1.

Ce este elementul de extraneitate?

Elementul de extraneitate reprezintă o împrejurare de fapt datorită căreia un raport juridic are legătură cu două sau mai multe sisteme de drept. Elementul de extraneitate nu este un element distinct al raportului juridic alături de subiecte, conţinut şi obiect, dar intră în componenţa acestora.

Cum se manifestă elementul de extraneitate într-un raport juridic ?

determinarea instanţei sau autorităţii competente să instrumenteze sau să judece cazul

indicarea regulilor de procedură aplicabile

precizarea legii de fond care se va aplica situaţiei juridice

stabilirea efectelor produse de hotărârile autorităţilor străine

Exemplificaţi un raport juridic în care se găşeşte un element de extraneitate

Un exemplu elocvent ar servi un contract de vînzare-cumpărare internaţională perfectat între doi agenţi economici din state diferite. Tot astfel, o căsătorie încheiată într-un stat de către un cetăţean a acelui stat şi un cetăţean străin ridică în faţa oficiului de stare civilă legea aplicabilă condiţiilor de formă şi de fond căsătoriei în cauză.

2

Comparaţie între normele conflictuale şi cele materiale

Comparație

între normele conflictuale și normele materiale:

2) Deosebiri:

a) – norma conflictuală nu cârmuiește raportul juridic pe fondul său ci este

o normă de trimitere, de fixare, arată sistemul de drept aplicabil. Norma materială cârmuiește raportul juridic pe fondul său.

b) Norma conflictuală are o aplicare prealabilă față de norma materială.

Norma conflictuală determină mai întâi sistemul de drept aplicabil în

speță, pentru ca apoi instanța competentă să aleagă care este norma

materială aplicabilă.

c) Norma conflictuală influențează norma materială aplicabilă.

Norma conflictuală trimite la un sistem de drept și deci trimite implicit pe

fond, la aplicarea normelor materiale ale acelui sistem de drept.

Ce sunt normele de aplicare imediată ?

Sunt acele norme materiale care apartin sistemului de drept intern al statului forului care, dat fiind gradul lor inalt de imperativitate, se aplica imediat unui raport juridic cu elem. de extraneitate atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzand in acest fel conflictul de legi si, implicit, aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.

Comparaţie între normele conflictuale şi normele de aplicare imediată

- ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate, având puncte de legătură cu țara forului;

- ambele aparțin sistemului de drept român sau generalizând ambele aparțin lui lex fori;- norma conflictuală este o normă de trimitere, pe când norma de aplicație imediată este o normă

materială soluționând fondul raportului juridic;- spre deosebire de alte norme materiale, norma de aplicație imediată se aplică anterior normelor

conflictuale, înlăturându-le pe acestea de la aplicare. 3

Ce înţelegeţi prin calificare şi conflict de calificări?

Calificarea și conflictul de calificări

Normele conflictuale au in structura lor 2 elemente, continutul și legatura, exprimate în noțiuni juridice

De ex.: conținutul normelor conflictuale poate fi exprimat prin notiuni juridice ca : starea, capacitatea, relatiile de familie, statutul organic al persoanei juridice, regimul bunurilor, condiții de fond și de formă ale actului juridic, ale casatoriei, prescripția extinctivă

legătura normelor conflictuale poate fi exprimată prin noțiuni juridice ca: cetatenia, domiciliul, sediul social al persoanei juridice, locul situarii bunului, locul încheierii contractului

Ce este “retrimiterea” şi care sunt condiţiile retrimiterii ?

Retrimiterea = situatia juridică aparută in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in intregul sau, deci inclusiv la normele sale conflictuale, iar sistemul de drept strain prin normele sale conflictuale in materie nu primeste trimiterea ci, fie trimite înapoi la sistemul de drept al forului, fie trimite mai departe la un sistem de drept al unui stat terț.

- Iar conditiile sunt : sa existe un conflict negativ între normele conflictuale din sistemele de drept în prezență, cu privire la raportul juridic litigios;

- normele conflictuale ale forului sa trimita la intregul sistem de dr strain (norme materiale+ norme conflictuale).

Enumeraţi cazurile de înlăturare de la aplicare a legii străine.

Exista două situații expres prevazute de lege, când legea străină NU se va aplica:

când legea străină încalcă ordinea publica din dreptul intl. privat român;

atunci când dreptul străin a devenit competent prin fraudă (art.8 Legea 105/1992);

Ce înţelegeţi prin excepţia de ordine publică de drept internaţional privat şi care sunt

caracteristicile acesteia?

Comparaţie între ordinea publică de drept intern şi ordinea publică de DIP.

