Test 1

Izvoarele interne de DIP1.1. Caracterizati izvoarele specifice de DIP Izvoarele specifice conin, norme conflictuale sau materiale, destinate reglementrii raporturilor juridice de drept internaional privat.Cel mai important izvor specific l constituie legile cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat14.1.2. Analizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privatIzvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de drept, dar care conin i norme de drept internaional privat.Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt:

Codul civil - Cartea a Cincea (Drept International Privat15)Codul familiei - Titlul VI (Reglementarea relaiilor familiale cu elemente deextraneitate) .Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de drept internaional privat esteCodul de procedur civil - Titlul IV (Procedura n procesele cu element deextraneitate) Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaional privat care cuprind norme conflictuale sau materiale: Constituia Republicii Moldova adoptat la 29.07.1994. Legea privind actele de stare civilLegea cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i apatrizilor. Legea cu privire la statutul refugiailor.1.3. Argumentati cazurile neaplicarii izvoarelor internen practic pot aprea situaii apare un conflict ntre legea intern i tratatul sau convenia internaional.Soluia se ntemeiaz nu pe superioritatea tratatului internaioanl asupra legii interne, ci pe principiul strictei respectri de ctre Republica Moldova a acordurilor internaionale ncheiate.Potrivit art.8 alin.(1) din Constituie Republica Moldova se oblig s respecte Carta ONU i tratatele la care este parte, s-i bazeze relaiile cu alte state pe principiile i normele unanim recunoscute de dreptul internaional".Practica statelor este diferit n ceea ce privete soluionarea conflictului ntre tratat i legea intern. Astfel, n sistemul englez se acord prioritate legilor i precedentelor judiciare interne, n sistemul german i austriac, tratatele sunt asimilate cu legile interne, acordndu-se prioritate celui mai recent, pe cnd n sistemul francez i olandez se acord prioritate tratatului30.n dreptul Republicii Moldova se va acorda prioritate tratatelor internaionale. Conflictul mobil de legi2.1. Definiti conflictul mobil de legiConflictul mobil de legi reprezint situaia n care un raport juridic este supusn mod succesiv la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a schimbripunctului de legtur al normei conflictuale.

2.2. Analizati conflictul mobil de legi in comparaia cu conflictul de legi n timp si spaiu.Asemnrile. Conflictul mobil de legi se aseamn cu conflictul de legi ' timp i spaiu, avnd n vedere c ambele presupun coexistena, n spaiu, dou sisteme de drept, precum i incidena succesiv, n timp, a acestora privi la acelai raport juridic.

Deosebirea esenial const n urmtoarele:. . conflictul de legi n timp i spaiu nu implic o schimbare a punctului _ legtur i deci a legii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute ntr-o , drepturile dobndite n strintate;.

conflictul mobil de legi presupune o deplasare a elementului de extranei a , care constituie punctul de legtur al normei conflictuale aplicabile.2.3. Argumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de legi/Problema principal a conflictului mobil de legi const n modul de determinare a domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict.Potrivi unei opinii193, se consider c domeniul de aplicare a celor dou legieste determinat n conformitate cu regulile conflictului de legi n timp, avndu-sen vedere c conflictul mobil de legi constituie un conflict de legi n timp, cudeosebirile artate mai sus.

Cu privire la conflictul mobil de legi, regulile dreptului tranzitoriu intern presupun urmtoarele adaptri: n general, legea nou nu poate retroactiva; uneori, se aplic legea mai favorabil prilor. ntr-o alt opinie se afirm c problema avut n vedere urmeaz s fie soluionat n exclusivitate prin dreptul internaional privat, abandonnd soluiile dreptului tranzitoriu. Avnd n vedere varietile soluiilor privitor la determinarea domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict, considerm c aceast determinare se face potrivit normei confliuctuale a rii cu care raportul juridic are legtur, n urma schimbrii punctului de legtur.Conflictul mobil de legi trebuie s reprezinte o situaie normal, adic s nu se fi creat n mod fraudulos, ceea ce nseamn c soluiile sunt diferite n cele dou situaii.

Competenta in dreptul international privat3.1. Definiti conflictul international de jurisdictiiLitigiile privind un raport juridic cu element de extraneitate, prima problem const n a cunoate care instan este competent n soliuionarea acestora - instana din R.Moldova sau instana altei ri. Situaie, n care instana a dou sau a mai multor ri par a fi chemate la soluionarea unui litigiu, poart denumirea de conflict internaional de jurisdicii sau conflict de competene judectoreti.

3.2. Explicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept internn ceea ce privete competena jurisdicional, este necesar distincia ntre competena n dreptul internaional privat i competena n dreptul intern. Competenta n dreptul internaional privat este competena ce se refer la determinarea instanelor unei ri, n raport cu instanele altei ri care sunt chemate s soluioneze litigiul aprut. Codul de procedur civil spune ca instanele judectoreti din R.Moldova au competena de a soluiona litigiile n care o parte este din R.Moldova, iar cealalt este strin sau dac ambele pri sunt strine. Competena de drept intern este competena ce se refer la determinarea unei instane judectoreti aparinnd unei ri care are competena de a soluiona litigiul respectiv. Aceast competen se determin ulterior stabilirii competenei n dreptul internaional privat i este denumit competen intern sau special, pentru a o deosebi de competena n dreptul internaional privat. Dup ce s-a stabilit c instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigiul, se pune problema de a determina crei anume instane (competena material i teritorial) i va fi atribuit competena soluionrii litigiului.

3.3. Argumentati importanta determinarii competentei jurisdictionale in dip/n ceea ce privete importana determinrii instanei competente n soluionarea litigiilor de drept internaional privat, ar fi de remarcat urmtoarele aspecte:Determinarea instanei competente atrage dup sine aplicarea unuianumit sistem de soluionare a conflictelor de legi, deoarece instana aplic normele conflictuale ale rii creia ea aparine i nu normele conflictuale ale altei ri. Soluia litigiului poate fi diferit n raport cu instana competent, chiar i n situaia cnd normele conflictuale n prezen sunt identice, deci i soluia litigiului se deosebete. Prin urmare, normele conflictuale identice nu duc n toate cazurile la soluii identice.

n unele cazuri, prile litigiului pot renuna expres sau tacit la aplicarea dreptului strin competent, solicitnd aplicarea legii forului. ns, acest lucru se poate ntmpla numai n cazul n care norma conflictual respectiv nu are caracter imperativ. n cazul n care nu se poate stabili coninutul legii strine, instana aplic, potrivit sistemului nostru conflictual, legea proprie, adic legea R.Moldova.

Instana competent aplic, de regul, legile de procedur proprii. Determinarea competenei jurisdictionaie se face ntotdeauna naintea soluionrii conflictului de legi.

Retrimiterea in DIP1.1. Definiti procedeul juridic al retrimiteriiProcedeul retrimiterii este o operaiune logico-luridic care are loc exclusiv n mintea judectorului sau arbitrului competent n soluionarea unui raport juridic cu element de extraneitate i nu trebuie confundat cu declararea de competen,acesta neimplicnd deplasarea material a cauzei de la instana investit cu soluionarea ei.

1.2. Stabiliti conditiile si formele retrimiterii.n cazul cnd legea forului se declar necompetent a crmui raportul juridic i atribuie competena unei alte legi, se consider c aceasta trimite la acea lege. n situaia n care aceast din urm lege nu accept competena care i se atribuie i declar cu privire la acel raport juridic competena altei legi, se poate afirma c aceasta retrimite la acea lege. Aceasta este prima condiie a retrimiterii.Pentru a exista retrimitere, trebuie s fie ntrunit i o a doua condiie, care ine de sensul trimiterii. Astfel, trimiterea de ctre norma conflictual a forului la o lege strin se poate face n dou sensuri: a) numai la normele materiale ale sistemului de drept strin nu va exista retrimitere; b) la ntregul sistem de drept strin, inclusiv la normele conflictuale; n aceast situaie poate exista retrimitere.Pentru a exista retrimitere, este necesar ntrunirea a dou condiii cumulative: Existena unui conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen cu privire la un raport juridic.

Admiterea retrimitereii de ctre norma conflictual a forului cu trimitere la ntregul sistem de drept strin.

Dou forme de retrimitere: Retrimiterea de aradul I - retrimiterea simpl (sau trimiterea napoi), care exist atunci cnd norma conflictual strin retrimite la dreptul forului. Retrimiterea de gradul II - retrimitere complex (sau trimitere mai departe), care apare n situaia cnd norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter, iar nu la legea forului.1.3. Argumentati neadmiterea retrimiterii in DIP (art. 1583)Dreptul R.Moldova nu admite retrimiterea- orice trimitere la legea strin n conformitate cu dispoziiile Crii a V-a trebuie privit ca trimitere la dreptul material i nu la dreptul conflictual al statului respectiv.Argumentele aduse n sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urmtoarele: Norma conflictual aplicabil soluionrii unui conflict de legi aparine sistemului de drept a forului i prin admiterea retrimiterii se ignoreaz principiul potrivit cruia se aplic norma conflictual a forului i nu norma conflictual strin.

Argumentul cercului vicios. Dac trimiterea dispus de norma conflictual a forului se refer la ntregul sistem de drept strin, retrimiterea trebuie fcut, de asemenea, la ntrgul sistem de drept al forului, inclusiv la normele sale conflictuale. ntr-o atare situaie, normele conflictuale ale forului ar dispune o nou retrimitere la legea strin.

