disciplina fara pedeapsa

7/25/2019 Disciplina Fara Pedeapsa

1/8

Disciplina fara pedeapsa

Cum sa-ti pastrezi autoritatea in fata copilului tau, fara sa-i stirbesti stima de sine

Parintii ultimelor generatii sunt foarte ocupati. Isi cresc singuri copiii, nemaibeneficiind, ca intrecut, de traiul la comun cu bunicii, matusile, sau alte rude, care ajutau atat in gospodarie,

cat si la cresterea copilului. Rezultatul este nu numai timpul scurt petrecut cu copiii, dar olipsa de intelegere a felului in care sa schimbe comportamentele negative ale copiilor, farasa pedepseasca. Pentru ca da, se poate!

Foarte multor parinti li s-a spus, de-a lungul ultimelor generatii, " va mai bateti copiii!#.$esi acest indemn a fost inteles de foarte multa lume, nimeni n-a venit sa-I invete peparinti sa inlocuiasca bataia cu alte metode de disciplinare a copilului, motiv pentru care neconfruntam cu comportamente de multe ori scapate de sub control, parintii gasindu-se demulte ori incapabili sa rezolve aceste situatii.

Inainte de a va spune mai multe despre aceste metode, va propun sa ne uitam mai indetaliu la ceea ce inseamna, de fapt, pedeapsa, pentru ca ea nu este numai fizica si, orice

forma ar imbraca, cicatricele pe care le lasa sunt la fel de daunatoare si vizibile pe termenlung.

Pedeapsa

Pedeapsa este o metod de parenting excesiv de controlant, autocratic. Una dinconvingerile sale de baz este c cei mici trebuie s se simt prost pentru a-inva lecia.

Pedeapsa impune suferine fizice sau emoionale, cum ar fi b%taia, p%lmuirea, ipatul, critica

sau antajul emoional. &ste firesc s% g%sii sfaturi de parenting cum ar fi 'avei grij% s% (ir%pii activitatea favorit% a copilului vostru# sau 'punei copiii care se ceart% s% stea(mpreun% pe un scaun incomod p)n% ce soluioneaz% problema.# $e ce s% restricionai oactivitate favorit% dac% nu are nimic de-a face cu indisciplina* $orim s% ad%ug%m suferin %!$e ce s% nu l%s%m copiii s% stea (ntr-un scaun comod* +d%ug)nd aceast% suferin% (n plus (iva face (n mod sigur pe copii s% le fie groaz% de solu ionarea problemelor, pentru c% este oeperien% incomod%, pedepsitoare! n mod ideal, dorim s% ne vedem copiii (ntr-o zi st)ndc)ndva laolalt% (n mod voluntar pentru a rezolva probleme.

+ceast% idee, c% oamenii trebuie s% se simt% prost pentru a (nv%a, este ilogic%. Imaginai-v% dac% de fiecare dat% c)nd ati citi o carte,sau v-ati uita la un film pentru a invata ceva,lanuri s-ar (ncol%ci (n jurul picioarelor voastre i nu v-ai putea mica din scaun. Cum v-ai

simi legat de cititul acestei c%ri* $e oric)te ori cineva sufer%, (nv%atul devine mai dificil icrete resentimentul fa% de persoana care cauzeaz% suferina.

Prinii folosesc cel mai frecvent pedeapsa pentru a exercita putere sau pentru ase rzbuna.ajoritatea p%rinilor ar dori s% poat% controla comportamentul copiilor lor ise simt sup%rai, r%nii sau frustrai atunci c)nd nu pot. Pedeapsa le poate p%reasatisf%c%toare p%rinilor sup%rai, frustrai, dar nu (i ajut% pe copii s% (nvee s% aib%autocontrol i auto-disciplin%. Pedeapsa (nva% p%rinii, nu copiii, s% fie responsabili pentru


2/8

controlarea comportamentului copiilor. $evine meseria p%rintelui s% prind% copiii atunci c)ndsunt buni i s% (i r%spl%teasc%, apoi s% (i prind% c)nd sunt r%i i s% (i pedepseasc%.

Pedepsele cele mai intense impun suferin fizic; alte pedepse sunt n modnormal rezultatul utilizrii greite a disciplinei de ctre prini. Palme peste fa% saum)ini, (mpinsul sau (mbr)ncitul, apucatul m)inilor, al g)tului sau urechilor i t)r)tul sunt

toate forme fizice de pedeaps% la limita abuzului.