Deosebiri:

au functii diferite:

- ordinea publică de drept intern este dată de ansamblul normelor imperative; are ca scop limitarea principiului autonomiei de voință a părților prin normele imperative (asupra lor nu se poate tranzacționa);

- ordinea publică de drept intl. privat are scopul de a impiedica efectele unei legi străine în spațiul românesc.

au sfere de aplicare diferite:

- ordinea publică de drept intern este mai largă decât ordinea publică de drept intl. privat – sunt mai multe cazurile în care apar probleme de ordine publică în dreptul intern, pt. că în plan intern legiuitorul are interesul să impună o anumită limită;

- în dreptul intl. privat însăm intră în coliziune mai multe sisteme de drept și deci nu putem spune că tot ce este străin încalcă ordinea publică română – ordinea publică apare în dreptul intl. privat doar în cazuri excepționale

Relație ordine publică internă-ordine publică în dreptul intl. privat (de la întreg la parte);

4

Ce înţelegeţi prin frauda la lege şi în ce modalităţi se poate realiza?

Frauda la lege in dreptul intl. privat exista atunci cand partile unui rap jur folosesc intr-un scop fraudulos sau ilicit un mijloc de drept intl. privat si fac aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decat cel normal competent sa se aplice.

De regula, sunt 2 modalitati:

1. intr-un raport juridic de drept intern care in mod normal NU ar trebui sa aiba un element de extraneitate, se introduce in mod fraudulos un element nou care declanseaza artificial un conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente se trimite la un alt sistem de drept decat dreptul intern care ar fi fost in mod firesc competent a se aplica acelui raport juridic.

2. intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate, deci e un raport de DIP, partile schimba in mod fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui rap jur prin intermediul normei conflictuale aplicabile pentru noul punct de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent, conform normei conflictuale initial

Care sunt condiţiile fraudei la lege ?

4. rezultatul obtinut sa fie ilicit

2. partile trebuie sa foloseasca un mijloc de drept intl. privat care prin el insusi e licit

3. scopul urmarit de parti sa fie ilicit.

1. trebuie sa existe un act de vointa al partilor

Ce sancţiuni intervin în cazul fraudei la lege?.

unul negativ, constand in inlaturarea legii straine competente prin frauda. Efectul acesta se materializează în două moduri:

- prin inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane. Astfel, actul juridic incheiat in strainatate sau sub incidenta unei legi straine e considerat ca inexistent in fata autoritatilor romane. Dar actul ramane valabil in strainatate !!

- declararea nulitatii actului juridic de catre instantele judecatoresti romane. In aceasta situatie actul juridic respectiv nu va mai produce efecte nici in tara nici in strainatate.

unul pozitiv, reprezentat de aplicarea in subsidiar a legii romane

Comparaţie între frauda la lege în DIP şi frauda la lege în dreptul intern

Cele 2 institutii se aseamana prin faptul ca trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii :

un act de vointa al partilor

un mijloc licit

dar un scop si un rezultat ilicit

Exista insa deosebiri între ele, sub urmatoarele aspecte:

1. sub aspectul obiectului fraudei

Astfel, in timp ce in cazul dreptului intl. privat se fraudeaza un sistem de drept in favoarea altui sistem de drept, in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea unei alte legi interne.

2. mecanismul fraudei / fraudarii

In dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic, facand astfel aplicabila o alta norma juridica, in timp ce, in cazul dreptului intl. privat, se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la aplicarea unui

Comparaţie între frauda la lege şi ordinea publică de DIP

Asemanarea esentiala: atat frauda la lege în dreptul intl. privat cat și ordinea publică de drept intl. privat sunt cazuri de inlaturare de la aplicare a sistemelor de drept normal competente sa se aplice in cauza.

Deosebiri : dpdv al cauzei neaplicarii legii : la ordinea publică aceasta cauza e de natura obiectiva : legea straina incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului. La frauda la lege în dreptul intl. privat cauza e de natura subiectiva, constand in activitatea frauduloasa a partilor

din pdv al sanctiunii aplicabile : la ordinea publică sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si aplicarea in locul ei a legii forului. La frauda la lege în dreptul intl. privat sanctiunea consta in inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane sau, dupa caz, nulitatea actului juridic respectiv.

din pdv al rolului instantei judecatoresti : La ordinea publică instantele judecatoresti trebuie sa cunoasca continutul legii straine ,pt ca numai in acest mod pot sa isi dea seama in ce masura legea straina incalca principiile fundamentale ale dreptului forului, deci rolul instantei e mai important decat la frauda la lege în dreptul intl. privat, unde nu e necesar ca legea straina sa fie cunoscuta de instanta in continutul sau, deoarece legea străină va fi inlaturata pt ca s-a ajuns la aplicarea sa prin frauda.