Admiterea retrimiterii instituie nesiguran i incertitudine n soluionarea conflictelor de legi. Aa cum s-a menionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept n unele cazuri, dar n altele are ca rezultat schimbarea reciproc a soluiilor. n ceea ce privete retrimiterea de gradul II, n cazul cnd legea statului ter se declar necompetent, trimind la legea unui alt stat, iar acesta procedeaz n acelai mod, s-ar putea face nconjurul lumii fr a putea determina legea competent. n unele cazuri, legea statului ter poate trimite la legea statului indicat iniial n norma conflictual a forului. ntr-o atare situaie legea aplicabil nu poate fi determinat.

Legea aplicabila faptelor juridice licite2.1. Caracterizati faptele juridice licite.Din categoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului R.Moldova, menionm urmtoarele: a) gestiunea de afaceri; b) mbogirea fr just cauz.Faptele juridice licite sunt supuse legii locului unde acestea intervin. ntr-un sens larg, legea locului delictului (tex loci delicti commissi) presupune c faptele juridice, att cele licite ct i cele ilicite, sunt supuse legii locului unde se produc.

2.2. Determinati legea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al RM (art.1624)Din punctul de vedere al dreptului internaional privat, stabilete c gestiunea de afaceri este supus legii locului unde gerantul ndeplinete actele de gestiune.Astfel, conform acestei reglementri gestiunea de afaceri este crmuit de legea locului unde persoana care ndeplinete actele curente de gestiune exercit aceast activitate (tex loci). In cazul cnd actele de gestiune se exercit n R.Moldova, cum ar fi plata de ctre gerant a unui impozit al geratului din strintate, se va aplica legea R.Moldova (n acest caz, locul efecturii gestiunii coincide cu localizarea gerantului), iar dac gerantul din R.Moldova pltete, n Italia, impozitul datorat de un gerat din Spania, se va aplica legea italian (care nu coincide cu localizarea nici uneia dintre pri).2.3. Formulati domeniul de aplicare al legii locului gestiunii.n ceea ce privete domeniul de aplicare, legea locului gestiunii reglementeaz, n principal, urmtoarele aspecte: condiiile de existen ale gestiunii de afaceri, adic ale faptului generator de obligaii;

efectele gestiunii, adic obligaiile gerantului i geratului; regimul juridic al obligaiilor nscute din gestiunea de afaceri;

prescripia extinctiv a dreptului la aciune;-proba faptelor gestiunii (art.458 alin.(4) din Codul de procedur civil).Referitor la capacitatea prilor, aceasta nu este supus legii gestiunii, ci legii personale a fiecrei pri (a gerantului i a geratului).In cazul n care obiectul gestiunii de afaceri este un act juridic, acesta este reglementat de legea care crmuiete actul juridic respectiv , adic va fi supus legii contractului, avnd n vedere c gestiunea este un fapt juridic care nu trebuie confundat cu actul juridic efectuat n realizarea gestiunii.Determinarea competentei jurisdictionale in DIP3.1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei jurisdictionale in diferite sisteme de dreptn materia competenei n dreptul internaional privat se disting cteva criterii cu privire la determinarea acesteia:1n situaia cnd nu exist reglementri speciale privind competena n dreptul internaional privat, aceasta se determin potrivit normelor competenei teritoriale, deoarece numai n aa mod se poate stabili legtura dintre litigiul cu element de extraneitate i instana competent n soluionarea acestuia. Astfel, determinarea jurisdiciei competente n dreptul internaional privat se face potrivit normelor de procedur civil intern privind competena teritorial.2 n alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Franei sau al Belgiei, privitor la determinarea competenei n dreptul internaional privat se ia n considerare cetenia prilor la raportul juridic cu element de extraneitate. Astfel, pentru a se declara competente n soluionarea litigiului n fond, instanelor de judecat le este suficient ca una din pri s fie cetean al acestei ri.3n sistemul de drept englez determinarea competenei n dreptul internaional privat se efectueaz potrivit criteriului prezenei de fapt a prtului n raza jurisdiciei naionale. Potrivit legii engleze, se stabilete c persoanele aflate n exteriorul teritoriului jurisdicional englez nu pot fi citate.3.2. Stabiliti competenta jurisdictionala a instantelor din RM in solutionarea litigiilo de DIP potrivit reglementarilor art 456-462 din CPCInstanele judectoreti din R.Moldova au competena de a judeca procesele civile dintre o parte a R.Moldova i o parte strin sau dintre persoanele strine.Instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigii cu element de extraneitate dac:a) persoana juridica strina are sediul n R.Moldova;b)prtul are bunuri pe teritoriul R.Moldova;c)reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de ntreinere i constatarea paternitii are domiciliul n R.Moldova;d)prejudiciul cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin deces a avut loc pe teritoriul R.Moldova, sau dac reclamantul are domiciliul n R.Moldova;COMPETENA JURISDICTIONAL EXCLUSIV A INSTANELOR DIN R.MOLDOVA Instanele R.Moldova sunt exclusiv competente s judece procesele cu element de extraneitate n care: a ) aciunea se refer la dreptul asupra unor bunuri imobile aflate pe teritoriul R.Moldova;b) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se afl n R.Moldova;c)preteniile decurg dintr-un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau sosire se afl n R.Moldova. PROROGAREA DE COMPETEN VOLUNTARProrogarea de competen constituie o extindere a competenei unei instane judectoreti - n temeiul legii, al unei hotrri judectoreti pronunate de o instan superioar sau al conveniei prilor - de a soluiona cereri care, n mod obinuit, nu intr n competena sa.Prorogarea de competen poate fi legal, judiciar i convenional.In sistemul de drept al R.Moldova prorogarea de competen este reglementat de art.462 din Codul de procedur civil, care stabilete c, ntr-un litigiu civil cu element de extraneitate, prile anterior pornirii procesului, pot schimba competena litigiului i pot investi o anumit instan cu competen jurisdictional (prorogare convenional).Prorogarea de competen nu este posibil n cazul competenei exclusive a unei instane din R.Moldova sau a unei instane strine.3.3. Argumentati principiul imunitatii de jurisdictii in procesele de DIP prin prizma prevederilor art 457 CPCImunitatea de jurisdicie este un principiu potrivit cruia un stat strin nu poate fi chemat, mpotriva voinei sale, ntr-un proces civil, n calitate de prt186.Fundamentul acestui principiu se justific pe ideea de independen, suveranitate i egalitate a statelo. Tot, astfel, i reprezentanii statului strin, n perioada aflrii lor n funcie, se bucur de imunitate de jurisdicie. Ordinea publica in DIP1.1. Caracterizati ordinea publica de DIPordinea public n dreptul internaional privat constituie o totalitate de principii fundamentale ale sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, care refuz aplicarea legilor strine, chiar dac acestea au competena potrivit normelor conflictuale ale forului.

1.2. Comparati exceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata.Ordinea public de drept internaional privat si normele de aplicare imediat.

Asemnrile ntre aceste instituii constau n aceea c ambele se justific prin ocrotirea unui principiu fundamental al legii forului i, totodat, au acelai efect, i anume aplicarea legii forului, n locul celei strine.

Deosebirea esenial dintre acestea const n mecanismul logic al aplicrii, i anume: - norma de aplicare imediat nltur de la nceput norma conflictual competent, i deci, n cazul ei, nu se pune problema aplicrii unei legi strine, norma de aplicare imediat coninnd soluia juridic n chiar cuprinsul ei; - ordinea public de drept internaional privat apare numai dup ce norma conflictual a forului a fost aplicat, pentru a nltura efectele legii strine normal competente care contravin principiilor fundamentale ale dreptului forului. 1.3. Argumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma reglementarilor stabilite in art.1518 CC si art.164 /4 CFPotrivit art.1581 din Codul civil norma de drept strin aplicacabil n conformitate cu art.1576 alin.(1), nu se va aplica n cazul n care consecinele aplicrii ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova; n cazul nlturrii legii strine, se va aplica legea respectiv a R.Moldova.In dreptul internaional privat al R.Moldova ordinea public are dou efecte: Efectul negativ, care const n nlturarea de la aplicare a legii strine n cazul n care consecinele ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova. Efectul pozitiv, care const n faptul c n cazul nlturrii legii strine se aplic legea R.Moldova, adic n numele ordinii publice se nltur legea strin (efect negativ) i n locul ei se aplic legea forului (efect pozitiv).Avnd n vedere c nsi invocarea ordinii publice are un caracter de excepie, trebuie s rezulte c i nlocuirea legii forului celei strine ar trebui s fie limitat, adic numai pentru acele dispoziii ale legii strine care contravin ordinii publice, aplicndu-se ns restul dispoziiilor legale strine care intereseaz cauza i nu sunt contrare ordinii publice.

Astfel, determinarea msurii substituirii legii forului celei strine se face n fieacare caz de ctre instana de judecat. n acest sens, rolul instanelor judectoreti are o importan determinant, deoarece acestea hotrsc nu numai dac aplicarea legii strine este contrar sau nu ordinii publice a forului, ci i care sunt efectele invocrii ordinii publice.

