prospect de femeie - de ana barton (fragmente)

24

Upload: herg-benet

Post on 24-Nov-2015

3.745 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

„Delicateţe şi forţă, stihuri-volute şi umor, uimitoare bogăţie de limbaj şi sensibilitate incandescentă, poezie-n proză şi invers. Emoţie. Sau o sinecdocă splendidă. Trebuie notă de subsol?“ Răzvan Petrescu„Cine-a spus «Madame Bovary c’est moi» a fost deștept. Așa e și scrisul Anei Barton: îți place, te excită şi apoi te răcorește. Rămîi, după lectură, cu senzația de întîlnire rară.“ Ara Şeptilici„Ironic, dar ludic. Dulce, dar muşcător. Brocat, delicat şi cu un simţ al detaliului precum o dantelă frivolité. «Prospect de femeie» se ia pe nemîncate, pe inima goală, căci o umple cu vîrf şi îndesat. Nu are contraindicaţii, iar supradozajul este recomandabil pentru cord şi neuron.“ Petronela Rotar„Vine în literatură dinspre publicistică. Şi o face în forţă, cu o plăcere acaparantă a povestirii. Posedă ştiinţa fermecării cititorului datorită firescului şi lipsei de inhibiţii. Ana Barton are toate atuurile unei scriitoare de excepţie.“ Alexandru Petria

TRANSCRIPT

  • 2014

  • 2014 Ana Barton 2014 Herg Benet Publishers, pentru prezenta ediie

    Este interzis reproducerea total sau parial a textelor, pe orice suport fizic sau electronic, fr acordul deintorului drepturilor de autor.

    Herg Benet PublishersStr. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucureti, [email protected]

    Foto copert: Irina Ionescu-Homoriceanu

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomnieiBARTON, ANA Prospect de femeie / Ana Barton. - Bucureti : Herg Benet, 2014 ISBN 978-606-8530-27-7

    821.135.1-32

  • Ana Barton

    Prospect de femeie

  • Cuvintele astea-s pentru tine, preafrumoas Rada, cea care m-ai fcut mam.

  • Mai ii minte, Javier?

    Nu mai rmsese nedansat niciuna dintre zilnic trecutele strzi. Nu mai aveam pai de mers cu mine i m gndeam uneori s-i caut, c poate vor fi venind i neutre vederi, aa c trebuia s fiu pregtit. ns nu-mi mai era la ndemn msura nvat i m-am mpcat repede cu nepotolirea micrilor rotunde. Vezi, suntem iar n mai, ca ntotdeauna. Iar nu mai tiu s merg. Mi-am cusut bnuul de argint de bucata mic i roie de bumbac fierbinte i am tiut atunci c n-are dect s treac orict vreme o vrea, n zadar se va zba-te secunda s se-mplineasc. i-am mai tiut c e vie i nevtmat lumina asta lichid care ne ine n paturi de transfuzie nesfrit i c dezlegare n-are, deasupra de putere, tgad i rspas. Am mai vrut s m ridic din mine, tii, dar gndul nu s-a nscut viu, c nu poi umbri sngele cu ap, fie ea i fctoare de vi srate i mereu altele, cu maluri moi. Clipete acum, lung i strns, Javier. Nu te grbi s deschizi fereastra. Aruncam spre tine ovale de adevruri mici i fe-meieti, hai, rzi ca atunci, iar tu le prindeai i suflai

  • asupra lor cald, dndu-mi-le napoi, la adpost. i ndrzneai s afli nume nou nestricciunii: s nu-mi ascund buzele i ochii sub podoab de strin culoa-re. Mai tii cnd ai srutat, a ncuviinare, inelul de lemn pe care l-am pus cu fric n ziua n care nu m simeam frumoas? De sute de ori, mestecndu-l n pupile, terfelindu-l n amprente, pn l-am smuls din deget de-atta sugrumare, iar de-atunci nici nu-l mai pot privi. l dau. Mai miros i acum a slbticiune odihnindu-se mpotriva adierii i mai topesc n nri aerul cmpului de ciuperci fermecate de apropierea uciderii. i nu mi s-a uscat blana. Strlucete brun i ud. M mai lai, Javier, s-i spun mai nimicuri? S nu mnnc nimic i s dorm tot somnul deodat? i povesteam de Akhenaton, cel-ce-slluiete-ntru-adevr, iar tu ddeai paginile unui Chagall i m-ntrebai de Baruch. Mie-mi venea s te tund cu minile goale. Nemblnzit aezare mai eti tu. M faci s-mi fie drag de mine, c nu m vrei domesticit. Nu-mi caui cuminenia i batjocur faci din spaime-le mele nndite-n cpstru. Nu mai rde, Javier. Om sunt i eu. Stteam fa n fa i ne scriam scrisori din ochi. i nchideam cnd fceam schimbul. Aa ne odihneam de vorbe. Noi n-avem oapte. Numai rs i tceri. Nu tiu prin ce minune, lumeasc totui, nu ne golim, ci ne tot adugm. Unul altuia. Trim n nevedere i neatingere, ntreg fiecare n totul celuilalt. Izvor i diluviu. M mir acum c nu ne-am mirat niciodat. Bine, strnge, dac vrei.