Btaiaeste o pedeaps% aleas% de muli p%rini de copii mici. ajoritatea p%rinilor folosescb%taia atunci c)nd sunt frustrai de o situaie, sau pentru c% nimic altceva nu pare s%funcioneze. /%taia este de obicei o refleie a lipsei de abilit%i, r%bdare, autocontrol saucunotine a p%rintelui. "nii p%rini, totui, chiar cred c% b%taia este o unealt% valoroas%,eficient% a parentingului 0 i unele resurse de parenting chiar ofer% reguli pentru b%taie. 1&unu o voi face2 /%taia (nva% supunerea datorat% fricii fa% de persoana care are cea maimare putere fizic%. Chiar dac% b%taia pare s% (ndrepte rapid comportamentul negativ,studiile de cercetare pe termen lung au ar%tat c%, cu c)t un p%rinte bate mai mult un copildatorit% indisciplinei, cu at)t se comport% mai r%u (n timp copilul.

C34&CI&5& P& 6&R& 5"7 +5& P&$&P4&53R

Pedeapsa este o iluzie; ea doarpares funcioneze.n cazul (n care copiii (nceteaz% cuindisciplina, p%rinii primesc o r%splat% imediat%, care re(nt%rete credina c% pedeapsa afuncionat. 4igur, uneori copiii se comport% frumos, dar ei sunt motivai s% evite rezultatenegative. oi dorim ca cei mici s% aleag% un comportament pozitiv pentru c% (i (nelegvaloarea.

Pedeapsa rentrete sau nrutete ciclurile de comportament negativintenionat.Pedeapsa acord% atenie indisciplinei, chiar dac% este o atenie negativ%. $in

moment ce pedeapsa se bazeaz% pe putere, ea agraveaz% luptele pentru putere. Pedeapsaeste adeseori modalitatea p%rintelui de a se r%zbuna, fapt ce agraveaz% ciclurile der%zbunare.

opiii devin imuni la pedeaps.n cele din urm%, copiii dezvolt% o atitudine defensiv% de'u m% poi r%ni#. P%rinii simt c% amenin%rile i pedepsele lor trebuie s% devin% din ce (n cemai dure. +ceasta crete riscul ca pedepsele s% treac% grania spre abuz.

Pedeapsa anuleaz responsabilitatea.3dat% ce suferina s-a (ncheiat, copiii se g)ndescc% au pl%tit pentru greeala lor. $ac% sunt dispui s% 'accepte pedeapsa#, pot alege din nous% 'fac% crima.# 4ingurele lecii pe care copiii le (nva% din pedepse sunt importana puterii,cum s% nu fie prini i c% ceilali sunt responsabili pentru controlul comportamentului lor.

Copiii nu (nva% auto-disciplina sau s% compenseze pentru rezultatele aciunilor lor.

Pedepsele fizice predau lecii nesntoase!

3amenii superiori au dreptul s% (i r%neasc% pe cei care sunt inferiori.

8iolena fizic% este o metod% acceptabil% de a rezolva conflictele i de a se r%zbuna.


3/8

&ste (n regul% ca p%rinii s% dea (n copii.

P%rinii pot face orice doresc, chiar dac% nu este rezonabil sau este v%t%m%tor. Copiiitrebuie s% fac% orice spun p%rinii.

$ac% te-am lovit pentru c% '6e iubesc# atunci lovitul este acceptabil (n relaii deiubire. +cesta este modul (n care oamenii arat% dragostea.

Pedepsele fizice nasc violen.6oi oamenii abuzivi au fost martori la sau au tr%it abuzurila un anumit moment (n viaa lor. 4-ar putea s% nu le plac% s% fie violeni, dar nu au (nv%atalte modalit%i de a se eprima sau de a rezolva conflicte. 8este bun% este c% nu toi copiiiabuzai devin aduli abuzivi atunci c)nd cresc. &i au liberul arbitru i pot face o alegerecontient% de a rupe ciclul pedeaps%9abuz i de a (nv%a abilit%i mai s%n%toase.

Pedepsele scad stima de sine. Pedepsele dor. &ste dificil pentru copii s% (neleag% cumcineva care (i r%nete ar putea s% (i i iubeasc%. Copiii pedepsii (ncep s% se vad% ca fiindneiubii sau de neiubit. &i cred c% sunt f%r% valoare pentru c% li s-a spus c% sunt oameni r%i.

icatricile emoionale pot dura o via ntreag.3amenii nu au nevoie de r%ni fizicepentru a se simi abuzai. uli aduli (i pot aduce aminte cum se simeau atunci c)nd eraupedepsii atunci c)nd erau copii. +scultarea lor se datora fricii, nu respectului dob)ndit (nurma '(nv%%rii leciei#. $ac% (i (ntrebi de ce au fost pedepsii, majoritatea nu (i pot aduceaminte ce au f%cut greit, doar modul (n care s-au simiti legat de pedeaps% i de cel care aadministrat-o.