Legea aplicabila faptelor juridice ilicite2.1. Caracterizati faptele juridice ilicite. Actul ilicit este calificat drept act cauzator de prejudiciu conform legii statului unde s-a produs.Legea care reglementeaz delictul civil prezint unele caracteristici specifice, n funcie de condiiile concrete n care acesta se produce.2.2. Stabiliti legea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.1615 CC.Rspunderea civil delictual este supus legii locului unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciul.In cazul n care fapta ilicit i prejudiciul se localizeaz pe teritoriul aceluiai stat -delictul civil este supus legii statului respectiv ca lege a locului svririi delictuale (/ex loci delicti commissi).Aplicarea legii locului producerii delictului se justific pe urmtoarele considerente:- aceast lege reprezint o aplicare a principiului teritorialitii (suveranitii), constnd n interesul statului de a reglementa prin norme proprii regimul delictelor svrite pe teritoriul su;- aceast lege reprezint i o aplicare a principiului generalitii, n sensul c toate faptele ilicite produse pe teritoriul unui stat vor fi supuse unui regim juridic unic;-fapta este calificat ca fiind delict dup legea locului unde a fost svrit.2.3. Argumentati legea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictuala- raspunderea pentru prejudicii cauzate personalitatii (art.1616 CC), raspunderea pentru produse viciate (art. 1617 CC), raspundere pentru concurenta neloiala (art.1618 CC ).Rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii.Obiectul rspunderii pentru prejudicii cauzate personalitii l constituie prejudiciul adus drepturilor personale nepatrimoniale, i anume cele privind persoana victimei, iar fapta ilicit se realizezaz prin intermediul mijloacelor publice de informare. Preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudicii cauzate personalitii prin mijloacele de informare n mas sunt guvernate, la alegerea persoanei prejudiciate, de:a)legea naional a persoanei prejudiciate;b)legea statului pe al crui teritoriu persoana prejudiciat i are domiciliul sau reedina;c)legea statului pe al crui teritoriu s-au produs consecinele cauzatoare de prejudicii;d)legea statului pe al crui teritoriu autorul prejudiciului i are domiciliul sau reedina.Rezult urmtoarele:-Persoana prejudiciat are posibilitatea de alegere a legii aplicabile.- Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre persoana lezat este limitat la cele patru legi menionate n text. Rspunderea pentru produse viciate. Rspunderea pentru produse defectuoase reprezint o modalitate specific de protecie a consumatorului, prin mijloace de drept internaional privat.Preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat, de:a) legea statului pe al crui teritoriu i are domiciliul sau reedina persoana prejudiciat;b) legea statului pe al crui teritoriu a fost dobndit produsul-Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alege dreptul aplicabil.- Alegerea poate fi fcut asupra uneia dintre cele dou legi menionate, adic legea domiciliului sau reedinei consumatorului sau legea statului de unde a fost dobndit produsul. Rspunderea pentru concuren neloial.Preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-un act de concuren neloial sunt guvernate de: a) legea statului pe al crui teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de prejudiciu;b)legea statului pe al crui teritoriu este nregistrat persoana prejudiciat;c)legea care guverneaz fondul contractului ncheiat de pri dac actul de concuren neloial a fost svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele.Rezult urmtoarele:-Persoana prejudiciat, adic victima concurenei neloiale, are posibilitatea de a alege legea aplicabil.-Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre victim este limitat la cele trei legi - tex loci laesionis, tex personalis, tex contractus.Recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.3.1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina.Sentina arbitral reprezint hotrrea prin care organul arbitrai se pronun asupra litigiului cu a crui soluionare a fost investit.sentina arbitral pronunat ntr-un stat i invocat n altul, devine n acesta din urm sentin arbitral strin.3.2. Explicati procedura de recunoastere si executare a sentintelor arbitrale straine in RM (art.475 CPC---469-472)n RMoldova procedura ncuviinrii executrii silite a sentinelor arbitrale strine se efectueaz n aceleai condiii ca i n cazul hotrrilor judectoreti strine. Partea care solicit recunoaterea sau executarea hotrrii arbitrale strine este obligat s prezinte n judecat hotrrea arbitral n original sau n copie legalizat, precum i convenia arbitral n originalsau n copie legalizat n modul respectiv.

Cuprinsul cererii (1) n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantuluidac cererea se depune de acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii.(2) Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul, pota electronic, alte date.(3) La cerere se anexeaz actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova este parte.Procedura de examinare a cererii

Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i oraexaminrii. Neprezentarea din motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii.

Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul din urmtoarele cazuri:

a) hotrrea nu este executorie;

b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii;

c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii Moldova. Conditii: 1. competenta instantei de arbitraj; 2. caracterul obligatoriu; 3. respectarea dr la aparare; 4. constituirea organului; 5. ordinea publica.3.3 Argumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale straine in RM (art.476 CPC)

Cazurile de refuz.

Cererea poate fi respins, la solicitarea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceastava prezenta instanei competente probe doveditoare c:

a) una din prile conveniei arbitrale era ntr-o msur oarecare incapabil;

b) partea mpotriva creia este emis hotrrea nu a fost ntiinat legaldespre desemnarea arbitrului;

c) hotrrea a fostpronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia arbitral sau nu se nscrie n condiiile conveniei;

d) hotrrea conine dispoziii n probleme neprevzute de convenia arbitral; Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc hotrrea arbitral strin is o execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n dezbatere arbitral conform legii Republicii Moldova sau c recunoaterea hotrriii ncuviinarea executrii ei este n contradicie cu ordinea public din Republica Moldova.

Domeniul DIP1.1.Caracterizati domeniul DIP

Domeniul dreptului internaional privat l constituie instituiile juridice care formeaz ramura dreptului internaional privatPrima problem const n a cunoate care lege va fi aplicat litigiului.Aceast problem de alegere a unei legi aplicabile din mai multe posibile, constituie esena dreptului internaional privat i poart denumirea de conflict de legi.A doua problem reprezint caracteristicile unui conflict de jurisdicii.A treia problem care poate aprea n aceast situaie se refer la calitatea de strin a ceteanului din Republica Moldova, care n raport cu cetenii unui stat, reprezint unele dezavantaje juridice i vor fi studiate n cadrul unei alte materii care poart denumirea de condiia juridic a strinului (regimul juridic al strinului).

1.2.Analizati conflictul de legi in calitate de materie esentiala a DIP

n doctrin se consider c materia esenial a dreptului internaional privat l constituie conflictele de legi.

Conflictul de legi este situaia cnd, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate, exist posibilitatea de a fi aplicate dou sau mai multe legi, aparinnd unor sisteme de drept diferite.In acest caz, instana sesizat este pus n situaia de a desemna legea aplicabil.

Conflictul de legi este o noiune specific dreptului internaional privat, avnd n vedere c acesta poate aprea numai n domeniul raporturilor cu element de extraneitate care constituie obiectul dreptului internaional privat, iar n anumite condiii i limite admindu-se aplicarea legii strine.

Conflictele de legi nu pot aprea n raporturile juridice care aparin altor domenii, de exemplu penal sau financiar, Noiunea de conflict de legi exprim numai ndoiala ce struie n cugetul interpretului, o lupt psihologic ntre raiune care militeaz pentru aplicarea uneia din legi.

1.3. argum interdependenta dintre conflictele de legi si conflictele de jurisdictii.

Conflictul de jurisdicii desemneaz totalitatea normelor dreptului judiciar cu element de extraneitate, avndu-se n vedere c privitor la raporturile juridice cu element strin pot aprea litigii care ajung n faa instanelor judectoreti sau arbitrale pentru a fi soluionate.

Astfel, a soluiona un conflict de jurisdicii nseamn a determina ara ale crei instane sunt competente s soluioneze litigiul privind un raport juridic cu element de extraneitate.Normele de procedur pot fi clasificate n trei categorii principale:a) norme privind competenta iurisdictional n dreptul internaional privat; aceste norme reglementeaz conflictele de jurisdicii.b) norme privind procedura propriu-zis (procesele de drept internaional privat).c) norme privind efectele hotrrilor judectoreti si arbitrale strine.

Normele care soluioneaz conflictele de jurisdicii sunt de drept material, avnd n vedere c acestea se aplic direct raportului juridic, prin aceasta deo-sebindu-se de normele conflictuale care indic numai legea aplicabil. Astfel, instana i determin competena n soluionarea unui litigiu de drept internaional privat potrivit normei juridice proprii; la fel, procedura i efectele hotrrilor judectoreti strine sunt supuse legilor proprii, adic legii forului.

Dupa cum am vazut pina nu este stabilit statul a carui IJ sunt competente in solutionarea litigiilor nu este posibil de stabilit legea competenta, astfel existenta uneia fara alta nu este posibila.

Conflictul de legi in timp si spatiu2.1.Caracterizati conflictul de legi in timp si spatiuConflictul de legi n timp i spaiu reprezint situaia n care efectele unui raport juridic, nscut (modificat sau stins) sub incidena sistemului de drept al unui stat, reclam ulterior recunoaterea ntr-un alt stat.Conflictul de legi n timp i spaiu pune problema respectrii n R.Moldova a drepturilor dobndite ntr-o ar strin.

Suntem n prezena unui conflict de legi in spatiu, cnd se pune problema de a cunoate care este legea competent a se aplica.Conflictul de legi n timp i spaiu", apare n cazul cnd se pune problema determinrii efectelor pe care dreptul le poate produce n alte ri. Asemnarea ntre conflictul de legi n timp i spaiu" i conflictul de legi n spaiu" const n faptul c ambele sunt n spaiu, n sensul c sistemele de drept n prezen coexist spaial.

Deosebirea: conflictul de legi n spaiu" cele dou sisteme sunt deopotriv pasibile de aplicare, simultan, asupra respectivului raport juridic, la conflictul de legi n timp i spaiu" ele se aplic succesiv.

