plăţilor nedatorate.

Corelat cu drepturile care li se cuvin, plătitorii (contribuabilii) au şi o serie de obligaţii, dintre care: oferirea tuturor informaţiilor cerute de organele financiare în vederea evaluării corecte a bazei de calcul, declararea obiectului sau materiei impozabile, plata în cuantumul şi la termenele prevăzute a veniturilor bugetare.

10. Răspunderea debitorilor – În procesul complex al

realizării veniturilor bugetare, în toate cazurile când contribuabilii nu îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin potrivit legii, este antrenată răspunderea juridică a acestora care poate îmbrăca formele răspunderii administrative, civile sau penale, după caz.

11. Calificarea venitului bugetar – reprezintă stabilirea

caracterului local sau central al venitului, precum şi atribuirea lui prin lege spre părţile bugetului public naţional.

Cunoaşterea acestor elemente este necesară şi utilă pentru corecta repartizare a sarcinilor fiscale, precum şi pentru planificarea veniturilor bugetare şi corelarea lor cu volumul cheltuielilor care urmează a fi acoperite din aceste resurse.

4. Clasificarea generală a veniturilor bugetare Sistemul veniturilor bugetare presupune o varietate de forme

şi metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii funcţiilor sale.

Page 14: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

14

În funcţie de regularitatea cu care se realizează, veniturile bugetare ale statului se împart în venituri ordinare (curente) şi venituri extraordinare (excepţionale).

Veniturile curente (ordinare) sunt acele resurse care se

încasează cu regularitate la bugetul statului, constituind o sursă permanentă şi continuă a acesteia. Formele tradiţionale şi comune tuturor statelor ale veniturilor ce fac parte din această categorie sunt impozitele şi taxele.

Veniturile extraordinare sunt acele resurse la care statul

apelează numai în cazuri excepţionale, adică atunci când mijloacele băneşti provenite din resursele ordinare nu acoperă integral cheltuielile bugetare care se impun a fi efectuate. Din această categorie fac parte, în principal, împrumuturile de stat şi emisiunile monetare.

5. Definiţia şi trăsăturile caracteristice ale impozitului

Impozitul3 reprezintă acea contribuţie bănească, obligatorie şi

cu titlu nerambursabil, care este datorată – în temeiul legii – la buget de către persoanele fizice şi/sau juridice pentru veniturile pe care le obţin, pentru bunurile pe care le posedă, respectiv pentru mărfurile pe care le produc şi/sau distribuie ori pentru serviciile şi lucrările pe care le prestează sau execută.

Trăsăturile caracteristice ale impozitului sunt următoarele: – impozitul este o contribuţie bănească, necesitatea

perceperii lui în această formă fiind determinată de faptul că şi cheltuielile publice (care se acoperă din veniturile realizate, primordial, prin încasarea impozitelor) se efectuează în bani.

3 Mai precis, impozitul este contribuţia bănească, obligatorie şi cu titlu nerambursabil,

care este datorată, în temeiul legii, de către contribuabili la bugetul general consolidat al statului.

Page 15: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

15

– impozitul reprezintă o contribuţie obligatorie, întrucât toate persoanele fizice şi juridice care beneficiază – într-o formă sau alta – de acţiunile şi obiectivele finanţate din fondurile generale ale societăţii trebuie să participe, în raport cu veniturile realizate sau cu averea deţinută, la formarea acestor fonduri.

– impozitul este o prelevare cu titlu nerambursabil, în

sensul că sumele achitate de către contribuabili nu au un echivalent direct şi imediat în folosul plătitorilor de impozite, ele contribuind la formarea fondurilor generale ale societăţii, fonduri utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli ce urmează a se efectua în beneficiul tuturor membrilor societăţii. Prin urmare, impozitul este o prelevare fără un echivalent direct, dar el este – în principiu – caracterizat prin reversibilitate, întrucât sumele concentrate de stat prin încasarea impozitelor (de la toate categoriile de contribuabili) se întorc sub forma unor acţiuni, servicii, gratuităţi de care beneficiază toţi cei care au contribuit la formarea fondurilor generale ale societăţii.

– impozitul este datorat la buget în conformitate cu

dispoziţiile legale, în sensul că orice impozit poate fi stabilit şi perceput numai în temeiul legii, conform principiului “nullum impositum sine lege”.

– impozitul se datorează numai pentru veniturile realizate

şi bunurile deţinute, respectiv pentru mărfurile pe care le produc şi/sau distribuie ori pentru serviciile şi lucrările pe care le prestează sau execută, ceea ce înseamnă că subiectele impozabile (contribuabilii) datorează contribuţia numai în cazul când realizează veniturile prevăzute de lege ca impozabile, precum şi atunci când dobândesc, deţin ori produc bunuri sau prestează/execută servicii/lucrări care, conform prevederilor legale sunt impozabile.

6. Clasificarea impozitelor 1. După modul lor de percepere, distingem două categorii

principale de impozit:

Page 16: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

16

– impozite directe, acele prelevări cu caracter fiscal care se stabilesc şi se percep în mod nemijlocit de la contribuabilii care realizează venituri sau deţin bunuri impozabile, fiind suportate de către aceştia (de exemplu: impozitul pe profit etc.);

– impozite indirecte, cele care se stabilesc asupra vânzării de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări şi care – incluzându-se în preţ – sunt datorate şi achitate de către comercianţi sau prestatori, dar sunt suportate de consumatorii finali ai bunurilor ori serviciilor (de pildă: taxa pe valoarea adăugată, taxa vamală, acciza etc.).

La rândul lor, atât impozitele directe, cât şi cele indirecte pot fi grupate distinct pe subcategorii, după cum urmează:

Impozitele directe sunt impozite reale sau obiective (cele care nu ţin seamă de situaţia personală a contribuabilului), respectiv impozite personale sau subiective (acelea care au – primordial – în vedere persoana contribuabilului: ex. impozitul pe salarii).

Impozitele indirecte pot îmbrăca şi ele diferite forme: taxe generale de consumaţie, acelea care sunt percepute asupra cvasitotalităţii produselor şi/sau serviciilor, fie prin cuprinderea, fie prin adăugarea lor în/la preţul de vânzare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată), taxe speciale de consumaţie, cele care se instituie numai asupra unor categorii de bunuri sau servicii, cum sunt: monopoluri fiscale (acele impozite stabilite discreţionar de către stat asupra produselor realizate în regim de exclusivitate), accizele (care privesc doar anumite categorii de bunuri şi/sau servicii, limitativ stabilite prin lege) şi taxe vamale.

2. Revenind la clasificarea generală a impozitelor şi luând

drept criteriu obiectul sau materia impozabilă, impozitele pot fi: – impozite pe avere, precum: impozitul pe clădiri, pe

terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.; – impozite pe venit, ca de pildă: impozitul pe profit,

impozitul pe veniturile persoanelor fizice, etc.; – impozite pe cheltuieli sau pe fapte de consum, cum

este, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, etc. 3. Ţinând seamă de scopul urmărit, impozitele se împart în: – impozite financiare, cele a căror stabilire vizează

exclusiv obţinerea unor venituri publice şi

Page 17: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

17

– impozite de ordine, prin care se urmăreşte, pe lângă realizarea veniturilor bugetare, limitarea unor activităţi, respectiv stimularea altora, în funcţie de interesele statului în economie.

4. În funcţie de locul sau nivelul la care se acumulează, pot

exista: – impozite centrale (federale, ale statelor componente ale

federaţiei, în cazul statelor de tip federal şi respectiv impozitele care – în statele de tip unitar – se concentrează la bugetul central, general al statului), respectiv

– impozite locale (cele care se fac venit la bugetele locale).

Din punct de vedere juridic, clasificarea cea mai importantă este cea care grupează impozitele în: directe şi indirecte, întrucât fiecăreia dintre aceste categorii îi corespunde un regim juridic distinct.

7. Impozitele directe Impunerea directă reprezintă procedeul de colectare a unor

sume de bani, în mod direct şi în raport cu mărimea veniturilor realizate şi a valorilor deţinute, într-o perioadă de timp, de către contribuabili strict determinaţi şi desemnaţi prin lege. Impozitarea directă se realizează prin intermediul impozitelor directe.

