Cuvânt înainte

În felul în care este conceput, acest material este destinat sa serveasca studentilor de la specializarea “Administratie publica”, pentru disciplina “Bazele contabilitatii”. Mare parte din continutul propriu-zis al temelor de studiu reprezinta rezultatul efortului propriu de sistematizare, conform programei analitice. Am lucrat cu studentii si lucrez nemijlocit, cu speranta ca, împreuna, vom reusi sa parcurgem traseul unic de efort, consecventa, perseverenta si dialog catre “desecretizarea” edificatoare a actului de învatare – de ce nu, pentru a învata cum se învata. Deosebit de captivanta si complexa prin problematica, contabilitatea este o perpetua provocare – stiinta – arta, profesie, ideal – ce a dezvoltat în timp eminente doctrine – bazate pe adevaruri incontestabile, deslusiri sau inovatii – dar spatiul cunoasterii contabilitatii este deschis pentru orice încercare onesta de punere în lumina a adevarurilor desavârsite si de continuare – orice lucru sfârsit fiind un nou si perpetuu început. La origine, manuscrisul acestui curs universitar a fost elaborat pentru uzul studentilor seriei 1998/1999. Dincolo de paradigma proprie a teoriei cunoasterii pe care se construieste macheta unui curs universitar, problemele centrale din matricea administratiei aduc o nota particulara: originea cunoasterii este dreptul; experienta, ratiunea, vointa si atitudinea genereaza cunoastere prin convingeri; cunoasterea autentica presupune certitudine; nivelul de instructie si educatie implica posibilitatea de control al erorilor, dar din pacate gradul de instabilitate induce invariabil posibilita tea scepticismului universal. Orice student cauta într-un curs universitar cel putin trei aspecte esentiale: natura adevarului, consolidarea experientei prin certitudini, întelegerea rostului si a semnificatiei activitatii prin finalitatea institutiilor pe care se construieste lumea.

Mesajul unui curs universitar poate fi explicat pornind de la doua imagini metaforice.

Ä Încercarea de a construi o piramida, ridicata pas cu pas, având certitudini pe soliditatea unei fundatii. În acest caz sarcina cursului este sa prezinte modelul unei fundatii cu un grad foarte ridicat de siguranta, sa îl ajute pe student sa-si caute si sa identifice prin mijloace proprii metode sigure de constructie, astfel încât edificiul care va rezulta sa fie rezistent, solid, functional.

Studentul trebuie sa accepte adevarurile formale ca un dat preexistent, verificat si anticipat cu scopul de a confirma sau infirma ceea ce este bine si necesa r.

Ä Conditia adevarului problema – este aceea a unei barci/fuselaj – totul curge, este instabil si modificabil, dar cu atât mai mult forta unitatii si a stabilitatii sta invariabil în întelegerea modului de compunere a partilor, modul în care se combina unele cu altele conceptele/ideile fundamentale.

Studentul trebuie sa aiba calitatea de a întelege si judeca cu spirit de finete, în mod analitic, prin coerenta sistemica a elementelor definitorii. Un curs universitar trebuie sa defineasca în mod clar si just orice cunoastere prin opinii adevarate, dar mai ales relatia speciala dintre opinii, fapte si idei – cât mai diverse – din care studentul sa poata descifra cu usurinta atributele gândirii rationale, efortul propriu de sistematizare care precede contactul cu experienta. Un curs universitar trebuie sa defineasca precis si clar linia de demarcatie dintre experienta binelui necesar si experienta raului – gresit înteles sau prost aplicat – ceea ce contrazice sistematizarile rationale. Cu credinta sincera ca efortul propriu de sistematizare si sinteza ne poate face sa cunoastem binele, sa modelam corect o reflectie sincera asupra adevarului, lansez studentilor provocarea de a parcurge împreuna traseul unic de staruinta care sa unifice, sa simplifice, sa dea sens si semnificatie, realizând ca administratie se face pentru oameni, cu oameni, daca exista:

1 prevedere: scrutati viitorul si construiti programe si scenarii de actiune umana eficienta, faceti totul cu anticipare

constienta, planificati si modelati strategii adaptate bunastarii comunitatii;

2 organizare : orice întreprindere umana este masura competentei, a atitudinii si responsabilitatii care pune în lucru o structura ce permite functionarea coerenta a sistemului – masura organizarii fiind de fapt relatia dintre gradul de satisfacere cu resurse materiale si gradul de eficacitate a utilizarii competentelor;

3 comanda : respectati relatiile de autoritate si tutela, puneti orice program în lucru prin obiective, fixati standarde, repartizati sarcini, motiva ti competente, sanctionati abaterile, asigurati-va ca exista echilibru între toleranta si fermitate, între libertatea individuala si contingenta structurala a obligatiilor asumate;

4 coordonare: legati, uniti, puneti în raporturi de optimizare toate actele si eforturile, cercetati, analizati si decideti în cunostinta de cauza – masurati si interpretati coerenta dintre obiective, scopuri, mijloace în functie de standardele ce pun în lucru o structura optima;

5 control: supravegheati ca tot ceea ce se întâ mpla este în conformitate cu regulile, procedurile si dispozitiile date, comparati rezultatele obtinute cu standardele prestabilite, detectati erorile si abaterile, fixati masuri corective adecvate.

Multumesc tuturor acelora care vor avea ragazul sa parcurga acest material si sa formuleze opiniile lor, dialogul fiind o cale sigura de progres, pentru îmbunatatirea muncii si a rezultatului ei. Deplina recunostinta tuturor acelora de la care am învatat contabilitate, dar mai ales acelora care m-au facut sa înteleg ca merit cu adevarat ceea ce am primit, în masura în care stiu sa daruiesc celorlalti un plus de cunoastere si sa duc mai departe, dezinteresat, idealul de a forma la studenti un mod de gândire si actiune – o cale de dialog necesar despre rostul, semnificatia si finalitatea contabilitatii – careia îi apartin prin tot ceea ce pot sa fac.

Autorul Septembrie 2002

În Noul Testament, Apostolul Matei relateaza pilda talantilor, pilda care justifica cu argumente necesitatea contabilitatii. “Un om plecând departe si-a chemat slugile si le -a dat pe mâna avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui si a plecat. Primii doi au muncit si au câstigat toti atâtia bani cât primisera, dar al treilea s-a dus, a sapat o groapa în pamânt si a ascuns argintul stapânului sau. Dupa multa vreme stapânul s-a întors si a încheiat socoteli cu slugile sale. Cei ce au câstigat peste putine au fost credinciosi, peste multe au avut privilegiul câstigului, iar cel de -al treilea, aspru criticat – a primit pilda: banul putin trebuie masurat cu multa chibzuinta, la contabil-zaraf, ca sa poti lua ce este al tau, macar cu dobânda. Fara ordine rationala, calcule si cifre , sluga netrebnica se arunca întru întuneric, acolo unde este plângerea si scrâsnirea dintilor! Cu ordine, ratiune, calcule si cifre, celui ce are i se va da si îi va prisosi, iar de la cel ce nu are si ce are i se va lua.” (Biblia, - Evanghelia dupa Matei, cap.25 [14 – 30] pg.1130, editia 1982, pg.37, editia 1925)

Contabilitatea – efort, adaptare, spatiu, comunicare, expresie, receptare,

unitate în diversitate Imensa prin orizont, captivanta si complexa prin problematica, contabilitatea se desfasoara în timp si spatiu în sensul si cu semnificatia pe care le dau actiunea umana. Sensurile si semnificatia sunt determinate numai de actiunea umana, deoarece în spatiul contabilitatii masura este data doar de judecatile de valoare proprii gândirii umane. Dincolo de orice partinire si prejudecata, ideile presupun un anumit mod de gândire, dar si pasiunea suprema de a cultiva adevarul dincolo de orice opreliste si constrângere, cu sentimentul deplin ca ceea ce am dobândit în cunoastere meritam cu adevarat numai atunci când stim sa daruim dezinteresat si sa ducem mai departe ceea ce a fost deja început. Demersul de progres necesar presupune un efort continuu. Efortul este de altfel singura lege de miscare în spatiul social, iar adaptarea , singura conditie care face ca efortul sa aiba efecte determinate. Daca ne referim la spatiul social al contabilitatii, apare fireasca nevoia de clarificare asupra rosturilor finale ale actiunii umane definite în conditii determinate. Idealul propriu stiintei în spatiul contabilitatii este cultivat de educatie, dar este desigur cea mai mare si cea mai generoasa problema, pe cât de nobila si delicata pe atât de grea, din multe puncte de vedere.

Adaptare înseamna: § posibilitatea de a gasi solutii si variante; § îndrumare umana eficienta, stapânire de sine, ordine

morala; § relevanta valorii morale autentice, sens si semnificatie

asupra actelor umane asumate responsabil în ideea de progres;

§ spirit de sacrificiu, abnegatie si permanenta cautare. Este desigur o certitudine faptul ca prin natura ei

contabilitatea nu este doar un fapt exclusiv al scolii, ci o delicata problema de mediu social.

Dincolo de paradigma stiintifica proprie, în formula sociala vitala a organismului economic contabilitatea are un statut aparte, care îi confera dreptul la receptare, rationalism, rationalitate, rationament, ratiune.

Cum ratiunea stiintifica este izvor si temei al cunoasterii autentice, contabilitatea presupune de altfel un limbaj inteligibil, gândire, ratiune si comportament uman, iar în expresie ideala afirmarea deplina a adaptarii si a efortului, ca o permanenta “ghilotina” a egoismului si individualitatii.

Reforma structurilor în planul contabilitatii este de sorginte intelectuala, dar cum totul aici este omenesc, este imperfect, ceea ce nu exclude perfectibilitatea.

Efortul pentru progres este cu certitudine singura noblete ce îi caracterizeaza pe oameni. Ce poate fi mai nobil decât acel angajament voluntar al capacitatii proprii individului sau grupului social pentru realizarea cu randament a unei actiuni asumate responsabil?

La nivel social sunt desigur numeroase grupuri interesate prin consecinte, argumente si interferente în spatiul contabilitatii.

Spatiu înseamna a determina granite, a stabili structuri sensibile, dependent de gradul de cunoastere.

Efortul si adaptarea pot mari considerabil spatiile de cunoastere, dar în acelasi timp, o data cu elementele dimensionale apar proprietatile legate de interactiunea dintre acestea, factori, cauze si conditii.

Miscarea proprie în spatiul contabilitatii înseamna expresie, limbaj, receptare.

Rational si ideal, realitatea obiectiva din spatiul contabilitatii implica actiuni, concepte, notiuni, observatii si experiente prin care se obtin, se vehiculeaza, se transforma, se valorifica informatii despre realitatea economica obiectiva.

Mediul economic integreaza spatiul contabilitatii. O anume expresie din spatiul contabilitatii presupune o

experienta cuantificata din mediul economic. Dimensiunea sociala implica uneori idealism subiectiv. Receptarea activa presupune o relatie nemijlocita bazata

pe cunoastere. Orice sistem determinat, prin care se prelucreaza, se

comunica sau se valorifica informatii desemneaza un limbaj. În termeni stiintifici, limbajul utilizat ca mijloc de comunicare

presupune o expresie logica, gândita, definita si prelucrata dupa reguli structurale precise, prin ceea ce denumim lexic si gramatica.

“Lexicul” contabilitatii se refera la totalitatea elementelor structurale cu valoare semantica ce constituie informatii susceptibile în expresii calitative determinate, judecate în raport cu o metodologie specifica.

“Gramatica” mecanismelor sociale ale contabilitatii desemneaza totalitatea regulilor privitoare la constructiile ce iau nastere între utilizatorii regulilor “lexicale”, pornind de la considerentul necesitatii unitatii de vocabular si al relatiilor cauza – efect între emisiunea de informatii brute si exploatarea optima a informatiilor elaborate.

Contabilitatea este în economia de piata o retea de informatii structurata social si motivata de interese umane în legatura cu analiza si controlul fluxurilor ce caracterizeaza starea si evolutia economiei.

Este un adevar tot mai mult recunoscut faptul ca în orice conditii, cunoasterea economica implica certitudinea cifrelor, iar contabilitatea este baza obiectiva a oricarei judecati în aceasta privinta.

Masura transformarilor economice din planul social este reflexul schimbarii de atitudine în planul contabilitatii.

Cum nimic nu este întâmplator în legile de miscare ale economiei, iar judecarea faptelor presupune reflectia metodica, contabilitatea este animata acum de acelasi spirit sublim ce a desavârsit la origini sansa omului: cunoasterea propriei identitati cu argumente, pe masura timpului si a spatiului pe care le traverseaza.

Câstigata firesc, prin educatie autentica sau din nevoia de dialog social motivat de interese, contabilitatea îsi împlineste menirea pe masura unui permanent efort, prin temeinicia lucrului bine facut, dupa lege si morala.

Este probabil, singura arta capabila sa îi releve omului sensul intim care trebuie sa îi guverneze actele cu temei rational economic, în gasirea caii de echilibru pentru folosirea optima a capacitatilor de cultivare a spiritului de ordine deplina, puterea si gustul pentru asumarea constienta a responsabilitatii.

Desavârsita de o evolutie milenara, pe masura progresului umanitatii, pe cât de nobila, pe atât de dificila, contabilitatea este la scara individului izvor si temei pentru onestitate.

În masura în care contabilitatea este un imbold real catre actiunea morala si un rezultat al cultivarii ratiunii si vointei, exista prin savârsirea ei o cale a fericirii, o garantie pentru desfasurarea armonioasa si durabila a transformarilor din economie.

Discutam despre reforma, integram în structuri noi scheme, modele, ipostaze si teorii, cunoastem si recunoastem în solutii distincte probleme noi, definim, pregatim si structuram orizonturi de comunicare.

Distingem între cunoasterea comuna si cunoasterea autentica si întelegem ca adaptarea structurala este de fapt capacitatea de a dobândi trasaturi de structura care sa asigure concordanta sistemului de contabilitate cu mediul pentru care aceasta activeaza.

Daca putem accepta ideea de spatiu în contabilitate prin tot atâtea dimensiuni structurale din perspectiva conceptuala, exprimarea si manifestarea coordonata în termeni necontradictorii determina expresii.

Expresia este rezultatul îmbinarii concise de notiuni si concepte si totodata logica abstracta a unui continut informational.

Definim expresii, reactionam, primim si asimilam prin mijloace proprii informatii, asadar receptarea si comunicarea repun în parametrii functionali conexiunile între componentele sistemului.

Ideea fundamentala în contextul dialogului necesar din spatiul contabilitatii este aceea a unitatii de interese dintre participantii la schimbul de informatii din perspectiva modului prin care contabilitatea este înteleasa, aplicata si valorificata.

Prin excelenta, contabilitatea este un factor virtual de progres, dar numai în masura în care toti aceia care sunt chemati sa participe la realizarea ei sunt pe deplin constienti de menirea lor. Un program devine viabil pe masura unui corp contabil constient de menirea sa, iar în acest context prin corp contabil se are în vedere deopotriva toti aceia care activeaza în spiritul si pe masura contabilitatii.

Desigur ca, în contextul mediului social al contabilitatii, exista un cadrul institutional de educatie si formare profesionala ocrotit de lege.

Trebuie sa recunoastem ca asimilarea contabilitatii este o problema de educatie autentica, iar difuzia spatiala de cunostinte noi în mediul social nu poate capata sens si semnificatie decât pe masura pregatirii adecvate a misiunii acelora care au deplinatatea cunostintelor necesare.

Întelegerea adecvata, motivarea modalitatilor specifice de rezolvare, posibilitatea de a mânui cu inteligenta tehnica si arta contabilitatii nu poate fi rezultanta rutinei.

Din pacate, din motive greu de explicat, în spatiul propriu contabilitatii exista doua categorii de practici deosebite între ele si care sunt justificate diferit.

Pe de o parte asimilarea prin reflectie stiintifica, pe de alta parte , perpetuarea rutinei.

Reflectia este adversarul rutinei. În mod paradoxal, asimilarea contabilitatii stiintifice nu este

de la sine egala cu posibilitatea de a dobândi sansa comunicarii. Daca suntem de acord ca spatiul social al contabilitatii trebuie sa evolueze în mod necesar si sa se adapteze în integralitatea lui la o dimensiune fireasca universala, atunci trebuie sa spunem deschis ca suntem datori sa gasim forme adecvate de implicare.

Tocmai de aceea, un curs universitar de contabilitate publica este în masura sa explice scopul careia îi este subordonata întreaga activitate de gestiune contabila a resurselor, precum si mijloacele prin care se poate realiza progresul.

Trebuie sa fim de acord ca în termeni de educatie, învatarea contabilitatii îsi modifica parametrii si perspectiva în raport cu specificul tipului de activitate la care se refera.

Unitatea de interese si de opinii prin intermediul unui sistem contabil unitar si coerent este în masura sa refaca legaturi necesare, sa reuneasca la un numitor comun “constiinta schimbarii”, dar si “atitudinea motivata a progresului”.

Constiinta legii se traduce în fapta numai daca exista, pe masura cunoasterii autentice, sansa adevaratei autoritati morale, care presupune opinie competenta, dezbatere, pregatire, solicitare, receptare si comunicare, într-o expresie unitara si coerenta, definita si coordonata.

Ce mult am avea de câstigat daca am întelege ca, de fapt, suntem cu totii datori sa ne depasim prin propria noastra atitudine, dincolo de “presiunea cutiei fierbinti” a momentului, din perspectiva clara a ansamblului devenirii contabilitatii.

Sa uitam de pasiuni si prejudecati, sa exage ram mai putin, sa fim mai buni si mai drepti, dar sa ramânem cu ratiunea, vointa si inima aproape de idealul contabilitatii autentice.

Îl putem explica, îl putem urmari si îl putem reconstrui cu fiecare noua zi, atât cât ne va sta în putinta.

PATRIMONIUL PUBLIC SI CONTABILITATEA CA SISTEM DE REFLECTARE, EVIDENTA,

CALCUL, ANALIZA SI CONTROL

Contabilitatea reprezinta un sistem complex si integrat de norme, principii, reguli si tehnici de masurare prin care se evidentiaza starea la un moment dat precum si evolutia cantitativa si valorica a modificarilor care intervin asupra patrimoniulu i pentru o perioada de timp determinata. Contabilitatea este grefata pe patrimoniul si activitatile statului (schema 1.1 ).

Schema 1.1 Natura complexa a determinarilor din sfera de influenta a statului bazat pe contractul social

ECHILIBRUL DINTRE EFICIENTA, REPREZENTATIVITATE, AUTORITATE, SUVERANITATE, INDEPENDENTA

→ STAPÂNIREA SITUATIEI → FORTA PUBLICA - BUGET

- IMPOZITE - MONEDA - CREDIT

→ ECHILIBRU ÎNTRE INTERESE DIVERGENTE

I

STAT DEMOCRATIC MODERN / CONTRACT SOCIAL

PATRIMONIU PUBLIC, BUGET, ECONOMIE, JUSTITIE, FINANTE

→ ADMINISTRATORUL DISPUNE → EXECUTIVUL MÂNUIESTE BANI SI BUNURI → CONTABILUL ÎNREGISTREAZA SI CONTROLEAZA

II

RESPECTUL VIETII PRIVATE A INDIVIZILOR → PROGRAME DE PROTECTIE → CONTRIBUTII, TAXE SI IMPOZITE → SUSTINEREA ACTIVITATILOR → REPRIMAREA ABUZURILOR

III

IDENTITATE ISTORICA, CULTURALA, NATIONALA → TRADITIE SI CONSERVATORISM → VALORI REPREZENTATIVE → TERITORIU → PRACTICI SI ATITUDINI → LIMBA

IV

Notiunea de patrimoniu are continut juridic, economic administrativ si financiar. Din punct de vedere juridic, patrimoniul reflecta totalitatea drepturilor si obligatiilor determinate de transferul proprietatii prin acte de schimb sau transmiterea conditionata a acesteia (posesiune, utilizare, folosinta si uzufruct) asupra valorilor exprimabile în bani în raport cu proprietarul recunoscut de lege.

Suntem stat de traditia dreptului roman scris. Toate domeniile particulare din societate sunt strict definite

si delimitate de lege . Transferurile de proprietate si toate actele care decurg din

procedura de administrare juridica a drepturilor si obligatiilor evaluabile în bani presupun acte scrise (adica birocratie).

Din punct de vedere economic , patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor, a mijloacelor si valorilor disponibile necesare pentru a duce la îndeplinire scopuri legal ocrotite de lege, bazate pe surse de finantare sau fonduri (orice mijloc rational implica o resursa de finantare cu caracter stabil, orice sursa sau fond asigura finantare cu scop determinat pentru mijloace sau valori prestabilite).

Din punct de vedere administrativ, patrimoniul reprezinta totalitatea actelor, procedurilor si competentelor desfasurate prin delegarea autoritatii si asumarea responsabilitatii ca efect al legii aplicabile. Ierarhia de functii si competente urmareste masurarea si controlul adecvat al riscurilor si competenta actelor de gestiune pentru conformitate, pentru integritate materiala, pentru echilibrarea optiunilor politice prin eficienta si eficacitate.

Din punct de financiar patrimoniul reprezinta totalitatea utilizarilor stabile în legatura cu resursele de finantare, delimitate pe baza echilibrului stabil calculat prin buget.

Bugetul reprezinta estimarea, evaluarea , calculul si echilibrul dintre cheltuieli si venituri, dintre utilizari si resurse, în conditiile în care orice program de finantare se bazeaza pe un program prestabilit, pe un deviz, pe o situatie prin care se recunoaste pe de -o parte necesitatea cheltuielilor, iar pe de alta parte sursele de acoperire a veniturilor dupa natura lor.

Schema 1.2 Determinarile complexe ale notiunii de patrimoniu,

considerate ca un tot unitar, indisociabil

Pentru definitia patrimoniului se pot utiliza notiunile de

avere, capital si fonduri. 1. Averea reprezinta realitatea concret masurabila a

bunurilor si valorilor disponibile. În raport cu proprietarul, averea formeaza patrimoniul daca

exista din punct de vedere juridic o garantie reala asupra modului de acoperire financiara (surse de dobândire, mod de procurare) deci un mod legal de a justifica provenienta valorilor disponibile.

2. Capitalul reprezinta o investitie potentiala cu scop de afacere, adica mijloace si resurse puse în valoare si motivate de interventia unor scopuri rationale umane, legal declarate,

PATRIMONIUL PUBLIC

PATRIMONIUL JURIDIC § dispozitia juridica asupra bunurilor si lucrurilor

garantate în favoarea statului prin lege; § drepturi si obligatii contractuale; § mandatul de putere constitutionala a legii

aplicabile prin actele de vointa garantate de stat pentru îndeplinirea rolului sau.

PATRIMONIUL ECONOMIC § bunuri si mijloace concret identificabile în

legatura cu modul lor de formare; § angajamente economice evaluabile în bani; § întrebuintare pe destinatii concrete, în legatura

cu sursele de acoperire stabila.

PATRIMONIUL ADMINISTRATIV § ierarhie de functii si competente; § delegarea autoritatii si asumarea

responsabilitatii; § masurarea si controlul riscurilor.

PATRIMONIUL FINANCIAR § existenta, miscarea si transferul fondurilor; § asigurarea, provenienta si finantarea bugetului; § cercetarea si solutionarea modului de utilizare a

banilor publici.

I

II

III

IV

înregistrate si dovedite în raport cu tertii, prin care scopul este obtinerea de profit.

3. Fondurile reprezinta totalitatea resurselor de finantare grupate si sistematizate pe criterii unitare si controlabile aflate la dispozitia unei institutii sau persoane cu scopul de a satisface nevoi rationale, altele decât obtinerea profitului.

Patrimoniul public reprezinta totalitatea mijloacelor aflate la dispozitia statului, finantate din bugetul public pe baza legilor în vigoare, care ocrotesc interesele statului, institutiile si organismele publice, oricare ar fi acestea.

Deosebim: I. trezorerie publica ; II. institutii publice ; III. administratii publice .

I. Trezoreria publica este axa pe care se structureaza

ansamblul relatiilor financiare determinate de operatiile de încasari si plati, de urmarire, avizare, coordonare si control al banilor publici. Trezoreria publica urmareste, înregistreaza si controleaza în interesul statului, ansamblul fluxurilor financiare de încasari si plati, evalueaza, masoara, verifica, certifica si controleaza echilibrul stabil dintre nevoile de finantare si resursele de formare a fondurilor aflate la dispozitia statului si autoritatilor publice. Guvernul executa bugetul, în conditiile aprobarii date de Parlament, dar dreptul de executie al bugetului public are nevoie de legitimarea legalitatii, necesitatii si oportunitatii prin trezoreria publica. Coordonatorul trezoreriei publice este Ministerul Finantelor. Trezoreria grupeaza institutional autoritati, agenti sau administratii în profil departamental si teritorial cu atributii de sine statatoare de primire, pastrare, colectare, repartizare, dispozitie a banilor, inclusiv mobilizarea temporara a necesarului de finantare, operatii dispuse prin lege. Creditul bugetar reprezinta finantare recunoscuta prin Buget.

Fondul este partea materiala care acopera finantarea cu scop determinat. Trezoreria publica:

§ primeste în numele statului orice suma de bani din impozite, taxe si contributii, din orice sursa;

§ pastreaza numerarul; § face plati bugetare; § reprezinta “Banca” bugetului public; § strânge si pune în circulatie moneda; § colecteaza venituri si distribuie bani pentru cheltuieli

publice; § se împrumuta de la terti si poate împrumuta; § emite hârtii de valoare pentru mobilizarea surselor de

finantare, cu garantii guvernamentale; § încaseaza si restituie împrumuturi pentru acoperirea

temporara a datoriei publice. § controleaza transferurile de sume între diferite categorii

de bugete. II. Institutiile publice reprezinta carta, principiile,

personalul, atributiile, destinatiile si finalitatea actiunilor prin care se realizeaza “asocierea” contractuala a intereselor statului. Expresia statului nu se recunoaste prin lege, dar mai ales prin modul de viata si calitatea institutiilor care reusesc prin masuri adecvate sa îndeplineasca obiective si scopuri rationale. Definim institutii publice pentru structura unitara a îndeplinirii adecvate a functiilor statului. Functiile statului pot fi economice, sociale, de autoritate si de tutela.

Schema 1.3 Categorii de institutii legate de structura unitara

a functiilor statului III. Administratiile publice reprezinta intermedierea de

actiuni, prescriu activitatile imperative, numesc si revoca competentele, furnizeaza mijloace, se misca într-o retea de norme si legi, interpreteaza, cauta, coordoneaza, asigura coordonarea si disciplina, exercita puterea, controleaza responsabilitati, supravegheaza si controleaza executarea sarcinilor.

INSTITUTII

DE INTERES ECONOMIC

• industrii monopol • piete de monopol • industrii strategice • energie • resurse minerale • agricultura si silvicultura, protectia mediului • transport si comunicatii

• constructii

INSTITUTII DE INTERES

SOCIAL

• educatie permanenta • învatamânt, stiinta, cercetare • cultura, mass-media • arta • asistenta sociala

INSTITUTII

DE AUTORITATE CONSTRÂNGERE

• politie • justitie • armata • relatii externe, diplomatice

INSTITUTII

DE TUTELA

• locuinte • urbanism, amenajare teritoriu

• gospodarie comunala

Schema 1.4 Perspective ale administratiei prin obiective, rol si functii

ADMINISTRATIE

PUBLICA:

OBIECTIVE,

ROL, FUNCTII, PERSPECTIVE

Actiuni, operatii si interese de intermediere Ierarhie de functii, transfer de autoritate si responsabilitate Formalism juridic, proceduri si acte scrise (birocratie) Are temei contractual, legitimeaza traditia si rutina Obiectiveaza un tip particular de cunoastere Are continuitate, permanenta Remunereaza competente si sanctioneaza abateri Este compartimentata si specializata

Dispune de puteri stabilite prin lege Se bazeaza pe tehnicitate, standarde si proceduri prestabilite

Pregateste, organizeaza, executa deci zii politice Asigura masuri de conservare a valorilor societatii

Colaboreaza la îndeplinirea masurilor politice Coordoneaza toate activitatile statului Controleaza îndeplinirea corecta a sarcinilor si masoara calitatea rezultatelor

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Contabilitatea publica reprezinta totalitatea normelor, procedurilor, tehnicilor si metodelor prin care se evalueaza, se înregistreaza, se controleaza si se administreaza averea si patrimoniul public. Contabilitatea publica trebuie sa determine elementele concrete de avere si mijloace pe care se sprijina proprietatea publica, sa fixeze cu certitudine elementele si angajamentele necesare pentru începutul fiecarui exercitiu, sa evidentieze, sa calculeze si sa puna ordine în modificarile intervenite pe parcursul perioadei de gestiune, sa stabileasca la închiderea exercitiului bugetar situatia finala si rezultatul gestiunii. Prin acte specifice de suveranitate, autoritatea publica administreaza patrimoniul, inventarul si bugetul. În perimetrul complex de gestiune publica intra orice administrator de avere si patrimoniu public, acte, proceduri si competente prin care se angajeaza drepturi si obligatii în sarcina statului, cheltuieli sau venituri, servicii speciale de încasare a veniturilor si de plati pentru cheltuieli, servicii de urmarire si gestiune a stocurilor materiale, contabilitatea generala a Statului – administratia centrala si administratia locala a unitatilor administrativ-teritoriale. Sistemul contabilitatii publice reprezinta un cadru de referinta conceptual si metodologic ce trebuie sa ofere raspunsuri explicite la marile si controversatele probleme de gestiune publica: pentru ce obiective se modeleaza contabilitatea, care sunt utilizatorii informatiilor de interes public, cum se trateaza sistematic informatiile contabilitatii, care sunt caracteristicile calitative ale programului de semnificatie pentru o buna informare, ce implicatii, costuri, riscuri si avantaje sunt legate de contextul economic, social, juridic si institutional în care se desfasoara contabilitatea. Dincolo de paradigma, conditionata de loc, de mod si e timp, calitatea de contabilitate si gestiune publica are o dimensiune culturala, etica si morala dependenta nemijlocit de gradul de cunoastere, implicare si motivatie umana, de experienta, autoritatea si responsabilitatea actelor umane asumate prin întelegerea corecta si aplicarea consecventa a principiilor.

Schema 1.5 Unitatea procesuala functionala a caracteristicilor

sistemice ce definesc contabilitatea publica

OBIECT

BANI MIJLOACE ANGAJAMENTE

SUBIECTE

STAT INSTITUTII ADMINISTRATII PROGRAME PUBLICE

CONTABILITATE PUBLICA

FAZE DE MISCARE SI TRANSFORMARE PATRIMONIALA

LEGISLATIVA • PUTEREA DE DISPOZITIE • ANALIZA, ECHILIBRARE, VOTARE • LEGE BUGETARA ANUALA • LEGI SPECIALE

EXECUTIVA • EXECUTIE ADMINISTRATIVA • OBIECTIVE, SCOPURI, MIJLOACE

• TRANSFER BANI SI BUNURI

JUDICIARA • SEPARAREA PUTERILOR • AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT • SANCTIUNI / DISCIPLINA DE LEGE

CONTROL AUDIT

• CONTROL CURTEA CONTURI • AUDIT INTERN (DELEGAT)

• AUDIT EXTERN / CAMERA AUDITORI

CONTURI NATIONALE (MACROECONOMIE)

• SINTEZA INDICATORILOR

• DEZVOLTARE DURABILA

Exista trei etape esentiale de procedura în admin istrarea contabilitatii publice.

A. Procedura legislativa de evaluare si votare a bugetului public, din care se finanteaza potrivit clasificatiei bugetare si legii finantelor publice activitatile institutiilor si administratiilor de stat.

B. Procedura de executare a bugetului de stat – adica modul concret de utilizare a creditului public aprobat prin bugetul public pentru activitatile, institutiile, administratiile si persoanele legal determinate.

C. Procedura de control-gestionare asupra legalitatii executarii bugetului public (controlul fiscal al Ministerului Finantelor si controlul ulterior al Curtii de Conturi).

Practic, exista trei categorii de acte (sau fapte) care

implica regimul contabilitatii publice: 1. administrarea averii publice – adica modul prin care

autoritatea de stat întelege sa utilizeze mijlocele si valorile disponibile pentru a duce la îndeplinire prin masuri politice adecvate scopurile legal ocrotite de lege.

2. mânuirea de bunuri si valori – materiale sau banesti determinate de utilizarea resurselor financiare dar si de transferurile de proprietate între participantii la actele de schimb (ne putem referi la valori materiale concrete, eterogene, dar aceste valori devin omogene în masura în care sunt exprimabile prin etalonul bani).

3. totalitatea registrelor, a documentelor, situatiilor si evidentelor – care atesta transpunerea miscarii valorilor din patrimoniu si care permite reconstituirea modificarilor de avere sau resurse, controlul executarii dispozitiilor legale, verificarea modului de administrare si utilizare a valorilor.

Constituie obiect al contabilitatii universalitatea miscarilor

de valori care intervin în patrimoniul public, deci pe de-o parte: 1. bunurile si valorile materiale în legatura cu fondurile din

care s-au finantat acestea;

2. drepturile si obligatiile evaluabile în bani în legatura cu încasarile si platile de impozite si taxe, transferurile de proprietate publica, modul de utilizare, exploatare, investire si transmitere între organismele de stat, institutii si persoane publice a sumelor de bani garantate prin lege;

3. cheltuielile si veniturile agentilor din administratia publica, inclusiv casele de asigurari sau organismele administrative teritoriale;

4. executia si controlul bugetar al echilibrului financiar si fiscal determinat de raporturile dintre încasari si plati dar si urmarirea si avizarea respectarii prevederilor legale de disciplina a utilizarii banilor publici.

Ca o necesitate fireasca, statul urmareste realizarea unui echilibru stabil între lichiditatile curente disponibile si resursele de finantare necesare pentru acoperirea nevoilor delimitate în mod strict în raport cu bugetul public.

Între utilizari si resurse trebuie sa existe o relatie de echilibru.

Daca utilizarile depasesc resursele disponibile, se creeaza deficit de finantare, iar aceasta se acopera din datoria publica. Datoria publica reprezinta totalitatea angajamentelor interne si externe, contractate de Guvern si gestionate de Ministerul Finantelor Publice. Este interzisa acoperirea cheltuielilor si a deficitului bugetar cu emisiune monetara sau prin finantare directa de catre bancile comerciale.

Datoria publica si deficitul bugetar se finanteaza din împrumuturi de stat, prin lege organica. Ministerul Finantelor Publice autorizeaza, contracteaza, controleaza si gestioneaza împrumuturi publice pentru finantarea angajamentelor fiecarui exercitiu bugetar, în scopul mentinerii balantei pe piata.

Schema 1.6 Conceptia juridica a patrimoniului public

Patrimoniu

1. Mijloace 2. Angajamente 3. Cheltuieli

1’. Fonduri 2’. Resurse financiare 3’. Venituri

PATRIMONIUL PUBLIC CONCEPTE JURIDICA

LATURA ABSTRACTA LATURA CONCRETA

SUBIECTE DE DREPT ABSTRACTIE SI FORMALISM

OBIECTE, VALORI, BUNURI , REALITATI

STATUL CA

PROPRIETAR

EGALITATI DE SCHIMB

EGALITATI DE SCHIMB

OBLIGATII DREPTURI TRANSFER

DE PROPRIETATE

= +

Ø Statul ca proprietar (persoana juridica) § are posesia bunurilor; § exercita acte de dispozitie, administratie; § cedeaza conditionat bunuri si valori reale; § transfera conditionat atribute de utilizare a proprietatii.

Ø Obiecte de drepturi si obligatii

§ delimiteaza mijloacele adecvate scopurilor declarate; § reprezinta garantia reala a angajarii transferurilor de

proprietate; § exprima totdeauna echivalenta dintre: • utilitate /

destinatie • miscare / transformare • existenta / provenienta • sursa de dobândire / modul de formare.

DREPTURI REALE AVERE CONCRETA POSESIE FOLOSINTA DISPOZITIE

DREPTURI DE CREANTA TRANSFER CONDITIONAT CONTRACTUAL AL PROPRIETATII

STAT

JUDETE

COMUNE, ORASE, MUNICIPII

§ CONCESIUNE § LOCATIE § ÎNCHI RIERE § MANDAT § COMODAT § SERVITUTE § ARENDA

PROCEDURA LEGALA ACTE ÎN FORMA AUTENTICA

OBLIGATII EXPLICITE PROVENIENTA FONDURILE RESURSELE NIVELUL NECESAR TITLUL JURIDIC ECHILIBRUL DINTRE NECESAR/POSIBILITATI

OBLIGATII IMPLICITE § BUGETARE § FISCALE § CREDIT

PUBLIC § DATORIE

PUBLICA § ÎMPRUMUT

BANCAR § CIRCULATIA

MONEDEI § VALUTA § ASIGURARI § RISCURI § SANCTIUNI § CONTROL

PATRIMONIUL JURIDIC AL STATULUI

PATRIMONIUL ECONOMIC AL STATULUI § ANGAJAMENTE DE

CHELTUIELI § BANI INVESTITI § DESTINATII DE

UTILIZARE § ÎNTREBUINTARE § CAUZE, MARIME,

COMPOZITIE § NATURA SPECIFICA

§ ANGAJAMENTE DE VENITURI § BANI SCRIPTURALI § SURSE DE ACOPERIRE STABILA § VOINTA, ACORD SI POZITIE EGALA A

CETATENILOR MOTIVATI § PROCURARE § EFECTE § DISPOZITIE / UNIFORMIZARE § NATURA UNIVERSALA

PATRIMONIUL ADIMINISTRATIV AL STATULUI § IERARHIE FUNCTII § DELEGAREA

AUTORITATII § REFLECTARE

ADECVATA § ACTE SI PROCEDURI § EFORT MINIM § MASURARE § ANALIZA COSTURI /

PRETURI § RATIONALISM § OBIECTIVITATE

§ COMPETENTE UMANE § ASUMAREA RESPONSABILITATII § CONTROLUL PERFORMANTELOR § CIFRE SI CALCULE § EFECT MAXIM § CONTROL RISCURI § DEPARTAJARE AVANTAJE § CONTRÂNGERE § NECESITATEA

PATRIMONIUL FINANCIAR AL STATULUI

CERCETAREA SOLUTIONAREA EXISTENTA MISCAREA TRANSFERUL FONDURILOR § UTILIZARI DURABILE § UTILIZARI CICLICE

PROVENIENTA ORIGINEA FINANTAREA BUGETULUI § RESURSE PERMANENTE § RESURSE TEMPORARE

Schema 1.7 Elemente functionale ale patrimoniului public

(sinteza unitatii raporturilor statale) 1. Mijloacele reprezinta valoarea concreta a bunurilor

materiale, averea identificabila, tot ceea ce este masurabil si caracterizat prin dimensiunea destinatiei de utilizare.

În proprietate publica se gasesc terenuri, cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii, mijloace de transport, animale de productie si de munca, animale de rasa precum si fondul genetic pentru activitatile publice legate de selectie, hibridare si obtinerea liniilor performante, plantatiile cu rol de protectie precum si pepinierele silvice, inventarul gospodaresc format din utilitati, utilitatile si inventarul institutiilor militare, medicale, caminelor si internatelor, inclusiv inventarul caselor de odihna si tratament balnear de interes public. Stocurile materiale sunt formate din resurse consumabile si, separat, din obiecte de inventar de mica valoare sau de scurta durata. Stocurile consumabile pot fi materiale, piese de schimb, imprimante, hârtie, toate valorile consumabile legate de alimente, bunuri si valori de protectie individuala si colectiva, materiale sanitare, furaje si materiale de asternut, animale mici de laborator, animale tinere si la îngrasat în gospodariile anexa sau în asociatiile cu scop lucrativ la regiile comerciale publice. Obiectele de inventar de mica valoare sau de scurta durata sunt acele bunuri care îndeplinesc una din urmatoarele conditii:

§ au durata de utilizare mai mare decât un an, indiferent de valoarea unitara pe obiect;

§ au valoare unitara pe obiect mai mare de un milion, indiferent de durata de folosinta.

Exemple: § aparate de masura, control, reglare; § inventarul de birou; § echipamentele de protectie; § sculele, dispozitivele, verificatoarelor; utilitatile pentru

încuietori si sisteme de siguranta; § draperii, covoare, mochete; § seturile privind lenjeria de pat în spital sau case de

odihna; § instrumentarul medical din spital si clinici de ocrotire a

sanatatii (truse de chirurgie, aparate si instalatii etc.).

2. Angajamentele deriva din delegarea autoritatii pentru modul de executare a prevederilor impuse de bugetul public. Administrator de buget sunt ordonatori de credite bugetare, iar pe filiera ierarhica se identifica:

1. ordonatori principali; 2. ordonatori secundari; 3. ordonatori tertiari. Orice angajament presupune un contract. Angajamentul bugetar implica dreptul administratorului de

buget de a stabili destinatia de utilizare a creditului bugetar potrivit clasificatiei unice prevazute de lege , strict în limita impusa, respectând clasificatia bugetara, categoria si natura cheltuielii prevazuta de buget.

În faza de angajare a executarii creditului bugetar aprobat se respecta limitele de competenta impuse de nivelul ierarhic la care se emite dispozitia de angajare.

Deosebim: a) deschiderea finantarii; b) ordonantarea creditului bugetar aprobat pe baza de

documentatie tehnica de evaluare; c) acordarea vizei de control financiar preventiv prin

verificarea conditiilor de forma si de fond legate de natura si valoarea angajamentului, necesitatea, legalitatea, oportunitatea si limitele rationale de cheltuieli pe baza principiilor bugetare;

d) plata este consecutiva oricarui angajament daca exista dovada certa a legalitatii operatiei.

Nu se pot face plati decât pentru categoriile de cheltuieli stabilite prin buget, numai în limita si cu destinatia impuse de clasificatia bugetara.

La deschiderea finantarii sunt interzise transferul de sume între capitole diferite din clasificatia bugetara, dar se pot face rectificari si transferuri numai în trimestrul trei al anului financiar cu aprobarea ordonatorului principal pe baza competentelor dispuse de Ministerul Finantelor.

3. Cheltuielile bugetare sunt delimitate în mod strict pe activitati, pe capitole, paragrafe si aliniate si sunt confirmate anual în clasificatia la Legea bugetului de stat.

1’. Fondurile reprezinta sursa de acoperire financiara a mijloacelor si angajamentelor, delimitate dupa natura provenientei banilor care au determinat finantarea. Deosebim:

1. fondul mijloacelor fixe; 2. fondul mijloacelor circulante; 3. fond de rulment; 4. fond pentru cercetare-dezvoltare; 5. fonduri private pentru sanatate (Casa Nationala de

Asigurari); 6. fonduri de risc, accident si ocrotire a salariatilor; 7. fond pentru investitii si dezvoltare. Fondurile pot fi constituite la nivel central prin bugetul

public sau la nivel local prin unitatile administrativ-teritoriale (administratia locala).