2.2.FORMELE CONFLICTULUI DE LEGI N TIMP l SPAIUConflictul de legi n timp i spaiu se prezint sub dou forme:

Raportul juridic se nate, modific sau stinge n dreptul intern al unui statstrin si ulterior se invoc n R.Moldova.Raportul juridic (dreptul) se nate, modific sau stinge n dreptul internaionalprivat (n cadrul internaional) si ulterior se invoc n R.Moldova.Dou subsituaii:

a) n momentul naterii sale, raportul juridic de drept internaional privat nu avea nici o legtur cu ara forului (R.Moldova). EX:Un cetean turc i unul german se cstotesc n Turcia, iar apoi vin n R.Moldova i solicit recunoaterea efectelor acestei cstorii.b) Din momentul naterii sale, raportul juridic respectiv avea legtur cu ara forului prin faptul c cel puin unul dintre elementele sale de extraneitate priveau dreptul R.Moldova, adic dreptul forului.2.3.Conditiile si EFECTELE UNUI DREPT DOBNDIT in strainatate.Un drept dobndit n strintate produce efecte potrivit urmtoarelor reguli:Dreptul dobndit produce toate efectele atribuite de legea strin.Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce n alt tar mai multe efecte, dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a fost creat.Aceast regul este aplicabil n cazul cnd n ara unde este invocat dreptul, acesta poate produce potrivit legii locale mai multe efecte dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a luat natere.Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce efecte n alt tar, dac contravine ordinii publice ale acestei ri, sau nu-i poate produce toate efectele, dac unele din acestea contravin ordinii publice.O hotrre judectoreasc prin care s-a anulat o cstorie pentru un motiv respins de dreptul nostru, cum ar fi cstoria ntre persoane de acelai sex, nu poate fi recunoscut n R.Moldova, deoarece aceasta contravine moravurilor i ordinii publice.Legea aplicabila succesiunii3.1.Caracterizai raporturile succesorale cu element de extraneitate.

In DIP a RM raporturile de succesiune sunt reglementate de catre codul civil 3.2.Analizai legea aplicabil succesiunii i domeniul de aplicare a legii succesorale (art.1621-1622 din Codul civil).Legea aplicabil succesiunii se refer la:

a)momentul deschiderii succesiunii- Deschiderea succesiunii se determin prin dat i loc.

b)categoriile de persoane cu vocaie succesoral- stabilete categoriile de persoane cu

vocaie succesoral, precum i calitile cerute pentru a putea moteni. c)condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv se aplic n ce privete condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv.

d)exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct- este supus legii succesorale. Dar regimul juridic al posesiei este supus legii situaiei bunului att mobil, ct i imobil.Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile snt guvernate de legea naional n vigoare la momentul decesului persoanei care a lsat motenirea.

Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile i imobile sunt supuse normelor materiale ale Republicii Moldova n msura n care normele conflictuale fac trimitere la totalitatea normelor juridice aparinnd acestui sistem de drept.Raporturile de succesiune cu privire la bunurile imobile snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste bunuri lex rei sitae . Deschiderea succesiunii, procedura succesoral, precum i litigiile succesorale privind bunurile imobile sunt de competena autoritilor statului pe teritoriul crora se afl bunurile.

3.3. Argumentai legea aplicabil succesiunii testamentare (art.1623 din Codul civil).Condiiile de form ale testamentului - ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului snt socotite valabile dac actul respect condiiile de form aplicabile, fie la data cnd a fost ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului:

- legea naonal a testatorului ( lex patriae);

-legea domiciliului acestuia ( lex domicilii);

-legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat ( locus regit actum);

-legea locului unde se afl imobilul ce constituie obiectul succesiunii testamentare ( lex rei sitae);

-legea instanei de judecat sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere a averii succesorale ( auctor regit actum).

Reglementarea adoptat de legiuitor are un caracter facultativ i alternativ.

Particularitatile raportului juridic de DIP1.1.Caracterizai raportul juridic de drept internaional privat.

Raporturile de DIP sunt raporturi comerciale civile de munca de familie de procedura civila si alte raporturi de drept privat care au element de extranietate.

Caracterele:

-rap jur cu elem de extranietate se stabileste intre persoane si sau juridice.

-raportul jur contine un element de extranietate datorita caruia acesta are legatura cu mai multe sisteme de drept

-raportul jur cu elem de extranietate care formeaza obiectul DIP este un raport de drept civil care contine un element strain.

1.2.Explicai deosebirile dintre raportul juridic de drept privat i cel de drept public cu element de extraneitate.

In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se afla pe pozitie de egalitate ,in d.public pe pozitie de subordonare.

Raport jur de drept public nu pot fi compatibile cu conflictele de legi deorece raporturile de drept public nu dau nastere la conflictele de legi.

In categoria raporturilor de drept public intra in principal cele de D.penal,administrativ, financiar, cproces penal international public.Totodata ar fi de mentionat ca raport de drept public pot contine elemente de extranietate de ex in dr penal persoana straina a faptuitorului precum si obiectul lezat care se afla in strainatate.

1.3. Formulai principalele elemente de extraneitate care pot aprea n legtur cu cele trei elemente de structur a raportului juridic subiect, obiect i coninut.

a)In legatura cu subiectul:elementele de extranietate se deosebesc de felul acestor subiecte.

De ex:in cazul pers fizice pot fi elemente de extranietate:cetatenia, domiciliul, sau resedinta iar in cazul pers juridice-sediul sau nationalitatea

b)In legatura cu obiectul raportului jur (bunul mobil sau imobil)exista element de extranietate in cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se afla sun incidenta unei legi straine ex:bunurile unei ambasade in RM

c)In legatura cu continutil raportului jur-care consta din drepturile si obligatiile partilor si fiind plasarii acestora in strainatate sau incidentei legii straine constituind in asa fel elemene de extranietate.Acestea sunt de fapt:

-la actele jur:elem obiective(locul incheierii sau executarii) sau elem subiective(vointa partilor de a plasa sub incidenta legii straine)

-la faptele jur-elementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauy producerii prejudiciului

Referitor la aspectele de procedura elem de extranietate constitue faptul ca instanta competenta este straina sau hotarirea judecat este pronuntata in strainatate

Aplicarea dreptului strain in calitate de LEX CAUSAE2.1. Caracterizai noiunea i temeiul aplicrii legii strine.

Prin lege straina se intelege intregul sistem de dr strain, indiferent de izvorul acestuia. Notiunea de dr strain tr privita in sens larg, care ar cuprinde toate izvoarele formale de drept cunoscute de sistemul de drept caruia ii apartine legea straina aplicabila.

Temeiul aplic lex straine il constituie norma conflictuala a forului, care desemneaza din legile aflate in prezenta pe cea aplicabila rap jur cu element de extranietate. In cazul cind norma conflictual a RM va determina competenta legii straine, aceasta va fi aplicata in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si legea proprie.

2.2. Analizai teoriile existente privind titlul cu care se aplic legea strin n diferite sisteme de drept.

Normele conflictuale ale forului admit aplicare dr material strain de catre instantele locale. Instantelelocale sunt supuse numai legilor tarii careia ii apartin, iar aplic legilor straine se face numai in temeiul legii nationale.Exista mai multe teorii:

1)Teoria drepturilor dobindite (vested rights). Aplicarea legii str in tara forului e determin de necesitatea respectarii dr dobindite in strainatate potrivit legilor competente.2)Teoria receptionarii dr strain. 2 modalitati:-Receptionarea materiala norma straina face obiectul unei nationalizari si pierde caracter str si e incorporat IN LEX FORI. Receptionarea formala a legii str legea str e incorporata in ordinea jur a forului. 3) Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina se aplica in calitate de element de fapt.

4)Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina este element de drept (questio juris). 2.3. Argumentai modalitile de stabilire a coninutului legii strine n dreptul internaional privat al R.Moldova prin analiza prevederilor art.1578 din Codul civil i art.13 din Codul de procedur civil..

Stabilirea continutului normelor de dr strain.

La aplic legii str , inst de judec stabilest continut normelor ei prin atestari obtinute de la organele statului str care au editat-o, tinind cont de interpret ei oficiala si de practica aplic ei in statul str respectiv.

In scopul stabil continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret lor de catre organele competente din RM sau cele din str ori poate cere avizul unor experti din domeniul. Partea care invoca olege str poate fi obligata de catre inst sa faca dovada continutului ei. In cazul imposibilit de a stabili continutul legii str, se va aplica legea RM.

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor.3.1. Caracterizai temeiul juridic al principiului lex voluntatis.

n materia DIP lex voluntatis este expresia principiului autonomiei de voin a prilor, care guverneaz condiiile de fond ale actului juridic. Sunt cunoscute dou aspecte ale principiului lex voluntatis.1.prile au posibilitatea de alegere a legii aplicabile, cu limitarea la legile cu care raportul juridic prezint legtur.2.posibilitatea de alegere este nelimitat, prile avnd libertatea deplin n alegerea legii aplicabile.Principiul lex voluntatis prezint avantajul de a ine seama de exigenele comerului internaional, deoarece permite prilor s adapteze contractul n condiiile variate ale diferitor piee strine3.2. Analizai modalitile i momentul exprimrii voinei prilor contractante n determinarea legii aplicabile potrivit art.1610 alin.(3) i (4) din Codul civil.

Modalitile de exprimare a voinei prilor Alegerea expres presupune c prile fie desemneaz legea aplicabil printr-o clauz contractual inclus n contractul principal, fie prin ncheierea unui contract separat, avnd ca obiect determinarea acestei legi.Alegerea tacit presupune c desemnarea legii aplicabile rezult fie din cuprinsul contractului, fie din alte circumstane.Momentul exprimrii voinei prtilorLegea aplicabil poate fi determinat de prile contractului n orice moment, att la incheierea lui, ct i n orice moment ulterior.Determinarea, dup ncheierea contractului, a legii aplicabile are efect retroactiv i se consider valabil din momentul ncheierii controlului, fr a aduce atingere validitii formei conliacului sau drepturilor dobndite de ctre teri in legtur cu acest contract,in ceea ce privete momentul determinrii legii aplicabile, se impune precizarea ci, de regula, prile aleg sistemul de drepl aplicabil anterior apariiei unui litigiu in legtur cu contractul n cauz. Bineneles, c alegerea legii aplicabile poate f fcut i ulterior apariiei litigiului, inclusiv n faa instanei de judecat sau de arbitraj, dar numai pan la nceperea dezbaiorilo' pe fond.