$isciplina, in locul pedepsei

Credina de baz% a disciplinei este c% cei mici pot (nv% a din greelile lor f%r% a ad%ugasuferin% (n plus. $e fapt, cu c)t (nva% cineva mai mult, cu at)t sufer% mai puin. 4uferinatr%it% de copii (n cadrul disciplinei este de obicei rezultatul normal a ceea ce au f%cut. +tuncic)nd altcineva cauzeaz% suferin% adiional%, disciplina este transformat% (ntr-o pedeaps%nes%n%toas%, nefolositoare.

Cuv)ntul 'disciplin%# vine de la cuv)ntul grecesc 'disciple#. $isciplii urmeaz% un lider care (ighideaz%. $eci, rolul p%rintelui (n disciplin% este acela al unui profesor i lider, nu al unuicontrolor. Concentrarea este asupra soluiilor i leciilor, nu a impunerii consecinelor.$isciplina (nva% c)teva lecii importante:

omportamentul este o opiune.Fiecare aciune are un efect, pozitiv sau negativ.

1+ceasta este o lege universal% a naturii!2 $e aceea, alegerile comportamentale alecopiilor determin% dac% ei vor resimi rezultate pozitive sau negative. +tunci c)ndcopiii aleg un comportament iresponsabil i acesta nu le recompenseaz% scopurile, einu v%d niciun scop (n a continua s% se comporte (ntr-un mod negativ. $ac% le ar%t%mmodalit%i pozitive de a-i atinge scopurile, ei vor alege (n mod natural acestcomportament mai eficient. +legerile comportamentale slabe sunt greeli care ofer%oportunit%i de a (nv%a un comportament mai bun.


4/8

opiii sunt responsabili pentru controlul propriului comportament.P%riniisunt responsabili pentru tragerea la r%spundere a copiilor pentru alegerile lorcomportamentale i pentru a (i ajuta s% vad% leciile din fiecare greeal%. Prinpedeaps%, p%rinii le fac ceva copiilor. +tunci c)nd (ncearc% s% copleeasc% sau s%controleze copiii, p%rinii decid disciplina (n locul lor. $ac% p%rinii folosesc acestesoluii rapide (n locul pred%rii pe termen lung, copiii rateaz% oportunit%i de a (nv%a

auto-disciplina. n mod ideal, dorim s% implic%m copiii i s% planific%m disciplina(mpreun% cu ei. $oar atunci vor (nelege copiii pe deplin c% dein sub controlul lorcomportamentul lor 1i rezultatele acestuia2.

3 sa incep metodele disciplinare, incercand sa demolez mitul sederii la colt#, pe scaunulrusinii#, du-te la tine in camera!# si alte forme de time-out. Indiferent de motiv, aceastaeste o peseapsa, nu o metoda disciplinara, asa ca:

Folosi;i time-out-uri "+I pentru autocontrol

Pauzele sunt una din cele mai gre


5/8

&tunci c$nd stabilii limite de timp pentru disciplin, luai n consideraie ore sauc'iar minute, n loc de zile sau sptm$ni. Folosii momente din rutinele voastreregulate ca marcatoare de timp posibile. 4pre eemplu: : '8ei avea o alt% ans% de a (ncercadup% coal%.# n cazul copiilor mici, (ncepei cu cel mai scurt timp

oncentrai-v asupra leciei i a urmtoarei ncercri, nu asupra disciplinei n

sine.8rem s% le oferim copiilor o ans% de a pune (n practic% ceea ce au (nv%at dindisciplin% at)ta timp c)t lecia posibil 1minute2 este (nc% proasp%t%:

Poi avea o alt ans (c$nd) de a arta c poi (descriei comportamentulpozitiv).# $e eemplu: 'Poi avea o alt% ans% dup% cin% s% ar%i c% poi s% stai cu bicicletape trotuar.# 13bservai, nu am spus: '...nu mergi cu bicicleta pe strad%.#inei minte: 'nuspunei nu.#2