Impozitele directe sunt acele venituri bugetare caracterizate -

în principiu - prin faptul că sunt datorate, plătite şi suportate de către una şi aceeaşi persoană – contribuabilul4.

Impozitele directe se împart – în principal – în două mari categorii: a. impozite pe venit şi b. impozite pe avere. Regimul juridic al acestora este diferit stabilit prin reglementările incidente în materie; de aceea, este necesară şi utilă analizarea lor separată pentru a se putea evidenţia – astfel – diferenţa specifică.

Impozitul pe venit este, la rândul său, diferit reglementat în

funcţie de subiectul impunerii: astfel, regimul juridic al impozitării veniturilor realizate de către persoanele fizice diferă de acela 4 Totuşi există cazuri când impozitul se plăteşte de către o altă persoană care are obligaţia reţinerii şi a vărsării acelui venit bugetar, de ex. În cazul impozitului pe salarii, dividende, etc.

Page 18: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

18

aplicabil în cazul persoanelor juridice pentru veniturile pe care acestea le obţin.

Impozitul pe avere este un impozit stabilit în strânsă legătură cu existenţa unui bun, mai precis cu dreptul de proprietate asupra unui bun şi se va stabili în mod diferenţiat asupra averii propiu-zise sau asupra circulaţiei averii5.

8. Evitarea dublei impuneri Actualmente, sfera de activităţi a unor persoane fizice şi/sau

juridice depăşeşte frecvent graniţele unui stat; astfel, liber-profesioniştii sau societăţile comerciale realizează venituri sau deţin în proprietate diverse bunuri şi pe teritoriul altor state. Datorită acestui fapt se ridică problema stabilirii autorităţii publice competente a proceda la impunerea veniturilor şi averii realizate, respectiv deţinute de persoanele fizice şi/sau juridice ale unui stat pe teritoriul altui stat.

Instituirea impozitelor fiind dreptul suveran al fiecărui stat, s-ar putea ajunge la situaţia în care un anumit venit sau avere să facă obiectul impunerii atât în statul de origine al debitorului, cât şi în cel pe teritoriul căruia s-a realizat venitul ori se află bunurile impozabile (statul de reşedinţă). Aceasta ar însemna, practic, realizarea unei duble impuneri asupra aceleiaşi materii impozabile, aparţinând aceluiaşi subiect de drept şi pentru o aceeaşi perioadă de timp. Pentru a se evita o astfel de impozitare excesivă s-a recurs la încheierea unor convenţii – de regulă, bilaterale – între statele interesate, prin care este delimitată şi recunoscută, de comun acord (pentru fiecare categorie de venit sau de avere), competenţa statelor relativ la stabilirea şi perceperea impozitelor.

În practica internaţională, pentru evitarea dublei impuneri s-au consacrat anumite principii, pe baza cărora – prin convenţiile încheiate – se stabilesc metodele de aşezare şi percepere a impozitelor.

1. Principiului nediscriminării fiscale, impune că statele

semnatare ale convenţiei pentru evitarea dublei impuneri se angajează să nu aplice faţă de rezidenţii celuilalt stat contractant, în materie de impozitare, dispoziţii normative mai împovărătoare 5 Circulaţia averii presupune transferul dreptului de proprietate asupra anumitor bunuri de la o persoană la alta.

Page 19: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

19

decât cele aplicabile propriilor lor contribuabili, aflaţi în aceeaşi situaţie.

2. Conform principiului impunerii, statul de origine

calculează impozitul pornind de la suma totală a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra celor care provin din statul de reşedinţă şi care, potrivit convenţiei sunt impozabile în acest din urmă stat; din impozitul care este astfel stabilit se deduce apoi suma care a fost plătită în celălalt stat, diferenţa reprezentând obligaţia de plată a contribuabilului faţă de statul al cărui resortisant este;

3. În fine, prin aplicarea principiului scutirii de impozit, statul de reşedinţă impune numai acele venituri care, potrivit convenţiei, sunt obţinute şi impozabile în acel stat, scutind de impunere veniturile (sau parte din acestea) realizate şi impozabile în statul de origine al plătitorului.

România a încheiat convenţii pentru evitarea dublei impuneri cu aproape toate statele europene, precum şi cu Statele Unite ale Americii, Japonia, Egipt etc. Impozitele române care cad sub incidenţa convenţiilor încheiate privesc în principal:

– impozitul pe venitul din salarii, opere literare, artistice şi ştiinţifice, din expertize şi din alte surse;

– impozitul pe veniturile societăţilor comerciale constituite cu participare română şi străină;

– impozitul pe veniturile realizate de către persoane fizice şi juridice nerezidente;

– impozitul pe veniturile din închirieri de terenuri şi clădiri; – impozitul pe veniturile din activităţi lucrative, meserii,

profesii libere; – impozitul asupra venitului realizat din activităţi agricole. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei

impuneri pe teritoriul statului român beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenţa fiscală, în original, eliberat de organul fiscal din ţara de rezidenţă, prin care să se ateste că este rezident al statului respectiv şi că îi sunt aplicabile prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.

În cazul în care ţara noastră are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri cu statele ai căror resortisanţi obţin venituri în România, potrivit dispoziţiilor legale în materie, sunt aplicabile prevederile acelor convenţii. Aşadar, rezultă că reglementările

Page 20: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

20

convenţiilor de evitare a dublei impuneri prevalează faţă de prevederile din legislaţia internă.

Dacă România nu are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri cu statele ai căror resortisanţi obţin venituri în ţara noastră se aplică legislaţia română, respectiv aceste venituri se impun în România, conform prevederilor Codului Fiscal Român6.

9. Impozitele indirecte

Impozitarea indirectă este un sistem de impunere care se aplică asupra consumului de bunuri si servicii, presiunea fiscală căzând asupra consumatorilor – persoane nedeterminate -, iar sarcina plăţii acestor impozite fiind de datoria altor persoane şi anume cele care comercializează bunuri sau prestează servicii.

Impozitele indirecte sunt acele surse ale veniturilor bugetare care se realizează, în principal, sub forma impunerii asupra consumului, percepându-se în momentul vânzării unor mărfuri, al prestării anumitor servicii, respectiv al executării unor lucrări. Ele se percep, deci, în principiu, de la toţi cei care produc ori distribuie bunuri sau prestează servicii din categoria celor impuse. Din acest motiv, impozitele indirecte se mai numesc, generic, şi taxe de consumaţie.

Vizând în mod direct consumul, impozitele indirecte sunt suportate de către consumatorul final, adică de către cel care utilizează pentru sine bunul ori serviciul în preţul căruia este încorporat impozitul. În sfârşit, se impune sublinierea faptului că impozitele indirecte au un caracter real, întrucât stabilirea cuantumului lor se face fără a se ţine seamă – în vreun fel – de veniturile, averea sau situaţia personală a celor care suportă impozitele7.

Impozitele indirecte se percep fie în cote proporţionale stabilite asupra valorilor mărfurilor vândute şi/sau a serviciilor prestate, fie în sume fixe pe unitatea de măsură, astfel că –

6 Venitul este considerat ca fiind obţinut din România, potrivit reglementărilor privind

impunerea veniturilor persoanelor fizice dacă locul de provenienţa a veniturilor persoanei fizice sau al exercitării activităţii ori locul de unde aceasta obţine venit se afla pe teritoriul României, indiferent dacă este platit în România sau din/în străinătate. 7 Bineînteles că în funcţie de situaţia financiara diferită, unele persoane vor consuma mai mult faţă de altele şi astfel rezultă că persoanele care au resurse financiare mai mari vor contribui mai mult la bugetul statului.

Page 21: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

21

indiferent de veniturile sau puterea de cumpărare a contribuabilului – cota impozitului indirect perceput la vânzarea unei mărfi sau a unui serviciu este unică. De aceea, raportat la veniturile de care dispune o persoană, cu cât contribuabilul realizează venituri mai mici, cu atât sarcina fiscală pe care el trebuie să o suporte este mai mare şi invers. În acelaşi timp, însă, cu cât o persoanâ consumă mai multe bunuri şi servicii, cu atât şi gradul de suportare a sarcinii fiscale va fi mai mare şi invers.