3.3. Argumentai posibilitatea modificrii legii aplicabile condiiilor de fond ale contractelor de ctre pri

Prile contractului sunt n drept sa convin oricnd asupra modificrii legii aplicabile. Cu alte cuvinte prile au posibilitatea de a modifica legea aleas de ctre ele pentru a guverna contrcatul dintre acestea.Totodat, considerm, c modificarea legii aplicabile, convenit ulterior " ncheierii contractului, are efect retroactiv, in sensul alin.(5), adic opereaz de la data ncheierii contractului, ns efectul retroactiv a modificrii este limitat, avnd n vedere c modificarea nu poate sn infirme validitatea formei contractului i nu poate s aduc atingere drepturilor dobndite de ctre teri n legtur cu contractul respectiv.

in cazul apariiei unui litigiu n legtur cu contractul, credem c alegerea expres fcut de prii nainte de prima zi de nfiare sau ulterior, n cursul dezbaterilor, nu mai poate fi modificat, deoarece aceasta ar echivala cu schimbarea temeiului juridic al aciunii.

Calificarea si conflictul de calificari1.1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIPCalificarea poate fi definita in 2 moduri:

-calificarea este operatiunea logico-juridica de determinarea a sensului exact si complet a notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la obiectul reglementarii sale (continutul), cit si in aceea ce priveste legea competenta a cirmui raportul juridic (legatura).

-calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in continutul si legatara carei norme conflictuale intra.

Conflictul de calificari in cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele de drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari.

1.2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea.In materia DIP se deosebesc 2 feluri de calificare: 1)Calificarea primara este aceea prin care se stabileste sensul notiunilor utilizate in continutul si legatura normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii legii aplicabile raportului juridic. In dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina legea competenta a guverna raportul juridic.

2) Calificarea secundara e acea care nu influenteaza asupra legii competente a cirmui raportul juridic. Aceasta calificare se face ulterior calificarii primare, determinindu-se astfel legea competenta a cirmui raportul juridic. Fiind o problema de drept intern, se admite ca legea interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara. Factorii ce determina calificarea:

1)Notiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in sistemele de drept. 2)Sistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute altora.3)Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni juridice diferite.

4)Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat. 5) Unele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept procesual, fie ca de dr material. 1.3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in DIPCalificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de legi se afla in dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o problema de interpretre a unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o implica orice problema de intgerpretare a unor notiuni juridice. In DIPr calificarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor de legi, deoarece legatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei legi competente depinde de continutul unei norme conflictuale. Calif notiunilor din legatura normei conflictuale nu schimba continutul ac norme si nici legea aplicabila, insa influenteaza solutia conflictului de legi. Daca legile aflate in conflict cu aceeasi calificare privitor la o anumita notiune, nu are import potrivit carei din acele 2 legi va fi efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului de legi va fi aceeasi.

Importanta solutionarii conflictului de calificari. In situatia cind in cadrul unui conflict de legi exista un conflict de calificaril, solut confl de calificari e mai importanta, caci de dinsa depinde solut confl de legi. Prima se solut conflictul de calificari, pe urma se efect calific notiunilor normei conflictuale, apoi se solut conflictul de legi. Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de efectul calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale care se califica.

Regimul juridic al strainilor in DIP2.1. Definiti regimul juridic al strainilor in DIPRegim juridic sau conditia jur a strainului are 2 acceptiuni:

Lato sensu condit jur a strainului se refera atit la persoane fizice, cit si la pers juridice.

Stricto sansu numai la pers fizice. Regimul jur a strainilor reprezinta totalit normelor jur prin care se determina drepturile si oblig strainului intr-o anumita tara. Aceasta conditie intereseaza capacitatea de folosinta a strainului. Condit jur a str e determinata de legea statului in care acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi.2.2. Analizati formele regimului juridic al strainilor in DIPFormele regimului juridic al strinilor n dreptul internaional privat.

1)Regimul national.Semnifica acordarea strainilor, in conditiile legii, a dr civile si fundamentale de care se bucura cetatenii st respectiv. Acest regim este unul m mult sau mai putin apropiat de cel al cetatenilor, dar niciodata identic. Regim national constituie dr comun, presupunind un tratament egal aplicat tuturor strainilor.2)Regimul reciprocitatii. Reprez situatia in care strainii au anumite drepturi intr-o tara cu condit ca aceleasi dr sa ie acordatecetatenilor tarii respective.

-Reciprocitatea legislativa se refera la identitatea dintre normele jur .

-Reciprocitatea diplomatica implica existenta unui tratat.

-Reciprocitatea de fapte acea care exista in practica.

3) Regimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care partile isi acorda aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau ar putea sa le acorde in viitor unui st tert.Ac regim se practica in 2 moduri:

- In mod neconditionat (fara compensare) obligind fiecare parte sa extinda asupra celeilate parti toate avantajele, dr, inlesnirile sau privilegiile acordate unui stat tert.

-In mod conditionat (cu compensare), in care toate avantajele,dr si inlesnirile acordate unui st tert se va extinde asupra celelalte parti contractante daor in compensare.

4) Regim special. Pressupune ca prin lege sau acorduri i, strainilor li se pot recunoaste orice alte dr decit cele civile si fundamentale.

2.3. Argumentati delimitarea regimului juridic de conflictul de legi.Regim jur a str imlica in toate cazurile aplicarea legislatiei forului, conflictul de legi poate supune rap jur cu element de extranietate fie legisl proprii, fie unui sist de dr strain. Deosebirea dintre reg jur a str si confl de legi tine de natura, metoda si obiectul reglementarilor acestor materii ale DIPr.

-Din p de ved al naturii reglementarilor are un accent substrat politic, pe cind in dr conflictual mai import e tehnica jur. Spre deosebire de regimul str, conflictul de legi pune o problema de selectie intre m multe legisl virtual aplicabile unei sit concrete in care exista un raport de DIPr.

-Din p de ved al metodei de reglementare: Reg jur a str reprez un ansamblu de norme materiale, pe cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale.

-Din p de ved al obiectlui reglementarilor: conflictul de legi se limiteaza la rap jur de DrPrivat cu elem de extraniet, pe cind reg jur a str cuprinde o sfera mai larga, obiectul caruia include in plus rap de dr adminisrativ si constitutional (intrarea, sederea, iesirea din tara a strainilor).

In general, reg jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de legi capacit de exercitiu a acestora. Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor in lipsa consensului asupra determinarii ei3.1. Destingeti solutiile existente pe planul DIP privind determinarea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor cind partile (partea ) nu au exprimat dorinta.In sit cind partile nu au ales legea aplicabila actului jur (lex voluntatis), organul de jurisdictie (inst de judec, arbitraj) procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii obiective, situindu-l in cadrul unui sist de dr.

In sit in care partila nu au ales legea aplic contractului ca lex voluntatis, sarcina de a proceda la localizarea obiectiva a contractului in sfera unui anumit sist de dr pt determin legii aplicabile contractului ii revine organului de jurisdictie (inst de judec sau arbitraj).

3.2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor(art.1609 alin.(2), art.1611 CC)Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de autorullui sau de legea statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau de legea locului unde actul jur material este intocmit. Daca legea aplicabila fondului impune o anumita forma autentica, aceasta cerinta nu poate fi inlaturata, chiar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. Pe planul DIPr, lex voluntatis e expresia principiului autonomiei de vointa a partilor care reglementeaza in general materia conditiilor de fond ale actului jur. Partile au libertatea de a preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist de drept aplicabil actului lor ca lex causae.

In lipsa unui consens asupra legii aplicabile contractului, se aplica legea st cu care contractul prezinta cele m strinse legaturi. Se consid ca exista asem legaturi cu legea st in care debitorul prestatiei, la momentul incheierii contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e inregistrat in calit de pers jur.

3.3. Formulai domeniul de aplicare al legii contractului (art.1612 din Codul civil).

Actiunea legii aplicabile cuprinde:

1)interpretarea contractului

2)dr si oblig partilor

3)executarea contractului

4)consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului

5)incetarea contractului

6)consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului

7)cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul.

Incheierea contractului aici important sunt conditiile de fond pt incheiera contr capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza.Efectele contractului reglementeaza lex contractus: - consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului; - rezolutiunea si rezilierea contractului; - nulitatea contractului; - stingerea obligatiilor contractuale; - raspunderea contractuala.

Particularitatile normelor conflictuale1.1. Caracterizai noiunea i scopul normei conflictuale.

Norma conflictual poart aceast denumire deoarece soluioneaz un conflict de legi indicnd care este legea competent. Norma conflictual are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm de trimitere.Scopul-principal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un anumit raport juridic cu element de extranietate care dintre legile in prezenta se va apica fie in momentul cind parti;e vor incheia un atare raport juridic. 1.2. Stabilii structura normei conflictuale.

Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt:

Continutul este ipoteza normei conflictuale adica acea categorie de raporturi la care se refera norma respectiva

Legatura cu un sistem de drept-este dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei.

