Programul serviciilor de nchinare:

BISERICA FILADELFIA

14 septembrie 2014

SALUTUL BISERICII

S nu v prsii dar ncrederea voastr, pe care o ateapt o mare rspltire! Cci avei nevoie de rbdare, ca, dup ce ai mplinit voia lui Dumnezeu, s putei cpta ce v-a fost fgduit. "nc puin, foarte puin vreme", i "Cel ce vine va veni, i nu va zbovi. i cel neprihnit va tri prin credin: dar dac d napoi, sufletul Meu nu gsete plcere n el." Noi ns nu suntem din aceia care dau napoi ca s se piard, ci din aceia care au credin pentru mntuirea sufletului.(Evrei 10:35-39)

OBIECTIVUL BISERICII PENTRU ANUL 2014

Intimitate profund cu Domnul Isus Hristos prin post i rugciune n fiecare sptmn, conform Isaia 58:6-11 Iat postul plcut Mie: dezleag lanurile rutii, deznoad legturile robiei, d drumul celor asuprii, i rupe orice fel de jug; mparte-i pinea cu cel flmnd, i adu n casa ta pe nenorociii fr adpost; dac vezi pe un om gol, acoper-l, i nu ntoarce spatele semenului tu. Atunci lumina ta va rsri ca zorile, i vindecarea ta va ncoli repede; neprihnirea ta i va merge nainte, i slava Domnului te va nsoi. Atunci tu vei chema, i Domnul va rspunde, vei striga, i El va zice: "Iat-M!" Dac vei ndeprta jugul din mijlocul tu, ameninrile cu degetul i vorbele de ocar, dac vei da mncarea ta celui flmnd, dac vei stura sufletul lipsit, atunci lumina ta va rsri peste ntunecime, i ntunericul tu va fi ca ziua n amiaza mare! Domnul te va cluzi nencetat, i va stura sufletul chiar n locuri fr ap, i va da din nou putere mdularelor tale; vei fi ca o grdin bine udat, ca un izvor ale crui ape nu seac.

Programul bisericii

Duminic dimineaa:

9.30 12.00

Duminic dup-amiaza:

18.00 19.30

Joi:

18.00 20.00;

Focani. Vrancea. str. Arge nr.42 filadelfiafocsani.wordpress.com

O CARTE N SERIAL

RUGUL N FLCRI sau Viaa lui Dwight Moody

de Petru Popovici (Continuare din numrul trecut)

Vizita n ara Sfnt

Un om att de energic ca Moody foarte rar avea vacan. Din 7 zile, cu greu putea s aib una singur de odihn pe sptmn, ocupat cum era. Cnd era n deplasri misionare spera s se bucure de ceva linite. Dar n regiunile respective curnd ajungea s fie cunoscut i din toate prile veneau la el pentru sfaturi sau ndrumri.

Mult vreme a nutrit gndul c ar trebui s viziteze locurile pe unde a trit i predicat Domnul Isus Cristos, dar niciodat nu-i ajungea timpul pentru o asemenea cltorie. Prin Ianuarie 1877, Peter McKinnon din Scoia i soia lui, au invitat pe Moody s-i nsoeasc ntr-o vizit n Palestina. El le-a rspuns printr-o scrisoare, exprimndu-i emoia la primirea invitaiei:

Drag Doamn McKinnon,

Scrisoarea d-voastr din 10 Ianuarie am primit-o astzi. Cu greu mi-am putut reine lacrimile, gndindu-m s pot merge cu voi la Golgota, Ghetsimani i pe Muntele Mslinilor. Inima mea e cu voi i nu pot s v spun ce nseamn pentru mine renunarea la aceast bucurie. De atia ani mi-am dorit-o i dei niciodat nu mi-am lsat lucrul pentru plceri personale, m gndesc c de data aceasta a fi mers cu voi dac a fi putut. Dar de trei ani se insist s m conving ca s merg la Chicago i le-am spus celor de acolo c n anumite condiii sunt gata s viu la ei pentru trei luni. Acum ei au fcut ce le-am cerut, deci trebuie s stau acolo pn n Aprilie sau Mai. Voiam aa de mult s fac o asemenea cltorie i mai ales cu voi, mai mult dect cu oricine altcineva. Dar iat c acum trebuie s refuz invitaia pentru nc un lucru. Domnioara Holton (o verioar, care ani de zile a stat n casa soilor Moody - nota traductorului) e pe moarte i dac m-a putea degaja, la ea m-a duce. Ea locuiete acum n California i din scrisoarea primit asear reiese c nu mai are de trit nici o lun - iar eu, iat c nu pot s-o vizitez. Srmana Fanie, cu durere o s se despart de lucrul ei! Dar m bucur c e gata i nu se ngrozete de moarte, ca altdat. Boldul morii s-a dus, dar e aa de greu s se despart de cei dragi, de surorile sale.

n ce v privete, gndii-v la mine n Grdina Ghetsimani, pe Muntele Mslinilor i pe Calvar, uitai-v bine i cnd vei fi la Betania, s vedei locurile pe unde a fost odat Domnul, rugai-L s vin iari.

V mulumesc nc odat pentru marea dvs. buntate.

Al dvs. D.L. Moody.

n Februarie 1882, aceast invitaie generoas a fost repetat. Dar iari Moody era angajat n evanghelizrile din Scoia i nu putea s le prseasc. Rspunsul su de acum:

Paysley, Scotland, 10 Februarie 1882.

Drag Doamne McKinnon,

Ct a fi de bucuros s merg n Palestina, dar sunt cteva probleme care m rein, nti, lucrul. Sunt ocupat pn la 1 Aprilie. Al doilea, n Aprilie ncepe sezonul cald. Eu sufr mult de dureri de cap, dac nu stau la rcoare. Al treilea, soia mea susine c Palestina e neprielnic primvara. Am ajuns s m gndesc c dac va fi s vd ara lui Avraam i a fiilor si, o voi face cnd voi avea trupul schimbat i mpreun cu Cristos nsui. Nu pot spune ce bucuros sunt c soului dvs. i merge mai bine. Spunei-i c m rog zilnic pentru el i sunt ncredinat c voia Domnului este s fie iari pe picioare. Nu tiam c l iubesc aa de mult, pn ce am auzit de boala lui.

Sankey a fost la Londra pentru funeraliile lui Spurgeon; m-au chemat i pe mine, dar n-am putut merge. Bisericile, slile mari sunt deja angajate i m-au reinut. Sunt bucuros s v spun c lucrarea aici merge bine i trebuie s lupt cu mine nsumi, cci din cnd n cnd m cuprinde nostalgia, mi-e dor de familie. Fie ca binecuvntarea lui Dumnezeu s se odihneasc asupra dvs. i scumpului so.

Al d-voastr prieten, D.L. Moody.

Totui familia McKinnon nu s-a dat btut. i-a amnat plecarea n ara Sfnt pn n Aprilie i l-au convins n sfrit pe Moody s mearg cu ei. Acesta i-a luat soia i pe fiul lor Paul, i de la Paris au mers la Roma unde s-au ntlnit cu familia McKinnon. Fcnd un tur al oraului, Moody era deosebit de tcut n faa frumoaselor catedrale. Coloanele sculptate l-a impresionat puternic, la fel alte locuri istorice. Misionarul Gordon Gray l-a dus pe Via Appia i Moody a vrut s mearg pe jos, pe unde altdat a mers apostolul Pavel cnd a ajuns la Roma. Ruinele palatului lui Nero de pe dealul Palatinului au avut pentru el o mare atracie. Se desfta privind la multele monumente ridicate de Roma n cinstea apostolului Pavel.

Seara, Moody a predicat la Biserica Presbiterian, n prezena a vreo 130 de persoane, vorbind despre "Harul care aduce mntuire". Vineri 8 Aprilie au plecat la Neapoli, unde s-au mbarcat pentru Port Said. Despre acest port Moody scria: "Sunt foarte aproape de locul pe unde au trecut copiii lui Israel cnd au ieit din Egipt. ara e nisipoas, stearp, iar canalul Suez minunat; mi se pare curios s m aflu n ara faraonilor, ara unde au fost Moise, Aron i Iosif".