10. Definiţia şi trăsăturile caracteristice ale taxelor Taxele reprezintă, alături de impozite, cea de-a doua categorie

principală de venituri bugetare curente. Taxele sunt plăţi achitate de către persoanele fizice sau

persoanele juridice pentru anumite acte sau servicii îndeplinite ori prestate – la cererea şi în folosul acestora – de către anumite organe de stat, instituţii publice sau alte persoane asimilate acestora.

Spre deosebire de impozite, taxele prezintă următoarele trăsături caracteristice:

– subiectul plătitor al taxei este întotdeauna precis determinat doar din momentul când acesta solicită îndeplinirea unui act, prestarea unui serviciu ori efectuarea unei lucrări din partea unui organ de stat sau a unei instituţii publice.

– taxa reprezintă o plată neechivalentă pentru actele, serviciile sau lucrările prestate/efectuate de organe de stat sau instituţii publice care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii sau rezolvă alte interese legitime ale diferitelor persoane fizice şi/sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este – în principiu – neechivalentă, deoarece aceasta poate fi – potrivit legii – mai mare sau mai mică în raport cu valoarea efectivă a prestaţiilor efectuate; cuantumul taxelor este stabilit – în principal – avându-se în vedere alte criterii (politico-economice) decât valoarea în sine a prestaţiei organului de stat.

– taxa reprezintă o contribuţie stabilită în sarcina contribuabilului cu scopul de a se asigura astfel acoperirea în parte a cheltuielilor efectuate de către organele de stat şi/sau de către instituţiile publice pentru îndeplinirea actelor, respectiv serviciilor solicitate.

Page 22: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

22

– taxa este anticipativă, ea datorându-se şi trebuind să fie achită în momentul solicitării actului, serviciului sau lucrării ce urmează a fi îndeplinit/efectuat de către organul de stat sau instituţia publică competentă.

– taxa trebuie să fie unică, în sensul că pentru unul şi acelaşi act sau serviciu taxa se datorează o singură dată.

– actele care nu au fost legal taxate sunt lovite de nulitate. – răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a

taxelor revine primordial persoanei încadrată la organul de stat sau instituţia publică prestatoare a serviciului sau lucrării (care avea obligaţia să pretindă şi să perceapă taxa) şi nu contribuabilului.

11. Clasificări ale taxelor Taxele pot fi clasificate astfel: A. După criteriul teritorialităţii sau ţinând seamă de sfera lor

de acoperire în teritoriu există taxe centrale (generale) şi taxe locale (specifice).

B. Avându-se în vedere caracterul lor, taxele pot fi: taxe

judiciare şi taxe extrajudiciare. C. În funcţie de scopul pentru care se plătesc, taxele pot fi:

taxe pentru eliberarea unor acte, taxe pentru aprobarea desfăşurării unor activităţi, taxe pentru admiterea intrării pe teritoriul unui stat, taxe pentru utilizarea unor drumuri naţionale, etc.

D. După destinaţia lor, taxele se împart în taxe fiscale şi taxe

parafiscale. Taxele fiscale sunt acelea care se colectează în una din componentele sistemului bugetar, de regulă în bugetele locale, iar taxele parafiscale sunt cele care se constituie ca venituri proprii, extrabugetare ale unor beneficiari – entităţi publice sau private – desemnaţi strict în acest sens prin norme juridice speciale.

Page 23: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

23

IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITUL PE DIVIDENDE

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR

1. IMPOZITUL PE PROFIT – Codul fiscal Baza de impunere, adică suma asupra căreia urmează a se

aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabil o reprezintă profitul anual impozabil - diferenţa între veniturile realizate din orice sursă impozabile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, adică cheltuielile deductibile. (cheltuielile sunt de 3 feluri: deductibile, deductibile limitat şi nedeductibile)

Contribuabilii impozitului pe profit îi putem împărţii în trei

grupe, astfel: persoane juridice române (sau europene cu sediul in România) pentru profitul realizat la nivel mondial; persoane juridice străine, pentru anumite categorii de profit strict determinate şi asocieri fără personalitate juridică. (în Codul fiscal sunt clasificati în 6 categorii)

Cotele de impunere Tariful de impunere - cotă procentuală proporţională de

16% - sunt reglementate 2 excepţii: • contribuabilii care desfăşoară activităţi specifice barurilor şi

cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive datorează un impozit de 5 % aplicat asupra acestor venituri, dacă la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile menţionate ar fi mai mic de 5% din veniturile respective;

• toţi contribuabilii - cu excepţia celor menţionaţi anterior - în cazul cărora impozitul pe profit (determinat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil) este mai mic decât suma impozitului minim aferentă veniturilor totale, sunt obligaţi la plata impozitului minim conform următorului tarif. Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale, se iau în calcul veniturile totale, obţinute

Page 24: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

24

din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent.

Venituri totale anuale (lei) Impozit minim anual (lei) 0 – 52.000 2.200

52.001- 215.000 4.300 215.001 – 430.000 6.500

430.001 – 4.300.000 8.600 4.300.001 – 21.500.000 11.000

21.500.001 – 129.000.000 22.000 Peste 129.000.001 43.000

Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea tarifului de impunere asupra bazei impozabile de către contribuabilul care este dator să-l verse la bugetul de stat.

Plata impozitului pe profit - începând cu anul 2010, contribuabilii aplică sistemul plăţilor anticipate.

Creditul fiscal extern – impozitul pr profit plătit către statul

străin se scade – la cerere - dacă s-a făcut dovada plăţii în străinătate a impozitului – din impozitul pe profit determinat potrivit legii române şi datorat bugetului de stat.

2. IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Dividentul – venit impozabil ( conform Legii nr. 31/1990), dividendul reprezintă cota-parte din beneficiul real ce se va plăti fiecărui asociat al unei societăţi comerciale în raport direct proporţional cu participarea sa la constituirea capitalului social (deci proporţional cu aportul său social).

Subiectele impozabile ale acestui venit bugetar sunt aşadar asociaţii sau, după caz, acţionarii societăţilor comerciale, iar obiectul sau materia impozabilă este reprezentată de dividendele plătite de societate şi cuvenite asociaţilor.

Page 25: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

25

Codul fiscal stabileşte că asupra dividendelor cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, persoane juridice române, indiferent de natura capitalului social, se percepe un impozit de 10%, care constituie venit al bugetului de stat.

Dividendele se stabilesc anual, impozitul pe aceste venituri se

calculează după calculul dividendelor cuvenite asociaţilor Impozitul se a reţine şi se varsă la bugetul de stat, cel mai târziu până la data de 25 a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.(cel mai tarziu până la data de 25 ianuarie a anului următor)

3. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR Există sau nu există impozitul pe veniturile realizate de

microintreprinderi în România în 2010? - argumente pro şi contra în sensul de a stabili dacă se mai pot

aplica prevedereile Codului fiscal referitoare la impozitul pe veniturile realizate de microintreprinderi

Microîntreprinderile - persoanele juridice române care îndeplinesc cumulativ – la sfârşitul anului fiscal precedent – următoarele condiţii: a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;

b) au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv; c) au realizat venituri care nu au depăşit – într-un an fiscal –

echivalentul în lei a 100.000 Euro inclusiv; d) capitalul lor social este deţinut de persoane, altele decât

statul, autorităţile locale şi instituţiile publice. Baza de impunere, adică suma veniturilor asupra cărora

urmează a se aplica cota legală în vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabili este venitul brut anual (totalitatea încasărilor)

Tariful de impunere este alcătuit dintr-o cotă procentuală

proporţională de 16 %. Această cotă de impunere a fost stabilită

Page 26: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

26

– pentru primii trei ani în care România este ţară comunitară - astfel: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009

Sumele reprezentând impozit pe veniturile realizate de

microîntreprinderi se varsă la bugetul de stat.

