de pres/revista presei/revista... · web viewmicile fragmente de material plastic din oceane,...

04.02.2016

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI2 – 4 februarie 2016

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

04.02.2016

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................6INHGA: Cod Galben de inundații pe râurile Barcău şi Arieş, în următoarele ore..........6Teme similare...............................................................................................................6Investitiile din sectorul irigatiilor vor fi administrate de o entitate separata care se va infiinta in cadrul ANIF...................................................................................................6Comunicat WWF România: Ce face România pentru a rezista în faţa inundaţiilor?. .10Teme de mediu...........................................................................................................12Guvernul a modificat calculul preţului lemnului, în urma protestului din industria de profil...........................................................................................................................12Protest cu îmbrânceli la Suceava. 1.000 de angajaţi din domeniul forestier cer anularea licitaţiilor de masă lemnoasă.......................................................................13Micile fragmente de material plastic din oceane, amenințare serioasă pentru stridii şi alte moluşte (studiu)..................................................................................................13

PRESA LOCALĂ............................................................................................................14ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET........................................................14

Teme ABA...................................................................................................................15Apa si panica. Vinovat cine-i?.....................................................................................15Isteria Clostridium la Piatra-Neamţ............................................................................19Prefectul Angheluță: în acest moment, apa este potabilă în Piatra Neamț...............21Grosimea stratului de gheață pe Bistrița ajunge şi la doi metri.................................22Teme similare.............................................................................................................236 milioane de euro pierdute la Insula de Agrement...................................................23Teme de mediu...........................................................................................................24Consiliul Judeţean Suceava, lăsat în fundul gol în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniş.................................................................................................................24Inainte de inaugurare, depozitul de deşeuri din Mestecăniş se află... în aer.............27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................30

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

04.02.2016

Teme ABA...................................................................................................................30Autorităţile, pregătite în caz de inundaţii..................................................................30Pregătiți în caz de inundaţii şi gripă porcină...............................................................31Alertă de la hidrologi. A fost emis Cod galben de inundații.......................................31Reamenajarea Someşului Mic, finalizată cu succes....................................................32Teme similare.............................................................................................................33Prefectul Anton Rohian a prezentat bilanțul activității Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureş..................................................................................33Prefectul Anton Rohian a prezentat bilantul activitatii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures..................................................................................34ULMENI - Podul va face diferenţa. „Impozitele ar trebui să meargă la domiciliul angajaţilor”................................................................................................................ 36Prin fonduri externe nerambursabile, cartierele Grădina Poporului şi Grădina Onului din Zalău vor avea reţele noi de apă şi canalizare......................................................37Teme de mediu...........................................................................................................38Amenzi de 264 000 lei pentru furt de lemne date de Jandarmeria Română în luna ianuarie......................................................................................................................38Scrie negru pe alb: Calitatea aerului de la Colibița e comparabilă cu cea din Alpi.....39Poliția Locală îi „arde” pe bistrițenii fără contract de salubritate cu Vitalia...............40Managementul deşeurilor aruncă „securea” infrigementului şi insolvenţei deasupra judeţului.....................................................................................................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................48Teme ABA...................................................................................................................48Decolmatări pe Gilort.................................................................................................48Ziua Zonelor Umede...................................................................................................48Teme similare.............................................................................................................49Garda Naţională de Mediu a preluat ancheta de la Termo Turceni...........................49Garda de Mediu cere suspendarea activității Grupului 7 de la Termo Turceni..........50Ce s-a întâmplat în CEO, la 1 februarie!.....................................................................51

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

04.02.2016

Chinezii şi-au înfiinţat firmă în România pentru a construi grupul energetic de Rovinari!.....................................................................................................................52CE Oltenia, AMENDAT!...............................................................................................53Garda de Mediu închide un grup energetic al CEO....................................................55Activitatea de la Unitatea 7 Turceni, suspendată.......................................................55CEO, amendată cu 60.000 de lei de Garda de Mediu.................................................55Primăriile sunt obligate să verifice apa din fântânile publice.....................................56CEO, somat să închidă grupul 7 de la Turceni............................................................57

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................59Teme ABA...................................................................................................................59Ziua Zonelor Umede...................................................................................................59Elevii au sărbătorit Ziua Zonelor Umede....................................................................59Ziua Mondială a Zonelor Umede................................................................................602 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede............................................................61Ziua Mondială a Zonelor Umede sărbătorită în Argeş................................................61Din ciclul ”Știați că...?”: există o Zi a Zonelor Umede.................................................61

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................62Teme similare.............................................................................................................62Primăria finanţează racordul la reţeaua de canalizare...............................................62Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni....................................................63Ziua Mondială a Zonelor Umede va fi sărbătorită pe 2 februarie..............................64Teme de mediu...........................................................................................................66Transport ilegal de lemn oprit la Sebeş şi brazi tăiaţi fără drept, în Apuseni. Poliţiştii au confiscat aproape 50 mc de material lemnos.......................................................66

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................67Teme similare.............................................................................................................67Astăzi este Ziua Zonelor Umede.................................................................................67Apă multă, dar scumpă..............................................................................................67Ziua Mondială a Zonelor Umede marcată la Vâlcea...................................................68

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

04.02.2016

WWF-România: Mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute în regiunea Dunăre-Carpaţi, în ultimii 150 de ani.........................................................................69Locuitorii din Aldeşti şi Blidari (comuna Goleşti) vor avea apă curentă până de Paşti................................................................................................................................... 72Teme de mediu...........................................................................................................72TEGA suplimentează numărul containerelor semiîngropate......................................72

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................73Teme de mediu...........................................................................................................73Anchetă, după găsirea mai multor deşeuri medicale pe un câmp din Timiş. Garda de Mediu spune că nu reprezintă un pericol imediat.....................................................73

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

04.02.2016

Teme ANARINHGA: Cod Galben de inundații pe râurile Barcău și Arieș, în următoarele oreBazinele hidrografice ale râurilor Barcău şi Arieş sunt vizate în următoarele ore de o serie de atenționări hidrologice Cod Galben de inundații emise, joi, de Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).Potrivit hidrologilor, până la ora 17,00, ca urmare a precipitațiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie cu posibile efecte de inundații locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de Atenție pe cursul superior al Arieşului şi pe unii afluenți ai săi (amonte stația hidrometrică Câmpeni) din județul Alba. De asemenea, până la ora 19,00, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie cu posibile efecte de inundații locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenție pe râul Barcău — aval stația hidrometrică Nuşfalău şi pe unii afluenți ai săi din județele Sălaj şi Bihor. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2016/02/04/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-barcau-si-aries-in-urmatoarele-ore-11-16-17/Infoziare, http://infoziare.ro/stire/6747640/INHGA:+Cod+Galben+de+inunda%C8%9Bii+pe+r%C3%A2urile+Barc%C4%83u+%C8%99i+Arie%C8%99+%C3%AEn+urm%C4%83toarele+ore/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/avertizare-hidrologica-cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-barcau-si-aries-in-urmatoarele-ore.html

Teme similareInvestitiile din sectorul irigatiilor vor fi administrate de o entitate separata care se va infiinta in cadrul ANIF Obiectivele de investitii din sectorul irigatiilor vor fi aprobate si administrate de o entitate separata care va fi infiintata in cadrul Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), conform proiectului de Hotarare de Guvern care aproba programul national de irigatii.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.ziarelive.ro/stiri/avertizare-hidrologica-cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-barcau-si-aries-in-urmatoarele-ore.html

http://www.ziarelive.ro/stiri/avertizare-hidrologica-cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-barcau-si-aries-in-urmatoarele-ore.html

http://infoziare.ro/stire/6747640/INHGA:+Cod+Galben+de+inunda%C8%9Bii+pe+r%C3%A2urile+Barc%C4%83u+%C8%99i+Arie%C8%99+%C3%AEn+urm%C4%83toarele+ore



http://www.agerpres.ro/mediu/2016/02/04/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-barcau-si-aries-in-urmatoarele-ore-11-16-17

http://www.agerpres.ro/mediu/2016/02/04/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-barcau-si-aries-in-urmatoarele-ore-11-16-17

04.02.2016

Proiectul de Hotarare care aproba programul national de irigatii cu acel miliard de euro pentru perioada 2014-2020 se afla in prezent la Ministerul Agriculturii, insa in cel mai scurt timp ar trebui sa intre in Guvern. Acest proiect aproba programul national de irigatii si prevede aparitia unei entitati separate in cadrul ANIF care sa functioneze ca o unitate de administrare a acestor investitii. Aceasta se va ocupa cu gestionarea acelui miliard de euro, va avea un director numit separat si un Regulament de Organizare si Functionare (ROF) separat, a declarat pentru AGERPRES secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Daniel Botanoiu.Oficialul MADR a precizat ca se va face o prioritizare a investitiilor la toate filialele judetene ale ANIF, iar ulterior vor fi supuse aprobarii Consiliului de Administratie al ANIF. La nivel de teritoriu se va face o prioritizare in cadrul ANIF de la toate filialele judetene, acolo unde avem nevoie de aceste investitii si se vor supune atentiei si aprobarii Consiliului de Administratie al ANIF format din reprezentanti ai Ligii utilizatorilor de apa, ai Universitatii de Imbunatatiri Funciare, ai Ministerului Mediului, Apelor Romane, Ministerului Agriculturii etc. Ulterior se vor face contracte, iar un comitet interministerial format din cei de la Finante, Fonduri Europene, Mediu etc. va da unda verde astfel incat sa avem transparenta totala. Strategia pe irigatii este o mare prioritate si daca vrem sa avem o agricultura performanta trebuie sa avem irigatii. Nu ai apa nu obtii veniturile pe care le estimezi cnd te apuci sa semeni, a spus secretarul de stat.In opinia acestuia, cu ajutorul investitiilor efectuate prin acest program se va putea ajunge la o suprafata de pana la doua milioane de hectare aprovizionate cu apa.Putem ajunge la nivelul acesta daca reusim sa inchidem tot programul. Acum acoperim 850.000 de hectare, din care irigate in jur de 400.000 de hectare. Fermierii vor iriga mai mult daca reusim sa ducem apa in conditii mult mai bune, la timp, si daca ii incurajam sa faca investitii in infrastructura secundara. Numai asa vom putea sa le ducem apa la un pret rezonabil, nu la 1.400 lei/mia de metri cubi, nu la 600 lei, ci la 200 lei/mia de metri cubi si sa nu ai pierderi, pentru ca in momentul in care te duci prima data cu revizia pe canale, 60% din apa se pierde, se infiltreaza in pamnt, a explicat Botanoiu. Conform Legii 269/2015 privind aprobarea OUG 4/2015 pentru modificarea OUG 82/2011 privind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

04.02.2016

unele masuri de organizare a activitatii de imbunatatiri funciare publicata in Monitorul Oficial in data de 12 noiembrie, fermierii nu vor mai plati avansul de 20% la contractarea apei pentru irigatii ci vor intra pe un abonament de 20 de lei pe hectar in amenajarile de irigatii. Tariful de livrare a apei pentru irigatii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursa sau de la priza la punctul de livrare a apei pentru irigatii, prin intermediul infrastructurii de irigatii din domeniul public si domeniul privat al statului, aflata in administrarea Agentiei. Costurile de transport includ cheltuielile cu energia electrica si termica pentru pomparea apei. Tariful de livrare a apei pentru irigatii nu cuprinde costurile de intretinere si reparatii, care se acopera din abonamentul pentru irigatii si/sau din fonduri ale Agentiei. Sumele incasate din tariful de livrare a apei pentru irigatii si ramase neutilizate la finele anului se reporteaza in anul urmator, se mentioneaza in lege. Secretarul de stat a precizat ca abia de la 1 ianuarie 2017 se va intra pe abonamentul pentru irigatii.In ceea ce priveste infiintarea perdelelor forestiere in jurul terenurilor agricole, o masura importanta in cazul implementarii unui sistem integrat de irigatii, oficialul MADR a afirmat ca fermierii vor putea atinge doua obiective, respectiv isi vor putea proteja foarte bine zona pentru ca se va crea un microclimat dar va raspunde si nevoii de inverzire si de plati directe.Vrem sa ajungem cu programul si la partea de infiintare a perdelelor forestiere sau a zonelor tampon cu paduri locale, iar o parte din acei bani care vin gratuit prin PNDR 2014-2020 pentru infrastructura secundara de irigatii (un milion de euro pe proiect n.r.) sa mearga catre perdele forestiere. Acestea se pun contra curentilor dominanti, daca exista un culoar de curenti dominati de vant care sa aridizeze solul. Aud tot felul de informatii despre desertificarea Romniei, dar cred ca numai cnd o sa avem nisip ca in Sahara la marginea tarlalei vom putea vorbi de desertificare. Acum avem doar aridizare, adica zone aride care pot fi transformate in desert. Nu sunt dune de nisip. De exemplu, in zona Doljului, in sud, este o zona accentuata de aridizare, iar in astfel de zone, perdeaua forestiera mentine zapada. S-au facut evaluari in Dobrogea si in Ialomita si acolo unde au fost instalate perdele forestiere, zapada a ramas acolo, iar productia a fost mai mare cu 20% dect in sola vecina care nu a avut, a explicat Botanoiu. De

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

04.02.2016

asemenea, acesta afirma ca instalarea perdelelor forestiere pe cel putin doua laturi ale terenului agricol ar bloca transportarea nisipului dintr-o parte in alta, dar ar crea si o zona de vegetatie.Daca instalezi perdele forestiere pe cel putin doua laturi poti mentine vntul ca sa nu transporte nisipul dintr-o parte in alta, atragi ploaia si creezi o zona de vegetatie, un biotop, un biosistem, si acolo vine vrabiuta. De exemplu, in zonele mari de cultura nu exista un pom si am avut chiar recent probleme cu soarecii si cu daunatorii de cmp, de aceea trebuie sa ne gndim ca un rapitor trebuie sa stea pe ceva, sa vada unde este soarecele, sa supravegheze. El nu poate sa stea ore in sir in zbor ca sa vegheze cmpul si pe urma sa prinda soarecele ca sa se hraneasca. Chiar este un mare avantaj pentru agricultura instalarea acestor perdele forestiere, insa este rentabil sa se faca pe sole mari, a explicat reprezentantul MADR. Primele lucrari in sectorul de irigatii si imbunatatiri funciare au fost realizate in Romnia in secolul XVIII, respectiv lucrari de desecare in nord-vestul tarii, iar in anul 1960 Romnia avea o suprafata amenajata pentru irigatii de 200.000 de hectare, o suprafata cu lucrari pentru desecari si drenaj de 827.000 de hectare si o suprafata de 100.000 de hectare pentru lucrari de combatere a eroziunii solului.In anul 1989, exista o suprafata amenajata pentru irigatii de peste trei milioane de hectare, insa sistemul a fost furat aproape in intregime dupa anii '90.Anul trecut, in Romnia au fost irigate putin peste 100.000 de hectare, desi suprafata contractata a depasit 330.000 de hectare, iar 823.000 ha erau efectiv pregatite de ANIF pentru irigat, dintr-un total viabil de 1,5 milioane de hectare. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a anuntat inca de la preluarea portofoliului ca stabilirea unui sistem eficient de irigatii se afla pe lista sa de prioritati, mai ales ca exista prevazuta prin lege suma de un miliard de euro pentru perioada 2016-2020, aceasta urmnd sa fie suplimentata cu 200-300 de milioane de euro prin Planul Juncker. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/economie/2016/02/03/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiinta-in-cadrul-anif-15-24-39/Bizlawyer, http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiinta-in-cadrul-anif

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiinta-in-cadrul-anif

http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiinta-in-cadrul-anif

http://www.agerpres.ro/economie/2016/02/03/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiinta-in-cadrul-anif-15-24-39

http://www.agerpres.ro/economie/2016/02/03/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiinta-in-cadrul-anif-15-24-39

04.02.2016

/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/investi-iile-din-sectorul-iriga-iilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiin-a-in-cadrul-anif-392643/Forbes, http://www.forbes.ro/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-53755

Comunicat WWF România: Ce face România pentru a rezista în faţa inundaţiilor?Reconstrucţia ecologică a zonelor umede, o soluţie împotriva inundaţiilor aproape ignorată de către autorităţiBucureşti, 2 februarie 2016 – Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită în fiecare an pe 2 februarie, marchează data adoptării Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională în oraşul iranian Ramsar. În afară de biodiversitatea bogată, zonele umede atenuează efectele negative ale schimbărilor climatice şi ajută la protejarea a milioane de oameni la nivel mondial împotriva inundațiilor. În plus, aceastea purifică apa, sunt sursă de hrană, lemn şi biomasă, dar oferă şi locuri de muncă şi de recreere.Cu toate acestea, în regiunea Dunăre-Carpaţi, în ultimii 150 de ani mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute și, odată cu ele, serviciile pe care le furnizează.Cele mai vizibile modificări se văd în lunca inundabilă a Dunării, unde în perioada comunismului statul român a demarat un program de extindere a terenurilor agricole în zona de luncă, cu soluri extrem de fertile datorită aportului de nutrienți adus de aluviunile Dunării. Terenurile au fost îndiguite şi secate, vegetația a fost înlocuită cu plante de cultură, fauna a dispărut, iar porțiunile nearabile au fost transformate în zone industriale sau păşuni. În timpul ploilor abundente zonele umede din lunca inundabilă a Dunării ofereau un spatiu amplu de revărsare a apei, iar digurile nu pot face față mereu viiturilor Dunării.„Până în prezent, în România managementul apelor și inclusiv gestionarea inundațiilor s-au realizat prin lucrări hidrotehnice de tipul digurilor, barajelor care s-au dovedit a avea impact negativ asupra naturii. Acum, la nivel internațional sunt promovate soluțiile de tip infrastructură verde care au o paletă largă de beneficii și care pot fi realizate cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.forbes.ro/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-53755

http://www.forbes.ro/investitiile-din-sectorul-irigatiilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-53755

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/investi-iile-din-sectorul-iriga-iilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiin-a-in-cadrul-anif-392643

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/investi-iile-din-sectorul-iriga-iilor-vor-fi-administrate-de-o-entitate-separata-care-se-va-infiin-a-in-cadrul-anif-392643

04.02.2016

costuri mai scăzute. Printre aceste soluții se află și recostrucția ecologică a zonelor umede. Considerăm că și în România planurile de management ale bazinelor hidrografice și planurile de prevenire, protecție și dimunare a riscului la inundații trebuie să conțină și măsuri de reconstrucție a zonelor umede”, a declarat Camelia Ionescu, Manager program ape dulci la WWF România.Peste 1500 de ha renaturate, însă potenţialul este mult mai mareÎn România, WWF împreună cu partenerii săi şi comunitățile locale au renaturat peste 1500 de ha în lungul şi în Delta Dunării, suprafața reprezentând însă doar 5% din potențialul existent. În decembrie 2015 s-au încheiat lucrările de reconstrucție ecologică a 925 de ha aparținând domeniului public al Consiliului local Mahmudia din cadrul incintei agricole Carasuhat din Delta Dunării. Acesta a fost primul proiect de reconstrucție ecologică implementat de o comunitate, locuitorii din Mahmudia. Aceştia au înțeles că pentru dezvoltarea economiei locale au nevoie de diversificarea resurselor naturale, fapt posibil prin refacerea zonelor umede din Delta Dunării.La confluența Olt-Dunăre, timp de patru ani, WWF şi partenerii săi au lucrat pentru renaturarea a 950 de ha de luncă. Astăzi Balta Geraiului este din nou casă pentru rața roşie şi cormoranul mic, iar locuitorii din zonă au început afaceri cu miere de mentă. „Zonele umede pot oferi toate resursele necesare creşterii nivelului de trai al comunităților din apropiere, atâta timp cât aceste resurse vor fi utilizate într-un mod sustenabil, fie că ne referim la fermele piscicole, exploatarea stufului şi a plantelor medicinale sau ecoturism. Și agricultura poate fi continuată, prin implementarea unui sistem de rotație prin care păşunile inundabile devin, pe rând, terenuri agricole sau zone umede”, a mai adăugat Camelia Ionescu.În perioada următoare, WWF îşi va indrepta eforturile pentru renaturarea a 635 de ha din Situl Natura 2000 Gruia – Gârla Mare din județul Mehedinți. Legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea a fost întreruptă în anii 1980 când a fost construită aici o fermă piscicolă ale cărei bazine şi iazuri au fost ferite de inundații prin diguri. De asemenea, în județul Giurgiu, pentru zona-pilot Balta Greaca, WWF a realizat un studiu pe care se bazează patru scenarii de funcționare, care arată modurile în care ar putea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

04.02.2016

evolua zona. /Rador, http://www.rador.ro/2016/02/02/comunicat-wwf-romania-ce-face-romania-pentru-a-rezista-in-fata-inundatiilor/