Au trecut canalul Suez la Ismailia, apoi pe vechiul drum sirian la Candara, de unde vechii evrei cltoreau din Europa i Asia spre Egipt. Desigur pe drumul acesta a fost dus i Iosif spre Egipt. Din Ismailia trenul i-a dus n Alexandria prin fostul inut al Gosenului, ce strnete atta interes pentru orice cercettor al Bibliei. Moody, setos de informaii, se scula mai de diminea ca ceilali i mergea cu ghidul s vad diverse locuri, aa a fcut peste tot.

De la Alexandria, cu o corabie au ajuns la Iope, sosind n ara Sfnt de Vinerea Mare. Apoi au plecat spre Ierusalim ntr-o cru. Drumul era plin de cltori. De mai multe ori au trecut pe lng caravane de cmile ncrcate cu grele poveri. Ajuni la Ierusalim, prima vizit a fost la mormntul lui David. Trecnd pe la o cldire unde se spune c acolo era "camera de sus", unde Domnul srbtorise Patele instituind Cina Domnului, Moody era cam sceptic asupra autenticitii acestor locuri tradiionale, afar de Templu i de Calvar. El gsea c Ierusalimul, fiind drmat i pustiit muli ani, nimeni nu putea ti precis unde a fost camera de sus i alte locuri biblice; n schimb el era sigur de dealuri i muni, pe care nimeni nu le-a putut muta din loc.

n dimineaa de Pati, Moody i-a luat Biblia i a mers pe Muntele Mslinilor. Dup mas a predicat pe Golgota n prezena a vreo 300 de persoane, foarte inspirat, cu mult emoie, ca niciodat.

Zilele acestei sptmni au fost folosite cu vizitarea locurilor importante din Ierusalim i imediata lui vecintate. O zi la Hebron, apoi la Betleem i iazurile lui Solomon. Astfel a vzut dealurile pe care David i pzea oile i unde a scris muli din psalmii si; de asemeni ogorul lui Boaz i Cmpul Betleemului unde pstorii au fost anunai de ngeri. La urm au vizitat Biserica Naterii Domnului. Pentru Moody locurile favorite au fost ns Betania i Muntele Mslinilor, pe care a urcat de mai multe ori. Aici se tia n mijlocul decorului unde a petrecut Domnul Isus.

La Betania, grupul de vizitatori a fost nconjurat de copii arabi care cereau "baci". Moody a ntrebat dac cineva poart numele de Maria i Marta i s-a bucurat c mai multe mini s-au ridicat; acestora le-a dat un plus de baci. Cineva l-a ntrebat dac crede c copiii care au ridicat mna, purtau cu adevrat numele de Marta i Maria? "Desigur, de ce nu?" - ncuviin Moody. Iar interlocutorul l lmuri, c toi erau biei; dup mbrcmintea oriental nu-i putea deosebi.

Ori de cte ori ieea de la hotel, copiii se amuzau alergnd dup el i cerndu-i baci. Cei mai mriori l interesau, i ntreba despre obiceiurile lor. Aa c la sfritul sptmnii era destul de informat despre felul lor de via, despre agricultur i sistemul lor de guvernmnt.

A doua duminic la Ierusalim, Moody s-a dus s vad rsritul soarelui pe Muntele Mslinilor. S-a rentors extaziat de bucurie c a vzut frumoasa vale a Iordanului, Marea Moart i dealurile Moabului. Dup mas a predicat la Calvar despre Samariteanul milostiv.

Luni dimineaa, Moody cu soia i cu fiul lor Paul au mers din nou pe Muntele Mslinilor, iar la amiaz au plecat spre Iope, ncheind vizita lor n ara Sfnt. Au plecat n Egipt unde au vizitat piramidele i alte puncte importante. Luna Mai au petrecut-o n Italia, la Neapoli i Florena, iar la sfritul lunii au plecat n Anglia i de acolo spre America.