Acte normative incidente în domeniu şi bibliografie Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Ordonaţa nr. 92/2003 privind Codul procedură fiscală

Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, DREPTUL FINANŢELOR PUBLICE, vol. II – Drept fiscal, Edit Wolters Kluwer, 2008

Radu Bufan, „TRATAT DE DREPT FISCAL”, vol. I, ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005

Dan Drosu-Şaguna, TRATAT DREPT FINANCIAR, Edit. „C. H. Beck” Bucureşti, 2003

Tanţi Angel, Mihai Bragaru,CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ ADNOTAT, Edit. Rosetti, 2006

Page 27: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

27

IMPOZITUL PE VENITURILE REALIZATE DE PERSOANELE FIZICE

IMPOZITUL PE VENITURILE NEREZIDENŢILOR ŞI REPREZENTANŢELOR

1. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice Contribuabilii şi sfera de cuprindere a impozitului Au calitatea de contribuabili, potrivit Codului fiscal şi, deci,

datorează impozit pe venit: - persoanele fizice rezidente – care sunt impuse în mod

diferenţiat: a) persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România cât şi din străinătate; b) celelalte persoane fizice rezidente, pentru veniturile obţinute din România. Impozitarea se face la nivelul fiecărei surse de venit.

- persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, pentru venitul net atribuibil sediului permanent.

- persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România, pentru veniturile salariale nete obţinute pe seama respectivelor activităţi dependente.

- persoanele fizice nerezidente care obţin alte venituri, determinate pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit.

Categoriile de venit impozabil Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit

sunt grupate astfel: 1. venituri din activităţi independente – care cuprind:

veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente;

Veniturile comerciale cuprind venituri din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, precum şi din practicarea unor meserii.

Page 28: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

28

Veniturile din profesii libere sunt cele obţinute din exercitarea profesiilor liberale (avocat, notar public, auditor sau consultant fiscal, expert contabil, consultant de plasament în valori mobiliare, medic, arhitect etc.) desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.

Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele industriale, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe acestora etc.

- determinarea materiei impozabile – pe baza contabilităţii în partidă simplă; pe baza normelor de venit; pe bază de cheltuieli forfetare

- cota de impunere – 16% - plata directă în contul bugetului de stat

2. venituri din salarii – care includ toate veniturile în bani

şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;

- determinarea salriului net (contribuţiile sociale obligatorii; deducerile personale)

- cota de impunere 16% - metoda reţinerii şi a vărsării la bugetul statului

3. venituri din cedarea folosinţei unor bunuri – sunt

veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente;

- venituri comerciale? – doar în cazul în care contribuabilul închiriază 5 sau mai multe bunuri.

- majorarea venitului brut şi scăderea unei cote forfetare de cheltuieli de 25%

- cota de impunere 16% - plată directă – contul bugetului de stat

Page 29: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

29

4. venituri din investiţii – care reunesc: dividendele; veniturile impozabile din dobânzi; câştigurile din transferul titlurilor de valoare; veniturile din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare; veniturile din lichidarea/dizolvarea fără lichidare a unei persoane juridice;

- materia impozabilă – venitul brut - calculul şi reţinerea impozitului pe veniturile sub formă de

dividende, dobânzi şi câştiguri din vânzare-cumpărare de valută la termen – 16%; transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare – diferenţiat în funcţie de timpul de deţinere – 16%, respectiv 1%, asupra cîştigului net.

5. venituri din pensii – sunt sumele primite ca pensii de la

fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii, făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale, şi cele finanţate de la bugetul de stat;

- determinarea venitului impozabil - se stabileşte prin scăderea – din venitul din pensii – a unei sume neimpozabile de 1000 lei şi a contribuţiilor obligatorii

- cota de impunere – 16% - se reţine şi se varsă la bugetul statului

6. venituri din activităţi agricole – sunt cele care provin din

următoarele activităţi: cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;

- determinarea venitului net din activităţi agricole - pe baza normelor de venit care se stabilesc (pe unitate de suprafaţă)

- cota de impunere – 16% 7. venituri din premii şi din jocuri de noroc – care cuprind

veniturile provenind din concursuri sau din participări la jocuri de noroc, altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu câştiguri;

- determinarea materiei impozabile - diferenţa între venitul din premii sau câştiguri din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil care este în cuantum de 600 lei/joc, respectiv premiu/zi/organizator

Page 30: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

30

- cota de impunere: - 16% în cazul premiilor; 20% pentru jocuri de noroc sub limita de 10.000 lei, respectiv 25% pentru câştiguri ce depăşesc limita de 10.000 lei.

- se calculează, se reţine şi se varsă la bugetul statului 8. venituri din transferul proprietăţilor imobiliare –

reprezentate de veniturile realizate la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii;

- materia impozabilă este reprezentată de valoarea tranzacţiilor imobiliare impozabile (preţul de vânzare sau transfer al proprietăţii)

- tariful de impunere este stabilit diferenţiat în funcţie de timpul deţinerii în proprietate a bunului imobil şi este format dintr-o cotă procentuală regresivă: a) imobilele deţinute în proprietate mai puţin de 3 ani: - 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv; b) imobilele deţinute în proprietate o perioadă mai mare de 3 ani: - 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv. - impozitul se calculează, se reţine şi se virează de către notarul public la bugetul de stat.

9. venituri din alte surse – în care se includ: primele de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii; câştigurile primite de la societăţile de asigurare, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare; veniturile primite de persoanele fizice având calitatea de penionari (sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi), foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

Page 31: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

31

- impozitul se calculează, prin reţinere la sursă, la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii acestora, prin aplicarea cotei unice de 16% asupra venitului brut. - vărsarea la bugetul de stat.

2. Impozitul pe veniturile nerezidenţilor şi reprezentanţelor

Nerezidenţii sunt persoanele fizice şi/sau juridice care nu fac dovada rămânerii (în condiţiile legii) pe teritoriul României cel puţin o perioadă neîntreruptă de peste 183 de zile, într-un an fiscal.

Impozitul - se calculează, se reţine (în momentul plăţii venitului) şi se varsă la bugetul de stat (până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul) de către plătitorii de venituri.

Calcularea impozitului - aplicarea cotei legale de 16% asupra veniturilor brute

Reprezentanţele sunt entităţi fără personalitate juridică (subunităţi ale unei persoane juridice) - impozitul pe venitul obţinut în România este datorat de persoana juridică străină care este de subiect de drept.

Impozitul pe reprezentanţă (pentru un an fiscal) - echivalentul

în lei al sumei de 4.000 euro Acte normative incidente în domeniu şi bibliografie Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Ordonaţa nr. 92/2003 privind Codul procedură fiscală Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în M.Of. nr. 140 din 1 aprilie 2000 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în M.Of. nr. 103 din 6 februarie 2002 Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în M.Of. nr. 454 din 27 iunie 2002

Page 32: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

32

Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în M.Of. nr. 372/28 aprilie 2006 OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în M.Of. nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005 Directiva nr. 2003/48/CE privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobândă. Directiva nr. 2003/49/CE referitoare la regimul fiscal comun aplicabil plăţii dobânzilor şi redevenţelor efectuate între societăţile asociate din statele membre diferite ale UE

Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, DREPTUL

FINANŢELOR PUBLICE, vol. II – Drept fiscal, Edit Wolters Kluwer, 2008

Radu Bufan, „TRATAT DE DREPT FISCAL”, vol. I, ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005

Mircea Ştefan Minea, Radu Bufan, CODUL FISCAL COMENTAT, Edit Wolters Kluwer, 2008

Corneliu-Liviu Popescu, “Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală”, în Curierul judiciar nr. 1/2006

Corneliu-Liviu Popescu, „Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate în cazul avocaţilor”, în Curierul judiciar nr. 2/2006

Page 33: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

33

ACCIZELE TAXELE VAMALE

MONOPOLURILE FISCALE IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE

TAXELE VAMALE - categorie de impozite indirecte, incluse în categoria „taxelor speciale de consumaţie”, care se percep asupra mărfurilor care trec frontiera unui stat. - sunt impozite indirecte întrucât sunt plătite de persoanele fizice sau juridice care, în cadrul tranzacţiilor comerciale, importă sau exportă bunuri sau tranzitează cu acestea frontiera vamală a unui stat Clasificarea taxelor vamale

Autoritatea Naţională a Vămilor - organ de specialitate al administraţiei publice centrale - funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – are în subordine direcţii regionale vamale şi birouri vamale (în cadrul cărora pot fi înfiinţate şi puncte vamale).

