turismul autohton, fara direc˙ie, fara viitor

www.bizlawyer.roUn proiect al Bullet Media & 648 Group2010-08-15 01:04:54

Turismul autohton, fara direcție, fara viitor

Într-o țara în care 95% din turism este unul de masa, încercarea de repoziționare catre segmentele de nișa

nu va duce decât la o explozie a nefiscalizarii acestui domeniu. România va continua sa practice turismul de

masa chiar daca politica statului este una de canalizare a investițiilor catre alte zone. Agenții economici care

activeaza în acest sector au tot mai puține motive sa-și țina afacerile la vedere și implicit sa declare

câștigurile realizate. Pierderile înregistrate de economia autohtona din cauza lipsei unor politici coerente în

turism sunt enorme, doar hotelurile și restaurantele raportând anul trecut la Registrul Comerțului un

minus de 985.271.704 lei

Turismul, unul dintre cele mai dinamice domenii economice la nivel mondial, a ajuns în România teatrul unor

experimente periodice prin care responsabilii încearca sa descopere poziția noastra pe harta lumii. Toate aceste

strategii, prezentate cu maiestie, ignora adevaratele nevoi ale domeniului: investițiile, un cadru legal adecvat și

susținere din partea statului.

La 20 de ani de la Revoluție, România înca bâjbâie, în timp ce țarile din jur fac turism și atrag o parte din

fondurile uriașe rulate prin acest sector. Ciprian Enea, consultant besttourism.ro, este de parere ca în acest moment

cel mai important lucru pe care țara noastra ar trebui sa-l faca este acela de a încerca sa scoata turismul din zona

subterana pentru ca aducerea la lumina a unei parți importante din aceasta afacere ar asigura încasari bugetare

însemnate. Specialistul susține ca pâna când nu se vor lua masuri coerente de încurajare a firmelor din sector, prin

adoptarea unui mediu fiscal prietenos, nicio strategie de promovare nu va avea succesul așteptat deoarece nu vom

dispune de fondurile necesare unei dezvoltari pe termen lung.

Țara care are de toate, dar nu se bazeaza pe nimic

Degeaba ne laudam ca deținem unele dintre cele mai diversificate produse turistice daca nu avem habar cum sa le

punem “la munca” și sa le facem sa produca bani. Puținele investiții realizate dupa 1989 au mers pe linia trasata

din perioada comunista, când România practica turism de masa cu destul de mare succes, adresându-se în special

strainilor cu venituri medii și clasei muncitoare autohtone. Țara noastra era recunoscuta printre occidentali ca fiind

zona care deține un potențial semnificativ atât la malul Marii Negre, cât și în regiunile muntoase. De asemenea,

avea notorietate datorita segmentului balnear dezvoltat pe lânga izvoarele naturale și unicitații Deltei Dunarii. În

plus își vindea bine serviciile, existând un echilibru între prețul solicitat și calitatea oferita.

Privatizarea parțiala a fostelor baze de agrement, dar și încredințarea unor hoteluri în locație de gestiune n-au avut

page 1 / 5


efectul scontat, iar degradarea turismului a crescut de la un an la altul, ajungându-se la încasari tot mai mici. Daca

ne raportam doar la anul 2009, când ponderea în PIB a turismului ca și contribuție directa a fost de doar 2,1%, ne

putem da seama când de puțin conteaza în economia României acest segment care pentru alte state reprezinta o

sursa financiara solida. Potrivit Euromonitor, anul trecut România a avut încasari din turism de numai 1,21

miliarde de dolari, în timp ce vecinii bulgari au ajuns la 2,95 miliarde de dolari. Dintre statele comunitare suntem

pe ultimele locuri atât la numar de turiști straini atrași, cât și la calitatea serviciilor.