În mod necesar într-o institutie publica toate bunurile si valorile active se justifica legal din fonduri de finantare obtinute pe baza dotarilor aprobate legal sau a fondurilor declarate la dispozitia titularului de patrimoniu pe baza prerogativelor care decurg din lege.

2’. Resursele financiare pot fi obtinute distinct în raport cu fondurile din activitatile autofinantate, din credite sau sponsorizari, altele decât executia bugetului public, din transferurile gratuite sau decontarile reciproce între organele ierarhice si organele subordonate, dupa caz de beneficiul întreprinderilor economice organizate de administratiile publice.

3’. Veniturile reprezinta sursele din care se constituie bugetul public, adica toate categoriile de impozite si taxe delimitate de procedura fiscala a finantelor publice (vezi anexa de reglementare a impozitelor si taxelor din care se finanteaza bugetul public la Legea bugetului de stat). În concluzie, în patrimoniu se identifica pe baza principiului fundamental de dubla reprezentare pe de-o parte inventarul realitatii faptice (mijloace si valori disponibile) în legatura cu sursele lor de formare (fonduri si resurse financiare) ceea ce genereaza drepturi si obligatii evaluabile în bani în legatura cu modul de utilizare, investire si folosire a banilor în conditiile unui

echilibru necesar între cheltuielile si veniturile din care acestea sunt acoperite.

I. Titlul IV din Constitutie priveste Economia si finantele publice

La articolul 134, aliniat (2) se specifica: Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale,

crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

b) protejarea intereselor nationale în activitatea economica, financiara si valutara;

c) stimularea cercetarii stiintifice nationale; d) exploatarea resurselor naturale, în concordanta cu

interesul national; e) refacerea si ocrotirea mediului înconjurator, precum si

mentinerea echilibrului ecologic; f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii

vietii. Comentati cu argumente si mentionati categoriile de

institutii publice prin care statul asigura obiectivele mentionate mai sus.

II. La articolul 135 este definita proprietatea: (1) Statul ocroteste proprietatea . (2) Proprietatea este publica si privata. (3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor

administrativ-teritoriale. (4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de

comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite în interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În conditiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor

autonome ale institutiilor publice , pot fi concesionate, ori închiriate. (6) Proprietatea privata este, în conditiile legii, inviolabila.

Întocmiti o lista cu exemple semnificative de bunuri si valori concrete ce se afla în proprietatea publica.

III. Inventarul bunurilor din domeniul public al statului 1. bogatiile de orice natura ale subsolului, în stare de

zacamânt; 2. spatiul aerian; 3. apele de suprafata, apele subterane si maritime; 4. marea teritoriala, faleza si plaja marii; 5. potentialul energetic valorificabil al apelor; 6. bogatiile naturale ale apelor; 7. caile navigabile interioare; 8. paduri si terenuri destinate pentru plantatiile silvice; 9. amenajamente silvice pentru cultura, productie si

administratie silvica; 10. fondul forestier national si fondul cinegetic de protectie; 11. terenuri ce au apartinut statului înainte de 6 martie

1945; 12. terenuri obtinute prin îndiguiri, desecari, combaterea

eroziunii solului; 13. terenurile institutelor de cercetare stiintifica; 14. terenuri pentru loturi semincere, material saditor pentru

soiuri si categorii biologice omologate superioare; 15. parcurile nationale; 16. rezervatiile naturale, monumente ale naturii. 17. patrimoniul natural din Rezervatia Biosferei “Delta

Dunarii”. 18. resursele naturale ale zonei economice ale platoului

continental si platoul continental; 19. infrastructura cailor ferate, tunele, lucrari de arta; 20. infrastructura, tunele, instalatii si amenajamente pentru

METROU; 21. drumurile nationale, autostrazi, drumuri expres,

europene, principale si secundare; 22. canalele navigabile; 23. retele de transport al energiei electrice; 24. spectre de frecventa, retele de transport si distributie

pentru telecomunicatii;

25. canalele magistrale si retelele de distributie pentru irigatii;

26. conducte de transport pentru petrol, titei, produse petroliere si gaze naturale;

27. lacuri de acumulare si baraje pentru producerea energiei electrice;

28. diguri de aparare pentru protectie, lucrari de regularizare a cursurilor de apa;

29. centrale si statii hidrotehnice si meteorologice, statii pentru epurare si calitatea apelor;

30. porturile maritime si fluviale, civile si militare; 31. terenuri de instructie militara; 32. pichete de graniceri si fortificatii de aparare; 33. pistele de decolare-aterizare, cai de rulare, platforme

pentru îmbarcare-debarcare, terenurile pe care sunt amplasate;

34. statuile, monumentele, ansamblurile si siturile istorice, santierele arheologice;

35. terenuri si cladiri în care îsi desfasoara activitatea Parlamentul, Presedintia, Guvernul, Ministerele, organele de specialitate ale administratiei, instantele de judecata si parchetele de pe lânga acestea, unitatile Ministerului Apararii Nationale si a Ministerului de Interne;

IV. Folosind datele din inventarul mentionat se cere: a) grupati în mod omogen elemente structurale eterogene

care pot fi încadrate la aceeasi autoritate publica; b) estimati în mod rational ce categorii de cheltuieli sunt

necesare pentru evaluarea, calculul, înregistrarea, pastrarea, paza, protectia si asigurarea calitatii bunurilor si valorilor mentionate;

c) stabiliti schematic legaturi functionale prin încadrarea adecvata a valorilor concrete în schemele de patrimoniu public – din punct de vedere juridic, economic, administrativ si financiar.

Ce concluzii pot fi desprinse? Argumentati raspunsurile.

METODA CONTABILITATII

Cunoasterea autentica are nevoie de un ansamblu de

mijloace, tehnici, procedee si instrumente , prin care obiectul cercetarii sistematice a realitatii capata sens si semnificatie, implica ratiunea, autoritatea si responsabilitatea constienta si motivata în asa fel încât decizia sa fie întotdeauna motivata, competenta, corecta si legala. Orice metoda de cunoastere se justifica sub dublu aspect, si anume:

1. ca model formal de principii, norme si reguli, standarde sau proceduri impuse, editate, clasifica te si stabilite aprioric, cu valabilitate generala sau dupa caz particulara;

2. ca ansamblu coerent de practici profesionale bazate pe autoritate si responsabilitate umana prin care colectivitatea profesionala constienta “traduce” limbajul teoriei normative în practici adecvate de comunicare.

A scrie despre “metoda” înseamna a face trimitere la o multitudine de sensuri si semnificatii, diferentiate între ele pe baza referentialului metodologic la care se poate recurge pentru apropierea, întelegerea, judecarea si interpretarea termenilor prin care se explica, se motiveaza si se legitimeaza:

§ obiectul supus cercetarii; § subiectul interesat; § procesul social aflat în miezul actiunii umane, prin care

se formalizeaza si se ierarhizeaza principii, norme si reguli pe baza carora un model de reprezentare a realitatii asigura cooperarea si coordonarea întelegerii adecvate a caracteristicilor dominante în raport cu mediul, spatiul si timpul.

A judeca în termenii reflectiei stiintifice despre diferitele teorii epistemologice nascute în timp privind metoda înseamna a încerca o caracterizare sintetica si adecvata a sensurilor si semnificatiei, notiunilor si categoriilor definite istoric si structurate în functie de referentialul metodologic pe care acestea se întemeiaza. Daca admitem ca exista temeiuri obiective în cunoasterea contabilitatii ca instrument universal si necesar în orice sistem de drept public, independent de timp si spatiu, mai presus de contingentele efemere, în acelasi timp trebuie sa fim de acord ca sensul si valoarea cunoasterii depind de sistemul economic si social pe care îl legitimeaza, iar prin raportare la un anumit mod sau loc de timp cunoasterea se nuanteaza, iar cunostintele devin relative, cu caracter restrâns, specific. Orice cunoastere este autentica, necesara si realizabila daca distruge cel putin patru cauze obiective:

1) cauza materiala, a identificarii substantei a masurarii reale, a realitatii materiei care exista, se afla, se gaseste ;

2) cauza formala, a modelarii adecvate a lucrurilor, actelor si faptelor, dupa necesitatile omului care da forma si substanta idealului de a exprima coerent o stare “ideala” de ordine predeterminata ;

3) cauza miscarii si transformarii eficiente a realitatii, transcedenta dintre originea lucrurilor si necesitatea de a supune a realitatii eterogena unei stari de eficienta si eficacitate ;

4) cauza scopului – cauza finala a transcedentei dintre originea si destinatia lucrurilor, dar si concordanta dintre materie, ideal, necesitate si libertate, obiective predeterminate si scopuri realizate.

Pentru o casa – cauza materiala o constituie caramizile, piatra, varul, cimentul – cauza formala este planul prestabilit de constructor sau arhitect, gândit si anticipat înainte de a pune în lucru constructia, – cauza miscarii este constructorul care pune totul în opera – masoara, determina, iar scopul final este obtinerea

propriu-zisa a constructiei. Diferentierea planurilor – problematizare!

Schema 2.1 Semnificatia si finalitatile metodei de cercetare

Ø Obiectul propriu al stiintei sunt structurile si relatiile

dintre elementele unei naturi unitare care pot fi scrise matematic, pot fi descoperite cu ajutorul cercetarii experimentale, modelate anticipat, care pot fi operational aplicate pentru a genera avantaje prin mijloace si scopuri utile.

Ø Teoria este stiintifica, daca multimea de asertiuni, idei, postulate, concepte sau principii – declarata empirica – garanteaza tocmai posibilitatea testarii si a verificabilitatii, pornind de la invariabilitatea observatiilor si a experimentelor.

Ø Metoda de cercetare a adevarului este stiintifica în masura în care complexitatea realitatilor vietii conditioneaza, înlantuieste si adauga îndrazneala

METODA DE CERCETARE

(1) stabileste rostul faptelor;

(2) cerceteaza cauzele, originea si evolutia faptelor;

(3) pune cauzele, conditiile si restrictiile în relatie cauzala de determinare, structuri si raporturi generale;

(4) delimiteaza câmpul de observatie, obiectul propriu al cunoasterii, structurile clasificate omogen;

(5) asigura integrarea calitativa a raporturilor dintre concretul logic si idealul abstract al modelului adecvat de structurare a realitatii;

(6) se bazeaza pe certitudini masurabile si demonstrabile cu argumente necontradictorii;

(7) cerceteaza principii;

(8) deriveaza logic si formal propozitii despre perceptia unitatii lucrurilor stabile;

(9) delimiteaza principii calitative prin perceptia structurala de modele numerice;

(10) garanteaza adevarul demonstrabil prin exercitiu sistematic, experienta, cultura si competenta.

conjuncturii de a cerceta, de a încerca, de a avea puterea ingenioasa de a confirma sau infirma.

Ø Nimic si nimeni nu poate sa spuna ca în mod absolut, fata de ansamblul devenirii umane o teorie este pe deplin încheiata. În dezordinea structurala, totul poate fi subred, iar ceea ce trebuie sa facem este sa cautam, sa testam, sa cultivam rational convingerea, exercitiul sistematic, iar în lumina întregii cunoasteri sa dezvoltam practici adecvate de progres – prin evidenta, calculul, analiza si controlul adecvat.

Contabilitatea este: 1. “algebra de drept” – ansamblu de norme, principii si

norme impuse de lege; 2. sistem de principii, standarde, reguli sau normative

prin care se explica, se justifica, se calculeaza si se analizeaza situatia si evolutia patrimoniului;

3. totalitatea practicilor certificate public de catre corpul profesional pentru prezentarea, verificarea, analiza si controlul situatiilor financiare si a bugetelor pe care se întemeiaza administratia;

4. ansamblul tehnicilor cantitative de gestiune a resurselor si mijloacelor patrimoniului public în conditiile în care se urmareste o stare de dependenta functionala si de echilibru stabil între componentele structurale ale patrimoniului public;

5. sistem de informatii cantitative si calitative privind fundamentarea deciziei financiare, materiale sau juridice asupra proprietatii precum si angajamentele ce deriva din evaluarea, calculul, analiza si controlul executiei publice a bugetului;

6. “joc social de interese” între actorii participanti la mediul economic (modul prin care statul ca autoritate publica întelege sa medieze conflictele între interesele pentru dezvoltare, interesele pentru impunerea fiscala a activitatilor, plata serviciilor neproductive si arbitrajul de interese pentru dezvoltarea activitatilor publice).

Metoda contabilitatii poate fi explicata rational din trei perspective.

1. Orice cunoastere valabila are nevoie de legitimarea principiilor rationale ale oricarui act de gândire, proprie intelectului uman, în genere:

Principiile universale de cunoastere sunt: • observatia; • clasificarea; • rationamentul; • analiza; • sinteza. 2. Teoria si stiinta economica legitimeaza un tip particular

de cunoastere , prin care trasaturile realitatii nemijlocite sunt transferate în modele abstracte, bazate pe constructivism rational, preponderent teoretic si pe demonstrarea matematica a corelatiilor ce caracterizeaza modelele construite.

Sunt principii de cunoastere rationala specifice stiintelor economice urmatoarele:

• evaluarea numerica; • calculatia; • analiza numerica si generalizarea modelelor

matematice; • demonstratia cu argumente de calcul a corelatiilor

obiective privind starea si evolutia modelului numeric ca agregat autonom dar si prin corelatie fata de simularea practica.

3. Contabilitatea, în calitate de stiinta fundamentala si aplicativa bazata pe tehnici numerice de gestiune, legitimeaza un model particular de cunoastere obiectiva a realitatii, demonstrabila cu argumente de calcul matematic, verificabila prin pastrarea unitatii de masura si de apreciere a modelelor abstracte si prin certificarea realitatii faptice în raport de dimensiunea scriptica a complexitatii cercetate.

Schema 2.2 Logica operationala a determinarilor de care depinde cunoasterea umana eficienta

Schema 2.3 Determinarile sistemice ale contabilitatii ca teorie normativa

CUNOASTERE

ETICA

MORALA

ATITUDINE

MOTIVATIE

ACTIUNE

UMANA

→ (1) interes de cunoastere

→ (2) structura socio-institutionala legala

→ (3) organizare si impact social

→ (4) teorie – logica – metodologie

→ (5) concepte, judecati, convingeri

→ (6) practici, atitudini, comportamente

→ (7) statut empiric – verticabil, testabil

→ (8) istoria cronologica a faptelor

→ (9) “scientizare” tehnologica/informatica

→ (10) globalizare, centralitate, interdisciplinaritate

etic

practic

de emancipare

TEORIA NORMATIVA

A CONTABILITATII

→ (1) teorie a activitatii de cercetare

→ (2) disciplina exemplara, reguli foarte stricte

→ (3) cultiva convingeri, atitudini si comportamente pentru un numar mare de aderenti, stabil, invariabil

→ (4) solutioneaza probleme cheie

→ (5) stimuleaza permanent cercetarea complexitatii

→ (6) cadrul este conceptual, clasic

→ (7) defineste setul de valori reprezentative, scara de apreciere, judecare, analiza a unei comunitati prin “paradigma”

→ (8) fundamenteaza adevarul prin teze metafizice

→ (9) explica, dovedeste, demonstreaza cu argumente (logica formala, modelare matematica, reguli clare de utilizare a instrumentelor de evaluare)

→ (10) justifica practici pentru fundamentarea deciziilor metodologice, demersuri de testare si criterii de acceptare/respingere a teoriei/cercetarilor.

Schema 2.4 Determinarile sistemice ale contabilitatii ca teorie a actiunii

prin practici sau reguli

Principiile contabilitatii

Considerate ca un tot unitar, principiile contabilitatii pot fi grupate în trei categorii distincte:

A. principiile universal-valabile în orice conditii si oricarui sistem de contabilitate. Acestea sunt principii stiintifice si sunt legate de conditia teoretica si de argumentele pe care se bazeaza contabilitatea ca stiinta fundamentala;

B. principii implicite sau explicite determinate de constiinta, autoritatea si responsabilitatea umana care pune în aplicare teoria stiintifica a contabilitatii;

C. principii implicite sau explicite dispuse de catre lege, a caror aplicare este conditionata sau neconditionata.

TEORIA ACTIUNII

UMANE EFICIENTE

→ (1) practica contabilitatii are scopuri ultime, obligatorii, totdeauna juste – temporal verificabile

→ (2) se bazeaza pe alegeri eficiente, deliberate intentionat sub semnul gândirii, rationamentului

→ (3) explicarea actiunilor se face prin modele

→ (4) modelul este întotdeauna cuantificabil

→ (5) actiunile justifica obiective, scopuri, reguli

→ (6) regulile se aplica prin procedee

→ (7) procedeele au sens si semnificatie prin instrumente adecvate

→ (8) calitatea practicilor se bazeaza pe validarea autoritatii, responsabilitatii si a psihologiei convingerilor sub semnul unei organizatii

→ (9) actiunile sunt normative, au orientari si finalitati rationale

→ (10) structura de actiuni eficiente este totdeauna comunicationala, orientata temporal si spatial catre consens, reciprocitate, întelegere, solutionare amiabila.

A. Principiile universal – valabile

1. Principiul dublei reprezentari este fundamental si sta la baza modelarii situatiei patrimoniului, a bugetului, a contului de executie bugetara si a bilantului administratiei publice.

Dubla reprezentare înseamna ca orice model constituit rational în contabilitate va determina realitatea masurabila sub dublu aspect:

• de la concret la abstract; • de la parte la întreg. Mijloacele, angajamentele si drepturile în legatura cu

fondurile, sursele si finantarile. Cheltuielile bugetare în legatura cu sursele lor de acoperire

financiara.

2. Dubla înregistrare este principiul dupa care orice operatie patrimoniala se evidentiaza simultan si cu aceeasi suma în cel putin doua parti distincte (evidente, registre sau conturi) prin dubla determinare între mijloace si surse, drepturi si obligatii, cheltuieli si venituri.

3. Principiul înregistrarii cronologice • perioada de timp în care se desfasoara exercitiul

financiar si bugetar începe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie;

• toate actele, faptele si operatiile reflectate în contabilitate se evidentiaza în ordinea stricta a succesiunii cronologice a desfasurarii evenimentelor în timp, ceea ce permite reconstituirea prin control în orice moment a evenimentelor în succesiunea în care acestea au avut loc.

4. Principiul înregistrarii sistematice • se bazeaza pe faptul ca în contabilitate se înregistreaza

pe criterii rationale, unitare si uniforme toate operatiile care privesc starea si evolutia patrimoniului, drepturile si obligatiile, angajamentele si resursele;

• sistemul de contabilitate este organizat astfel încât sa permita delimitarea cantitativa si valorica a miscarilor dupa natura lor dar si situatia lor la un moment dat, rezultatul sau starea patrimoniului.

5. Principiul înregistrarii sintetice si analitice Evidentele contabile pot fi organizate cantitativ sau valoric,

dar complexitatea trebuie delimitata în parti cât mai simple, în functie de nevoia informationala, de decizie sau control asupra patrimoniului.

Contabilitatea permite o evidenta analitica cantitativa sau valorica în masura în care realitatea complexa este urmarita, evidentiata, calculata, înregistrata si controlata pâna la detaliile semnificative.

Evidenta sintetica grupeaza, ordoneaza si sistematizeaza prin generalizare valorica o multime finita de structuri analitice simple, cu o anumita trasatura de omogenitate.

Contabilitatea se bazeaza în mod fundamental pe cuantificare monetara si pe întocmirea în forma scrisa a tuturor evidentelor, situatiilor, registrelor.

Cuantificarea monetara permite: 1. analiza si calculul valoric al fenomenelor, proceselor si

operatiilor care, prin acte de schimb sau transfer de proprietate se identifica în raporturi reciproce echivalente;

2. studierea omogena a realitatii eterogene; 3. asigura verificarea si controlul unitar si uniform; 4. este conditie pentru a pune de acord sistemele de

masura justificate economic, considerând ca principiu normativ ca substanta monedei este stabila în timp.

Potrivit legii, toate actele, faptele, fenomenele sau procesele se înregistreaza la locul si în momentul derularii evenimentelor într-un document justificativ care sta la baza înregistrarii în contabilitate în moneda nationala, în limba româna. Sunt instrumente specifice contabilitatii:

• inventarul contabil; • bilantul contabil; • contul; • bugetul; • balanta conturilor.

Inventarul contabil este documentul, registrul sau situatia

de calcul a realitatii masurabile a patrimoniului la un moment dat. Inventarul asigura verificarea realitatii prin constatarea

faptica a bunurilor si valorilor masurabile dupa criterii standard a caror evaluare poate fi cantitativa sau valorica.

Orice transfer de proprietate se bazeaza pe inventar. Orice cauza de natura juridica, civila, administrativa sau

penala implica dovada realitatii si autenticitatii cu registrul inventar. Între gestiunile patrimoniale autonome predarea-primirea

de gestiune se face pe baza de inventar. Bilantul este situatia patrimoniului care reflecta sintetic la un moment dat relatia de echilibru static structural dintre activ si pasiv. Bilantul este registru oficial si document legal de gestiune a patrimoniului, prin care se atesta periodic starea mijloacelor si angajamentelor în legatura cu sursele si fondurile din care acestea se finanteaza. Bilantul se publica dupa încheierea exercitiului anual în Monitorul Oficial partea a IV -a, “Publicatii si anunturi”. Schema de bilant este unitara si uniforma.

Formularul de bilant are instructiuni metodologice de completare, iar regulile de calcul a posturilor de bilant sunt prestabilite direct pe formular.

Bugetul este specific administratiei publice si se bazeaza pe reconstituirea în termenii relatiei de echilibru a modului de formare si utilizare a creditelor din care se finanteaza activitatile.

Executia bugetului presupune delimitarea stricta a finantarilor dupa natura lor si urmarirea încadrarii cheltuielilor distinct, dupa natura sau destinatie în limita alocatiilor bugetare aprobate prin lege.

Sunt obligatorii clasificatia bugetara, stricta delimitare pe capitole, aliniate si paragrafe a cheltuielilor, respectarea legalitatii destinatiilor de utilizare a sumelor de bani în stricta concordanta cu criteriile impuse de lege.

Este obligatorie si procedura bugetara privind deschiderea finantarii, transferul de sume în limitele de competenta ale ordonatorilor de credite bugetare principali, secundari si tertiari, pastrând regimul de cardinalitate asupra transmiterii dreptului de utilizare a banilor si de asumare a deciziei de executare a bugetului.

Contul este instrumentul fundamental propriu contabilitatii. De fapt este vorba de sistemul de conturi, iar procedeul de înregistrare prin conturi permite:

1. evidenta cantitativa si valorica a situatiei la un moment dat si a modificarilor de crestere sau scadere a elementelor de patrimoniu;

2. calculul, analiza si controlul miscarii elementelor înregistrate;

3. verificarea concordantei aritmetice de calcul între starea initiala, modificarile perioadei si starea finala;

4. analiza structurala si interpretarea dinamica a modificarilor care intervin în volumul si structura patrimoniului, ceea ce permite fundamentarea rationala a deciziilor de administrare si control a patrimoniului.

Deosebim: • conturi grupate pe clase, grupe si subgrupe prin care

se identifica în mod rational toate structurile de patrimoniu. Clasamentul unitar al conturilor permite urmarirea, calcularea, analiza si controlul valorilor pe criterii omogene, unitare dupa reguli precise, clare si verificabile.

• conturi analitice care evidentiaza patrimoniul în detalii semnificative, reprezentative pentru decizia de gestiune, administrare si control.

• conturi sintetice care grupeaza în mod omogen mai multe conturi analitice.

Balanta conturilor este instrumentul de verificare a

exactitatii înregistrarilor din sistemul de conturi. Am stabilit ca prin conturi se evidentiaza pe baza dublei

înregistrari starea elementelor de patrimoniu la un moment dat si evolutia modificarilor pe parcursul perioadei deci, implicit, cu argument de calcul, starea finala.

Daca luam în calcul sistemul conturilor utilizat pentru înregistrari, pe balanta se reconstituie o relatie de echilibru stabil între starea si evolutia marimilor cifrice calculate care vor reflecta pe total egalitati, consecinta a starii de echilibru prin dubla reprezentare si dubla înregistrare. B. Principiile implicite sau explicite determinate de constiinta,

autoritatea si responsabilitatea umana

1. Prudenta este calitatea responsabilitatii umane care elimina riscul de transfer al incertitudinilor viitoare asupra prezentului.

Prudenta se bazeaza pe argumente, pe calitatea profesionala a executantilor (rutina), pe manifestarea morala si etica a unei atitudini corecte si responsabile.

2. Permanenta metodelor obliga responsabilii angajati în

acte de evidenta, calcul, evaluare, analiza si control sa respecte în mod unitar si uniform aceleasi principii. Daca principiile se modifica, trebuie masurate distinct influentele pe care schimbarea le are asupra entitatii patrimoniului si a responsabilitatii angajate.

3. Noncompensarea este principiul care obliga la pastrarea destinatiei sumelor în raport cu sursa de acoperire, modul de formare sau de finantare si împiedicarea utilizarii inadecvate în alt scop decât acela pentru care s-a constituit finantarea.

Noncompensarea presupune prezentarea separata a cheltuielilor si veniturilor, a creantelor si datoriilor dupa modul lor de formare, inclusiv a fondurilor disponibile fara ca acestea sa se anuleze reciproc prin schimbari de sume în sens contrar.

4. Intangibilitatea bilantului este principiul dupa care între doua momente succesive ale exercitiilor financiare substanta patrimoniului prezentata prin bilant trebuie sa aiba dimensiune identica, neschimbata (bilantul de închidere a exercitiului curent sa fie identic cu bilantul de deschidere a exercitiului urmator).

5. Princip iul conservarii substantei (al entitatii) implica organizarea adecvata a gestiunii si administratiei patrimoniului în asa fel încât substanta materiala a acestuia, dar si angajamentele sa fie conservate în integritatea lor ca totalitate.

C. Principiile implicite sau explicite dispuse de catre lege În contabilitatea institutiilor publice se aplica în mod neconditionat principiile bugetare, precum si principiile specifice de politica fiscala si sociala asupra administrarii fondurilor din bugetul public si bugetele speciale. Sunt aplicabile contabilitatii bugetare principiile de formare, utilizare si decontare a fondurilor potrivit clasificatiei bugetare si toate masurile impuse administrativ prin metodologii specifice pe domeniile particulare de activitate strict prevazute de lege (învatamânt, cultura, arta, armata, sanatate, protectie publica). În domeniul administratiei locale, prin lege, se defineste un anumit grad de autonomie care presupune un mod specific de formare a resurselor de finantare si asuma rea deciziei pentru modul de administrare a fondurilor.

Schema 2.5 Criteriile si conditiile pentru aplicarea principiilor impuse de lege pentru delegarea regimului juridic

Diferentierea dintre real si ideal este numai formala, în masura în care obiecte diferite sunt încadrate în domenii diferite. Contabilitatea ca stiinta practica , are de a face cu realitati concrete, masurabile si identificabile. Ceea ce este real si posibil este totdeauna efemer, trecator si supus schimbarii. Teoria numerelor asigura transcedenta dintre teorie si practica, este originea ontologica a diferentierii dintre act si potentialitatea universala a unitatii lucrurilor. Aritmetica sau matematica, teoria numerelor permite sistematizarea realitatilor prin modalitati diferite, construirea abstracta de modele care imagineaza, creeaza sau restructureaza reprezentari juste ale realitatii. Verificarea repetata duce la experienta. Experienta repetata permite ratiunii sa fundamenteze adevarul existentei cu grad ridicat de certitudine. Stiinta are totdeauna radacini în procesele imediate ale

DELEGAREA

LEGALA A

REGIMULUI

JURIDIC

INSTITUTIONAL

→ (1) Competenta actelor de administrare a banilor si bunurilor publice

→ (2) Autoritate si responsabilitate prin lege, anticipare, evaluare, calcul prestabilit

→ (3) Decuparea timpului în exercitii bugetare independente

→ (4) Decuparea adecvata în buget

→ (5) Caracterul obiectiv de identificare specifica

→ (6) Caracterul monetarist

→ (7) Universalitatea bugetara

→ (8) Realitate si conformitate prin inventar

→ (9) Conformitatea cu instructiunile, normele si procedurile standard

→ (10) Primordialitatea dreptului asupra faptului

ratiunii, dar este greu de justificat pentru simtul comun, pentru ca “reprezentarea” stiintei nu depinde de senzatii materiale concrete.

Schema 2.6 Restrictiile juridice institutionale administrative asupra contabilitatii

RESTRICTII JURIDICE

INSTITUTIONALE

ADMINISTRATIVE

ASUPRA

CONTABILITATII

I. ADMINISTRATIE PRIN COMPETENTE LEGALE • Scopul, obiectivele, finalitatea executa decizii

politice prin dreptul puterii legislative • Interesele si cerintele sunt publice, oficiale • Este unitara, obligatorie, autoritara • Este coordonata prin instructiuni si regulamente • Se bazeaza pe acte scrise, documente si registre • Autoritatea si responsabilitatea sunt controlabile

prin cronologie, cifre si calcule II. ADMINISTRATIE PRIN ACTE JURIDICE

• Instructiuni, ordine, decizii, regulamente • Norme m etodologice de aplicare a legii • Notificarea si înmatricularea publica a operatiilor

la Registrul Comertului, Notariat, Tribunal • Proceduri de publicare a informatiilor • Sanctiuni, contraventii, decizii de constrângere. • Investigatii (politie, justitie, autoritati de

reglementare). • Anchete (politie, procuratura).

III. ADMINISTRATIE PRIN PROCEDURI

• Controlul actelor si faptelor prin legi, instructiuni, regulamente, metodologii, ghiduri profesionale

• Consultare, avize, cercetare profesionala • Încheieri de acte si registre în forma autentica,

sub semnul autoritatii • Publicarea oficiala a informatiilor

Cunoasterea principiilor are sens si semnificatie pe baza perceptiei structurale, iar adevarul se verifica, se garanteaza prin exercitiu, experienta si cunoastere adecvata dete rminata de cauze si efecte:

(1) – cercetarea cauzelor; (2) – cunoasterea principiilor; (3) – materialitate; (4) – axiomatizare; (5) – perceptia structurala.

Stiinta înseamna obiectivarea raporturilor omogene dintre

structurile, relatiile, elementele sau laturile unei naturi unitare ce pot fi descrise matematic, planificate si pot fi verificate permanent prin practici sau tehnici utile. Stiinta distinge între principiile logice universale, principiile identitatii, principii de eliminare a contradictiilor, dar nu în ultimul rând principiile morale – aceasta având caracterul ultim de a impune acea conduita umana care întelege, judeca, apreciaza si promoveaza actiuni valabile, corecte. În masura în care spiritul unei comunitati apreciaza unanim aceleasi principii se ajunge la postulate teoretice, desi aplicarea lor necesita demersuri, demonstratii sau actiuni de justificare absolut necesare pentru spirit.

Schema 2.7 Restrictii impuse de procedura bugetara Practic, organizarea contabilitatii institutiilor publice este posibila în trei variante:

1. contabilitate în partida dubla; 2. contabilitate în partida simpla; 3. contabilitate informatica (informatizata).

RESTRICTII

JURIDICE

INSTITUTIONALE

DE NATURA

BUGETARA/IMPUSE

DE PROCEDURA

BUGETARA

→ (1) Universalitatea bugetului • examen sintetic global; evaluare, calcul, analiza si

control sintetic; distinctie dupa natura; origine/destinatie;

• necompensare; tratament sincer, precis, clar, obiectiv.

→ (2) Echilibrul financiar dintre utilizari/resurse • cheltuieli ± rezultat = venituri; • excedent → venituri > cheltuieli; • deficit → chelt. > venituri → datorie publica

→ (3) Realitate, obiectivitate, justa imputare • prudenta • individualizare • permanenta metodelor; • prag de semnificatie între sintetic/analitic; • clasificatie, rationalizare, simplifi care, detaliere.

→ (4) Unitate, integritate, imagine fidela, unicitate • un singur document (ansamblu organizat stabil); • examinare coerenta structurala; • prag de oportunitate

→ (5) Exhaustivitatea, unitatea si coerenta globala • tratament omogen, nediscriminatoriu; • neafectarea “partizana” a creditului bugetar

→ (6) Anualitate / independenta exercitiilor • departajeaza perioada; termenul; autorizatia legala în

orizontul de timp.

→ (7) Publicarea în interesul tertilor • dezbatere, discutare, comentare; • comunicare mass-media; • comunicare institutionala (Monitorul Oficial).

1. Partida dubla presupune respectarea principiilor de dubla reprezentare si dubla înregistrare.

Dubla reprezentare este principiul pe care se bazeaza construirea bilantului, a patrimoniului si a bugetului.

Dubla înregistrare semnifica ca oricare ar fi sensul si natura modificarilor patrimoniale, acestea se reflecta simultan si cu aceeasi valoare în cel putin doua conturi corespondente. Orice transfer patrimonial de bunuri, valori, drepturi sau obligatii este evidentiata concomitent cu o valoare egala în cel putin doua conturi diferite prin modificari corelative de crestere sau de scadere.

Majoritatea institutiilor publice aplica sistemul de contabilitate în partida dubla.

2. Partida simpla presupune un singur circuit de

înregistrare a modificarilor patrimoniale, urmarirea si înregistrarea operatiilor în conturi separate, organizate pe partide simple.

Se deschid conturi de evidenta operativa sub forma de roluri sau debite fara ca înregistrarea contabila sa afecteze simultan mai multe conturi.

Este cazul primariilor comunale si al administratiilor financiare locale , unde contabilitatea implica numai evidente operative pe baza de registre.

În aceasta situatie, încheierea exercitiului financiar se bazeaza pe o centralizare de date, verificare si inventariere operativa de sume care se transpun în dare de seama contabila.

3. Contabilitatea informatizata este specifica organizarii

sistemului de evidenta, calcul si urmarire centralizata a operatiilor prin exploatarea sistemelor de baze de date cu programe informatice.

Este cea mai avansata metoda de organizare a contabilitatii. Potrivit legii, toate procedurile, tehnicile si modalitatile de

prelucrare informatica se supun prevederilor din legea contabilitatii si principiilor de partida dubla.

Produsele program trebuie sa fie compatibile cu procedura bugetara de deschidere a finantarii, utilizare, transfer si executie bugetara de sume pe baza criteriilor de disciplina financiara.

De regula, în program sunt inserate tehnici de control si de verificare automata a corelatiilor precum si modalitati de împiedicare a utilizarii inadecvate a procedurilor (pentru a nu schimba destinatia sumelor sau pentru a nu modifica în mod fraudulos baza de date).

Operational si metodologic, sistemul de contabilitate se desfasoara dupa urmatoarea diagrama (vezi pagina 38).

În rezumat, formarea unei conceptii stiintifice prin contabilitate în legatura cu lumea, viata si contradictiile mediului social presupune urmatoarele etape:

(1) distinctia dintre faptul perceput prin cunoasterea empirica – comuna si faptul masurat, cuantificat, apreciat sistematic;

(2) observatia formala si experimentarea; (3) clasificarea faptelor (se cauta caracterul comun pentru

un grup omogen de fapte, obiecte sau experiente); (4) modelarea matematica prin ipoteze care anticipeaza

trasaturi unitare si uniforme, care restructureaza esenta ce unifica, generalizeaza si orienteaza atitudinea, consecventa si calitatea practicilor de justificare a realitatilor;

(5) unitatea dintre origine si destinatie, realitate si esenta, concretul material si idealul abstract prin lege – care defineste, stabileste si justifica raporturile constatate între fenomene si care unifica fapte sau observatii;

(6) teoria, care unifica raporturile dintre legile universale si metodele, tehnicile si instrumentele care explica sistemele de valori pe care oamenii accepta sa le utilizeze consecvent în viata de zi cu zi.

OPERATII

ECONOMICE FINANCIARE

ACTE DOCUMENTE

EVIDENTE

BUGET APROBAT

BILANT INITIAL DARE DE SEAMA CONTABILA

DESCHIDERE FINANTARE BUGETARA

EXECUTIE BUGETARA

VERIFICARE • ANALIZA • CERTIFICARE • CONTROL • IMPUTARE JUSTA

ÎNREGISTRARE

SISTEMATIZARE / VERIFICARE / CONFRUNTARE / PUNCTAJ / CONTROL / CERTIFICARE

VERIFICARE REALITATE PUNERE DE ACORD VERIFICARE EXACTITATE

ÎNCHIDERE EXERCITIU FINANCIAR ANUAL / EXERCITIU BUGETAR

Schema 2.8 Metodologia lucrarilor de contabilitate

COMPETENT E ACTE PROCEDURI

CRONOLOGICA SISTEMATICA (FISE / CONTURI – REGISTRE)

REGISTRUL JURNAL DE ÎNREGISTRARE

CLASIFICATIE BUGETARA

CODIFICARE

MEMORIAL ARHIVA

CARTE MARE

(MAESTRUL) SINTETICA

CARTE MARE

ANALITICA

NOTE DE JURNAL NOTE CONTABILITATE

CONCORDANTA CODURI / SIMBOLURI

CONFRUNTARE VERIFICARE

CONTROL PREVENTIV AUDIT INTERN (DELEGAT)

INVENTAR BALANTA CONTURILOR

DARE DE SEAMA CONTABILA ANUALA

1. Notiunea, continutul si functiile documentelor

Contabilitatea are sens si semnificatie în masura în care,

prin intermediul actelor scrise, se face dovada, certitudinea si masura adecvata a faptelor.

Administratia publica se legitimeaza prin competente, acte, proceduri încheiate în forma prestabilita, scrisa.

Actele scrise: • asigura cunoasterea fenomenelor si proceselor

economice, financiare, juridice si administrative; • permit masurarea adecvata a dimensiunii

angajamentelor evaluabile în bani; • justifica în mod unitar caracteristici de structura ce dau

sens si semnificatie pentru comparatii în timp si spatiu; • fundamenteaza oportunitatile de analiza si control a

activitatii, masura riscurilor, implicatiile si deciziile referitoare la gestiunea resurselor în conditii de eficienta si eficacitate.

Operatiile de lucru cu documente presupun: § certificarea continutului, formei si fondului informatiilor

consemnate; § consemnarea informatiilor si culegerea datelor; § prelucrarea datelor si informatiilor; § circulatia datelor si informatiilor; § sintetizarea informatiilor; § pastrarea, publicarea, arhivarea, conservarea calitatii

informatiilor.

DOCUMENTELE DE EVIDENTA

v orice operatie economica sau financiara se consemneaza la locul si în momentul producerii acesteia într-un act scris (document justificativ);

v documentele au scopul de a dovedi înfaptuirea operatiilor;

v documentele angajeaza raspunderea persoanelor care au atributii de întocmire, avizare, certificare si responsabilitatea acestora;

v documentele asigura delegarea autoritatii, motivarea competentelor si controlul responsabilitatilor, pentru exercitarea functiilor organizatorice si administrative a unitatilor gestionare.

Documentele ofera suportul material pentru certificarea si cunoasterea detaliilor semnificative pentru toate procesele si fenomenele administratiei, cu dimensiunile, caracteristicile si implicatiile acestora. Cunoasterea contabila are sens si semnificatie adecvata prin consemnare, culegere, prelucrare, evaluare, analiza si interpretare de informatii controlate faptic cu certitudini din documente. Prin documente, acte justificative, registre, situatii si evidente se reconstituie întreaga activitate a institutiilor publice, se pot certifica existenta, miscarea, transformarea si rezultatele administrarii adecvate a resurselor. Prin documente si registre se certifica si se publica informatii care garanteaza calitatea dialogului social pentru interese publice evaluabile în bani.

Continutul documentelor: v variaza în functie de caracterul operatiilor; v concretizeaza elementele prin care documentele trebuie

sa asigure reflectarea clara si completa a operatiilor; v permite delimitarea elementelor comune si specifice. Elemente de continut comune: • denumirea documentului; • denumirea emitentului, adresa, compartimentul; • numarul de ordine, data calendaristica; • partile care au participat la efectuarea operatiei;

• continutul operatiei; • temeiul de justificare descriptiva a operatiei; • date cantitative, calitative si valorice; • semnaturile legale; • alte elemente (pentru consemnarea completa). Elemente specifice : • asigura identitatea operatiilor; • detaliaza continutul; • satisfac claritatea, precizia, completitudinea. Identitatea materiala a continutului este dependenta

functional de destinatia si scopul utilizarii documentelor. Destinatia, scopul si finalitatea documentelor leaga prin

coerenta structurala lucruri, reguli, conditii, circumstante. Competenta profesiei contabile presupune o succesiune de

aptitudini si rationamente, însusirea sistematica a limbajului de simboluri abstracte care vizeaza punerea în evidenta a relatiilor structurale permanente dintre elementele sistemului, prin referinte controlabile la continuturi si sensuri determinate.

Caracterul moral al actelor administrative consta în conformitatea si respectul competentelor care leaga continutul documentelor de efecte pe baza functiilor îndeplinite în contextul administratiei.

FUNCTIILE DOCUMENTELOR: (1) de consemnare letrica si cifrica, cantitativa si

valorica a operatiilor, evenimentelor si faptelor; (2) de justificare prin identitatea dintre obiect, scop,

mijloace, spatiu, loc si timp – a înregistrarilor dupa natura lor.

(3) de verificare si control – consemnarea, justificarea, evidenta si calculul permit efectuarea controlului, pentru respectarea legii si a procedurilor;

(4) de integritate, completitudine si tratare sistemica sub semnul autoritatii – pentru un sistem coerent, materiale – prin finalitati precise.

(5) de evaluare, calcul a costurilor pe activitati, pe operatii, pe centre de responsabilitate, pe programe;

(6) de asistare a deciziilor curente, operative sau strategice, de întemeiere a masurilor politice pe care se bazeaza administratia publica si institutiile;

(7) de certificare si publicare a informatiilor pe care autoritatea publica le monitorizeaza în interesul tertilor, pentru stocarea de fapt prin masuri de drept;

(8) de proba pentru materializarea si obiectivarea pronuntarii sentintelor în justitie, pentru stabilirea adevarului – în litigiu, expertize, lipsuri, fraude, pentru cercetarea judiciara a circumstantelor de stabilire a raspunderii;

(9) de comunicatie a informatiilor pe care autoritatea publica întemeiaza drepturi si obligatii ale cetatenilor, întreprinderilor si agentilor în raporturile lor cu statul si institutiile;

(10) de clasare si arhivare istorica a evolutiei istorice a societatii, institutiilor si a statisticilor nationale din care se reconstituie arhivele nationale si identitatea colectiilor reprezentative pentru autoritatea si suveranitatea statului.

Legatura organica dintre contabilitatea curenta, statistica si contabilitatea nationala se refera la conditionarea obiectiva dintre organizarea si prelucrarea corespunzatoare a operatiilor simple, gruparea si sistematizarea informatiilor complexe în mod omogen, integrarea adecvata a indicatorilor de generalizare în modele adecvate, rationale de cuantificare a realitatilor economiei. Îndeplinirea corecta a functiilor documentelor este conditionata de calitatea practicilor de utilizare adecvata a documentelor , de operativitatea întocmirii lor si de viteza cu care informatia circula între producator si utilizatorul final.