Tariful vamal integrat român – reglementările referitoare la importul şi exportul de bunuri şi la măsurile de politică comercială, codificate şi integrate potrivit principiilor folosite în Tariful vamal integrat al Uniunii Europene. Pe baza încadrării tarifare a categoriilor de bunuri se stabileşte cât datorează fiecare importator.

Stabilirea originii mărfurilor - poate fi: comună (nepreferenţială) sau preferenţială.

Valoarea în vamă - acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal - se determină pe baza unei declaraţii de valoare în vamă.

Regimul vamal - ansamblu de norme vamale care se aplică unui anumit bun în cadrul procedurii de vămuire. Determinarea regimului vamal aplicabil se face, în principiu, ţinând cont de două criterii: scopul operaţiunii comerciale şi destinaţia mărfii.

Regimurile vamale se pot clasifica în:

Page 34: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

34

- regimuri vamale definitive, care – în principiu – exclud incidenţa pe viitor a unui alt regim vamal: importul, exportul şi introducerea sau scoaterea din ţară a unor bunuri aparţinând călătorilor sau altor persoane fizice, necomercianţi;

- regimuri vamale suspensive, care au un caracter temporar şi privesc mărfurile străine ce urmează să primească în viitor o altă destinaţie (şi să fie, eventual, încadrate într-un regim vamal definitiv); acestea sunt: tranzitul vamal, antrepozitul vamal, perfecţionarea activă sub forma unui sistem cu suspendare, transformarea sub control vamal, admiterea temporară;

- regimuri vamale economice, care au, de asemenea, un caracter temporar (mărfurile urmând să primească în viitor o altă destinaţie): antrepozitarea vamală, perfecţionarea activă, transformarea sub control vamal, admiterea temporară, perfecţionarea activă.

Zonele libere şi antrepozitele libere sunt părţi din teritoriul vamal al României sau incinte, anume determinate, situate pe acest teritoriu, care au un regim special.

Datoria vamală - obligaţia unei persoane de a plăti drepturile de import sau de export. Garantarea datoriei vamale - depozitul bănesc, scrisoarea de garanţie bancară, remiterea unor instrumente de decontare şi titluri de valoare.

ACCIZELE

Accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru producţia sau importul şi pentru desfacerea anumitor categorii de produse

Accizele armonizate – al căror regim juridic a fost pus, în principiu, în acord cu normele comunitare adoptate în materie de fiscalitate – se datorează pentru următoarele 3 categorii de produse: alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun prelucrat şi produse energetice şi electricitate.

Page 35: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

35

Faptul generator - momentul producerii mărfurilor sau extracţiei produselor accizabile în România sau pe teritoriul Comunităţii sau la momentul importului lor în ţară.

Exigibilitatea - momentul efectuării livrării sau la data înstrăinării ori utlizării în orice alt scop decât comercializarea (pentru produsele fabricate în ţară), respectiv la data înregistrării declaraţiei vamale de import (pentru bunurile introduse în ţară, potrivit regimului legal de import).

Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică

special abilitată de autoritatea fiscală competentă pentru producerea, transformarea, primirea, deţinerea şi expedierea produselor accizabile, într-un antrepozit fiscal.

Antrepozitul fiscal este locul – aflat sub controlul autorităţii fiscale competente – unde produsele accizabile sunt fabricate, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat.

Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală, unde pot fi primite, depozitate sau transformate produsele accizabile.

Plătitori de accize au obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună şi să plătească accizele la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare exigibilităţii.

Obligaţii de marcare - prin timbre sau banderole, care sunt eliberate doar de către organele fiscale.

MONOPOLURILE DE STAT

Monopolurile fiscale – impozite indirecte stabilite în mod discreţionar de către stat incluse sau adăugate în/la preţul produselor realizate în regim de exclusivitate. două categorii:

- monopoluri fiscale totale (depline) – care se instituie atât asupra producţiei, cât şi asupra comerţului (cu ridicata şi/sau cu amănuntul) a anumitor mărfuri;

- monopoluri fiscale parţiale (speciale) – care se stabilesc fie numai asupra producţiei bunurilor care constituie monopol de stat,

Page 36: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

36

fie doar asupra desfacerii unor produse realizate în regim de exclusivitate.

Regimul de exclusivitate, numit şi monopol de stat, nu

presupune neapărat ca bunurile vizate de impozit să fie produse în întreprinderile statului, dar pretinde ca statul să exercite un control riguros asupra circuitului economic al respectivelor bunuri.

IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE - reglementate de Codul fiscal – se încasează în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. 1. Impozitul şi taxa pe clădiri

- Impozitul pe clădiri - datorat de orice persoană (fizică şi/sau juridică) care deţine în proprietate clădiri situate în România.

- Taxa pe clădiri- în cazul clădirilor proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ – teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice - se plăteşte de către aceste persoane juridice care au efectiv în posesie clădirile (concesionarii, locatarii etc.).

Calculul impozitului se face diferenţiat, pe categorii de contribuabili şi de clădiri. 2. Impozitul şi taxa pe teren - contribuabilii – similar impozitului pe clădiri - calculul impozitului- în funcţie de situarea, destinaţia terenului şi alte criterii

3. Impozitul pe mijloacele de transport

Orice persoană fizică sau juridică care deţine în proprietate un mijloc de transport datorează un impozit anual.

Calculul impozitului pe mijloacele de transport – în funcţie de tipul mijlocului de transport şi capacitatea cilindrică a motorului .

Page 37: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

37

4. Impozitul pe spectacole

- este datorat de către orice persoană care organizează o

manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România.

- Calculul impozitului pe spectacole se face (în principiu) prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.

6. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

- Contribuabilii – persoanele care solicită organelor locale competente eliberarea unor certificate, avize şi autorizaţii .

- taxele se stabilesc în cote fixe sau procentuale, diferenţiat în funcţie de valoarea construcţiilor sau instalaţiilor, de suprafaţa terenurilor sau de natura serviciilor prestate.

7. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi

publicitate. - Contribuabilii – persoanele care beneficiază de servicii de

reclamă şi publicitate în România - taxa se stabileşte prin hotărâre a consiliului local - va fi

cuprinsă între 1% şi 3% din valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate (hotărâre a Consiliului Local)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

A. Doctrină

I. Cursuri, tratate, monografii, dicţionare Tanţi Anghel, Mihai Brăgaru, Codul de procedură fiscală adnotat, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2006

Page 38: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

38

Sever Gabriel Bomboş, Mihaela Galanton, Taxa pe valoarea adăugată. Legislaţie, doctrină, jurisprudenţă, Ed. C.H. Beck, 2006 Gabriel Boroi, Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, vol. I, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001 Radu Bufan, Drept fiscal al afacerilor, Ed. Brumar, Timişoara, 2003 Radu Bufan (coord.), Bernard Castagnede, Alexandra Safta, Mihai Mutaşcu, Tratat de drept fiscal, Partea generală, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureştim 2005 Gheorghe Caraiani, Ştefan Diaconu, Tariful vamal integrat, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002 Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, vol. I – Teoria generală, Ed. Naţional, Bucureşti, 1996 Ioan Condor, Silvia Cristea Condor, Drept vamal şi fiscal, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002; Ioan Condor, Radu Stancu, Drept financiar, Ed. Fundaţia România de mâine, Bucureşti, 2002 Daniel Dascălu, Cătălin Alexandru, Explicaţiile teoretice şi practice ale Codului de procedură fiscală, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2005 Elena Mihaela Fodor, Drept Administrativ, editura Albastră, Cluj-Napoca, 2008 Marc Dassesse, Pascal Minne, Droit fiscal. Principes généraux et impôts sur les revenus, 5e édition, Ed. Bruylant, Bruxelles, 2001 Sergiu Deleanu, Gyula Fabian, Cosmin Flavius Costaş, Bogdan Ioniţă, Curtea de Justiţie Europeană. Hotărâri comentate, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2007