Legatura normei conflictuale se poate exprima in unul din urmatoarele moduri:

a)Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza legea carei tari este competenta a cirmui raportul juridic respectiv

b)Indicarea generala-se refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule generale se poate determina legea competenta1.3. Formulai punctele de legtur n dreptul internaional privat al R.Moldovacele mai importante puncte de legatura:

~cetatenia-ce constituie punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridici:

statul persoanei fizice;succesiunea privind bunurile mobile;jurisdictia competent -lex patriae~Domiciliul sau resedinta-prezinta puncte de legatura pt urmatoarele categorii de raporturi jur:

starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice;conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii legii aplicabile;jurisdictia competent -lex domicillii

~Locul incheierii actului juridic constituie un punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului juridic-locus regit actum

~Locul executarii contractului constituie punct de legatura in jurisdictia competenta-----lex locci executionis sau lez locci solutionis daca se face vre-o plata.~locul constituirii si inregistrarii unei persoane juridice-aceasta are punct de legatura pentru:

-statutul organic al persoanei juridice

-conditiile de fond ale contractelorin cazul in care debitorul prestatiei e persoana juridica

~sediul social------lex societatis

~lolocul situarii bunului reprezinta punct de legatura pentru

regimul jur a bunurilor imobilesi mobile prive us singuli (individual);mostenire imobiliara; jurisdictia in anumite cazuri-------lex rei sitae~Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudicii----- lex locci delicte commisse

~locul unde se judeca litigiul reprez punct de legatura pentru determinarea legii procesuale care se aplica litigiul ---------lex fori

~vointa partilor-punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in general si ale contractelor in special lex voluntatis

In functie de natura lor punctele de legatura:

1)puncte fixe- nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept.Din acesta fac parte:lex rei sitae, locus reggit actum, lex loci laesionis

2)puncte mobile-acestea in decursul timpului pot suferi careva schimbari adica care pot fi deplasate de la un sistem de drept la altul:lex patriae,lex domicillii, lex voluntatis

Normele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei2.1. Caracterizai noiunile de nume i domiciliu.

Numele reprez un atribut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi individualizat, in familie si societate, prin cuvintele stabilite, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie.

Dreptul la nume e un drept personal nepatrimonial. Orice pers are dr la nume stabilit ori dobindit potrivit legii.Domiciliul este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice.Este un drept subiectiv nepatrimonial.

2.2. Analizai determinarea legii aplicabile numelui potrivit reglementrilor cuprinse n art.1589 din Codul civil.Drepturile ceteanului strin i ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt guvernate de legea sa naional. Protecia mpotriva actelor ce atenteaz la dreptul la nume svrite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurat potrivit legislaiei acesteia.

Drepturile ceteanului strin sau ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt guvernate de legea sa naional, care poate fi legea statului a crui cetenie o are persoana, legea statului n care are domiciliul sau reedina, dreptul statului cu care persoana are cele mai starnse legturi. (de vzut comentariul la art. 1587)

n privina numelui deosebim:

1) Dobndirea numelui prin filiaie

Legea naional care crmuiete stabilirea filiaiei se aplic i n ce privete dobndirea numelui prin filiaie.

2) Stabilirea numelui copilului gsit sau abandonat.

Dac copilul s-a nscut pe teritoriul Republicii Moldova din prini necunoscui i se atribuie cetenia Republicii Moldova, iar determinarea numelui revine autoritilor tutelare.

3) Schimbarea numelui de familie i/sau a prenumelui.

Numele se modific prin efectul schimbrii strii civile n condiiile prevzute de lege, respectiv ca efect al cstoriei, ca efect al desfacerii cstoriei, ca efecet al divorilui, ca efect al morii unuia dintre soi, ca efect al aciunii n contestarea filiaiei din cstorie, ca efect al adopiei, ca efect al aciunii n tgduirea paternitii.

In toate aceste situaii se aplic legea care crmiete materia respectiv.

4) n cazul apatridului domiciliat n Republica Moldoba schimbarea numelui pe cale administrativ fr modificarea strii civile este de competena lex domicilii, deci legea Republicii Moldova va fi competent.

2.3. Argumentai importana domiciliului pe planul dreptului internaional privat.

In plan I, problema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune universala, domiciliul are o functie interna si diferade la o legislatie la alta. Domiciliul constit o notiune complexa care intervine in toate compartimentele a DIPr, fie ca e vorba de condit jur a str, fie ca e vorba de conflictele de legi.

Dr RM nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In DIPr al RM domiciliul reprez punctul de legatura intre rap jur si sist de dr aplicabil.El e consid ca punct de legat in urm rap jur: starea civila, capacitate si relatiile de familie; -conditia de fond ale contractelor in lipsa de consens asupra determinarii legii aplicabile acestora; - jurisdictia competenta in unele situatii.

Procedura in procesele cu element de extrainetate3.1.Caracterizai noiunea de lege procesual a forului (lex processualis fori) pornind de la prevederile art.458 alin.(1) din Codul de procedur civil.

Procesul de DIP este guvernat de legea forului (lex processualis fori). Normele de drept procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se judeca litigiu, chiar daca una din parti este straina. Cind instant din RM constata ca este competent in solutionarea litigiului de DIP, aceasta va aplca legea RM doar in privinta aspectelor procedurale, nu si in privinta solutionarii fondului litigiului.

3.2. Analizai modalitile privind citarea persoanelor aflate n strintate n litigiile soluionate de instanele din R.Moldova (art.104 alin.(2) din Codul de procedur civil).

Citatia sau instiintarea li se expediaza ca scrisoare recomandata cu aviz de primire. Daca domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscuta se face citarea publica a piritului.

Daca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asigurari ca, desi a facut tot posibilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, presedintele instantei dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicare in presa se considera citare legala.

Daca locul de aflare a iritlui nu este cunoscut, instanta va examina pricina dupa expirarea termenului de publicitate.

Aceste reguli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.

3.3. Argumentai rolul comisiilor rogatorii intrenaionale n procesele de drept internaional privat potrivt art.465 din Codul de procedur civil, precum i a Conveniei cu privire la procedura civil (Haga, 1954).In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de procedura in strainatate, cum ar fi audierea martorilor, obtinerea unor copii sau extrase de pe documente, expertize, etc. Efectuarea acestor acte se face prin intermediul comisiilor rogatorii.

Astfel, prin comisie rogatorie se intelege delegatie pe care un organ de jurisdictie sesizat de a solutiona un litigiu, numita instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de judecata din alta localitate, numita instanta solicitanta sau rogata, sa efectueze anumite acte de procedura. Se are in vedere delegatiile judecatoresti .

In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie rogatorie este internationala.Delegatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu va putea fi executata in cazurile cind:

Atinge suveranitatea sau ameninta securitatea RM,

Nu este de competenta instantei judecatoresti.

Delegatiainstantei judecatoresti straine se executa in modul stabilit de legisl RM, daca tratatul international la care este parte nu prevede altfel.

Totodata, instantele judecatoresti din RM pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in vederea efectuarii unor acte de procedura. Modul de stabilire a relatiilor dintre instantelle judecatoresti din RM si cele din strainatate se determina de legislatia RM sau de tratatu international la care aceasta este parte.

Normele de aplicare imediata1.1. Definii normele de aplicare imediat.

Acestea reprezint o form paricular a metodei conflictuale. ntruct nu exist o concepie unitar definirea normelor conflictuale s-a fcut dup urmtoarele criterii:

Criteriul formalist. Susintorii acestui criteriu apreciaz c normele de aplicare imediat au un caracter imperativ i i stabilesc unilateral domeniul de aplicare n spaiu.

Criteriul "tehnicist" - normele de aplicare imediat sunt norme teritoriale iar dup o alt prere normele de aplicare imediat sunt norme de ordine public.

Criteriul "finalist" - consider c normele de aplicare imediat exprim un interes social important, aplicndu-se n principal, pe teritoriul unui stat doar anumitor raporturi juridice.1.2. Stabilii criteriile normelor de aplicare imediat.

-criteriile formaliste potrivit acestora legile de plicare imediata sunt considerate acelea care datorita caracterului lor de imperativitate si-au determinat domeniul de aplicare in spatiu in mod unilatyeral astfel inlaturindu-se aplicarea normei conflictuale obisnuite.De aceea ori de cite ori se pune problema determinarii de aplicare in spatiu a legii proprii si nu se pune problema aplicarii legii straine ne aflam in prezenta normelor de applicare imediata

-criteriile tehnice-in o parere normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.la aceasta parere sunt prezente si obiectii:normele teritoriale nu sunt toate de aplicare imdiatareg lex rei sitae iar uneori normele de aplicare imediata nu pot sa fie teritoriale.

Potrivit altei opinii:normele de aplicare imediata sunt cele de ordine publica .Impotriva acesteia se invoca ca ordinea publica in materia DIPr presupune desenmnarea prealabila a legii straine pe cind normele de apolicare imediata presupun ca exprima interese atit de importante incit domeniul lor de actiune nu se poate desemna si aplica o lege straina.

-criteriile finaliste-in aceasta opinie se considera norme de palicare imediata cele care exprima un interes social deosebit si care se aplica pe teritoriul statului respectiv persoanelor jur, raporturilor jur care se au in vedere inlaturind conflictele de legi

1.3. Argumentai justificarea utilizrii normelor de aplicare imediat n dreptul internaional privat al R.Moldova cu referire la art.1582 din Codul civil.

Consideram ca normele de aplicare imediata apartin sistemului de drept intern al statului forului avinduse in vedere gradul inalt de imperativitate care se aplica imediat unui raport juridic cu element de extranietate in situatia cind acel raport jur are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzinduse conflictul de legi si aplicarea normei conflictuale

Norma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca acestea sa nu fie confundate trebuie sa remarcam deosebirea esentiala ca normele conflictuale sunt norme de trimitere care nu dau solutia pe fond iar normele de aplicare imediata sunt norme materiale care contin solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala incidenta in cauza excluzindu-se astfel posibilitatea aplicarii unei legi straine.