2. Întocmirea si prelucrarea documentelor

ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR

→ Cerinte tip (date standard)

→ Elemente de continut invariabil

→ Marime, continut, format

→ Respecta natura operatiilor

→ Legitimeaza practici de utilizare adecvata a mijloacelor

→ Presupune reguli unitare si uniforme de comparatie formala a continuturilor

→ Delimiteaza orizontul de timp

→ Favorizeaza rutina

→ Are ca scop consemnarea reala, concreta, completa si la timp a operatiilor:

• manual, cu cerneala, cu pasta sau creion chimic

• cu mijloace tehnice

• cu tehnica de calcul, automatica si informatica

PRELUCRAREA DOCUMENTELOR

(1) VERIFICARE CONDITII

• scriere precisa, clara, adecvata;

• evitarea riscurilor de confuzie si interpretare;

• sa nu aiba stersaturi, corecturi, zone albe necompletate cu date necesare, lipsuri;

• sa corespunda locului, timpului;

• sa contina date reale si exacte;

• sa aiba semnaturi, stampila, antet;

• sa existe numarul, data, seria, codul

(2) CLASARE, VERIFICARE CORELATII, CONCORDANTA CALCULE ARITMETICE

(3) GRUPAJ OMOGEN

(4) SISTEMATIZARE

(5) NUMEROTARE

• identitate operatii

• identitate persoane

• identitate informatii

(6) ÎNREGISTRARE

• cronologica

• sistemica

(7) VALIDARE ÎNREGISTRARE

(8) CERTIFICARE REALITATE + EXACTITATE

(9) CORECTAREA ERORILOR

(10) ARHIVARE

3. Clasificarea documentelor

CRITERIUL DETALII DE CONTINUT

NATURA OPERATIILOR

• documente pentru inventarierea mijloacelor • documente pentru încasari si plati • documente pentru angajamente de drepturi

si obligatii, fonduri de finantare • documente pentru transferuri • documente pentru salarii • documente pentru taxe si impozite • documente pentru cheltuieli • documente pentru venituri • trezorerie publica • corespondenta oficiala • registratura • arhiva • contabilitate (propriu-zisa)

FUNCTIA PUBLICA DE ASUMARE A AUTORITATII / RESPONSABILITATII

• documente de dispozitie (comenzi, ordine, avize, indicatii, decizii)

• documente de executie si justificare (executarea, justificarea, producerea efectiva a operatiilor, stau la baza înregistrarilor, angajeaza raspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat si înregistrat)

• documente mixte – combinate (simultan dispozitie si executie)

• documente contabile (se întocmesc de catre compartimentul contabilitate pentru reflectarea înregistrarilor, pentru starea si evolutia cantitativa si valorica a patrimoniului)

CIRCUITUL SI FLUXUL DE INFORMARE

• documente interne (uz intern) • documente externe (uz extern) • documente oficiale (publice, publicabile)

NUMARUL DE OPERATII

• primare (singulare) • de grupare (clasare omogena) • cumulative – de totalizare • de raportare periodica • de generalizare • de sinteza financiara

4. Tipizarea documentelor

Tipizarea documentelor consta în elaborarea, utilizarea si

prelucrarea standardizata de scheme, modele, reguli si proceduri, pe criterii si principii unitare.

Tipizarea are numeroase avantaje legate de reducerea costurilor si a eforturilor, prin economie de timp si resurse, prin optimizarea raporturilor dintre randament / costuri / calitate / eficacitate.

Ministerul Finantelor Publice, prin competentele impuse de lege editeaza Catalogul formulelor compuse pentru activitatea financiara si contabila si Catalogul formulelor cu regim special.

TIPIZAREA DOCUMENTELOR

→ (1) ELABORAREA DE MODELE STANDARD

(2) UNIFORMIZARE REGULI, MARIME, CONTINUT, DESTINATIE

→ (3) FORMAT STRICT, LIMITAT, DETERMINAT

→ (4) ECONOMIE DE TIMP SI RESURSE

→ (5) ECONOMICITATE MANOPERA

→ (6) EFICIENTA / OPERATIVITATE

→ (7) AVANTAJE COMPARATIVE

→ (8) PROIECTARE LOGICA OPERATIONALA

→ (9) ELIMINARE RISCURI + PARALELISME

→ (10) OPTIMIZARE COST / AVANTAJ / CALITATE

MODELARE INFORMATIONALA

5. Verificarea documentelor

Verificarea formala a documentelor consta în certificarea

îndeplinirii corecte a conditiilor privind natura, continutul, concordanta formularului, completarea corecta si integrala a datelor de referinta, existenta si justificarea anexelor, daca toate rubricile sunt completate clar, corect si cu prescriptiile de redare integrala a continutului, daca exista semnaturile autorizate.

Verificarea cifrica se refera la sistemul de calcule si corelatii aritmetice. Operatiile aritmetice trebuie verificate sistematic, în totalitate, daca exista concordanta între cantitati, preturi, totaluri partiale, grupaje, subtotaluri si totalurile generale, daca în operatiile de calcul aritmetic, la verificarea încrucisata exista aceeasi baza de comparatie.

VERIFICARE DOCUMENTE

→ I FORMA DOCUMENTELOR • controlul formularului • concordanta dintre operatie / document • completare corecta rubrici • semnaturi si avize • certificarea realitatii

→ II CORELATII, CALCULE, CIFRE ARITMETICE • preluare corecta cifre • concordanta calcule • concordanta operatii • exactitate • totaluri • cantitate, pret, valoare • certificarea exactitatii

→ III FONDUL DOCUMENTELOR • realitate si conditii • necesitate si utilitate • oportunitate, momentul, locul, eficienta • legalitate • restrictii, riscuri, efecte

Verificare de fond presupune controlul concordantei dintre realitatea, necesitate, legalitate, oportunitatea si limitele rationalitatii economice.

Controlul de fond poate fi cronologic, sistematic, invers-cronologic, încrucisat, preventiv, ierarhic, delegat, operativ, ulterior.

Mentiunile si responsabilitatile de verificare nu trebuie confundate cu responsabilitatile de întocmire a documentelor.

Verificarea si controlul trebuie sa aiba misiunea preventiva evitând erorile, greselile sau consecintele negative înainte ca producerea evenimentelor sau operatiilor sa produca efecte.

Actele si documentele se verifica obligatoriu înainte de a fi înregistrate în contabilitate.

6. Circulatia documentelor

CIRCULATIA DOCUMENTELOR

→ (1) miscare succesiva prin verigi organizatorice

→ (2) asigura continuitatea între momentul întocmirii si pâna la predarea lor la arhiva

→ (3) ordinea de miscare este prestabilita, anticipata

→ (4) operativitatea transmiteri i de informatii pe caile cele mai scurte, în termen optim

→ (5) se bazeaza pe continuitate

→ (6) implica sarcini, atributii, competente

→ (7) solicita rezolvarea completa de probleme

→ (8) relatia cauzala dintre necesitate / obiectivitate / continut / termen / responsabilitate se rezolva prin grafice – de circulatie

→ (9) graficul descrie si analizeaza traseul parcurs de documente

→ (10) graficul identifica operatii, persoane, termene (prin text, simboluri, scheme)

→ (11) este dependenta de dimensiunile si structu ra organizatorica, de natura operatiilor consemnate, de mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor

→ (12) trebuie adaptata la structuri operative pentru prelucrarea sincera, fidela, operativa de calitate a operatiilor • grafice individuale (pe persoane) • grafice pe compartimente (de structura) • grafice generale (sintetice)

Circulatia documentelor descrie parcursul sau traseul descris din momentul întocmirii pâna la data clasarii si predari definitive la arhive.

Contabilitatea se bazeaza pe angajamente care se deruleaza permanent, continuu.

Angajamentele determina modificari de volum si de structura calitative si valorice.

Evaluarea, masurarea, înregistrarea, analiza si controlul permanent si completat al modificarilor presupune un sistem unitar si coerent de circulatie a documentelor care trebuie sa asigure: continuitate, operativitate, realitate si exactitate.

Circulatia eficienta presupune reguli, proceduri, competente, termene si responsabilitati foarte precise.

Circulatia depinde de numarul de verigi, fazele si etapele necesare prelucrarii, termenele de executie, proceduri de atestare, verificare, certificare si control.

Pentru cresterea eficientei sau randamentului de prelucrare a informatiilor se întocmesc grafice de circulatie a documentelor.

7. Clasarea si arhivarea

CLASAREA DOCUMENTELOR

→ (1) faza finala a circulatiei documentelor

→ (2) rezolvare completa, definitiva

→ (3) aranjarea într-o ordine stricta, predeterminata

→ (4) asigurarea pastrarii în bune conditii

→ (5) criterii adecvate de regasire a informatiilor cu usurinta

→ (6) rationalitate si eficienta în operatii

→ (7) simplitate, precizie, claritate

→ (8) constituirea de dosare, cartoteci, registre

→ (9) memorial si nomenclator pentru identificare si acces (coduri de clasificare zecimala unitara)

→ (10) identitate stricta între documente, operatii, responsabilitati, în orizontul de timp

Clasarea presupune fixarea pe criterii sau reguli pentru a pune reguli, pentru a pune ordine, pentru pastrare, regasire usoara, obtinerea facila, precisa si corecta a informatiilor operative de fundamentare pertinenta a deciziilor.

Clasarea presupune reguli si instructiuni unitare pentru proceduri si competente de predare, primire, intrare, iesire, stocare.

Clasarea poate fi temporara, provizorie sau definita. Clasarea este rationala si justa numai prin criterii simple,

lesne întelese si corect aplicate. Orice criteriu trebuie apreciat pe baza reconstituirii corecte

a „istoriei cronologice” a faptelor. Identitatea materiala a operatiilor foloseste coduri sau

simboluri de clasificare zecimala unitara. Se codifica operatii, acte, proceduri, competente, locuri,

centre de responsabilitate sau gestiuni.

CRITERII DE

CLASIFICARE /

ARHIVARE

(1) • pe obiecte + categorii de probleme identifica omogen probleme identifica corespondenti identifica diviziuni organizatorice

(2) • originea / destinatia claseaza pe corespondenti control intrare / iesire corespondenta primire / stocare / predare-solutionare

(3) • cronologic respecta fluxul de întocmire pastreaza ordinea în timp

(4) • alfabetic claseaza dupa denumirea unei caracteristici de structura construieste nomenclatoare

(5) • geografic în profil teritorial (judet, oras, municipiu – adm. locale) corespondenta între ordonatorii de credite

(6) • clasificatia bugetara (standard) pentru cheltuieli / venituri pentru finantare pentru transferuri

(7) • mixt - combinat

Operatiile de predare -primire se fac numai prin control faptic, pe baza de inventar.

Termenele de pastrare sunt fixate prin lege. Documentele oficiale, cele care au importanta istorica,

culturala, stiintifica, politica sau administrativa se predau la Arhivele Nationale ale Statului.

8. Reconstituirea documentelor

PASTRARE ARHIVARE

→ (1) asigurarea integritatii

→ (2) posibilitatea de control / verificare

→ (3) arhiva curenta (anul curent)

→ (4) arhiva generala (peste un an)

→ (5) arhivele Statului (peste termenul legal)

→ (6) consultare de acte originale

→ (7) folosirea de date certe

→ (8) eliberarea de copii si extrase în conditiile stabilite de lege

→ (9) copii certificate, procese-verbale, aprobari si semnaturi

→ (10) obligativitatea de reconstituire, pentru documente pierdute, distruse, sustrase, constatate lipsa

RECONSTITUIRE DOCUMENTE

→ (1) Dosar de cercetare/solutionare pentru documente pierdute / distruse, sustrase

→ (2) Sesizare scrisa → (3) Raspundere administrativa, materiala, disciplinara, civila

sau penala → (4) Identificarea actului disparut → (5) Cercetarea cauzelor care au condus la producerea

consecintelor → (6) Declaratii, dispozitii, dovezi, publicitate → (7) Încadrarea raspunderii si solutionarea starii de fapt prin

masuri de drept → (8) Sanctiuni legale → (9) Actul reconstituit în copie → (10) Certificarea legala a reconstituirii

Reconstituirea documentelor se face în cazul pierderii,

distrugerii sau sustragerii, în termen de 30 zile, pe baza unui dosar de reconstituire.

Reconstituirea se face pe baza unei sesizari scise, în termen de cel mult 24 ore de la data constituirii.

Dosarul trebuie sa cuprinda date certe, declaratii, procese verbale, note explicative si dovezi din care sa se poata reconstitui , cu argumente, istoria faptelor.

Urmare a acestei reconstituiri se emite o decizie pentru certificarea legala a modului de reconstituire.

Prin decizie trebuie încadrata si solutionata raspunderea persoanelor vinovate (raspundere disciplinara, materiala, administrativa, civila sau penala, dupa caz).

9. Registrele administrative publice

→ (I) CONTABILE (1) REGISTRUL JURNAL DE ÎNREGISTRARE

• înregistrarea operatiilor cronologic

(2) REGISTRUL “CARTE – MARE” – MAESTRUL • înregistrarea sistematica în conturi • fise de cont, registre, foi volante

(3) REGISTRUL INVENTAR

• înregistrarea realitatii prin control faptic • concordanta dintre scriptic si faptic

→ (II) BUGETARE / FISCALE / DE TREZORERIE • Jurnale, situatii, fise pentru buget • Registre de urmarire, avizare, încasare si decontare taxe si impozite

(administratii fiscale) • Jurnale pentru încasari si plati prin Trezoreria Finantelor Publice

→ (III) DE CORESPONDENTA PUBLICA • Acte de procedura comunicate de tribunal • Transcrieri oficiale de Cadastru, Carte Funciara, inscriptiuni si transcrieri

pentru terenuri si cladiri – întabularea proprietatii • Monitorizare Oficiala de Registrul Comertului, Monitorul Oficial, Registrul

Auto Român, înmatricularea profesionala a activitatilor

Registrele sunt instrumente de lucru utilizate pentru

înregistrarea, clasarea, totaliza rea, prezentarea sau pastrarea datelor si informatiilor dupa reguli, norme, standarde si principii unitare si uniforme.

Sistematizarea registrelor se face dupa cel putin cinci criterii:

1. continutul datelor; 2. scopul informativ; 3. forma de prezentare; 4. modalitatea de înregistrare; 5. regimul juridic al formalitatilor de verificare si cont care

garanteaza public calitatea informatiilor. 1. Dupa continut, registrele pot fi contabile, bugetare,

fiscale, de trezorerie, de corespondenta, de procedura, de transcriere, de monitorizare, de înmatriculare.

2. Dupa scop, registrele pot fi: § de înregistrare cronologica; § de clasare sistematica; § de sistematizare; § de calcul si verificare aritmetica; § de control faptic asupra realitatii; § de certificare scriptica a formalitatilor publice; § de control a concordantei dintre scriptic si faptic.

3. Dupa forma de prezentare se disting: registre legate, numerotate, semnate, parafate în forma autentica, cu mentiuni si transcrieri de control, siguranta si certificare a autoritatii si responsabilitatii înregistrarilor.

registre nelegate, fise, foi volante, adaptate pentru necesitati multiple, care se numeroteaza, se parafeaza si se pastreaza în cartoteci grupate pe categorii de operatii omogene.

4. Dupa modalitatea de înregistrare se disting: v registre de înregistrare cronologica; v registre de înregistra sistematica; v registre de consemnare operativa, permanenta; v registre de sistematizare sintetica, periodica; v registre analitice; v registre sintetice de raportare, verificare si control.

5. Dupa regimul juridic al formalitatilor de verificare si control se disting:

registre publice obligatorii; registre oficiale; registre pentru necesitatile interne, adaptate nevoilor

specifice ale diferitelor categorii de institutii 10. Documente si registre specifice pe categorii

de institutii publice

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

I TREZORERIA

PUBLICA JURNAL ANALITIC DE OPERATII

• identifica operatii dupa natura

• rulaje de sume • totaluri si

corelatii

JURNALUL SINTEZA

• centralizare perioada (zilnica)

• rulaje, totaluri, solduri

• verificare, control, certificare

JURNAL CASA

• încasari si plati zilnice

• Corelatii: sold precedent, rulaje, sold curent, verificare si control

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

EXECUTIA CUANTUMULUI

TREZORERIEI

• Indicatori de

executie

• Sinteza pentru

bilant (perioada)

• Abateri calculate

fata de nivelul

prastabilit

BUGETUL TREZORERIEI

• Încasari:

dobânzi,

comisioane,

avansuri,

împrumuturi,

plasamente.

• Plati: dobânzi,

comisioane,

împrumuturi

RECAPITULATIE PERIODICA

• pentru

certificarea

situatiei

administrarii

conturilor

• pentru controlul

soldurilor

II

ÎNVATAMÂNT

PUBLIC /

EDUCATIE

NATIONALA

BUGET

• cheltuieli pentru învatamânt public

- cheltuieli curente

- cheltuieli de personal

- cheltuieli

materiale

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

- burse

- cheltuieli de

capital (investitii)

NOTE DE FUNDAMENTARE

CREDITE SOLICITATE

• Evaluare si

calcule pe

activitati, centre

de

responsabilitate

• Justificare legala

cheltuieli

• Echilibru între

utilizari si

necesarul de

finantare

CERERE DE DESCHIDERE A

FINANTARII

• adresa catre

Trezorerie

• extras bugetar

de cheltuieli

fundamentate

(legalitate,

necesitate,

oportunitate,

control

preventiv)

DISPOZITIA BUGETARA

• face cunoscut

creditul bancar

aprobat

• banca,

beneficiarul,

suma alocata,

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

concordanta cu

bugetul

SITUATIA CONSUM ZILNIC DE

ALIMENTE CANTINA

• efectiv de

abonati

• alocatie / nr.

mese servite

• alimente

(cantitate, pret,

valoare)

• valoarea

consumuri

zilnice

• concordanta

reteta / meniu

REGISTRUL MATRICOL – ELEVI,

STUDENTI, BURSIERI,

DOCTORANZI

• numarul de elevi

/ studenti

• situatia scolara

(note, medii)

• situatia

restantelor

• discipline de

învatamânt

conform plan

(curriculum)

III

MEDICINA SI

SANATATE

PUBLICA

ADEVERINTE

• adeverinta

medicala

• adeverinta

pentru asistenta

sociala de

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

urgenta

• adeverinta

pentru calitatea

de asigurat

ADRESE • corespondenta

oficiala

AVIZE

• aviz

epidemiologic

• dovada de

vaccinare

• aviz de

functionare

publica

BILETE

• de trimitere

• de internare

• de triaj (miscare

bolnavi)

BULETINE

• de analize

medicale

• explorari

functionale

• determinari

standard

- toxicologie

- mediu

- conditii de

munca

• expertiza

capacitatii de

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

munca

• examene de

medicina legala

(antropologie,

desene papilare,

digitale,

palmare,

plentare)

CONDICI

• medicamente,

prescriptii la

aparat

• tratamente

• consemnare

raport de garda

CERTIFICATE

• Certificat

medical

prenuptial

• Constatarea

mortii în

perioada

perinatala

• Constatarea

nasterii

• Constatarea

legala a mortii

clinice

• Confirmare

diagnostic

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

CARNETE

• Carnet medical

pentru gravide

• Carnet pentru

control medical

periodic

• Carnet de

sanatate

• Carnet de

asigurat

CENTRALIZATOARE

• Activitate medic

de familie

• Imunizari prin

vaccinare

• Consultatii si

tratamente

• Cazuri de

morbiditate

• Analize de

laborator

• Investigatii

paraclinice

• Incidente

urgente, boli

transmisibile.

profesionale, boli

cronice

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

DARI DE SEAMA

• Evidenta boli

infectioase

• Evidenta

parazitoze

• Indicatori

sanatate publica

• Activitate

cabinete

medicale

• Activitate

dispensare

clinice

• Natalitate /

mortalitate

DOSARE

• Ancheta,

obiective si

cazuri de

cercetare

medicala

FISE MEDICALE

• Ancheta

epidemiologica

• Trimitere la

tratament

• Tratament TBC

• Tratament LUES

• Declarare si

comunicare

bolnavi cronici

• Supraveghere

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

epidemiologica

focar de infectie

• Deces

• Semnalizare

boala

profesionala

• Declarare boli

transmisibile

FOI

• De observatie

(preventoriu,

stationar,

balneologie)

ÎNSTIINTARE

• Epidemiologica

• Vaccinare

• Schimbare

medic de familie

LEGITIMATII

• permanenta

• gratuita

• prioritare

• pentru veterani

de razboi

• pentru invalizi

PROCESE-VERBALE

• Cercetarea

cazului de boala

profesionala

• Confirmarea

conditiilor

igienico-sanitare

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

• Ridicarea de

probe pentru

analiza

• Constatare

contraventie

• Predare -primire

stupefiante

REGISTRE MEDICALE

• Consultatii

medicale

• Tratamente

medicale

• Nasteri

• Vaccinari

• Contraventii la

sanatatea

publica

• Investigatii

medicale

• Educatie

sanitare

• Opis alfabetic

asigurati si

carnete de

sanatate

• Evidenta

autorizatii

• Evidenta

formulare

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

• Numerotare,

eliberare si

urmarire carnete

de asigurat

• Evidenta

speciala bolnavi

psihici si cronici

• Evidenta gravide

RETETE

• Medicala

• Medicala, gratuit

/ compensat

• Medicala, cu

timbru sec

(stupefiante)

SESIZARE

• Bolnavi psihici

declarati

periculosi

TABELE

• Catagrafie

(vaccinari)

• Suspecti TBC

CAIETE INDIVIDUALE NETIPIZATE

• Activitate zilnica

(asistenta)

• Informare

epidemiologica

• Consultatii neo-

natale

• Urgente medico-

chirurgicale

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

IV TRIBUNALUL JUDETEAN

• Dosare pentru judecarea proceselor pe rol

• Registre pentru programarea activitatii instantelor de judecata

• Registru pentru numerotarea cronologica a sesizarii la Judecatorul de serviciu

• Borderou pentru expediere (corespondenta), scrisori recomandate

• Încheieri si legalizari acte si copii la Grefa Tribunalului

V PRIMARIA COMUNALA (partida simpla)

• bugetul primariei • nota de

fundamentare necesar de credite

• situatia centralizata a evidentei fiscale

• contul de debite si încasari

• matricole fiscale nominale (impozite)

• partizi de cheltuieli si venituri

• registre de rol • borderou de

încasari • contul de debite

si scaderi

Nr. Crt. INSTITUTIA

DOCUMENTE SITUATII

REGISTRE EVIDENTE

DETALIU DE CONTINUT

VI INSTITUTII CULTURA (opera, teatre)

• Jurnal de detaliu

pentru cheltuieli

• Jurnal pentru

venituri proprii

• Situatia

pierderilor

• Plati si cheltuieli

efective

• Deviz de

cheltuieli (pe

spectacole)

• Ordin de lucru

pentru costume,

recuzita,

scenografie

• Jurnal creditare

(distribuire

bilete)

• Borderou

încasari

• Situatia

decontari pe

spectacole

1. Notiunea, necesitatea si principiile evaluarii. Determinarea obiectiva a relatiilor cauzale dintre finantele si contabilitatea statului

Evaluarea contabila presupune masurarea adecvata a realitatii actelor si faptelor privind existenta, miscarea si transmiterea resurselor.

Identitatea materiala presupune schimburi si transferuri de natura omogena.

Generalizarea raporturilor echivalente de schimb presupune identitate formala prin utilizarea etalonului monetar ca element universal de masura a valorii economice.

Evaluarea, ca procedeu al metodei contabilitatii, are identitate, sens si semnificatie prin legatura functionala de natura sistemica care conditioneaza toate celelalte instrumente si mijloace ale metodei contabilitatii.

Inventarul, contul, bilantul, balanta implica evaluare, calcule, comparatii si corelatii de evaluare cantitativa si valorica.

Evaluarea contabila este un act complex, în care, finalitatea este data de legatura dintre obiect, scop, mijloace. Scopul si mijloacele trebuie sa satisfaca eficient si competent interesul de fundamentare a deciziei ce obiecteaza adevarul.

EVALUAREA PATRIMONIULUI, ACTIVITATILOR

SI PROGRAMELOR PUBLICE – ACTE, PROCEDURI, COMPETENTE

Schema 4.1 Continutul notiunii de evaluare

Evaluarea publica are totdeauna scopuri ultime, obligatorii, anticipate, prestabilite si aflate în strânsa concordanta cu legea.

Optiunile publice sunt masurate prin inventarierea faptica a realitatilor, dar modelarea schimburilor echivalente determina necesitatea unui sistem coerent de calcule, alegeri eficiente prin constrângeri ce trebuie sa exprime optiuni, responsabilitati si decizii concrete de evaluare.

Schema 4.2 Restrictii cerute/impuse de coerenta adevarului în evaluare

→ (1) IDENTITATE MATERIALA

→ (2) IDENTITATE OMOGENA FORMALA ETALON BANI CA MIJLOC UNIVERSAL DE MASURA

→ (3) IDENTITATE EFICIENTA OBIECTIVUL IMPLICA MIJLOACE ADECVATE

→ (4) IDENTITATE CU FINALITATE SCOPUL SI MIJLOACELESATISFAC INTERSE DE OBIECTIVARE

A ADEVARULUI

→ (5) MASURARE, CUANTIFICA RE MONETARA A RAPORTURILOR DE ECHILIBRU / RELATIILOR DE SCHIMB

→ (6) STABILITATE A SITUATIEI LA UN MOMENT DAT SI EVOLUTIA PENTRU O PERIOADA DETERMINATA A ORICAROR ANGAJAMENTE

NOTIUNEA

DE

EVALUARE

EVALUARE

OBIECTIV

ADEVAR

→ (1) CONFORMITATE CU FAPTELE

→ (2) CONCORDANTA CU REALITATEA

→ (3) COERENTA STRUCTURALA . ALTERNATIVE VIRTUALE

→ (4) PRAGMATISM PRIN ADEVAR DIN ECONOMIE BUNASTARII

→ (5) METALIMBAJ - COMUNICARE

→ (6) META TEORIE – REGULI / PROCEDURI

→ (7) REDUNDANTA – ENTROPIE STRUCTURALA

→ (8) CONTINGENTA – CONTROL PRIN COMPETENTE

→ (9) ACT DE VOINTA / IMPERFECT OMENESC MODEL JURIDIC PERFECTIBIL

→ (10) APRECIEREA ACTIUNII ABATERI DE LA STANDARDE

→ (11) RESPONSABILITATE SI OPTIUNE ASUMARE DECIZII

→ (12) EXPLICARE / CAUZA - EFECT

• EVIDENTA • CALCUL • EVALUARE • MASURARE • ANALIZA • INTERPRETARE • DECIZII

• METODE

• FORME

• INSTRUMENTE

• SCOPURI

• PROCURARE

• ALOCARE

• MIJLOACE

• RESURSE

• VENITURI

• CHELTUIELI

SATISFACEREA FUNCTIILOR STATULUI

CONTABILITATE / FINANTE PUBLICE

• REPARTITIE PRIMARA

• REDISTRIBUIRE

• PROCURAREA

• ACOPERIREA CHELTUIELILOR

• INSTRUMENTE SI TEHNICI

• DOCUMENTE / SITUATII

• EVIDENTE / REGISTRE

• CONTROL / VERIFICARE

MONOPOLUL STATULUI ; IMPUNEREA FISCALA A VENITURILOR

• ANSAMBLU RELATII ECONOMICE

• PROCURARE REPARTIZARE RESURSE

• REPARTIZARE / REDISTRIBUIRE

• PRODUS INTERN BRUT

• VENIT NATIONAL

• ACTE SCRISE

• REGISTRE / EVIDENTE

• EVALUARE / CALCUL

• CLASE DE OPERATII OMOGENE

• INTERZISE

• ARBITRAJ SOCIAL / IND IVIDUAL

• EVIDENTA, CALCUL, EDVALUARE

• ANALIZA - INTERPRETARE

• OPERATII

• FUNCTII

• INSTITUTII

• ADMINISTRATII

• ACTE/PROCEDURI

SCHIMBURI ANGAJAMENTE BANI ECHIVALENTE UNIVERSALE

CONDUCERE • PREVEDERE • COMANDA • COORDONARE • CONTROL •

STAT INTERESE PUBLICE

PUBLICE • PUBLICE

Schema 4.3 Sistem si structura de constrângeri

în domeniul evaluarii contabilitatii publice

SISTEMUL BUGETAR

PUBLIC

SISTEMUL DE ASIGURARI MONOPOL INTREPRINDERI PUBLICE

EVALUARE CONTABILA

METODE TEHNICI INSTRUMENTE

POLITICI ECONOMICE SI SOCIALE

FUNDAMENTARE OPTIUNI PUBLICE

EFICIENTA EFICACITATE COSTURI

SFERA DE CUPRINDERE FORME DE MANIFESTARE IMPLICATII MULTIPLE

UN TOT UNITAR INDISOCIABIL COMPLEX PROPRIETATE DEZVOLTARE

INSTITUTIONALA POLITICI PUBLICE

RESURSE FINANCIARE FONDURI BUGETARE

FONDURI EXTRABUGETARE

FLUXURI FINANCIARE ASIGURAREA FUNCTIONARII

INSTITUTIILOR PUBLICE IMPOZITE, TAXE,

CONTRIBUTII ACTE NORMATIVE

EVALUARE

TRANSFERURI / ECHIVALENTE / CONTRAPRESTATIE

CONTABILITATE – - FINANTE

REGULI UNITARE DE GESTIONARE

ELEMENTE DE SPECIFICITATE

CONSTITUIRE / UTILIZARE / GESTIONARE

(1) Elaborarea bugetului

(2) Executia bugetului

(3) Utilizarea mijloacelor financiare

ale organelor puterii publice

legislativa executiva judecatoreasca

(4) Controlul asupra modului de utilizare a resurselor publice

PRINCIPIILE EVALUARII

→ (1) principiul delimitarii obiectului § în timp si spatiu § evaluare analitica § identificare specifica dupa natura

→ (2) principiul valorii reale § utilitate § cost de înlocuire § cost real § valoare de piata

→ (3) principiul alegerii formei de evaluare § obiectul, scopul, mijloacele trebuie adecvate § forma trebuie adecvata momentului pentru care se

justifica evaluarea

→ (4) principiul evaluarii cu prudenta § tine cont de riscuri § calculeaza deprecieri si pierderi

→ (5) principiul permanentei metodelor § continuitatea aplicarii normelor § reguli unitare si uniforme § asigura comparabilitatea

2. Costuri, preturi, tarife pentru servicii publice, angajamente prin licitatii publice

ELEMENTUL DETALII DE CONTINUT

Bunuri publice

• Servicii prestate de institutii publice • Activitati si operatii pentru scopuri sociale, garantate în folosul

comunitatii • Considerate cu titlu egal – “gratuite” sau “cvasigratuite”, toate

activitatile publice au costuri si genereaza cheltuieli • Indirect, cheltuielile publice sunt finantate prin mecanismul taxelor si

impozitelor

Serviciile publice

• Trebuie considerate neconcurentiale • Unele sunt impuse prin mecanisme de monopol, altele sunt

concurentiale • Sunt avizate si controlate de stat • La anumite servicii preturile sunt garantate • Sunt de interes general

Tarife publice

• Cercetarea consensului prin optimizare • Optimul poate fi economic sau social • Tariful poate fi la cost marginal • Tariful poate fi cu abonament • Tariful poate fi cu program orar • Tariful poate fi discriminatoriu (cu impozit) • Echilibrare prin eliminarea perioadei de vârf • Tarifarea în functie de utilizarea capacitatii

Tarife

• reflecta servicii prestate • Se calculeaza pentru utilitati, servicii, manopera, investitii • Bunurile si produsele de monopol au tarife cu pret controlat de stat,

garantat de Guvern

Licitatiile publice pentru achizitii

• Deriva din contracte, prin initiativa Statului • Se bazeaza pe prudenta, controlul riscurilor si al cheltuielilor publice • Pentru continuitatea serviciilor publice, statul fixeaza prin contracte,

norme precise, categorice, lipsite de controverse, raporturile si raspunderile fata de contractanti

• Urmaresc controlul riscurilor si garantii • Apara interese publice • Se stimuleaza competitia si calitatea • Prin concurenta se obtin rezultate favorabile • Fixeaza termene si certitudini de executare • Se realizeaza distinct pe activitati si servicii, dupa natura lor

MOMENTE DE EVALUARE

→ (1) ÎN FAZA DE NORMARE / PRELIMINARE / CONSTRUCTIE A BUGETULUI

→ (2) ECHILIBRARE - VOTARE

→ (3) EXECUTIE BUGETARA / PROCEDURA CHELTUIELI

a) ANGAJARE BUGETARA

b) CONTROL PREVENTIV

c) LICHIDARE

d) ORONANTARE

e) PLATA

→ (4) INVENTARIERE / CONTROLUL REALITATII

→ (5) BILANT – ÎNCHIDERE EXERCITIU BUGETAR

→ (6) LICITATII PENTRU ACHIZITII SI SERVICII PUBLICE

FORME DE EVALUARE

→ (1) EVALUARE CANTITATIVA • stocuri consumabile, material, obiecte • identificare specifica (natura / destinatia) • masurare etalon / standard (sisteme de unitati) • normative de consum fizic – material identificabile

→ (2) EVALUARE CONVENTIONALA • raportare la orizontul de timp • raportare la conventii si contracte prestabilite • randament, eficienta, eficacitate • manopera, capacitate, indici, valori medii, calculate

→ (3) EVALUARE NORMATIVA / OPERATIONALA • responsabilitati operationale • centre de responsabilitate bugetara • ierarhie, functii, competente • purtatori de costuri • gestiune prin autoritate / responsabilitate

→ (4) EVALUARE VALORICA • etalon universal de masura • generalizare / uniformizare • echivalent general pentru calcule • comparatii omogene

NORMARE

PRELIMINARE

BUGET

→ (1) DISPOZITIE DE COORDONARE SI AUTORITATE

→ (2) COORDONARE IERARHICA / ECHILIBRARE

→ (3) TEHNICI FINANCIARE DE NORMARE

→ (4) SINCERITATE

→ (5) CLARITATE

→ (6) ECONOMIE

→ (7) ECHILIBRU INTERN

→ (8) UNIVERSALITATE

→ (9) CALCUL CHELTUIELI DUPA NATURA

→ (10) CALCUL CHELTUIELI DUPA DESTINATIE

→ (11) NORMARE NECESAR DE CHELTUIELI

→ (12) OPORTUNITATE SI NECESITATE

→ (13) CLASIFICARE BUGETARA STANDARD

→ (14) FINANTARE ECHITABILA SI UNIFORMA

→ (15) NOTE DE CALCUL, ARTICOLE – CADRU COMUN

ELEMENT DE

EVALUARE DETALII DE CONTINUT

Evaluarea angajarii

cheltuielilor

• Deriva din exercitarea administrativa a drepturilor

• Cheltuiala se defineste daca exista credit bugetar

• Legatura contractuala între administrator si terti:

- pentru a furniza servicii

- pentru a îndeplini sarcini exprese

- pentru a executa lucrari

• Rezulta din contracte, din decizii, din legi organice

LEGE:

♦ Parlamentul acorda Guvernului prin legea

bugetara anuala, dreptul de a executa cheltuieli

♦ Parlamentul voteaza finantarea,

posibilitatile de acoperire a cheltuielilor / nici un

angajament fara acoperire de credit

DECIZIE:

♦ Ministerul – ordonator principal – aloca,

decide si distribuie creditul bugetar la subordonati

CONTRACTE:

♦ Drepturi si obligatii pentru angajamente cu

scadenta precizata

Evaluare cheltuieli pentru faza

de control preventiv

• Justa imputare în limitele cadrului bugetar

• Cercetare documentatie

• Necesitatea, legalitatea, oportunitatea, limitele

economice

• Concordanta dintre forma, continutul si fondul juridic al

operatiilor consemnate în documente

Evaluare cheltuieli pentru

lichidare obligatii bugetare

scadente

• Lichidarea este consecinta angajarii

• Se întemeiaza pe certificarea organelor legalmente

îndreptatite ca obligatiile pot fi descarcate în Trezorerie

• Lichidare înseamna certificarea autoritatii administrative,

ELEMENT DE

EVALUARE DETALII DE CONTINUT

obligatia bugetara este îndeplinita

• Lichidare înseamna ca se poate elibera o Ordonanta de

plata

• Orice drept de plata se sustine prin acte

• Consumarea fondurilor din buget se face prin verificarea

titlurilor pentru care se pretinde plata

• Actele trebuie sa aiba continut, semnaturi, aprobari si

avize:

- State explicative, extrase

- Delegati, mandate

- Procese-verbale

- Receptii definitive

- Chitante

- Acte de inventar

• Certificarea realitatii, semnaturi

• Mentiuni autenti ce de înregistrare în contabilitate

Evaluare cheltuieli pentru

ordonantare

• Actele angajate si lichidate devin valabile, lichide,

exigibile

• Dispozitia de efectuare a platii se face direct sau prin

delegatie

• Ordonanta se emite / admite la plata daca exista credit

bugetar deschis, în limita distributiei mensuale a

fondurilor

• Ordonanta de plata este la ordonatorul Secundar mandat

de plata

• Ordonanta înseamna ca Trezoreria Publica trebuie sa

plateasca o suma certa

• Ordonanta poate di: directa, de avans, pentru anuitati de

datorie publica, pentru certificate de Trezorerie în valuta

ELEMENT DE

EVALUARE DETALII DE CONTINUT

Evaluare cheltuieli bugetare

pentru plati

• Dispozitia platii o da administratorul de buget

• Confirmarea si executarea platii se face prin Trezoreria

Publica

• Controlul se face prin intermediul Ministerului de Finante

§ Evaluare la inventar

• Certificarea realitatii scriptice a angajamentelor

• Controlul faptic al realitatii

• Concordanta dintre scriptic si faptic

• Constatarea, solutionarea si înregistrarea diferentelor

(cantitative si valorice)

• Masurare contabila în valori reale (estimarea realitatii,

certitudinea exactitatii)

• Prudenta

• Permanenta metodelor de evaluare

• Conservarea materiala a substantei de patrimoniu

§ Evaluare în bilant

• Certificarea contabila a imaginii fidele a patrimoniului,

bugetului si a contului de executie ca un tot unitar

• Concordanta dintre angajamente, realizari, inventar si

bilant

Evaluare în conditii

de licitatie publica

• Contracte, termene, durata certa

• Avantaje comparative, randament, costuri

• Calitate, standarde, garantii

• Restrictii de economie bugetara

• Formalism, concurenta

• Clauze, negociere

• norme de drept • standarde • economie • justitie sociala

• bunuri publice • bunuri private • bunuri mixte • costuri fixe • efecte / eforturi • tutela / monopol

• material • manopera • servicii • capital • investitii

• sistem public • informatii • buget • contabilitate

• cadru contabil • nomenclatura

bugetara • bugetare • servicii publice • programe

• executie buget • control cheltuieli • gestiune activitati

• audit • control de gestiune • responsabilitate • Curtea de Conturi

• tarifarea activitatilor • operatii/activitati • modelare conturi • modelare resurse • gestiune:

achizitii, piete publice, oferta si cererea publica

• gestiune publica prin competenta si resurse umane

• educatie nationala

• recrutare / formare

• remunerare • stimulare

• rentabilitate cost monetar/economic/ bugetar

• avantaje/ cost • beneficiu net

acutalizat • randament • randament

marginal

• cost / eficacitate • ierarhie • criterii

• Control administrativ • Control financiar • Revizia conturilor • Control bugetar • Control fiscal • Disciplina plati • Control monetar

• AUDIT INTERN • Control delegat • Obiective • Tematica • MINISTERUL

FINANTELOR • Trezoreria

Publica

• CURTEA DE CONTURI

• Control ulterior (descarcarea de gestiune)

• Jurisdictie

• ADEVAR • Stabilitate • Coerenta • Echilibrare • Imagine fidela • Integritate • Obiectivitate

I. ESTIMARE / NORMARE / EVALUARE CONTABILA

II. INFORMARE CONTABILA (ACTE SI REGISTRE)

III. ACTIUNE DE ÎNREGISTRARE CURENTA • OPERATII

IV. RETROSPECTIVA – VERIFICARE, CONTROL, DECIZII

GESTIUNE PUBLICA

BUGETUL, CHELTUIELILE SI VENITURILE INSTITUTIILOR PUBLICE

1. Bugetul: definitie, concept, structura, functii Termenul “buget” provine etimologic de la englezescul –

budget - ceea ce semnifica punga în care erau aduse la Parlament actele, documentele, registrele, evidentele în care erau consemnate situatia, veniturile, cheltuielile, sarcinile si obligatiile statului.

Istoric, pentru prima data un astfel de document a fost întocmit în Anglia în 1215.

Conceptul si metodologia unui buget este o previziune “cifrata” a elementelor de structura ce corespund unor programe sau sarcini determinate în timp si spatiu.

Un buget apare ca expresie a unui act de vointa si certitudine pentru masura adecvata a deciziilor luate de responsabili, expresia detaliata si cuantificata a programului de actiune în termenii resurselor alocate în vederea atingerii de obiective predeterminate.

Conceptul de buget semnifica: (1) previziunea sistematica a unui ansamblu contingent

echilibrat de cheltuieli si venituri. (2) expresia contabila si financiara a unui plan de actiune care

detaliaza mijloace si surse de realizare si îndeplinire a obiectivelor vizate prin masurare adecvata a raporturilor dintre obiective, mijloace si scopuri.

(3) echilibrul stabil dintre utilizari si resurse, disponibile la termen prestabilit, pentru convergenta realizarii de planuri si programe operationale.

(4) plan detaliat exprimând în termeni de gestiune – cantitativ, operational, valoric – raporturile de determinare prin interese, acte, proceduri si competente, aspectele esentiale

de structura a unei entitati date (Stat, firma, institutie, familie, individ) pentru o perioada, calculat cu certitudini din trecut pentru actiuni juste proiectate în viitor.

(5) gestiunea contabila a actelor de prevedere, elaborare, cuantificare – definire si masurare de obiective, analiza si controlul resurselor disponibile - certificarea rezultatelor, înregistrarea, calculul, analiza si controlul strategiei de punere în lucru a documentului oficial al unei entitati de sine statatoare.

Bugetul decurge din necesitatea de a fixa în cifre

prestabilite planul de actiune al unei administratii, plan ce reprezinta estimarea, prevederea si coordonarea ce fixeaza în prealabil venituri si cheltuieli pentru atingerea scopurilor legal ocrotite prin autoritatea administratiei, prin vointa si responsabilitatea institutiei titulare de buget.

Distingem: (1) bugetul centralizat al statului, (2) bugetul autoritatilor si serviciilor publice, (3) bugetul fondurilor speciale de asigurari, (4) bugetele întreprinderilor publice, (5) bugetele institutiilor, (6) bugetele unitatilor administrativ-teritoriale locale.