Teme de mediuGuvernul a modificat calculul preţului lemnului, în urma protestului din industria de profil

/Ziarul Financiar

Protest cu îmbrânceli la Suceava. 1.000 de angajaţi din domeniul forestier cer anularea licitaţiilor de masă lemnoasă Protest cu sicrie, cruci şi fanfară în municipiul Suceava. Aproape 1.000 de angajaţi din domeniul forestier şi industria lemnului au mărşăluit pe străzile oraşului şi au blocat circulaţia zeci de minute. Marşul de protest, organizat de Asociaţia Forestieră Bucovina, a început în zona Agenţiei de Protecţie a Mediului. Însotiti de o fanfară şi echipaţi cu accesorii care sugerează moartea industriei forestiere, protestatarii şi-au strigat revendicările. La sediul Directiei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.rador.ro/2016/02/02/comunicat-wwf-romania-ce-face-romania-pentru-a-rezista-in-fata-inundatiilor/

http://www.rador.ro/2016/02/02/comunicat-wwf-romania-ce-face-romania-pentru-a-rezista-in-fata-inundatiilor/

04.02.2016

Silvice, mai mulţi oameni s-au încaierat cu jandarmii care nu le-au dat voie să intre în sediul instituţiei. Protestatarii cer anularea oricărei licitaţii de masă lemnoasă. Forestierii spun că preţurile practicate de Romsilva sunt foarte mari şi cer modificarea contractului de vânzare-cumpărare impus de Regia Naţională a Pădurilor. În plus, ei vor să plătească doar lemnul de lucru, nu şi coaja acestuia, a transmis corespondentul TVR Andreea Monea pentru Telejurnal. /Stiri TVR, http://stiri.tvr.ro/protest-cu-imbranceli-la-suceava--1-000-de-angajati-din-domeniul-forestier-cer-anularea-licitatiilor-de-masa-lemnoasa_70196.html

Micile fragmente de material plastic din oceane, amenințare serioasă pentru stridii și alte moluște (studiu)Poluarea cu mici fragmente de material plastic, în constantă creştere în oceane, ar putea amenința serios populațiile de stridii şi alte moluşte, se arată într-un studiu realizat de cercetători francezi şi ale cărui rezultate au apărut luni în Statele Unite. Micile sfere cu diametrul mai mic de 5 milimetri provin atât din fragmentarea bucăților de plastic deversate în oceane ca efect al curenților, cât şi direct din deşeurile industriale, produse mai ales în sectoarele vestimentar şi cosmetic, unde sunt utilizate pe scară largă, relatează marți AFP. În cadrul cercetărilor s-a demonstrat că stridiile introduse într-un bazin în care fuseseră deversate cantități destul de mari de particule de polistiren le înghițeau pe cele de aceeaşi mărime ca cea a fitoplanctonului cu care se hrănesc în mod obişnuit. După două luni de expunere la această poluare, moluştele au produs ovule mai puține şi mai mici. Și spermatozoizii erau mai puțin mobili, a declarat pentru AFP Arnaud Huvet, biolog la Institutul francez de cercetări pentru exploatarea mării, coautor al studiului publicat în PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences). Astfel, "fecunditatea s-a redus cu peste 41% față de stridiile aflate într-un bazin în care conținutul de biluțe de material plastic era mai scăzut", adaugă cercetătorul. În cadrul studiului s-a recurs la "cele mai ridicate niveluri de mici biluțe de plastic ce se pot găsi în natură, în zone foarte poluate din China", precizează Huvet."Din fericire suntem încă departe de aceste concentrații în cea mai mare parte din golfurile de pe planetă", afirmă el. Se constată însă că acest tip de poluare creşte în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://stiri.tvr.ro/protest-cu-imbranceli-la-suceava--1-000-de-angajati-din-domeniul-forestier-cer-anularea-licitatiilor-de-masa-lemnoasa_70196.html



04.02.2016

fiecare an din cauza utilizării tot mai intense a materialelor plastice, aşa încât "a venit vremea ca societatea, companiile şi alți actori să ia cunoştință de acest fenomen şi să încerce să inverseze tendința", subliniază biologul, expert în moluşte marine. Potrivit lui, ceea ce s-a observat acum în cadrul studiului s-ar putea produce într-o zi în natură, în contextul în care există cifre alarmante în privința previziunilor asupra poluării cu deşeuri de plastic în jurul anului 2050. Se apreciază că în oceane se adună în prezent între patru şi 12 milioane de tone pe an. Potrivit unui raport difuzat săptămâna trecută la Forumul economic de la Davos, dacă nu se schimbă nimic, cantitatea de plastic din oceane o va depăşi pe cea de peşte spre mijlocul secolului. Se ştie deja că peştii şi păsările marine înghit micile biluțe de plastic, acest lucru având efecte asupra digestiei şi capacității lor de creştere, aminteşte omul de ştiință citat de AFP. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/mediu/2016/02/02/micile-fragmente-de-material-plastic-din-oceane-amenintare-serioasa-pentru-stridii-si-alte-moluste-studiu--11-06-43

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAApa si panica. Vinovat cine-i?• zvonul alarmant că apa pietrenilor ar fi contaminată a fost ieri, demontat, de către toate autoritătile • vineri vor fi anuntate si alte rezultate ale probelor recoltate, dar DSP sustine că nu există motiv de temeri • presedintele CJ arată cu degetul către directorul Ionut Dughir, care a reactionat tardiv cu un anunt care nu a reusit să linistească populatia • Vîlva creată în jurul bacteriei Clostridium perfrigens care ar exista în Lacul Bîtca Doamnei, acolo unde este captarea de apă pentru Piatra Neamt si comune limitrofe a fost potolită cît de cît, ieri, autoritătile căutînd să dea asigurări că nimeni nu a avut de suferit, iar apa din oras este potabilă. Pentru evitarea oricărei complicatii, Piatra Neamt si comunele dinspre Roznov rămîn „legate“ la captarea de adîncime, de la Vaduri. Vineri,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.agerpres.ro/mediu/2016/02/02/micile-fragmente-de-material-plastic-din-oceane-amenintare-serioasa-pentru-stridii-si-alte-moluste-studiu--11-06-43

http://www.agerpres.ro/mediu/2016/02/02/micile-fragmente-de-material-plastic-din-oceane-amenintare-serioasa-pentru-stridii-si-alte-moluste-studiu--11-06-43

04.02.2016

5 februarie, după cum a anuntat Dan Morenciu, directorul Directiei de Sănătate Publică, vor sosi si alte rezultate ale unor probe prelevate de la Bîtca Doamnei, care, speră autoritătile, nu vor schimba lucrurile. „Mesajul către consumatori e scurt si clar: apa este potabilă si nu s-a furnizat nici o secundă apă care să nu fie confromă cu standardele. Compania Apa Serv a anuntat Directia de Sănătate Publică, pe data de 2 februarie, că a întrerupt furnizarea apei de la Uzina de Apă Bîtca Doameni. De asemenea, s-a comunicat că s-au golit rezervoarele de stocare si că începînd cu 2 februarie, întregul oras Piatra Neamt si localitătile din aval, pînă la limita cu judetul Bacău sînt alimentate cu apă din sursa de profunzime Vaduri. Mentionăm că apa recoltată de DSP în Programul de monitorizare zilnică este potabilă. Nu au fost semnalate cazuri de îmbolnăviri legate de acest eveniment, în sectiile de spital, UPU sau medici de familie. Informăm populatia că apa furnizată în retea este potabilă“, a declarat directorul DSP Neamt, Dan Morenciu. „Regret sincer panica apărută în rîndul populatiei“ Conducerea Consiliului Judetean, prin presedintele Emilia Arcan, îi asigură pe nemteni că toate serviciile publice asigurate acestora sînt atent monitorizate, pentru a fi de calitate, căutîndu-se să se evite orice disconfort pentru populatie. „Regret sincer panica apărută în rîndul populatiei cu privire la calitatea apei din Lacul Bîtca Doamnei! Un zvon alarmist duce la destabilizare în rîndul populatiei. Trebuia să existe o comunicare reală, rapidă, să fi fost folosite toate sursele de informare în masă, pentru ca lumea să stie că nu există nici un pericol «la robinet». Mă bucur că a fost evitată o situatie foarte gravă, dar sînt nemultumită de conducerea Companiei Apa Serv, care a reactionat tardiv, făcînd precizări legate de depăsirea pericolului pentru populatie printr-un comunicat de presă sec si emis la o oră tîrzie. Din păcate, directorul Cătălin Dughir nu a avut bunul simt ca măcar pe primarul orasului să îl fi anuntat în timp util. Asigur cetătenii beneficiari ai captării Bîtca Doamnei că apa care le e asigurată este în parametri normali. Institutiile cu responsabilităti în asigurarea calitătii acesteia au luat toate măsurile pentru ca sănătatea populatiei să nu fie pusă în pericol. Îi asigur pe nemteni că sînt monitorizate cu mare atentie serviciile care li se prestează“, a declarat sefa CJ. Apa Serv dă asigurări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

04.02.2016

Inginerul Ion Păcală, angajat al Apa Serv, care a primit sarcina solutionării acestei probleme esentiale în Piatra Neamt, a tinut să precizeze că lucrurile nu au fost niciodată atît de grave încît populatia să se alarmeze si că asa cum s-a evitat acum o situatie gravă, se va evita si pe viitor, în cazul în care s-ar repeta scenariul. „Nu există nici o problemă cu calitatea apei apei în Piatra Neamt! Noi avem două captări la dispozitie si de vreo zece ani Apa Serv si-a luat o măsură de precautie si în cazul în care ar exista suspiciunea că o captare reprezintă un potential pericol - utlizăm apă doar din cealaltă. Au fost asigurate conditii tehnice pentru această trecere, pe care le valorificăm si de această dată. Noi cumpărăm apa brută din ambele captări de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, care administrează sursele. Apele Române fac verificări a calitătii acesteia, dar asta nu înseamnă că Apa Serv nu face, la rîndul ei, verificări zilnice, pentru a sti exact ce pompăm către populatie. Dacă apare cea mai mică suspiciune la vreuna dintre analize, imediat se ia decizia întreruperii captării si se trece la celalaltă sursă de apă, în cazul de fată fiind trecuti la captarea de adîncime de la Vaduri“, a declarat Ion Păcală. La începutul acestei săptămîni s-a vorbit în diferite medii despre faptul că în din analizele si din monitorizarea pe care le asigură Apa Serv s-a observat o foarte usoară crestere a unor parametri. Au fost luate analize la intrarea apei în lac, unde a fost găsită o crestere a unui indicator, un microorganism numit Clostridium perfringens si asa s-a decis sistarea aprovizionării cu apă din această sursă. Bacteria nu trebuie să existe în apa de băut, iar în statia de epurare poate fi distrusă doar dacă se foloseste o cantitate importantă de clor, ceea ce nu e permis pentru că ar fi afectată sănătate populatiei. Au fost golite rezervoarele R4 si R4' ale companiei, care aveau apă de la Bîtca Doamnei, si rezervoarele R6 si R6', situate tot la Uzina de apă, care aveau apă combinată, ulterior fiind umplute din captarea de adîncime de la Vaduri. Rămîne de văzut în ce zi se va reveni la situatia initială, pentru că o prea mare presiune pe captarea de la Vaduri ar putea crea disconfort consumatorilor, fiind posibilă aparitia unor avarii pe retea. Cine răspunde de igienizarea lacurilor? Subiectul infestării apei din Lacul Bîtca Doamnei, una dintre cele două surse de alimentare cu apă potabilă a orasului Piatra Neamt, a tinut capul de afis al presei locale, dar a si băgat spaima în locuitori, desi autoritătile au declarat că apa care curge la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

04.02.2016

robinet este potabilă. Aparitia unei bacterii în apa lacului a făcut obiectul mai multor sedinte la care au participat autoritătile cu atributii, respectiv prefectul, sefii de la ISU Neamt, DSP, SGA, Hidrolectrica, Garda de Mediu. A surprins faptul că Dragos Chitic, primarul orasului Piatra Neamt, habar nu avea de problemele ivite, si asta în situatia în care cei mai multi beneficiari ai apei din Bîtca Doamnei sînt în municipiul resedintă de judet. La putin timp după aparitia acestei informatii, primarul Chitic declara pe o pagină de socializare: „Observ în mediul on line discutii legate de calitatea apei potabile din Piatra Neamt. Interesant este că nimeni nu a informat Primăria Piatra Neamt despre acest subiect“. Dată fiind gravitatea problemei, toată lumea se întreabă cine ar trebui să răspundă pentru situatia creată. Au existat voci care au afirmat că vina ar apartine Serviciului de Gospodărire a Apelor, altii au spus că Hidroelectrica este de vină, iar altii au arătat cu degetul către Apa Serv si Directia de Sănătate Publică. O anchetă care să arate dacă s-au urmat pasii legali în toată această poveste n-ar strica. Cert este că discutii pe tema responsabilitătii în ceea ce priveste igienizarea lacurilor au fost si o să mai fie. În vara anului trecut, Constantin Iacoban, la acea vreme presedinte al CJ acuza Hidroelectrica pentru modul în care gestionează problema curăteniei pe lacuri, vizate fiind Izvoru Muntelui si Bîtca Doamnei. Oficialul spunea că institutiile îsi pasează responsabilitătile cînd vine vorba de subiectul igienizare. „Hidroelectrica se laudă cu investitiile, iar noi avem lacurile pline cu PET-uri. Apele Române trimit somatii că nu stiu cît trebuie să plătim pentru Bîtca (n.r. - pentru apa captată de la Bîtca Doamnei), însă, cînd vine vorba de curărat, nu mai este nici grija celor de la Apele Române, nici ale celor de la Hidroelectrica”. Am încercat în cursul zilei de ieri să obtinem un punct de vedere oficial si din partea conducerii Hidrocentrale Bistrita. La e-mailul pe care l-am trimis ni s-a răspuns că „Solicitarea a fost transmisă la Executivul Hidroelectrica, la Bucuresti“. Cum „Executivul“ nu a răspuns pînă la închiderea editiei, asteptăm ca acest lucru să se întîmple astăzi. Trebuie spus că există voci, inclusiv din conducerea Apa Serv, principalul furnizor de apă si servicii de canalizare din Neamt, care afirmă că unul dintre responsabilii pentru igienizarea lacului Bîtca Doamnei este Hidroelectrica. Mai mult decît atît, conform celor declarate de directorul Cătălin Dughir, între firma pe care o conduce si Hidroelectrica există pe rolul instantei Tribunalului un litigiu care are legătură

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

04.02.2016

cu igienizarea din zona unde este captată apa la Bîtca Doamnei. Dughir afirmă că Apa Serv a avut un contract cu cei de la Hidroelectrica pentru curătarea zonei respective, pretul fiind de aproximativ 7 lei pe unitatea de măsură. Cum Hidroelectrica a mărit pretul la 90 de lei, respectiv mai mult decît dublul pretului plătit pentru apa brută la Apele Române, s-a ajuns în instantă. Una peste alta, un lucru este clar, si anume că atît Hidrolectrica, cît si SGA ar trebui să precizeze clar care le sînt obligatiile în ceea ce priveste igienizarea lacurilor. Nu de alta, dar cetătenii au dreptul să stie pe cine pot trage la răspundere în cazul în care se îmbolnăvesc din cauza apei infestate. Ultimele directive La lăsarea întunericului, din partea Comitetului Judeten pentru Situatii de Urgentă s-a emis o informare legată de măsurile dispuse pentru asigurarea calitătii apei din Lacul Bîtca Doamnei. Printre măsurile privind monitorizarea lacului s-a stabilit si intensificarea controalelor în vederea identificării eventualelor descărcări ilegale de ape uzate si a depozitelor ilegale de deseuri, care pot influenta calitatea apei din Bîtca Domanei. De asemenea, se vor igieniza luciurile de apă din lacurile Bîtca Doamnei, Vaduri, Pîngărati si Izvoru Muntelui. Se vor face controale si pentru depistarea eventualelor abatoare clandestine, care pot contribui la contaminarea apelor de suprafată, din amonte de Bîtca Doamnei. /Monitorul de Neamt, http://mont.ro/stiri/?editia=20160204&pagina=1&articol=42311

Isteria Clostridium la Piatra-NeamţLiliana Vasilescu, inginer chimist la Compania Apa Serv, a descoperit luni că în apa Lacului Bâtca Doamnei, concentrația unui microorganism (Clostridium perfrigens) este mult mai mare decât limita admisă. Ea şi-a informat şefii de la companie, iar din acel moment a început un joc al informației şi al pasării răspunderii. Managerul Apa Serv, Cătălin Dughir a închis captarea de la Bâtca Doamnei şi a solicitat analize ale apei de la robinet din diferite puncte din Piatra-Neamț. Ieri el a declarat că analizele nu au evidențiat nicio problemă în apa livrată consumatorilor. Totuşi a anunțat despre existența microorganismului pe „marii consumatori“ (hoteluri, o parte din restaurante). A mai fost anunțat prefectul şi conducerea Hidroelectrica (care administrează lacul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://mont.ro/stiri/?editia=20160204&pagina=1&articol=42311

http://mont.ro/stiri/?editia=20160204&pagina=1&articol=42311

04.02.2016

Bâtca Doamnei). Nici prefectul (care a prezentat problema în diverse comisii) nu a găsit de cuviință să anunțe cetățenii despre această situație, nici conducerea Apa Serv nu şi-a anunțat clienții. Piatra-Neamț este însă un oraş mic, fiecare se cunoaşte cu cineva de la Apa Serv, sau cu cineva care are un prieten… aşa că întregul oraş a fost cuprins marți după-amiază de zvonul că apa de la robinet ar fi infestată. Până seara, magazinele şi-au epuizat stocurile de apă îmbuteliată. Abia ieri la prânz, Apa Serv a prezentat situația iar mai pe seară, prefectul a anunțat măsurile ce urma să fie adoptate.Apă potabilă la robineteManagerul Apa Serv Cătălin Dughir spune că după depistarea microorganimului în apa lacului a acționat prompt şi aşa cum trebuie. „Am închis imediat captarea de la Bâtca Doamnei şi în toată rețeaua se preia apă din captarea de la Vaduri. La Bâtca Doamnei am golit rezervoarele şi am curățat totul. Am făcut analize în trei puncte separate din municipiul Piatra Neamț şi nu s-a constatat nicio problemă“, a spus managerul Apa Serv.El a mai declarat că nu era obligația companiei să anunțe populația deoarece microorganismul a fost depistat în „apa brută“ din lacul Bâtca Doamnei, înainte ca aceasta să fie filtrată şi curățată şi că ei au anunțat administratorul lacului – Hidrocentrale Bistrița. „Noi am publicat informațiile pe site-ul firmei şi am anunțat direct pe unii consumatori. În Piatra Neamț sunt peste 1.000 de asociații. Nu aveam cum să-i anunțăm pe toți consumatorii. Dacă ar fi fost funcțional acel sistem unic de avertizare promis de Primărie o făceam. Dar noi nu-i putem suna pe toți“, a spus Cătălin Dughir.Comitet de Urgență pentru rezolvarea problemeiToți cei care răspund – într-un fel sau altul – în această situație specială recită de la începutul săptămânii aceeaşi declarație: „Apa este potabilă în Piatra Neamț“. Asta în cazul în care binevoiesc să răspundă şi nu ne trimit la prefect.Și declarația lui Ioan Păvăleanu, şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț, dar şi comunicatul lacunar al Direcției de Sănătate Publică precizau că nu sunt probleme cu apa din Piatra-Neamț. Normal, din moment ce acum pietrenilor li se livrează apă dintr-o sursă sigură, cum e captarea de adâncime de la Vaduri. Au fost însă probleme? Am avut la robinete microorganisme? Care sunt vinovații pentru infestarea apei lacului? – sunt întrebări la care nu vom obține mult timp de-acum încolo răspunsuri concrete, fiecare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