Totul a pornit de la eșecul din privatizare

Lipsa investitorilor și în special a celor straini este una dintre cele mai mari probleme ale turismului românesc, iar

exemplul cel mai elocvent al unei privatizari eșuate este reprezentat de litoral, unde o mare parte din afaceri au fost

preluate de persoane care nu au nicio legatura cu domeniul. Frații Viorel și Ioan Micula au cumparat pe sume

modice, în perioada 2000-2003, nu mai puțin de 12 hoteluri din stațiunile Mamaia și Neptun. Ei nu au facut

altceva decât sa exploateze aceste locații fara a realiza cea mai mica infuzie de capital menita sa îmbunatațeasca

situația unitaților de cazare. La fel s-a întâmplat și cu alte hoteluri din țara, vândute sau încredințate în locație de

gestiune unor persoane care nicio clipa nu au avut intenția de a dezvolta pe termen lung o afacere turistica. Au

dorit sa realizeze câștiguri imediate, fructificând la maximum ceea ce au preluat. Lipsa unui cadru legal coerent,

care sa-i oblige sa direcționeze o parte din câștig catre investiții, a permis acest lucru.

Nici statul nu s-a dovedit un “patron“ mai bun. Multe dintre stațiunile balneare din țara au ramas în proprietate

publica, iar rezultatele sunt vizibile, aceste unitați turistice fiind transformate în ruine. Un procent important din

patrimoniul României a fost preluat de organizațiile salariaților, care, printr-o societate administrata de acestea,

Sind România, au continuat sa practice turismul sindicalizat, atât de bine structurat în perioada comunista. Aici

încasarile au curs, dar nu s-au materializat și în investiții, baza de cazare fiind afectata considerabil. În ultimii doi

ani, touroperatorul sindicaliștilor a avut un profit constant cifrat la aproximativ 5 milioane de euro.

Axându-se în mare masura pe “investitori” interni, turismul local și-a tras singur preșul de sub picioare și n-a reușit

sa înregistreze niciun progres. Beneficiile capitalului strain se vad foarte bine la vecinii bulgari, care anul trecut

cuantificau investiții din afara țarii în valoare totala de 484 de milioane de euro. Spre comparație, România nu a

reușit sa atraga decât 180 de milioane de euro.

2009, cel mai slab an turistic

Nici declararea turismului ca domeniu prioritar pentru economia României nu a avut efecte pozitive. Datele

Institutului Național de Statistica (INS) arata o scadere cu 13,8% fața de 2008 a numarului clienților înregistrați în

structurile de cazare din țara noastra. Anul 2009 poate aparea în istoria turismului autohton ca fiind cel mai slab de

pâna acum, cele aproximativ 1.300 de unitați hoteliere din România reușind cu greu sa-și asigure un grad de

ocupare de 35%.

Mai bine au dus-o cele peste 4.000 de pensiuni care au avantajul practicarii unor prețuri mai mici. Trendul

descendent s-a menținut și în 2010, în luna iunie fiind cu 4,3% mai puțini turiști decât în perioada similara a anului

trecut. Aproximativ 76,5% din cei care au apelat la serviciile unei structuri de primire turistica sunt români.

Numarul strainilor care s-au cazat la noi este apropiat de cel înregistrat în prima jumatate a lui 2009, INS estimând

ca anul trecut am avut în total aproximativ 1.200.000 de clienți din afara granițelor. Majoritatea vizitatorilor straini

provin din țari situate în Europa (94,8%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 62% din totalul sosirilor

vizitatorilor straini în România, cele mai multe fiind din Ungaria (26,1%), Bulgaria (10,8%), Germania (5,2%),

Italia (4,5%) și Austria (2,5%).

Țara noastra se bazeaza pe un turism de masa dezvoltat cu ajutorul clienților interni, turiștii din afara granițelor

fiind destul de puțini. În aceste condiții, este destul de surprinzatoare decizia luata de Ministerul Turismului de a

page 2 / 5


canaliza investițiile statului catre segmente de nișa. Mihai Râjnița, secretarul general al Federației Industriei

Hoteliere din România, nu crede într-o astfel de varianta și spune ca în scurt timp vom afla ca altele sunt

prioritațile turismului autohton. “În fiecare zi ni se transmit lucruri noi. Acum am fost anunțați ca țara noastra are

un target rezultat din rândul celor care prefera turismul de nișa. Putem sa promovam România oricât, putem sa

cheltuim sume impresionante pe astfel de strategii, care nu fac altceva decât sa creasca haosul din sector, dar totul

este inutil atât timp cât vindem iluzii. Peste 50% din baza de cazare este la pamânt, turismul autohton având doar

câteva oaze într-un mare deșert”, a precizat Râjnița.