Fiecare buget este o individualitate aparte. Pentru stat si autoritatile publice bugetul este act politic

rezultat din îndeplinirea programului de guvernare, care fixeaza certitudini si optiuni prin echilibrarea dintre resursele de finantare si destinatiile de utilizare a cheltuielilor.

Schema 5.1 Factori si conditii de influenta a bugetului ca act politic al statului

STATUL CA

AGENT

TITULAR DE

BUGET PUBLIC

MASURI DE

INFLUENTA SI

DIRIJARE

POLITICA A

ECHILIBRELO

R MACRO-

ECONOMICE

INTERESE

CONDITII

RESTRICTII

POLITICA DE CONJUCTURA

• CEREREA / OFERTA DE SERVICII PUBLICE

POLITICA DE STRUCTURA

• OFERTA DE SERVICII ECONOMICE

• VOLUMUL CAPITALULUI • CALITATEA MUNCII • EVOLUTIA TEHNICA A

AFACERILOR

ORIZONT DE

TIMP

TERMEN SCURT

TERMEN MEDIU

INVESTITII PROGRAME

TERMEN LUNG

Schema 5.2 Instrumente publice de politica economica ce conditioneaza modelarea si administrarea bugetului

INSTRUMENTE

ALE

POLITICII

ECONOMICE

(I) POLITICA FISCALA / BUGETARA

→ starea si modificarea volumului si structurii veniturilor si cheltuielilor statului

→ administrarea de masuri de atragere si utilizarea resurselor pentru cheltuieli publice

→ echilibrarea raporturilor dintre venituri, impozite, taxe, contributii

→ excedent / deficit bugetar (II) POLITICA MONETARA

→ controlul volumului si compozitiei masei monetare în circulatie

→ influenta puterii de cumparare a monedei

→ echilibrul oferta de bani / rata dobânzii

→ rate de schimb devize convertibile

→ taxe de scont

→ controlul creditului

→ politica de piata monetara “deschisa”

→ interdependete regionale si riscuri (III) INTERVENTIE DIRECTA

→ administrare politici pentru venituri, salarii, preturi

→ politica balantei comerciale de plati (import, export, marfuri, servicii, capital)

→ crestere economica durabila - invetitii si infrastructura - industrie si agricultura - amensajarea teritoriului, ape, silvicultura - mediu ambiant, ecologie - protectie sociala, atenuare conflicte

→ politi ca concurentei

În domeniul gestiunii publice desemneaza acte, proceduri si competente legate de starea previzionata a cheltuielilor si veniturilor, în cadrul unui exercitiu anual, bazat pe respectarea unitara si uniforma a constrângerilor de aprobare, punere în lucru, executare, evaluare, înregistrare, calcul, analiza, verificare, certificare, audit. Caracterul legislativ este legat de conformitatea cu prevederile impuse de Legea finantelor publice si de Legea bugetului public anual.

Regulile bugetare implicite si explicite legate de gestiune, contabilitatea publica si controlul sunt modelate pe criterii juste, stricte, temporar verificate cu argumente de calcul. Gestiunea bugetului public nu este un scop în sine, reprezinta expresia actelor de responsabilitate si competenta politica, institutionala ce coordoneaza, satisfac si acopera de o maniera echitabila nevoile colective cu resurse financiare depersonalizate, colective pe baza raporturilor de echilibru.

Legea contabilitatii publice din 1929 definea bugetul public ca act de gestiune în care sunt prevazute si în prealabil aprobate veniturile si cheltuielile anuale ale statului sau ale institutiilor si administratiilor publice.

Exigentele de procedura publica bugetara implica asumarea de masuri prin acte, proceduri si competente standardizate foarte precise, medierea raporturilor de suveranitate constitutionala pentru instruirea, perceperea, colectarea si administrarea impozitelor si taxelor, stabilirea criteriilor de administrare a cheltuielilor publice, exercitarea controlului public asupra eficacitatii actelor de gestiune.

Regulile care stau la baza elaborarii si executarii bugetului public se numesc principii bugetare. Principiile bugetare sunt: universalitatea, unitatea, pluritatea, neafectarea si depersonalizarea, anualitatea, specializarea bugetara, echilibrarea bugetului public, publicitatea.

Principiul universalitatii implica cuprinderea în buget a ansamblului unitar, contingent a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice, ceea ce permite cunoasterea exacta, reala a tuturor angajamentelor publice, controlul legaturilor si corelatiilor prin

sume exacte pornind de la implicare raporturilor universale de întregire a partilor la unitatea întregului.

Unitatea bugetara are motivatie explicita si implicita de natura juridica, financiara, gestionara, contabila si politica. Juridic unitatea bugetului se exprima prin contingenta relativa la ansamblul armonizarii criteriilor, regulilor si normelor de dispozitie, executie, control continute de legile, ordonantele, normele, instructiunile ori metodologiile ce reglementeaza procesul bugetar. Financiar, unitatea bugetara descrie reguli de ordine, claritate si precizie ce fixeaza modalitatile prin fluxurile de bani si angajamente prezinta detaliile reale ale situatiei bugetului, fara erori sau disimulari. Gestionar, unitatea bugetara aplica reguli de compunere si verificare a calitatii fluxurilor pornind de la controlul faptic al realitatii actelor de schimb între entitati, structuri, persoane, pe temeiul autoritatii si responsabilitatii. Contabil, unitatea bugetara exprima eficacitatea si coerenta de a transpune o imagine fidela, justa, adecvata, dar mai ales organizarea precisa, clara, completa a sistemulu i de evaluare, înregistrare, calcule care sa permita analiza si control pentru certificarea exactitatii, a legalitatii si concordantei procesului bugetar. Politic, unitatea bugetara exprima oportunitatea si eficacitatea deciziilor asumate de puterea legislativa pentru arbitrarea competenta a optiunilor ce satisfac pe criterii legale toate exigentele bugetare.

Pluralitatea bugetara exprima faptul ca, pe baza multitudinii si complexitatii sarcinilor publice statul are buget central – ordinar sau general, dar si bugete speciale, anexe, extraordinare, autonome.

Anualitatea bugetului exprima decuparea în timp a exercitiilor, faptul ca Parlamentul autorizeaza Guvernul sa încaseze veniturile publice si sa efectueze cheltuielile publice pe durata unui an pe criterii de control politic periodic, dreptul si obligatia constitutionala a puterii publice de a examina, dezbate si aproba anual modalitatile tehnice de fundamentare a politicilor publice, armonizarea fluxurilor de angajamente cu posibilitatile reale de acoperire prin trezorerie, tratarea echitabila în raport cu exercitiul anual al drepturilor, obligatiilor, încasarilor si platilor de taxe, contributii si impozite.

Specializarea bugetara presupune tratarea, examinarea si aprobarea separata, distincta a veniturilor si cheltuielilor, corelarea si impunerea justa, legala, echitabila a originii de finantare a veniturilor, respectiv a destinatiilor creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli. Clasificarea bugetara permite unificarea simpla, clara, coerenta a regulilor de departajare a cheltuielilor si veniturilor bugetare în toate fazele procesului bugetar.

Echilibrarea bugetului public imputarea rationala a raporturilor dintre venituri si cheltuieli, acoperirea stabilita integrala a cheltuielilor publice din venituri si surse legale, în conditii de echilibru. Deficitul bugetar se creeaza în situatia în care cheltuielile bugetare depasesc veniturile. Deficitul bugetar trebuie garantat de stat prin lege ca datorie publica, respectiv acoperit temporar din resurse financiare atrase si împrumutate. Ministerul Finantelor Publice poate emite bonuri de tezaur si certificate de trezorerie, purtatoare de dobânda, pentru a acoperi temporar sarcina cheltuielilor publice pâna la încasarea veniturilor. În situatii exceptionale, prin lege, Banca Nationala poate acorda împrumut rambursabil fara dobânda, în limita de 10 % din totalul bugetului. Publicitatea bugetara exprima cerinta respectarii dreptului constitutional de acces liber si ne îngradit la informatii de fundamentare a optiunilor bugetare, divulgarea informatiei, publicarea, comentarea si fundamentarea publica în detalii semnificative a aspectelor majore ale procesului bugetar.

2. Procedura bugetara

PROCEDURA

BUGETARA

(1) REFLECTARE CHELTUIELI / VENITURI BUGETARE

(2) ELABORARE PROIECTE BUGET

• ADMINISTRATIE CENTRELA DE STAT

• ASIGURARI SOCIALE DE STAT

• CONTUL GENERAL DE EXECUTIE

• BUGETE LOCALE

(3) APROBAREA PROIECTE BUGET

(4) VOTARE / PROMULGARE LEGE BUGETARA ANUALA

(5) EXECUTIA BUGETULUI PUBLIC A. REPARTIZAREA PE TRIMESTRE

- VENITURI - CHELTUIELI B. EXECUTAREA DE CASA A BULETINULUI DE STAT C. REALIZAREA VENITURILOR BUGETARE D. EFECTUAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

(6) RECTIFICARE BUGETARA A. VIRARE / TRANSFERARE B. ANTICIPARE / SUPLIMENTARE C. BLOCATE / ANULARE

(7) ÎNCHEIERE EXECUTIE BUGETARA

(8) CONTROL EXECUTIE BUGETARA A. CONTROL POLITIC – PARLAMENT B. CONTROL JURISDICTIONAL C. CONTROL ADMINISTRATIV

Bugetul public decurge din necesitatea ocrotita de lege de a fixa în cifre planul si programele de actiune ale unei administratii. Planul financiar si bugetul corespunzator acopera actiuni, operatii, acte si fapte, proceduri si competente pe perioada unui exercitiu financiar (exercitiu bugetar).

Orice buget implica în prealabil evaluare si calcule de preliminare – prevedere, aprobarea autoritatii executive, executia propriu-zisa, controlul raporturilor de echilibru dintre venituri si cheltuieli, pentru realizarea scopurilor de autoritate publica sau instituirea respectiva.

Statul, autoritatile si serviciile publice, întreprinderile si institutiile publice îsi desfasoara activitatile proprii numai pe baza de buget.

Fiecare buget este o individualitate unica, care da nastere unui exercitiu – juridic, economic, financiar contabil si administrativ.

Exercitiul juridic este expresia drepturilor si obligatiilor ce decurg din lege – sub semnul unei autoritati ce analizeaza, aproba, dispune si controleaza bugetul în raport cu tertii interesati, într-un orizont de timp strict delimitat.

Exercitiul economic presupune ca bugetul satisface interese economice obiectiv determinate, nevoi si scopuri justificate economic în raport cu ceea ce apartine colectivitatii, ceea ce economic este socialmente necesar.

Proiectele de buget ale ordonatorilor principali si ale bugetelor locale se depun la Ministerul Finantelor Publice pâna la 1 iunie, în fiecare an.

Ministerul Finantelor Publice examineaza, discuta, pune de acord si stabileste nivelul maxim al cheltuielilor bugetare, solicita eventuale modificari pentru a încadra bugetul centralizat în restrictiile impuse de limitele de cheltuieli stabilite, cu acordul primului ministru pe baza politicii financiare a Guvernului – pâna la 1 iulie ale fiecarui an.

Toate proiectele de buget se considera definitivate pâna la 1 august, însotite de documentatii si fundamentari amanuntite, atât pentru venituri, cât si pentru cheltuieli.

În toate situatiile de divergente Guvernul este abilitat sa medieze si sa hotarasca.

Pâna la 25 septembrie, Ministerul Finantelor Publice întocmeste proiectul bugetului de stat pe care îl depune la Guvern însotit cu proiectul legii bugetare anuale.

Guvernul analizeaza proiectele, iar dupa însusirea acestora le dispune pentru analiza si aprobare Parlamentului, împreuna cu raportul privind situatia economico-financiara a tarii, pâna la 1 octombrie.

Pâna la 28 decembrie bugetul public se aproba de catre Parlament:

§ pe ansamblu; § pe capitole si articole de clasificare bugetara; § pe ordonatori principali de credite; § în cote si sume defalcate pe categorii distincte de

bugete anexate. Bugetul de stat trebuie sa cuprinda sume certe, cu titlu

definitiv, inclusiv transferuri, toate veniturile si cheltuielile ce urmeaza procedura de urmarire, executie si control prin Ministerul Finantelor Publice.

Daca legea anuala a Bugetului Public nu este aprobata pentru Parlament pâna la 28 decembrie, atunci Guvernul îndeplineste sarcinile curente potrivit legii anului precedent, pâna la aprobarea noului buget.

Aprobarea noului buget de stat a bugetului asigurarilor sociale de stat, a bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale si bugetelor institutiilor publice se face de catre:

a) Parlament, prin lege – pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale;

b) organul local ales (consiliul judetean sau local) pentru judete, municipii, orase sau comune – pentru bugetele acestora si bugetele fondurilor speciale constituite conform legii în afara acestora;

c) organul ierarhic superior al institutiei publice - pentru bugetul acesteia, finantat integral sau partial din resurse bugetare;

d) organul de conducere al institutiei, au avizul organului ierarhic superior, daca bugetul institutiei se finanteaza integral din resurse extrabugetare.

Exercitiul financiar este expresia raporturilor dintre cheltuieli

si venituri, n orizontul de timp, implicit rezultatul administrarii juste a acestora.

Exercitiul contabil este expresia actelor si procedurilor ce exprima cifric evidenta, calculul, analiza si controlul bugetului – în documente, evidente, acte si registre – în toate fazele procesului bugetar.

Exercitiul administrativ este expresia actelor de procedura pentru delegarea autoritatii pe categorii de institutii, autoritati si organisme publice – pe criterii de cardinalitate, în conditiile în care fazele procesului bugetar formeaza un tot unitar, indisociabil.

Pentru autoritate publica exercitiul bugetar trebuie sa respecte într-o stare de echilibru stabil:

a) situatia cheltuielilor si veniturilor; b) contul de executie bugetara – bilantul; c) inventarul de avere publica. Pentru Stat si autoritati bugetul este un act public de

suveranitate, un act ce exprima optiuni politice de alocare – finantare pentru prioritatile programelor de guvernare.

Veniturile bugetare trebuie fixate cu multa prudenta, urmarind pe cât posibil evitarea deficitelor.

Cheltuielile se repartizeaza strict în limita operatiilor sau activitatilor pentru care au fost prestabilite, urmarind pe cât posibil o imputare justa, echitabila, dar si evitarea majorarilor de cheltuieli nesabuite.

Expunerea contabila din orice buget se face sintetic si analitic.

Expunerea sintetica urmareste sursele si destinatiile bugetului pe capitolele standard, pe criterii economice, constitutionale si operationale.

Expunerea analitica urmareste sursele si destinatiile bugetului defalcat în amanunte.

Expunerea amanuntita este necesara din ratiuni de gestiune si control.

EXECUTIA BUGETULUI PUBLIC NATIONAL Executia curenta a bugetului public reprezinta totalitatea

actelor, procedurilor si competentelor de autoritate, responsabilitate, transfer, încasare si plata pentru acoperirea cheltuielilor si încasarea veniturilor, pe baza criteriilor si restrictiilor legii bugetare anuale.

Executia bugetara publica are urmatoarele etape: repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare;

controlul preventiv al angajamentelor si auditul intern; executarea de casa a bugetului de stat; realizarea veniturilor publice bugetare; efectuarea cheltuielilor publice bugetare; modificare repartizarii creditelor pe trimestre (virare, transferare, suplimentare, anticipare, blocare, anulare);

închiderea executiei; descarcarea de gestiune si controlul ulterior de gestiune; auditarea conturilor anuale de executie.

Repartizarea pe trimestre a veniturilo r si cheltuielilor se

aproba de catre Ministerul Finantelor Publice – pe capitole – la propunerea ordonatorilor principali – ministere, organe centrale de stat, autoritati centrale de specialitate, autoritati judecatoretti, directii generale ale finantelor publice, pentru sume defalcate si transferuri din bugetul statului, respectiv de catre ordonatorii

principali de credite (conducatorii autoritatilor publice, ministrii, conducatorii administratiei centrale, secretarii generali ai Camerelor Parlamentului) – pe subdiviziunile clasificatiei – pentru bugetele proprii si bugetele entitatilor bugetare subordonate. Creditele bugetare defalcate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, se folosesc la cerere, fundamentate pe documente legale, prin deschiderea finantarii si alimentarea cu fonduri cu aprobarea Ministerului Finantelor Publice, prin conturi deschise la Trezoreria Publica. Ministerul Finantelor are Directii Generale ale Finantelor Publice Judetene, unde functioneaza Directii de Trezorerie Publica – ce deruleaza operatiile curente în profil teritorial.

Defalcarea se face în limita creditelor aprobate, cu respectarea destinatiilor legale, în raport cu sarcini bugetare concrete.

Este interzisa efectuarea directa de plati, efectuarea directa a veniturilor încasate, schimbarea destinatiilor legale între originea de finantare si decontarea legala conditionata a cheltuielilor bugetare. Donatiile, subventiile, sponsorizarile si finantarile gratuite nerambursabile se deconteaza legal numai prin contract, cu obiective precis delimitate, se cuprind, se executa si se descarca prin bugetele ordonatorilor principali.

Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, repartizeaza credite le entitatilor bugetare subordonate. Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare pentru nevoile bugetare proprii, în limita prevederilor si destinatiilor impuse prin buget. Ordonatorii principali, secundari si tertiari au autoritate si responsabilitate legala pentru modul de utilizare a creditelor, realizarea veniturilor, decontarea legala a angajamentelor bugetare, asigurarea materialitatii si integritatii resurselor bugetare, organizarea competenta a sistemului bugetar de conturi si a procedurilor de evaluare, calcul si înregistrare contabila a angajamentelor bugetare, întocmirea, prezentarea auditarea si publicarea periodica a darilor de seama privind executia bugetara.

Toate angajamentele bugetare trebuie controlate preventiv înainte de a produce consecinte sau de a deconta plati bugetare,

ceea ce presupune verificarea sistemica a proiectelor de operatii pentru legalitate, regularitate, justa încadrare a angajamentelor în limitele bugetare prevazute, integrarea operativa a masurilor de executia pentru ansamblul activitatilor institutiei cu privire la structurile organizatorice, metode, proceduri si sisteme de control sau de evaluare operativa instituite în scopul realizarii competentelor la nivel de calitate si randament corespunzatoare, a îndeplinirii obiectivelor cu regularitate, economic si suficient, eficace, protejarea resurselor, efectuarea, mentinerea, corectarea si stocarea de înregistrari contabile corecte si complete, furnizarea la timp si de calitate a informatiilor operative pentru decizii corecte si legale, respectarea unitara a normelor, standardelor si a politicilor corecte de administrare economica a resurselor.

Auditul intern se exercita asupra tuturor angajamentelor aflate în aria de responsabilitate si gestiune contabila a unei entitati bugetare, pe tot parcursul executiei, de la initierea si pâna la finalizarea efectiva a acestora. Auditul intern presupune atributii de verificare, certificare si control contabil legate de examinarea legalitatii, regularitatii si conformitatii operatiunilor, identificarea erorilor, a risipei, împiedicarea fenomenelor de frauda si gestiune defectuoasa, propunerea de masuri si solutii concrete de stimulare a competentelor si de sanctionare a abaterilor, recuperarea pagubelor, sanctionarea vinovatilor, supravegherea si mentinerea calitatii si regularitatii sistemelor de fundamentare corecta a deciziilor, planificarea, anticiparea, programarea, organizarea, coordonarea, urmarirea si controlul îndeplinirii sarcinilor, evaluarea economicitatii, eficacitatii si eficientei de utilizare a fondurilor si finantarea pentru programe, actiuni si proiecte, identificarea slabiciunilor si a riscurilor asociate operatiilor, evaluarea consecintelor, propunerea de masuri flexibile pentru corectarea acestora, certificarea periodica, însotita de raport, a bilantului si contului de executie, prin verificarea evidentelor contabile si a actelor financiare de gestiune.

Efectuarea cheltuielilor se face numai cu acte justificative, legal întocmite, aprobate si controlate ori confirmate prin competente legale. Prin investitii strategice garantate de stat, Guvernul poate stabili prin lege, acte, criterii, proceduri sau

competente pentru care se fac plati î avans, în limita a 30 % din fondurile publice aprobate. Ordonatorii principali sunt obligati sa analizeze trimestrial situatia angajamentelor bugetare scadente si sa propuna Ministerului Finantelor Publice masuri de rectificare.

Executia de casa a bugetului de stat si a bugetelor speciale se face prin decontarea, confirmarea si plata angajamentelor bugetare prin Trezoreria Publica.

Actele, procedurile si competentele Trezoreriei, coordonate unitar de Ministerul Finantelor Publice, asigura încasarea veniturilor bugetare, efectuarea legala a cheltuielilor bugetare dispuse de ordonatorii de credite, pastrarea disponibilitatilor, efectuarea de plasamente la termen prin conturi corespondente la Banca Nationala, urmarirea, atragerea, utilizare si plasarea de resurse financiare pentru gestiunea datoriei publice, avizarea, urmarirea, folosirea si decontarea împrumuturilor publice, încasarea pe categorii de finantare a resurselor extrabugetare si confirmarea legala a platilor din acestea, rambursarea creditelor, plata dobânzilor, a comisioanelor.

Prin reguli unitare de compunere si sinteza fluxurilor de trezorerie se compune Tezaurul Public, functia Finantelor Publice de executare a operatiilor financiare ale Statului. Tezaurul Public reflecta unitar si stabil unitatea legaturilor de dependenta si conditionare a executarii Bugetului Public. Prin lege se face distinctie între contul de trezorerie ale Statului, bonuri efecte si titluri publice de Trezorerie, contabilitatea trezoreriei statului si a institutiilor publice. Tezaurul este casa de compensatie multilaterala a unitatii fluxurilor financiare, bugetare si de trezorerie, ce deconteaza formal – scriptic venituri, cheltuieli, încasari si plati. Datoriile si creantele flotante temporare sunt decontate din angajamente care prospectiv trebuie sa aiba acoperire financiara sau garantii publice prin lege. În mod distinct operatiile bugetare cuprind numai încasarea veniturilor bugetare, decontarea si plata cheltuielilor bugetare. Operatiile publice cuprind constatarea, decontarea, înregistrarea, capitalizarea, repartizarea, redistribuirea, transferul de fonduri, acordarea de avansuri, acoperirea temporara de datorii pentru angajament publice confirmate prin Trezoreria Publica. Depozitele de trezorerie

sunt efectuate material prin plasamente la Banca Nationala. Anual din excedentul bugetului ramas dupa acoperirea integrala a datoriei publice se rezerva 50 % pentru finantarea fondurilor la dispozitia Tezaurului.

Ministerul Finantelor Publice centralizeaza date si informatii contabile de sinteza pentru patrimoniul public si privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale, evidenta publica a mijloacelor si fondurilor declarate prin lege în patrimoniul statului, închide executia bugetului public de stat la unitatile teritoriale ale Trezoreriei, întocmeste trimestrial si anual bilantul general al Trezoreriei Statului, coreleaza cu acestea balanta de plati externe, balanta masei monetare în circulatie, balanta cheltuielilor si veniturilor, balanta angajamentelor valutare scadente.

Viramentele bugetare angajeaza transferuri bugetare înainte de angajarea cheltuielilor ce suporta modificari prin viramente.

În domeniul administratiei locale ordonatori principali sunt presedintii de consilii judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si respectiv primarii unitatilor administrativ-teritoriale, acestia repartizeaza creditele entitatilor bugetare subordonate, aproba efectuarea cheltuielilor cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii secundari si tertiari primesc si utilizeaza creditele bugetare.

Rezultatul bugetului local este finantat temporar pe seama fondului de rulment al bugetului local, care se pastreaza într-un cont distinct la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului. Controlul ulterior al executiei bugetare se realizeaza prin obiective si tematici specifice de catre Curtea de Conturi, organism public de control în subordinea Parlamentului, cu atributii de verificare, certificare, raportare si jurisdictie asupra modului de formare, întrebuintare si administrare a resurselor si fondurilor publice bugetare

CHELTUIELI PUBLICE Reflecta angajamente bugetare determinate de îndeplinirea

legala a obiectivelor, misiunii si obligatiilor specifice activitatii, operatiilor si entitatilor patrimoniale publice.

Cheltuielile reflecta acte, fapte proceduri si competente în fazele de anga jare contractuala, bugetara, legala, consumuri de resurse, plati de datorii scadente, plati de obligatii esalonate si calculate cu temei juridic de lege.

Toate aceste angajamente sunt relatii de transfer, compensare si redistribuire între stat, autoritati, administratii si contribuabili – persoane fizice si juridice.

Toate angajamentele publice devin la scadenta cheltuieli, toate cheltuielile devin plati, toate platile se deconteaza prin trezorerie. Trebuie facuta distinctie între cheltuieli bugetare si cheltuielile publice. Cheltuielile bugetare sunt decontate strict din bugete controlate de stat centrale si locale. Cheltuielile publice integreaza evaluarea, analiza, controlul si interpretarea unitara a totalitatii angajamentelor, acoperite stabil si definitiv din fonduri bugetare, extrabugetare, publice, private, din venituri proprii ale entitatilor ce executa operatii publice cu patrimoniu, autoritate si responsabilitate de sine statatoare.

Clasificarea cheltuielilor publice este administrativa, organica, functionala, economica sau financiara (figura 5.3).

CLASIFICAREA

CHELTUIELILOR

PUBLICE

(I) ADMINISTRATIVA (a) ORGANICA – dupa institutiile la care

se refera si dupa fondurile din care se constituie (buget general, bugete speciale, conturi de trezorerie

(b) FUNCTIONALA – profilul activitatii (puterea publica si

administrativa, justitie si politie, relatii internationale, armata, cultura, învatamânt, actiuni sociale, economice)

(II) ECONOMICA

(a) rolul cheltuielilor (b)natura economica (c) scopul consecintelor de efectuare (d)continutul (e) caracterul: permanenta / intermitenta

(III) JURIDICA

(a) titluri definitive (b)titluri temporare (c) titluri cu rezerve, amânari, transferuri

• ADMINISTRATIE CENTRALA

•ADMINISTRATIELOCALA

• ALTE INSTITUTII

Prin OUG 1394/1995 România a adoptat drept criterii de baza clasificatia functionala si economica, dupa criteriile specifice Organizatiei Natiunilor Unite.

STRUCTURA

CHELTUIELILOR

PUBLICE

(I) ÎNTRETINERE SI FUNCTIONARE APARATA PUBLIC (STAT, ADMINISTRATIV, INSTITUTII)

• salarii • materiale • capital (investitii)

(II) SCOPURI SOCIALE • învatamânt public si privat • sanatate publica • spitale, sanatorii, policlinici, baze de tratament balnear • asistenta medicala primara (dispensare) • protectie sociala, asistenta si ajutoare materiale • investitii în resurse umane, conversie profesionala permanenta

(III) ARMATA, APARARE, ORDINE PUBLICA, SUPRAVEGHERE

• cheltuieli directe (întretinere trupe de uscat, Hota, achizitie de armament, echipament, mijloace de lupta, hrana, subzistenta)

• cheltuieli indirecte (interventii în conflicte, reparatii si despagubiri, subventii, ajutoare, pensii, acorduri militare, sustinerea de acorduri internationale, programe de cercetare)

(IV) STIINTA, CERCETARE, DEZVOLTARE STRATEGICA

• cercetare fundamentala • cercetare aplicativa • produse si tehnologii noi (comunicatii, calculatoare) • domenii prioritare (energia nucleara / tehnica spatiala) • proiecte, granturi, programe

(V) SCOPURI ECONOMICE • tarifare vamala protectionista • prime si subventii pentru exporturi • subventii pentru produse / activitati • sistematizare teritoriu, locuinte • gospodarie ape, silvicultura, ecologie • infrastructura transporturi

CLASIFICARE

ECONOMICA

CHELTUIELILOR

PUBLICE

→ (1) ROLUL CHELTUIELILOR (a) reale (negative) consum definitiv de venit national

[armata, politie, justitie, paza, protectie, supraveghere] (b) economice (pozitive) realizate venit national [întreprinderi,

constructii, cai ferate, transport, sosele, irigatii] (c) neutre (neinfluentabile)

→ (2) NATURA ECONOMICA

(a) cheltuieli de functionare (curente/ • solarii, materiale, servicii pentru îndeplinirea scopurilor institutiilor)

(b) cheltuieli de transfer (definitive / nerambursabile) [dobânzi le datoria publica, pensii, ajutoare, somaj, subventii]

(c) cheltuieli de capital – investitii [constructii noi]

→ (3) SCOP SI CONSECINTE (a) cheltuieli cu autolichidare (ser viciile publice ce au costuri integral

recuperate de la beneficiari) (b) cheltuieli reproductive (agricultura, educatie, sanatate,

industrii nationale) (c) comoditati curente de protectie a vietii (tratament, recreatie,

parcuri, refacere, bunastare) (d) cheltuieli neproductive (armata)

→ (4 CONTINUTUL (a) materiale / servicii (b) salarii / manopera (c) investitii - capital

→ (5) CARACTERUL (a) ordinare (din bugetul anual, aprobat) (b) extraordinare (din rectificari) (c) exceptionale (din rezerve / extrabugetare)

Detalierea cheltuielilor Capitolul ......................Subcapitolul ...................................

Nr. rd.

Denumirea indicatorilor Cod

A B C 01. Cheltuieli (rd. 02 + 108 + 116) 10

02. A. CHLTUIELI CURENTE (rd. 03 + 20 + 56 + 62 + 64 + 101)

102

03. TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL (rd. 04 + 14 + 15 + 16 + 19) 10

04. Cheltuieli cu salariile 10.01 05. Salarii de baza 10.02 06. Salarii de merit 10.03 07. Indemnizatii de conducere 10.04 08. Spor de vechime 10.05 09. Sporuri pentru conditii de munca 10.06 10. Plati pentru ore suplimentare 10.07 11. Fond de premii 10.08

12. Alte drepturi salariale acordate personalului încadrat cu contract de munca 10.09

13. Drepturi salariale acordate personalului încadrat pe baza de conventii civile

11

14. Contributii pentru asigurari sociale de stat 12

15. Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj

13

16. Deplasari, detasari, transferari 13.01 17. Deplasari, detasari, transferari în tara 13.02 18. Deplasari în strainatate 14

19. Contributii pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate

20

20. TITULUL II. CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII (rd. 21 + 27 + 30 + 33 + 41 + 42 + 46 + 46 + 47 + 48 + 49 + 55)

21

21. Drepturi cu caracter social 21.01 22. Rechizite scolare 21.02

23. Transport elevi, studenti someri asistati, bolnavi, invalizi si însotitorii lor

21.03

2 02

24. Drepturi pentru elevi si studenti pe perioada concursurilor si campionatelor

21.04

25. Drepturi pentru donatorii de sânge 21.05 26. Alte drepturi stabilite de dispozitiile legale 22 27. Hrana 22.01 28. Hrana pentru oameni 22.01 29. Hrana pentru animale 22.02 30. Medicamente si materiale sanitare 23 31. Medicamente 23.01 32. Materiale sanitare 23.02 33. Cheltuieli pentru întretinere si gospodarie 24 34. Încalzit 24.01 35. Iluminat si forta motrica 24.02 36. Apa, canal, salubritate 24.03 37. Posta, telefon, telex, radio, televizor, telefax 24.04 38. Furnituri de birou 24.05 39. Materiale pentru curatenie 24.06 40. Alte materiale si prestari de servicii 24.07 41. Materiale si prestari de servicii cu caracter functional 25

42. Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipament

26

43. Lenjerie si accesorii de pat 26.01 44. Echipament 26.02

45. Alte obiecte de inventar de mica si mare valoare sau scurta durata

26.03

46. Reparatii curente 27 47. Reparatii capitale 28 48. Carti si publicatii 29 49. Alte cheltuieli 30

50. Calificare, perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor

30.01

51. Protocol 30.02 52. Protectia muncii 30.03 53. Transmiterea drepturilor 30.04 54. Alte cheltuieli autorizate prin dispozitiile legale 30.07 55. Manuale 31 56. TITLUL III. SUBVENTII (rd. 57) 34 57. Subventii 35 58. Alocatii de la buget pentru institutiile publice 35.01 59. Subventii de produse si activitati 35.02 60. Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif 35.03 61. Alocatii pentru compensarea cresterii preturilor la pâine 35.04

62. TITLUL IV. PRIME (rd. 63) 36 63. Prime acordate producatorilor agricoli 37 64. TITLUL V. TRNSFERURI (rd. 65 + 80) 38 65. Transferuri consolidabile 39

66. Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale pentru asigurarea protectiei sociale a populatiei pentru energie termica urban de calatori

39.01

67. Transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii

39.02

68. Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din împrumuturi externe

39.03

69. Transferuri din bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat

39.04

70. Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului pentru plata ajutorului de somaj

39.06

71. Transferuri din bugetul de stat catre bugetele locale pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentare cu apa a satelor

39.07

72. Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului special de risc si accident

39.08

73. Transferuri din bugetul de stat pentru plata pensiilor si altor drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor

39.09

74. Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale reprezentând contributie datorata la persoanele care satisfac serviciul militar în termen

39.10

75.

Transfer uri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate reprezentând contributia datorata de persoanele care executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv

39.11

76.

Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate reprezentând contributia datorata de persoanele care fac parte dint-o familie care beneficiaza de ajutor social

39.12

77. Transferuri din bugetul de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate

39.13

78. Contributia persoanelor asigurate pentru finantarea ocrotirii sanatatii

39.16

79. Transferuri din bugetul asigurarilor sociale de stat catre bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate

39.17

80. Transferuri neconsolidabile 40 81. Locuinte 40.01 82. Burse 40.02 83. Alocatii si alte ajutoare pentru copii 40.03

84. Pensii si ajutoare IOVR, militari si alte persoane 40.04 85. Ajutoare sociale 40.08 86. Ajutoare sociale, alocatii si indemnizatii 40.09

87. Indemnizatii din fondul de redresare financiara la dispozitia guvernului

40.10

88. Contributii si cotizatii la organisme internationale 40.11 89. Transferuri în strainatate 40.12

90. Diferenta de dobânzi aferenta creditelor bancare subventionata potrivit dispozitiilor legale 40.13

91. Cofinantarea activitatii de dezvoltare tehnologica, transfer tehnologic si valorificare a rezultatelor cercetarii

40.14

92. Plati efectuate în cadrul programului de redistribuire a fortei de munca

40.15

93. Fondul de cercetare-dezvoltare 40.16 94. Fondul pentru simularea inovarii 40.17

95. Transferuri din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat din anul 1996

40.18

96. Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii 40.19 97. Alte transferuri 40.20 98. Plati efec tuate în cadrul programelor de dezvoltare 40.21

99. Cheltuieli pentru sustinerea programelor tehnice de conservare sau de închidere a minelor

40.22

100. Protectia sociala ce se acorda pentru unele activitati din sectorul minier

40.23

101. TITLUL VI. DO BÂNZI (rd. 102) 49 102. Dobânzi aferente datoriei publice 50 103. Dobânzi aferente datoriei publice interne 50.01 104. Dobânzi aferente datoriei publice externe 50.02

105. Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de stat si de riscurile garantiilor date de stat în conditiile legii

50.03

106. Diferente de curs aferente datoriei publice externe 50.04 107. Diferente de curs aferente datoriei publice interne 50.05 108. B. CHELTUIELI DE CAPITAL (rd. 109) 69

109. TITLUL VII. CHELTUIELI DE CAPITAL (rd. 110 la 115)

70

110. Stocuri pentru rezerve materiale nationale de mobilizare 71 111. Investitii ale institutiilor publice 72

112. Investitii ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat

73

113. Investitii ale institutiilor publice si activitatilor autofinantate 74 114. Finantarea programelor de dezvoltare 75 115. Achizitii de seminte pentru fondul semintelor de rezerva 76

77

116. C. OPERATIUNI FINANCIARE 78 117. TITLUL VIII. ÎMPRUMUTURI ACORDATE (rd. 118) 79 118. Împrumuturi 80

119. Împrumut acordat din fondul de redresare financiara la dispozitia guvernului

80.01

120. Împrumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si acorduri inter-guvernamentale

80.02

121. Împrumu turi acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiat si sunt lipsite de mijloace de existenta

80.05

122. Împrumuturi acordate pentru creditarea agriculturii 80.06

123. Împrumuturi acordate pentru acoperirea arieratelor catre RENEL si ROMGAZ

80.07

124. TITLUL IX. RAMBURSARI DE CREDITE, PLATI DE DOBÎNZI SI COMISIOANE LA CREDITE (rd. 125 + 128)

84

125. Rambursari de credite externe si plati de dobânzi si comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite

85

126. Rambursari de credite externe 85.01 127. Plati de dobânzi si comisioane 85.02 128. Rambursari de împrumuturi 87

129. Rambursarea împrumutului acordat de bugetul asigurarilor sociale de stat

87.03

Conducatorul Conducatorul institutiei, compartimentului financiar-contabil,

3. Veniturile publice

Finantarea activitatilor publice are acoperire stabila numai daca resursele bugetare anticipate si prestabile sunt de fapt si de drept achitate si platite din impozite, taxe, contributii, venituri nefiscale si alte finantari suportate de contribuabili, persoane fizice si juridice.

Veniturile publice depind de bogatia materiala pe locuitor, de raporturile între pârghiile monetare de redistribuire – rata dobânzii, politica creditului pentru consum si investitii, raporturile dintre masa monetara si puterea de cumparare, raporturile dintre productivitate, randament si salarii, raporturile dintre costuri, preturi si rata medie a fiscalitatii.

Obiectivele sistemului veniturilor publice sunt prezentate în figura 5.4.

SISTEMUL

VENITURILOR

PUBLICE

(I) REGULARITATE (1) ORDINARE – CURENTE (2) EXTRAORDINARE (3) METODA (4) FRECVENTA ÎNCASARII

(II) IMPUTARE JUSTA ECHITABILA (III) ECONOMICITATE

(5) ECHILIBRUL CAPACITATII DE PLATA (6) INTEGRARE / FLEXIBILITATE (7) ECHIVALENTA, SIGURANTA (8) RAPROT JUST COTE / BAZA DE IMPUNERE

(IV) PLATA COMODA, CONVENABILA (9) INCOVENIENTE MINIME (10) SCUTIRI, REDUCERI, AMÂNARI (11) PLATI PROPORTIONALE (12) STORARE INECHITATI

(V) CERTITUDINE, SIGURANTA (13) EGALITATE ÎN FATA IMPOZITULUI (14) EGALITATE PRIN IMPOZIT (15) EVALUARE SUME (16) MOMENTUL SCADENTEI

(VI) CEL MAI MIC SACRIFICIU AGREGAT

(17) IMPUNERE FLEXIBILA (18) IMPUNERE DIFERENTIATA (19) NEUTRALITATE (20) IMPUNERE MARGINALA

(VII) BUNASTARE PRIN AVANTAJ SOCIAL COMPARATIV

Caracteristicile venitului public sunt prezentate pe larg în

figura 5.5.

VENITUL PUBLIC

→ (1) DENUMIREA VENITULUI

→ (2) SUBIECTUL / TEMEIUL DE LEGE

→ (3) DEBITORUL / PERSOANA

→ (4) OBIECTUL / MATERIA IMPOZABILA

→ (5) CRITERIUL DE EVALUARE

→ (6) UNITATE DE MASURA / CUANTIFICARE

→ (7) ASIETA [RAPORT ÎNTRE OBIECT / SUBIECT, MATERIE/EVALUARE → CUANTUM DE PLATA]

→ (8) EVALUARE PRIN SEMNE / INDICI EXTERIOARE

→ (9) EVALUA RE FORFETARA JURIDIC PERFECTIBILA

→ (10) EVALUARE ADMINISTRATIVA

→ (11) DECLARATIA UNUI TERT

→ (12) DECLARATIA DE CONTRIBUABIL

→ (13) PERCEPERE / ÎNCASARE → DIRECTA

→ STOPAJ LA SURSA

→ CU TIMBRU

→ (14) TERMENUL DE PLATA

→ (15) ÎNLESNIRI, DREPTURI, OBLIGATII

CLASIFICARE

IMPOZITE

(I) REGULARITATE (1) IMPOZITE PE AVERE (2) IMPOZITE PE VENIT (3) IMPOZITE PE CHELTUIELI

(II) SUBIECT SI SCOP IMPUNERE

(1) IMPOZITE CU ROL FISCAL EXCLUSIV (2) IMPOZITE FINANCIARE (3) IMPOZITE PENTRU LIMITARE / FRÂNARE (4) IMPOZITE PENTRU ÎNCURAJARE / DEZVOLTARE

(III) FRECVENTA

(1) PERMANENTE (2) TEMPORARE (3) ACCIDENTALE (4) PRIN EXCEPTIE / DISCRIMINATORII

(IV) NIVELUL DE ADMINISTRARE

(1) ADMINISTRATIE CENTRALA (2) ADMINISTRATIE LOCALA (3) ADMINISTRATIE COMUNITARA

CLASIFICARE IMPOZITE

IMPOZITE DIRECTE

IMPOZITE DIRECTE

→ (a) impozit pe teren (funciar) → (b) impozit pe cladiri → (c) impozit pe activitati industriale → (d) impozit pe activitati comercial → (e) impozit pe profesii libere → (f) impozit pe avere

IMPOZITE PERSONALE

→ (a) impozit pe succesiuni → (b) impozit pe donatii → (c) impozit pe capitatie → (d) impozit pe obiecte de consum

IMPOZITE INDIRECTE

TAXE DE CONSUMATIE MONOPOLURI FISCALE

→ (a) accize → (b) consum obiecte lux → (c) bunuri rare → (d) cifra de afaceri → (a) productie → (b) vânzare → (c) productie + vânzare → (d) import

4. Scheme si modele de echilibrare bugetara

Nr. crt. CAPITOL VENITURI

Nr. CAPITOL CHELTUIELI

1. 0001 VENITURI – TOTAL 1. 50.01 CHELTUIELI – TOTAL

2. 0002 VENITURI CURENTE 2. * CHELTUIELI CURENTE

3. 0003 VENITURI FISCALE 3. * CHELTUIELI PERSONAL

4. 0004 IMPOZITE DIRECTE 4. * MATERIALE

5. 01.01 IMPIOZIT PE PROFIT 5. * SERVICII

6. 01.02 IMPOZIT PE SALARII 6. * SUBVENTII

7. 06.01 IMPOZIT PE VENIT 7. 51.01 AUTORITATI PUBLICE

8. 07.01 COTE SI SUME DEFALCATE 8. APARARE NATIONALA

9. 08.01 ALTE IMPOZITE 9. 55.01 ORDINE PUBLICA/SIGURANTA

10. 09.01 CONTRIBUTII 10. 57.01 ÎNVATAMÂNT PUBLIC

11. 13.00 IMPOZITE INDIRECTE 11. 58.01 SAN ATATE

12. 13.01 TVA, ACCIZE, IMPOZITE PE CIRCULATIE 12. 59.01 CULTURA RELIGIE

13. 16.01 TAXE VAMALE 13. SPORT TINERET

14. 17.01 ALTE IMPOZITE INDIRECTE 14. 60.01 ASISTENTA SOCIALA

15. VENITURI NEFISCALE 15. ALOCATII, PENSII

16. VENITURI DIVERSE 16. AJUTOARE / INDEMNIZATII

17. VENITURI DE CAPITAL 17. 63.01 DEZVOLTARE / LOCUINTE

18. DONATII 18. 64.01 MEDIU SI APE

19. SPONSORIZARI 19. 20. 66.01 INDUSTRIE

21. RAMBURSARE ÎMPRUMUT 20. 67.01

AGRICULTURA / SILVICULTURA

22. ÎNCASARI DIVERSE 21. 68.01 TRANSPORT / COMUNICATII

23. 22. 69.01 ALTE ACTIUNI ECONOMICE

24. 23. 85.01 TRANSFERURI

25. 24. 86.01 ÎMPRUMUTURI

26. 25. 89.01 DOBÂNZI

27. 26. 90.01 REZERVE

28. 27. 99.01 DEFICIT

RELATII DE ECHILIBRU PRIN BUGET

CHELTUIELI CALCULATE ±

REZULTATUL EXECUTIEI BUGETARE

= VENITURI BUGETARE

DISPONIBIL LA

TREZORERIE CREDITE

APROBATE

= CREDITE DESCHISE -

PLATI DE

CASA -

RECONSTITUIRI RECTIFICARI REINTREGIRI

CREDITE

PLATI NETE

DE CASA =

PLATI DE

CASA -

RECONSTITUIRI RECTIFICARI REÎNTREGIRI

CREDITE

EXISTENT INITIAL

DESCHIDERE FINANTARE

+

ALIMENTARI ÎNCASARI

TRANSFERURI PRIMITE

UTILIZARI

=

EXISTENT FINAL

ÎNCHIDERE FINANTARE

+

JUSTIFICARI PLATI

TRANSFERURI CEDATE

RESURSE

Bilantul este:

1. document legal si registru obligatoriu de gestiune a patrimoniului;

2. instrument de calcul în marimi statice a situatiei patrimoniului la un moment dat;

3. procedeu de verificare cu argument de calcul matematic al relatiilor functionale, structurale si relationale dintre valorile separate patrimonial si sursele de finantare ale acestora;

4. document legal obligatoriu , prin care se certifica, se verifica si se controleaza concordanta cifrica privind situatia patrimoniului.