04.02.2016

încercând să-şi salveze pielea şi să se acopere de hârtii. Comitetul pentru Situații de Urgență a aprobat ieri un plan de măsuri, în majoritatea lor de „monitorizare“ lacurilor Bâtca Doamnei, Vaduri şi Pângarați. Pe aceste lacuri se vor face, în următoarea perioadă, măsurători fizio-chimice bacteriologice de către DSP şi SGA, controale de la Garda de Mediu pentru depistarea depozitelor ilegale de deşeuri, iar Hidroelectrica are obligația să facă igienizarea lacurilor pe care le administrează în județul Neamț.Suplimentar se vor face şi razii pentru depistarea eventualelor abatoare clandestine.Critici instituţionaleÎncă din ziua în care au apărut zvonurile, unii dintre şefii din administrație s-au folosit de moment pentru a urechea în public pe şeful Companiei Apa Serv. Primarul Dragoş Chitic a folosit rețeaua facebook pentru a-şi manifesta nemulțumirea față de modul de comunicare al companiei, iar preşedinta Consiliului Județean, Emilia Arcan, s-a folosit de conferința de presă şi de site-ul CJ Neamț pentru a-şi anunța dezaprobarea față de activitatea de comunicare a companiei ce este subordonate legislativului nemțean.„Regret panica apărută în rândul populației cu privire la calitatea apei din Lacul Bâtca Doamnei! Un zvon alarmist duce la destabilizare în rândul populației. Trebuia să existe o comunicare reală, rapidă, să fi fost folosite toate sursele de informare în masă, pentru ca lumea să ştie că nu există niciun pericol la robinet. Mă bucur că a fost evitată o situație foarte gravă, dar sunt nemulțumită de conducerea Companiei Județene Apa Serv, care a reacționat tardiv, făcând precizări legate de depăşirea pericolului pentru populație printr-un comunicat de presă sec şi emis la o oră târzie“, a declarat Emilia Arcan.Ce face Clostridium?Bacteriile din genul Clostridium pot determina infecții digestive, infecții supurative ale structurilor tisulare profunde, infecții ale pielii şi țesuturilor moi, dar şi bacteriemie. Gazda umană poate fi colonizata în mod normal cu clostridii, la nivelul tubului digestiv sau la nivelul tractului genital feminin (cel mai frecvent la nivelul intestinului gros). Alte locuri din care clostridiile pot fi izolate, sunt reprezentate de cavitatea bucală şi suprafața tegumentară. /Realitatea Media (Neamt), http://realitateamedia.ro/isteria-clostridium-la-piatra-neamt/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://realitateamedia.ro/isteria-clostridium-la-piatra-neamt/

http://realitateamedia.ro/isteria-clostridium-la-piatra-neamt/

04.02.2016

Prefectul Angheluță: în acest moment, apa este potabilă în Piatra NeamțPrefectul de Neamț, Vlad Angheluță, explică problema apei de la Bâtca Doamnei: „Astăzi, la ora 11.00, a avut loc o întâlnire la care au participat cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor Neamț, Apa Serv, Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Hidroelectrica, Garda de Mediu şi subprefectul județului Neamț. S-a discutat situația ivită în urma sesizării celor de la Apa Serv, cu privire la o bacterie, şi s-a dispus oprirea urgentă a sursei de captare de la Bâtca Doamnei şi trecerea pe sursa de la Vaduri. Au fost echipele în teren, s-au luat probe, s-a intervenit la sorbul de la captarea Bâtca Doamnei, pentru curățare, şi, în regim de urgență, s-au luat probe din mai multe locuri pentru a verifica starea apei”, a declarat prefectul de Neamț, Vlad Angheluță. Prefectul a declarat că, în acest moment, toată apa aflată în rețelele Apa Serv este potabilă şi se aşteaptă rezultatele analizelor pentru Bâtca Doamnei. /Mesagerul Neamt, http://mesagerulneamt.ro/2016/02/prefectul-angheluta-in-acest-moment-apa-este-potabila-in-piatra-neamt/

Grosimea stratului de gheață pe Bistrița ajunge și la doi metriLungimea aglomerărilor de ghețuri pe râul Bistrița, în județul Neamț, este de 10,6 km, având grosimi cuprinse între 0,15 – 2 metri. „Conform datelor primite de la SGA Neamț, pe râul Bistrița, începând din coada lacului Izvoru Muntelui, pe toată lungimea aferentă județului Neamț, se manifestă fenomene specifice de iarnă – aglomerări de ghețuri, gheață la maluri. Aglomerările de ghețuri se manifestă pe o lungime de 10,6 km, din coada lacului Izvorul Muntelui până amonte 0,2 km punte ACH Poiana Teiului, comuna Poiana Teiului, având grosimi cuprinse între 0,15 – 2,0 m”, este precizat în informarea emisă de Prefectura Neamț la primele ore ale zilei de 1 februarie.După cum au anunțat cei de la SGA Neamț, tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezghețat pe aproximativ 30% din lungime şi, parțial, nivelul aglomerărilor de ghețuri este coborât pe mijlocul albiei. „Din amonte 0,2 km punte ACH Poiana Teiului, până amonte 0,3 km punte Dreptu, comuna Poiana Teiului, pe 7,9 km, râul prezintă canal dezghețat cu lățimi de la 3 la 15 m, cu gheață la maluri cu grosimi cuprinse între 0,3 – 2 m. Din amonte 0,3

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://mesagerulneamt.ro/2016/02/prefectul-angheluta-in-acest-moment-apa-este-potabila-in-piatra-neamt/



04.02.2016

km punte Dreptu, comuna Poiana Teiului, până la pod Lunca, comuna Borca, râul prezintă parțial gheață la maluri. Din amonte nu curge zai”, se arată în informarea de la Prefectură. Chiar dacă, până acum, nu au fost semnalate probleme deosebite, râul este monitorizat în permanență, mai ales că există riscul producerii de inundații, după cum s-a discutat la finalul săptămânii trecute, în cadrul întâlnirii Colegiului Prefectural. /ZCH News (Neamt), http://zch.ro/grosimea-stratului-de-gheata-pe-bistrita-ajunge-si-la-doi-metri/

Teme similare6 milioane de euro pierdute la Insula de AgrementPrimaria Bacau a pierdut finantarea europeana pe restul de executat la Insula de Agrement. Ceea ce s-a lucrat si s-a depus pentru decontare la 31 decembrie 2015, va fi achitat de Uniunea Europeana. „Mai exista o ultima cerere de rambursare care a fost depusa. Aceasta a fost prinsa pe bugetul european”, a explicat Ciprian Pistea, managerul de proiect din primarie. De la restul banilor europeni ne putem lua adio. In acelasi timp, ca sa finalizeze modernizarea, autoritatile vor achita din banii nostri, ai tuturor, circa 24 de milioane de lei – 6 milioane de euro. Un alt motiv pentru care este absolut necesara finalizarea investitiei este ca daca nu e gata totul pâna la 30 iunie, Primaria Bacau va trebui sa returneze si celelalte aproximativ 4 milioane de euro deja cheltuite. 40 la suta – grad de realizarePe insula se lucreaza. Ce-i drept, sunt putini muncitori pentru ca in aceasta perioada se pot face doar anumite lucrari, dar se poate observa cu usurinta ce obiective iau forma desenata pe hârtie. Stive de lemne sau de piatra sunt deja livrate pe santier. „Apreciez ca in acest moment gradul de realizare este de 40 la suta. Aceasta inseamna lucrari si livrare a echipamentelor. Se lucreaza la podina, piscina, fundatia la biblioteca, dar cred ca pâna la 30 iunie se va finaliza investitia”, a spus managerul de proiect. Acesta a explicat ca, in realitate, suma pe care o va plati municipiul este mai mica, intrucât „de la inceput, cheltuielile se imparteau 50-50 la suta. Din cauza intârzierilor, municipiul Bacau va plati circa 8,8 milioane de lei fara TVA – partea Uniunii Europene care nu s-a cheltuit”. Lucrarile de modernizare au inceput in aprilie 2015, iar la acel moment, autoritatile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://zch.ro/grosimea-stratului-de-gheata-pe-bistrita-ajunge-si-la-doi-metri/

http://zch.ro/grosimea-stratului-de-gheata-pe-bistrita-ajunge-si-la-doi-metri/

04.02.2016

executive erau optimiste ca se vor incheia in februarie 2016, asa cum era anuntat termenul initial. „Avem la dispozitie 10 luni în care sa finalizam acest obiectiv. Sunt convins ca Insula de Agrement va deveni principalul punct de atractie pentru bacauani, dar si pentru locuitorii din judetele vecine, iar acest lucru se va resimti în economia orasului nostru”, spunea la inaugurarea santierului primarul Romeo Stavarache. Contractul de 7,5 milioane de euro a fost câstigat de consortiul CONBAC SA, SSAB-AG SRL, Moldocor SA si Casa Design SRL. De aceasta suma, se vor executa un aqualand cu piscine si patru tobogane mari, piscina cu valuri, Lazy river, plaje, debarcader, alei de promenada, biblioteca, ceainarie, zona de spectacole, terenuri de sport si spatii pentru copii si o parcare supraetajata. Pe latura de vest se va construi si o sera. Va aparea si un teatru de vara – in total – 24 de obiective. Aici se vor crea si 50 de locuri de munca.Nu este singurul proiect pierdutIn total, se va suporta din bugetul local finantarea tuturor proiectelor nefinalizate (Milcov, spatii verzi, centrul de cazare temporara, Stefan cel Mare), in suma totala de 40 de milioane de lei. Alte doua proiecte importante, de inlocuire a retelelor termice si a celor de apa, care au fost fazate, trebuie sa fie gata in acest an, altfel, trebuie returnati toti banii, ceea ce „ar baga municipiul in faliment”, dupa cum remarca la sedinta de votare a bugetului consilierul Cristi Manolache. In paralel, se face decolmatareNu doar pe insula se lucreaza, ci si in jurul ei. Firma Romgan executa decolmatare, având ca prioritate curatarea zonei din jurul pontonului unde odata se inchiriau barcute pentru agrement. Lucrarea este ingreunata de faptul ca trebuie amenajate cai de acces pentru ca utilajele sa poata intra, iar camioanele sa poata iesi. 460.000 de metri cubi de mâl trebuie transportati si depozitati. Aceasta lucrare este finantata de Ministerul Mediului. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/6-milioane-de-euro-pierdute-la-insula-de-agrement/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.desteptarea.ro/6-milioane-de-euro-pierdute-la-insula-de-agrement/

http://www.desteptarea.ro/6-milioane-de-euro-pierdute-la-insula-de-agrement/

04.02.2016

Teme de mediuConsiliul Judeţean Suceava, lăsat în fundul gol în cazul gropii de gunoi de pe MestecănişLovitură de măciucă pentru reprezentanții Consiliului Județean Suceava în cazul gropii de gunoi care se construieşte în vârful Mestecăniş. Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei şi Mestecăniş şi au dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emisă în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Județean Suceava. Este exact suprafața pe care s-a demarat şi construit în mare parte depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş, un proiect extrem de controversat care a provocat reacții intense nu doar din partea oamenilor care locuiesc în această zonă, dar şi din partea organizațiilor de mediu.Trebuie spus că decizia instanței clujene este definitivă, ceea ce înseamnă că tot proiectul de pe Mestecăniş s-a derulat ilegal. Pe româneşte, Consiliul Județean Suceava a construit o groapă de gunoi pe un teren care nu-i aparține, iar în atari condiții nu avea cum obține avizele necesare unei astfel de lucrări. Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a avut curajul să se pună în calea acestui proiect, contestându-l de la bun început, spune că este o victorie amară, una care trebuie să dea de gândit autorităților.„Sunt conştient că beneficiarul, Consiliul Județean Suceava, poate fi pus în situația de a returna banii luați de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar şi-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe nişte nimicuri şi nu au respectat legislația. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecție pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.Aristide Maxim spune că a semnalat problemele de legalitate încă din 2007Aristide Maxim este practic omul care a învins un sistem care a crezut că tăvălugul va nivela orice abatere de la legislație. Într-un final, s-a dovedit că lucrurile nu stau chiar cum doresc autoritățile şi cei care se află vremelnic în fruntea unor instituții. Chiar dacă în primele faze procesul a fost pierdut, în ultima cale de atac, după ce dosarul a fost strămutat la Cluj pentru a avea parte de o judecată nepărtinitoare, lucrurile s-au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

04.02.2016

schimbat cu 180 de grade. Semnale şi discuții despre încălcarea legislației în ceea ce priveşte construirea gropii de gunoi de pe Mestecăniş au existat încă din 2007. „Primul semnal de alarmă l-am tras după ce am aflat că autoritățile sucevene au trimis la Bucureşti documentele din care rezulta că populația a fost consultată vizavi de acest proiect. Documentele au fost trimise la Bucureşti pe 15 martie 2007, iar şedința de informare s-a realizat două săptămâni mai târziu. Curat murdar se poate spune. Cum se întâmplă doar în România, trei ani mai târziu s-a anulat HCL din 2007, iar prin HCL nr. 64 din 9 august 2010, într-o şedință secretă ținută la Primăria Pojorâta, a fost acordată Consiliului Județean Suceava o suprafață mai mare de teren decât cea atribuită inițial. Fireşte, totul fără respectarea condițiilor legale, lucru demonstrat acum de judecătorii de la Cluj”, a menționat Aristide Maxim.„Nu dăm nici un pas înapoi”Potrivit lui Aristide Maxim, problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniş sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoştința autorităților, care au preferat să le ignore.„Noi i-am anunțat inclusiv de faptul că este un proces în derulare şi ar fi cazul să stopeze lucrările, ceea ce nu s-a întâmplat. Acum să-şi asume responsabilitatea şi să suporte consecințele. Trebuie să oprească acum orice activitate, iar în caz contrar ne vom adresa din nou justiției. Nu dăm înapoi nici un pas, pentru că nu vrem gunoaie în sat”, a anunțat Aristide Maxim. Apicultorul din Valea Putnei spune că printre alte nereguli trebuie amintit faptul că nu s-a respectat distanța minimă de 1.000 de metri de la groapa de gunoi până la cea mai apropiată locuință. „De exemplu, până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcțiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislației. În plus, mirosurile emanate care vor rezulta din procesul de fermentație vor afecta întreaga zonă pentru o perioadă îndelungată. Pentru noi, oamenii care trăim în această zonă defavorizată, va fi un adevărat dezastru ecologic. Au pus în pericol în mod conştient integritatea şi sănătatea a circa 1.000 de oameni”, a mai spus Aristide Maxim. Acesta a mai precizat că şi accesul animalelor la păşuni a fost oprit după ce un canal imens a fost tăiat prin inima muntelui şi va face imposibilă deplasarea vacilor şi oilor. Aristide Maxim a arătat că de fapt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

04.02.2016

întreaga zonă afectată de construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniş este mai mare de 9 hectare, în realitate fiind vorba de alte 5 hectare care sunt pur şi simplu scoase din uz, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani.Cătălin Nechifor: „Mă voi consulta cu juriștii și vom vedea ce este de făcut”Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Județean Suceava, a fost luat total prin surprindere de soluția judecătorilor de la Cluj, despre care a aflat de la reprezentanții mass-media.„Nu ştiu exact care sunt urmările şi consecințele. Mă voi consulta cu juriştii şi vom vedea ce este de făcut. Oricum, până acum toate lucrările care s-au efectuat la depozitul ecologic de la Mestecăniş s-au făcut în baza unor documente emise legal. Rămâne de văzut ce se va întâmpla de acum încolo”, a fost reacția lui Cătălin Nechifor.În acest moment, depozitul ecologic de pe Mestecăniş este finalizat în mare parte, în proporție de circa 95%, iar ultimele retuşuri şi lucrări ar trebui să fie gata în câteva săptămâni. Depozitul ecologic din pasul Mestecăniş este construit în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din județul Suceava, prin intermediul căruia o altă groapă de gunoi se construieşte în comuna Moara. Depozitul din pasul Mestecăniş va deservi localitățile din zona de munte a județului Suceava. Valoarea totală a proiectului SMID în județul Suceava este de 51,761 de milioane de euro şi vizează şi închiderea şi reabilitarea a şapte depozite de deşeuri neconforme din Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, construcția a trei stații de transfer la Rădăuți, Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc, amenajarea a 1.250 de puncte de colectare şi modernizarea a două stații de transfer existente la Gura Humorului şi Vatra Dornei. La acestea se adaugă şi construcția unei stații de sortare la Moara, furnizarea unei unități de compostare individuale în zonele suburbane şi rurale şi de tocătoare pentru compostarea in situ a deşeurilor din parcuri şi grădini, precum şi asistență tehnică şi supervizare a lucrărilor. /Monitorul de Suceava, https://www.monitorulsv.ro/Local/2016-02-01/Consiliul-Judetean-Suceava-lasat-in-fundul-gol-in-cazul-gropii-de-gunoi-de-pe-Mestecanis

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=ff3hY04th02QpxANwEqP81RpdtIXMdNIlKfbpp1mU5TfhMjhZ67T0E89JntNudsmT-_roXKowqU.&URL=https%3A%2F%2Fwww.monitorulsv.ro%2FLocal%2F2016-02-01%2FConsiliul-Judetean-Suceava-lasat-in-fundul-gol-in-cazul-gropii-de-gunoi-de-pe-Mestecanis

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=ff3hY04th02QpxANwEqP81RpdtIXMdNIlKfbpp1mU5TfhMjhZ67T0E89JntNudsmT-_roXKowqU.&URL=https%3A%2F%2Fwww.monitorulsv.ro%2FLocal%2F2016-02-01%2FConsiliul-Judetean-Suceava-lasat-in-fundul-gol-in-cazul-gropii-de-gunoi-de-pe-Mestecanis

04.02.2016

Inainte de inaugurare, depozitul de deşeuri din Mestecăniş se află... în aerCJ Suceava pierde terenul pe care s-a făcut investiţia europeanăInainte de inaugurare, depozitul de deşeuri din Mestecăniş se află... în aer, după ce Consiliul Județean Suceava a pierdut, prin instanță, dreptul de administrare pe care s-a realizat investiția cu fonduri europene.Curtea de Apel Cluj a admis, vineri, recursul declarat de mai multe persoane din Pojorâta față de o decizie a Tribunalului Suceava din 2015 când acțiunea lor de anulare a Hotărârii CL Pojorâta, prin care s-a decis darea în administrare a nouă hectare de teren pentru construcția unui depozit ecologic în zona Pasului Mestecăniş, a fost respinsă.Curtea de Apel Cluj a dispus casarea în întregime a deciziei Tribunalului Suceava, iar în rejudecare a admis acțiunea reclamanților şi anulează Hotărârea nr. 64 din 09.08.2010 adoptată de CL Pojorâta privind darea în administrarea CJ Suceava a suprafeței de 9 ha teren pentru construcția obiectivului „Depozit Ecologic Pojorâta" în cadrul Proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Suceava".Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă și executorie.In aceste condiții este pusă în pericol investiția făcută prin POS Mediu în construcția unui depozit de deşeuri în zona Mestecăniş, care este aproape finalizat, urmând să fie recepționat în perioada următoare.Depozitul de deşeuri de la Pojorâta este construit aproape de Pasul Mestecăniş, la peste 1.000 de metri altitudine. Șeful CJ Suceava, Cătălin Nechifor, spunea în iunie 2015 că zona unde este construit depozitul de deşeuri de la Pojorâta nu este „cea mai fericită". „Locația de pe Mestecăniş nu e cea mai fericită. Probabil că, în 2009, au fost luate în calcul existența drumurilor de acces şi amplasarea centrală față de localitățile arondate", afirma Nechifor. El preciza că în zona respectivă este păşune alpină şi că nu au fost făcute defrişări pentru ridicarea depozitului.Nechifor spunea că în anul 2012, când a preluat conducerea CJ Suceava, proiectul era început, fiind în implementare, iar singura entitate care mai poate lua o decizie privind schimbarea locului de construcție a depozitului este Comisia Europeană.Comisarul european Corina Crețu a declarat, în august 2015, la Putna, că depozitul ecologic de deşeuri care se construieşte prin POS Mediu în Pasul Mestecăniş este în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

04.02.2016

acord cu standardele de mediu, iar CE consideră că este mai igienic ca acestea să fie amplasate în munți decât în preajma apelor. „In ceea ce priveşte Comisia Europeană, după analiza DG Regio s-a stabilit că acest proiect practic este în acord cu toate standardele de mediu, inclusiv cu standardele prevăzute în acordul de parteneriat. E această problemă a amplasării, care ține de autoritățile locale", a spus Crețu. Ea a menționat că aceasta a fost o decizie din 2009, luată de autoritățile locale de atunci. „Dacă s-ar opri acum acest proiect ar trebui returnați banii cheltuiți", a spus comisarul european. Ea a declarat că, pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că este mult mai igienic şi mai sănătos să fie amplasate aceste depozite în munți decât în preajma apelor, pentru că există riscul de infestare a apelor. „CE apreciază faptul că România ia foarte în serios această problemă a reciclării deşeurilor", a spus Corina Crețu, care a transmis autorii taților române să aibă în calcul protejarea mediului.In județul Suceava, s-au construit, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deserveşte zona de şes a județului, şi unul în comuna Pojorâta, care va deservi zona de munte.Depozitul de la Pojorâta se adresează unei populații de circa 150.000 de locuitori, iar capacitatea sa este la jumătate față de cel de la Moara.Zonele pentru construirea celor două depozite de deşeuri au fost identificate în anul 2009, când a fost obținut şi avizul integrat de mediu în baza căruia s-a făcut studiul de fezabilitate şi s-a început execuția proiectului integrat Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), care a presupus şi închiderea gropilor de gunoi neconforme, situate pe cursurile de apă din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni. Pe lângă cele două depozite ecologice, întregul proiect, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanțat prin POS Mediu, prevede şi înființarea a 1.250 de puncte de colectare a deşeurilor şi cinci stații de transfer, dar şi închiderea gropilor de gunoi neconforme. Preşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, luni, după decizia Curții de Apel Cluj, că va putea spune cum se va acționa în continuare doar după ce va vedea şi motivarea instanței. /Crai Nou (Suceava)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