Aceasta a fost cea mai lung vacan din viaa sa. Vizita n ara Sfnt i-a rmas adnc ntiprit n minte i mereu n predici sau cuvntri Moody pomenea despre cele vzute acolo. A fost o vacan binecuvntat i neuitat.

(Continuare n numrul urmtor - Material preluat de pe www.theophilos.3x.ro)

UN LUCRU DE APUCAT

S avei n voi gndul acesta, care era i n Hristos Isus: El, mcar c avea chipul lui Dumnezeu, totui n-a crezut ca un lucru de apucat s fie deopotriv cu Dumnezeu, ci S-a dezbrcat pe sine nsui i a luat un chip de rob, fcndu-Se asemenea oamenilor. La nfiare a fost gsit ca un om, S-a smerit i S-a fcut asculttor pn la moarte, i nc moarte de cruce. De aceea i Dumnezeu L-a nlat nespus de mult, i I-a dat Numele, care este mai presus de orice nume; pentru ca, n Numele lui Isus, s se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pmnt i de sub pmnt, i orice limb s mrturiseasc, spre slava lui Dumnezeu Tatl, c Isus Hristos este Domnul.( FILIPENI 2:5-11)

Vom putea intelege vreodata dragostea lui Dumnezeu? Cred ca nimeni nu poate spune ca nu-l iubeste sau ca nu l-a iubit Dumnezeu. De ce m-a iubit Dumnezeu? De ce ne-a iubit Dumnezeu?

Poate pentru ca Dumnezeu este dragoste, insa raspunsul acesta este prea simplu. Privind la maretia creatiei lui Dumnezeu si implicit la maretia lui Dumnezeu, la puterea, sfintenia, dreptatea, intelepciunea, atotcunoasterea lui Dumnezeu, la atributele Sale absolute, la cine este Dumnezeu si la cine sunt eu, nu pot sa nu ma intreb asa cum se intreba alta data si David si sa nu exclam plin de recunostinta:Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, i ce este casa mea, de m-ai fcut s ajung unde sunt?

Ce merite am eu inaintea lui Dumnezeu? Scriptura prezinta in detaliu ce meritam fiecare dintre noi, fara exceptie pedeapsa vesnica, pentru ca nimic bun nu locuieste in noi, pentru ca pacatul nostru a adus si aduce atingere sfinteniei si dreptatii lui Dumnezeu.

Pe baza meritelor noastre nu aveam nicio sansa inaintea lui Dumnezeu! Un singur pacat daca am fi avut, si acela sa fi fost unul mic de tot (asa cum ne place noua sa clasificam pacatele), n-am fi avut nicio sansa pentru ca plata pacatului este moartea, adica despartirea vesnica de Dumnezeu. Suntem noi constienti de grozavia pedepsei care ne astepta pe fiecare? Daca nu sunteti constienti va invit sa studiati Scriptura si sa vedeti ce spune ea despre grozavia pedepsei de care vor avea parte cei ce resping dragostea lui Dumnezeu.

Desi Biblia vorbeste clar despre aceasta grozavie a pedepsei pacatului, la fel de clar vorbeste despre aceasta tocmai maretia pretului pe care Domnul a trebuit sa-L plateasca pentru a ne salva de la moartea vesnica. Cu cat pedeapsa este mai mare, cu atat pretul platit trebuie sa fie mai mare.

Pretul pe care L-a platit pentru mine Dumnezeu (dintr-o dragoste pe care nu o pricep), este insusi Fiul Sau care, mcar c avea chipul lui Dumnezeu, totui n-a crezut ca un lucru de apucat s fie deopotriv cu Dumnezeu, ci S-a dezbrcat pe sine nsui i a luat un chip de rob, fcndu-Se asemenea oamenilor. La nfiare a fost gsit ca un om, S-a smerit i S-a fcut asculttor pn la moarte, i nc moarte de cruce.

Nu stiu daca realizam ce inseamna moarte de cruce, cat de degradanta si dureroasa este aceasta moarte! Cu toate acestea El, Fiul lui Dumnezeu, mcar c avea chipul lui Dumnezeu, totui n-a crezut ca un lucru de apucat s fie deopotriv cu Dumnezeu, ci a acceptat sa se dezbrace de slava Sa pe care o avea din vesnicie in cerul sfant, coborand pe pamantul acesta stricat si plin de pacat, pentru a muri in locul celor ce meritau moartea.