  • ntmpla-se-vor toate astea, Javier, i nu se vor s-tura altele s ne gseasc, nicicnd dup chip, mereu dup asemnare. Da, fiindc noi nu avem ntregimea metalului de a descrca firescul de netiut. i-e cald?

  • Femeia cu chiloii pe fluierul piciorului

    Duminic lenevit, s fi fost ca la 1994. Bucureti. Un august amnat binior i-un pic peste ase seara. Coboram de pe strada Ion Cmpineanu ctre bule-vardul Magheru. i coboram ncet fiindc oraul nc mai mirosea pe-atunci a ispit de promenad. O com-panie turceasc se-apucase s ridice cldirea unei bnci i construcia era aproape gata. Arhitectul, Fikret Sert l chema, din Ankara de felul lui, umbla bezmetic prin ora, neputndu-se hotr ce adicie s-aleag: frumuseea femeilor ori pe cea a cldirilor. Disonant s-a i ntors n ara lui, la nevasta blond, cretin i cu ochi albatri creia-i purta poza-n portofel. Un tip mai degrab bizantin, turcul sta, mereu vinovat din pricina bncii lui proaspete i neisprvite, care se iea ca un apendice extern n coasta Teatrului Excelsior. Mndru ns deopotriv. M-am gndit la el pe cnd am fcut stnga larg, ca la regulament, dei pedestru, s m nscriu n aval. Nu mai trecuse de vreo dou sptmni pe la mine i, obinuit cu vizitele lui scurte i ritmate, manifestate-ntr-o englez cam coluroas

  • de ambele pri, m-ngrijorasem, ns nu cine tie ce. Pustiu pe strzi, c doar nu era atta mainrie n timpurile alea. (Vorba fie-mii: Mamu, pe vremea ta) Veneam de la galerie, de-aia lucram duminica, dar la nu era serviciu, era privilegiu. O galerie de art, pe Academiei, prima mea slujb i, bunneles, cea mai frumoas. Cu expoziii care se schimbau de dou ori pe lun i cu un ecosistem de artiti i de vizitatori care, neputndu-se proteja prin nicio lege, aproape c-a disprut. Fikret era un turc tnr, s fi avut el treizeci de ani?, pasionat de art i de poezia medieval persa-n. nvase chiar i farsi. Ne plcea s alctuim m-preun tipologii de frumusee feminin romneasc. i de purtare liber. A lor. El mi contrapuncta cu fe-meile din Ankara cvasicosmopolit, despre care zicea c-ar fi fost incomparabil mai dezinhibate decat celelal-te, din provincii, dar tot nu le-ajungeau pe-ale noas-tre. ncercam s mi le imaginez, exerciiu lipsit de sev i culoare ns. Stnd n galerie amndoi i privind cu luare-aminte ndeosebi muieristica, simeam strada mictoare ca pe-un acvariu. Strada, cu siguran, nu ne privea pe noi n acelai fel. Unii oameni chiar ne salutau prin geam. Fapte levantine, m gndesc acum, dei se prea poate s fi fost i frgezimea ajungerii n marele ora vreo cauz ori, poate, singura. Nu m grbeam spre cas, aa c-am parcurs asfal-tul punnd un picior n faa celuilalt, un fel de coase-re naintea acului, dac e s abstractizm niel. i eu eram printre neofiii Bucuretilor, aveam numai doi ani de la desclecare, i mi-era o mare fric de ora. l luam ncet, ca-n sfaturile din crile motivaionale,