Legea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP2.1. Distingei legile potirivt crora se face calificarea n diferite sisteme de drept.

Calificarea dupa lex fori-calificarea se face ptrivit legii instantei care este sesizata in solutionarea litigiului.Calificarea dupa lex causae-se recurge la legea straina avindu-se in vederea ca aceasta este competenta asupra unui raport juridic

Calificarea dupa proper-law-legea potrivit careia se face calificarea depinde de la caz la caz in raport de particularitatile cauzei apreciate de instanta de judecata.Aceasta implica in solutionarea litigiului atit lex fori cit si aplicarea legii strine

Calificarea autonoma-instanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala in mod autonom fara a atribui sensul pe care aceste notiuni il au in legea materiala interna

2.2. Analizai legea potrivit creia se efectueaz calificarea n dreptul internaional privat al R.Moldova prin prisma reglementrilor prevzute n art.1577 din Codul civil.

In dreptul conflictual al RM calificarea se face potrivit regulii lex fori adica legea instantei sesizate in solutionarea litigiului

La determinarea legii aplicabile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea conceptelor juridice efectuate potrivit dreptului RM daca legea si tratatele internationale la care RM nu prevad altfel

Calificarea nu se face potrivit legii forului in situatiile care constituie exceptii de la regula lex fori.In cazul in care conceptele juridice care necesita calificare nu sunt cunoscute dreptului RM ori sunt cunoscute sub o alta denumire sau un alt continut si nu pot fi determinate prin interpretare conform dreptului RM, la calificarea lor jur

2.3. Argumentai excepiile de la calificarea potrivit legii forului (lex fori) n dreptul internaional privat al R.Moldova.

1. autonomia de vointa -partile pot sa decida ca intregul contract pe care il vor incheia sa determine desinestatator legea aplicabila competenta raportului juridic

2. calificarea secundara- aceasta este o problema de drept intern si nbu se face dupa lex fori ci dupa lex causae

3. calificarea legala-notiunile utilizate de normele jur cuprinse intr-o lege interna sau conv internationala sunt interpretate chiar de acestea.calificarea cetataniei-determinarea cetateniei se face conf legii statului a carui cetatenie se invoca

4. calificarea imobilurilor-se determina potrivit legii statului pe al carui teritoriu se afla bunul calificarea data se face dupa lex rei sitae

5. trataele internationale-urmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat

6. stabilirea caracterului licit a faptelor jur-se aplica legea statului unde s-a produs prejudiciul lex locci delicte commisse Recunoasterea hotaririlor judecatoresti3.1. Definii noiunea de recunoatere a hotrrilor judectoreti strine pornind de la reglementarea art.467 din Codul de procedur civil.

prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre pronunat n pricin civil de o judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe teritoriul unui alt stat.

Recunoasterea hot se intelege faptul ca acestea beneficiaza de autoritate de lucru judecat in tara unde sunt invocate, la fel ca si hot judecat proprie. Recunoasterea poate fi de drept si judiciara.

3.2. Analizai procedura recunoaterii judectoreti a hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova (art.468-472 din Codul de procedur civil).

Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia.

Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i oraexaminrii. Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii executrii.

n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare a hotrrii judectoreti strine.

Obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine ale persoanei interesate se examineaz n edin public, cu ntiinarea legal a acesteia despre locul, data i ora examinrii. Instana judectoreasc, dup ce examineaz obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine, pronun o ncheiere.

3.3. Argumentai cazurile n care hotrrile judectoreti strine sunt recunoscute de plin drept n R.Moldova (art.467 alin.(1), art.474 din Codul de procedur civil i reglementrile tratatelor internaionale la care R.Moldova este parte).

Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin drept n Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care Republica Moldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele hotrrilor judectoreti strine.

n Republica Moldova se recunosc urmtoarele hotrri ale instanelor judectoreti strine care, n virtutea caracterului lor, nu cer procedur ulterioar:

a) hotrrile referitoare la statutul civil al ceteanului statului a crui judecat a pronunat hotrrea sau dac, fiind pronunat ntr-un stat ter, a fost recunoscutmai nti n statul de cetenie al fiecrei pri;

b) hotrrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei, precum i la alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobilele din strintate, ntre un cetean al Republicii Moldova i un cetean strin, dac la data desfacerii cstoriei cel puin unul dintre soi era domiciliat n strintate;

c) hotrrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstorieintre ceteni ai Republicii Moldova dac la data desfacerii cstoriei ambii soi erau domiciliai nstrintate; s.a.

Izvoarele internationale de DIP1.1. Distingei principalele categorii de izvoare internaionale de drept internaional privat.

1 conventii internat ce contin norme materiale uniforme (reglem institutii jur ce formeaza domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii Conv Haga priv proced jur, Conv NY prin drept copil)

2 Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme (contin norme general acceptate in DIPublic Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri, Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf)

3 uzantele comerciale completeaza si interpreteaza n j ale DIPr. Pot fi interne, internationale, generale, speciale, normative, conventionale. Se aplica de multe ori in lex voluntatis.

4 cutuma internat conduita stabilita in practica si respectata indelungat. Pot fi la fel interne si internat.

1.2. Clasificai izvoarele internaionale de drept internaional privat n funcie de natura normelor instituite.

1) conventii internat ce contin norme materiale uniforme reglem institutii jur ce formeaza domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii:

- Conv Haga priv proced jur

- Conv NY prin drept copil

- Conv NY priv statutul refugiatilor

- Conv Geneva priv arbitraj comerc internat etc

2) Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme - s-a pus problema unificarii dreptului material si conflictual in relatii private, insa nu exista un drept internat unanim recunoscu de toate tatele, sunt doar unele conventii unanim admise in DIPublic care instituie norme conflictuale:

- Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri

- Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf

- tratat intre RM Rom priv asistenta jur in materie civila si penala etc.

1.3. Argumentai particularitile uzanelor comerciale i a cutumei n calitate de izvoare internaionale de drept internaional privat.

Uzantele practici sau reguli observate de parteneri in rap lor economice, insemnind o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr-un act sau operatiune economica izolata, ci e rezultatul unei atitudini exprimate expres sau tacit, si ca ceva obisnuit o anumita per de timp.

Particularitati:

1 uzantele comerciale sunt generale si impersonale, se apropie de legi, doar ca legile sunt expresia vointei statului, iar uzantele sunt vointa partilor.

2 uzantele au o tendinta de a avea caracter de izvor de drept, care poate fi si revazuta in dependenta de clasificarea lor in normative si conventionale

3 uzantele comerciale reglem relat dintre parteneri in numar nedeterminat si pe un anumit teritoriu.Cutuma conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat in virtutea deprinderii, ca o norma considerata obligatorie.

Particularitati:

1 are elemente obiectiv (conduita aplicata un timp indelungat ca o deprindere) si subiectiv (convingerea ca o anumita conduita e obligatorie). Uzanta doar obiectiv

2 este chiar reglementat de Cod civil ca fiind legea aplicabila a partilor.

Legea aplicabila casatoriei2.1. Distingeti conditiile de fond si de forma pentru incheerea valabila a casatoriei.

Conditii de fond pentru incheierea casatoriei :

diferenta de sex(nu se admite casatoria intre persoane cu acelasi sex)

virsta matrimoniala(art 14 c familiei virsta de 18-barbati si 16 fete)

consimtamintul(exprimat reciproc neviciat personal si neconditionat)

comunicarea starii sanatatii(pers care urmeaza sa se casatoreasca sunt supuse unui examen medical obligatoriu) conditiile de forma:

declaratia de casatorie( se depune de pers ce urmeaza sa se casatoreasca la org de stare civila in raza caruia isi are domiciliul unuia din ei sau unui parinte a acestora)

inregistrarea casatoriei(se efect de org de stare civila )

2.2. Analizati legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale casatoriei in DIP al RM (art.155, 156 CF)

in ceea ce priveste legea aplicabila condit de fond ale casatoriei exista mai multe sisteme:

-aplicarea legii nationale a viitorilor soti

-aplic legii domiciliului viitori,lor soti

-aplic legii locului incheierii casatoriei

-aplic legii nationale pentru cetateni proprii care se casatoresc in starinatate si legea domiciliului pentru straini care se casatoresc in tara respectiva in rm avem urmatoarele situatii:

1.casatoria incheiata in rm:

intre 2 cetateni rm se va aplica legea lor nationala a rm

intre un cetatean rm si unul strain se va aplica legea nationala a fiecaruia

intre un cetatean rm si un apatrid, cetateanul rm este supus legii rm iar apatridul se va aplica legea in care isi are domiciliul sau resedinta

2.casatoria incheiata in strainatate

intre 2 cetateni ai rm se va aplica legea rm

intre un cetatean rm si un apatrid cetateanul strain este supus legii rm iar apatridul legii domiciliului sau

intre un cetatean rm si unul strain fiin supusi legii sale national

in ceea ce priveste legea aplicabila conditiilor de forma dr rm distinge 2 situatii:

1. incheierea casatoriei in rm:

2. incheierea casatoriei in strainatate

cetatenii rm pot incheia casatoria in strainatate la misiunile diplomatice al rm sau la org competete a statului respectiv.2.3. Formulati propuneri de lege privind determinarea legii aplicabile divortului in DIP al RM (art.158 CF)desfacerea casatoriei cu elemnte de extraineteta pe teritoriul rm are loc in conformit cu legea acesteia. cetatenii rm care traiesc in strainatate au dr la desfacerea casatoriei in instantele judecatoresti ale rm indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot. Privind legea aplicab divortului-divortul este reglementat de legea nationala comuna a sotilor iar in subsidiar de legea domiciliului comun in cazul in care sotii nu au cetatanie sau domiciliul comun divort este supus legii resedintei comune iar in lipsa acesteia legii statului cu care sotii intretin in comun cele mai strinse legaturi. In situatia in care legea straina nu permite divortul sau il admite in conditii restrictiva legea aplicabila este legea rm daca la data depunerii cererii de divort unul din soti este cetatean rm de altfel in unele conventii internationale prin care sunt instituite norme comune in aceasta materie divortul este cirmuit de legea national.