De ce n-a crezut ca un lucru de apucat? Pentru ca m-a iubit cu o dragoste pe care n-o inteleg, pentru ca nu meritam sa ma iubeasca astfel. Cine sunt eu Doamne sa renunti la cerul Tau pentru mine? Stiu ca ma iubesti asa cum nimeni nu ma iubeste, pentru ca n-ai crezut ca un lucru de apucat sa fii in slava Tatalui, ci ai coborat in lumea pacatului sa ma salvezi de la pedeapsa vesnica. Cum voi putea sa-Ti multumesc indeajuns si sa raspund iubirii Tale?

Cred ca multi dintre noi nici nu realizam prea bine ce ni s-a intamplat, pentru ca nu suntem in stare sa constientizam ce inseamna sa fii rascumparat cu un pret asa de mare. Cineva a platit un pret fabulos pentru mine, iar eu sunt proprietatea Aceluia care a platit pentru mine. Sunt de doua ori proprietatea Lui, pentru c prin El au fost fcute toate lucrurile care sunt n ceruri i pe pmnt, cele vzute i cele nevzute: fie scaune de domnii, fie dregtorii, fie domnii, fie stpniri. Toate au fost fcute prin El i pentru El. (Coloseni 1:16) si pentru ca in El am rscumprarea, prin sngele Lui, iertarea pcatelor, dup bogiile harului Su.

Daca sunt proprietatea Lui, a Celui ce m-a creat si m-a rascumparat, inseamna ca sunt parte a planului Sau si va trebui sa gandesc si sa actionez conform acestui plan. De ce nu reusesc si de ce nu reusim intotdeauna sa constientizam ca suntem proprietatea celui ce a platit pentru rascumpararea noastra?

In primul rand, pentru ca depinde de mine daca accept acest lucru. Dumnezeu nu ma forteaza, ma lasa sa aleg sa traiesc, sau sa nu traiesc sub domnia lui Hristos. Este alegerea mea, pe care Dumnezeu o respecta.

In al doilea rand, pentru ca desi aleg sa traiesc sub domnia lui Hristos, de multe ori nu gandesc asa cum doreste Dumnezeu, iar acest lucru cred ca tine tot de alegerea mea.

S avei n voi gndul acesta, care era i n Hristos Isus este indemnul Cuvantului lui Dumnezeu. Care este gandul care trebuie sa fie in noi si care era si in Hristos Isus? El n-a crezut ca un lucru de apucat...

Daca traim sub domnia lui Hristos, daca suntem constienti de pretul care s-a platit pentru ca sa fim rascumparati, daca avem modelul de gandire si traire al Domnului Isus Hristos, si daca traim asa cum traim, atunci in mod legitim vine si intrebarea: de ce consideram ca un lucru de apucat faptul ca suntem rascumparati prin jertfa de la Golgota?

O sa spuneti ca nu considerati ca un lucru de apucat faptul ca sunteti copiii lui Dumnezeu, insa de multe ori viata traita demonstreaza lucrul acesta.

Consideram ca un lucru de apucat sa fim copiii lui Dumnezeu atunci cand Biblia imi spune: V ndemn dar, frailor, pentru ndurarea lui Dumnezeu, s aducei trupurile voastre ca o jertf vie, sfnt, plcut lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastr o slujb duhovniceasc. S nu v potrivii chipului veacului acestuia, ci s v prefacei, prin nnoirea minii voastre, ca s putei deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bun, plcut i desvrit (Romani 12:1-2), iar noi ne conformam chipului veacului acestuia in loc sa ne innoim mintea cu Cuvantul lui Dumnezeu in multe detalii viata noastra nu se deosebeste de a necredinciosilor.