Bilantul reflecta întotdeauna calcule periodice de sinteza.

Bilantul este întotdeauna datat. Întocmirea bilantului se face dupa reguli stricte prin care

se întelege: a) un mod standardizat de prezentare a structurilor de activ

si pasiv; b) un formular tipizat în care se regasesc elementele

structurale sub forma posturi bilantiere;

c) un algoritm specific de calcul aritmetic al marimilor prin care se concretizeaza posturile de bilant;

d) o schema standard pentru corelatii obligatorii între

posturile bilantiere evidentiate în activ si pasiv;

BILANTUL CONTABIL

SI DUBLA REPREZENTARE

e) instructiuni metodologice aprobate prin hotarâre de guvern privind schema, modul de întocmire, corelatiile de control, termenul de depunere si competentele legale de verificare, certificare, audit (verificare contabila) si control.

Auditul financiar reprezinta un atribut necesar în regimul

institutional de disciplina financiara , prin care , profesionisti care au calitatea de auditori membri ai Camerei Nationale a Auditorilor certifica realitatea, exactitatea, legalitatea si conformitatea cu normele modelului de bilant.

CONDITIILE BILANTULUI În bilant se identifica: 1. activul si pasivul; 2. angajamente le de creante si datorii; 3. bunurile, mijloacele si sursele de formare a acestora; 4. disponibiltatile si fondurile; 5. decontarile reciproce privind deschiderea finantarii,

utilizarea creditului bugetar, procurarea bunurilor si mijloacelor;

6. cheltuielile si veniturile.

În bilant se clasifica si se grupeaza posturi si capitole si se specifica în expresie baneasca (sume certe) toate structurile evidentiate anterior.

Bilant simplificat Nr.crt

ACTIVUL SIMPIFICAT

COD Nr.crt.

PASIVUL SIMPLIFICAT

COD

1. Mijloace fixe 100 1. Fonduri 300 2. Terenuri 2. Finantare bugetara 310 3. Obiecte de inventar 3. Venituri

extrabugetare 370

4. Bunuri 4. Datorii 390 5. Mijloace banesti 110 5. Creditori 6. Creante/transferuri 200 6. Furnizori 7. Cheltuieli 220 7. Fonduri speciale 440 8. Materiale 260 8. Credite bancare 450 9. Deficit/Pierderi 9. Excedent/surplus TOTAL TOTAL

CONDITIILE BILANTULUI

(I) ORDINE STRUCTURALA ACTIVUL SI PASIVUL REFLECTA UN SISTEM

UNITAR, ORDONAT, SISTEMATIC RATIONAL – SINTEZA CONTABILA A PATRIMONIULUI

(II)

CUPRINDE TOATE ELEMENTELE STRUCTURALE

PRIVIND EXISTENTA DE SINE STATATOARE, COMPLETA, A VALORILOR SEMNIFICATIVE DE AVERE SI SURSELE LOR DE FORMARE

(III)

STRUCTURA ASIGURA IDENTITATEA DE CONTINUT

PRIN REPREZENTAREA JUSTA A PRAGULUI DE SEMNIFICATIE DE LA ÎNTREG LA PARTE

(IV)

RAPORTURILE DINTRE VALORILE SEPARATE

PATRIMONILA, EXPRIMA SINTETIC STARI DE ECHILIBRU CE POT FI VERIFICATE PRIN CALCULE MATEMATICE SI CORELATII

(V)

SURSELE DE FINANTARE CONDITIONEAZA MIJLOACELE DE ACTIUNE CALITATEA MIJLOACELOR INFLUENTEAZA FINANTAREA ATASAMENT LA MEDIUL REPREZENTATIV DELIMITARE ÎN TIMP

COMPLETITUDINE

CLARITATE

EXACITATE

COMPOZITIE, APARTENENTA, FINALITATE DE MOD, LOC SI TIMP

ECHILIBRU

În activ se identifica, în ordine stricta, urmatoarele elemente:

Nr.

rând Denumirea indicatorilor Cod

A B

A. ACTIV MIJLOACE FIXE, TERENURI, OBIECTE DE INVENTAR SI ALTE BUNURI (COD 101 LA 104)

100

Mijloace fixe si terenuri (ct. 01) 101 Participatii la capitalul social (ct. 03) 102 Obiecte de inventar (ct. 602 + 603 + 604) 103 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea

privata a statului conform Ordonantei Guvernului nr. 128/1998 (ct. 607 + 608)

104

B. MIJLOACE BANESTI, DECONTARI, CHELTUIELI SI MATERIALE (COD 140)

110

3 Bugetele investitiilor (cod 141 + 190 + 200 + 220 + 260) 140 3.1 Disponibilitati banesti (cod 142 + 160 + 170) 141

Disponibilitati ale institutiei publice (cod 143 la 159) 142 Disponibil al institutiei publice (ct. 105) 143 Disponibil pentru procurarea valutei la institutiile publice

(ct. 105.01) 144

Disponibil pentru sume de mandat si sume de depozit (ct. 110)

145

Disponibil din contributia fina nciara nerambursabila (ct. 112)

146

Disponibil pentru investitii (ct. 115) 147 Disponibil din contravaloarea în lei a sumelor încasate în

valuta (ct. 118) 148

Disponibil al institutiei publice finantate din veniturile extrabugetare (ct. 120)

149

Disponibil în valuta din credite externe guvernamentale (ct. 121)

150

Disponibil din împrumuturi de la trezorerie (ct. 122) 151 Disponibil din valorificarea medicamentelor procurate prin

credite externe guvernamentale (ct. 123) 152

Disponibil la banci din sumele primite de la buget pe baza Hotarârii Guvernului nr. 805/1994 (ct. 124)

153

Disponibil din veniturile institutiilor de învatamânt conform Legii nr. 84/1995 (ct. 125)

154

Disponibil din activitatea sanitara conform Legii nr. 145/1997 (ct. 127)

155

Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Legii nr. 145/1997 (ct. 129)

156

Disponibil pentru finantarea activitatii de baza a institutiilor de învatamânt superior (ct. 191)

157

Disponibil din alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct. 192)

158

Disponibil al institutiei de învatamânt superior din surse externe pentru finantarea proiectelor de reforma (ct. 193

159

A B Disponibilitati din mijloacele de destinatie speciala

(cod 161 la 169.2) 160

Disponibil din fonduri de destinatie speciala si de redistribuire (ct. 119.01)

161

Disponibil din rezervele speciale (ct. 119.05) 162 Disponibil din fondul extrabugetar conform Legii

nr. 112/1995 (ct. 143)

163 Disponibil al fondului special pentru dezvoltarea

agriculturii românesti (ct. 170)

164 Disponibil din fondul pentru garantarea împrumuturilor

externe, a dobânzilor si comisioanelor aferente (ct. 175)

166 Disponibil din fondul pentru finantarea cheltuielilor

eferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor în perioada 1998-2000, conform Legii nr. 165/1998 (ct. 177)

168 Disponibil din sume încasate din vânzarea actiunilor

detinute de Ministerul Finantelor la societati comerciale pentru stingerea creantelor bugetare conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/1998 (ct. 183)

169 Disponibil din veniturile încasate conform Hotarârii

Guvernului nr. 97/2000 (ct. 184)

169.1 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea

privata a statului conform Ordonantei Guvernului nr. 128/1998 (ct. 171)

169.2 Disponibil din fonduri speciale (cod 170.1 la 181) 170 Disponibil din fondul national de solidaritate (ct. 140) 170.1 Disponibil din fondul special pentru sanatate publica

(ct. 141)

171 Disponibil din fondul special pentru promovarea si

dezvoltarea turismului (ct. 144)

172 Disponibil din fondul pentru solidaritate sociala pentru

persoanele cu handicap (ct. 145)

173 Disponibil din fondul special pentru dezvoltare si

modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale (ct. 146)

174

Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (ct. 147)

175

Disponibil din fondul special al drumurilor publice (ct. 148) 176 Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguratilor

(ct. 149)

177 Disponibil din fondul special al aviatiei civile (ct. 178) 178 Disponibil din fondul de asigurari sociale de sanatate

(ct. 179)

179 Disponibil din fondul special de sustinere a învatamântului

de stat (ct. 181)

180 Disponibil din fondul special pentru reducerea riscurilor

tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale (ct. 182)

181 3.2 Mijloace banesti si alte valori (cod 191 la 193) 190 Casa (ct. 13) 191 Acreditive (ct. 150) 192 Alte valori (ct. 159) 193 3.3 Decontari si debitori (cod 202 la 214) 200 Decontari între institutia superioara si institutiile

subordonate privind finantarea de la buget (ct. 212)

202 Alte decontari (ct. 213) 203 Decontari privind gestionarea creditelor externe

guvernamentale (ct. 216)

204 A B Debitori (ct. 220) 205 Împrumuturi acordate agentilor economici (ct. 223) 206 Clienti (ct. 225) 207 T.V.A. de recuperat (ct. 232.34) 208 T.V.A. neexigibil (ct. 232.35) 209 Sume puse la dispozitia bancilor comerciale din Fondul

pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru crestere animalelor, în perioada 1998-2000, conform Legii nr. 165/1998 (ct. 239)

211 Credite acordate potrivit legii (ct. 203) 212 Dobânzi de încasat (ct. 226) 213 Clienti pentru produse monopol de stat (ct. 227) 214 3.4 Cheltuieli (cod 221 + 240 + 250) 220 Cheltuielile institutiilor publice (cod 222 la 233) 221 Cheltuielile institutiei publice finantate de la buget

(ct. 410)

222 Cheltuieli din credite externe (ct. 411) 223 Diferente de curs valutar (ct. 412) 224 Cheltuieli pentru investitii în continuare (ct. 415) 225

Cheltuielile institutiei publice finantate din veniturile extrabugetare (ct. 420)

226

Cheltuielile institutiilor de învatamânt conform Legii nr. 84/1995 (ct. 425)

227

Cheltuielile activitatilor sanitare conform Legii nr. 145/1997 (ct. 427)

228

Cheltuieli din venituri pentru finantarea de baza a institutiilor de învatamânt super ior (ct. 491)

229

Cheltuieli din alocatii bugetare cu destinatie speciala (ct. 492)

230

Cheltuieli din surse externe pentru finantarea proiectelor de reforma (ct. 493)

231

Cheltuieli din contributia financiara nerambursabila (ct. 422)

232

Cheltuieli cu comisioanele si spezele bancare (ct. 423) 233 Cheltuieli din mijloace cu destinatie speciala (cod 241

la 246)

240 Cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala (ct. 421) 241 Cheltuieli din fondul extrabugetar conform Legii

nr. 112/1995 (ct. 443)

242 Cheltuieli din fondul pentru finantarea cheltuielilor aferente

lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, în perioada 1998-2000, conform Legii nr. 165/1998 (ct. 477)

244 Cheltuieli din venituri încasate conform Hotarârii

Guvernului nr. 97/2000 (ct. 484)

245 Cheltuieli din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii

românesti (ct. 470)

246 Cheltuieli din fonduri speciale (ct. 250.1 la 259.2) 250 Cheltuieli din fondul national de solidaritate (ct. 440) 250.1 Cheltuieli din fondul special pentru sanatate publica

(ct. 441)

251 Cheltuieli din fondul special pentru promovarea si

dezvoltarea turismului (ct. 444)

252 Cheltuieli din fondul de solidaritate sociala pentru

persoane cu handicap (ct. 445)

253 Cheltuieli din fondul special pentru dezvoltarea si

modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale (ct. 446)

254

A B

Cheltuieli di fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (ct. 447)

255

Cheltuieli din fondul special al drumurilor publice (ct. 448) 256 Cheltuieli din fondul special pentru protejarea asiguratilor

(ct. 449)

257 Cheltuieli din fondul special al aviatiei civile (ct. 478) 258 Cheltuieli din fondul de asigurari sociale de sanatate

(ct. 479)

259 Cheltuieli din fondul special de sustinere a învatamânt de

stat (ct. 481)

259.1 Cheltuieli din fondul special pentru reducerea riscurilor

tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale (ct. 482)

259.2 3.5 Materiale (cod 261 la 274) 260 Medicamente si materiale sanitare (ct. 600.01) 261 Materiale de întretinere si gospodarie (ct. 600.02) 262 Alimente si furaje (ct. 600.03) 263 Materiale cu caracter functional (ct. 600.04) 264 Alte materiale (ct. 600.09) 265 Materiale rezerva de stat si de mobilizare (ct. 600.10) 266 Ambalaje pentru rezerva de stat si de mobilizare

(ct. 600.11)

267 Materiale si utilaje pentru investitii (ct. 600.15) 268 Materiale în prelucrare (ct. 601) 269 Bunuri în custodie sau consignatie la terti (ct. 608*) 271 Animale si pasari (ct. 610 + 611) 272 Produse (ct. 620) 273 Produse monopol de stat (ct. 621) 274

TOTAL ACTIV (COD 100 + 110) 280

În pasiv se identifica:

A

PASIV FONDURI (cod 301 la 307)

300

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului (ct. 306)

301

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului (ct. 307)

302

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatii administrativ - ter itoriale (ct. 308)

303

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatii administrativ - teritoriale (ct. 309)

304

Fondul mijloacelor fixe si terenurilor (ct. 310) 305 Fondul obiectelor de inventar (ct. 311) 306 Fondul participatiilor la capitalul social (ct. 313) 307

B FINANTAREA DE LA BUGET, VENITURI PROPRII, DECONTARI SI ALTE SURSE (cod 340)

310

3. Bugetele institutiilor (cod 341 + 370 + 390 + 420) 340 3.1 Finantarea institutiilor (cod 342 + 343 + 347 + 350

+ 359)

341 Decontari între institutia superioara si institutiile

subordonate privind finantarea de la buget (ct. 212)

342 Finantarea de la buget privind anul curent (ct. 700),

din care:

343 A B Finantarea din bugetul de stat (ct. 700.01) 344 Finantarea din bugetul local (ct. 700.02) 347 Finantarea de la buget privind anii precedenti si alte

surse (ct. 702)

350 Finantarea din credite externe guvernamentale

(ct. 706)

351 Finantarea din credite eterne cu garantia statului

(ct. 707)

352 Finantarea din împrumu turi de la trezorerie (ct. 708) 353 Sume din finantarea de la buget în baza Hotarârii

Guvernului nr. 805/1994 (ct. 709)

354 Finantarea din contributia financiara nerambursabila

(ct. 705)

355 Finantarea în baza Legii nr. 76/2000 (ct. 703) 356 Finantarea în baza unor acte normative speciale

(ct. 701)

357 Finantarea în baza Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 211/2000 (ct. 711)

358

Finantarea din Fondul national de solidaritate (ct. 712)

359

3.2 Venituri extrabugetare (cod 371 la 378) 370 Venituri extrabugetare ale institutiei publice (ct. 520) 371 Veniturile institutiilor de învatamânt conform Legii

nr. 84/1995 (ct. 525)

372 Venituri din activitatea sanitara (ct. 527) 373 Venituri din anii precedenti si alte surse (ct. 528) 374 Venituri pentru finantarea de baza a institutiilor de

învatamânt superior (ct. 591)

375 Venituri bugetare cu destinatie speciala (ct. 592) 376 Venituri din surse externe pentru finantarea

proiectelor de reforma (ct. 593)

377 Venituri din dobânzi bancare (ct. 522) 378 3.3 Decontari, creditori si alte surse (cod 391 la 405) 390 Alte decontari (ct. 213) 391 Decontari privind gestionarea creditelor externe

guvernamentale (ct. 216)

392 Decontari cu salariatii (ct. 230) 393 Creditori (ct. 231) 394 Decontari cu bugetul statului (ct. 232) 395 T.V.A. de plata (ct. 232.33) 396 T.V.A. neexigibila (ct. 232.35) 397 Decontari privind asigurari sociale (ct. 233) 398 Furnizori (ct. 234) 399 Decontari privind contributia la constituirea fondului

de somaj (ct. 235)

400 Bursieri si doctoranzi (ct. 236) 401 Diferente de curs valutar (ct. 412) 402 Venituri anticipate (ct. 530) 403 Venituri de realizat (ct. 531) 404 Decontari privind creditele aprobate potrivit legii

(ct. 210)

405 3.4 Mijloace cu destinatie speciala, fonduri speciale

si credite bancare (cod 421 + 440 +450)

420 Mijloace cu destinatie speciala (cod 422 la 433) 421 Fonduri cu destinatie speciala (ct. 337) 422 Fondul bugetar conform Legii 112/1995 (ct. 343) 423 Fondul de rezerva constituit conform Legii

nr. 145/1997 (ct. 350)

424 Fondul pentru finantarea blocurilor de locuinte

conform Hotarârii Guvernului nr. 391/1993 si Ordonantei Guvernului nr. 19/1994 (ct. 372)

425

Fonduri primite pentru înfiintarea Corpului gardienilor

publici (ct. 374)

427 Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe,

dobânzilor si comisioanelor aferente (ct. 375)

428 Fond pentru finantarea cheltuielilor aferente lucrarilor

agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor, în perioada 1998-2000, conform Legii nr. 185/1998 (ct. 377)

430 Sume primite pentru înfiintarea unor institutii si

servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare (ct. 371)

431 Fondul special pentru dezvoltarea agriculturii

românesti (ct. 370)

432 Venituri încasate conform Hotarârii Guvernului

nr. 97/2000 (ct. 384)

433 Fonduri speciale (cod 440.1 la 449.2) 440 Fondul national de solidaritate (ct. 340) 440.1 Fondul special pentru sanatate publica (ct. 341) 441 Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea

turismului (ct. 344)

442 Fondul special de solidaritate sociala pentru

persoanele cu handicap (ct. 345)

443 Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea

punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale (ct. 346)

444 Fondul special pentru dezvoltarea sistemului

energetic (ct. 347)

445 Fondul special al drumurilor publice (ct. 348) 446 Fondul special pentru protejarea asiguratilor (ct. 349) 447 Fondul aviatiei civile (ct. 378) 448 Fondul de asigurari sociale de sanatate (ct. 379) 449 Fondul special de sustinere a învatamântului de stat

(ct. 381)

449.1 Fondul special pentru reducerea riscurilor

tehnologice la utilaje, echipamente si instalatii industriale (ct. 382)

449.2 Credite bancare (ct. 704) 450 TOTAL PASIV (cod 300 + 310) 460

Conducatorul institutiei, Conducatorul

compartimentului financiar-contabil,

Pornind de la egalitatea fundamentala ACTIV – PASIV se structureaza modificari patrimoniale de crestere sau scadere care pot fi grupate în mod logic astfel:

• fiecare termen al egalitatii poate sa creasca sau sa scada; • exista 2 posibilitati = 4 posibilitati (22 = 4):

tipul 1 : activul si pasivul cresc simultan cu aceeasi valoare; tipul 2 : activul si pasivul scad simultan cu aceeasi valoare; tipul 3 : modificarile corelate opuse ca semn afecteaza numai

activul, creste si scade cu aceeasi suma activul patrimonial, iar pasivul ramâne neschimbat;

tipul 4 : modificarile afecteaza numai pasivul concomitent cu aceeasi suma, dar de sens contrar creste si scade pasivul patrimonial, activul ramâne neschimbat.

Pornind de la egalitatea fundamentala:

Avere – Datorii = Situatie administrativa neta (patrimoniul administativ)

deoarece exista trie termeni de comparatie, iar fiecare poate sa creasca sau sa scada, exista 32 = 9 posibilitati:

A (+) D (–) SN (–)

A (–) A (+) A (–) A (–) D (–) SN (–) A (–)

D (+) D (–) A (+) D (–) D (+) SN (–) D (+)

SN (+) SN (–) A (+) D (–) SN (+) SN (–) SN (+)

Pornind de la legalitatea fundamentala: Bunuri + Disponibil + Creante = Fonduri + Finantari + Datorii

(B) (T) (Cr) (F) (CB) (D) deoarece exista termeni de comparatie, iar fiecare poate sa creasca sau sa scada, exista 62 = 36 posibilitati:

B(–) T(+) Cr(+) F(+) CB(+) D(+)

B(+) B(+)B(–) B(+)T(+) B(+)Cr(+) B(+)F(+) B(+)CB(+) B(+)D(+)

T(– ) B(–)T(–) T(+)T(–) Cr(+)T(–) T(– )F(+) T(–)CB(+) T(– )D(+)

Cr(– ) B(–)CR(–) T(+)Cr(– ) Cr(+)Cr(–) Cr(–)F(+) Cr(–)CB(+) Cr(– )D(+)

F(– ) F(– )B(–) T(+)F(–) Cr(+)F(–) F(– )F(+) F(–)CB(+) F(– )D(+)

CB(–) CB(–)B(–) T(+)CB(–) Cr(+)CB(–) CB(–)F(+) CB(–)CB(+) CB(–)D(+)

D(–) D(–)B(–) T(+)D(–) Cr(+)D(–) D(–)F(+) D(–)CB(+) D(–)D(+)

Logic, rational si metodologic putem considera ca oricare ar

fi structura si compozitia bilantului ca model structural de echilibru, orice operatie patrimoniala produce modificari corelative care afecteaza simultan si cu valoare cel putin doua elemente distincte, astfel încât relatia fundamentala A = P ramâne totdeauna verificata. Orice operatie patrimoniala prin care se procura bunuri si valori, se obtin mijloace disponibile, se deschi finantari implica simultan si cu aceeasi suma o obligatie, recunoasterea sursei de finantare, identitatea fondului din care s-au procurat acestea.

OPERATIA MODIFICARI ÎN ACTIV

MODIFICARI ÎN PASIV

1. Se procura bunuri si valori prin cumparare

Receptie inventar activ pentru bunuri si valori identificabile

Transfer de proprietate angajament pasiv de datorii fata de terti furnizori

2. Deschidere, finantare, conform bugetului aprobat

Alimentare disponibil de trezorerie

Origine pasiva pentru sursa de acoperire financiara, finantare bugetara

3. Se pune în functiune un mijloc fix în stare noua

Majorare în inventarul activ de mijloace

Acoperire financiara în fonduri proprii, fondul mijloacelor fixe

4. Înregistrarea salariilor cuvenite angajatilor

Angajament activ pentru cheltuieli bugetare, cheltuieli cu salariile

Obligatie pasiva pentru plata salariilor la termen fata de angajati

5. Încasare taxe si contributii de la contribuabili

Majorare existent activ de trezorerie din încasari

Recunoasterea pasiva finantare din veniturile bugetare încasate

6. Împrumut public cu certificate de trezorerie

Creante si bani atrase din subscriere la împrumut

Obligatii scadente pentru originea de finantare a împrumuturilor

7. Consum de utilitati, servicii si resurse, contracte de la terti

Angajament activ pentru cheltuieli materiale

Angajament pasiv pentru datorii de plata la terti furnizori

Exemple:

Tipul 1 Exemplul 1 • achizitie stocuri de materiale 1.000.000 lei; • la receptia primirii bunurilor achizitionate se identifica

realitatea concret materiala a stocurilor (majorare în inventarul activ de stocuri cu 1.000.000 lei);

• simultan si cu aceeasi suma se recunoaste obligatia fata de furnizorul de stocuri de unde acestea au fost procurate (se majoreaza pasivul cu 1.000.000 lei în structura “datorii furnizori”);

• rezulta ca se poate scrie:

A = P

A + X = P + X

Activ + stocuri materiale

= Pasiv + Datorii comerciale furnizori

Exemplul 2 • se deschide finantare 5.000.000 lei pentru aprobarea

procurarii unui fond de carte; • deschiderea finantarii implica recunoasterea dreptului

real de utilizare a sumei de bani disponibile într-un cont distinct la trezoreria publica (se alimenteaza contul cu disponibil, se constituie dreptul de utilizare a banilor potrivit clasificatiei bugetare);

• simultan se recunoaste sursa de provenienta a finantarii, creditul bugetar aprobat cu scop determinat pentru procurarea fondului de carte;

• se poate scrie:

A = P

A + X = P + X

Activ + disponibilul institutiei =

Pasiv + finantare bugetara anul curent

Tipul 2 Exemplul 1 • presupunem ca am cumparat colectia de carte si suntem

datori fata de compania de librarii “Cultura Nationala” sa achitam valoarea titlurilor de carte cumparate;

• vom face plata catre furnizori; prin plata disponibilului de trezorerie utilizat se va micsora (scade disponibilul);

• simultan plata se face cu destinatie pentru lichidarea datoriei catre furnizori (datoria fata de furnizor se va micsora;

• se poate scrie:

A = P

A - X = P - X

Activ – disponibil trezorerie = Pasiv – furnizori de carte

A – 5.000.000 = P – 5.000.000

Exemplul 2 • se scoate din folosinta un mijloc fix (dulap arhiva) cu

valoare de inventar 300.000; • prin scoaterea din folosinta se reduce inventarul activ de

mijloace fixe; • simultan si cu aceeasi suma se rectifica prin scadere

sursa proprie de finantare fondul mijloacelor fixe; • putem scrie:

A = P

A - X = P - X

Activ – mijloace fixe = Pasiv – fondul mijloacelor fixe

Tipul 3 • casieria centrala ASE a colectat în numerar taxe de la

candidatii la examenul de admitere – monetar, foa ie de varsamânt cu chitanta – depunând numerar 15.000.000 lei la trezoreria publica;

• prin alimentarea contului de disponibil se majoreaza existentul de trezorerie;

• pe baza monetarului se diminueaza numerarul din casierie;

• putem scrie:

A = P

A + X - X = P

Activ + disponibil – casa în lei = Pasiv

Tipul 4

Activ = Pasiv + X - X În aceasta situatie se încadreaza toate operatiile

patrimoniale de constituire si utilizare a fondurilor de finantare, precum si transferurile de fonduri prin rectificarea bugetara, alimentarea si consumarea fondurilor extrabugetare; dupa caz alimentarea si utilizarea fondurilor speciale provenite din donatii, sponsorizari si contracte pentru activitatile autofinantate.

Exemple de operatii: 1. transfer de active fixe corporale între institutii

publice care depind administrativ de acelasi minister (transfer de mobilier scolar între universitati, transfer de tehnica de calcul între scoli, licee si universitati);

2. transfer de fonduri de finantare la Ministerul Educatiei Nationale pentru acoperirea financiara a cheltuielilor de transport la Metrorex si RATB;

3. transfer de fonduri calculate si retinute din datoriile fata de salariati catre bugetele de asigurari sociale, protectie speciala pentru somaj si asigurari prin Casa Nationala de Sanatate;

4. transfer de valori din fondul de finantare a mijloacelor fixe în fonduri pentru obiecte de inventar în situatia schimbarii destinatiei de folosinta a acestora , sau pentru bunuri si valori rezultate în urma dezmembrarii activelor fixe.

Specifica pentru institutiile publice este finantarea prin executia bugetului, în care se detaliaza destinatiile pentru cheltuieli si sursele financiare de acoperire a veniturilor dupa natura lor printr-o clasificatie bugetara unica. Bilantul ca model de echilibru a situatiei patrimoniului poate fi folosit ca procedeu de calcul si fundamentare a principiilor pe care se bazeaza sistemul de contabilitate. Considerând o situatie de patrimoniu la un moment dat, vom ilustra natura, sensul si valoarea operatiilor patrimoniale, cu titlu de exemplu, pentru o perioada de gestiune determinata. Analiza permanenta urmareste relatia cauzala dintre:

a) natura operatiilor; b) elementele patrimoniale care se modifica; c) sensul de modificare patrimoniala (crestere sau

scadere); d) încadrarea modificarilor patrimoniale prin raporturile

cantitative si valorice de structura sau de volum din masa patrimoniului.

Pornind de la relatia fundamentala:

justificam cu argumente de calcul ca oricare ar fi expresia statica a structurilor de patrimoniu, pe baza operatiilor economice si financiare – acestea produc modificari patrimoniale de volum sau de structura antrenând totdeauna un echilibru stabil, în asa fel încât, în orice conditii, relatia fundamentala A = P ramâne totdeauna verificata. Argumentele de justificare a operatiilor patrimoniale a temei prin calcule matematice. Pentru fiecare element patrimonial din bilant vom verifica relatia de echilibru stabil:

Existent initial + Cresteri = Existent

final + Micsorari

A = P

Pentru fiecare operatie vom afecta separat sensurile de modificare (crestere sau scadere). La nivel sintetic, concordanta si valoarea modificarilor pe baza de bilant se verifica prin totalizare.

CONTINUTUL MODELULUI OPERATIONAL DE ANALIZA PATRIMONIALA

NATURA

OPERATIEI PATRIMONIALE

ELEMENTELE PATRIMONIALE CARE SE

MODIFICA SENS

TIPUL DE MODIFICARE

RELATIA DE ECHILIBRU

STABIL

SUMA

a) angajarea salariatilor reprezinta cheltuiel i bugetare, conform clasificatiei bugetare, majorare de cheltuieli;

+ A

1) Conform clasificatiei bugetare, înregistrarea salarii, brut 10.000.000 lei conform state si acte justificative.

b) prin contract se recunoaste obligatia institutiei de a plati; se majoreaza datoriile fata de salariati

+ P

A + X = P + X A + Cheltuieli = P + Datorii fata de salariati

10.000.000 lei

a) Se rectifica prin scadere sursa proprie de finantare, fondul mijloacelor fixe

-P 8.000.000 lei

2) Se scoate din folosinta un mijloc fix la valoarea de inventar de 8.000.000 lei

b) Inventarul activ al mijloacelor fixe, aflate la dispozitia institutiei se reduce

-A

P – X = A – X P – fondul mijloacelor fixe = A – mijloace fixe

a) majorare disponibil la trezorerie, disponibil al institutiilor publice

+ A 3) Cu foaie de

varsamânt si chitanta se depune la Trezoreria publica numerar din casierie, 5.000.000 lei

b) inventarul activ de numerar din casierie se reduce cu valoarea depunerii pe baza de monetar

-A

A + X – X = P A + Disponibil – Casa în lei = P

5.000.000 lei

a) cu retinerile pentru impozit datoriilor fata de angajati se diminueaza

-P 4) Se calculeaza si

se înregistreaza impozit pe salariile datorate angajatilor 2.500.000 lei

b) se constituie obligatii de plata pentru impozit pe salarii

+ P

A = P – X + X A = P – Datorii fata de salariati + impozit pe salarii

2.500.000 lei

MODIFICARI PATRIMONIALE / BILANT MOBIL

MODIFICARE I MODIFICARE II MODIFICARE III MODIFICARE IV

A +X = P + X A – X = P - X A + X – X = P A = P – X + X

ELEMENT DE BILANT STARE INITIALA

+ - + - + - + -

STARE FINALA

MIJLOACE FIXE 45.000.000 8.000.000 37.000.000

DISPONIBIL 150.000.000 5.000.000 155.000.000

CHELTUIELI CU SALARII 10.000.000 10.000.000

CASA ÎN LEI 5.000.000 5.000.000 ?

TOTAL ACTIV 200.000.000 10.000.000 8.000.000 5.000.000 5.000.000 202.000.000

FONDUL MIJLOA-CELOR FIXE

45.000.000 8.000.000 37.000.000

FINANTARE BUGET PENTRU ANUL CURENT 155.000.000 155.000.000

SALARII DE PLATIT 10.000.000 2.500.000 7.500.000

IMPOZIT PE SALARII 2.500.000 2.500.000

TOTAL PASIV 200.000.000 10.000.000 8.000.000 2.500.000 2.500.000 202.000.000

CONCLUZII: (1) Oricare ar fi structura patrimoniului, în bilant se

reflecta prin dubla reprezentare un echilibru stabil care verifica totdeauna relatia fundamentala.

(2) În orice conditii, modificarile patrimoniale afecteaza

simultan cel putin doua elemente structurale distincte din bilant.

(3) Sensul, valoarea si finalitatea modificarilor

patrimoniale pe baza de bilant au totdeauna justificare, prin relatia de echilibru stabil, care conserva principiul fundamental al dublei reprezentari.

(4) Totdeauna, raporturile de schimb patrimonial sunt

verificate cu argumente de calcul matematic, ceea ce justifica egalitati, corelatii, dar si stabilitatea reprezentarilor adecvate despre existenta si starea valorilor pentru un moment de timp determinat.

CONTUL SI DUBLA ÎNREGISTRARE

1. Definitia si necesitatea contului

Contul este: (1) cea mai mica unitate de identificare specifica pentru clasarea

si înregistrarea curenta a existentei si miscarii elementelor de patrimoniu;

(2) procedeu de alegere a caracteristicilor cantitative, calitative, operationale sau valorice pentru identificarea, gruparea, prezentarea, înregistrarea, analiza si interpretarea situatiei, a miscarii si transformarii realitatilor care conditioneaza existenta umana;

(3) instrument tehnic conceput sa modeleze în forma adecvata relatiile cauzale dintre existent, cresteri si scaderi – în orizontul de timp;

(4) cel mai reprezentativ instrument care asigura unitatea de constructie a sistemului de calcule si reprezentari adecvate ce permite:

• administrarea averii; • gândirea, aprecierea justa si motivarea regulilor de

compunere adecvata a calculelor aritmetice; • surprinderea esentei prin reunirea partilor prin reguli

universale – aplicabile în orice conditii; • desprinderea unitatii si a semnificatiei dintre conceptul logic

si idealul abstract; • separarea identitatii dintre fenomene, procese, persoane,

acte de schimb, competente, acte si proceduri; • sinteza dintre cauze si efecte pentru fenomene grupate si

sintetizate pe baza de criterii de omogenitate. (5) un sistem unitar, coerent de cifre, calcule – socoteli – în care

se trec prin antiteza si unitate valorica, fata în fata – toate

cresterile si scaderile pentru marimi reprezentative de acelasi fel din compararea carora se poate stabili cu certitudine, sensul, valoarea si semnificatia existentei si a schimbarilor în raport cu timpul.

Necesitatea contului (1) Administrarea patrimoniului implica construirea unei

imagini juste asupra realitatii. (2) Cu cât este mai mare sau mai complicat patrimoniul,

cu atât mai mult nevoia de ordine, echitate, responsabilitate, documentare;

(3) Constructia limbajului de comunicare are nevoie de constructii formale, logice prin argumente clare, precise;

(4) Realitatile si conditionarile actelor si faptelor presupun obiectivarea cronologica si înlantuirea transformarilor (de cantitate, de valoare);

(5) Istoria faptelor trebuie sa fie clara, reala, exacta, pe cât de simpla, dar mai ales adevarata.

Claritatea este masura justa a faptelor care permite în orice moment ilustrarea fara echivoc a ceea ce a avut loc, prin evenimente masurate care pot fi puse în relatii cauzale de tip cauza / efect, de fapt / de drept, origine / destinatie, drept / obligatie.

Realitatea trebuie sa fixeze perspectiva adevarului prin legatura dintre momentul faptei, conditiile, restrictiile si efectele actiunilor.

Exactitatea trebuie sa fixeze perspectiva adevarului prin marimi, calcule si cifre, care sa permita comparatii structurale în timp si spatiu, sinteza, generalizarea si verificarea concordantei dintre elementele evoluate respectând un prag de semnificatie care sa justifice un proces de alegere rationala.

Simplitatea trebuie sa fixeze perspectiva adevarului prin surprinderea, analiza, interpretarea si înregistrarea separata, individuala a faptelor, actelor sau fenomenelor, într-o ordine stricta, rationala, pornind de la caracteristicile de structura ale elementelor, prin identificarea concreta, materiala a realitatii.

Adevarul trebuie sa fixeze perspectiva prin acte, proceduri si competente din care construim si reconstruim parte cu parte complexitatea, cu ratiune, cu vointa si cu argumente (logica, ratiune, motivatie) pentru tot ceea ce serveste scopurilor ultime ale activitatii – pentru a lua decizii în cunostinta de cauza, pentru a justifica ordinea de fapt si de drept – care guverneaza actele, procedurile si competentele – prin schimburi echivalente – în cadrul de administrare a unei entitati de gestiune.

2. Functiile, rolul si finalitatea conturilor

FUNCTIILE CONTURILOR

(1) de individualizare – descrie, analizeaza, fixeaza structuri elementare, individuale;

(2) de grupare – clasament omogen pentru elemente identice;

(3) de evidenta cronologica – delimiteaza în timp situatia si miscarea elementelor patrimoniale;

(4) de sistematizare : identifica raporturile dintre starea initiala, separa modificarile sens contra r, stabileste starea finala;

(5) de calcul omogen ( valoric): înregistrarea se face în etalon valoric, moneda fiind instrument universal de masura;

(6) de modelare : fixeaza raporturi de echilibru stabil – stare initiala + cresteri = stare finala + micsorari

(7) control aritmetic : echilibrul si masura se stabilesc prin operatii aritmetice de adunare si scadere;

(8) control cronologic : identitatea istorica a faptelor permite reconstituirea lor în orizontul de timp;

(9) control faptic: masura faptica presupune inventarul, numarare, cântarire, masurare etalon, realitati concrete;

(10) certificarea realitatii: masura certitudinii dintre inventarul faptic si inventarul scriptic;

(11) certificarea exactitatii: masura corelatiilor aritmetice dintre existenta, miscarea, starea si evolutia marimilor calculate;

(12) certificarea concordantei structurale : masura si controlul adecvat dintre elementele structurale ale entitatii;

(13) certificarea contingentei sistemice: masura si controlul adecvat prin procedee si tehnici distincte / separate;

(14) verificabilitate si legitimitate juridica: proba faptelor, a realitatii si exactitatii se face cu acte scrise.

ROLUL CONTURILOR

(1) Înregistrarea curenta privind un obiect determinat,

masurabil prin estimare etalon, care poate suferi mutatii, care permite sa tinem seama de conditia si marimea acestui obiect, la un moment dat.

(2) Estimarea, calculul, prezentarea si interpretarea prospectiva / grafica a corelatiilor dintre existenta si modificarile cantitative si valorice ale unu i obiect, dependent de un subiect de drept în timp si spatiu.

(3) Consemnarea scrisa a starii si variatiilor succesive, prin acte, proceduri si competente care angajeaza competentele administrative legale.

(4) Concentreaza sintetic acte, fapte, fenomene sau procese omogene prin generalizare valorica.

(5) Permite detalii semnificative de continut, amanunte analitice de structura care identifica particularitati specifice ale elementelor singulare.

(6) Asigura separarea identitatii dintre drepturi si obligatii – avere / surse – origine / destinatie – activ / pasiv – intrare / iesire – crestere / scadere.

(7) Deschid, preiau, solutioneaza, reflecta si închid într-un perimetru unitar si indivizibil – o universalitate de reprezentari, de miscare si transformare a patrimoniului

ca entitate unica, indisociabila, în care elementele structurale sunt dependente functional prin relatii de echilibru stabil, invariabil.

CARACTERISTICILE CONTURILOR (1) Orice cont înregistreaza totdeauna marimi omogene,

comparabile, de acelasi fel. (2) Omogenizarea si uniformizarea se realizeaza prin

estimarea tuturor fenomenelor în unitati monetare. (3) Se deschid, functioneaza si se închid totdeauna prin

dependenta si legatura, dependenta fiind conditie întregitoare cu sens si semnificatie sub semnul unei entitati gestionare.

(4) Exista, functioneaza si are semnificatie numai daca au sold, soldul justifica apartenenta valorii la patrimoniu si bilant.

(5) Înregistreaza separat cresterile si scaderile – intrarile si iesirile.

(6) Modeleaza prin relatii de echilibru raporturile valorice dintre starea si miscarea valorilor economice separate patrimonial.

FINALITATEA CONTURILOR

(1) permite conservarea valorilor semnificative, asigura cunoasterea situatiei exacte a resurselor;

(2) angajeaza raspunderea materiala a persoanelor implicate în gestiunea si administrarea patrimoniului;

(3) justifica în mod rational posibilitatea de a fundamenta decizii pentru apararea integritatii materiale;

(4) usureaza coordonarea, supravegherea si controlul economic, administrativ, financiar;

(5) face posibila cunoasterea datelor semnificative pentru determinarea precisa a restrictiilor de gestiune, separarea si integrarea de informatii succesive, partiale, periodice sau permanente;

(6) asigura informatii certe pentru satisfacerea intereselor utilizatorilor;

(7) legitimeaza un sistem de contabilitate; (8) reprezinta baza obiectiva de constructie a documentelor

financiare de sinteza.

3. Structura contului

Element de structura Detalii de continut

1) DENUMIREA

• identifica elementul patrimonial pentru care se deschide; • este specifica pentru continutul economic, juridic, financiar sau

administrativ al faptelor, operatiilor, evenimentelor, pentru a delimita precis si clar particularitatea, identitatea, specificitatea.