04.02.2016

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAAutorităţile, pregătite în caz de inundaţiiAutorităţile judeţene şi locale se aşteaptă la depăşiri ale cotelor de atenţie pe mai multe cursuri de apă din judeţ şi au luat măsuri pentru a preveni producerea unor eventuale inundaţii. Valea Rea şi barajul de la Călineşti Oaş sunt sub monitorizare, iar cum sunt aşteptate precipitaţii şi în următoarele zile, cei de la Serviciul de Gospodărire a Apelor pregătesc intervenţii în teren pentru decolmatarea unor cursuri de apă cu probleme.Plan de intervenţie împotriva inundaţiilorPrefectul judeţului Satu Mare, Eugeniu Avram, a avut marţi o întâlnire cu grupul de suport tehnic şi a cerut autorităţilor respectarea planului de măsuri întocmit pentru prevenire şi intervenţie în caz de inundaţii. În paralel, autorităţile au pregătit echipamentele necesare pentru intervenţii, iar comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au fost şi ele ţinute la curent cu măsurile prevăzute de planurile de intervenţie. Planul de intervenţie în cazul producerii de inundaţii a fost supus votului membrilor Comisiei Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, fiind aprobat în unanimitate.Urmează mai multe zile cu precipitaţiiAutorităţile supraveghează mai multe cursuri de apă şi baraje pentru a putea interveni din timp în caz de nevoie. Cum în următoarele zile au fost anunţate precipitaţii de 15 litri pe metru pătrat, autorităţile au în vizor şi alte cursuri de apă unde ar putea să fie depăşite cotele de atenţie. Serviciul pentru Gospodărirea Apelor are în plan şi intervenţii pe teren la finalul acestei luni pentru decolmatare pe cursul Maja pentru a preveni inundarea gospodăriilor din zonă. “Am avut precipitaţii de 100 – 110 litri la Huta Certeze şi 45 – 50 de litri la Domăneşti-Berveni. În următoarea perioadă ne aşteptăm la precipitaţii în cantităţi de circa 15 litri pe metru pătrat. Zăpadă în judeţ este foarte puţină, doar la altitudini foarte mari”, a declarat directorul Serviciului pentru Gospodărirea Apelor (SGA) Satu Mare, Vasile Andrieş. /Gazeta de Nord – Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2016/02/autoritatile-pregatite-in-caz-de-inundatii/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.gazetanord-vest.ro/2016/02/autoritatile-pregatite-in-caz-de-inundatii/

04.02.2016

Pregătiți în caz de inundaţii şi gripă porcinăMiercuri, 3 februarie, în sala mică a Palatului Administrativ a avut loc şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Au fost adoptate planurile de măsuri şi acțiuni preventive în caz de inundații şi epidemii la animale. În urma unor dezbateri susținute de prefectul județului Satu Mare, Eugeniu Avram împreună cu Grupul de suport tehnic pentru apărare împotriva inundațiilor şi cu Grupul de suport tehnic pentru asistență medicală de urgență în caz de epidemii a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.Vasile Andrieş, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare a prezentat planul de măsuri şi acțiuni preventive în vederea gestionarii unor eventuale situații de urgență generate de inundații. De asemenea, directorul Direcției de Sănătate Publică Satu Mare, Dan Cojoc, a prezentat măsurile pregătitoare ce vor fi luate la nivelul judeţului în cazul în care va apărea virusul gripei porcine AH1N1. Prezent la şedință, şeful Biroului vamal Halmeu, Mihai Kis, a declarat că vameşii au fost vaccinați, iar reprezentantul Poliției de Frontieră a precizat că în cadrul instituției s-au luat măsuri de protecție individuală. La finalul şedinței, cele două planuri de măsuri au fost votate de către toți membri prezenți. /Tv1 Satu Mare, http://tv1satumare.ro/pregatiti-in-caz-de-inundatii-si-gripa-porcina/ /Satu Mare online, http://www.satumareonline.ro/cp/7/18630/Gripa-porcin%C4%83-la-grani%C8%9B%C4%83--Autorit%C4%83%C8%9Bile-s%C4%83tm%C4%83rene-%C3%AEn-alert%C4%83

Alertă de la hidrologi. A fost emis Cod galben de inundațiiInstitutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis, joi, o atenționare Cod Galben de inundații, valabilă în patru județe din nordul țării.Sunt vizate județele Satu Mare, Maramureş, Cluj şi Sălaj.Avertizarea este valabilă până la ora 11.00.Vremea se va răci în toate regiunile. Cerul va fi mai mult noros în sudul, centrul şi estul țării, iar în restul teritoriului va avea înnorări temporare.În Transilvania, Moldova şi izolat în Banat, Crişana şi Maramureş vor fi precipitații mai ales sub formă de lapoviță şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.satumareonline.ro/cp/7/18630/Gripa-porcin%C4%83-la-grani%C8%9B%C4%83--Autorit%C4%83%C8%9Bile-s%C4%83tm%C4%83rene-%C3%AEn-alert%C4%83



http://tv1satumare.ro/pregatiti-in-caz-de-inundatii-si-gripa-porcina/

http://tv1satumare.ro/pregatiti-in-caz-de-inundatii-si-gripa-porcina/

04.02.2016

ninsoare, iar îndeosebi în a doua parte a zilei, local, în sud şi sud-est vor fi mai ales ploi. La munte vor predomina ninsorile şi în special în zona Carpaților Meridionali şi Orientali se va depune un strat nou de zăpadă. Vor fi perioade de timp în care vântul va avea intensificări la munte, cu viteze de peste 60 - 70 km/h şi va viscoli sau va spulbera zăpada, iar în restul teritoriului vitezele vor fi mai reduse (în general sub 50 - 55 km/h). Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 2 şi 13 grade. /Antena 3, http://www.antena3.ro/actualitate/alerta-de-la-hidrologi-a-fost-emis-cod-galben-de-inundatii-338951.html

Reamenajarea Someșului Mic, finalizată cu succesUnul dintre cele mai ambițioase proiecte de mediu din județul Cluj, reamenajarea unor porțiuni din valea Someşului Mic, a fost finalizat cu succes. Lucrările efective s-au încheiat în ultimele zile ale anului trecut, iar în această perioadă, Comisia Europeană lucrează la rambursarea cheltuielilor făcute în cadrul proiectului. Aproximativ 100.000 de locuitori sunt beneficiarii direcți ai lucrărilor de reamenajare, care limitează posibilitatea producerii unor inundații.”Administrația Națională “Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa anunță finalizarea proiectului “Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj” - proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operațional Sectorial “Mediu”. Proiectul are o valoare de 48.866.128,13 lei, din care 90% reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial “Mediu”, Axa Prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenție 1 – Protecția împotriva inundațiilor şi 10% finanțare din bugetul de stat”, spun reprezentanții echipei care a dus la bun sfârşit acest proiect.”Au fost realizate următoarele capacități fizice: lucrări de regularizarea (amenajarea) şi consolidarea malurilor Someşului Mic, pe o lungime de 4,10 kilometri, îndiguiri pe o lungime de 4,55 kilometri şi lucrări de amenajare a afluenților pe o lungime de 3,85 kilometri. Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse prin proiect contribuie la închiderea liniei de apărare împotriva inundațiilor pentru întreg teritoriul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.antena3.ro/actualitate/alerta-de-la-hidrologi-a-fost-emis-cod-galben-de-inundatii-338951.html

http://www.antena3.ro/actualitate/alerta-de-la-hidrologi-a-fost-emis-cod-galben-de-inundatii-338951.html

04.02.2016

municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Apahida”, mai spun reprezentanții echipei care a realizat proiectul. /Cluj Today, http://www.clujtoday.ro/2016/02/01/reamenajareasome537uluimicfinalizatcusucces.html

Teme similarePrefectul Anton Rohian a prezentat bilanțul activității Comitetului Județean pentru Situații de Urgență MaramureșMiercuri, 3 februarie, în sala de conferințe M1 a Centrului de Afaceri Millennium, a avut loc prezentarea bilanțului activității Inspectoratului pentru Situații de Urgență 'Gheorghe Pop de Băseşti' Maramureş şi a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureş. Au participat lt. col. Ioan Mureşan, inspector şef ISU Maramureş, prefectul ing. Anton Rohian, preşedintele CJSU Maramureş, primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, angajați ai ISU şi ai altor structuri din subordinea MAI şi MApN, reprezentați ai instituțiilor deconcentrate, primari ai unor localități din județ. Analiza activității Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureş în anul 2015 a fost prezentată de prefectul Anton Rohian.Sub conducerea sa, în anul 2015 Comitetul Județean pentru Situații de Urgență s-a întrunit în 2 şedințe ordinare şi 8 şedințe extraordinare, în cadrul cărora au fost adoptate 7 hotărâri. Au mai fost organizate 2 şedințe de lucru, fiind stabilite măsuri, sarcini şi termene precise pentru şefii Grupurilor de Suport Tehnic cu atribuții în domeniu. Pe parcursul anului 2015 Comitetul Județean a fost convocat la 7 şedințe în sistem videoconferință ca urmare a manifestării violente a fenomenelor hidrometeorologice periculoase.Pentru buna gestionare a problemelor apărute în domeniul situațiilor de urgență pe parcursul anului, au fost emise 16 Ordine de Prefect.Direcțiile de acțiune ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență au vizat atât PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ, cât şi GESTIONAREA acestora.Tipurile de risc care au generat situații de urgență pe teritoriul județului Maramureş în anul 2015 au fost următoarele: INUNDAȚII ȘI FENOMENE HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE (au fost afectate de inundații 27 unități administrativ-teritoriale ); ALUNECĂRI DE TEREN (s-au produs/reactivat alunecări de teren în 9 unități administrativ-teritoriale); POLUĂRI

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.clujtoday.ro/2016/02/01/reamenajareasome537uluimicfinalizatcusucces.html

http://www.clujtoday.ro/2016/02/01/reamenajareasome537uluimicfinalizatcusucces.html

04.02.2016

DE APE (au fost înregistrate 3 evenimente în legatură cu calitatea apelor de suprafață din județul Maramureş); SECETĂ (în perioadele de secetă, prin intermediul ISU Maramureş s-au efectuat 175 misiuni de transport apă menajeră în 27 localități); INCENDII DE VEGETAȚIE USCATĂ (s-au înregistrat 121 intervenții de stingere a incendiilor de vegetație uscată care au afectat o suprafață totală de 482,31 ha vegetație uscată şi lăstăriş); EPIZOOTII (s-au manifestat anemia infecțioasă ecvină şi tuberculoza bovină); CĂDERI MASIVE DE ZĂPADĂ; AVALANȘE; CĂUTAREA — SALVAREA unor persoane rătăcite.Disfuncționalitățile şi greutățile întâmpinate au privit: lipsa dotării corespunzătoare cu mijloace de intervenție a Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; insuficiența resurselor financiare destinate prevenirii şi gestionării situațiilor de urgență, precum şi refacerii obiectivelor şi infrastructurii afectate; raportarea, cu întârziere, de către comitetele locale, a datelor solicitate de Comitetul Județean şi I.S.U. Maramureş.Instituția Prefectului — Județul Maramureş. /Agerpres, http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/02/03/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetul-maramures-20-10-10

Prefectul Anton Rohian a prezentat bilantul activitatii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta MaramuresMiercuri, 3 februarie, in sala de conferinte M1 a Centrului de Afaceri Millennium, a avut loc prezentarea bilantului activitatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Gheorghe Pop de Basesti” Maramures si a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures. Au participat lt. col. Ioan Muresan, inspector sef ISU Maramures, prefectul Anton Rohian, presedintele CJSU Maramures, primarul Municipiului Baia Mare, Catalin Chereches, angajati ai ISU si ai altor structuri din subordinea MAI si MApN, reprezentati ai institutiilor deconcentrate, primari ai unor localitati din judet.Analiza activitatii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Maramures in anul 2015 a fost prezentata de prefectul Anton Rohian.Sub conducerea sa, in anul 2015 Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta s-a intrunit in doua sedinte ordinare si 8 sedinte extraordinare, in cadrul carora au fost adoptate sapte hotarari. Au mai fost organizate doua sedinte de lucru, fiind stabilite masuri, sarcini si termene precise pentru sefii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/02/03/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetul-maramures-20-10-10

http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/02/03/comunicat-de-presa-institutia-prefectului-judetul-maramures-20-10-10

04.02.2016

Grupurilor de Suport Tehnic cu atributii in domeniu. Pe parcursul anului 2015 Comitetul Judetean a fost convocat la sapte sedinte in sistem videoconferinta ca urmare a manifestarii violente a fenomenelor hidrometeorologice periculoase.Pentru buna gestionare a problemelor aparute in domeniul situatiilor de urgenta pe parcursul anului au fost emise 16 Ordine de Prefect.Directiile de actiune ale Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta au vizat atat prevenirea situatiilor de urgenta, cat si gestionarea acestora.Tipurile de risc care au generat situatii de urgenta pe teritoriul judetului Maramures in anul 2015 au fost urmatoarele: inundatii si fenomene hidrometeorologice periculoase (au fost afectate de inundatii 27 unitati administrativ-teritoriale ); alunecari de teren (s-au produs/reactivat alunecari de teren in 9 unitati administrativ-teritoriale); poluari de ape (au fost inregistrate 3 evenimente in legatura cu calitatea apelor de suprafata din judetul Maramures); seceta (in perioadele de seceta, prin intermediul ISU Maramures s-au efectuat 175 misiuni de transport apa menajera in 27 localitati); incendii de vegetatie uscata (s-au inregistrat 121 interventii de stingere a incendiilor de vegetatie uscata care au afectat o suprafata totala de 482,31 ha vegetatie uscata si lastaris); EPIZOOTII (s-au manifestat anemia infectioasa ecvina si tuberculoza bovina); caderi masive de zapada; avalanse; cautarea – salvarea unor persoane ratacite.Disfunctionalitatile si greutatile intampinate au privit: lipsa dotarii corespunzatoare cu mijloace de interventie a Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta; insuficienta resurselor financiare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta, precum si refacerii obiectivelor si infrastructurii afectate; raportarea, cu intarziere, de catre comitetele locale, a datelor solicitate de Comitetul Judetean si I.S.U. Maramures.Institutia Prefectului – Judetul Maramures. /ZiarMM, http://ziarmm.ro/prefectul-anton-rohian-a-prezentat-bilantul-activitatii-comitetului-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-maramures/

ULMENI - Podul va face diferenţa. „Impozitele ar trebui să meargă la domiciliul angajaţilor” Orăşelul Ulmeni de pe Culoarul Someşului a avut viață economic vie, fiind singura localitate urbană din acel capăt de județ. Are instituții, a avut activități economice multiple, dar face şi agricultură susținută.Ulmeniul are o populație de 7.600 de locuitori,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://ziarmm.ro/prefectul-anton-rohian-a-prezentat-bilantul-activitatii-comitetului-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-maramures/

http://ziarmm.ro/prefectul-anton-rohian-a-prezentat-bilantul-activitatii-comitetului-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-maramures/

04.02.2016

locuind în 2.600 de case. Populația activă e împărțită după cum urmează. „Avem la stat cam 250-300 de angajați, vorbim aici de şcoli, APIA, primărie, ocol silvic, licee. Avem cam 150 de angajați la o firmă de profile PVC, încă 60-70 la o secție locală a firmei din Fărcaşa. Apoi, sunt trei firme de confecții, inclusiv cea italiană de blugi, cu medie de 30-40 de angajați. Urmează o altă categorie, şapte-opt firme tot cu 30 de angajați, apoi alte zece firme cu 15-20. În total, avem cam 240-250 de societăți comerciale în Ulmeni”, spune primarul oraşului, Lucian Morar.Sunt aproximativ 400 de localnici plecați prin toată Europa, în Spania, în Italia, ori Franța sau Germania. Li se alătură vreo 100 de sezonieri ce pleacă pentru două luni/an, la munci agricole diverse.„Ce ne-ar lipsi? O modificare a Codului Fiscal, prin care impozitele să meargă la domiciliul angajaților, nu la localitatea unde muncesc. Avem cam 700-1.000 de oameni ce lucrează în afara oraşului Ulmeni şi ale căror impozite merg acolo, deşi logic ar fi să vină unde trăiesc. Nu suntem sustenabili, veniturile proprii ar acoperi cheltuielile salariale şi o parte din cele de mentenanță”, spune primarul Lucian Morar. Încasările sunt de aproximativ 25 miliarde lei vechi, iar necesarul pentru supraviețuire ar fi de 70-80 miliarde. Plus cele de la învățământ.„Suntem deschişi pentru investitori”„Ne-ar ajuta venirea unui investitor mare. Numai că practica arată că ei se aşază în jurul reşedințelor de județ, unde au infrastructură, forță de muncă la alegere, altele. Sunt interesați de zona metropolitană mai ales. Au venit şi vin investitori interesați, suntem deschişi”, spune Lucian Morar, care însă dă o mai mare importanță economică podului peste Someş la care lucrează. „Podul va deschide noi perspective economice pentru Ulmeni, va lega Chioar de Ulmeni, de Culoarul Someşului, de Codru. Va deservi 70-80.000 de locuitorişi numărul va creşte după ce se va deschide depozitul ecologic”.Pe de altă parte, Ulmeniul se consideră sustenabil alimentar, atât în ceea ce priveşte produsele agricole, cât şi cele animaliere. Sunt ferme, se face agricultură. Împreună cu satele aparținătoare, Ulmeniul s-ar putea hrăni singur. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/la-ulmeni-podul-va-face-diferenta-%E2%80%9Eimpozitele-ar-trebui-sa-mearga-la-domiciliul-angajatilor%E2%80%9D

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.infomm.ro/ro/detalii/la-ulmeni-podul-va-face-diferenta-%E2%80%9Eimpozitele-ar-trebui-sa-mearga-la-domiciliul-angajatilor%E2%80%9D

http://www.infomm.ro/ro/detalii/la-ulmeni-podul-va-face-diferenta-%E2%80%9Eimpozitele-ar-trebui-sa-mearga-la-domiciliul-angajatilor%E2%80%9D

04.02.2016

Prin fonduri externe nerambursabile, cartierele Grădina Poporului şi Grădina Onului din Zalău vor avea reţele noi de apă şi canalizareȘedința de Consiliu local (CL) desfăşurată luni la Primăria Zalău, a avut pe ordinea de zi un proiect de maximă importanță pentru locuitorii a două cartiere zălăuane. Astfel, Proiectul de Hotărâre “Extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră în cartierele Grădina poporului şi Grădina Onului din municipiul Zalău” a primit votul unanim al consilierilor locali, Unitatea Administrativ Teritoriale municipiul Zalău UAT va putea accesa fonduri externe nerambursabile prin cererea de finanțare a acestui proiect. Bugetul total al proiectului are o valoare estimativă de 2.923.000 lei (aproximativ 660.000 de euro) sumă ce reprezintă fonduri nerambursabile garantat de Fondul de Coeziune şi bugetul de stat, 1,699,75 mii lei însumând 91,15 la sută din totalul cheltuielilor eligibile. Contribuția UAT Zalău este de 165,10 mii de lei , un procent de 8,85 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile. Cheltuielile neeligibile sunt de 1058,66 mii lei. Pentru publicitatea în devizul general al acestui proiect a fost alocată suma de 10.000 de lei. Investițiile de bază în acest proiect sunt construcțiile şi instalațiile aferente rețelelor de alimentare cu apă şi cele de canalizare, branşamente, montajul utilajului tehnologic, utilajele, echipamentele tehnologice şi funcționale în care este inclus şi montajul acestora, dotări şi alte active necorporale. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/prin-fonduri-externe-nerambursabile-cartierele-gradina-poporului-si-gradina-onului-din-zalau-vor-avea-retele-noi-de-apa-si-canalizare.html

Teme de mediuAmenzi de 264 000 lei pentru furt de lemne date de Jandarmeria Română în luna ianuariePeste 400 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 264 000 lei au fost aplicate, în luna ianuarie, de Jandarmeria RomânăÎn luna ianuarie, aproximativ 1700 de jandarmi au participat la 356 de acțiuni desfăşurate în mod independent, la nivel național, pentru prevenirea şi combaterea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.magazinsalajean.ro/social/prin-fonduri-externe-nerambursabile-cartierele-gradina-poporului-si-gradina-onului-din-zalau-vor-avea-retele-noi-de-apa-si-canalizare.html