Page 39: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

39

Constantin Diaconu, Taxele juridicare de timbru, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2004 Dan Drosu Şaguna, Tratat de drept financiar şi fiscal, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001 Emilian Duca, Codul fiscal comentat, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2006 Adrian fanu-Moca, Contenciosul fiscal, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2006 Ioan Gliga, Drept financiar, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998 Bruno Gouthière, Les impots dans les affaires internationales, ed. a V-a, Ed. Francis Lefebvre, 2001 Jacques Grosclaude, Philippe Marchessou, Droit fiscal general, ed. a VI-a, Ed. Dalloz, Paris, 2007 Julien Guez, L'interprétation en droit fiscal, Ed. Librairie Générale du Droit et de Jurisprudence – LGDJ, Paris, 2007 Dan Tudor Lazăr, Adrian Mihai Inceu, Finanţe şi bugete publice, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2003 Jean P. Le Gall, Droit fiscal des entreprises commerciales, Ed. Dalloz, Paris, 1999 Jean L. Mathieu, La politique fiscale, Ed. Economica, Paris, 1999 Mircea Ştefan Minea, Regimul juridic al finanţelor publice în România, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1998 Mircea Ştefan Minea, Elemente de drept financiar internaţional, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2009 Mircea-Ştefan Minea, Eugen Iordăchescu, Anca-Mihaela Georoceanu, Dreptul finanţelor publice, Ed. Accent, Cluj-Naspoca, 2002

Page 40: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

40

Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, Fiscalitatea în Europa la începutul mileniului III, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2006 Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, Dreptul finanţelor publice, vol. I – Drept financiar, Ed. Sfera juridică, Cluj-Napoca, 2006 Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, Dreptul finanţelor publice, vol. II – Drept fiscal, Ed. Sfera juridică, Cluj-Napoca, 2006 Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, Diana Maria Ionescu, Legea evaziunii fiscale. Comentarii şi explicaţii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006 Mircea Ştefan Minea, Cosmin Flavius Costaş, Dreptul finanţelor publice, vol. I – Drept financiar, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008 Raymond Muzellec, Finances publiques, 14-e édition, Ed. Sirey-Dalloz, Paris, 2006 Viorel Paşca, Doru Julean, Adrian Fanu-Moca, Cristian Clipa, Drept vamal, Ed. Universitas Timinensis-Mirton, Timişoara, 2001 Jacques Percebois, Jacques Aben, Alain Euzéby, Dictionnaire de finances publique, Ed. Armand Colin, Paris, 1995 Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008 Radu Bufan, Mircea Ştefan Minea, CODUL FISCAL COMENTAT, Edit Wolters Kluwer, 2008

Radu Bufan, „TRATAT DE DREPT FISCAL”, vol. I, ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2005

Page 41: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

41

Constantin D. Popa, Adrian Fanu-Moca, Drept financiar, Ed. Alma Mater Timisensis, Timişoara, 2002 Manon Sieraczek-Abitan, Termes de Droit Fiscal, Ed. Gualino, Paris, 2007 Jean-Marie Tirard, La fiscalité des sociétés dans l’Union européenne, ed. a 7-a, Ed. Groupe Revue Fiduciaire, Paris, 2007 Iulian Văcărel, Gheorghe D. Bistriceanu, Florian Bercea, Gabriela Anghelache, Tatiana Moşteanu, Maria Bodnar, Florin Georgescu, Finanţe publice, ed. a IV-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

II. Studii, articole, note Daniel Anghel, Supravegherea circulaţiei intracomunitare a produselor energetice pentru care nu se datorează accize, în Curierul fiscal nr. 9/2007 Tanţi Anghel, Soluţia fiscală individuală anticipată, în Revista de drept comercial nr. 4/2005 Tanţi Anghel, Compensarea şi calculul accesoriilor în materie fiscală, în Revista Română de Fiscalitate nr. 10/2007 Mihai Antonescu, Armonizarea legislaţiei naţionale privind accizele cu acquis-ul comunitar, în Curierul fiscal nr. 10/2006 Mihai Antonescu, Cursurile de schimb valutar utilizate în legislaţia fiscală şi vamală, în Curierul fiscal nr. 4/2007 Mihai Antonescu, Reglementări fiscale privind amortizarea capitalului imobilizat, în Curierul fiscal nr. 7/2007 Adrian Bodo, Impozitul pe teren şi taxa asupra mijloacelor de transport (II), în Curierul fiscal nr. 5/2006

Page 42: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

42

Mihai Brăgaru, Principiile fundamentale de administrare a impozitelor şi taxelor în noul Cod de procedură fiscală, în Revista de drept comercial nr. 5/2004 Mihai Brăgaru, Modificările aduse Codului de procedură fiscală prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2005 şi prin Legea de aprobare a acesteia nr. 210/2005, în revista Finanţe Publice şi Contabilitate nr. 9/2005 Radu Bufan, Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind impozitul pe profit, în R.D.C. nr. 6/2001 Radu Bufan, Drepturile contribuabilului în cadrul procedurii de control fiscal, în Revista de drept comercial nr. 12/2001 Radu Bufan, Noua reglementare fiscală. Codul fiscal (I), în R.D.C. nr. 1/2004 Radu Bufan, Noua reglementare fiscală. Codul fiscal (II). Impozitul pe profit, în R.D.C. nr. 2/2004 Radu Bufan, Fiscalitatea operaţiunilor cu elemente de extraneitate (II), în R.D.C. nr. 2/2005 Radu Bufan, Deductibilitatea fiscală a cheltuielilor cu locuinţele de serviciu, în Curierul fiscal nr. 2/2006 Radu Bufan, Alexandru Safta, Izvoarele dreptului fiscal (II), în Revista de drept comercial nr. 4/2003 Radu Bufan, Alexandru Safta, Fiscalitatea operaţiunilor cu elemente de extraneitate (III), în R.D.C. nr. 9/2005 Lazăr Cistelecan, Lucian Savu, Impozitul pe cifra de afaceri versus impozitul pe profit, în Curierul fiscal nr. 3/2006 Ioan Condor, Silvia Condor Cristea, Prescripţia extinctivă în dreptul comun şi în domeniul fiscal, în Revista de drept comercial nr. 7-8/2001

Page 43: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

43

Ioan Condor, Dan Drăniceanu, Consideraţii privind suveranitatea fiscală, în R.D.C. nr. 3/2000 Cosmin Flavius Costaş, Consideraţii asupra limitării exerciţiului unor libertăţi publice ale funcţionarilor publici, în P.R. nr. 3/2004 Cosmin Flavius Costaş, Garanţiile privind inviolabilitatea domiciliului în cadrul noii proceduri fiscale române, în R.R.D.A. nr. 9-10/2004 Cosmin Flavius Costaş, Principalele modificări aduse Codului fiscal în cursul anului 2004, în R.R.D.A. nr. 1/2005 Cosmin Flavius Costaş, Noi modificări ale Codului fiscal. Analiza haosului fiscal, în R.R.D.A. nr. 3/2005 Cosmin Flavius Costaş, Noi modificări ale Codului fiscal. Analiza haosului fiscal, în R.R.D.A. nr. 3/2005 Cosmin Flavius Costaş, Codul fiscal 2007 – modificări survenite în sfera impozitării veniturilor persoanelor fizice şi a microîntreprinderilor, în R.R.D.A. nr. 4/2005 Cosmin Flavius Costaş, Insuficienţa perioadei de vacatio legis pentru introducerea unei noi cote de impunere a veniturilor persoanelor fizice, în Pandectele române nr. 6/2005 Cosmin Flavius Costaş, Procedura modificării şi completării Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, în Dreptul nr. 11/2005 Cosmin Flavius Costaş, Inaplicabilitatea regulilor procedurii fiscale pentru veniturile nefiscale ale unei componente a sistemului bugetar, Notă la sentinţa civilă nr. 1552 din 6 martie 2006 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 3/2006 Cosmin Flavius Costaş, Codul fiscal 2007 – modificări survenite în sfera impozitării veniturilor persoanelor fizice şi a microîntreprinderilor, în R.R.D.A. nr. 4/2006