Exemple: “Casa în lei” pentru numerar, “Mijloace fixe”, ‘Finantare bugetara pentru anul curent”, “Cheltuielile institutiei”, “Furnizori”

2) DENUMIREA STANDARDIZATA

• identifica elemente patrimoniale prin apartenenta la o schema standard, prestabilita de grupare si clasificare

• asigura criterii juste de grupaj prin sim bolizare, codificare • permite verificarea unui sistem de clasare, grupare,

sistematizare operationala, zecimala • este necesara pentru unitatea clasificatiei bugetare Exemple: 27 “Reparatii curente”, 31 “Manuale”, 35 “Subventii”, 40.02 “Burse”

3)SIMBOLUL CIFRIC

• identifica contul în mod analitic sau sintetic, prin apartenenta la clasa, grupa, subgrupa

• identifica articolul, aliniatul si paragraful bugetar • permite usurarea muncii de clasare administrativa a informatiilor Exemplu: 105 “Disponibilul institutiei”

410 “Cheltuielile institutiei” 410.57.01.09 “Cheltuieli, învatamânt superior” 410.57.01.09.10.01. - Salarii

10.04 - Spor de vechime 21.02 - Transport studenti 22.01 - Alocatii hrana 24.01 - Încalzire

4) EXPLICATIA OPERATIEI ECONOMICE

• asigura identitatea descriptiva, redarea pe scurt a operatiei înregistrate în cont

• explicatia poate fi contabila, daca înregistrarea este însotita de simbolizarea sau codificarea adecvata a operatiilor

5) DATA CALENDARISTICA A ÎNREGISTRARII

• permite identificarea cronologica a “istoriei faptelor” • asigura ordinea structurala a seriilor de evenimente de acelasi

fel

6) DEBITUL / CREDITUL

• Debitul este partea sau situatia din stânga • Creditul este partea sau situatia din dreapta (VEZI SCHEMA (*) si comentariul)

7) RULAJUL

• Miscarea pe parcursul perioadei • Totalizarea sumelor înscrise pe debit sau credit • Deosebim:

- rulaj curent (pentru o luna) - rulaj cumulat (de la 01.01 la data de referinta) - rulaj reportat (trecerea unei sume totalizate la

sfârsit de pagina, ca redeschidere pe o pagina, noua, în continuare)

8) TOTALUL • Însusirea dintre existent si rulaj:

Existent initial = Rulaj

cresteri = Existent final + Rulaj

micsorari

• Deosebim:

- total debitor - total creditor

• La sfârsitul perioadei, fiecare cont are doua totaluri:

- un total pe debit - un total pe credit

• Este diferenta periodica dintre sumele înscrise pe debitul si creditul aceluiasi cont

• La deschiderea exercitiului soldul initial, existentul initial corespunde bilantului de deschidere

• Pe parcursul perioadei soldul se calculeaza ca diferenta aritmetica între sumele transcrise pe debit si credit

• La sfârsitul perioadei, se scade totalul mai mic din totalul mai mare:

(activ): total sume

debitoare

- total sume

creditoare

= Sold final

debitor

9) SOLDUL

(pasiv): total sume

creditoare

- total sume

debitoare

= Sold final

creditor

Stând fata în fata, doua persoane care încheie o tranzactie trebuie sa reflecte simultan si cu aceeasi suma doua naturi distincte – opuse ca semnificatie – pentru aceeasi realitate:

1) privind “activ”, dreptul de a primi este echivalent cu “debere” – a datora;

2) privind “pasiv”, cedarea bunului prin tranzactie este echivalent cu “credere” – a avea încredere;

DEBIT (+)

“DEBERE” – A DATORA

CREDIT (-)

DESTINATIA ACTIV

DEBIT (-)

CREDIT (+)

‘CREDERE”

“A AVEA ÎNCREDERE”

ORIGINEA

STÂ

NG

A S

TÂN

GA

DR

EA

PTA

D

RE

AP

TA

TRANZACTIE “BATEM PALMA”

SCHIMB ECHIVALENT

PASIV

3) la origine tranzactiile se faceau pe încredere, cel care avea folosinta bunurilor ceda lucrul sau pe încredere, cel ce primea proprietatea unui lucru, datora în schimb pretul;

4) fiecare participant la actul de schimb înregistra separat si distinct, natura, sensul si valoarea angajamentelor.

DEBIT CREDIT

EXISTENTA INTRARE DESTINATIE ALOCARE UTILIZARE

ORIGINE / PROVENIENTA IESIRE PROCURARE FINANTARE RESURSE

ACTIV = PASIV

DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

EXISTENT INITIAL

EXISTENT INITIAL

CRESTERI CRESTERI

MICSORARI MICSORARI

EXISTENT FINAL EXISTENT

FINAL

4. Forme de prezentare a conturilor

4.1 Forma clasica (unilaterala)

DENUMIRE “CASA ÎN LEI” SIMBOL/COD 13 – INSTITUTIA “AB”

DEBIT CREDIT Nr. crt.

DATA EXPLICATII SUME Nr. crt.

DATA EXPLICATII SUME

1. 01.III. EXISTENT INITIAL

5.000 1. 3.III PLATI 2.000

2. 4.III 750 2. 5.III 2.500 3. 6.III 1.400 3. 9.III 150 4. 8.III 2.250 4. 12.III 2.150 5. 10.III 1.600 5. 15.III 1.200 6. 17.III 2.000 6. 18.III 800 7. 20.III 1.500 7. 22.III 300 8. 22.III 3.500 8. 24.III 1.500 9. 25.III 4.000 9. 27.III 2.000 10. 28.III 6.500 10. 29.III 8.000 11. 30.III 3.500 RULAJ 27.000 RULAJ 20.600 TOTAL 32.000 TOTAL 20.600 30.III EXISTENT

FINAL 11.400

5.000 + 27.000 = 11.400 + 20.600 [32.000]

II. FORMA BILATERALA (DESFASURATA) CONTUL: PAGINA

NR. CRT. DATA DOCUMENT EXPLICATII CONT

CORESP. DEBIT CREDIT SOLD

REPORT

TOTAL

DE REPORTAT

CONTUL (CANTITATIV – VALORIC)

INTRARI IESIRI STOC Nr. crt.

DATA

DO

CU

ME

NT

EXPLICATII

CANT.

P/U

VAL

CANT

P/U

VAL

CANT

P/U

VAL

4.2 Particularitati specifice în cadrul bugetar

CADRUL BUGETAR

VENITURI

DEBIT CREDIT

• PREVEDERI BUGETARE • DREPTURI CONSTATATE

• ÎNCASARI REALIZATE • PREVEDERI REDUSE / ANULATE

CHELTUIELI

DEBIT CREDIT

• PLATI • CREDITE ANULATE /

REDUSE

• CREDIT BUGETAR DEFINITIV ANGAJAT

• CREDIT EFECTIV ACORDAT

TREZORERIE PUBLICA (DOMENIU ADMINISTRATIV)

4.3 Constructia bugetului credit

CHELTUIELI

VENITURI

ÎNC

AS

AR

I (D

EB

IT)

PLATI (CREDIT)

CREDIT BUGETAR

SATISFACERE / ACOPERIRE CHELTUIELI

DREPTURI DE UTILIZARE

OBLIGATII DE PERCEPERE TAXE / IMPOZITE = VENITURI

DE

BIT

4.4 Fazele procesului bugetar

Executie / administrare

PREVEDERI CONSTATARI TREZORERIE TRANSFER REALIZARE

CREDIT DEBIT CHELTUIELI VENITURI PLATI CHELTUIELI

PR

EV

ED

ER

I

VE

NIT

UR

I

CO

NS

TATA

RI

CH

ELT

UIE

LI

TRE

ZOR

ER

IE

TRA

NS

FER

RE

ALI

ZAR

E

ÎNC

AS

ARI

V

EN

ITU

RI

CRESTERE (+) CHELTUIELIDEBIT

ANGAJAMENTE DEFINITIVE PATRIMONIU TEMPORAR /

CHELTUIELI

SCADERE (-) CHELTUIELIDEBIT

CRESTERE

(+) ACTIV

DEBIT

UTILIZARII

ANGAJAMENTE REVERSIBILE PATRIMONIU PERMANENT STOCURI / INVESTITII

SCADERE (-) ACTIV

CREDIT

CRESTERE (+) VENITURI

CREDIT

FINANTARI DEFINITIVE CREDIT BUGETAR NERAM-BURSABIL PATRIMONIU ADMINISTRATIV

SCADERE (-) VENITURI

DEBIT

CRESTERE (+)

PASIVIMPRUMUT

CREDIT

RESURSE

FINANTARI REVERSIBILE TEPORAR E RAMBURSABILE

DATORIE PUBLICA

SCADERE (-)

PASIVIMPRUMUT

DEBIT

5 Dubla înregistrare si corespondenta conturilor

Dubla înregistrare este principiul fundamental al contabilitatii, care presupune ca oricare ar fi o operatie patrimoniala, oricât de simpla, aceasta se înregistreaza simultan si cu aceeasi suma în cel putin 2 conturi corespondente:

• un cont care se debiteaza; • un cont care se crediteaza.

A debita un cont înseamna a trece o suma certa în debit. A credita un cont înseamna a trece o suma certa în credit.

Un cont se debiteaza: • prin creditul altui cont; • prin creditul mai multor conturi.

=

Un cont se crediteaza: • prin debitul altui cont; • prin debitul mai multor conturi.

Toate sumele transcrise în debit sunt sume debitoare. Toate sumele transmise în credit sunt sume creditoare.

Diferenta dintre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare se numeste sold. TSD > TSC → Sold debitor TSC > TSD → Sold creditor Soldul se trece pe partea cea mai mica a contului. Daca TSD = TSC → Sold = Ø contul este soldat sau balansat (echilibrat). Daca liniatura contului nu ajunge ca sa cuprinda toate operatiile, debitul si creditul se aduna, iar totalurile se reporteaza. Sfârsit de pagina – ‘de reportat”. Început de pagina noua “report din pag.___”. D (+) C (-)

• STARE INITIALA (ÎNCEPUT DE EXERCITIU)

• CRESTERI SPORIRI MAJORARI

pentru elemente de activ

• REDUCERI SCADERI DIMINUARI

pentru elemente de activ

• STARE FINALA (SFÂRSIT DE EXERCITIU)

=

D (-) C (+)

• STARE INITIALA (ÎNCEPUT DE EXERCITIU)

• REDUCERI SCADERI DIMINUARI

pentru elemente de pasiv • CRESTERI

SPORIRI MAJORARI

pentru elemente de pasiv

• STARE FINALA (SFÂRSIT DE EXERCITIU)

BILANT INITIAL

Nr. crt.

ELEMENTE POSTURI SUME Nr.

crt. ELEMENTE

POSTURI SUME

1. MIJLOACE FIXE 15.000 1. FOND MIJLOACE FIXE

15.000

2. DISPONIBIL 25.000 2. FINANTARE BUGET 36.000 3. DEBITORI 4.000 3. FURNIZORI 2.000 4. CHELTUIELI 21.000 4. VENITURI 10.000 5. MATERIALE 2.000 5. FINANTARE

CREDITE 14.000

TOTAL ACTIV 67.000 TOTAL PASIV 67.000

D(+) MIJLOACE FIXE C(-) D(-) FOND MIJLOACE FIXE C(+)

SID 15.000 SIC 15.000

D(+) DISPONIBIL C(-) D(-) FINANTARE BUGET C(+)

SID 25.000 SIC 36.000

D(+) DEBITORI C(-) D(-) VENITURI C(+)

SID 4.000 SIC 10.000

D(+) CHELTUIELI C(-) D(-) FURNIZORI C(+)

SID 21.000 SIC 2.000

D(+) MATERIALE C(-) D(-) FINANTARE CREDITE C(+) SID 2.000 SIC 14.000

ACTIV PASIV Nr.

crt. NATURA OPERATIEI ELEMENT SI

CONT MODIFICAT

+ - + -

Materiale (+A) +A = D 3.500

1.

Achizitie materiale prin cumparari de la furnizori, plata ulterioara, cost achizitie 3500

Furnizori (+P) +P = C 3.500

Fond mijl. fixe (-P)

-P = D 4.000

2.

Se scoate din folosinta un mijloc fix la valoare de inventar, 4.000

Mijloace fixe (-A)

-A = C 4.000

Disponibil (+A) +A = D 3.700

3. Încasare debitori în contul de disponibil, 3.700 Debitori (-A )

-A = C 3.700

Venituri (-P) -P = D 9.000

4.

Institutia publica investeste venituri proprii pentru dezvoltare, 9.000

Fond mijl. fixe (+P)

+P = C 9.000

TOTALIZARE 7.200 7.700 12.500 13.000 [-500 = -500]

D(+) MATERIALE C(-) D(-) FURNIZORI C(+)

3.500 3.500 A + X = P + X A + Materiale = P + Furnizori Debit Materiale = Credit Furnizori

D(+) MIJLOACE FIXE C(-) D(-) FONDUL MIJL. FIXE C(+)

4.000 4.000 A - X = P – X A – Mijl. Fixe = P – Fondul mijl.

fixe

Debit Fondul Mijl. Fixe = Credit Mijl. Fixe

D(+) DISPONIBIL C(-) D(-) DEBITORI C(+) 3.700 3.700

A + X - X = P A + Disponibil - Debitori = P Debit Disponibil = Credit Debitori

D(+) FONDUL MIJLOACELOR

FIXE C(-

) D(-) VENITURI C(+)

9.000 9.000 A = P – X + X A = P – Venituri + Fondul

Mijl. Fixe

Debit Venituri = Credit Fond Mijl. Fixe

D(+) MIJLOACE FIXE C( -) D(-) FOND MIJLOACE FIXE C(+)

SID 15.000 (2) 4.000 (2) 4.000 SIC 15.000

RD = Ø RC 4.000 RD = 4.000 (4) 9.000

TSD 15.000 TSC 4.000 TSD 4.000 RC 9.000

SFD= 11.000 SFC = 10.000 TSC 24.000

D(+) DISPONIBIL C(-) D(-) FINANTARE BUGET C(+) SID 25.000 SIC 36.000 (3) 3.700 RC = Ø RD = Ø RC = Ø

TSD 28.700 TSC = Ø TSD = Ø TSC 36.000 SFD 28.700 SFC 36.000

D(+) DEBITORI C(-) D(-) VENITURI C(+) SID 4.000 (3) 3.700 (4) 9.000 SIC 10.000 RD = Ø RC 3.700 RD 9.000 RC 9.000

TSD 4.000 TSC 3.700 TSD 9.000 TSC 10.000 SFD 300 SFC = 1.000

D(+) CHELTUIELI C(-) D(-) FURNIZORI C(+) SID 21.000 SIC = 2.000 RD = Ø RC = Ø RD = Ø (1) 3.500

TSD 21.000 TSC = Ø TSD = Ø RC 3.500 SFD 21.000 SFC 5.500 TSC 36.000

D(+) MATERIALE C(-) D(-) FINANTARE CREDITE C(+) SID 2.000 SIC 14.000 (1) 3.500 RC = Ø RD = Ø RC = Ø RD 3.500 TSC = Ø TSD = Ø TSC 14.000

TSD 5.500 SFD 5.500 SFC 14.000

Nr. crt.

ELEMENT DE BILANT

EXISTENT INITIAL

CRESTERI EXISTENT FINAL

MICSORARI

1 2 3 4 5

MIJLOACE FIXE DISPONIBIL DEBITORI CHELTUIELI MATERIALE

15.000 25.000 4.000

21.000 2.000

Ø 3.700

Ø Ø

3.500

11.000 28.700

300 21.000 5.500

4.000 Ø

3.700 Ø Ø

TOTAL ACTIV 67.000 7.200 66.500 7.700 1 2 3 4 5

FOND MIJLOACE FIXE FINANTARE BUGET FURNZORI VENITURI FINANTARE CREDITE

15.000 36.000 2.000

10.000 14.000

9.000 Ø

3.500 Ø Ø

10.000 36.000 5.500 1.000

14.000

4.000 Ø Ø

9.000 Ø

TOTAL PASIV 67.000 12.500 66.500 13.000

A = P

+ A

- A

= D = C

- P + P

D = C

Nr. crt.

ELEMENTE / POSTURI

SUME Nr. crt.

ELEMENTE / POSTURI

SUME

1

2

3

4

5

MIJLOACE FIXE

DISPONIBIL

DEBITORI

CHELTUIELI

MATERIALE

11.000

28.700

300

21.000

5.500

1

2

3

4

5

FONDUL MIJL. FIXE

FINANTARE DE LA

BUGET

FURNIZORI

VENITURI

FINANTARE CREDITE

10.000

36.000

5.500

1.000

14.000

TOTAL ACTIV 66.500 TOTAL PASIV 66.500

6 Regulile de functionare a conturilor Pornind de la egalitatea fundamentala A = P, deoarece fiecare termen al relatiei de schimb prin modificare poate sa creasca sau sa scada, vom avea patru situatii distincte. Pe baza criteriilor de fundamentare a dublei reprezentari si a corespondentei conturilor, explicitate la paragraful anterior, stim ca orice cont are caracteristice marimi de stare si miscare a caror semnificatie depinde de apartenenta conturilor la activ sau la pasiv. Având în vedere principiile fundamentale ale contabilitatii în partida dubla, se fundamenteaza 4 reguli de functionare a conturilor, denumite si reguli de debitare – creditare. Regula I:

a) Conturile de activ încep sa functioneze prin debitare, se debiteaza cu existentele initiale (solduri initiale) la deschiderea exercitiului.

b) Conturile de pasiv încep sa functioneze prin creditare, se crediteaza cu existentele initiale (solduri initiale) la deschiderea exercitiului.

Regula a II-a: a) Conturile de activ se debiteaza cu cresteri, majorari sau

sporiri ale elementelor patrimoniale de activ b) Conturile de pasiv se crediteaza cu cresteri, majorari

sau sporiri ale elementelor patrimoniale de pasiv. Regula a III-a: a) Conturile de activ se crediteaza cu scaderi, reduceri

sau diminuari ale elementelor patrimoniale de activ. b) Conturile de pasiv se debiteaza cu scaderi, reduceri

sau diminuari ale elementelor patrimoniale de pasiv.

Regula a IV-a: a) Conturile de activ au totdeauna sold final debitor sau

pot fi soldate (balansate) închise. b) Conturile de pasiv au totdeauna sold final creditor sau

pot fi soldate (balansate) închise.

7 Analiza contabila Reprezinta procesul de gândire, alegere rationala, judecata logica – formala, prin care cu argumente, precis, clar si obiectiv se procedeaza la:

a) cercetarea adecvata a operatiilor economice sau financiare, pe baza documentelor justificative;

b) se deduc cu argumente logice conturile corespondente; c) se stabileste formula contabila. Etapele stricte, obligatorii ale analizei contabile: 1. Determinarea naturii operatiei. 2. Stabilirea elementelor patrimoniale care se modifica. 3. Deductia logica a sensului de modificare patrimoniala

(crestere / scadere). 4. Stabilirea conturilor corespondente. 5. Aplicarea regulilor de functionare a conturilor si

determinarea concordantei dintre sensul de modificare patrimoniala si debitul sau creditul conturilor corespondente.

6. Scrierea articolului contabil.

TABEL LOGIC OPERATIONAL DE EFECTUARE A ANALIZEI CONTABILE

NATURA OPERATIEI

ECONOMICE SAU FINANCIARE

ELEMENTELE PATRIMONIALE

CARE SE MODIFICA

SE

NS

CONTURI CORESPONDENTE

D/C FORMULA CONTABILA

SUMA

0 1 2 3 4 5 6 7

a) angajament de cheltuieli bugetare

+A 410 “Cheltuielile institutiei” D

1. Se achizitioneaza prin licitatie publica mijloacele fixe cu factura, plata ulterioara, 15.000.000 lei

b) transfer proprietate, datorie de plata fata de furnizori +P 234 “Furnizori” C

410 = 234 articol bugetar 72

15.000.000 lei

a) prin plata se reduce datoria fata de furnizor

-P 234 “Furnizori” D

2.

Se plateste factura la furnizor pentru mijlocul fix, din credite bugetare aprobate pentru anul curent b) cu suma platita se constituie o

obligatie de a justifica limita plafonului aprobat

+P 700 “Finantare bugetara anul curent”

C

234 = 700 art. 72 15.000.000 lei

a) inventar de mijloace, majorare inventar la dispozitia institutiei

+A 01 “Mijloace fixe” D

3. Receptie mijloc fix si constatarea punerii în functiune, în stare noua, 15.000.000 lei

b) constituire sursa proprie / originea de finantare

+P 310 “Fondul mijloacelor fixe”

C

01 = 310 15.000.000 lei

a) se constituie inventar de active +A 01 “Mijloace fixe” D

4. Se primeste un mijloc fix prin donatie, cu titlu gratuit, 5.000.000 lei b) se recunoaste sursa de

finantare, cu titlu gratuit +P 337 “Fonduri cu destinatie speciala” C

01 = 337 5.000.000 lei

a) angajament de cheltuieli bugetare prin contract

+A 410 “Cheltuielile institutiei” D 5. Înregistrare salarii brute,

25.000.000 lei b) Obligatii fata de salariati prin contract, cu scadenta

+P 230 “Decontari cu salariatii”

C 410 = 230 250.000.000 lei

a) se reduce proportional obligatia fata de salariati -P 230 “Decontari cu salariatii” D

6. Din salariile brute se retine impozit, 4.500.000 lei b) se constituie datorie fiscala

pentru impozit pe salarii, datorat bugetului

+P 232.01.01 “Impozit pe salarii” C

230 = 232.01.01 4.500.000 lei

a) cu retinerile sociale se reduce obligatia fata de salariati, retinerile se calculeaza legal cu norma obligatorie

-P 230 “Decontari cu salariatii” D

7.

Din salariile brute se fac retineri sociale: 5% pensie supl – 1.250.000 lei 1% fond somaj - 250.000 lei 7% fond sanat. – 1.750.000 l ei 3.250.000 lei

b) pentru retinerile calculate conform legii, se constituie datorii de plata fata de asigurarile sociale

+P

233.02 “Contributii la pensia suplimentara”

235.02 “Contributie la fondul de somaj”

233.04.02 ”Contributie la fondul de sanatate”

C

230 = % 233.02 2

35.02 2

33.04.02

3.250.000 lei 1.250.000 250.000 1.750.000

a) se constituie numerar în casierie, inventar activ cu monetar +A 13 “Casa în lei” D

8.

Se ridica numerarul de la trezorerie, pentru plata rest salariu 17.250.000 lei 25.000.000 – [4.500.000 – - 3.250.000] = 17.250.000 lei b) obligatie de justificare plati de

credit bugetar +P 700 “Finantare bugetara

anul curent” C

13 = 700 17.250.000 lei

a) prin plata datoriei fata de salariati se reduce / se lichideaza -P 230 “Decontari cu salariatii” D

9. Se achita salarii, lichidare, plati de numerar prin casierie, 17.250.000 lei b) prin plata existentul de numerar

din casierie se reduce -A 13 “Casa în lei” C

230 = 13 17.250.000 lei

a) prin plati datoriile scadente se lichideaza -P

232.01.01 “Impozit pe salarii”

233.02 “Contributie pensie suplimentara”

235.02 “Contributie fond somaj”

233.04.02 “Contributie la fondul de sanatate”

D

10. Se achita prin virament retinerile calculate – obligatii fata de buget

b) se constituie obligatia de a justifica plafonul de credite aprobat

+P 700 “Finantare bugetara

anul curent” C

% = 700 232.01.01 233.02 235.02 233.04.02

7.750.000 lei 4.500.000 1.250.000 250.000 1.750.000

O formula contabila are urmatoarele parti: 1) denumire / simbol conturi corespondente; 2) date certe de identificare a operatiei (cantitate, pret,

valoare, temei legal de efectuare); 3) data cronologica a operatiunii; 4) semnul “ = “ ca expresie a egalitatii de schimb dintre

conturile corespondente.

Data

Suma Cont corespondent debitor = Cont corespondent

creditor Suma

Explicatia descriptiva

Articolul contabil este o secventa determinata dintr-un set de înregistrari contabile care au o identitate specifica prin continut, loc, mod si timp , în masura în care se încadreaza într-un tot organizat sistematic. Tehnica de prezentare grafica a înregistrarilor poate fi adaptata necesitatilor de informare a utilizatorilor, dar, de cele mai multe ori înregistrarile sunt standardizate prin forma si continu, dupa reguli unitare si uniforme.

JURNAL ÎNREGISTRARE FILA NR._____ CONTURI

CORESPONDENTE SUMA Nr.

crt. DATA DOCUMENT EXPLICATII

DEBIT CREDIT

346 5.04.2000 Stat de salarii

Înregistrare salarii brute

martie 410 230 25.000.000

NR./ DATA DOCUMENT EXPLICATII DEBIT CREDIT SUME

5.04346 Stat salarii

Angajament cheltuieli pentru salarii Datorii pentru salarii de platit

410 230 25.000.000 25.000.000

Formula contabila poate fi: a) simpla; b) compusa; c) recapitulativa. d)

a) Formula simpla se compune totdeauna din 2 conturi corespondente, unul care se debiteaza, celalalt care se crediteaza.

Orice operatie complexa se poate analiza prin descompunerea complexitatii în elemente simple, concret – se pot constitui tot atâtea formule simple.

b) Formula contabila compusa cuprinde:

(1) un cont care se debiteaza, iar concomitent, cu aceeasi suma mai multe conturi se crediteaza:

Exemplu: operatia de calcul si retinere din salariul angajatilor a

contributiilor sociale si a impozitului, explicitate prin analiza contabila.

-P = +P

7.750.000 lei 230 = % 232.01.01 233.02 235.02 233.04.02

4.500.000 lei 1.250.000 lei

250.000 lei 1.750.000 lei

(2) un cont care se crediteaza, iar concomitent, cu

aceeasi suma, mai multe conturi se crediteaza:

Exemplu: plati de obligatii scadente din credit bugetar aprobat în limita alocatiilor, 7.750.000 lei.

-P = +P

7.750.000 lei % 232.01.01 233.02 235.02 233.04.02

= 700 4.500.000 lei

1.250.000 lei 250.000 lei

1.750.000 lei

c) Formula contabila recapitulativa se compune totdeauna din corespondenta simultana a mai multor conturi, pe debit si credit: Exemplu: Total salarii: 25.000.000 lei.

Institutia care a angajat personal pe baza de contract, înregistreaza simultan, proportional cu salariile cuvenite angajatilor, contributii pentru asigurarile sociale de stat si pentru fondurile speciale de somaj si sanatate:

5% fond somaj 1.250.000 lei 7% fond sanatate 1.750.000 lei 30% contrib. asig. sociale de stat 7.500.000 lei

Analiza contabila : a) angajamente de cheltuieli bugetare, recunoscute pe articole în

bugetul institutiei (+A) conturile de cheltuieli se vor debita.; b) datorii ale institutiei publice fata de bugete speciale de

asigurari, somaj, sanatate (+P) conturile de datorii, dupa natura lor se vor credita :

+A = +P

35.500.000 lei Salarii CAS Somaj Sanatate

% 410.10.01 410.11 410.12 410.14

= % 230 233.01 235.01 233.04.01

25.000.000 lei 7.500.000 lei 1.250.000 lei 1.750.000 lei

8 Tehnici de înregistrare contabila Delimitarea tehnicilor de înregistrare are în vedere recunoasterea raporturilor complexe dintre realitatile administratiei si tratamentul contabil al solutiilor de înregistrare prin conturi a faptelor din care se reconstituie aceasta complexitate. Teoretic, dar si practic – metodologic, distingem 2 situatii:

(a) situatia statica a domeniului administrativ al statului – patrimoniu permanent;

(b) situatia dinamica a domeniului de drepturi, obligatii,

cheltuieli – venituri, – patrimoniu temporar cu executare bugetara prin lege anuala.

Pe de alta parte, administrarea bugetului are cel putin 3

caracteristici esentiale: (a) toate angajamentele bugetare se desfasoara între

prevedere (starea de fapt) si constatare (starea de fapt); (b) platile si încasarile se fac prin Trezoreria Publica;

(c) transferurile de credit bugetar între ordonatorii de credit

bugetar se fac cu rezerve de proprietate, la dispozitia ordonatorului principal.

SITUATIA STATICA

• Domeniul administrativ • Rezultatul administrarii

ACTIV (BUNURI / DREPTURI / UTILIZARI) PASIV (SURSE / OBLIGATII / FINANTARE) MICSORARE (DEFICIT) CRESTERE (EXCEDENT)

Adm

inis

trare

AV

ERE

RAPORTURI INTERNE

CASA (TEZAUR)

OBIECTE DE AVERE

DATORII / CREANTE

ÎNCARCARE / ÎNCASARE DESCARCARE /

ÎNCARCARE DESCARCARE

ÎNCARCARE DESCARCARE

RAPORTURI EXTERNE

CREANTE DATORII

PREVEDERE CONSTATARE

PREVEDERE CONSTATARE

ÎNCARCARE DESCARCARE

ÎNCARCARE DESCARCARE

Adm

inis

trare

B

UG

ET

PREVEDERE (DE DREPT)

CONSTATARE (DE FAPT)

PLATI ÎNCASARI

PLATI ÎNCASARI

Acceptarea sau modelarea unei tehnici de înregistrare este determinata de sensul si valoarea modificarilor patrimoniale, de continutul real, financiar sau conventional al angajamentelor de transfer a proprietatii, dar si de natura, sensul si valoarea informatiilor din care ar trebui sa se modeleze decizia curenta, operativa, de administrare si gestiune a resurselor din partea titularului de patrimoniu si buget public. Distingem:

(1) tehnica înregistrarii directe. (2) tehnica indirecta – simplificata. (3) tehnica indirecta – desfasurata. (4) tehnica de închidere a executiei bugetare. (5) tehnica de report a diferentelor definitive sau temporare

între exercitiile bugetare.

(1) Tehnica înregistrarii directe reconstituie prin conturi, dupa reguli simple, unitare, circuitul de reflectare a schimburilor echivalente dintre conturile corespondente. Raportul de schimb, ca egalitate sau echivalenta este totdeauna un act identificabil, concret, material, juridic, economic sau financiar. Orice operatie este simpla când prin conturi separate se identifica cu argumente:

(a) originea; (b) destinatia.

D(-) FURNIZORI C(+) D(+) ALIMENTE / CANTINA C(-)

1.500.000 1.500.000

Miscare reala: inventar de stocuri procurate, 1.500.000 lei:

a) majorare stoc de alimente în gestiunea Cantinei, depozit distinct (+A) contul 600 “Alimente” fiind de activ, la majorarea de stocuri se va debita.

b) prin transferul proprietatii, din cumparare se recunoaste angajament pasiv de datorii comerciale fata de furnizorii de alimente (+P), contul 234 “Furnizori” fiind cont de datorii, la majorarea obligatiilor se va credita.

Înregistrare simpla: Alimente = Furnizori 1.500.000 lei

(2) Tehnica indirecta / simplificata

Este utilizata pentru reflectarea pe cale intermediara a circuitului juridic, economic sau financiar al operatiilor prin conturi separate, distincte. Pentru institutiile publice este tipica înregistrarea indirecta în serii de conturi separate a executiei bugetului:

1) primirea si retragerea creditelor bugetare; 2) efectuarea cheltuielilor bugetare; 3) platile nete de casa; 4) închiderea executiei bugetului. Exemplificare la ordonatorul principal.

1. Primire si retragere credite bugetare (partida simpla)

D(+) 940 CREDITE BUGETARE APROBATE C(-) • credite aprobate prin buget (trimestrial) • modificare / retragere / rectificare

bugetare (trimestrul IV) D(+) 941 CREDITE REPARTIZATE DIN BUGETUL DE STAT C(-) • credite primite pentru repartizare

ordonatorilor aflati în subordinea ordonatorului principal

• credite retrase prin dispozitia Ministerului Finantelor (blocate în Trezoreria Publica)

D(+) 944 CREDITE REPARTIZATE PENTRU CHELTUIELI PROPRII C(-) • credite primite pentru nevoi

proprii ale ordonatorului principal

• credite pentru nevoi proprii, retrase prin dispozitia Ministerului Finantelor (blocate la Trezoreria Publica)

2. Efectuare cheltuieli bugetare (partida dubla)

D(+) 13 “Casa în lei” C(-) D(+) 410 Cheltuielile institutiei”

C(-)

PLATI ÎN NUMERAR

X

X

D(+) 220 “Debitori” C(-)

JUSTIFICARE AVANSURI

X

X

D(-) 230 “Decontari cu salariatii” C(+)

ANGAJAMENT SALARII

X

X

D(-) 233.01 “Decontare contributie la

asigurarile sociale C(+)

ANGAJAMENT CHELTUIELI

X

SOCIALE ASIGURARI X

D(-) 234 “Furnizori” C(+)

SERVICII FACTURATE

X CONSUMURI CONTRACTUALE

X

D(-) 235.01 “Decontare fond somaj” C(+)

ANGAJAME NT CHELTUIELI

X

SOCIALE SOMAJ X

D(-) 236 “Bursieri si doctoranzi” C(+)

BURSE DATORATE

X

X

D(+) 600 “Materiale” C(-)

CONSUMURI MATERIALE

X

X

D(-) 700 “Finantare de la buget” C(+)

CHELTUIELI PLATITE PRIN

X

VIRAMENT BUGETAR X

3. Plati nete de casa

D(-) 700 “Finantare de

la buget anul curent”

C(+) D(+) 13 “Casa în lei”

C(-)

ALIMENTARE CU NUMERAR PENTRU

X

PENTRU AVANSURI DE TREZORERIE

X

D(+) 115 “Disponibil / investitii”

C(-)

DESCHIDERE FINANTARE

PENTRU

X

INVESTITII / DOCUMENTATIE

APROBATA

X

D(-) 234 “Furnizori” C(+)

PLATI JUSTIFICATE

PENTRU

X

DATORII SCADENTE / EXTRAS CONT PRIN

TREZORERIE

X

D(+) 410

“Cheltuielile institutiei”

C(-)

PLATI PRIN VIRAMENTE

X

SERVICII PUBLICE APA, GAZE, ELECTRICITATE,

TRANSPORT

X

4 Închidere executie bugetara I. Sold creditor 700 > Sold debitor 410

D(+) 410 “Cheltuielile institutiei” C(-) D(-) 700 “Finantare buget” C(+)

D(-) 702 “”Finantare buget / anii precedenti” C(+)

II. Sold debitor 410 > Sold creditor 700.

D(-)

702 “Finantare buget / anii precedenti” C(+) D(-) 700 “Finantare buget /

anul curent” C(+)

D(+) 410 “Cheltuielile institutiei” C(-)

3. Tehnica indirecta – desfasurata:

Este specifica pentru reflectarea în conturi separate:

a) a transferurilor de sume pentru decontari reciproce între institutii, ordonatorii de buget cu grade administrative diferite;

b) colectarea si transferul sumelor privind fondurile speciale (învatamânt, sanatate, somaj, pensie, solidaritate sociala, taxe si impozite cu scop determinat);

c) justificarea executiei bugetare între ordonatorul principal si ordonatorii secundari ori tertiari;

d) încasarea de venituri, decontari de investitii si justificari de cheltuieli decontare ca rezultat propriu al executiei bugetare în administratia locala.

A. TRANSFERURI ADMINISTRATIVE

1) Administratia centrala:

a) pe parcursul exercitiului:

600 “Materiale” 212 “Transferuri”

b) la sfârsitul exercitiului:

212 “Transferuri” 410 “Cheltuieli”

2) Administratia subordonata:

a) pe parcursul exercitiului:

212 “Transferuri” 600 “Materiale”

Consum:

600 “Materiale” 410 “Cheltuieli”

b) la sfârsitul exercitiului

410 “Cheltuieli” 212 “Transferuri”

B. Colectare si transfer fonduri:

Exemplificare pentru fondul special de stimulare a dezvoltarii învatamântului:

I) LA MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

a) 381 “Fondul

special” 181 “Disponibil – fond special”

Constituire fond special la dispozitia Ministerului Educatiei

Nationale

b) Efectuare cheltuieli:

X X X 481 “Cheltuieli fond special”

Angajamente de obligatii si plati devenite cheltuieli

c) Plati nete de casa:

181 “Disponibil fond special” X X X

Angajamente de obligatii lichiditate prin plati

d) Închidere executie bugetara

481 “Cheltuieli” 381 “Fond special”

Descarcare pentru justificare buget conform clasificatiei

II) LA INSPECTORATUL SCOLAR a) Încasari de la contribuabili:

381 “Fondul special” 181 “Disponibil – fond special”

b) Virament bugetar la Ministerul Educatiei Nationale

181 “Disponibil fond special” 381 “Fond special”

c) Reconstituire fond din transferuri la MINISTERUL EDUCATIEI

NATIONALE:

213 “Decontari” 181 “Disponibil – fond special”

d) Colectare angajamente de cheltuieli:

X X X 481 “Cheltuieli”

e) Plati nete de casa

181 “Disponibil fond special” X X X

f) Închidere executie buget:

481 “Cheltuieli” 213 “Decontari”

III) Utilizatorul finantarii, scoala, unitatea bugetara, centrul bugetar teritorial

a) primirea finantarii prin Trezoreria publica

213 “Decontari” 181 “Disponibil fond special”

b) efectuare cheltuieli:

X X X 481 “Cheltuieli”

c) Plati nete de casa :

181 “Disponibil” X X X

d) Închidere exercitiu bugetar:

481 “Cheltuieli” 213 “Transferuri”

4. Închidere executie bugetara (la bugetul local)

Constituire finantare din venituri proprii

a) 944 941 500 “Venituri” 103 “Disponibil”

X Credite pentru nevoi proprii

X Credite

repartizate

b) EFECTUARE CHELTUIELI 400 “Cheltuieli buget local” c) PLATI DE CASA 103 “Disponibil” ~ d) REZULTATUL EXECUTIEI 57 “Rezultatul executiei” CHELTUIELI VENITURI e) REGULARIZARE

EXCEDENT

339 “Fond rulment” 57 “Rezultat exercitiu” 103 “Disponibil” 103.XX “Disponibil fond rulment

8 Rectificarea erorilor de înregistrare contabila

Din necesitati practice activitatea curenta de înregistrare contabila presupune redactarea cursiva de formule, cronologic si sistematic. Toate formulele înregistrate trebuie pastrate în forma în care au fost redactate, pentru a avea certitudinea originii faptelor si posibilitatea de efectuare a controlului exigent. Deci s-au produs erori sau greseli, din ratiuni de prudenta si sinceritate, se mentin înregistrarile originale, iar corectarea greselilor se face întotdeauna prin înregistrari distincte, separate. Numai astfel, orice poate cerceta si certifica o realitate faptica a istoriei erorilor si a modului în care s-au facut corectiile (în conformitate cu prescriptiile sau normele de drept).

Corectarea erorilor se face prin stornare.

Stornarea se poate face în negru sau în rosu. Formula contabila de stornare în negru anuleaza sau corecteaza eroarea prin inversarea corespondentei conturilor (se schimba pozitia între debit si credit). Exemplu: presupunem ca a fost efectuata înregistrarea gresita:

(1) 510 “Veniturile institutiei” = 230 “Decontari cu salariatii” 150.000

Stornare în negru (inversare): (2) 230 “Decontari cu salariatii” = 510 “Veniturile institutiei” 150.000

230 510

(2) 150.000 150.00

0 (1)

(1) 150.000 150.000 (2

)

RD 150.000 RC 150.00

0 EROARE RD 150.000 RC 150.00

0

TSD

150.000

TSC

150.000 TS

D 150.00

0 TSC

150.000

SFC = Ø CORECTI

E SF

C = Ø

STORNARE ÎN NEGRU

Concluzie: Stornarea în negru corecteaza eroarea prin diminuarea soldului.

Stornarea în rosu (chenar).

510 = 230 150.000 lei

230 510 150.000 (1) (1) 150.000

EROARE

150.000 (2) (2) 150.000

CORECTIE

RC Ø RD Ø

La stornarea în rosu (chenar) formula contabila de corectare se scrie pastrând corespondenta, dar cu sumele trecute rosu, cu semnul “ – “. În acest fel, influenta operatiilor determina rectificarea erorii de înregistrare pe rulaj. În practica, stornarea în rosu este mai mult utilizata deoarece nu denatureaza miscarea conturilor pe parcursul perioadei.

9. Corelatii de structura între A / P; D / C a) A = P

b) CHELTUIELI + PATRIMONIU

ADMINISTRATIV = VENITURI

c) D = C

d) Σ existente initiale de activ

= Σ Solduri initiale debitoare

Σ existente initiale de pasiv = Σ Solduri initiale creditoare e)

Bilant de deschidere = %

Conturi cu solduri initiale creditoare

% Conturi cu solduri initiale debitoare

= Bilant de deschidere

f) Σ rulaje debitoare = Σ rulaje creditoare

g) Σ rulaje debitoare (RD) = Σ (+A) + Σ (-P)

h) Σ rulaje debitoare (RC = Σ (-A + Σ (+P) i) Total

sume debitoare

(TSD) = Σ

existente de activ +

cresteri de activ +

diminuari de pasiv

i) Total

sume creditoare

(TSC) = Σ

existente de pasiv

+ cresteri de pasiv + diminuari

de activ

TSD = TSC

j) Σ (SID) + Σ (+A)

Σ (SIC) + Σ (+P) =

Σ (SFD) + Σ (-A)

Σ (SFC) + Σ (-P) k) Σ (+A) - Σ (-A)

Σ (+A) - Σ (-P) =

Σ (SFD) - Σ (SID)

Σ (SFC) - Σ (SIC)

BALANTA CONTURILOR

Caracteristici: a) Reprezinta o situatie de calcul periodic a exactitatii

înregistrarilor din sistemul de conturi. b) Reprezinta un document legal de gestiune a situatiei

conturilor pe baza careia se certifica, se verifica aritmetic, se controleaza si se pune de acord situatia desfasurata a sistemului de conturi.

c) Grupeaza într-o ordine prestabilita toate conturile sintetice sau analitice în care s-au înregistrat operatii economice si financiare pe o perioada de timp determinata.

d) Permite determinarea erorilor de înregistrare si, în consecinta, corectarea înregistrarilor gresite.

Cu ajutorul balantei conturilor se determina relatia de control-gestionare dintre solduri, rulaje si totaluri.

Pentru o perioada de gestiune determinata (o luna sau un trimestru) cu ajutorul balantei trebuie sa se verifice urmatoarele corelatii:

• daca soldurile finale ale perioadei precedente au fost preluate corect ca solduri initiale ale perioadei curente;

• daca reporturile de totaluri sunt corect stabilite; • daca rulajul curent al perioadei desfasurat pe conturi

corespondente corespunde ca marime de suma cu totalul înregistrarilor perioadei din registrul jurnal;

• daca exista concordanta aritmetica între soldul initial si cresteri, respectiv sold final si scaderi;

• daca soldul final al conturilor a fost corect stabilit ca diferenta între totalurile de sume (se scade totalul mai mic din cel mai mare dar soldul final trebuie sa fie în

concordanta cu functia contabila a contului pentru care a fost calculat.