04.02.2016

infracțiunilor săvârşite în domeniul silvic. În aceeaşi perioadă, peste 1200 de jandarmi au luat parte la 468 de acțiuni similare, organizate în cooperare cu organele silvice.În această perioadă, jandarmii au constatat 64 de fapte penale şi au recuperat aproximativ 500 mc de masă lemnoasă, aplicând 426 sancțiuni contravenționale în valoare de aproximativ 264.400 lei. În perioada iulie-decembrie 2015 s-au executat 1.957 acţiuni independente, la care au participat 7.569 de jandarmi, au fost constatatate 330 infracţiuni şi au fost aplicate 1.761 sancțiuni contravenţionale, în valoare de 965.650 lei şi confiscaţi 3.341 m3 material lemnos.Totodată, în cooperare cu organele silvice, în aceeaşi perioadă, Jandarmeria Română a executat 3.243 acţiuni, în care au fost angrenaţi 8.555 jandarmi, fiind constatate 120 infracţiuni şi ridicaţi în vederea confiscării 3.864,2 m3 material lemnos. Informații suplimentare: Începând cu data de 13 iulie 2015, în urma modificării şi completării Codului Silvic prin legea nr.133/2015, ofiţerii şi subofiţerii din Jandarmeria Română au primit competenţa de a constata infracţiuni silvice şi de a efectua controlul circulaţiei materialelor lemnoase. Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Materialele lemnoase găsite în circulaţie fără documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au înscrisă provenienţa legală se confiscă şi se valorifică potrivit legii. În executarea atribuţiilor prevăzute de lege, jandarmii vor coopera cu lucrătorii silvici, precum şi cu reprezentanții altor instituții cu atribuții în domeniu. /Cluj AM, http://cluj-am.ro/index.php/social/13246-amenzi-de-264-000-lei-pentru-furt-de-lemne-date-de-jandarmeria-romana-in-luna-ianuarie

Scrie negru pe alb: Calitatea aerului de la Colibița e comparabilă cu cea din AlpiConsiliul Județean a recepționat astăzi un punct farmaceutic, un punct de prim ajutor şi stația Salvamont de la Colibița, condiții obligatorii pentru atestarea Colibiței ca stațiune de interes local. În plus, CJ a comandat un studiu care să certifice dacă într-adevăr poveştile sunt reale şi aici există cel mai bun aer din țară.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://cluj-am.ro/index.php/social/13246-amenzi-de-264-000-lei-pentru-furt-de-lemne-date-de-jandarmeria-romana-in-luna-ianuarie

http://cluj-am.ro/index.php/social/13246-amenzi-de-264-000-lei-pentru-furt-de-lemne-date-de-jandarmeria-romana-in-luna-ianuarie

04.02.2016

Aproape 220.000 de lei a investit Consiliul Județean în localitatea Colibița pentru amenajarea unor spații de servicii publice.Astăzi a avut loc recepția lucrărilor, aceasta fiind una dintre cerințele obligatorii pentru declararea localității Colibița ca şi stațiune turistică şi includerea ei într-un circuit turistic.Cele trei servicii de interes public au fost amenajate în incinta şcolii generale din localitate, spațiul pus la dispoziția Consiliului Județean care a suportat aceste investiții fiind de 118 metri pătrați.SC Amicii Building SRL din Tiha Bârgăului, firma care a câştigat licitația, a efectuat o serie de lucrări de modernizare în cele trei spații, refacerea tencuielilor, înlocuirea instalațiilor sanitare şi termice, a tâmplăriilor existente, acoperişului şi realizarea de izolații termice a spațiilor. Spațiile urmează să fie dotare în curând.„Facem astăzi recepția finală la investiția pe care am făcut-o de la Consiliul Județean pentru a putea sprijini proiectul Primăriei Bistrița Bârgăului de a declara această zonă stațiune de interes local. Era una dintre condiționalitățile pe care le are Autoritatea Națională pentru Turism ca în această locație să avem un punct farmaceutic, un punct de prim ajutor şi un punct Salvamont. Este decizia pe care am luat-o împreună cu primăria pentru ca discuțiile care se poartă de peste 25 de ani să le finalizăm la un moment dat. Colegul meu de la ADI Turism a depus anul trecut toate documentele, documentația a fost acceptată, dar din păcate, ținând cont de schimbările guvernamentale comisia nu s-a întrunit. Eu sper ca într-un termen rezonabil să primim şi avizele pozitive şi apoi Guvernul României să dea hotărârea prin care această zonă foarte frumoasă a județului nostru să fie declarată stațiune turistică", a declarat la inaugurare preşedintele CJ Radu Moldovan.Pentru amenajarea punctului farmaceutic se va organiza o licitație publică de atribuire a spațiului către un operator economic acreditat. Punctul de prim ajutor va fi deservit de un angajat al Primăriei Bistrița-Bârgăului care a început demersurile pentru angajarea unui asistent comunitar care va fi plătit de DSP, iar punctul Salvamont va fi dotat şi el în scurt timp. „În urma studiului de aer, realizat de o firmă de profil s-au obținut următoarele rezultate: Valoarea concentrației maxime de ozon măsurată în Colibița este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3. Peste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

04.02.2016

120 micrograme/m3 aerul nu mai este respirabil. O concentrație asemănătoare de ozon în aer si un aer la fel de pur se mai găseşte în Soveja (Vrancea). Aceste cote sunt similare cu cele din Munții Alpi", a mai precizat preşedintele Consiliului Județean. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/scrie-negru-pe-alb-calitatea-aerului-de-la-colibita-e-comparabila-cu-cea-din-alpi-1454425214098.html

Poliția Locală îi „arde” pe bistrițenii fără contract de salubritate cu VitaliaConducerea companiei Vitalia se plângea, într-o conferință de presă de la finele săptămânii trecute, că 1000 de firme nu au în continuare contract de salubritate şi nu puțini sunt cei care aruncă deşeurile din activitățile comerciale la containerele destinate populației.Deşi au anunțat de o bună perioadă de timp că 1000 de firme din Bistrița-Năsăud refuză să încheie contracte de salubritate cu noul operator Vitalia, nimeni nu a luat niciun fel de măsuri, conducerea firmei fiind supărată pe Garda de Mediu care nu s-ar fi implicat suficient în convingerea societăților respective să respecte legea, dar şi pe primării care nici ele, la rândul lor nu iau măsuri pentru a scăpa localitățile de gunoaie. În plus, firmele care nu au astfel de contracte aruncă deşeurile pe unde apucă, pe malurile râului, localitățile fiind parcă veşnic condamnate la mizerie. Primăria Bistrița a început, încet, încet să amendeze bistrițenii care nu au contracte de salubrizare.„Chiar zilele trecute poliția locală a municipiul Bistrița a reuşit să identifice administratorul unor magazine alimentare care, deține pe raza oraşului trei astfel de magazine şi care nu are contract de salubritate cu firma noastră. Persoana în cauză a fost prinsă în timp ce depozita la tomberoanele destinate populației gunoiul rezultat din activitatea comercială", spune directorul administrativ al companiei Vitalia.Poliția locală confirmă că periodic au de-a face cu astfel de situații şi, chiar săptămâna trecută, au aplicat patru amenzi, însă acestea nu sunt de natură să îi stimuleze pe patroni să intre în legalitate. „Polițiştii locali au aplicat două sancțiuni contravenționale după cum urmează: cu amendă în valoare de 500 de lei a fost amendată numita B.G. domiciliată în municipiul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.bistriteanul.ro/scrie-negru-pe-alb-calitatea-aerului-de-la-colibita-e-comparabila-cu-cea-din-alpi-1454425214098.html

http://www.bistriteanul.ro/scrie-negru-pe-alb-calitatea-aerului-de-la-colibita-e-comparabila-cu-cea-din-alpi-1454425214098.html

04.02.2016

Bistrița şi F.L. s-a ales cu un avertisment scris. Ambele, în calitate de administratori la două societăți comerciale cu răspundere limitată, având punctele de lucru în Piața Centrală au fost sancționate pentru lipsa contractelor de prestări servicii publice încheiate cu operatorul de salubritate pentru colectarea transportul şi depozitarea deşeurilor provenite din activitățile curente. În această perioadă a fost amendată şi o femeie care locuieşte pe strada Dornei, cu 100 de lei pentru că nu a încheiat contract de prestări servicii cu operatorul de salubrizare pentru deşeurile menajere rezultate din gospodăria proprie. În toate cazurile menționate s-au acordat termene scurte de intrare în legalitate urmând a se verifica dacă persoanele în cauză s-au conformat", susțin polițiştii locali în raportul dat publicității.Primăria municipiului Bistrița are la această oră în evidență aproximativ 8500 de persoane fizice care nu plătesc pentru ridicarea gunoiului menajer. Din cei 5.000 identificați anul trecut, aproximativ 1500 şi-au făcut contracte sau au dovedit în fața angajaților municipalității că au contracte de salubrizare, însă titularul de contract este o altă persoană din familie.Pe lângă ei, alte 5000 de persoane care locuiesc la bloc au refuzat să plătească taxele de salubrizare, compania Vitalia anunțând Primăria municipiului Bistrița că va sista ridicarea gunoiului menajer de la mai multe asociații de proprietari care nu plătesc acest serviciu. /Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/politia-locala-ii-arde-pe-bistritenii-fara-contract-de-salubritate-cu-vitalia-14

Managementul deşeurilor aruncă „securea” infrigementului şi insolvenţei deasupra judeţuluiCel mai important proiect al județului „Sistem de management integrat al deşeurilor” a ajuns într-un punct critic, în care necesarul de cash-flow, timpul scurt, voința politică, presiunile şi interesele pot duce Maramureşul la faliment şi pot activa cauza de infrigement a UE asupra României. Cauza principală a blocadei este desemnarea unui operator unic. Nouă primari din zona Lăpuş cer să-şi păstreze sistemul actual de colectare şi transport care, în unele cazuri, cum e Primăria Târgu Lăpuş funcționează ca Serviciu propriu, e modern şi eficient. Preşedintele CJ Zamfir Ciceu a convocat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.bistriteanul.ro/politia-locala-ii-arde-pe-bistritenii-fara-contract-de-salubritate-cu-vitalia-14

http://www.bistriteanul.ro/politia-locala-ii-arde-pe-bistritenii-fara-contract-de-salubritate-cu-vitalia-14

04.02.2016

săptămâna trecută liderii politici la o discuție pe această temă.Soarta proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, cel mai important proiect al județului va decide şi soarta Maramureşului în acest an. Dacă proiectul se implementează până la finele lunii iunie, județul îşi va primi înapoi fondurile băgate în proiect. Dacă renunțăm la proiect, riscăm nu doar restituirea banilor, ci şi amenzi usturătoare, care ar arunca județul în faliment. Mai mult, faptul că 2016 e an electoral precipită şi mai mult lucrurile. Urmează o poveste complicată despre fonduri, responsabilitate, presiuni, interese şi riscuri. Săptămâna trecută, în prima şedință a Consiliului Județean din acest an, „capul de afiş” al discuțiilor a fost proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”. Tensiunea generată la finele anului trecut de obligația desemnării unui operator unic, aşa cum prevede contractul de finanțare, s-a acutizat. Adică gestiunea deşeurilor trebuie să fie una delegată, nu directă şi trebuie, în acest sens, pe fiecare dintre cele patru zone, să se organizeze o licitație şi să se încheie câte un contract.Practic, fiecare primărie trebuie să-şi adopte propriile hotărâri de consiliu pentru caietele de sarcini şi toată documentația de atribuire. Dacă cineva nu adoptă hotărârile, ne asumăm un risc: retragerea finanțării europene. Între primari, părerile sunt împărțite, unii au interese, alții au servicii proprii, bine dotate şi eficiente, cum e cazul oraşului Târgu Lăpuş, alții consideră că e incorect să se plătească acelaşi preț, indiferent de distanța până la stația de transfer. Mai mult, a apărut o adresă prin care nouă primării arată că nu se opun proiectului, dar vor să-şi păstreze actualul sistem de colectare şi transport şi cer ca aceste servicii să nu facă obiectul licitației pentru desemnarea operatorului unic. Reprezentanți legali ai localităților din zona 4 de colectare Târgu Lăpuş - Primar, Leşe Mitru, comuna Băiuț - Primar, Ceteraş Mihai, comuna Cerneşti - Primar, Șovre Nelu, comuna Coroieni - Primar, Ropan Gavril, comuna Cupşeni - Primar, Boga Mircea, comuna Groşii Țibleşului - Primar, Burzo Nicolae, comuna Lăpuş - Primar, Buda Ioan, comuna Suciu de Sus - Primar, Paşca Viorel şi comuna Vima Mică - Primar, Roman Ovidiu arată că: „În urma întâlnirii din luna ianuarie 2016 a reprezentanților legali ai UAT-urilor din zona de colectare 4 Târgu Lăpuş, respectiv Oraşul Târgu Lăpuş şi Comunele Băiuț, Cerneşti, Coroieni, Cupşeni, Groşii Țibleşului, Lăpuş, Suciu de Sus şi Vima Mică, s-a hotărât de comun acord ca fiecare unitate administrativ-teritorială să-şi desfăşoare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

04.02.2016

activitatea de colectare şi transport deşeuri până la stația de transfer ca şi până în prezent, fiecare având ori serviciu licențiat în domeniu ori prin colaborare cu alte unități administrativ-teritoriale din zonă care dețin licență în domeniul colectării şi transportului de deşeuri, ținând cont de faptul că proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Maramureş” nu are prevăzut achiziționarea utilajelor şi autovehiculelor necesare activității de colectare şi transport la nivelul UT-urilor, doar pentru transportul deşeurilor de la stațiile de transfer la depozitul ecologic.UAT-urile din zona de colectare 4 Târgu Lăpuş şi-au organizat colectarea şi transportul deşeurilor începând cu anul 2009 de la implementarea proiectelor cu finanțare europeană, având ca obiect managementul deşeurilor, cât şi de la data închiderii depozitelor de deşeuri din zonă.În concluzie, nu consideră necesar a le fi impus (fie şi prin licitație publică) un operator care să presteze activități de colectare şi transport deşeuri până la stația de transfer.Prin urmare, vă rugăm ca la întocmirea caietului de sarcini să țineți cont de părerea reprezentanților legali ai unităților administrativ-teritoriale zona 4 Târgu Lăpuş, în sensul de a fi excluşi din caietul de sarcini privind colectarea deşeurilor menajere. Prin aceasta reprezentanții legali ai unităților administrativ-teritoriale zona 4 Târgu Lăpuş nu solicită ieşirea din asociație, dorind în continuare implementarea Proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în județul Maramureş”.În şedința de săptămâna trecută, consilierul județean Marinel Kovacs i-a spus preşedintelui Zamfir Ciceu: „Știm că ați încercat să discutați cu primarii şi că în acest moment, din păcate, există situații de genul exemplului pe care ni l-ați dat, că 9 primari din Țara Lăpuşului semnează cu ştampila instituției cum că ei nu vor acest proiect. Ei vor să rămână cum e acum. Noi o să încercăm să discutăm, dar ar fi bine să-i invitați pe şefii de partide la o discuție, pentru că trebuie să înțeleagă şi ei acest lucru. Pentru că primarul cutare şi cutare are alte interese. În primul rând are interese electorale, dar şi cu cine au ei acum contract de colectare, cu acel operator vrea să rămână. Pentru că ăla îl presează. De ce au semnat 9 primari din Țara Lăpuşului? Pentru că ei au din 2009 aranjamentele făcute şi nu vor să vină altul să câştige licitația acolo. Noi vom discuta cât putem, dar şi liderii de partide trebuie să înțeleagă lucrul acesta”. Ciceu a răspuns prompt: „Îmi însuşesc această propunere şi îi invit pe liderii partidelor politice cu reprezentare în CJ, luni, la ora 10, la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

04.02.2016

sediul CJ din Baia Mare, să fie prezenți la o discuție publică, cu presa, pentru a lua şi transmite mai departe punctele de vedere ale liderilor politici pe această temă. O să facem publică lista cu primarii cu care avem probleme pe acest proiect”. O altă problemă legată de proiect este asigurarea cash-flow-ului. Preşedintele CJ Maramureş, Zamfir Ciceu a spus că: „Avem fazarea proiectului aşa cum împreună am hotărât să o depunem. Încă nu cunoaştem care sunt mecanismele prin care se vor face cererile de rambursare ori de plată în cadrul acestei faze a proiectului. Avem contractul de finanțare prelungit până la data de 30 iunie 2016. Pentru faza a doua, cel mai probabil se va încheia un alt contract de finanțare, pentru că este vorba de o nouă perioadă bugetară 2014 – 2020. Suma asumată de către noi în faza a doua este în jur de 120 milioane de lei plus TVA.Contractele de execuție lucrări, toate au termen de finalizare anterior datei de 30 iunie. Pentru a putea menține ritmul lucrărilor, în ipoteza în care nu vom avea mecanismele de rambursare sau celor de plată, până prin martie-aprilie-mai, trebuie să ne asigurăm cash-flow-ul necesar realizării acestor lucrări. Am solicitat managerului de proiect să corespondeze cu executanții şi să ne comunice care este cash-flow-ul necesar lunar pentru respectarea graficului, astfel încât lucrările să fie încheiate la termen. Sumele sunt undeva la 25-26 milioane lei pe lună, cu un vârf în aprilie, când va fi dublu. Pentru a ne asigura că vom avea aceste sume, am propus utilizarea excedentului. Apoi, am să vă mai propun în şedința viitoare ceea ce am discutat deja cu colegii din executiv şi cu domnii vicepreşedinți, utilizarea a ceea ce a mai rămas din credit pe acest proiect, pe cofinanțări proiecte. Și dacă va fi necesar, şi autorizarea restului de credit neautorizat de 40 milioane lei tot pentru această componentă a cofinanțării. Nu ştim cum vor evolua lucrurile cu cererile de rambursare şi nu vrem să rămânem descoperiți şi să nu avem banii necesari să plătim potrivit graficelor de lucrări asumate. Cred că aceasta e o abordare eficientă astfel încât să putem finaliza în cel mai scurt termen aceste lucrări”.O problemă stringentă este termenul strâns pentru realizarea lucrărilor. Preşedintele Zamfir Ciceu explică: „Chiar dacă lucrările se vor termina în luna mai-iunie, şi chiar dacă vom avea desemnat operatorul, pentru că e lansată deja procedura de achiziție a operatorului pe Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, cu termen de deschidere 10 martie 2016, până la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

04.02.2016

momentul în care se va putea face efectiv operarea va mai trece ceva timp. Pentru că viitorul operator, cel puțin pe Centru, are un termen de 120 de zile în care trebuie să-şi realizeze achiziții de utilaje, trebuie să-şi obțină avizele, va trebui să aibă acord de mediu şi toate celelalte. Deci, este o procedură de durată, şi dacă nu reuşim să-l închidem într-un timp scurt, aşa cum ne-am asumat proiectul şi cum este posibil, riscăm ca în 2017 să fie un an în care împotriva României să fie declanşată o procedură de infrigement pentru nerespectarea unor obligații asumate prin contractul de aderare la UE. Cam acesta trebuie să fie mecanismul de gândire pentru acest proiect”. Vom reveni.„Vreau să vă transmit public (consilierilor județeni n.red.) o rugăminte: politic să discutați cu primarii din partidele pe care le reprezentați. Consiliul Județean, în unanimitatea sa şi-a asumat anul trecut, în mai multe rânduri, implementarea proiectului în condițiile în care a fost depus. De asemenea, acest proiect a fost asumat de unanimitatea UAT-urilor din județ. Acesta a fost unul din principiile de finanțare: al unității şi solidarității. Principii pe care, unii dintre colegii noştri primari se fac că le uită, probabil nu-i mai interesează, le este frică de faptul că vine campania electorală şi cum să pună ei un asemenea proiect pe ordinea de zi prin care să aprobe hotărâri pentru delegare etc. Dar nu avem de ales!Avem de ales între a-l implementa sau nu. Dacă, colegii dumneavoastră de partid, astăzi primari în funcție aleg să nu dorească să-l implementeze, nu e niciun fel de problemă, trebuie doar să ne spună. Că atunci, nici noi nu dorim. Nu este un lucru pe care trebuie să-l facem cu forța. Nu vrem să civilizăm pe nimeni cu forța, nu vrem să respecte nimeni standarde europene cu forța. Dar trebuie să ne spună şi să-şi asume. Cu consecințele de rigoare. Și vă asigur că punctul de vedere al fiecărui primar din județ, indiferent ce partid reprezintă, am să-l fac public.Pentru că cetățenii acestui județ trebuie să ştie cine lucrează pentru ei şi cine lucrează pentru el însuşi, nu pentru cei care l-au mandatat acolo. Cred că noi suntem oameni serioşi care luăm măsuri de implementare a unui proiect şi nu de distrugere a lui. Nu-mi doresc distrugerea proiectului, dar nici nu putem civiliza pe nimeni cu forța”. - preşedintele CJ Zamfir Ciceu în şedința de săptămâna trecută„Până la urmă Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor reprezintă proiectul pe care CJ trebuie să-şi concentreze toată atenția în 2016. Întreaga filosofie bugetară de alcătuire a bugetului pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