  • ns despre reciprocitate nici nu putea fi vorba. M pregteam aadar s traversez bulevardul, la tre-cerea de pietoni de la Inter. Cald i nimeni pe trotuar. Nu pe partea mea. Vizavi, pe la Dalles, o femeie. n mers oarecum sltat. Ba nu, simfonic, n varianta ma-hlerian de climax, i cred c, mai degrab, asta avea legtur cu alctuirea ei din corp i aer. Prea c bate aerul, cum bat alii apa. nalt i filiform, mbrcat la guerrillos, varianta ndulcit: bluz kaki, cambrat, fr mneci, fust de aceeai culoare, lejer, zburtoa-re, o palm sub genunchi, o palm mic, nu de rze, sandale joase, brune, n curele, i-o geant de vntori de munte. Adic ntr-o croial semnnd a. i chiar dac sunt un pieton numai bun de spnzurat, n-am avut nicio clip tentaia contraveniei tocmai fiindc femeia aia mi-a atras atenia ntr-o modalitate aproape frauduloas. Avea ceva ce n-a fi putut numi n sunete coagulate cu sens i asta m-a fcut s m cuminesc, innd tlpile simetric pe bordur, i s-mi tac i bisec-toarele cu gnduri incontinente. Priveam i m goleam de celelalte simuri, fr nicio psare. Nici apsare. Femeia mergea. Pas vioi, dar nu aprig, micri fer-me, ns delicate, capul parc purtat de uoara pal de vnt. Parc-am vzut i-un obraz surs, dar nu bag mna-n foc fiindc ne desprea o zebr generoas, de bulevard central. Recunosc, auzeam toat percuia din Titan. Bine, sunt obsedat de Mahler, nu ascund asta, ns fptura aia chiar se mica precum o anghil apoteotic, dei biped i pe uscat. n capul meu su-nau chimvale, drept este. Cu trmbiele Apocalipsei cu tot. Fr ngeri. Am forat puin pleoapele, s-mi

  • permit o deschidere mai larg, de parc a fi avut i-o a treia, ca la gini, s m fi ncurcat. Vedeam molecu-le prin arcul de aer de peste bulevard, nu alta. i, n secundele-n care-mi ateptam eu verdele semaforial la stlp, fcndu-m statuie de mirare, nu de sare, pre-cum, n vechimi, femeia lui Lot, iar femeia mea de vizavi continua s mearg, vd c-i alunec oarece, glisare fin i unduitoare, pe fluierul piciorului drept. Ceva rou, moale, firav. Ea, neoprindu-se din mers, nemodificndu-i unghiul de nclinare a capului, imperturbat careva-szic, ridic, punnd n gest o graie de Plisekaia, piciorul nepndit de grij ori de lene pn n drep-tul tomberonului pe lng care trecea n clipa aia i las molcom s se scurg n burta lui chiloii mici, din ae roii. Apoi, cu aceeai nealterat graie, care pe mine m-a-mpietrit pe trunchiul semaforului, i-a cobort piciorul ntr-o modalitate aproape muzical, aezndu-i-l, pletoric armonie, n ritmul ei de pire perfect, fr urm de discontinuitate. Nicio ezitare. N-am respirat, iar ea a plecat n mai departele ei eu-fonic i euritmic, fr nicio desprindere de suvi din prul prins, altfel, lejer i-n lipsa oricrei alte tresriri. i s-a fcut i rou, i s-a fcut i verde de mai mul-te ori, ns eu mbriasem deja stlpul de beton al semaforului i tot nu-mi venea s cred c fusese aie-vea ce vzusem. Nu am putut pleca de-acolo pn ce n-am gsit un nume secvenei care m bntuie i as-tzi i care-mi este de-atunci reper atitudinal absolut. Acolo am vzut eu feminitatea n ipostaza suprem a prezenei ei de spirit.

  • D-i cu spirt, cocoan!

    Nu m-am gndit pn acum la un fluture ca la un temei, dar azi-diminea am deschis ochii asupra unuia mare i colorat care-mi explora camera fr s caute vreo ieire. Nimic nervos, nimic disperat. Nu cuta. Doar poftea din aripi i gusta din aer. Din cau-za lui n-am tiut unde i cnd m aflu, dac sunt aici sau acas, acum ori cndva. Am apucat s m mir c nu m sperii. i imediat mi-am amintit de ea, de cea mai tnr femeie pe care-am vzut-o vreodat. Mic, neagr, vesel, cu or cu flori i-un rs continuu, cu totul i cu totul de vipl. i spuneam Coca. Strinii i ziceau Ostroveanca. Pe ea o chema Gheorghia. Fuma Mreti i Naionale. Se cdea s tueasc mai mereu de la ele, dar nu, ea era femeie, cochet carevaszic, i-o mblnzise pe prdalnic n rsul la fr nume. N-am vzut-o plngnd, pln-gndu-se, fiindu-i fric ori suduind. i nici dezamgi-t. Numai o dat, suprat i pierdut. Avea vreo 14 ani cnd era servitoare la nite vecini, negustori. Biatului lor i-a plcut att de tare de ea, c a lsat-o gravid. Au dat-o afar pe iganc. i nu pe