Pentru întocmirea balantei se parcu rg urmatoarele etape obligatorii: 1. se stabileste situatia patrimoniala la începutul perioadei

de gestiune (conturile pot fi prezentate în forma de lista iar soldurile trecute pe debit si credit) pe baza apartenentei conturilor la activ sau la pasiv sau prin grupaj în bilant pe baza principiului fundamental de dubla reprezentare;

2. operatiile economice si financiare trebuie sa fie înregistrate în conturi cronologic si sistematic;

3. înregistrarea cronologica se bazeaza pe redactarea formulelor contabile (articole contabile în registrul jurnal sau, simplificat, în note contabile);

4. înregistrarea sistematica presupune transpunerea înregistrarilor contabile pe conturi distincte redactate cu liniatura clasica (în forma literei T);

5. în prealabil, din motive rationale, pentru a avea certitudinea întocmirii corecte a registrelor si operatiilor acestea trebuie analizate (analiza contabila cu explicatii complete dupa modelul de principii prezentat anterior);

6. se verifica prin punctaj si bifare corecta transpunere a înregistrarilor în registre, concordanta aritmetica a sumelor si exactitatea operatiilor pentru determinarea rulajelor, a totalurilor si a soldurilor finale.

Balanta trebuie sa contina toate conturile utilizate. Este

preferabil ca acestea sa fie aranjate dupa clasamentul zecimal al simbolurilor (se verifica mai usor corecta transpunere si se elimina riscul de omisiune).

Prima egalitate din balanta verifica concordanta totalurilor între debit si credit care priveste însumarea soldurilor initiale. A doua egalitate priveste concordanta totalurilor între debit si credit care priveste rulajele curente (se verifica daca totalul înregistrarilor din jurnal este de marime egala cu suma rulajelor din balanta).

A treia egalitate priveste concordanta totalurilor între debit si credit privind însumarea aritmetica dintre sold initial si rulaje (total de sume). A patra egalitate verifica soldurile finale pentru fiecare cont si în totalitate concordanta aritmetica a diferentelor calculate între totaluri si corelatia dintre debit si credit privind însumarea totala a soldurilor finale. La data de 1 octombrie o institutie publica dispune de urmatoarea situatie de patrimoniu:

• mijloace fixe 15.000.000 lei • obiecte de inventar 5.000.000 lei • disponibil 30.000.000 lei • total act 50.000.000 lei • fondul mijloacelor fixe 15.000.000 lei • fondul obiectelor de inventar 5.000.000 lei • finantare de la buget anul curent 30.000.000 lei • total pasiv 50.000.000 lei

Pe parcursul perioadei s-au derulat urmatoarele operatiuni:

• s-a primit prin donatie cu titlu gratuit, contract de sponsorizare, un calculator în valoare de 10.000.000 lei;

• s-au distribuit tichete pentru cantina (bonuri valorice pentru masa) în valoare de 10.000.000 lei;

• s-a depus la casierie numerar din vânzarea la terti a tichetelor de masa;

• s-au procurat prin cumparare de la furnizori materiale necesare pentru activitate la cantina – 8.000.000 lei;

• s-a primit si s-a înregistrat factura pentru energie electrica – 3.000.000 lei;

• numerarul încasat a fost depus la banca cu foaie de varsamânt si chitanta;

• s-a achitat cu ordin de plata obligatia fata de furnizor în contul procurarii materialelor;

• s-a scos din folosinta un mijloc fix complet amortizat la valoarea de înregistrare 900.000 lei;

• urmare a dezmembrarii mijlocului fix scos din functiune, s-au recuperat materiale si piese de schimb în valoare de 200.000 lei;

• s-a inventariat stocul de obiecte de inventar existente în depozit si s-a descoperit o lipsa de gestiune de 500 de lei care se imputa la valoarea de înregistrare (vinovatia este dovedita, gestionarul a dat nota explicativa, a recunoscut lipsa si si-a luat pe proprie raspundere angajament de plata).

Nr. crt.

NATURA OPERATIEI

ELEMENTE PATRIMONIALE CARE

SE MODIFICA

S E N S

CONTURI CORESPONDENTE

D / C

FORMULA SUMA

0 1 2 3 4 5 6 7 a) se constituie inventar activ de mijloace fixe; +A 01 “Mijloace fixe” D

1. primire mijloc fix prin donatie 10.000.000 lei b) se recunoaste sursa de

finantare a activului dobândit cu titlu gratuit

+P 337 “Fonduri propr. cu scop determinat” C

01 = 337 10.000.000

a) se constituie inventar de valori de trezorerie +A 159 “Alte valori” D

2. Procurare tichete b) se recunoaste sursa de provenienta, modul de do-bândire al tichetelor

+P 234 “Furnizori” C

159 = 234 10.000.000

a) se recunosc cheltuielile pentru utilizarea valorilor de trezorerie distribuite

+A 410 “Cheltuielile institutiei” D

3. Distributie tichete la terti b) prin distribuire tichetele

sunt cedate la terti (consu-mate ca valoare)

-A 159 “Alte valori” C

410 = 159 10.000.000

a) se constituie monetar, numerar din încasari +A 13 “Casa în lei” D

3’ Depunere numerar din încasari tichete distribuite

b) se recunosc angajamente de venituri realizate prin vân-zarea tichetelor

+P 520 “Venituri din activitati autofinantate” C

13 = 520 10.000.000

a) se constituie stoc monetar, numerar din încasari +A 600 “Materiale” D

4.Achizitie materiale, 8.000.000 lei b) se recunosc angajamente de venituri

realizate prin vân-zarea tichetelor +P 234 “Furnizori” C

600 =

234 8.000.000

a) consumul de energie este angajament de cheltuiala cu scop determinat

+A 410 “Cheltuieli” D

5. Înregistrare factura energie electrica, 3.000.000 lei b) prin contractul de furnizor si factura

se recunoaste obli-gatia de plata fata de furnizori

+P 234 “Furnizori” C

410 = 234 3.000.000

a) se constituie disponibil de trezorerie în contul curent +A 105 “Disponibil” D

6.Depunere numerar la banca cu foaie de varsamânt , 10.000.000 lei

b) prin descarcarea gestiunii numerar din casierie se dimi-nueaza existentul de numerar din casa, depus la banca

-A 13 “Casa în lei” C

105 = 13 10.000.000

a) prin plata obligatia fata de furnizor se diminueaza -P 234 “Furnizori” D

7. Achitare furnizori cu ordin de plata b) prin confirmarea platii se recunoaste

diminuarea dispo-nibilului de trezorerie -A 105 “Disponibilul institutiei”

C

234 = 105 8.000.000

a) se rectifica prin scadere fondul propriu de finantare a activului fix ce este scos din folosinta

-P 310 “Fondul mijloacelor fixe” D

8.Scoatere din folosinta mijloc fix b) pe baza scoaterii din folo-sinta a

activului fix, inventarul de mijloace la dispozitia insti-tutiei se diminueaza

-A 01 “Mijloace fixe” C

310 = 01 900.000

a) se constituie inventar de stocuri provenite din recupe-rarea valorilor ce au rezultat la scoaterea din folosinta a activului fix

+A 600 “Materiale” D

9.

S-au recuperat materiale si piese de schimb, din scoaterea din folosinta a activului fix b) se recunoaste sursa de acoperire

financiara tempo-rara a bunurilor obtinute pe baza casarii

+P 231 “Creditori diversi” C

600 = 231 200.000

a) se rectifica prin scadere sursa de acoperire financiara a obiectelor de inventar

-P 311 “Fondul obiectelor de inventar” D

10.

Punerea de acord a inventarului faptic cu situatia scriptica din conturi, lipsa obiect la inventar, minus de gestiune

b) inventarul fizic de obiecte este diminuat, deci se scade valoarea obiectelor lipsa

+P 602 “Obiecte de inventar” C

311 = 602 500

a) se constituie creante din titluri de executare a imputatiei

+A 220 “Debitori” D 11.

Decizie de imputatie pentru lipsa de gestiune, 500 lei b) se constituie

veniturile +P 531 “Venituri de realizat” C

220 = 531 500

a) se constituie numerar în casierie

+A 13 “Casa în lei” D

12. Încasare numerar din imputatie b) dreptul de creanta din executarea imputatiei se anuleaza prin confirmarea încasarii

-A 220 “Debitori” C 313 = 220 500

a) se diminueaza salariul deci obligatia de a plati salariul

-P 230 “Decontari cu salariatii”

D

13. Imputatia se retine din salariu b) în contul retinerii din salariu se anuleaza prin compensare creanta pentru imputatie

-A 220 “Debitori” C

230 = 220 500

Jurnal de înregistrare Jurnalul presupune clasamentul cronologic al înregistrarilor contabile si totalizarea sumelor transpuse în înregistrari. Exista trei posibilitati de scriere:

• transcrierea simplificata a formulelor una sub alta; • pe un document tipizat nota de contabilitate sau fila de

registru jurnal; • pe o coala de document cumulativ sau pe un

centralizator respectând liniatura notei de jurnal.

Jurnal de înregistrare

CONTURI CORESPONDENTE

SUME Dta Doc. Explicatii

D C D C 1. Donatii mijloc fix 01 337 10.000.000 10.000.000 2. Procurare tichete 159 234 10.000.000 10.000.000 3. Distribuire tichete 159 10.000.000 10.000.000 4. Depunere

numerar încasari 13 510 10.000.000 10.000.000

5. Achizitie materiala

600 234 8.000.000 8.000.000

6. Factura energie 410 234 3.000.000 3.000.000 7. Depunere

numerar 105 13 10.000.000 10.000.000

8. Achitare furnizori 234 105 8.000.000 8.000.000 9. Scoatere din

folosinta mijloc fix

310 01 900.000 900.000

10. Recuperare materiale + piese

600 231 200.000 200.000

11. Lipsa obiecte de inventar

311 602 500 500

12. Imputatie 220 531 500 500 13. Încasare 13 220 500 500

TOTAL 70.101.500 70.101.500

D 01 C

SID 15.000.000 (9) 900.000

(1) 10.000.000

RD TD

10.000.000 25.000.000

RC TC

900.000 900.000

SFD SFD

= TD – TC 24.100.000

D 602 C

SID 5.000.000 (11) 500

RD TD

0 5.000.000

RC TC

500 500

SFD 4.999.500

D 105 C

SID 30.000.000 (8) 8.000.000

(7) 10.000.000

RD TD

10.000.000 40.000.000

RC TC

8.000.000 8.000.000

SFD 32.000.000

310 C

(9) 900.000 (11) 15.000.000

RD TD

900.000 900.000

RC TC

0 15.000.000

SFC 14.100.000

D 311 C

(11) 500 SIC 5.000.000

RD TD

500 500

RC TC

0 5.000.000

SFC 4.999.500

D 700 C

SIC 30.000.000

RD TD

0 0

RC TC

0 30.000.000

SFC 30.000.000

D 337 C

(1) 10.000.000

RD TD

0 0

RC TC

10.000.000 10.000.000

SFC 10.000.000

D 159 C

(2) 10.000.000 (3) 10.000.000

RD TD

10.000.000 10.000.000

RC TC

10.000.000 10.000.000

SFD = 0

D 234 C

(8) 8.000.000 (2) 15.000.000 (13) 8.000.000 (14) 300.000

RD TD

8.000.000 8.000.000

RC TC

21.000.000 21.000.000

SFC = 13.000.000

D 410 C

(3) 3.000.000

(6) 10.000.000

RD TD

13.000.000 13.000.000

RC TC

0 0

SFD = 13.000.000

D 231 C (10) 200.000

RD TD

0 0

RC TC

200.000 200.000

SFC = 200.000

D 510 C (4) 10.000.000

RD TD

0 0

RC TC

10.000.000 10.000.000

SFC = 10.000.000

D 531 C (12) 500

RD TD

0 0

RC TC

500 500

SFC = 500

D 220 C (12) 500 (13) 500

RD TD

500 500

RC TC

500 500

SFD = 0

D 600 C

(5) (10)

8.000.000 200.000

RD TD

8.200.000 8.200.000

RC TC

0 0

SFD = 8.200.000

TEMA

1) În “Registrul Jurnal” înregistrati mijlocul fix cu finantare din fondul mijloacelor fixe.

2) Faceti plati nete de casa direct prin creditul contului 700

“Finantare bugetara anul curent”.

3) Închideti executia bugetului punând de acord debit cont 410 si credit cont 700 “Finantare bugetara anul curent”.

4) Refaceti balanta dupa efectuarea acestor corectii,

analizati si interpretati rezultatul comparativ cu situatia precedenta.

SOLD INITIAL RULAJE TOTAL SUME SOLD FINAL CONT D C D C D C D C 01 15.000.000 - 10.000.000 900.000 25.000.000 900.000 24.100.000 -

13 - - 10.000500 10.000.000 10.000.500 10.000.000 500 -

105 30.000.000 - 10.000.000 8.000.000 40.000.000 8.000.000 32.000.000 -

159 - - 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 - -

220 - - 500 500 500 500 - -

231 - - - 200.000 - 200.000 - 200.000

234 - - 8.000.000 21.000.000 8.000.000 21.000.000 - 13.000.000

310 - 15.000.000 900.000 - 900.000 15.000.000 - 14.100.000

311 - 5.000.000 500 - 500 5.000.000 - 4.999.500

337 - - - 10.000.000 - 10.000.000 - 10.000.000

410 - - 13.000.000 - 13.000.000 - 13.000.000 -

520 - - - 10.000.000 - 10.000.000 - 10.000.000

531 - - - 500 - 500 - 500

600 - - 8.200.000 - 8.200.000 - 8.200.000 -

602 5.000.000 - - 500 5.000.000 500 4.999.500 -

700 - 30.000.000 - - - 30.000.000 - 30.000.000 TOTAL 50.000.000 50.000.000 70.101.500 70.101.500 120.101.500 120.101.500 82.300.000 82.300.000

LUCRARI CONTABILE DE ÎNCHIDERE

Exercitiul bugetar se închide periodic si obligatoriu la 31 decembrie. Prin lucrari contabile de închidere se întelege: a) Redactarea balantei conturilor cu titlu provizoriu pentru

verificarea exactitatii înregistrarilor din sistemul de conturi, calcule de corelatie, punctaje si analiza componentei soldurilor.

b) Inventarierea patrimoniului si controlul realitatii factice a patrimoniului asigura concordanta dintre marimea reala a existentei valorilor de patrimoniu si soldurile scriptice înregistrate în contabilitate.

c) Punerea de acord a situatiei conturilor cu realitatea inventarului si înregistrarea legala a diferentelor de inventar dupa natura lor (calcule – trecerea pe cheltuieli a pierderilor legale admise, dupa caz, imputarea lipsurilor de gestiune dovedite prin vinovatia persoanelor angajate).

d) Redactarea balantei conturilor cu titlu definitiv, inclusiv cu rezultatele consemnate pe baza inventarului.

e) Confirmarea cu extrase de cont transmise la terti a exactitatii si realitatii soldurilor finale pentru angajamentele patrimoniale de creante si datorii.

f) Redactarea propriu-zisa a darii de seama contabile. g) Certificarea si auditarea situatiei conturilor din darea de seama

contabila.

La institutiile publice, darea de seama cuprinde situatiile

financiare: 1. situatia patrimoniului (modelul de bilant în forma de lista

cu structura activului si pasivului patrimonial). 2. bugetul institutiei si defalcarea executiei bugetare pentru

perioada exercitiului încheiat cu detalierea cheltuielilor pe capitole, articole si aliniate de clasificatie bugetara, iar la venituri, dupa originea legala a finantarii (finantare publica, partiala – prin bugete speciale, autofinantare).

Executarea bugetului la institutia publica implica recunoasterea necesitatii de a pune de acord detalierea cheltuielilor pe destinatii legale, cu sursele de origine a finantarii.

La închidere se face distinctie între finantarea exercitiului curent, finantarea din anii precedenti, finantarea din activitatile curente, finantari din alte surse decât cele ale bugetului public.

Conturile de venituri se închid prin compensare reciproca pentru acoperirea cheltuielilor institutiei.

• veniturile de realizat se transfera pasiv în venituri curente, proportional cu situatia încasarii lor;

• cheltuielile se acopera integra l din resurse legale de finantare în limitele prevazute în bugetul propriu;

• veniturile ramase neutilizate la 31 decembrie sunt transferate în contul colector sau în unul special pentru operatii de mandat si depozit, iar în ianuarie al exercitiului financiar urmator se fac plati esalonate (pe baza de contract, conventie, mandat, depozit).

Daca dupa închiderea exercitiului ramân sume neutilizate sau nedecontate, acestea se vireaza la bugetul de stat pentru redistribuire bugetara (rectificare).

În situatia deficitului de finantare, când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, exista doua posibilitati de acoperire temporara a nevoii de fonduri de finantare:

1. credit bancar purtator de dobânda; 2. credite curente de trezorerie (datoria publica cu

garantia statului român, cu titlu temporar, rambursabil)

Darea de seama contabila este un formular tipizat, a carui metodologic de calcul a indicatorilor finali este standardizata dupa reguli precise, transpuse clar pe formularul de sinteza.

CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI INSTITUTIILOR PUBLICE

Contul de executie a bugetului institutiei publice este corespunzator contului de rezultate sau de profit si pierdere din contabilitatea agentilor economici. Caracteristica sa de baza este aceea ca oglindeste ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectiva a activitatii economice si sociale consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Daca bugetul de venituri si cheltuieli este un document previzional, care estimeaza marimea indicatorilor, contul de executie prezinta gradul de îndeplinire a ceea ce institutia si-a propus. Ecuatia generala este:

CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI Rezultatul exercitiului este cuprins atât în bilantul contabil, cât si în contul de executie. Deosebirea rezida în faptul ca bilantul constata rezultatul, în vreme ce contul de executie îl explica. Contul este alcatuit cu respectarea clasificatiei bugetare. Pentru venituri, la raportarile trimestrelor I – IV se completeaza numi coloana 2 cu încasarile realizate. În ceea ce priveste cheltuielile, la finele trimestrelor I, II, III se înscriu în coloane urmatoarele date:

1 – prevederi anuale 2 – prevederi trimestriale cumulate 3 – plati efectuate 4 – cheltuieli efective Anual, continutul rubricilor va fi: 1 – credite aprobate initial 2 – credite definitive 3 – plati efectuate 4 – cheltuieli efective

Executia cheltuielilor prevazute în bugetul institutiei apare deci ca un proces desfasurat în etape succesive sau simultane în

timp si cu un continut unitar, deoarece întotdeauna platile se vor regasi în cheltuieli si invers. Într-o abordare sintetica, acest proces se compune din: 1) angajarea cheltuielilor – momentul în care institutia îsi creeaza obligatia baneasca fata de un tert. Acest moment poate coincide cu înregistrarea cheltuielii si efectuarea simultana a platii sau doar cu evidentierea cheltuielii sau cu plata efectiva. 2) Consumul – folosirea propriu-zisa a resurselor; va fi urmat de înregistrarea cheltuielii, în cazul unor materiale deja platite furnizorilor sau de plata, daca cheltuiala a fost deja înregistrata. 3) Imputarea – repartizare cheltuielilor asupra contului de finantare sau a veniturilor.

Datorita importantei deosebite a cheltuielilor facute din banii publici si a necesitatii unei evidente riguroase a acestora, darea de seama contabila include ca a doua anexa la bilant “Detalierea cheltuielilor”. Ea cuprinde aceleasi rubrici ca si contul de executie, respectiv prevederi anuale, unde se înscriu creditele aprobate initial, prevederi trimestriale, echivalente cu creditele definitive, plati efectuate si cheltuielile efective, dar se refera exclusiv la cheltuieli.

Acestea sunt enumerate conform clasificatiei economice

astfel: A. cheltuieli curente B. cheltuieli de capital C. operatiuni financiare Fiecare categorie reuneste mai multe titluri; acestea, la

rândul lor, se defalca pe tipuri de cheltuieli, dupa destinatie, mergându-se pe subdiviziuni ale clasificarii bugetare. Cheltuielile curente se împart în:

• titlul I - cheltuieli de personal • titlul II - cheltuieli cu materiale si servicii • titlul III - subventii • titlul IV - prime • titlul V - transferuri

Cheltuielile de capital au un singur titlu, cu aceeasi denumire, iar operatiunile financiare sunt formate din împrumuturi acordate si rambursari de credite, plati de dobânzi si comisioane la credite.

Contul de executie si detalierea cheltuielilor ofera informatii clare despre felul în care s-au aplicat prevederile bugetare, despre masura în care acestea au fost respectate, în esenta despre gestiunea patrimoniului institutiei publice.

ALTE ANEXE ALE BILANTULUI CONTABIL LA INSTITUTIILE PUBLICE

Ministerul Finantelor precizeaza în fiecare an tipologia darii de seama contabile, numarul si felul anexelor ce trebuie sa însoteasca bilantul, precum si modul de completare a acestora. Mai pot fi solicitate: 1. Disponibil din fonduri cu destinatie speciala

Aceasta anexa constituie de fapt o fisa a contului 119 desfasurata pe analitice; ea este conceputa dupa modelul clasic al oricarui cont; în prima jumatate sunt înscrise denumirile, iar în cea ce-a doua apar rubricile care asigura exprimarea clara si completa a starii si miscarii respectivelor elemente patrimoniale. Ele sunt: a) disponibil la banca la începutul anului, adica soldul initial ce

reflecta existentul valoric la debutul perioadei de gestiune; b) încasari/plati, adica rulajele debitoare si creditoare înregistrate

în cursul perioadei de gestiune ca urmare a operatiunilor economice efectuate;

c) disponibil la banca la sfârsitul perioadei sau soldul final, deci disponibilul care exista în momentul închiderii perioadei considerate (trimestru sau an).

Aceasta anexa se completeaza de institutiile care folosesc sume prin redistribuire din fondurile speciale, precum si de alte institutii care gestioneaza fonduri speciale, precum si de alte institutii care gestioneaza fonduri speciale potrivit altor reglementari decât legea anuala a bugetului de stat.

2. Contul de executie a fondului special Are aceleasi caracteristici si acelasi rol ca si contul de

executie a bugetului institutiei publice, numai ca se refera doar la miscarile care au determinat modificari ale fondurilor speciale. 3. Finantarea investitiilor

Este un tablou care detaliaza investitiile publice sub aspect financiar. Prima parte cuprinde cheltuielile de capital efectuate pentru constructiile de montaj, achizitii de bunuri independente, alte investitii, iar cea de-a doua – sursele de acoperire a acestora. Ca orice activitate desfasurata de o institutie publica, si investitiile pot fi sustinute de alocatii bugetare, venituri extrabugetare sau fonduri speciale. Tabelul indica pentru fiecare dintre aceste sume virate la banca finantatoare, respectiv alocarea initiala de resurse, sumele utilizate si disponibilul la sfârsitul perioadei. 4. Situatia obligatiilor de plata restante la finele trimestrului

Aceasta anexa prezinta în primul rând obligatiile asumate, dar neajunse la scadente pâna la sfârsitul trimestrului considerat. Scopul completarii ei este cunoasterea cuantumului cheltuielilor angajate, dar neordonantate, pentru este institutia beneficiaza înca de asa-numitul credit-furnizor (perioada de timp dintre momentul contractarii datoriei si cel al exigibilitatii acesteia).

În afara de aceste date, situatia include si o rubrica a adevaratelor restante, respectiv a obligatiilor ramase neonorate la termenul legal de plata.

Cunoasterea continutului anexei este foarte importanta, având implicatii asupra deschiderilor de credite pe seama institutiei. Conform Legii finantelor publice, veniturile si cheltuielile prevazute în bugete sunt repartizate pe trimestre, iar acordarea fondurilor de la bugetul public se face în raport de gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior. La evaluarea proportiei de utilizare trebuie sa fie luate în calcul si platile neefectuate aferente unor datorii curente sau restante, astfel încât alocarile pentru noul trimestru sa fie acoperitoare pentru nevoile administratiei / institutiei, cu respectarea încadrarii în limite de cheltuieli aprobate prin lege.

5. Pagube materiale

Legea finantelor publice precizeaza ca toti ordonatorii de credite raspund de:

a) utilizarea creditelor bugetare; b) realizarea veniturilor; c) folosirea eficace a sumelor primite din bugetul public national; d) integritatea bunurilor încredintate unitatii pe care o conduc.

Una din metodele de respectare a acestor prevederi o constituie si evidenta riguroasa a eventualelor pierderi. În situatie se înscriu: • soldul debitelor din pagube la începutul anului; • pagube noi constante provenind din:

§ lipsuri de gestiune; § plati nelegale; § deteriorari sau degradari de bunuri; § depasiri de consum specific, imputabile; § anulari, clasari, respingeri de organele în drept pentru

inexistenta prejudiciului; • acoperire prin sume încasate în contul pagubelor din:

§ garantiile gestionarilor; § debite scazute ca urmare a împlinirii termenului de

prescriptie; § pagube ramase nerecuparate la sfârsitul perioadei. Tot aici este prezentata sintetic situatia inventarierii

patrimoniului, cu plusurile si minusurile constatate în gestiunile supuse controlului.

Trimestrial si anual, în mod obligatoriu se anexeaza la bilant “Finantarea bugetara” si “Raportul de analiza pe baza de bilant”.

“Finantarea bugetara” este un detaliu al contului de executie al institutiei publice, reflectând doar relatiile acesteia cu bugetul statului de stat sau bugetele locale, dupa caz. Pentru completarea sa se folosesc datele din conturile 700 – “Finantarea de la buget privind anul curent”, 702 – “Finantarea de la buget privind anii precedenti si alte surse”, 212 – “Decontari între

institutia superioara si institutiile subordonate privind finantarea de la buget” 410 – “Cheltuielile institutiei de la buget”.

Astfel, se pot cunoaste operatiunile pe credit si cele pe debit. În prima categorie intra soldurile initiale, adica sumele pastrate la finele exercitiului financiar în evidentele institutiei publice, conform normelor în vigoare, pentru plati viitoare, dar care se refera la actiuni initiate în anul încheiat; intrarile provenind din plati de casa de la buget sau alimentari cu fonduri, finantare de la alte institutii prin preluarea activului si pasivului cu ocazia comasarii; alte operatiuni.

Din a doua categorie fac parte: • cheltuieli efective închise la sfârsitul anului; • debite din finantare prescrise si scazute din evidenta; • debite transmise spre încasarea organelor financiare si

confirmate; • sume recuperate de la debitori care privesc finantarea

anilor precedenti si varsate la buget; • pierderi provocate de calamitati si scazute din finantare

pe baza aprobarilor legale; • cheltuieli pentru investitii în continuare aferente

mijloacelor fixe puse în functiune în timpul anului; • alte operatiuni legale scazute din finantare .

La final se determina soldul la sfârsitul anului, defalcat pe

activitati curente si activitati de investitii. Raportul explicativ reia toate datele cifrice din tabele si

descrie întreaga activitate a institutiei, conform specificului sau. Categoriile cuprinse în documente sunt detaliate, fiind prezentate componentele lor.

Acest raport este în acelasi timp si o declaratie de “buna fidelitate” conducerii unitatii, care confirma pe propria raspundere, prin semnatura, ca datele înscrise în documentele de sinteza sunt corecte, conforme cu realitatea si ca toate operatiunile au fost efectuate cu respectarea legislatiei în vigoare, urmarindu-se folosirea cât mai eficienta a tuturor resurselor, indiferent de provenienta lor.

Ansamblul darii de seama contabile trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor executarii bugetului institutiei publice.

Modalitati de control al bilantului contabil în institutiile publice

Restructurarea continua dupa anul 1990 a sectorului public reprezinta una din consecintele procesului complex si profund, contradictoriu, de tranzitie la economia de piata în tara noastra, proces în care modul de formare si administrare a banului public a capatat noi valente. În aceste conditii, cunoasterea si perfectionarea modului de gestionare a averii publice, de orientare, organizare si desfasurare a activitatii sunt asigurate de functia de control atât la nivel macroeconomic, cât si la nivel microeconomic. În acest mod concret, deciziile luate de conducere au la baza informatiile furnizate de sistemul contabil si financiar. Acestea se concretizeaza într-un ansamblu de formulare, documente si piese justificative, proceduri si mijloace tehnice pentru prelucrarea datelor referitoare la operatiunile unei institutii publice. Conform at.172 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.82/1991, ordonatorii de credite principali au obligatia de a prezenta la Ministerul Finantelor trimestrial si anual dari de seama, precum si contul de executie privind bugetul de venituri si cheltuieli, în structura si la termenele prevazute în instructiunile emise de Ministerul Finantelor. Aceleasi obligatii le au institutiile publice, care au calitatea de ordonator de credite secundar sau tertiar catre organul ierarhic superior. Ministerul Finantelor, potrivit art.36 si 37 din Legea contabilitatii, întocmeste în fiecare an bilantul pe ansamblul economiei nationale, având la baza bilanturile contabile ale unitatilor patrimoniale care desfasoara activitate economica, precum si darile de seama ale institutiilor publice sau ale celorlalte

persoane juridice care au obligatia, conform legii, sa depuna bilant contabil. Acest bilant centralizat este prezentat guvernului o data cu contul general de executie a bugetului de stat. Pe baza analizei acestui cont de executie bugetara si a prognozelor efectuate asupra rapoartelor la nivel central, guvernul elaboreaza noul buget de venituri si cheltuieli pe anul financiar urmator, fapt ce impune ca bilantul contabil al institutiei publice sa reflecte realitatea, sa fie corect întocmit si verificat din punct de vedere al legalitatii operatiilor cuprinse. Aceste verificari se efectueaza de catre experti independenti în conformitate cu art. 29 din Legea nr. 82/1991. Desi sectorul public reprezinta domeniul în care respectarea legalitatii operatiunilor este urmarita îndeaproape de organele de control financiar propriu al institutiei publice respective sau de catre cele ale Ministerului Finantelor si Curtii de Conturi a României, exista totusi tendinta de folosire a veniturilor realizate în autofinantare pe alte destinatii decât cele stabilitate pe baza bugetului de venituri si cheltuieli. De asemenea, se pot înregistra o serie de cheltuieli neeconomicoase sau nelegale pe baza fondurilor bugetare. Ca urmare, obiectul activitatii de audit financiar-contabil este reprezentat de controlul atestarii sau certificarii documentelor de sinteza, cu privire la legalitatea si realitatea operatiunilor înscrise în aceasta. În cazul institutiilor publice întocmirea bilantului contabil se realizeaza de regula de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil, ulterior fiind verificat de catre organele ierarhic superioare. Auditul destinat certificarii documentelor financiar-contabile de sinteza presupune existenta profesionistului contabil independent care sa evalueze si sa examineze darea de seama contabila. Certificarea presupune exprimarea unei opinii cu privire la conturile controlate, prin care se confirma ca acestea dau o imagine fidela, clara si de sinteza a patrimoniului institutiei publice

respective, precum si a rezultatului executarii bugetului de venituri si cheltuieli.

Particularitati privind darile de seama contabile ale institutiilor publice

Darea de seama a institutiilor publice este compusa din urmatoarele documente:

• bilantul contabil; • contul de executie bugetara; • anexe; • raportul de analiza pe baza de bilant a situatiei

economico-financiare la data raportarii Anexele darii de seama contabile se compun din

urmatoarele situatii: • detalierea cheltuielilor; • disponibil din mijloace cu destinatie speciala; • contul de executie bugetara al fiecarui fond special; • finantarea bugetara; • finantarea investitiilor; • situatia obligatiilor de plata restante la finele perioadei; • situatia pagubelor materiale; • indicatori specifici de calcul si fundamentare a bugetului

institutiei. Darea de seama contabila se întocmeste trimestrial sau la

sfârsitul exercitiului bugetar. Aceasta sintetizeaza indicatori de baza ai activitatii contabile, statistice si tehnic-operative din activitatea unitatii.

Darile de seama bugetare au un caracter unitar în ceea ce priveste structura si continutul lor, întrucât sunt supuse unor reglementari speciale si conditii unitare de întocmire.

Principii unanim acceptate privind darile de seama contabile

Principiile care stau la baza întocmirii darilor de seama bugetare sunt cum urmeaza: 1) Principiul realitatii si al exactitatii datelor înscrise în

documentele de sinteza. Respectarea acestui principiu depinde de însasi exactitatea datelor evidentei contabile, precum si de corelarea datelor evidentei sintetice cu cele de evidenta analitica.

2) Principiul respectarii normelor legale în vigoare cu privire la completarea tuturor formularelor ce compun darea de seama contabila. Darea de seama trebuie sa fie completata si corect întocmita, potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor referitoare la încheierea exercitiului bugetar.

3) Principiul bunei informari, întrucât darea de seama constituie pentru ordonatorul de credite baza analizei sistematice a utilizarii mijloacelor bugetare în baza creditelor bugetare aprobate. Concomitent, bilantul contabil este sursa în vederea întocmirii bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul bugetar urmator.

Bilantul contabil al institutiei publice – model de gestiune a patrimoniului

Prima componenta a darilor de seama contabile ale institutiilor publice este bilantul contabil. Acesta cuprinde în activ totalitatea mijloacelor aflate în folosinta institutiei, iar în pasiv sursele din care s-au procurat aceste mijloace.

Posturile din bilant corespund conturilor sintetice de gradul întâi sau doi, care sunt preluate din balanta de verificare întocmita la sfârsitul exercitiului.

În vederea elaborarii bilantului contabil se întocmesc lucrari contabile premergatoare, si anume:

• înregistrarea în conturi a tuturor operatiunilor economice si financiare aferente întregii activitati;

• închiderea conturilor la sfârsitul exercitiul bugetar;

• verificarea exactitatii sumelor înregistrate în contabilitatea sintetica si analitica prin utilizarea balantei de verificare sintetica sau analitica;

• inventarierea patrimoniului si regularizarea diferentelor rezultate în urma inventarierii;

• efectuarea verificarilor finale si a corelatiilor între lucrarile contabile specifice, pe baza instructiunilor emise de Ministerul Finantelor.

O data întocmit, bilantul contabil este verificat, iar ulterior el va fi semnat de conducatorul institutiei publice respective si conducatorul compartimentului financiar-contabil.

Concomitent, bilantul contabil va viza organele bancare sau trezoreria statului, dupa caz, organe care vor certifica soldurile conturilor de disponibilitati înscrise în darea de seama.

Contul de executie bugetara si raportul de analiza Contul de executie bugetara prezinta situatia realizarii pâna la data întocmirii darii de seama bugetara. Aceasta situatie se întocmeste pe baza fiselor sintetice si a datelor din plan aprobate pe capitole, subcapitole, paragrafe. Contul de executie bugetara prezinta comparativ veniturile prevazute prin plan a se realiza, precum si veniturile realizate, respectiv creditele bugetare prevazute a se consemna si cheltuielile bugetare realizate sub cele doua aspecte: plati nete de casa si cheltuieli efective. Anexele bilantului au ca obiective principale completarea si explicarea datelor înscrise în bilant cu privire la rezultatele înregistrate, precum si modificari intervenite în structura elementelor patrimoniale: active fixe, disponibilitati si mijloace de procurare a acestora, creante datorii, precum si informatii cu privire la aprecierea modului în care a avut loc executia bugetului institutiei. Dupa încheierea darii de seama se întocmeste raportul de analiza pe baza de bilant a situatiei economico-financiare la data raportarii.

Raportul explicativ – ca piesa componenta a darii de seama contabile întocmite de institutia publica – reprezinta o baza de analiza complexa a activitatii desfasurate de aceasta pe o anumita perioada. Acest raport contine în principal informatii cu privire la: prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa în perioada raportata, precum si referiri la elemente deosebite intervenite în activitatea institutiei publice dupa încheierea exercitiului bugetar. Structura raportului difera de la o institutie la alta, dar ea poate fi schitata dupa obiectivele comune care se analizeaza în cadrul acestui raport. În mod concret, se urmaresc ca principale puncte de analiza:

1) Modul de îndeplinire a planului de cheltuieli în raport cu creditele aprobate pe an si repartizarea acestora pe perioada analizata. Concomitent, se urmareste suma platilor efective fata de creditele deschise pâna la sfârsitul perioadei analizate.

2) Modul de îndeplinire a indicatorilor fizici si valorici specifici activitatii institutiei, fata de cifrele din program.

3) Modul de executare a planului de venituri pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, a planului de venituri si cheltuieli extrabugetare, a fondurilor speciale etc.

4) Se mentioneaza în mod distinct operatiunile respinse la viza de control preventiv, numarul si suma acestora.

5) Propuneri de îmbunatatire a activitatii la nivelurile superioare, precum si propuneri de îmbunatatire a disciplinei financiare si a controlului intern.

Tehnici de audit ale bilantului contabil la institutiile publice

Bilantul se întocmeste pe baza ultimei balante de verificare a conturilor sintetice, puse de acord cu soldurile din balanta conturilor analitice, încheiata dupa înregistrarea tuturor documentelor în care au fost consemnate operatiunile financiar-contabile aferente perioadei raportate.

Prin verificarea bilantului contabil se asigura ca aceasta ofera o imagine fidela, clara si complexa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului executarii bugetului institutiei respective. În mod concret, verificarea si certificarea bilantului contabil se realizeaza la institutiile publice de catre comisia de cenzori. Aceasta va întocmi cu ocazia verificarii darii de seama contabile raportul în forma scurta pentru organele Ministerului Finantelor, si în forma detaliata pentru ordonatorul de credite al institutiei publice respective, precum si pentru organele ierarhic superioare. Auditul bilantului se poate realiza din punct de vedere al formei cât si al continutului. Din punct de vedere al formei se verifica:

• completarea corecta a denumirii institutiei, precum si a datelor de identificare a acesteia;

• existenta formularului tipizat aprobat de Ministerul Finantelor;

• completarea corecta si fara stersaturi a coloanelor de indicatori bilantieri;

• existenta semnaturilor autorizate (ordonatorul de credite si contabilul sef al institutiei publice);

• viza de confirmare de la trezoreria statului prin care se certifica soldurile de disponibilitati existente la sfârsitul perioadei.

Din punct de vedere al continutului se pot aplica o serie de tehnici de control specifice.

În analiza bilantului contabil se porneste de la urmatoare premisa: între gupele de activ si cele de pasiv exista o legatura bine stabilita, în sensul ca mijloacele materiale prezentate în activul bilantier au o corespondenta de pasiv.

Aceasta grupare a mijloacelor materiale si a surselor da posibilitatea separarii fondurilor bugetare de cele speciale, precum si separarea mijloacelor si surselor privind investitiile.

Concomitent, se va verifica existenta altor egalitati necesare corectei duble reprezentari a patrimoniului:

1) Soldul mijloacelor fixe din activul bilantier (cont 01) trebuie sa fie egal cu fondul corespunzator din pasivul bilantier (cont 310).

2) Valoarea obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata din activul bilantului (conturile 602, 603, 604) trebuie sa coincida cu valoarea fondului de inventar de mica valoarea sau scurta durata din pasivul bilantului (cont 311).

3) Verificarea soldului conturilor sintetice prin totalizarea soldurilor analitice si situatiile care necesita aceste corelatii. Spre exemplu: finantarea de la bugetul de stat (prin unitati bancare sau trezorerie), finantarea de la bugetul local (prin unitati bancare sau trezorerie) etc.

4) Calculul indicatorilor bilantieri.

Indicatorii bilantieri se sprijina pe datele contabilitatii curente a caror baza o constituie documentele justificative. Exactitatea acestor indicatori se asigura prin mai multe modalitati de audit:

• reflectarea completa si exacta în conturi a tuturor veniturilor si cheltuielilor care se refera la perioada pentru care se întocmeste bilantul;

• respectarea regulilor de evaluare a elementelor cuprinse în bilant;

• confruntarea datelor din contabilitate cu realitatea, prin inventariere, care constituie o premisa obligatorie a exactitatii datelor contabile si a bilantului.

Spre exemplu, se verifica cu ocazia auditului bilantier indicatorul “Disponibilitati ale institutiei publice”. Ca urmare, se procedeaza mai întâi la totalizarea soldurilor de disponibilitati ce compun suma activului bilantier, dupa cum urmeaza:

§ disponibil al institutiei (cont 105); § disponibil pentru sume de mandat si sume în depozit

(cont 110); § disponibil în contul colector de venituri încasate pentru

bugetul statului (cont 111); § disponibil pentru investitii (cont 115); § disponibil în valuta din credite externe guvernamentale

(cont 121); § disponibil din valorificarea medicamentelor procurate din

credite externe guvernamentale (cont 123) etc.

Dupa efectuarea calculelor de control, auditorul procedeaza la verificarea prin sondaj a soldurilor de disponibilitati prin confruntarea rulajelor si soldului contului sintetic cu miscarile si soldurile conturilor analitice, pentru descoperirea erorilor cu ocazia operatiunilor economice si financiare.

Pentru corectarea erorilor de calcul sau înregistrare exista mai multe variante:

1) În cazul în care eroarea este descoperita cu ocazia verificarii darii de seama anuale de catre organul ierarhic superior, modificarile efectuate vor fi operate prin note contabile întocmite în contabilitatea anului expirat si implicit a anului curent pentru rectificarea soldurilor initiale, pe baza dispozitiei primite în scris de la organul ierarhic superior.

2) În cazul descoperirii erorilor dupa aprobarea darii de seama contabile anuale, acestea vor fi corectate în anul curent.

Concomitent, în cadrul operatiunii de verificare a bilantului contabil se urmareste: § daca dinamica soldurilor conturilor de debitori, clienti,

creditori, furnizori si a altor conturi care caracterizeaza activitatea financiar-contabila a institutiei este normala, precum si masurile propuse în raportul de gestiune cu privire la recuperarea pagubelor sau a debitorilor restanti;

§ modul în care au fost respectate normele fata de tertii care s-au prescris, precum si a celor privind scaderea din activ a creantelor care nu mai pot fi recuperate.

În acest sens, cu ocazia verificarii bilantului, auditorul poate cere lista debitorilor insolvabili. În cazul debitorilor insolvabili, institutiile sunt obligate sa prezinte serviciului de contabilitate al institutiei superioare lista acestor debitori, specificând sumele si vechimea lor, precum si motivele insolvabilitatii lor, justificate pe baza de documente.

Verificarea va cuprinde urmatoarele aspecte: § justificarea trecerii creantelor la scadere; § exactitatea înregistrarii în conturile în afara bilantului a

debitorilor insolvabili, întrucât darea la scadere a acestor debitori nu constituie o anulare definitiva a datoriei;

§ modul în care au fost utilizate toate posibilitatile de punere sub urmarire a debitelor. Se impune precizarea ca, în cazul modificarii situatiei lor materiale, comisia de inventariere va stabili masuri pentru inventarierea debitorilor respectivi.

În paralel cu verificarile de mai sus se procedeaza si la stabilirea unor alte obiective de control ale bilantului contabil:

• daca exista depasiri de credite bugetare si cauzele lor; • daca s-au înregistrat cresteri semnificative ale soldurilor

contu rilor de valori materiale si cauzele lor; • aplicarea dispozitiilor legale privind inventarierea

patrimoniului si regularizarea diferentelor la inventariere. Conducatorul unitatii si cel al compartimentului financiar-

contabil raspund la realitatea si exactitatea datelor cu privire la modul de realizare a indicatorilor economico -financiari raportati prin bilantul contabil si contul de executie în conformitate cu prevederile Legii nr. 500 / 2002 privind finantele publice coroborate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82 / 1991.