Domeniul de aplicare a legii foruluisi legea aplicabila regimului probelor in procese de DIP3.1. Distingei aciunea n justiie n sens material i procesual.

Actiunea la justitie in sens material = posibilitatea pe care o are reclamantul de a obtine recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat prin constringerea judiciara a piritului.

Act la just in sens procesual = doar posibilitatea persoanei de a se adresa in vederea unui drept incalcat, fara ca aceasta sa implice in mod necesar si protectia juridica a acelui drept.

3.2. Analizai legea aplicabil capacitii i calitii procesuale a prilor (art.455-456 din Codul de procedur civil).

Capacitatea procesuala legitimatio ad processum = aptitudinea de a fi parte in proces, de a dobindi drepturi si de a-si asuma oblig pe plan procesual. Capacit procesuala de exercitiu e aptitudinea unei pers de a valorifica personal sau prin reprezentant dreptul subiectiv in justitie. Tine de statutul personal al subiectuluide drept, si se supune lex personalis, adica legii nationale. Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a cetenilor strini i apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora. ) Se consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine. Daca ceteanul, concomitent cu cetenia RM, are i o alt cetenie, legea lui naional se consider legea RM. Calitatea procesuala legitimatio ed causam = conditie de baza ce treb indeplinita pt ca o pers sa poata fi parte in process. Deoseb intre capacitate si calitate capacity se determina in general sau pt o categorie anumita de pers, cf normelor de drept comun, calitatea se refera la posibilit unei pers de a fi parte in process.

3.3. Argumentai soluiile privind legea aplicabil mijloacelor de prob, calificrii, sarcinii, aprecierii i administrrii probelor (art.458 din Codul de procedur civil).

n procesele civile cu element de extraneitate, instanele judectoreti ale RM aplic legislaia procedural a rii dac nu s-a dispus altfel n mod expres.

Obiectul i temeiul aciunii civile n procesele cu element de extraneitate snt determinate de legea care reglem fondul r j litigios. Dup aceeai lege se determin i calitatea procesual a prilor. Calificarea se face dupa lex causae.

Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului snt cele prevzute de legea locului unde a fost ncheiat actul juridic sau de legea aleas de pri dac ele au dreptul s o aleag (lex causae)

Proba faptelor se face potrivit legii locului unde s-au produs. (locus regit actum) Cu toate acestea, este posibil i aplicarea legii RM dac ea admite i alte mijloace probatoare dect cele specificate anterior. Dovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil snt reglem de legea locului unde s-a ncheiat nscrisul invocat.

Administrarea probelor de judecat se face n conformitate cu legea RM. (lex fori)

Natura juridica, obiectul si importanta DIP1.1. Definii obiectul dreptului internaional privat.

Obiect rel soc reglement si aparate prin intermed norm jur.

OBIECT = a DIPr ca ramura de drept e constituit din rap jur de drept civil in sens larg, adica de drept privat cu elem de extraneitate.

1.2. Analizai natura juridic a dreptului internaional privat.

Natura jur a DIPr - sunt mai multe opinii referitoare la:

Drept public sau privat. Sunt 2 opinii. 1) DIPr e drept public Conflict de jurisdictii si condit jur a strainului sunt de drept public, si sistem de solution a conflict conflict de legi e mai aproape de dr public; 2) DIPr e dr privat obiectul de reglementare sunt rap de drept privat, conditia jur a strain se refera si la drept private ale acestuia, metoda de reglement e apropiata de cea a dr privat etc.

Dr intern sau international. Sunt 3 opinii: 1) DIPr e un dr intern izv interne sunt preponderente comparativ cu cele internat, metoda de solution a conflict de legi, de jurisdictii si a condit jur a strain are uncaracter nation.; 2) DIPr e de dr internat aplicarea legii nu numaidecit e legea forului, uneori se aplica reglemet internat, caracter national al sistem de solutionare a conflict de legi nu exclude respectul vointei altor state. 3) DIPr e intern prin izvoare si internat prin obiect (rap jur).

DIPr e sau nu ramura distincta sunt 2 opinii. 1) E parte din dr civil are ca obiect rap jur civ + element extraneit. 2) e parte din dr International pot participa diferite state, pe cale diplomatica, care se poate transforma in conflicte intre state (dar practic nu e posibil politic nici juridic); izvor principal e conventia internat (nu este determinant ca obiect, ci se determina dupa raporturi); unele norme de DIPr constituie aplicatii a DIPublic (este doar o corelatie intre aceste obiecte)

Conclusie este ramura aparte (are obiect propriu, metoda, principii etc.)

1.3. Argumentai importana dreptului internaional privat.

In orice societate sunt foarte multe relatii de diferit tip si domeniu, intre diferiti subiecti. Ele pot fi in cadrul unui stat dar la fel si la nivel international, intre subiecte din diferite state, etc. Prin intermed acestor raporturi, fiecare stat participa la schimbul international de valori spirituale si materiale. DIPr contribuie la cunoasterea si aprofundarea diferitor sisteme de drept, prin trimiterile facute de normele conflictuale. DIPr e in legatura directa si permanenta cu intensificarea relat internat a RM cu alte tari, de asemenea prin intermed colaborarii jurid.

RM a inaintat in acest domen pri reglementarile jur de DIPr (Cod famil, civil, proced civ), cu ajutorul carora a devenit posibila cunoasterea instantei competente in judecarea unui litig de DIPr si se poate cunoaste daca intr-un conflict de legi inst sesizata va judeca cf legii proprii (lex fori) sau cf legii altei tari (lex causae).

De asemenea e important de a vedea daca o hotarire judecat va avea efecte in alta tara, ce fel de efecte si in care conditii. Cu evolutia DIPr vor fi mai clare aspecte ce tin de aplicarea sau neaplic legii proprii sau starine, ceea ce va duce la cresterea sau scaderea in amploare a relat internat.

Conflictele de legi in situatii speciale2.1. Caracterizati conflictele dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme legislative(art.1579CC)

in situatia cind in cadrul aceluiasi stat exista in acelasi timp o legislatie diferita de la o regiune la alta sau in statele unde subiecii acestora dispun de legi proprii care difera intre ele astfel instanta va trebui sa aleaga dintre legile date pe cea care potrivit principiilor generale in materie si in functie de elemente de legatura dintre raportul j si legile respective o considera competenta de a da solutie litigiului. 2.2. Analizati conflictul interpersonal de legi

uneori in cadrul unui stat diferite grupuri de indivizi sau colectivitati sunt supuse unor legi diferite, eventual si unor jurisdictii speciale in functie de apartenenta acestora la o anumita religie aparind astfel carevai conflicte(hindusa,musulman) aceste conflicte poarta denumirea de conflicte de legi interpersonale.

Conflictele interpersonale prezinta importanta pentru DIP in urmatoarele situatii:

in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea unui asemenea stat pentru a reglementa statutul personal. Intro astfel de situatie este necesar de precizat carei religii apartine persoana in cauza in scopul stabilirii legii de fond aplicabile.

In cazul in care se pune problema executarii unei hotariri pronuntate de o instanta confesionala din strainatate . astfel instanta de exequator trebuie sa recurga la verificarea si competenta instantei confesionale straine potrivit legii statului unde hotarirea a fost pronuntata

2.3. Argumentati justificarea aplicarilor legilor statului nerecunoscut.

astfel aici avem citevai situatii:

b) astfel nerecunoasterea unui stat de catre orice alt stat nu inseamna inexistenta acestuia si a sistemului sau de drept care exista independent de orice atitudine din afara.pe de alta parte potrivit normelor dr international public recunoastertea unui stat are un caracter declarativ nu constitutivastfel statul exista indepedent de recunoasterea sa de alte state astfel legile acelui stat sun singurile care trebuiesc luate in conideratie cind se intilnesc cu legile altor state.

c) Cind se pune problema de a lua in consideratie o lege straina spre a fi aplicata unui raport j sau de a recunoaste efectele j dobindite in temeiul unei legi straine este necesa de a se tine seama de faptul daca acea lege se aplica sau nu in tara respectiva astfel ar insemna ca partile din raporturile j respective sa fie lipsite de posibilitatea de asi pune in valoare drepturile lor numai pentru considerentul ca apartin unui stat nerecunosta de tara forului,pentru ca persoanele respective sunt casatorite sau nu sunt rude sau nu, divortate sau nu numai in raport cu dispozitiile legilor tarii careia ii apartin indiferent de atitudinea politica a altor state.

d) Neaplicarea legilor unui stat strain pe motiv ca nu a fost recunost de tara forului este ca si cum sar spune ca legile statului nerecunoscut nu sunt aplicate pentru considerentul ca rinduielile sale nu convin statului forului acest lucru ar insemna o imixtiune in treburile interne ale altui stat , inadmisibila normelor DIP

e) Nici un st nusi permite de aprecia legitimitate altuia .

Solutia general admisa in practica judecatoreasca si in literartura este ca legile unuio stat nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflictele de legi in aceiasi masura ca si legile oricarui alt