Ne bazam pe turismul de weekend

Specialiștii susțin ca, în acest moment, 95% din turism este de masa și doar 5% de nișa. În timp ce numarul

strainilor care vin sa vada România este din ce în ce mai mic, se observa o creștere a numarului de localnici care

își aloca timp pentru perioade scurte de relaxare și petrec în stațiunile autohtone. Turismul de weekend, ramura

desprinsa din cel de masa, capata o tot mai mare amploare, fiind soluția românului cu venituri medii spre mici,

care nu-și permite sa plece în alta țara, din motive de bani sau timp. Din pacate, o mare parte a celor care umplu

vara litoralul și iau cu asalt iarna zonele schiabile aleg soluțiile de cazare cele mai ieftine, preferând sa apeleze la

“particularii” care lucreaza la negru. De aici apar și scaderile semnificative din statisticile oficiale referitoare la

numarul clienților ce înnopteaza într-un hotel sau într-o pensiune înregistrate. Punând în oglinda imaginile plajelor

aglomerate cu datele raportate, ne putem da seama de amploarea pe care turismul la negru o are în țara noastra.

Firesc, apare întrebarea de ce un agent economic se preteaza la o astfel de afacere. Raspunsul este cât se poate de

simplu: statul nu încurajeaza dezvoltarea acestui tip de business, prin acordarea unor facilitați. Mai mult, prefera sa

impoziteze afacerea la maximum, taind din start orice posibilitate de expansiune. O astfel de politica nu a facut

altceva decât sa încurajeze economia subterana, care a acaparat cam un sfert din tot ceea ce înseamna turism în țara

noastra.

Noua strategie de promovare a României nu are nicio șansa sa reglementeze situația în condițiile în care ministrul

Elena Udrea a ajuns la concluzia ca “turismul de masa nu se potrivește acum României și este mai eficient sa

canalizam investițiile catre acele zone care s-au dovedit a deține un potențial major”.

Ce presupune turismul de nișa

Pe baza unui studiu ținut deocamdata secret s-a decis schimbarea brandului de țara. Au fost alese opt piețe-ținta:

Germania, Marea Britanie, Italia, Rusia, Austria, SUA, Franța și Ungaria și s-a ajuns la concluzia ca, din cei

aproximativ 170 de milioane de turiști care calatoresc în strainatate, 40 de milioane sunt dispuși sa vina în

România.

Numarul impresionant a fost obținut datorita interesului manifestat de aceștia pentru peisaje și natura, cultura și

istorie sau lifestyle și cultura locala. Și astfel au fost stabilite segmentele competitive pentru România: circuitele

culturale, turismul în natura, turismul rural, turismul activ și de aventura, turismul balnear și wellness și pachetele

tip city break.

Saltul de la turismul de masa la unul de nișa s-a facut fulgerator, fara a exista și o politica adecvata unei astfel de

strategii. Pe hârtie, un program de acest gen pare coerent, în practica lucrurile stau cu totul altfel.

Vindem doar iluzii

Procentul de 5% din turism, atât cât reprezinta segmentele de nișa, nu poate asigura o dezvoltare durabila a acestui

domeniu. Nicu Radulescu, președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România, explica de ce

direcționarea catre aceasta zona nu are viitor, argumentând ca turismul de nișa este foarte puțin prezent în

România. El susține ca, daca se va merge pe aceasta linie, se va ajunge la o instabilitate turistica fara precedent. În

page 3 / 5


ceea ce privește sectorul balnear, Radulescu nu-l gasește ca fiind unul de nișa, localizându-l tot în zona produselor

de masa.

Specialiștii care au realizat noul brand de țara și-au motivat apropierea de turismul de nișa prin faptul ca