04.02.2016

care îl vom discuta săptămâna viitoare într-o şedință, trebuie să aibă în primul rând în vedere acest lucru: susținerea financiară a cash-flow-ului pentru a vedea implementat acest proiect.De aceea, aceste măsuri sunt absolut necesare: şi utilizarea excedentului, şi utilizarea creditului pe care în acest moment îl mai avem autorizat, astfel încât în perioada următoare să vină înapoi aceşti bani către CJ. Dar trebuie să înțelegem că în primele luni ale anului, atenția CJ din punct de vedere bugetar va fi acordată aproape exclusiv acestui proiect”- a spus vicepreşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea„În primul rând România şi-a asumat să realizeze un tip de colectare a deşeurilor care să respecte standardele europene. Este semnătura reprezentanților României, cu un angajament pentru rural până la o dată şi pentru urban până la altă dată. Sunt depăşite amândouă şi ne-au acordat o dispensă. Ce se întâmplă cu România după? Toate localitățile care nu vor avea un sistem de management al deşeurilor care să respecte cerințele europene vor fi supuse acelei proceduri de infringement. Asta înseamnă simplu că tarifele pe care le vor plăti cetățenii din localitățile respective, care nu colectează după cerințele impuse, vor plăti nişte taxe penalizatoare care se vor răsfrânge asupra lor. Ca să nu mai vorbesc din punctul de vedere al efectului civilizator pe care-l are un asemenea sistem care ne aduce în lumea bună, acolo unde trebuie să fim. Deci, suntem în postura în care trebuie să spunem clar că cei care nu vor avea apă la standarde europene, epurare la standarde europene, management al deşeurilor la standarde europene, începând cu 2017 vor începe să plătească. Și cetățenii din localitățile respective vor fi captivii unui lider care să-i ducă la a plăti acele penalizări care să fie suportate de ei. Și vă rog să le spuneți oamenilor că acei bani care ne-au fost dați, ne-au fost dați după nişte reguli. Acele reguli au fost acceptate de la început şi în calitate de semnatari, ai autorităților publice locale, aceştia trebuie să-şi asume tot ce au semnat”- a spus consilierul județean Nicolae BindiuValoarea totală a proiectului este de 229.148.934 lei fără TVA. Valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu – 208.315.172 lei – fără TVA din care:Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR şi buget de stat – 206.232.019 lei – fără TVA (ceea ce reprezintă 99% din valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu)Contribuția beneficiarului din bugetul local – 2.083.153 lei – fără TVA (ceea ce reprezintă 1% din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

04.02.2016

valoarea eligibilă a proiectului conform POS Mediu)Valoarea proiectului, alta decât cea eligibilă, conform POS Mediu, fără TVA – 20.833.762 lei din care:- Valoarea TVA aferentă valorii eligibile a proiectului conform POS Mediu – 46.238.643 lei- Valoarea TVA aferentă altei valori decât cea eligibilă conform POS Mediu - 4.624.363 lei. În cadrul proiectului sunt incluse următoarele componente:- Colectarea selectivă a deşeurilor în patru zone;- Construcția a trei stații de transfer în Moisei (31.000 tone/an), Târgu Lăpuş (10.000 tone/an) şi Sighetu Marmației (25.000 tone/an);- Construcția unui centru de management integrat al deşeurilor la Sârbi;- Construirea primei celule din cele patru ale depozitului ecologic de deşeuri Sârbi (450.000 mc);- Închiderea şi reabilitarea depozitelor neconforme;- Construirea a 7 centre de colectare a deşeurilor voluminoase (Baia Mare, Târgu Lăpuş, Seini, Șomcuta Mare, Sighetu Marmației, Vişeu de Sus, Borşa);- Asistență tehnică privind managementul proiectului şi supervizare a lucrărilor, incluzând măsuri de publicitate şi conştientizare a publicului în vederea reducerii cantității de deşeuri la sursă sau colectarea selectivă a materialelor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile la sursă. /Gazeta de Maramures, http://www.gazetademaramures.ro/managementul-deseurilor-arunca-securea-infrigementului-si-insolventei-deasupra-judetului-17412

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABADecolmatări pe GilortConducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj are în plan pentru anul acesta mai multe lucrări pe principalele cursuri de apă din judeţ. Directorul Teodor Popescu susţine că prima şi cea mai importantă lucrare se va face pe Gilort, în zona Novaci.Directorul SGA Gorj spune că are în execuţie mai multe lucrări de consolidare şi decolmatare pe cursurile râurilor Amaradia şi Gilort, acolo unde s-au produs eroziuni din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.gazetademaramures.ro/managementul-deseurilor-arunca-securea-infrigementului-si-insolventei-deasupra-judetului-17412

http://www.gazetademaramures.ro/managementul-deseurilor-arunca-securea-infrigementului-si-insolventei-deasupra-judetului-17412

04.02.2016

cauza viiturilor. În ceea ce priveşte râul Jiu, conducerea instituţiei spune că nu sunt probleme, cursul respectiv fiind unul îndiguit, care nu necesita lucrări. /Pandurul – Actualitate

Ziua Zonelor UmedeZiua de 2 februarie este marcată în Calendarul evenimentelor ecologice drept Ziua Mondială a Zonelor Umede.Protejarea mediului înconjurător, în general şi a zonelor umede în special sunt obiective prioritare în educarea tinerei generații. Preşcolarii grupelor mari de la Grădinița cu Program Prelungit ,,Mihai Eminescu” din Tg- Jiu, condusă de doamna director, profesor Lastoviețchi Ileana, au participat la activitățile desfăşurate cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede. Activitatea desfăşurată este înscrisă şi în planul de activități al Proiectului educațional local ,,Micii ecologişti” coordonat de doamna profesor Jurebie Maria- Augustina. Acest proiect se desfăşoară în parteneriat cu AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI GORJ şi SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR GORJ.Ziua Mondială a Zonelor Umede s-a desfăşurat în acest an, 2016 sub egida ,,Zonele umede pentru viitorul nostru!” Astfel, preşcolarii au vizionat prezentări power-point cu păsări şi viețuitoare ale Deltei Dunării, au răspuns la întrebările puse pe această temă de reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Gorj, au organizat o expoziție cu lucrările realizate de ei cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Zonelor Umede. La final prescolarii au cântat, au spus poezii, au făcut poze, au fost încântați de activitatea desfăşurată cu această ocazie. /Gorjeanul – Actualitate

Teme similareGarda Naţională de Mediu a preluat ancheta de la Termo TurceniReprezentanţii Gărzii de Mediu Gorj anunţă că nu pot oferi un punct de vedere legat de controlul efectuat la Termo Turceni, după sesizarea Greenpeace şi Bankwatch. Asta pentru că raportul controlului va fi încheiat de către Garda Naţională de Mediu care a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

04.02.2016

preluat cazul, a anunţat şeful comisarilor de mediu din Gorj. Surse din companie spun că dosarul a fost strămutat pentru că în joc ar fi şi "chestiuni legate de ministere". Reprezentanţii Gărzii de Mediu promit de două săptămâni un punct de vedere legat de rezultatul controlului efectuat la Termo Turceni. Un bloc energetic considerat ca nou a fost pus în funcțiune "în condiții nelegale", aşa cum au spus asociațiile non-guvernamentale. Acum şefii responsabili cu mediul la Gorj spun că nu mai sunt abilitați să ofere un punct de vedere legat de acest control. "Controlul a fost preluat de colegii de la Bucureşti. A venit o echipă de comisari de la Bucureşti, care împreună cu ai noştri au încheiat o notă de constatare şi urmează să dispună măsurile legale pe care ei o să le comunice. În multe situaţii comisarii de la Bucureşti pot face echipe mixte cu comisarii din teritoriu şi pot să rezolve diverse controale. Nu s-a încheiat actul de control", a declarat Gheorghe Sanda. Comisarii de mediu din capitală ar fi preluat acest caz pentru faptul că CE Oltenia a corespondat intens cu Ministerul Economiei după sesizarea ONG-urilor. Grupul 7 de la Turceni a fost o perioadă în probe tehnologice, după ce a fost montată instalaţia de desulfurare care era pregătită pentru grupul 6, care nu a mai fost retehnologizat. Însă, este posibil să funcţionat mai mult decât atât, la solicitarea autorităţilor de la centru, pentru a asigura energia necesară în Sistemul Energetic Naţional. Pentru a putea funcţiona la capacitate, se putea acorda o derogare, însă, nu se cunoaşte să existe vreun document în acest sens. CE Oltenia a solicitat revizuirea autorizaţiei integrate de mediu pentru Termo Turceni, tocmai datorită includerii acestui nou grup în activitatea de producție. Anunțul a fost postat recent pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Gorj. CONTROLComisarii de mediu au fost sesizați de Greenpeace România şi Bankwatch, care au şi trimis oamenii lor la Termo Turceni pentru a verifica dacă grupul 7 a fost pus în funcțiune. Ecologiştii au cerut comisarilor de mediu să suspende activitatea acestui grup energetic. /Pandurul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

04.02.2016

Garda de Mediu cere suspendarea activității Grupului 7 de la Termo TurceniGarda de Mediu solicită Complexului Energetic Oltenia să oprească activitatea blocului energetic numărul 7 al Termocentralei de la Turceni, întrcât acesta nu îndeplineşte condițiile de funcționare impuse de normele europene. În urma unui control efectuat de Garda Națională de Mediu ca urmare a sesizării făcute de către organizațiile non-guvernamentale Greenpeace şi Bankwatch, Complexul Energetic Oltenia este obligat să oprească activitatea blocului energetic numărul 7 al Termocentralei de la Turceni. Blocul energetic nr. 7 nu îndeplineşte condițiile de funcționare conform legislației privind emisiile industriale. La începutul lunii ianuarie, organizațiile de mediu Greenpeace şi Bankwatch au constatat funcționarea grupului energetic 7 al Termocentralei Turceni, în ciuda faptului că acesta îşi epuizase perioada de funcționare la începutul anului 2014. Grupul energetic 7 a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligațiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcționa doar 20.000 de ore începând cu 2008, până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani grupul 7 a poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau față de alte grupuri energetice de la Turceni, iar cele 20.000 de ore au fost epuizate în 2014. /Impact in Gorj – Actualitate

Ce s-a întâmplat în CEO, la 1 februarie!Greenpeace s-a grăbit să anunţe că o instituţie a statului, în speţă Garda Naţională de Mediu, a decis suspendarea actrivităţii la grupul 7 de la termocentrala Turceni, în urma sesizărilor făcute.În realitate, CEO a oprit grupul energetic, din alte motive. În plus, administraţia companiei a transmis că toate capacităţile CEO funcţionează legal, în ciuda celor sesizate de organizaţia ecologistă. Astăzi, va avea loc o întâlnire în care directorii de sucursale şi directorul general al companiei vor purta discuţii pe această temă.Termocentrala deţine autorizaţie până în 2024!Potrivit comunicatului CEO, „grupul nr. 7 de la Sucursala Electrocentrale Turceni a fost oprit începând din data de 01.02.2016. Nu vor fi implicaţii asupra securităţii sitemului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

04.02.2016

energetic pentru că în perioada următoare cererea de energie la nivel naţional este mai redusă. Lucrarile de reabilitare efectuate la acest grup au inclus toate investiţiile necesare pentru încadrarea în parametri de mediu impuşi de normele europene, inclusiv modernizarea electrofiltrului şi racordarea la instalaţia de desulfurare realizată iniţial pentru grupul 6. Termocentrala Turceni deţine Autorizaţie Integrată de Mediu cu valabilitate până în anul 2024. SE Turceni a solicitat revizuirea acesteia tocmai pentru ca grupul energetic nr.7 nu era inclus”. /Impact in Gorj – Economie

Chinezii şi-au înfiinţat firmă în România pentru a construi grupul energetic de Rovinari!China Huadian Engineering Romania a fost înfiinţată imediat după ce Guvernul României a aprobat un memorandum privind mega-investiţia de la Rovinari şi a fost capitalizată cu 1,5 milioane lei. Scopul acesteia este de a asigura consultanţă pentru viitoarea investiţie chinezo – română, relatează Economica.net.China Huadian Group, un consorţiu chinez care a fost selectat de Ministerul Energiei şi Complexul Energetic Oltenia pentru a construi un grup nou de 500 de MW la Rovinari, şi-a înregistrat o firmă în România. Denumită China Huadian Engineering Romania, firma a fost înregistrată în 10 septembrie 2015. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, aceasta are un capital social integral subscris şi vărsat de 1,5 milioane lei (360.000 de dolari), are sediul în Central Business Park, Calea Şerban Vodă Bucureşti, şi îl are administrator pe Fangshuai Jiang. Obiectul de activitate îl reprezintă consultanţa pentru afaceri şi management.Societate mixtă şi împrumut bancarComplexul Energetic Oltenia şi compania chineză de stat China Huadian Engineering intenționează să formeze o societate mixtă în parteneriat public-privat, Huadian Oltenia Energy SA, care să implementeze proiectul unui nou grup energetic, de 600 MW, la termocentrala Rovinari. Compania mixtă urmează să contracteze, în acest sens, un împrumut bancar în valoare de peste 574 milioane euro, reprezentând mai mult de două treimi din valoarea totală estimată a investiției, de 847,63 milioane euro.Aportul chinezilor, aproape 250 de milioane de euro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

04.02.2016

Publicaţia menţionată mai relatează că, potrivit draft-ului de acord şi a memorandumului guvernamental, chinezii vor controla 91,06% din acțiunile societății mixte, iar CE Oltenia – 8,94%, din care 2% vor proveni din cesionarea cu titlu gratuit de către China Huadian Engineering către CE Oltenia a 2% din capitalul social al societății mixte. CE Oltenia va contribui la capitalul social al societății mixte Huadian Oltenia Energy SA cu toate activele relevante pentru proiect, respectiv terenuri, clădiri administrative şi depozit de cărbune, valoarea estimată a aportului în natură al companiei controlate de statul român fiind de 18,95 milioane euro. Partea chineză va contribui la capitalul societății mixte cu numerar în valoare de 254,3 milioane euro, reprezentând 30% din valoarea totală a proiectului, din care 248,8 milioane euro în nume propriu şi 5,46 milioane euro în numele CE Oltenia, prin transferul gratuit către compania română a 2% din capitalul social al societății de implementare Huadian Oltenia Energy SA. “Restul valorii proiectului (până la valoarea totală) va fi asigurat prin împrumuturi ce vor fi contractate de societatea de implementare de la instituții financiar-bancare (terți împrumutători)”, se arată în memorandum. Valoarea împrumutului ar urma să fie de 574,4 milioane euro.Companie de statCompania de stat China Huadian Engineering, care face parte din grupul China Huadian Corporation, are ca principale domenii de activitate producția de utilaje grele, tehnologii de tratarea apei şi protecția mediului, energii din surse neconvenționale, construcția de centrale electrice, respectiv cercetare şi dezvoltare de produse de înaltă tehnologie. Operațiunile grupului China Huadian Corporation includ producția de energie, servicii de termoficare, dezvoltarea de energie din surse primare, precum cărbunele şi alte servicii tehnologice pentru domeniul energetic.AfaceriCorporația are afaceri în mai multe state, între care Rusia, India, Vietnam, Indonezia sau Arabia Saudită, iar China Huadian Engineering a realizat 212 centrale electrice în China, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, având lucrări în desfăşurare şi în Turcia. China Huadian a fost înființată în 2002 de statul chinez, alături de alte patru corporații. Împreună, cei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

04.02.2016

cinci producători de energie controlează 45% din capacitatea energetică instalată a Chinei, potrivit publicației americane Forbes. /Impact in Gorj – Economie

CE Oltenia, AMENDAT!Complexul Energetic Oltenia (CEO) a fost amendat cu suma de 60.000 de lei pentru operarea blocurilor energetice 1 şi 7 de la Termocentrala Turceni, judeţul Gorj, fără respectarea prevederilor legale privind emisiile industriale, a precizat, marţi, Garda Naţională de mediu (GNM) la solicitarea Agerpres.Astfel, “Urmare a sesizării Fundaţiei Greenpeace CEE România (…) având ca obiect funcţionarea blocului energetic nr. 7 al Centralei Termoelectrice Turceni, jud. Gorj, fără a mai deţine Autorizaţiei Integrată de mediu, în perioada 19 – 29.01.2016 a fost efectuată o acţiune de inspecţie şi control de către o echipă de control din cadrul GNM – CG (Comisariatul General, n.r.) Bucureşti şi S.C.J. Gorj. În urma verificării efectuate, echipa de control constată că operatorul economic a permis operarea blocurilor energetice nr. 7 şi nr. 1, în scopul producerii de energie electrică (…) fără a respecta în mod obligatoriu prevederile Legii 278/2013 privind emisiile industriale, art. (4), alin. (1), conform căruia ‚Este interzisă operarea fără autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu a oricărei instalaţii sau instalaţii de ardere, instalaţii de incinerare a deşeurilor sau instalaţii de co-incinerare’’, se notează în informarea GNM.Obligaţia de a închide DOUĂ blocuriPotrivit Gărzii, în urma acestor constatări, Complexul Energetic Oltenia a fost sancţionat cu suma de 60.000 de lei, precum şi cu suspendarea activităţii grupurilor energetice 1 şi 7 din cadrul Centralei Termoelectrice Turceni. La începutul lunii ianuarie, organizaţiile de mediu Greenpeace şi Bankwatch au constatat funcţionarea grupului energetic 7 al Termocentralei Turceni, în ciuda faptului că acesta îşi epuizase perioada de funcţionare la începutul anului 2014. Cele două entităţi au precizat că blocul energetic 7 a avut, din anul 2006, o scutire de la îndeplinirea obligaţiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcţiona doar 20.000 de ore începând din 2008 până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani grupul 7 a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

04.02.2016

poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau faţă de alte grupuri energetice de la Turceni. /Pandurul –Investigatii

Garda de Mediu închide un grup energetic al CEOÎn urma unui control efectuat de xcomisarii Garzii Naționale de Mediu împreună cu comisari ai Gărzii de Mediu Gorj la grupul energetic 7 al SE Turceni, s/a decis suspendarea activității acestuia. /Pandurul – Ultima Ora

Activitatea de la Unitatea 7 Turceni, suspendatăComplexul Energetic Oltenia este obligat să oprească activitatea blocului energetic numărul 7 al Termocentralei de la Turceni.În urma unui control efectuat de Garda Națională de Mediu ca urmare a sesizării făcute de către organizațiile non-guvernamentale Greenpeace şi Bankwatch, Complexul Energetic Oltenia este obligat să oprească activitatea blocului energetic numărul 7 al Termocentralei de la Turceni. Blocul energetic nr. 7 nu îndeplineşte condițiile de funcționare conform legislației privind emisiile industriale.La începutul lunii ianuarie a anului 2016, organizațiile de mediu Greenpeace şi Bankwatch au constatat funcționarea grupului energetic 7 al Termocentralei Turceni, în ciuda faptului că acesta îşi epuizase perioada de funcționare la începutul anului 2014. Grupul energetic 7 a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligațiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcționa doar 20.000 de ore începând cu 2008, până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani grupul 7 a poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau față de alte grupuri energetice de la Turceni [1]. Cele 20.000 de ore au fost epuizate în 2014. /Gorjeanul – Actualitate

CEO, amendată cu 60.000 de lei de Garda de MediuComplexul Energetic Oltenia (CEO) a fost amendat cu suma de 60.000 de lei pentru operarea blocurilor energetice 1 şi 7 de la Termocentrala Turceni, fără respectarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