%e fiecare dat c$nd are loc acelai comportament, lungii perioada de timp cumici incremente.+ceasta se numete restricie 'progresiv%#. $e eemplu: '+tunci c)ndcineva 1comportament2, arat% c% nu au (nv%at s% 1descriei comportament pozitiv2 (nc%. Pedurata urm%toarei 1perioad%2 poi planifica o modalitate de a ar%ta c% ai (nv%at acest

comportament.#

$I4CIP5I+ &46& R&4P&C6"3+4> F+> $& C3PII I P>RII

%isciplina este at$t ferm c$t i bl$nd.Pentru a fi fermi i bl)nzi (n acelai timp, tonulvocii noastre trebuie s% fie practic i prietenos, (n timp ce cuvintele noastre i determinareaarat% fermitatea noastr%. u interpretai bun%tatea ca permisivitate, sau confundaifermitatea cu strictee sau duritate. 4tricteea are de-a face cu controlarea copilului: '$u-tela culcare acum, sau altfel o s% (i par% r%u!# Fermitatea se refer% la atitudinea,comportamentul i sentimentele noastre: '6reizeci de minute p)n% la stingerea luminilor!$ac% te preg%teti repede, vom avea mai mult timp s% citim c%ri.#

%isciplina nu etic'eteaz sau condamn.Pedeapsa implic% faptul c% cei mici sunt r%iatunci c)nd se comport% inadecvat. $isciplina implic% faptul c% cei mici pot fi i sunt iubii,chiar i atunci c)nd alegerile lor comportamentale sunt slabe. +titudinea noastr% lipsit% deprejudec%i spune: '$ei nu sunt de acord cu alegerea comportamental% pe care ai f%cut-o,

(nc% te iubesc. +m (ncredere c% eti capabil s% alegi un comportament mai bun 1sau s%g%seti o modalitate de a rezolva aceast% problem%2.#

%isciplina este opiunea copilului.+ceasta nu (nseamn% c% (i (ntreb%m pe copii dac% eidoresc disciplin%. ici nu implic%m faptul c%: '&ste vina ta# pe un ton lipsit de respect. $ac%i-am (nv%at c% opiunile comportamentale au rezultate, putem r%m)ne calmi i practiciatunci c)nd copiii fac alegeri comportamentale slabe. 6rimitem mesajul, adesea non-verbal,c%: 'Pot vedea c% eti pus (n faa rezultatelor opiunilor tale. 6e respect suficient de mult

(nc)t s% nu interferez cu acele rezultate i te voi ine r%spunz%tor doar continu)nd p)n% lacap%t.#

Pentru a preda responsabilitatea de sine, folosii ntrebri a*uttoare i disciplinaverbal ca opiuni!


6/8

'$ac% tu alegi s% 1comportament negativ2, ce se va (nt)mpla* 1+teptai.2 $eci dac% alegi s%1comportament negativ2, voi ti c% ai decis s% 1disciplin2. 1Ceea ce (nseamn% c% celresponsabil cu soluionarea sau tr%irea rezultatului negativ va fi copilul.2

+tunci c)nd mergem p)n% la cap%t, copiii ar putea spune: 'u, eu nu am ales asta!#R%spunsul nostru poate fi: '&u nu te forez s% 1disciplin2. +tunci c)nd tu ai ales s%

1comportament negativ2, tiai ce se va (nt)mpla. &u pur i simplu merg p)n% la cap%t cualegerea ta.# &ste important ca tonul vocii noastre s% fie bl)nd i practic, nu pedepsitor,atunci c)nd spunem acestea.

etode pentru disciplina, in loc de pedeapsa:

+r%tai-le copiilor cum s% se revaneze

odalit%i de a oferi9repara greeli

Cine o scap% .........................................trebuie s% o ridice.

Cine o vars% ..........................................trebuie s% o tearg%.

Cine o stric% .........................................trebuie s% o repare sau s% o (nlocuiasc%.

Cine o pierde .......................................trebuie s% o g%seasc% sau s% o (nlocuiasc%.

Cine a l%sat-o deschis% ........................trebuie s% o (nchid%.

Cine a l%sat-o aprins% ..........................trebuie s% o sting%.

Cine a r%nit-o .......................................trebuie s% (i cear% iertare i s% o ajute s%se vindece.

opiii trebuie s nve+e c a facegreeli nu este la fel de important ca ceea ce potface pentru a le preveni sau a le corecta.+tunci c)nd ne (nv%;%m copiii c% gre


7/8

'Pentru a merge cu rolele (n siguran;%, oamenii trebuie s% poarte o casc%


8/8

+ nu sp%la un bol de la micul dejun dec)t mai t)rziu

disciplina fara pedeapsa

Documents