Page 44: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

44

Cosmin Flavius Costaş, Impozitele şi taxele locale în anul 2007, în R.R.D.A. nr. 5/2006 Cosmin Flavius Costaş, Noile reguli privind taxa pe valoarea adăugată introduse în Codul fiscal (I), în Curierul fiscal nr. 8/2006 Cosmin Flavius Costaş, Noile reguli privind taxa pe valoarea adăugată introduse în Codul fiscal (II), în Curierul fiscal nr. 9/2006 Cosmin Flavius Costaş, Instanţa judecătorească – perceptor fiscal?, în Dreptul nr. 2/2007 Cosmin Flavius Costaş, Cotele legale de impunere a dividendelor în România (2004-2007), în Curierul fiscal nr. 2/2007 Cosmin Flavius Costaş, Fiscalitatea locală – între nelegalitatea taxelor speciale şi insuficienţa resurselor, Notă la sentinţa civilă nr. 1281/CA din 22 noiembrie 2006 a Tribunalului. Alba, secţia comercială şi contencios administrativ, în R.R.D.A. nr. 2/2007 Cosmin Flavius Costaş, Efectele practicilor abuzive în materie de TVA în dreptul comunitar, în R.R.D.A. nr. 3/2007 Cosmin Flavius Costaş, Comisia fiscală centrală, în R.R.D.A. nr. 4/2007 Cosmin Flavius Costaş, Taxele speciale − o enigmă pentru autorităţile publice şi instanţele judecătoreşti, Notă la decizia Curţii de Apel Constanţa nr. 98/C din 5 mai 2006, în R.R.D.A. nr. 6/2006 Cosmin Flavius Costaş, Regimul fiscal al contribuţiilor sociale obligatorii şi taxelor profesionale datorate de avocaţi în România, în Revista Română de Fiscalitate nr. 9/2007 Cosmin Flavius Costaş, Modalitatea de stabilire a impozitelor şi taxelor locale, în Revista Română de Fiscalitate nr. 10/2007

Page 45: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

45

Aurelia Cotuţiu, Unele aspecte referitoare la timbrarea acţiunilor şi cererilor introduse la instanţele judecătoreşti, în revista Dreptul nr. 10/1999 Andrei Cozoş, Regimul fiscal al taxei hoteliere, în Curierul fiscal nr. 12/2007 Silvia Cristea, Regimul juridic al majorărilor de întârziere, în Curierul fiscal nr. 4/2006 Silvia Cristea, Reglementarea competenţei organelor fiscale în Codul de procedură fiscală, în Revista Română de Fiscalitate nr. 8/2007 Silvia Cristea, Regimul juridic al soluţiei fiscale individuale anticipate, în Curierul fiscal nr. 10/2006 Silvia Cristea, Administrarea şi aprecierea probelor „fiscale”, în Revista Română de Fiscalitate nr. 10/2007 Silvia Cristea, Aspecte internaţionale ale recuperării creanţelor fiscale între statele membre ale Uniunii Europene, în Curierul fiscal nr. 10/2007 Dani Cucu, Metodologia de determinare a impozitului pe salarii, în Revista Română de Fiscalitate nr. 8/2007 Daniel Dascălu, Cătălin Alexandru, Consideraţii teoretice şi practice privind Codul de procedură fiscală, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 3/2004 (partea I) şi nr. 4/2004 (partea a II-a) Ion Deleanu, Revizuirea Constituţiei, în Dreptul nr. 12/2003 Ion Deleanu, Cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, în Curierul judiciar nr. 5/2006 Raluca Drăcea, Narcis Eduard Mitu, Noi reglementări privind TVA aferentă vânzărilor la distanţă, în Revista Română de Fiscalitate nr. 2/2007

Page 46: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

46

Tudor Drăganu, O prevedere greşită a Constituţiei din 1991 care trebuie remediată cu ocazia revizuirii acesteia, în Curierul judiciar nr. 4/2003 Dan Drăniceanu, Consideraţii privind controlul fiscal, în Revista de drept comercial nr. 5/2001 Simona Dumitrache, Impozitarea prin reţinerea la sursă a redevenţelor, dobânzilor şi dividendelor, în lumina convenţiilor de evitare a dublei impuneri, în R.D.C. nr. 12/2000, Simona Dumitrache, Directiva 90/435/CEE privind regimul fiscal comun aplicabil societăţilor-mame şi filialelor, în Curierul fiscal nr. 3/2006 Adrian Fanu-Moca, Dezvoltarea instituţiei contenciosului administrativ-fiscal în România. Aspecte cronologice, în Revista de drept comercial nr. 5/2003 (partea I) şi nr. 6/2003 (partea a II-a) Adrian Fanu-Moca, Individualizarea impozitelor şi taxelor prin titlul de creanţă fiscală, în Revista de drept comercial nr. 11/2003 Adrian Fanu-Moca, Reglementarea instituţiei contenciosului administrativ-fiscal în lumina Codului de procedură fiscală, în Revista de drept comercial nr. 7-8/2004 (partea I), nr. 9/2004 (partea a II-a) şi nr. 10/2004 (partea a III-a) Adrian Fanu-Moca, Actul administrativ fiscal, în Revista de drept comercial nr. 11/2005 Liviu Georgescu, Vladimir Marinescu, Impozitul şi taxa pe teren – noi prevederi legale, în Curierul fiscal nr. 10/2006 Liviu Georgescu, Înregistrarea fiscală şi plata contribuţiilor sociale pentru lucrătorii români migranţi, în Revista Română de Fiscalitate nr. 8/2007

Adrian Teampău „2010-ANUL SCHIMBĂRILOR ÎN TVA”, în Curierul Fiscal, nr. 9/2009, edit. C.H. BECH

Page 47: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

47

Mihai Giugariu, Principiul non-discriminării între contribuabili. Arta discriminării fiscale, în Curierul judiciar nr. 9/2003 Mihai Giugariu, Adnotări pe marginea Codului fiscal. Partea introductivă, în Curierul judiciar nr. 3/2004 Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Momentul plăţii obligaţiilor fiscale este data la care băncile debitează contul plătitorului, în Curierul fiscal nr. 2/2007 Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii şi a sediilor secundare a marilor contribuabili, în Curierul fiscal nr. 5/2007 Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Impozitarea veniturilor din drepturile de proprietate intelectuală, în Curierul fiscal nr. 5/2007 Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Impozitarea dividendelor, în Curierul fiscal nr. 11/2007 Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Confuzii şi necorelări legislative cu privire la definirea şi reglementarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi a întreprinderilor mijlocii, în Curierul fiscal nr. 2/2008 Nicolae Grigorie-Lăcriţa, Fănica Diaconu, Distribuirea de către organul fiscal competent a sumelor plătite de contribuabili în contul unic, în Curierul fiscal nr. 3/2008 Attila György, Regimul taxelor de mediu, în Curierul fiscal nr. 3/2006 Attila György, Incidenţa fiscală asupra ajutoarelor de stat, în Curierul fiscal nr. 4/2006 Attila György, Contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate, în Curierul fiscal nr. 2/2007

Page 48: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

48

Andrei Haas, Plata în contul unic, în Revista Română de Fiscalitate nr. 9/2007 Monica Ionaş-Sălăgean, Grupul de interes economic: cui prodest?, în R.R.D.A. nr. 8/2007 Bogdan Ioniţă, Societatea europeană (societas europaea) – o nouă formă de societate comercială, în R.R.D.A. nr. 1/2006 (partea I), respectiv în R.R.D.A. nr. 2/2006 (partea a II-a) Blanca Kovari, Acordul de preţ în avans, o abordare proactivă, în Curierul fiscal nr. 6/2007 Rodica-Marilena Manea, Procedura administrativă fiscală a contestaţiilor reglementată de Codul de procedură fiscală – aspecte teoretice şi practice, în Revista de drept comercial nr. 12/2004 Vladimir Marinescu, Lipsa facturilor originale – o problemă în exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, în Revista Română de Fiscalitate nr. 7/2007 Dumitru Mazilu, Exportul şi importul de bunuri din şi în teritoriul vamal al României. Reguli şi proceduri în materie de licenţe de export şi import, în R.D.C. nr. 4/2004 Dumitru Mazilu, Aplicarea reglementărilor europene privind procedurile simplificate de vămuire, în R.D.C. nr. 3/2008 Emilian Miricescu, Impozitarea veniturilor din salarii (II). Mecanismul deducerilor personale, în Curierul fiscal nr. 9/2006 Emilian Miricescu, Impozitarea câştigurilor din transferul titlurilor de valoare, în Curierul fiscal nr. 2/2007 Emilian Miricescu, Regimuri speciale privind taxa pe valoarea adăugată, în Curierul fiscal nr. 8/2006 Narcis Eduard Mitu, Impozitul pe mijloacele de transport – noi prevederi legale, Curierul fiscal nr. 8/2006