Comparaţie între frauda la lege în DIP şi simulaţie

C. Comparație între frauda la lege în dreptul intl. privat și simulație

Asemanari : ambele implica un acord de vointa al partilor. Prin acest acord, in ambele cazuri se creeaza artificial un anumit conflict de legi. Mijloacele folosite sunt prin ele insele licite.

Deosebiri :

- frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic, respectiv a actului juridic fraudulos; simulatia presupune 2 acte juridice : un act ascuns, dar real (contrainscrisul) si un act aparent, dar mincinos.

- cea mai importanta deosebire : frauda la lege implica o operatiune materiala efectiva de deplasare a punctului de legatura de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept; la simulatie operatiunea e fictiva, adica este exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris. De exemplu, o societate comercială are toate elementele sale juridice in Romania (nationalitatea asociatilor, organele de conducere si control), dar isi fixeaza in mod efectiv sediul in alt stat. In incidenta normei conflictuale lex societatis, acelei societati ii va deveni aplicabil sistemul de drept strain, de la locul unde si-a stabilit sediul, desi in principal activitatea sa se desfasoara in Romania. In aceste situatii ne aflam in fata fraudei la lege, pt ca sediul societății din strainatate desi e real, efectiv, NU e serios. Daca o societate comercială declara prin statutul sau ca are sediul in strainatate dar centrul principal de conducere si gestiune a activitatii sale statutare e in Romania, inseamna ca sediul din strainatate e doar fictiv, sediul real fiind in Romania. In acest caz situatia juridica = simulatie prin fictivitate; este suficient sa se indeparteze actul aparent dar mincinos (statutul societatii), pt a rezulta adevarata situatie juridica : existenta sediului real in Romania.

- la frauda la lege scopul e ilicit, la fel si rezultatul; la simulatie: scopul poate fi si licit- din pdv al consecintelor pe care cele 2 institutii le au: la frauda la lege - nulitatea actului isi va

produce efectele astfel incat actul respectiv nu va fi considerat valabil nici intre parti. La simulatie: contrainscrisul e valabil intre parti si fata de succesorii lor universali si cu titlu universal.

5

Ce înţelegeţi prin conflictul de legi în timp, dar în spaţiu?

Este un conflict de legi in spatiu pt ca cele 2 sisteme de drept in prezența (cel strain sub incidenta caruia s-au nascut drepturile si cel roman in cadrul caruia acestea se cer a fi recunoscute) coexista dpdv spatial.

Conflictul de legi este in timp pt ca intre momentul nasterii raportului jur respectiv sub incidenta legii straine si momentul in care efectele acelui raport jur se cer a fi recunoscute in Romania, se scurge o anumita perioada de timp.

Comparaţi conflictul de legi în timp şi spaţiu cu conflictul de legi în spaţiu.

Asemanari : ambele sunt conflicte in spatiu (cele 2 sisteme de drept coexista spatial).

Deosebirea consta in elementul temporal. La CL in spatiu conflictul apare in momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului juridic și când datorită elementului străin se pune problema care sistem de drept în prezență se va aplica. In cazul CL în timp și spațiu concursul de legi apare dupa momentul nasterii, modificarii, stingerii rap jur respectiv, atunci cand drepturile dobandite in strainatate se cer a fi recunoscute ulterior in tara.

Care sunt formele conflictului de legi în timp şi spaţiu?

1. raportul jur se naste in sistemul de drept intern al unui stat strain, apoi se invoca efectele sale in Romania

2. raportul juridic are un element de extraneitate chiar din momentul nasterii sale, iar ulterior efectele sale se invoca in Romania.

Aceasta a 2-a forma implica 2 situatii:

a. in momentul nasterii raportului juridic desi acesta era de drept internațional privat, in sensul ca avea in continutul sau un element de extraneitate, nu exista nici o legatura cu Romania

b. chiar din momentul nasterii raportului juridic respectiv exista un element ce facea legatura cu dreptul national / român

În ce condiţii poate fi recunoscut in România un drept dobândit în străinătate?

2. drepturile dobandite in strainatate sa nu fie contrare ordinii publice (OP) de drept international privat român. Daca un drept dobandit in strainatate este contrar ordinii publice, efectele sale vor fi impiedicate a se produce pe teritoriul Romaniei.

1. drepturile sa fi fost corect nascute sub incidenta legii straine care le este aplicabila (dreptul sa fie legal nascut in strainatate). Un drept ce nu e valabil in tara unde s-a nascut nu va putea fi recunoscut nici in Romania.

a. în dreptul material, dreptul este legal născut dacă este valabil sub incidența legii străine

b. în dreptul procesual (când trebuie recunoscută și executată o hotărâre judecătorească străină), instanța românească trebuie să verifice două aspecte referitoare la legea străină: dacă hotărârea a fost definitivă potrivit legii statului unde s-a pronunțat și dacă hotărârea este executorie sun incidența aceleiași legi străine