Consideram ca un lucru de apucat sa fim copiii lui Dumnezeu atunci cand Biblia imi spune: umblai crmuii de Duhul, i nu mplinii poftele firii pmnteti (Galateni 5:16), dar in viata noastra se vad mai mult roadele firii pamantesti in locul roadei Duhului Sfant.

Efeseni capitolele 4 - 5 sunt pline de indemnuri pentru copiii lui Dumnezeu, insa de multe ori ne permitem sa trecem peste aceste indemnuri pentru ca, nu este asa, Dumnezeu este bun si iarta pentru ca are mila de slabiciunile noastre. Si atunci nu consideram ca un lucru de apucat sa fim mantuiti prin credinta?

Coloseni capitolul 3 ne vorbeste noua, alesilor lui Dumnezeu, sfini i preaiubii, dar cat implinim din ce este scris acolo? De ce ne permitem sa traim altfel decat ne indeamna cuvantul lui Dumnezeu? Pentru ca consideram ca un lucru de apucat sa fim copiii lui Dumnezeu.

Domnul Isus Hristos mcar c avea chipul lui Dumnezeu, totui n-a crezut ca un lucru de apucat s fie deopotriv cu Dumnezeu ci S-a dezbrcat pe sine nsui i a luat un chip de rob, fcndu-Se asemenea oamenilor. La nfiare a fost gsit ca un om, S-a smerit i S-a fcut asculttor pn la moarte, i nc moarte de cruce. Si aceasta de dragul meu, de dragul tau, pentru ca sa fim rascumparati pentru cer, si de dragul Lui sa nu mai traim ca paganii, in desertaciunea gandurilor, dupa standardul lumii acesteia ci dupa standardul lui Dumnezeu.

Daca El n-a crezut ca un lucru de apucat s fie deopotriv cu Dumnezeu, cu atat mai mult eu sa nu consider ca un lucru de apucat faptul ca m-a iubit, si ca ma iubeste chiar si atunci cand nu-mi pasa cum traiesc si cand viata mea nu-L onoreaza ca Domn. Dar sa nu uitam ca va veni o vreme in care n Numele lui Isus, s se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pmnt i de sub pmnt, i orice limb s mrturiseasc, spre slava lui Dumnezeu Tatl, c Isus Hristos este Domnul. Cum vom sta atunci in fata tronului lui Hristos?

Motivele de post i rugciune pentru sptmna 07 - 14 septembrie 2014

1Vedei ce dragoste ne-a artat Tatl, s ne numim copii ai lui Dumnezeu! i suntem. Lumea nu ne cunoate, pentru c nu L-a cunoscut nici pe El. 2Preaiubiilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. i ce vom fi, nu s-a artat nc. Dar tim c atunci cnd Se va arta El, vom fi ca El; pentru c l vom vedea aa cum este. 3Oricine are ndejdea aceasta n El, se cur, dup cum El este curat. 4Oricine face pcat, face i frdelege; i pcatul este frdelege. 5i tii c El S-a artat ca s ia pcatele; i n El nu este pcat. 6Oricine rmne n El, nu pctuiete; oricine pctuiete, nu L-a vzut, nici nu L-a cunoscut. (1 Ioan 3:1-6)

Ne vom ruga pentru prezbiterii bisericii, pentru grupul de nchinare i pentru toi cei implicai ntr-un fel sau altul n slujirea bisericii, mijlocind pentru ca, n slujirea lor, s se poarte ntr-un chip vrednic de Dumnezeu i de dragostea cu care ne-a iubit i pe care ne-a artat-o Tatl.

Ne vom ruga pentru tinerii care vor pleca la studii n diferite orae precum i pentru cei care rmn n oraul Focani, mijlocind n primul rnd pentru ca fiecare s triasc prin Duhul, s umble prin Duhul, pentru a putea ine piept mpotriva uneltirilor diavolului n mijlocul problemelor cu care se confrunta.

Ne rugm pentru cei bolnavi

Ciohoranu Sultana, Crciun Ileana, Ghica Aneta, Gheorghe Alexandrina, Gogonea Stnica, Porumb Rodica, Popa Mioara, Ciohoranu Ion, Cojocea Nicu, tefan Ionel, Prichici Sorin.