România deține un segment foarte puțin exploatat, ce poate constitui o atracție pentru straini. S-au luat în calcul

doua posibile variante: oferirea unor servicii de lux la prețuri pe masura și atragerea exploratorilor care vor sa vada

salbaticia locurilor de la noi. În primul caz, persoanele care prefera astfel de modalitați de relaxare sunt dispuse sa

plateasca sume destul de mari, ce pot varia între 2.500 și 5.000 de euro de familie. Pentru a face însa un consum

financiar atât de însemnat trebuie sa primeasca în schimb ceea ce își doresc: calitate. Presupunând ca ne adresam

strainilor care vor sa-și petreaca vacanța într-un local de lux, în care beneficiaza de cele mai bune servicii și doresc

sa realizeze circuite prin toata țara, trebuie vazut și ce baze de înnoptare au la dispoziție. Potrivit clasificarii

unitaților de cazare postate pe site-ul Ministerului Turismului, România are doar 25 de hoteluri de 5 stele, care pot

raspunde unor pretenții ridicate de strainii ce prefera turismul de lux. Aceste unitați sunt distribuite în șase regiuni:

unul în județul Brașov, 11 în București și în apropierea Capitalei, doua în județul Cluj, cinci în județul Constanța și

câte unul în județele Galați și Prahova. E drept ca deținem și câteva pensiuni de lux, dar nici acestea nu acopera

necesarul.

Cât ne ajuta tradiția

Ramâne a doua varianta, cea a exploratorilor care vin sa vada “natura neatinsa” sau tradiții populare și se

mulțumesc și cu o cazarea în cort sau într-o gospodarie țaraneasca. Conservarea tradiției atât de invocata în ultimii

20 de ani este o realitate în țara noastra, dar o promovare greșita a acestui segment ne poate lasa fara el. Satele

țaranești din România pot reprezenta o atracție turistica deosebita, dar atunci când oamenii vor vedea ca le ies bani

gazduind și distrând turiștii vor cauta sa câștige și mai mult. Din dorința de a avea cât mai mulți vizitatori, își vor

extinde casele și vor uita de gospodaria țaraneasca tradiționala pentru o pensiune eleganta, cu multe camere. Și

astfel, în scurt timp, interesul turistului se va stinge, el nefiind atras de termopane și ziduri din ciment.

Maria Tatar, președintele ANTREC, susține ca singura stavila în fața kitsch-ului este adoptarea unui pachet de legi

care sa stabileasca o armonizare a construcțiilor ridicate în scop turistic cu ceea ce exista deja.

Statul vrea natura, dar nu da bani pentru protejarea ei

La fel se întâmpla și cu “natura neatinsa” care se poate contamina foarte ușor, pierzând din salbaticie. Mulțimea de

arii naturale protejate exista în România doar pe hârtie, ele nefiind aparate și de o legislație adecvata. Chiar daca

Parlamentul a ratificat Convenția europeana a peisajului, adoptând Legea 451/2002, a uitat sa emita și normele de

aplicare ale acestui act.

Directorul Parcului Național Piatra Craiului, ing. Mircea Verghelet, acuza faptul ca în România se perpetueaza o

degradare a peisajului în toate formele sale (natural, cultural, tradițional etc.), vina pentru aceasta situație

aparținând atât autoritaților de la nivel central, cât și celor teritoriale.

Și cum România ramâne mereu surprinzatoare, Elena Udrea vrea sa mearga cu natura la export în condițiile în care

suntem singurul stat din Uniunea Europeana care nu-și finanțeaza ariile protejate. Excepție face Rezervația

Biosferei Deltei Dunarii, care primește ceva banuți de la bugetul central.

Un alt segment indicat ca fiind “de viitor” este turismul de aventura. Și aici România sta foarte bine la “dotari

naturale”, strainii dornici de cațarari, rafting sau alte sporturi extreme având de unde alege. Dar potențialul

financiar al acestui tip de turism este foarte scazut, având în vedere numarul mic de clienți carora ne adresam, dar

și disponibilitatea redusa a acestora de a cheltui bani în România.

Turismul în cifre:

page 4 / 5


@ Litoralul românesc se întinde pe 245 km

@ Avem 13 parcuri naționale și 13 rezervații naturale care acopera 7% din suprafața țarii

@ O treime din izvoarele naturale din Europa sunt localizate în România

@ 30 de monumente apar pe lista UNESCO

@ Avem 6.600 de monumente de importanța naționala și peste 670 de muzee

@ Avem 5.560 de unitați de cazare, 70% din acestea sunt de doua stele sau mai puțin

@ Deținem doar 25 de hoteluri de 5 stele

@ 56% din locurile de cazare sunt pe litoral

page 5 / 5

turismul autohton, fara direc˙ie, fara viitor

Documents