Page 49: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

49

Narcis Eduard Mitu, Impozitul pe tranzacţiile imobiliare – o altă viziune, în Curierul fiscal nr. 2/2007 Narcis Eduard Mitu, Aplicarea impozitului asupra veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în Revista Română de Fiscalitate nr. 8/2007 Narcis Eduard Mitu, Tratamentul fiscal al indemnizaţiei de delegare şi detaşare, al cheltuielilor de transport şi al cheltuielilor de cazare, în Curierul fiscal nr. 2/2008 Narcis Eduard Mitu, Noi modificări aduse în aplicarea impozitului asupra veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal sau „anul şi modificarea”, Curierul fiscal nr. 2/2008 Mihai Mutaşcu, Confuzii în regimul fiscal al taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, în Revista Română de Fiscalitate nr. 2/2007 Mădălin Niculeasa, Ioana Niculeasa, Aspecte teoretice şi practice privind procedura de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale, în Curierul judiciar nr. 11-12/2004

Beatrice Onica-Jarka, Crenguţa Leaua, Mihai Bădescu, Dinu Petre, Prezentarea generală a principalelor elemente de noutate aduse de Codul de procedură fiscală, în Dreptul nr. 6/2004 (partea I) şi nr. 7/2004 (partea a II-a).

Irina Oprea „REGULI NOI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE APLICAREA REGIMULUI DE IMPOZITARE DIN PUNCT DE VEDERE AL TVA”, în Curierul Fiscal, nr. 11/2009, edit. C.H. BECH Aurelian Opre, Regimul fiscal intracomunitar al bunurilor returnate, în Revista Română de Fiscalitate nr. 5/2007

Page 50: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

50

Viorel Paşca, Răspunderea solidară pentru obligaţiile fiscale ale debitorului declarat insolvabil, în Revista de drept comercial nr. 6/2004 Ciprian Păun, Rambursarea taxelor prelevate ilegal în contextul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, în Curierul fiscal nr. 4/2007 Ciprian Păun, Pierderile rezultate din amortizarea valorii participaţiilor deţinute prin sedii permanente sau filiale stabilite în alte state membre, în Curierul fiscal nr. 8/2007 Ciprian Păun, Evoluţii în dreptul comunitar fiscal european (II). Baza comună consolidată de impozitare a corporaţiilor (CCCTB), în Revista Română de Fiscalitate nr. 10/2007, p. 27-30; Ciprian Păun, Despre aplicarea taxei pe valoarea adăugată în jurisprudenţa recentă a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, în Curierul fiscal nr. 10/2007 Ciprian Păun, Anularea unei amenzi fiscale în baza lipsei traducerii oficiale a actului comunitar, în Curierul fiscal nr. 1/2008 Dragoş Pătroi, Regimul fiscal al dividendelor, în Curierul fiscal nr. 2/2007 Dragoş Pătroi, Regimul de deplasare şi primire al produselor accizabile aflate în regim suspensiv, în Curierul fiscal nr. 5/2007 Dragoş Pătroi, Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în Curierul fiscal nr. 7/2007 Dragoş Pătroi, Consideraţii cu privire la regimul de impozitare a profitului, în Curierul fiscal nr. 11/2007 Dragoş Pătroi, Declararea şi plata taxei pe valoarea adăugată, în Curierul fiscal nr. 11/2007

Page 51: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

51

Vasile Pătulea, Subiectele impozabile ale veniturilor bugetare realizate din impozitele şi taxele directe şi indirecte, în Dreptul nr. 6/1995 Vasile Pătulea, Natura şi regimul juridic al soluţiei fiscale individuale anticipate, în Dreptul nr. 4/2005 Cornelia Petreanu, Impozitarea veniturilor nerezidenţilor (I), în Revista Română de Fiscalitate nr. 4/2007 Cornelia Petreanu, Impozitarea veniturilor nerezidenţilor (II), în Revista Română de Fiscalitate nr. 6/2007 Cornelia Petreanu, Impozitarea veniturilor nerezidenţilor (III), în Revista Română de Fiscalitate nr. 7/2007 Cornelia Petreanu, Constantin Valentin, Impozitarea veniturilor nerezidenţilor (IV), în Revista Română de Fiscalitate nr. 8/2007 Cornelia Petreanu, Radu Bufan, Impozitarea veniturilor nerezidenţilor (V), în Revista Română de Fiscalitate nr. 9/2007 Gheorghe Piperea, Impozit pe dividende plătit (i)legal, în Curierul fiscal nr. 1/2007 Diana-Persida Popa, Cristin Nicolae Popa, Contestaţia la executare silită în lumina Codului de procedură fiscală, în Dreptul nr. 4/2004 Corneliu-Liviu Popescu, Dobânda cuvenită contribuabililor pentru sumele de restituit de la bugetul de stat cu titlu de diferenţe privind impozitul pe venit, în lumina dispoziţiilor Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală, în R.R.D.A. nr.1/2004 Corneliu-Liviu Popescu, Data intrării în vigoare a actelor normative în lumina dispoziţiilor constituţionale revizuite, în Dreptul nr. 4/2004

Corneliu-Liviu Popescu, “Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală”, în Curierul judiciar nr. 1/2006

Page 52: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

52

Corneliu-Liviu Popescu, „Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate în cazul avocaţilor”, în Curierul judiciar nr. 2/2006 Corneliu-Liviu Popescu, Frauda la Constituţie realizată de Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, prin calificarea expresă a procedurii fiscale drept procedură administrativă, în Curierul judiciar nr. 7-8/2004 Irina Preoteasa, Impozitarea câştigurilor obţinute din transferul titlurilor de valoare, în Curierul fiscal nr. 3/2007 Mircea Prosan, Impozitarea veniturilor din dobânzi şi dividende, în Curierul fiscal nr. 6/2007 Horaţiu Sasu, Stingerea obligaţiei fiscale. Modalităţi, în Curierul fiscal nr. 3/2007 Horaţiu Sasu, Stingerea obligaţiilor fiscale prin prescripţie, în Curierul fiscal nr. 6/2007 Horaţiu Sasu, Executarea silită a obligaţiilor fiscale, în Curierul fiscal nr. 7/2007 Horaţiu Sasu, Executarea silită a obligaţiilor fiscale (II). Contestaţia la executare, în Curierul fiscal nr. 9/2007 Dragoş Alexandru Sitaru, Regimul general al exporturilor şi importurilor în România şi noul regim juridic aplicabil licenţelor de export/import, în R.D.C. nr. 4/2004 Cristian Nicolae Stoina, Procedura de atribuire a codului de înregistrare fiscală, în Revista Română de Fiscalitate nr. 6/2007 Cristian Nicolae Stoina, Cheltuieli cu deductibilitate limitată la calculul profitului impozabil, în Revista Română de Fiscalitate nr. 10/2007 Dan Şerban, Consideraţii referitoare la aplicarea taxei pe valoarea adăugată asupra operaţiunilor de transfer al jucătorilor de fotbal, în Dreptul nr. 12/2006

Page 53: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

53

Dan Şova, Contestaţia la executare silită în materie fiscală (Partea I), în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 5-6/2004 Adrian Teampău „2010-ANUL SCHIMBĂRILOR ÎN TVA”, în Curierul Fiscal, nr. 9/2009, edit. C.H. BECH Lucian Ţâţu, Regimul fiscal al microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2007, în Curierul fiscal nr. 10/2006 Dănuţ Cornel Ungur, Taxa specială plătită la prima înmatriculare a autoturismelor în România şi incompatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar, în R.R.D.C. nr. 2/2007 Iuliana Nicoleta Văduva, Justificarea deducerii TVA şi a diminuării bazei impozabile la impozitul pe profit, în Revista Română de Fiscalitate nr. 10/2007

Page 54: DREPT FISCAL de curs - file.ucdc.rofile.ucdc.ro/cursuri/8_2_do2424_Drept_fiscal_Georoceanu_Anca.pdf · FACULTATEA DE DREPT – CLUJ-NAPOCA DREPT FISCAL Note de curs Lect.univ.drd

54