Anexa 1

L nr. 500 publicat în M.Of. nr. 597 din data: 08/13/2002

L500/2002

Lege nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice

Parlamentul României

Lege nr. 500 din 11 iulie 2002

privind finantele publice Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597

din 13 august 2002

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Obiectul legii Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate în procesul bugetar. (2) Dispozitiile prezentei legi se aplica în domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii: a) bugetului de stat; b) bugetului asigurarilor sociale de stat; c) bugetelor fondurilor speciale; d) bugetului trezoreriei statului;

e) bugetelor institutiilor publice autonome; f) bugetelor institutiilor publice finanta te integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; g) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Definitii Art. 2. - În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: 1. an bugetar - anul financiar pentru care se aproba bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie si se încheie la data de 31 decembrie; 2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afecteaza fonduri publice unei anumite destinatii, în limita creditelor bugetare aprobate; 3. angajament legal - faza în procesul executiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice; 4. articol bugetar - subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare, determinata în functie de caracterul economic al operatiunilor în care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea la care se refera; 5. autorizare bugetara - aprobare data ordonatorilor de credite de a angaja si/sau de a efectua plati, într-o perioada data, în limita creditelor bugetare aprobate; 6. buget - document prin care sunt prevazute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile, în functie de sistemul de finantare a institutiilor publice; 7. buget general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un în treg;

8. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevazute la art. 1 alin. (2), în limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective; 9. clasificatie bugetara - gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare; 10. clasificatie economica - gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor economic; 11. clasificatie functionala - gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitati sau obiective care definesc necesitatile publice; 12. contabil - denumire generica pentru persoana si/sau persoanele care lucreaza în compartimentul financiar-contabil, care verifica documentele justificative si întocmesc instrumentele de plata a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice; 13. compartimentul financiar-contabil - structura organizatorica din cadrul institutiei publice, în care este organizata executia bugetara (serviciu, birou, compartiment); 14. credite destinate unor actiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte, obiective si altele asemenea, care se desfasoara pe o perioada mai mare de un an si dau loc la credite de angajament si credite bugetare; 15. credit de angajament - limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercitiului bugetar, în limitele aprobate; 16. credit bugetar - suma aprobata prin buget, reprezentând limita maxima pâna la care se pot ordonanta si efectua plati în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni; 17. cofinantare - finantarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv si altele asemenea, partial prin credite bugetare, partial prin finantarea provenita din surse externe; 18. consolidare - operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitarii dublei evidentieri a acestora;

19. contributie - prelevare obligatorie a unei parti din veniturile persoanelor fizice si juridice, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii; 20. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depaseste veniturile bugetare într-un an bugetar; 21. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicata ordonatorului principal de credite de catre Ministerul Finantelor Publice prin trezoreria statului, în limita careia se pot efectua repartizari de credite bugetare si plati; 22. donatie - fonduri banesti sau bunuri materiale primite de o institutie publica de la o persoana juridica sau fizica cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie; 23. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depaseste cheltuielile bugetare într-un an bugetar; 24. executie bugetara - activitatea de încasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget; 25. executia de casa a bugetului - complex de operatiuni care se refera la încasarea veniturilor si plata cheltuielilor bugetare; 26. exercitiu bugetar - perioada egala cu anul bugetar pentru care se elaboreaza, se aproba, se executa si se raporteaza bugetul; 27. fonduri publice - sume alocate din bugetele prevazute la art. 1 alin. (2); 28. fonduri speciale - venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc si destinatiile acestora; 29. impozit - prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabila, efectuata de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general; 30. institutii publice - denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora;

31. lege bugetara anuala - lege care prevede si autorizeaza pentru fiecare an bugetar veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specifice exercitiului bugetar; 32. lege de rectificare - lege care modifica în cursul exercitiului bugetar legea bugetara anuala; 33. lichidarea cheltuielilor - faza în procesul executiei bugetare în care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective; 34. ordonantarea cheltuielilor - faza în procesul executiei bugetare în care se confirma ca livrarile de bunuri si de servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata; 35. plata cheltuielilor - faza în procesul executiei bugetare reprezentând actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti; 36. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control si raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia; 37. program - o actiune sau un ansamblu coerent de actiuni ce se refera la acelasi ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite si pentru care sunt stabiliti indicatori de program care sa evalueze rezultatele ce vor fi obtinute, în limitele de finantare aprobate; 38. sistem bugetar - sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si bugetele locale; 39. seful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care raspunde de activitatea de încasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care îndeplineste aceste atributii în cadrul unei institutii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineste aceste atributii pe baza de contract, în conditiile legii;

40. taxa - suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public; 41. varsamânt - modalitate de stingere a obligatiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuata de un agent economic sau de o institutie publica ori financiara; 42. venituri bugetare - resursele banesti care se cuvin bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2), în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte; 43. virare de credite bugetare - operatiune prin care se diminueaza creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificatiei bugetare care prezinta dispon ibilitati si se majoreaza corespunzator o alta subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispozitiilor legale de efectuare a operatiunilor respective. Veniturile si cheltuielile bugetare Art. 3. - (1) Veniturile si cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz. (2) Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice, programelor, actiunilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevazute în leg i si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite în stricta corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Autorizarea bugetara/Angajamentele multianuale Art. 4. - (1) Legea bugetara anuala prevede si autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specifice exercitiului bugetar.

(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2), în cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. (3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. (4) Angajarea si utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, în conditiile legii. (5) Pentru actiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament si creditele bugetare. (6) În vederea realizarii actiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Legile bugetare anuale Art. 5. - În cadrul legilor bugetare anuale se includ urmatoarele: a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat; b) legea bugetului asigurarilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile de rectificare Art. 6. - Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu pâna la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleasi proceduri ca si legilor bugetare anuale initiale, cu exceptia termenelor din calendarul bugetar. Legile privind contul general anual de executie Art. 7. - Rezultatele fiecarui exercitiu bugetar se aproba prin: a) legea privind contul general anual de executie a bugetului de stat; b) legea privind contul general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat.

CAPITOLUL II Principii, reguli si responsabilitati

SECTIUNEA 1 Principii si reguli bugetare

Principiul universalitatii Art. 8. - (1) Veniturile si cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. (2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte. Principiul publicitatii Art. 9. - Sistemul bugetar este deschis si transparent, acestea realizându-se prin: a) dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora; b) dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora; c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; d) mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptând informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege. Principiul unitatii Art. 10. - (1) Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice. (2) Toate veniturile retinute si utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile si principiile acestui buget, cu exceptia celor prevazute la art. 62 alin. (1) lit. b) si c) si la art. 68, precum si a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

(3) Veniturile si cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic si ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat ca venituri si cheltuieli cu destinatie speciala, urmând regulile si principiile acestui buget. (4) În vederea respectarii principiilor bugetare, în termen de 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative pentru desfiintarea veniturilor si cheltuielilor cu destinatie speciala incluse în bugetul de stat. Principiul anualitatii Art. 11. - (1) Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. (2) Toate operatiunile de încasari si plati efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv. Principiul specializarii bugetare Art. 12. - Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu si se aproba în buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare. Principiul unitatii monetare Art. 13. - Toate operatiunile bugetare se exprima în moneda nationala. Reguli privind cheltuielile bugetare Art. 14. - (1) Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute în legi specifice si în legile bugetare anuale. (2) Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisa în bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

(3) Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare. Limite privind micsorarea veniturilor si majorarea cheltuielilor bugetare Art. 15. - (1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau cresterea cheltuielilor. În acest scop initiatorii trebuie sa elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii implicate, fisa financiara care însoteste expunerea de motive sau nota de fundamentare, dupa caz, si care va fi actualizata în concordanta cu eventualele modificari intervenite în proiectul de act normativ. În aceasta fisa se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie sa aiba în vedere: a) schimbarile anticipate în veniturile si cheltuielile bugetare pentru urmatorii 5 ani; b) esalonarea anuala a creditelor bugetare, în cazul actiunilor multianuale; c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorarii cheltuielilor; d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri. (2) Dupa depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative numai în conditiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare, aferente exercitiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.

SECTIUNEA a 2-a Competente si responsabilitati în procesul bugetar

Aprobarea bugetelor Art. 16. - (1) Bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului si bugetele institutiilor publice se aproba astfel: a) bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat si bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege; b) bugetele institutiilor publice autonome, de catre organele abilitate în acest scop prin legi speciale; c) bugetele institutiilor publice finantate partial din bugetele prevazute la lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite; d) bugetele institutiilor publice finantate integral din bugetele prevazute la lit. a), de catre ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora; e) bugetele institutiilor publice care se finanteaza integral din venituri proprii, de catre organul de conducere al institutiei publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; f) bugetul trezoreriei statului, prin hotarâre a Guvernului. (2) Bugetele prevazute la alin. (1) lit. d) si e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicarii legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Rolul Parlamentului Art. 17. - (1) Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

(2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de catre Parlament pâna cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se refera proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta. (3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar. (4) Parlamentul adopta legile contului general anual de executie. Rolul Guvernului Art. 18. - (1) Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice si prioritatile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament. (2) Guvernul asigura: a) elaborarea raportului privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv si proiectia acesteia în urmatorii 3 ani; b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevazut de prezenta lege; c) exercitarea conducerii generale a activitatii executive în domeniul finantelor publice, scop în care examineaza periodic executia bugetara si stabileste masuri pentru mentinerea sau îmbunatatirea echilibrului bugetar, dupa caz; d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare si a contului general anual de executie; e) utilizarea fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia sa, pe baza de hotarâri. Rolul Ministerului Finantelor Publice Art. 19. - În domeniul finantelor publice Ministerul Finantelor Publice are, în principal, urmatoarele atributii: a) coordoneaza actiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, si anume: pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare,

precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie; b) dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de prezentare a acestora; d) emite norme metodologice, precizari si instructiuni prin care se stabilesc practicile si procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea si raportarea; e) solicita rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduri publice; f) aproba clasificatiile bugetare, precum si modificarile acestora; g) analizeaza propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor; h) furnizeaza Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentarii proiectelor legilor bugetare anuale; i) asigura monitorizarea executiei bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor si cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului masuri pentru reglementarea situatiei; j) avizeaza, în faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea întelegeri încheiate cu partenerii externi, precum si proiectele de acte normative, care contin implicatii financiare; k) stabileste continutul, forma de prezentare si structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite; l) blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fara temei legal sau fara justificare în bugetele ordonatorilor de credite; m) dispune masurile necesare pentru administrarea si urmarirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinantarii în bani, rezultate din contributia financiara externa acordata Guvernului României;

n) colaboreaza cu Banca Nationala a României la elaborarea balantei de plati externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor în domeniul monetar si valutar; o) prezinta semestrial Guvernului si comisiilor pentru buget, finante si banci ale Parlamentului, împreuna cu Banca Nationala a României, informari asupra modului de realizare a balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe si propune solutii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plati externe; p) participa, în numele statului, în tara si în strainatate, dupa caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor si conventiile de evitare a dublei impuneri si combatere a evaziunii fiscale si, împreuna cu Banca Nationala a României, în probleme financiare, valutare si de plati; r) îndeplineste si alte atributii prevazute de dispozitiile legale. Categorii de ordonatori de credite Art. 20. - (1) Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome. (2) Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii. (3) În cazurile prevazute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. (4) Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz.

Rolul ordonatorilor de credite Art. 21. - (1) Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (2) Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii. (3) Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale. (4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, dupa retinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii internationale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor retinute în proportie de 10% se face în semestrul al doilea, dupa examinarea de catre Guvern a executiei bugetare pe primul semestru. (5) Toate institutiile publice trebuie sa aiba bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi. Responsabilitatile ordonatorilor de credite Art. 22. - (1) Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. (2) Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de: a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate si aprobate potrivit prevederilor art. 21;

b) realizarea veniturilor; c) angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare; d) integritatea bunurilor încredintate institutiei pe care o conduc; e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat în administrare si executiei bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice; g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora; h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale. Controlul financiar preventiv si auditul intern Art. 23. - Controlul financiar preventiv si auditul intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public si sunt exercitate conform reglementarilor legale în domeniu. Controlul financiar preventiv propriu Art. 24. - (1) Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil. (2) Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale. Controlul financiar preventiv delegat Art. 25. - Controlul financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finantelor Publice, conform legislatiei în domeniu.

CAPITOLUL III Procesul bugetar

SECTIUNEA 1 Proceduri privind elaborarea bugetelor

Continutul legilor bugetare anuale Art. 26. - Legile bugetare cuprind: a) la venituri, estimarile anului bugetar; b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute în legi specifice, în structura functionala si economica a acestora; c) deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz; d) reglementari specifice exercitiului bugetar. Anexele legilor bugetare Art. 27. - Anexele legilor bugetare cuprind: a) sintezele bugetelor prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a); b) bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea; c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora; d) alte anexe specifice. Elaborarea bugetelor Art. 28. - Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza: a) prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani; b) politicilor fiscale si bugetare; c) prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de întelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si/sau ratificate;

d) politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite; e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite; f) programelor întocmite de catre ordonatorii principali de credite în scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt însotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este justificata; g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale; h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar. Structura bugetelor Art. 29. - (1) Veniturile si cheltuielile se grupeaza în buget pe baza clasificatiei bugetare. (2) Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz. (3) Cheltuielile prevazute în capitole si articole au destinatie precisa si limitata. (4) Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Numarul de salariati aprobat fiecare i institutii publice nu poate fi depasit. (5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor. (6) Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

(7) Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite si se aproba o data cu acestea. Fonduri la dispozitia Guvernului Art. 30. - (1) În bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului. (2) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarâri ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute în timpul exercitiului bugetar. (3) Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din împrumuturi externe, dupa caz. (4) Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarâri ale Guvernului, pentru finantarea unor actiuni urgente în vederea înlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. (5) În cursul exercitiului bugetar Fondul de interventie la dispozitia Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, în functie de necesitatile privind asigurarea sumelor pentru înlaturarea efectelor calamita tilor naturale.

SECTIUNEA a 2-a Calendarul bugetar

Elaborarea indicatorilor macroeconomici Art. 31. - Indicatorii macroeconomici si sociali prevazuti la art. 28 lit. a), pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani, vor fi elaborati de organele abilitate pâna la data de 31 martie a anului curent. Acesti indicatori vor fi actualizati pe parcursul desfasurarii procesului bugetar. Limitele de cheltuieli Art. 32. - Ministerul Finantelor Publice va înainta Guvernului, pâna la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, împreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta sa le aprobe pâna la data de 15 mai si sa informeze comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice. Scrisoarea-cadru Art. 33. - (1) Ministrul finantelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pâna la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare -cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. (2) În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor Publice. Pâna la data de 15 iunie Ministerul Finantelor Publice comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, în vederea definitivarii proiectelor de buget.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite Art. 34. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligatia ca pâna la data de 15 iulie a fiecarui an sa depuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile pentru proiectul de buget si anexele la acesta, pentru anul bugetar urmator, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, si estimarile pentru urmatorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, însotite de documentatii si fundamentari detaliate. (2) Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, îsi aproba bugetele proprii si le înainteaza Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat. (3) Autoritatile administratiei publice locale au aceeasi obligatie pentru propunerile de transferuri consolidate si de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. (4) Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de buget si poarta discutii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora. În caz de divergenta hotaraste Guvernul. (5) Proiectele de buget si anexele la acesta, definitivate potrivit prevederilor alin. (4), se depun la Ministerul Finantelor Publice pâna la data de 1 august a fiecarui an. Transmiterea proiectului de buget la Guvern si Parlament/Raportul anual la buget Art. 35. - (1) Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali d e credite si a bugetului propriu, întocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pâna la data de 30 septembrie a fiecarui an. (2) Proiectul legii bugetului de stat este însotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia în urmatorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul carora au fost elaborate proiectele de buget, precum si strategia Guvernului în domeniul investitiilor publice.

(3) Raportul si proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetara a Guvernului, precum si alte informatii relevante în domeniu. (4) Dupa însusirea de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, prevazute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu pâna la data de 15 octombrie a fiecarui an. Aprobarea bugetului de catre Parlament Art. 36. - (1) Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale. (2) Estimarile pentru urmatorii 3 ani reprezinta informatii privind necesarul de finantare pe termen mediu si nu vor face obiectul autorizarii pentru anii bugetari respectivi. Procesul bugetar în cazul neaprobarii bugetului de catre Parlament Art. 37. - (1) Daca legile bugetare nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile înainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul îndeplineste sarcinile prevazute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depasi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de catre ordonatorii principali de credite, sau, dupa caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situatia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. (2) Institutiile publice si actiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmator, vor fi finantate, pâna la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

SECTIUNEA a 3-a Prevederi referitoare la investitii publice

Prezentarea investitiilor publice în proiectul de buget Art. 38. - Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de investitii publice, care se prezinta ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Informatii privind programele de investitii publice Art. 39. - (1) Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investitii publice, pe clasificatia functionala. (2) Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de investitii inclus în programul de investitii informatii financiare si nefinanciare. (3) Informatiile financiare vor include: a) valoarea totala a proiectului; b) creditele de angajament; c) creditele bugetare; d) graficul de finantare, pe surse si ani, corelat cu graficul de executie; e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizata si în cazul obiectivelor în derulare; f) costurile de functionare si de întretinere dupa punerea în functiune. (4) Informatiile nefinanciare vor include: a) strategia în domeniul investitiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu prioritatile investitionale si legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea în programul de investitii a obiectivelor noi în detrimentul celor în derulare; b) descrierea proiectului; c) stadiul fizic al obiectivelor.

Informatii stabilite la nivelul Guvernului Art. 40. - Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, va elabora strategia în domeniul investitiilor pub lice, pe baza propunerilor de programe de investitii elaborate de ordonatorii principali de credite. Rolul metodologic si competentele Ministerului Finantelor Publice Art. 41. - (1) Ministerul Finantelor Publice este împuternicit sa stabileasca continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii necesare în procesul de elaborare a bugetului. (2) Ministerul Finantelor Publice stabileste prin norme metodologice criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice. (3) Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor prezentei legi, va analiza programul de investitii din punct de vedere al încadrarii în limitele de cheltuieli stabilite, al respectarii criteriilor de selectie si prioritizare si a esalonarii creditelor bugetare în functie de durata de executie a obiectivelor. (4) Ministerul Finantelor Publice coordoneaza monitorizarea întregului program de investitii, scop în care va solicita ordonatorilor principali de credite toate informatiile necesare. Aprobarea proiectelor de investitii publice Art. 42. - (1) Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice se aproba de catre: a) Guvern, pentru valori mai mari de 130 miliarde lei; b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 18 miliarde lei si 130 miliarde lei; c) ceilalti ordonatori de credite, pentru valori pâna la 18 miliarde lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite. (2) Documentatiile tehnico-economice aferente investitiilor publice ce se realizeaza pe baza de credite externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun aprobarii Guvernului.

(3) Limitele valorice privind competentele de aprobare a documentatiilor tehnico -economice ale obiectivelor de investitii noi se pot modifica prin hotarâre a Guvernului, în functie de evolutia indicilor de preturi.

Conditii pentru includerea proiectelor de investitii în proiectul de buget Art. 43. - (1) Obiectivele de in vestitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se cuprind în programele de investitii anuale, anexe la buget, numai daca, în prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor asimilate investitiilor, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale. (2) Ordonatorii principali de credite, pe propria raspundere, actualizeaza si aproba valoarea fiecarui obiectiv de investitii nou sau în continuare, în functie de evolutia indicilor de preturi. Aceasta operatiune este supusa controlului financiar preventiv potrivit prevederilor art. 23 si 25.

Monitorizarea de catre ordonatorii principali de credite a proiectelor de investitii Art. 44. - (1) Pe parcursul executiei bugetare ordonatorii principali de credite vor urmari derularea procesului investitional, în conformitate cu dispozitiile prezentei legi, si vor întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare, pe care le vor transmite Ministerului Finantelor Publice. (2) În cazul în care, pe parcursul derularii procesului investitional, apar probleme în implementarea unui obiectiv, ordonatorul principal de credite va consemna în raportul de monitorizare cauza si masurile ce se impun pentru remedierea acestui lucru . (3) În situatia în care, din motive obiective, implementarea unui proiect de investitii nu se poate realiza conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului Finantelor Publice, pâna la data de 31 octombrie, redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în programul de investitii anexa la buget.

(4) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de investitii incluse în programele de investitii. Acordurile internationale legate de investitiile publice Art. 45. - Toate angajamentele legale, din care rezulta o cheltuiala pentru investitiile publice si alte cheltuieli asimilate investitiilor, cofinantate de o institutie internationala, se vor efectua în conformitate cu prevederile a cordului de finantare. Structura programelor de investitii publice Art. 46. - (1) În programele de investitii se nominalizeaza obiectivele de investitii grupate pe: investitii în continuare si investitii noi, iar "alte cheltuieli de investitii" pe categorii de investitii. (2) Pozitia "alte cheltuieli de investitii" cuprinde urmatoarele categorii de investitii: a) achizitii de imobile; b) dotari independente; c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate si a altor studii aferente obiectivelor de investitii; d) cheltuielile de expertiza, proiectare si de executie privind consolidarile si interventiile pentru prevenirea sau înlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si calamitati naturale - cutremure, inundatii, alunecari, prabusiri si tasari de teren, incendii, accidente tehnice, precum si cheltuielile legate de realizarea acestor investitii; e) lucrari de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinari seismologice, consultanta, asistenta tehnica si alte cheltuieli asimilate investitiilor, potrivit legii. (3) Cheltuielile de investitii cuprinse la lit. a)-e) ale alin. (2) se detaliaza si se aproba prin liste separate de catre ordonatorul principal de credite.

SECTIUNEA a 4-a Executia bugetara

Principii în executia bugetara Art. 47. - (1) Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora. (2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar. (3) Alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli. (4) Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol. (5) Virarile de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispozitiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate, si se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeaza a se suplimenta, cu cel putin o luna înainte de angajarea cheltuielilor. (6) Pe baza justificarilor corespunzatoare virarile de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, precum si între programe se pot efectua, în limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmeaza a se suplimenta, cu cel putin o luna înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finantelor Publice. (7) Virarile de credite bugetare, în conditiile prevederilor alin. (5) si (6), se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virari se efectueaza daca nu contravin prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau legilor de rectificare.

(8) Sunt interzise virarile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului. (9) Propunerile de virari de credite bugetare sunt însotite de justificari, detalieri si necesitati privind executia, pâna la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare la care se suplimenteaza prevederile bugetare. (10) Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finantelor Publice, în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situatia virarilor de credite bugetare aprobate conform alin. (5), potrivit instructiunilor aprobate de Ministerul Finantelor Publice.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare Art. 48. - (1) Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe ne rambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeaza pe trimestre, în functie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada în care este necesara efectuarea cheltuielilor. (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate în bugetele prevazute la alin. (1) se aproba de catre: a) Ministerul Finantelor Publice: pe capitole de cheltuieli si în cadrul acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pe capitole si subcapitole la venituri si pe capitole si în cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice ale Ministerului Finantelor Publice;

b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz; c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor tertiari de credite bugetare. Deschiderea de credite bugetare Art. 49. - (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. (2) Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, dupa caz, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective, precum si în functie de gradul de încasare a veniturilor bugetare si de posibilitatile de finan tare a deficitului bugetar. (3) Deschiderile de credite pentru transferurile catre bugetele locale, în cadrul limitelor prevazute în bugetul de stat, se efectueaza de Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale si în functie de necesitatile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei. (4) În vederea mentinerii echilibrului bugetar Guvernul poate aproba lunar, pâna la finele lunii în curs pentru luna urmatoare, limite lunare de cheltuieli, în functie de estimarea încasarii veniturilor bugetare, în cadrul carora ordonatorii principali de credite deschid si repartizeaza credite bugetare pentru bugetul propriu si pentru institutiile publice subordonate.

(5) Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise si neutilizate din conturile proprii sau ale institutiilor subordonate numai în cazuri temeinic justificate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, anterior datei de 25 a fiecarei luni. Transferurile între ordonatorii principali de credite Art. 50. - În situatiile în care, în timpul exercitiului bugetar, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul sau în cadrul aceluiasi ordonator principal de credite, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare în bugetele acestora si în structura bugetului de stat, fara afectarea echilibrului bugetar si a Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului. Fondurile externe nerambursabile Art. 51. - (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional si se deruleaza conform acordurilor încheiate cu partenerii externi. (2) Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate într-un cont distinct si vor fi cheltuite numai în limita disponibilitatilor existente în acest cont si în scopul în care au fost acordate. Executia bugetara Art. 52. - (1) În procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata. (2) Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil. (3) Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice. (4) Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor disponibile.

(5) Instrumentele de plata trebuie sa fie însotite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil si seful compartimentului financiar-contabil. (6) Efectuarea platilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate potrivit prevederilor art. 24 si 25, dupa caz. (7) Guvernul poate stabili prin hotarâre, la propunerea ministrului finantelor publice, actiunile si categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati în avans de pâna la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile si limitele care se vor folosi în acest scop. (8) Sumele reprezentând plati în avans, efectuate potrivit alin. (7) si nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pâna la sfârsitul anului, în conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de catre institutia publica care a acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrarilor si serviciilor angajate pentru care s-au platit avansuri, recuperarea sumelor de catre institutia publica se face cu perceperea majorarilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat si pâna s-au recuperat. Plata salariilor în sistemul bugetar Art. 53. - (1) Salariile în sistemul bugetar se platesc o data pe luna, în perioada 5-15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta. (2) Esalonarea platilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite si institutiile publice din subordine, se face prin ordin al ministrului finantelor publice.

(3) La ordonatorii principali de credite si institutiile publice din subordinea acestora, la care salariile se platesc de doua ori pe luna, aplicarea prevederilor alin. (1) si (2) se face începând cu luna ianuarie 2005. Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite Art. 54. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza lunar necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiintate sau amânate, si de a propune Ministerului Finantelor Publice anularea creditelor respective. (2) Pentru ultima luna a anului bugetar termenul limita pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor principali de credite, prevazute la alin. (1), este 10 decembrie. (3) Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finantati din bugetul de stat în conditiile alin. (1), se majoreaza Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului prevazut în bugetul de stat. Monitorizarea periodica exercitata de Ministerul Finantelor Publice Art. 55. - Ministerul Finantelor Publice solicita ordonatorilor principali de credite, în cursul anului, rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice în vederea monitorizarii executiei bugetare. Contul general anual de executie Art. 56. - (1) Pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind executia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina, si în urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza contul general anual de executie a bugetului de stat si, respectiv, contul de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, care

au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezinta Guvernului. (2) Ordonatorii principali de credite au obligatia sa întocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, în care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale. (3) Contul general anual de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate si au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. (4) Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie, pâna la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie. (5) Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Con turi. Structura conturilor anuale de executie a bugetului Art. 57. - Conturile anuale de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde: a) la venituri: prevederi bugetare initiale: prevederi bugetare definitive; încasari realizate; b) la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Contul general de executie a datoriei publice Art. 58. - (1) Ministerul Finantelor Publice întocmeste anual contul general al datoriei publice a statului. Contul general al datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de executie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Contul general al datoriei publice a statului cuprinde conturile datoriei publice interne si datoriei publice externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si pentru credite externe primite de catre alte persoane juridice. Excedentul/deficitul bugetar Art. 59. - (1) Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor sociale de stat si al bugetelor fondurilor speciale se stabileste ca diferenta între veniturile încasate si platile efectuate pâna la încheierea exercitiului bugetar. (2) Cu excedentele definitive rezultate dupa încheierea exercitiului bugetar si cu alte surse prevazute de lege se diminueaza deficitele din anii precedenti, respectiv si datoria publica în situatia bugetului de stat. Executia de casa bugetara Art. 60. - (1) Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice, care asigura: a) încasarea veniturilor bugetare; b) efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice, în limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale; c) efectuarea operatiunilor de încasari si plati privind datoria publica interna si externa rezultata din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta si plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri aferente;

d) efectuarea altor operatiuni financiare în contul autoritatilor administratiei publice centrale si locale. (2) Prin trezoreria statului se pot efectua si urmatoarele operatiuni: a) pastrarea disponibilitatilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe baza de acorduri si întelegeri guvernamentale si de la organisme internationale, si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarâri ale Guvernului, potrivit destinatiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice si economice, dupa caz; b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilitatile aflate în contul general al trezoreriei statului prin Banca Nationala a României; c) alte operatiuni financiare prevazute de lege. Principii ale încheierii executiei bugetare Art. 61. - (1) Executia bugetara se încheie la data de 31 decembrie a fiecarui an. (2) Orice venit neîncasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, în cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pâna la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plati, dupa caz, în contul bugetului pe anul urmator. (3) Creditele bugetare neutilizate pâna la închiderea anului sunt anulate de drept. (4) Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reporteaza în anul urmator. (5) Fondurile prevazute la alin. (4) se utilizeaza în conditiile prevederilor prezentei legi si potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(6) În cazul bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din executia acestora se regularizeaza la sfârsitul exercitiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subventiilor primite. (7) Prevederile legilor bugetare anuale si ale celor de rectificare actioneaza numai pentru anul bugetar respectiv.

CAPITOLUL IV Finantele institutiilor publice

Finantarea institutiilor publice Art. 62. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; b) din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz; c) integral, din veniturile proprii. (2) Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz, varsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finantate. Bunuri materiale si fonduri banesti primite de institutiile publice Art. 63. - (1) Institutiile publice pot folosi, pentru desfasurarea activitatii lor, bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoanele juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale. (2) Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite în conditiile alin. (1), în situatia institutiilor publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului respectiv si se vor utiliza potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator. (3) Lunar, în termen de 10 zile de la exp irarea lunii, ordonatorii principali de credite vor transmite Ministerului Finantelor Publice situatia privind sumele virate la buget si utilizate potrivit alin. (2), în vederea introducerii modificarilor corespunzatoare în volumul si structura bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, dupa caz.

(4) Cu fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice în conditiile alin. (1), în situatia institutiilor publice finantate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. b) si c), se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste institutii au obligatia de a prezenta, în anexa la contul de executie bugetara trimestriala si anuala, situatia privind sumele primite si utilizate în aceste conditii si cu care a fost majorat bugetul de venituri si cheltuieli. (5) Bunurile materiale primite de institutiile publice în conditiile alin. (1) se înregistreaza în contabilitatea acestora. Finantarea unor institutii publice Art. 64. - Finantarea cheltuielilor unor institutii publice, indiferent de subordonare, se asigura atât din bugetul de stat, cât si din bugetele locale, numai în cazurile în care, prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget. Veniturile proprii ale institutiilor publice Art. 65. - (1) Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate în conditiile art. 62 alin. (1) lit. b) si c), se încaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza de catre acestea, potrivit dispozitiilor legale. (2) Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) si c), provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea. Excedentele bugetelor institutiilor publice Art. 66. - (1) Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate în conditiile art. 62 alin. (1) lit. b), se regularizeaza la sfârsitul anului cu bugetul din care sunt finantate, în limita sumelor primite de la acesta.

(2) Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, se reporteaza în anul urmator. Regimul de finantare a unor activitati sau institutii publice Art. 67. - Guvernul poate aproba înfiintarea de activitati finantate integral din venituri proprii pe lânga unele institutii publice sau schimbarea sistemului de finantare a unor institutii publice, din finantate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) si lit. b) în finantate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit. b) si c), dupa caz, stabilind totodata domeniul de activitate, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati, categoriile de venituri si natura cheltuielilor. Bugetele de venituri si cheltuieli ale unor activitati Art. 68. - (1) Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri proprii se întocmesc o data cu bugetul institutiei publice de care apartin si se aproba o data cu bugetul acesteia, în conditiile art. 16. (2) Veniturile si cheltuielile activitatilor finantate integral din venituri proprii se grupeaza pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice. (3) În situatia nerealizarii veniturilor prevazute în bugetele activitatilor finantate integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate. (4) Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza în anul urmator. Împrumut temporar pentru unele activitati sau institutii publice Art. 69. - (1) În cazul în care, la înfiintarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentatiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturi fara dobânda din bugetul propriu, pe baza de conventie.

(2) Împrumuturile acordate în conditiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de 6 luni de la data acordarii. Executia de casa a bugetelor institutiilor publice Art. 70. - (1) Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe lânga unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii, efectueaza operatiunile de încasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului în a caror raza îsi au sediul si la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli si disponibilitati. (2) Este interzis institutiilor publice de a efectua operatiunile de mai sus prin bancile comerciale. (3) Institutiile publice au obligatia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi unitatii teritoriale a trezoreriei statului.

CAPITOLUL V Sanctiuni

Infractiuni si pedepse Art. 71. - Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) si (3) constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda de la 50 milioane lei la 100 milioane lei. Contraventii si sanctiuni Art. 72. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) nerespectarea dispozitiilor art. 14 alin. (2) si (3), art. 16 alin. (2), art. 43, art. 47 alin. (10) si ale art. 63 alin. (2)-(5); b) nerespectarea dispozitiilor art. 24 alin. (2), art. 47 alin. (3), (5)-(8), art. 52 alin. (2)-(6) si (8), art. 53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 56 alin. (2), art. 66 alin. (1) si ale art. 69 alin. (2); c) nerespectarea dispozitiilor art. 4 alin. (4) si (6), art. 15 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 39 alin. (2), art. 61 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 68 alin. (3), art. 70 alin. (2) si (3) si ale art. 77. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amenda de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amenda de la 20 milioane lei la 30 milioane lei. (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor Publice si de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii. Legislatia aplicata contraventiei Art. 73. - Contraventiilor prevazute la art. 72 li se aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu exceptia art. 28 si 29.

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Contabilitatea publica Art. 74. - (1) Contabilitatea publica va cuprinde: a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte încasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului; c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau deficitului patrimonial; d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate. (2) Ministerul Finantelor Publice stabileste prin norme metodologice procedurile contabile si sistemul de raportare privind informatiile furnizate de contabilitatea publica.

Sume cuvenite statului Art. 75. - Orice suma care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel. Regimul veniturilor Art. 76. - Întocmirea si depunerea declaratiilor, stingerea obligatiilor bugetare, solutionarea contestatiilor, controlul fiscal, executarea creantelor bugetare, precum si cele referitoare la evaziunea fiscala se supun legislatiei în domeniu.

Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe si a unor bunuri materiale Art. 77. - (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale, care apartin institutiilor publice finantate în conditiile art. 62 alin. (1) lit. a), constituie venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor speciale, dupa caz, si se varsa la acestea.

(2) Sumele obtinute potrivit alin. (1) de catre celelalte institutii publice se retin de catre acestea în vederea realizarii de investitii. Fondurile speciale Art. 78. - (1) Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie si se administreaza în afara bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurarile sociale de sanatate si bugetul asigurarilor de somaj. Aceste bugete se aproba ca anexa la legea bugetului de stat si, respectiv, la legea bugetului asigurarilor sociale de stat. (2) Proiectele acestor bugete se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective. (3) Elaborarea, aprobarea si executia acestor bugete se efectueaza potrivit legilor de constituire a acestora si prevederilor prezentei legi. Norme metodologice si instructiuni Art. 79. - În aplicarea prevederilor prezentei legi Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa emita norme metodologice si instructiuni. Intrarea în vigoare Art. 80. - (1) Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. (2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinantarea unor activitati ale institutiilor de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 130 din 12 decembrie 1975, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 13 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALER DORNEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA

Bucuresti, 11 iulie 2002. Nr. 500.

Bibliografie

1. Alexandru, Ioan Administratia publica – teorii, realitati, perspective , Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999.

2. Alexandru, Ioan

Stiinta administratiei, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

3. Alexandru, Ioan, Popescu, Ion, Carausan,Mihaela, Dinca Dragos

Drept administrativ. Curs universitar, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

4. Alexandrescu, Ion, Bulei, Ion, Mamina, Ion, Scurtu , Ioan

Enciclopedia de istorie a Românei (Constitutiile României – 1866 – 1991, Parlamentul, Sistemul electoral, Guvernele, Partidele, Organizarea administrativa, Organizatiile Guvernamentale), Editura Meronia, Bucuresti,2000.

5. Balan, Emil

Drept administra tiv si procedura administrativa , Editura Universitara, Bucuresti, 2002.

6. Belvered, E. Needles, Jr., Anderson, R. Henry, Caldwell, C. James

Principiile de baza ale contabilitatii, first published by Houghton Mifflin Company, Boston Massachusetts, U.S.A. ,traducerea în versiunea româneasca de econ.Rodica Levitchi, Editura ARC – Moldova, Chisinau.

7. Bistriceanu, D. Gheorghe, Demetrescu, C.G., Macovei, E.I.

Lexicon de finante - credit, contabilitate si informatica financiar – contabila – Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

8. Botea, Elena, Dascalu, Cornelia

Contabilitate buge tara, Editura Lucman, Bucuresti, 2001.

9. Calin, Oprea, Ristea, Mihai

Bazele contabilitatii, Editura National, Bucuresti, 2000.

10. Cernea, Emil, Molcut, Emil

Istoria statului si dreptului românesc, Casa de editura “Sansa” SRL, 1992.

11. Clement, Elisabeth, Chantal, Demonque, Hansen Love, Laurence, Kahn, Pierre

Filosofia de la A la Z. Dictionar enciclopedic de filosofie, Editura All Educational, Esentiall, Bucuresti, 2000.

12. Demetrescu, G. Constantin

Tratat de contabilitate generala, Editura Socec, Bucuresti, 1947, editia a XIV -a.

13. Demetrescu, G. Constantin

Organizarea si contabilitatea întreprinderilor economice , Biblioteca Contabila, Bucuresti, Tipografia Theodor Voinea, Uranus, Editia a IX a, 1947.

14. Demetrescu, G. Constantin

Istoria contabilitatii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972.

15. Demetrescu, G.C., Possler, Ladislau, Voica, Valerin, Puchita, Victor

Contabilitatea – stiinta fundamentala si aplicativa Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1979.

16. Drehuta, Emilian, Neamtu, Gheorghe, Voicu, Elena

Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare , Editura Agora, Bacau, 2000.

17. Dumitrescu, I. Stefan

Elemente si principii de stiinta contabila , Editura Academiei de Înalte Studii Comerciale si Industriale, Bucuresti, 1947.

18. Geiss, Imanuel

Istoria lumii.Din preistorie pâna în anul 2000,Editura All Educational, Esentiall, Bucuresti, 2002,traducere din limba germana de Aurelian Cojocea.

19. Gliga, Ioan

Dreptul finantelor publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.

20. Greceanu Cocos, Virginia

Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila” Societatea Adevarul, Bucuresti, 2000.

21. Greceanu Cocos, Virginia

Contabilitatea institutiilor publice comentata si actualizata.Planul de conturi.Instructiuni de aplicare.Monografii, Societatea Adevarul SA, Bucuresti, 2001.

22. Iacobescu, Spiridon

Contabilitate publica, Editura Academiei de Înalte Studii Comerciale si Industriale, Bucuresti, 1922.

23. Ionescu, Cristian

Institutii politice si drept constitutional, Editura Economica, Bucuresti,2002

24. Ionescu, Luminita

Contabilitatea institutiilor d in administratia publica locala, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

25. Iorgovan, Antonie Tratat de drept administrativ, Editia a III a, restructurata, revazuta si adaugita, 2 volume, Editura All Beck, Bucuresti, 2001.

26. Jitaru, Constantin

Contabilitatea institutiilor din administratia publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.

27. Martens, Ekkehard, Schadelbach, Herbert

Filosofie.Curs de baza, Editura Stiintifica, Bucuresti,1999,traducere din limba germana coordonata de Mircea Flonta.

28. Matichescu, Olimpiu

Istoria administratiei publice romanesti, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

29. Mosteanu, Tatiana

Buget si trezorerie publica , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.

30. Mosteanu, Tatiana (coordonator)

Finante – buget. Sinteze teoretice si aplicatii practice .Manual pentru uzul studentilor” Editura Economica, Bucuresti, 2001.

31. Opritescu, Mihail

Istoria economiei si administratiei publice în România , Editura ASE, Bucuresti, 2000.

32. Parlagi, P. Anton

Dictionar de administratie publica, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

33. Preda, Mircea

Drept administrativ ,editie revazuta si actualizata, 2 volume, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000.

34. Rusu, Dumitru

Bazele contabilitatii , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

35. Rusu, Dumitru

Fra Luca di Borgo si doctrinele contabilitatii în cultura economica româneasca, Editura Ju nimea ,Iasi, 1991.

36. Saguna, Dan Drosu

Tratat de drept financiar si fiscal, Editura Eminescu, Bucuresti, 2000.

37. Tabara, Neculai

Contabilitatea nationala , Editura Moldova – Iasi, 1996.

38. Talpos, Ioan

Creditul public, Editura Sedona , Timisoara, 1999.

39. Topciu,

Constantin

Contabilitate bugetara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970.

40. Topciu, Constantin

Evidenta bugetara, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1977.

41. Topciu, Constantin, Bodnar, Maria, Juravle, Vasile, Râmniceanu, Ilie, Vâlcu, Gheorghe

Buget si evidenta bugetara, Editura Didactica si Pedagogica, 1981.

42. Topciu, Constantin, Bodnar, Maria, Juravle, Vasile, Vâlcu, Gheorghe

Buget si evidenta bugetara, Litografia ASE, uz intern, 1988

43. Vacarel, Iulian

Finantele publice.Teorie si practica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.

44. Vacarel, Iulian (coordonator si colaboratorii)

Finante publice, editia a II –a, Editura Didactica si Pedagogica, 1999.

45. Voina, Dumitru

Contabilitate generala, Editura AISCI, Cluj – Brasov, 1947.

46. * * * MINISTERUL FINANTELOR Planul de conturi pentru institutiile de stat si instructiunile de aplicare a acestuia, editia a II a revazuta si

actualizata, aprobata prin Ordinul Ministrului Finantelor numarul 324 din 21 decembrie 1984. Reglementari contabile pentru agenti economici armonizate cu Directivele CEE si Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

- Legea nr.215/ 23 aprilie 2001 - Legea administratiei publice locale, Monitorul oficial al Românei, partea I, numarul 204 din 23 aprilie 2001.

- Ordinul MF 1394/1995 privind clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor statului si institutiilor publice.

- Normele metodologice aprobate prin Ordinul MF 2388/1995 privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.

- Normele metodologice aprobate prin Ordinul MF 1792/24 decembrie 2002 privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale – Monitorul Oficial, partea I, numarul 37 din 23 ianuarie 2003.