04.02.2016

prevederilor legale privind emisiile industriale, a precizat, marţi, Garda Naţională de mediu (GNM). “Urmare a sesizării Fundaţiei Greenpeace CEE România (…) având ca obiect funcţionarea blocului energetic nr. 7 al Centralei Termoelectrice Turceni, jud. Gorj, fără a mai deţine Autorizaţiei Integrată de mediu, în perioada 19 – 29.01.2016 a fost efectuată o acţiune de inspecţie şi control de către o echipă de control din cadrul GNM – CG (Comisariatul General, n.r.) Bucureşti şi S.C.J. Gorj. În urma verificării efectuate, echipa de control constată că operatorul economic a permis operarea blocurilor energetice nr. 7 şi nr. 1, în scopul producerii de energie electrică (…) fără a respecta în mod obligatoriu prevederile Legii 278/2013 privind emisiile industriale, art. (4), alin. (1), conform căruia ‘Este interzisă operarea fără autorizaţie integrată de mediu/autorizaţie de mediu a oricărei instalaţii sau instalaţii de ardere, instalaţii de incinerare a deşeurilor sau instalaţii de co-incinerare”, se notează în informarea GNM. Potrivit Gărzii, în urma acestor constatări, Complexul Energetic Oltenia a fost sancţionat cu suma de 60.000 de lei, precum şi cu suspendarea activităţii grupurilor energetice 1 şi 7 din cadrul Centralei Termoelectrice Turceni. Reamintim că, la începutul lunii ianuarie, organizaţiile de mediu Greenpeace şi Bankwatch au constatat funcţionarea grupului energetic 7 al Termocentralei Turceni, în ciuda faptului că acesta îşi epuizase perioada de funcţionare la începutul anului 2014. Cele două entităţi au precizat că blocul energetic 7 a avut, din anul 2006, o scutire de la îndeplinirea obligaţiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcţiona doar 20.000 de ore începând din 2008 până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani grupul 7 a poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau faţă de alte grupuri energetice de la Turceni. /Gorjeanul – Actualitate

Primăriile sunt obligate să verifice apa din fântânile publiceÎn fiecare an, primăriile trebuie să verifice apa din fântânile publice. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj confirmă că administraţiile publice locale sunt obligate să monitorizeze fântânile publice, iar în cazul în care apar probleme, acestea riscă sancţiuni.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

04.02.2016

Conform legislaţiei în vigoare, direcţiile de sănătate publică verifică cel puţin o dată pe an, calitatea apei de folosinţă publică, fântâni şi izvoare, pentru analizarea conformării la parametri: bacterii coliforme, număr de colonii la 22 de grade Celsius şi la 37 de grade Celsius, escherichia coli, streptococi fecali, turbiditate, duritate, oxidabilitate, amoniac, nitraţi, nitriţi, pesticide şi orice alt parametru considerat necesar a fi investigat de către DSP. Costurile de prelevare şi analiza probelor sunt suportate de către primării. „Este obligaţia primăriilor să verifice calitatea apelor din fântânile publice. Dacă apare vreo problemă, sau există vreo sesizare şi noi constatăm că apa nu este confirmă cu parametrii urmăriţi, primăriile sunt sancţionate”, a menţionat Elena Piţian, purtătorul de cuvânt al DSP Gorj. /Gorjeanul – Comunitate

CEO, somat să închidă grupul 7 de la TurceniGarda de Mediu a pus în vedere Complexului Energetic Oltenia să oprească activitatea blocului energetic numărul 7 al Termocentralei de la Turceni. În urma unui control efectuat de Garda Națională de Mediu, ca urmare a sesizării făcute de către organizațiile non-guvernamentale Greenpeace şi Bankwatch, Complexul Energetic Oltenia este obligat să oprească activitatea blocului energetic numărul 7 al Termocentralei de la Turceni. Blocul energetic 7 nu îndeplineşte condițiile de funcționare conform legislației privind emisiile industriale. La începutul lunii ianuarie a anului 2016, organizațiile de mediu Greenpeace şi Bankwatch au constatat funcționarea grupului energetic 7 al Termocentralei Turceni, în ciuda faptului că acesta îşi epuizase perioada de funcționare la începutul anului 2014. Grupul energetic 7 a avut din 2006 o scutire de la îndeplinirea obligațiilor legale de reducere a poluării, sub forma unui angajament de a mai funcționa doar 20.000 de ore începând cu 2008, până cel târziu la 31 decembrie 2015. Conform acestei derogări, timp de 5-6 ani, grupul 7 a poluat până la de 10 ori mai mult decât normele legale general valabile sau față de alte grupuri energetice de la Turceni. Cele 20.000 de ore au fost epuizate în 2014.Sesizare la Garda de MediuÎn urma sesizării transmise de către Greenpeace România si Bankwatch România către Garda de Mediu Gorj, aceasta din urmă a dispus sancționarea contravențională a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

04.02.2016

operatorului economic, respectiv suspendarea activității la blocul energetic nr.7, până la revizuirea Autorizației Integrate de Mediu nr.1/10.03.2014. „Echipa de control a constatat că operatorul economic a permis funcționarea blocului energetic nr. 7, în scopul producerii de energie electrică, fără a respecta în mod obligatoriu prevederile Legii 278/2013 art. (4), alin. (1), conform căruia «Este interzisă operarea fără autorizație integrată de mediu/autorizație de mediu a oricărei instalații sau instalații de ardere, instalații de incinerare a deşeurilor sau instalații de coincinerare»”.„Grupul 7 funcţiona în afara legii”Potrivit unui comunicat de presă al Greenpeace, conform legislației aplicabile, grupul 7 nu mai poate fi pus în funcțiune decât dacă au loc investiții pentru conformarea cu standardele de mediu aplicabile unei termocentrale noi şi numai după revizuirea autorizației integrate de mediu pentru termocentrala Turceni în ansamblu. „Garda de Mediu a răspuns solicitării noastre, iar echipa de control şi-a făcut treaba. Verificările din teren ne-au confirmat bănuielile: grupul energetic 7 funcționa în afara legii. Vom urmări în continuare situația Grupului 7 şi vom participa la consultările publice pentru noua autorizație integrată de mediu”, a spus Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.La rândul său, Alexandru Mustață, coordonator de campanii în cadrul Bankwatch România, a declarat:„Anticipam răspunsul Gărzii Naționale de Mediu, deoarece în acest caz legislația este clară: o termocentrală nu poate funcționa legal în lipsa autorizației integrate de mediu. Răspunsul Complexului Energetic, conform căruia Dispecerul Național a solicitat funcționarea Unității 7, nu ține cont de faptul că o Hotărȃre de Guvern nu poate ignora legislația în vigoare şi directivele europene”, a menţionat reprezentantul asociaţiei. /Exclusiv in Gorj – Economie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

04.02.2016

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEATeme ABA

/Obiectiv argesean, www.ziarobiectiv.ro

Ziua Zonelor Umede/Muscel Tv, https://www.youtube.com/watch?v=Adudby0LXZM

Elevii au sărbătorit Ziua Zonelor UmedeZonele umede sînt definite ca întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adîncime la reflux nu depăşeşte şase metri. În fiecare an, pe 2 februarie, este sărbătorită Ziua Mondială a Zonelor Umede, zi care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

https://www.youtube.com/watch?v=Adudby0LXZM

http://www.ziarobiectiv.ro/

04.02.2016

marchează semnarea în anul 1971, în Iran, a Convenției de la Ramsar. Obiectivul Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi care constituie importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă. Ateliere şi expoziții în colaborare cu Palatul Copiilor Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea a marcat în avans, zilele trecută, Ziua Mondială a Zonelor Umede prin acțiuni cu scop informativ şi educativ care să aducă la cunoştința elevilor informații despre rolul şi importanța acestor zone, despre cum pot contribui la protejarea lor. În colaborare cu Palatul Copiilor din Piteşti, cercul de ecologie şi silvicultură, au fost organizate mese rotunde, prezentări, ateliere de creație şi o expoziție cu lucrările elevilor pornind de la tema de anul acesta „Zonele umede pentru viitorul nostru!“ - „Mijloace de existență durabile“. Au participat copii de la Liceul cu Program Sportiv Viitorul, Liceul Tehnologic Dacia, Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Școala Gimnazială Ion Pillat, Școala Gimnazială Mircea Eliade Piteşti, Colegiul Național Zinca Golescu, Grădinița cu Program Normal Căsuța Poveştilor. Zonele umede au rolul de a asigura un echilibru între controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenția nutrienților şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, asigurarea climatului propice pentru cele mai productive ecosisteme din lume. Aceste zone oferă condiții optime de dezvoltare şi reproducere a multor specii protejate sau pe cale de dispariție. În bazinul hidrografic Argeş - Vedea există două mari zone umede declarate situ-ri RAMSAR: balta Suhaia, județul Teleorman care se întinde pe o suprafață de 19.594 ha şi Parcul Natural Comana județul Giurgiu de 24.963 ha. /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=74803&Itemid=375

Ziua Mondială a Zonelor Umede/Arges Express, http://www.argesexpres.ro/index.php/fapt-divers/7613-ziua-mondiala-a-zonelor-umede

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.argesexpres.ro/index.php/fapt-divers/7613-ziua-mondiala-a-zonelor-umede

http://www.argesexpres.ro/index.php/fapt-divers/7613-ziua-mondiala-a-zonelor-umede

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=74803&Itemid=375

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=74803&Itemid=375

04.02.2016

2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede/Ziarul din Muscel, http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/2-februarie-ziua-mondial%C4%83-zonelor-umede

Ziua Mondială a Zonelor Umede sărbătorită în Argeș/Arges Focus, http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/3920-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-arges

Din ciclul ”Știați că...?”: există o Zi a Zonelor UmedeExistă o Zi a Apei, una a Mării Negre, altă a Dunării, dar de Ziua Mondială a Zonelor Umede ați auzit? Este sărbătorită în fiecare an, pe 2 februarie! Această zi marchează semnarea Convenției de la Ramsar, în anul 1971, în Iran. Obiectivul Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora, care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi care constituie importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă. Administrația Bazinală de Apă Argeş-Vedea a sărbătorit Ziua Mondială a Zonelor Umede prin acțiuni educative, care să aducă la cunoştința elevilor informații despre rolul şi importanța acestor zone, despre cum pot contribui la protejarea lor. În colaborare cu Palatul Copiilor din Piteşti, cercul de ecologie şi silvicultură, au fost organizate mese rotunde, prezentări, ateliere de creație şi o expoziție cu lucrările elevilor pornind de la tema de anul acesta ,,Zonele umede pentru viitorul nostru!” – “Mijloace de existență durabile”. Au participat copii de la Liceul cu Program Sportiv „Viitorul”, Liceul Tehnologic „Dacia”, Școala Gimnazială “Nicolae Iorga”, Școala Gimnazială „Ion Pillat”, Școala Gimnazială „Mircea Eliade” Piteşti, Colegiul Național ”Zinca Golescu”, GPN “Căsuța Poveştilor”. Zonele umede sunt definite ca întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri. /Criterii politice, http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/15586-din-ciclul-stiati-ca-exista-o-zi-a-zonelor-umede

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://www.criterii.ro/index.php/en/arges/15586-din-ciclul-stiati-ca-exista-o-zi-a-zonelor-umede



http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/3920-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-arges

http://www.argesfocus.ro/index.php/actualitate/3920-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-arges

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/2-februarie-ziua-mondial%C4%83-zonelor-umede

http://www.ziaruldinmuscel.ro/articol/2-februarie-ziua-mondial%C4%83-zonelor-umede

04.02.2016

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similarePrimăria finanţează racordul la reţeaua de canalizarePentru aproximativ 1.000 de locuinţe, numai în acest an. E o formă de sprijin pentru cei fără bani.Primăria sare în ajutorul arădenilor care, deşi au conducta de canalizare menajeră în faţa casei, nu dispun de resurse financiare să se racordeze la reţea. Asta în contextul în care Guvernul a stabilit prin lege că cetăţenii care au conductă de canalizare menajeră în faţa caselor au obligaţia să se racordeze.„Primăria pregăteşte în acest moment o documentaţie de sprijin, astfel încât să facem noi, pe banii Primăriei, procedurile de racordare ale oamenilor care nu au avut capacitatea financiară să se racordeze la canalizare. Adică în loc să îi amendăm, îi branşăm noi. Vom aloca un milion de lei anul acesta pentru a începe această procedură. Noi credem că va trebui să continuăm acest program şi anul viitor pentru a rezolva problema cetăţenilor de a se racorda la canalizarea menajeră. Pe la jumătatea anului, vom analiza şi situaţia ca atunci când există canalizare menajeră şi pluvială separată, să-i racordăm şi la canalizarea pluvială pentru a nu se întâmpla ce se întâmplă în unele zone din Gai sau Bujac unde şi-au racordat canalizarea pluvială în menajer şi, când plouă, iese afară” – a precizat Gheorghe Falcă în cadrul conferinţei de presă de luni. Potrivit primarului, costul unui racord se situează între 500 şi 1.500 de lei, „deci o medie de 1.000 de lei. Ceea ce înseamnă că anul acesta se vor realiza în jur de 1.000 de racorduri.”Ajutor, nu războiCe se va întâmpla dacă arădenii care şi-au făcut racordul pe cheltuială proprie vor cere banii înapoi de la Primărie? Gheorghe Falcă răspunde: „Întrebarea e: ce facem, ne războim cu ultimii sau îi ajutăm? Eu cred că e mai bine să rezolvăm problema. Şi pentru Regie e mult mai bine să primească cantităţi cât mai mari pentru că atunci e mai mare eficienţa staţiei de epurare”. /Jurnalul National AR, http://www.aradon.ro/primaria-finanteaza-racordul-la-reteaua-de-canalizare/1612865

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://www.aradon.ro/primaria-finanteaza-racordul-la-reteaua-de-canalizare/1612865

http://www.aradon.ro/primaria-finanteaza-racordul-la-reteaua-de-canalizare/1612865

04.02.2016

/Actualitati AR, http://www.actualitati-arad.ro/bani-pentru-realizarea-bransamentelor-la-reteaua-de-canalizare//News AR, http://newsar.ro/49971-2//Live AR, http://www.livearad.ro/primaria-va-suporta-costul-bransamentelor-la-canalizare-pentru-mai-multe-familii/

Cum va fi vremea în următoarele două săptămâniAdministraţia Naţională de Meteorologie a realizat o estimare a evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor pentru intervalul 1 – 14 februarie 2016.Astfel, în Banat, luna februarie va debuta cu o vreme mult mai caldă decât în mod obişnuit la această dată şi vor fi temperaturi maxime, în medie, de până la 14 – 16 grade. În data de 4 februarie, valorile termice vor scădea accentuat şi vor ajunge la medii apropiate de cele normale, de 5 – 6 grade Celsius. Ulterior acestei date, vremea se va încălzi din nou, astfel încât, la sfârşitul primei săptămâni de prognoză, se vor înregistra valori medii diurne de 12 – 14 grade.Pe parcursul celei de-a doua săptămâni, maximele termice, deşi în uşoară scădere de la o zi la alta, vor caracteriza în continuare o vreme caldă pentru această perioadă. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în medie, între un grad şi 4 grade şi doar pe 5 şi 6 februarie vor fi uşor negative.În zilele de 1 şi 3 februarie vor fi ploi slabe, iar pe 4 februarie precipitaţiile se vor semnala local şi pot fi mixte. Începând cu data de 8 februarie va creşte, din nou, probabilitatea ca temporar să plouă slab.În Crişana, în primele zile ale intervalului de prognoză, vremea va fi cu mult mai caldă decât în mod normal la început de februarie, cu medii ale maximelor diurne în creştere, de la 6 – 7 grade, în prima zi, spre 12 – 14 grade, pe 2 şi 3 februarie.În data de 4 februarie, temperaturile vor scădea accentuat şi se vor apropia de mediile climatologice ale perioadei, după care vremea se va încălzi din nou, astfel încât, pe 7 şi 8 februarie vor fi temperaturi diurne de 11 – 13 grade. Pe parcursul celei de-a doua săptămâni, maximele termice vor scădea uşor, dar vremea se va menţine caldă pentru această perioada. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în medie, până la 4 grade şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.livearad.ro/primaria-va-suporta-costul-bransamentelor-la-canalizare-pentru-mai-multe-familii/

http://www.livearad.ro/primaria-va-suporta-costul-bransamentelor-la-canalizare-pentru-mai-multe-familii/

http://newsar.ro/49971-2/

http://www.actualitati-arad.ro/bani-pentru-realizarea-bransamentelor-la-reteaua-de-canalizare/

http://www.actualitati-arad.ro/bani-pentru-realizarea-bransamentelor-la-reteaua-de-canalizare/

04.02.2016

doar pe 5 şi 6 februarie vor fi uşor negative. În zilele de 1 şi 3 februarie vor fi ploi slabe, iar pe 4 februarie precipitaţiile se vor semnala local şi vor fi mixte.Începând cu data de 8 februarie va creşte, din nou, probabilitatea ca temporar să plouă slab. Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor. /Actualitati AR, http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-in-urmatoarele-doua-saptamani-75//ARQ AR, http://www.arq.ro/prognoza-meteo-pe-doua-saptamani-meteorologii-anunta-temperaturi-de-pana-la-17-grade/4444

Ziua Mondială a Zonelor Umede va fi sărbătorită pe 2 februarieÎn contextul în care creşterea populației şi a nevoilor acesteia determină o expansiune a consumului de resurse, singura salvare este de a începe să gândim ce, cât, cum, când şi de unde consumăm, astfel încât să reuşim să ne acordăm necesarul într-un mod responsabil şi mai puțin agresiv. Aceia dintre noi care conştientizează importanța acestui proces, sunt în temă cu gama largă a provocărilor ce rezultă. De la acțiunile solicitante ale ecologiştilor din întreaga lume, până la deciziile dificile luate pe piața programelor politice naționale, europene şi mondiale, constatăm că lumea din jurul nostru este într-o continuă schimbare şi, măcar noi, cei care putem face ceva, aş zice să şi facem.Acum 45 de ani, mai exact în data de 2 februarie 1971, în oraşul iranian Ramsar, s-a semnat primul tratat interguvernamental modern sub numele de Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, moment începând cu care această zi a fost proclamată Ziua Mondială a Zonelor Umede. Anul 2016 va marca evenimentul ecologic sub deviza “Zonele umede, viitorul nostru!”, tema aleasă fiind „Mijloace de existență durabile”. Convenția, actualmente numită Convenția Ramsar, aşază în vizor un punct de vedere alarmant asupra ritmului rapid de dispariție a zonelor umede, precum şi a periclitării resurselor naturale pe care aceste perimetre încă le oferă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.arq.ro/prognoza-meteo-pe-doua-saptamani-meteorologii-anunta-temperaturi-de-pana-la-17-grade/4444

http://www.arq.ro/prognoza-meteo-pe-doua-saptamani-meteorologii-anunta-temperaturi-de-pana-la-17-grade/4444

http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-in-urmatoarele-doua-saptamani-75/

http://www.actualitati-arad.ro/cum-va-fi-vremea-in-urmatoarele-doua-saptamani-75/

04.02.2016

Cu toții depindem de zonele umede. Fie că ne furnizează apă pentru confortul zilnic, fie că ne întrețin bunăstarea materială prin activități aferente unor domenii precum: piscicultură, costrucții, medicină, turism, transporturi, industrie textilă, agricultură şi multe altele, zonele umede sunt vitale. Mai mult, acestea reprezintă refugii pentru numeroase specii de plante şi locuri de reproducere, hrănire, iernare pentru specii de animale acvatice şi semiacvatice.Teritoriul țării noastre găzduieşte 19 situri Ramsar (Rezervația Biosferei Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Complexul Piscicol Dumbrăvița, Lunca Mureşului, Lacul Techirghiol, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Natural Comana, Tinovul Poiana Ștampei, Lacul Bistreț, Suhaia, Confluența Olt-Dunăre, Iezerul Călăraşi, Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortomac, Brațul Borcea, Calafat – Ciuperceni – Dunăre, Bistreț, Canaralele de la Hârşova, Dunărea Veche – Brațul Măcin, Confluența Jiu – Dunăre) care însumează aproximativ 1.200.000 de hectare. Rezervația Biosferei Delta Dunării (circa 580.000 de hectare) este primul sit Ramsar declarat de România şi celebrează 25 de ani de la data înscrierii pe Lista Convenției Ramsar. La nivelul județului Mureş nu avem situri Ramsar, însă în cuprinsul lui se remarcă existența unor zone umede care, prin valorile biodiversității lor, au făcut obiectul desemnării unor arii naturale protejate de importanță națională (rezervații naturale, parcuri naturale) şi comunitară (situri Natura 2000), cum sunt: Iazurile Miheşu de Câmpie – Tăureni, complexul lacustru Fărăgău – Glodeni, Heleşteele Iernut – Cipău, Lacul Bezid, Râul Mureş cu bălțile şi canalele sale din luncă şi alte sute de lacuri şi bălți reduse ca suprafață, însă cu mari concentrări de specii faunistice şi floristice deosebite. Armonia dintre oameni şi natură nu este doar un mit, ci reprezintă modalitatea de a utiliza înțelept resursele economice, naturale, ştiințifice şi recreative pe care mediul înconjurător le deține. Haideți să încercăm să dobândim această armonie. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-va-fi-sarbatorita-pe-2-februarie/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.punctul.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-va-fi-sarbatorita-pe-2-februarie/

http://www.punctul.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-va-fi-sarbatorita-pe-2-februarie/

04.02.2016

Teme de mediuTransport ilegal de lemn oprit la Sebeş şi brazi tăiaţi fără drept, în Apuseni. Poliţiştii au confiscat aproape 50 mc de material lemnosAproape 50 de metri cubi de material lemnos au fost confiscați de polițiştii din Alba, în urma unor controale în teren şi în trafic. Un tânăr de 27 de ani a fost sancționat contravențional după ce a fost prins în timp ce transporta material lemnos pentru care nu avea actele doveditoare necesare.Acțiunile de control, pentru combaterea ilegalităților privind exploatarea şi transportul materialului lemnos organizate de Serviciul de Ordine Publică din IPJ Alba, împreună cu polițişti ai Secție 8 Poliție Rurală Câmpeni, jandarmi, specialişti ai Gărzii Forestiere Alba şi ai Ocolului Silvic Horea Apuseni au continuat, pe raza comunei Albac. Cu ocazia acestei acțiuni, pe un teren situat în apropierea drumului comunal 109, a fost găsită cantitatea de 21,5 metri cubi de material lemnos, de esență răşinoasă, al cărei proprietar nu a putut fi identificat. În conformitate cu prevederile legale, materialul lemnos a fost ridicat, în vederea confiscării şi a fost lăsat în custodia Ocolului Silvic Horea – Apuseni.Vineri, în jurul orei 18.00, polițiştii Biroului Rutier Sebeş au oprit, pentru control, o autoutilitară condusă pe strada Mihail Kogălniceanu din Sebeş, de către un tânăr de 27 de ani, din comuna Șugag. Cu ocazia verificărilor efectuate, polițiştii au constatat că datele din documentele de însoțire a materialului lemnos ce era încărcat în autoutilitară nu corespundeau, din punct de vedere cantitativ, cu realitatea.Polițiştii l-au sancționat contravențional pe şoferul autoutilitarei, iar cantitatea de 25,74 metri cubi de material lemnos a fost confiscată. /Alba24 AB, http://alba24.ro/transport-ilegal-de-lemn-oprit-la-sebes-si-brazi-taiati-fara-drept-in-apuseni-politistii-au-confiscat-aproape-50-mc-de-material-lemnos-466175.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://alba24.ro/transport-ilegal-de-lemn-oprit-la-sebes-si-brazi-taiati-fara-drept-in-apuseni-politistii-au-confiscat-aproape-50-mc-de-material-lemnos-466175.html

http://alba24.ro/transport-ilegal-de-lemn-oprit-la-sebes-si-brazi-taiati-fara-drept-in-apuseni-politistii-au-confiscat-aproape-50-mc-de-material-lemnos-466175.html

04.02.2016

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme similareAstăzi este Ziua Zonelor UmedeZiua Zonelor Umede este sărbătorită în fiecare an în 2 februarie, pentru a semnala valoarea zonelor umede pentru umanitate şi planetă. Evenimentul nu va trece neobservat în Braşov, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Pregătind mai multe acţiuni pentru elevi. Astfel, astăzi, de la ora 13.00, reprezentanţii APM vor merge la Şcoala Gimnazială nr. 19, iar mâine, de la 12.00 vor fi la Şcoala Gimnazială nr.14, iar de la 14.00, la Şcoala Gimnazială nr. 6. Pentru acest an, tema acestei zile este „Mijloace de existenţă durabilă”, cu sloganul „Zone umede pentru viitorul nostru!” şi a fost aleasă pentru a demonstra rolul vital al zonelor umede asupra bunăstării actuale şi viitoare a umanităţii şi folosirea înţeleaptă a tuturor categoriilor de zone umede. Mai mult de un miliard de oameni din întreaga lume, depind direct de zonele umede pentru a-şi desfăşura activităţile obişnuite ca: pescuit, orezării, construcţii, medicină, transport şi turism, etc. Pentru aceşti oameni, zonele umede în bună stare sunt esenţiale pentru mijloacele de existenţă şi vitale pentru proprietatea lor. În prezent, zonele umede din zona de coastă, marine şi din interiorul continentului sunt în declin rapid. Aproximativ 40% au fost degradate în ultimii 40 de ani de la debutul trendului de extindere a zonelor umede şi acest declin continuă să-şi accelereze rata cu 1,5 % anual. La Braşov, singura Zonă Umedă de importanţă internaţională este Complexul Piscicol Dumbrăviţa - Sit Ramsar- din Regiunea 7 Centru (care totalizează 414 ha şi cuprinde habitate foarte diverse, de la naturale la construite, precum: lacuri, heleştee şi iazuri, stufãriş, canale, pâraie, mlaştini, pajişti umede. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/astazi-este-ziua-zonelor-umede-a94795

Apă multă, dar scumpă România poate asigura apa minerală necesară ţărilor din Europa timp de 25 de ani continuu, din punct de vedere al potenţialului de apă minerală existent în solul ţării, de calitate foarte bună, a declarat directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://www.bzb.ro/stire/astazi-este-ziua-zonelor-umede-a94795

04.02.2016

Minerale, Radu Dumitru. Acesta a menţionat că rezervele de apă minerală ale României sunt foarte mari, în condiţiile în care acoperă cam 60% din volumul de apă minerală existent la nivelul Europei. Astfel, statul român se află în negocieri avansate cu un fond de investiţii din Liban, care vrea să importe o cantitate mare de apă minerală, dar şi cu alte state arabe care au nevoie de apă, potenţialul de export al României fiind foarte mare. De asemenea, şeful SNAM a arătat că societatea vinde apă minerală către îmbuteliatori cu aproape 4 bani pe litru şi ajunge la consumatori, la raft, cu circa 1,5 lei litrul. Potrivit acestuia, costul ridicat al apei minerale în România este unul dintre motivele pentru care se consumă apă controlată în cantităţi reduse. /BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/apa-multa-dar-scumpa-a94801

Ziua Mondială a Zonelor Umede marcată la Vâlcea În fiecare an, pe data de 2 februarie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede pentru a marca semnarea Convenţiei asupra Zonelor Umede. Această convenţie s-a semnat la 2 februarie 1971, în oraşul Ramsar (Iran). În cadrul sloganului multianual „Zone Umede pentru viitorul nostru”, tema din acest an este „Mijloace de existenţă durabile”. Obiectivul declarat al Convenţiei de la Ramsar a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi care constituie cele mai importante resurse de valoare ecologică, economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă. În lume există în prezent peste 2.000 de situri Ramsar, 12 din acestea fiind din România. Zonele umede sunt printre cele mai diverse şi productive ecosisteme, foarte importante pentru noi, deoarece ele găzduiesc o mare varietate de forme de viaţă, protejează zonele costiere, funcţionează ca un burete natural în caz de inundaţii şi înmagazinează dioxid de carbon ajutând în ameliorarea schimbărilor climatice. Pentru a marca Ziua Zonelor Umede, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea organizează şi participă în calitate de partener la o serie de activităţi. Astfel, sâmbătă, 30 ianuarie, la Şcoala Gimnazială „Anton Pann” a fost organizat un concurs între mai multe unităţi de învăţământ invitate. Marţi, 2 februarie, la Şcoala Gimnazială Buneşti, se va desfăşura o lecţie deschisă în care va fi prezentată şi subliniată importanţa zonelor umede. De asemenea, Secretariatul Ramsar invită tinerii între 15 şi 24 ani să se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://www.bzb.ro/stire/apa-multa-dar-scumpa-a94801

04.02.2016

înscrie la concursul de fotografie despre zonele umede organizat în perioada 2 februarie-martie 2016. Pentru cei interesaţi, provocarea fotografică este să evidenţieze cum zonele umede sunt mijloace de existenţă pentru oameni. Participanţii au şansa să câştige o călătorie într-o zonă umedă oriunde în lume. Toate detaliile se află pe http://www.worldwetlandsday.org/photo-contest. Aceste informaţii ne-au fost oferite de Alin Voicescu, directorul APM Vâlcea. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/42338-ziua-mondial-a-zonelor-umede-marcat-la-valcea.html

WWF-România: Mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute în regiunea Dunăre-Carpaţi, în ultimii 150 de aniMai mult de 80% dintre zonele umede aflate în regiunea Dunăre-Carpaţi au fost pierdute în ultimii 150 de ani, atenţionează WWF-România într-un comunicat de presă.'Cele mai vizibile modificări se văd în lunca inundabilă a Dunării, unde în perioada comunismului statul român a demarat un program de extindere a terenurilor agricole în zona de luncă, cu soluri extrem de fertile datorită aportului de nutrienţi al aluviunilor Dunării. Terenurile au fost îndiguite şi secate, vegetaţia a fost înlocuită cu plante de cultură, fauna a dispărut, iar porţiunile nearabile au fost transformate în zone industriale sau păşuni. În timpul ploilor abundente zonele umede din lunca inundabilă a Dunării ofereau un spaţiu amplu de revărsare a apei, iar digurile nu pot face faţă mereu viiturilor Dunării (...) Cu toate acestea, în regiunea Dunăre-Carpaţi, în ultimii 150 de ani mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute şi, odată cu ele, serviciile pe care le furnizează', potrivit organizaţiei de mediu.În România, WWF, alături de partenerii săi şi comunităţile locale, au renaturat peste 1.500 de hectare în lungul şi în Delta Dunării, suprafaţa reprezentând 5% din potenţialul existent.'Până în prezent, în România managementul apelor şi inclusiv gestionarea inundaţiilor s-au realizat prin lucrări hidrotehnice de tipul digurilor, barajelor care s-au dovedit a avea impact negativ asupra naturii. Acum, la nivel internaţional sunt promovate soluţiile de tip infrastructură verde care au o paletă largă de beneficii şi care pot fi realizate cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/42338-ziua-mondial-a-zonelor-umede-marcat-la-valcea.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/42338-ziua-mondial-a-zonelor-umede-marcat-la-valcea.html

04.02.2016

costuri mai scăzute. Printre aceste soluţii se află şi reconstrucţia ecologică a zonelor umede. Considerăm că şi în România planurile de management ale bazinelor hidrografice şi planurile de prevenire, protecţie şi diminuare a riscului la inundaţii trebuie să conţină şi măsuri de reconstrucţie a zonelor umede', susţine Camelia Ionescu, manager program ape dulci la WWF România. Potrivit sursei citate, în decembrie 2015 s-au încheiat lucrările de reconstrucţie ecologică a 925 de hectare aparţinând domeniului public al Consiliului local Mahmudia din cadrul incintei agricole Carasuhat din Delta Dunării. Acesta a fost primul proiect de reconstrucţie ecologică implementat de o comunitate, locuitorii din Mahmudia. De asemenea, la confluenţa Olt-Dunăre, timp de patru ani, WWF şi partenerii săi au lucrat pentru renaturarea a 950 de hectare de luncă, Balta Geraiului fiind, din nou, casă pentru raţa roşie şi cormoranul mic, iar locuitorii din zonă au început afaceri cu miere de mentă.'Zonele umede pot oferi toate resursele necesare creşterii nivelului de trai al comunităţilor din apropiere, atât timp cât aceste resurse vor fi utilizate într-un mod sustenabil, fie că ne referim la fermele piscicole, exploatarea stufului şi a plantelor medicinale sau ecoturism. şi agricultura poate fi continuată, prin implementarea unui sistem de rotaţie prin care păşunile inundabile devin, pe rând, terenuri agricole sau zone umede', a adăugat Ionescu. În perioada următoare, WWF are în plan derularea unui alt proiect privind renaturarea a 635 de hectare din Situl Natura 2000 Gruia - Gârla Mare din judeţul Mehedinţi. Totodată, în judeţul Giurgiu, pentru zona-pilot Balta Greaca, WWF a realizat un studiu pe care se bazează patru scenarii de funcţionare, care arată modurile în care ar putea evolua zona.Ziua Mondială a Zonelor Umede este marcată în fiecare an la data de 2 februarie, pentru a sublinia necesitatea menţinerii caracterului ecologic al zonelor umede. În anul 1971 a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care reglementează zonele umede.Tema din acest an a Zilei Mondiale a Zonelor Umede este 'Zonele umede pentru viitorul nostru: Surse pentru o existenţă durabilă'. Potrivit datelor oficiale, România este parte contractantă a Convenţiei Ramsar începând cu data de 21 septembrie 1991, iar din cele 19 situri cu statut special de zonă umedă, Delta Dunării a fost prima pe listă desemnărilor, pe 21 mai 1991. De atunci şi până în prezent, mai multe asemenea zone

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

04.02.2016

au fost incluse pe lista Convenţiei, printre care: Bistreţ, Blahniţa, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Confluenţa Jiu-Dunăre (toate pe raza judeţului Dolj), Braţul Borcea (judeţele Călăraşi şi Ialomiţa), Iezerul Călăraşi (judeţul Călăraşi), Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac şi Canaralele de la Hârşova (judeţele Constanţa şi Ialomiţa), Parcul Natural Comana (judeţul Giurgiu), Parcul Naţional Porţile de Fier (judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi), Complexul piscicol Dumbrăviţa (judeţul Braşov), Confluenţa Olt - Dunăre (judeţele Olt şi Teleorman), Tinovul Poiana Stampei (judeţul Suceava), Lacul Techirghiol (judeţul Constanţa), Parcul Natural Lunca Mureşului (judeţele Arad şi Timiş), Dunărea Veche - Braţul Măcin (judeţele Brăila, Constanţa şi Tulcea), Insula Mică a Brăilei (judeţul Brăila) şi Suhaia (judeţul Teleorman).La nivel internaţional, Convenţia Ramsar are desemnate, în cele 169 de ţări semnatare, 2.224 situri totalizând 214.326.438 de hectare.România a organizat în anul 2012 Conferinţa Ramsar COP12 şi a deţinut preşedinţia Convenţiei Ramsar 2012 - 2015. În prezent, România este membră a Comitetului Permanent Ramsar pentru perioada 2015 - 2018.Convenţia Ramsar este un tratat interguvernamental, menit să confere cadrul necesar acţiunilor pentru conservarea şi utilizarea inteligentă a zonelor umede şi a resurselor acestora, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Zonele umede sunt unele dintre cele mai bogate din lume ca diversitate biologică, asigurând habitatul necesar pentru multe specii de plante şi animale. /Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/wwf-romniamai-mult-de-80-din-zonele-umede-au-fost-pierdute-n-regiunea-dunare-carpati-n-ultimii-150-de-ani-76584/2016-02-03

Locuitorii din Aldeşti şi Blidari (comuna Goleşti) vor avea apă curentă până de PaştiAnul trecut, la Goleşti au fost demarate lucrările de introducerea a reţelei de apă în satele Aldeşti şi Blidari. Conform spuselor primarului Gheorghe Şerban, conducta subterană a fost montată aproape în totalitate. Urmează să fie făcute probe la apă pe conducta generală şi să fie amenajată staţia de tratare. Dacă timpul va permite, în perioada următoare cei care doresc să beneficieze de această investiţie vor fi racordaţi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

http://www.ramnic.ro/articole/wwf-romniamai-mult-de-80-din-zonele-umede-au-fost-pierdute-n-regiunea-dunare-carpati-n-ultimii-150-de-ani-76584/2016-02-03



04.02.2016

la reţeaua generală. Gheorghe Şerban a mai precizat că sunt bani suficienţi pentru ca acest obiectiv să fie realizat conform planului. Mai mult decât atât, s-au făcut economii, astfel că, în afara celor 10 kilometri, se vor mai realiza şi extinderi ale reţelei de apă în satele Aldeşti şi Blidari, pe o lungime de aproximativ un kilometru. Primarul este convins că locuitorii din cele două sate vor avea apă curentă până de Paşti, adică până la data de 1 mai. /Arena Valceana, http://arenavalceana.ro/2016/01/29/locuitorii-din-aldesti-si-blidari-comuna-golesti-vor-avea-apa-curenta-pana-de-pasti/

Teme de mediuTEGA suplimentează numărul containerelor semiîngropate Planurile TEGA de modernizare a sectorului de colectare a deşeurilor în oraşul Sfântu Gheorghe sunt în derulare. În cadrul conferinţei de presă susţinută marţi, directorul general al companiei, Tóth-Birtan Csaba, a declarat că alte circa 22 de containere semiîngropate vor fi amplasate în oraş. De asemenea, în cursul acestei luni, un presscontainer va intra în probe, în zona Pieţei centrale.„În momentul de faţă sunt montate 44 de containere semiîngropate şi avem achiziţionate încă 22. Aşteptăm să treacă iarna să trecem la „plantarea” lor. Soarta containerelor este legată şi de centrul de management integrat. Până când nu intră în funcţiune centrul de la Leţ, nu avem de ce să colectăm fracţia bio-degradabilă. Containerele au fost achiziţionate în pereche – unele pentru deşeu bio-degradabil, şi altele pentru deşeul mixt. În această primăvară vom începe plantarea containerelor pentru deşeu mixt, dar nu are rost să le punem şi pe cele pentru deşeu bio-degradabil, pentru că, probabil vor fi umplute tot cu deşeu mixt. Când va veni momentul, vom începe şi o campanie de informare”, a declarat Tóth-Birtan Csaba.Directorul general al TEGA S.A. a mai precizat: „În două săptămâni, pe la mijlocul lunii februarie, când nici iarna nu va fi chiar aşa aprigă, o să intre în probe presscontainerul în piaţă. O să fie vizibil, în piaţa centrală. Primăria va trebui să monteze în locaţia respectivă supraveghere video pentru că este vorba despre o investiţie importantă, de 200.000 de lei”. TEGA S.A. este, de aproape două decenii, cea mai mare companie în județul Covasna care gestionează serviciile publice de salubrizare a deşeurilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://arenavalceana.ro/2016/01/29/locuitorii-din-aldesti-si-blidari-comuna-golesti-vor-avea-apa-curenta-pana-de-pasti/

http://arenavalceana.ro/2016/01/29/locuitorii-din-aldesti-si-blidari-comuna-golesti-vor-avea-apa-curenta-pana-de-pasti/

04.02.2016

municipale. /Observatorul de Covasna, http://stiri.covasnamedia.ro/2016/02/03/tega-suplimenteaza-numarul-containerelor-semiingropate/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme de mediuAnchetă, după găsirea mai multor deșeuri medicale pe un câmp din Timiș. Garda de Mediu spune că nu reprezintă un pericol imediatGarda de Mediu Timiş a demarat o anchetă după ce, mai multe deşeuri medicale au fost găsite la 15 kilometri de Timişoara.Deşeurile medicale amestecate cu resturi din dezmembrări auto, găsite pe malul râului Timiş, la Șag, nu reprezintă un pericol imediat, spun reprezentanții Gărzii de Mediu.Mariana Lorinczi, şeful Gărzii de Mediu Timiş precizează că resturile medicale erau sigilate şi nu fuseseră folosite:A fost depistată o grămadă mare de deşeuri medicale, constând din medicamente expirate, sonde urologice, eprubete de laborator şi seringi, dar vreau să accentuez faptul că au fost nefolosite, nu aşa cum s-a vehiculat ideea că ar fi fost seringi utilizate. Dar,toate acestea au avut termen de valabilitate expirat. Nu s-au găsit deşeuri infecțioase sau anatomo-patologice care să pună în pericol imediat mediul şi sănătatea umană. Comisarii Gărzii de Mediu se află la faţa locului pentru cercetări şi urmează ca deşeurile medicale să fie separate de cele rezultate din dezmembrări auto şi distruse, conform legii. Şoferul camionului, care a abandonat deşeurile şi care încă nu a fost găsit, riscă să plătească 2000 de lei amendă iar persoana juridică, găsită ca fiind sursa acestor deşeuri, va plăti între 20.000 şi 40.000 de lei. Mormanul de pansamente, sonde urologice, seringi, medicamente dar şi alte materiale a fost găsit şi raportat de un grup de vânători. /RADIO TIMISOARA, http://radiotimisoara.ro/2016/02/01/ancheta-dupa-gasirea-mai-multor-deseuri-medicale-pe-un-camp-din-timis-garda-de-mediu-spune-ca-nu-reprezinta-un-pericol-imediat/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

http://radiotimisoara.ro/2016/02/01/ancheta-dupa-gasirea-mai-multor-deseuri-medicale-pe-un-camp-din-timis-garda-de-mediu-spune-ca-nu-reprezinta-un-pericol-imediat/



http://stiri.covasnamedia.ro/2016/02/03/tega-suplimenteaza-numarul-containerelor-semiingropate/

http://stiri.covasnamedia.ro/2016/02/03/tega-suplimenteaza-numarul-containerelor-semiingropate/

04.02.2016

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

de pres/revista presei/revista... · web viewmicile fragmente de material plastic din oceane,...

Documents