  • tcute. Bunica mea, care avea i ea doar 18 ani i abia se mritase, a hotrt c are nevoie de ajutor n cas. i fata a venit. A gsit ea peste civa ani un ursar cam lene i beiv i-a mai fcut doi copii cu el. i cretea singur, c el era mereu plecat. N-am ntrebat pe nimeni cine e Coca pentru c am deschis ochii cu ea aproape, n cas. Erau bunicii, strbunica alb, cu povetile ei milenariste de nceput de secol, de care, la cei 86 de ani, ct avea atunci, se amuza teribil, i Coca. Singura particularitate a ei era c venea dimineaa, pe la 7.00, cnd bunica o atepta cu o cafea aburind despre care o vreme am crezut c e albastr fiindc aa erau ceaca i farfurioara, i pleca dup-amiaza. N-am tiut c o iubesc pn nu i-am vzut moar-tea cu ochii. Eram cu prinii n main i mergeam n Ardeal, n vacan, la ceilali bunici. Au oprit la marginea unui lan de gru, iar mama mi-a spus c din el se face pine. Aveam trei ani i jumtate i mi s-a prut un miracol, aa c am ntrebat cum. Ei, i mama mi-a explicat cum se face din gru fin, apoi se frmnt coca, se arunc n cuptor i M scutu-ram de plns i spuneam c vreau acas, s-o vd eu pe Coca bine i sntoas i s n-o fac nimeni pine. Nu mult peste ase ani trebuie s fi avut cnd am apucat scara, am trt-o cu greu i m-am urcat repe-de, s nu m vad cineva, i fericit pe magazia de lemne. La coborre, n-a mai fost la fel de mare bucu-ria pentru c m-am dezechilibrat la a doua treapt i am czut, iar nu oricum, ci cu scara mare peste mine. Eram acas cu bunica i cu ea. Au venit amndou

  • ntr-un suflet i au vzut mult snge. Coca s-a aplecat deasupra mea i m-a ntrebat: M vezi? I-am spus c da. Mi-a pus mna sub cap, a pipit, i-a scos palma nroit i-a zis rznd: Numr-mi dinii! Am nce-put s numr, iar ea s-a ntors linitit nspre bunica: Vede. Cunoate. Nu e spart. D-i cu spirt, cocoan! Mi-a adus apoi dulcea de trandafiri, ap rece, s-a aezat pe un scunel de lemn i m-a luat n brae. A cntat ncetior ceva ce n-am mai auzit nicicnd pn atunci i nici de-atunci i m-a legnat pn am adormit. Era soare afar i un fel de primvar. Cnd m-am trezit, avea n pr un fluture.

  • Dragoste ne-mpcat

    Nu te ntreab dac i-e foame, sete sau somn. Nu-i tie istoria vzut sau nevzut. Nu-i pas c nu-i pas prea mult de existena ei. Doar e la alii. Nu te atinge pe tine. Nu tie c-i era moale poate prea moale fr ea. N-aveai vreo lips. Nu bate la u. Nu d Bun ziua!. Nu arunc doi bani peste nepregtirile, sensibilitile sau temerile tale. Nu este electiv. Nu are mil. Nici nu se uit vreodat la frumuseea ta. Nici la lipsa ei. Nu se sinchisete niciodat de propria dulcea: aceea a unei lovituri de leuc. Nu se sfiete s te mngie de la prima ntlnire cu preafrumoasele ei enile. Am visat cndva c am supravieuit ntlnirii cu dragostea necrutoare. Ba chiar c ne-am mpri-etenit. Aveam o cas de lemn n mijlocul unui lan de floarea-soarelui. Vedeam din cerdac un pru. Aproape. Viaa era albastr cu auriu. Verde, numai primvara. Fceam exerciii de obinuire. Nu mi-era greu, ns nefamiliar. nvam repede i-mi plcea toat materia. M gndeam la viaa de dinainte de

  • Cuprins

    Mai ii minte, Javier? ............................................... 5Femeia cu chiloii pe fluierul piciorului ................. 8D-i cu spirt, cocoan! ........................................... 12Dragoste ne-mpcat ............................................ 15Spovedania unui vasilisc ....................................... 17Rie de la Mrgineni ............................................. 20n pdure .............................................................. 23Piper negru, mcinat ............................................. 24A dormi n patul tu ............................................ 27Prospect de femeie ................................................ 29Jumtate Jupiter .................................................... 33Cum te leagn m-ta ............................................ 35Hanger fraged ....................................................... 36Cvasipseudokinegetikos sau Despre pizde i ali demoni ................................................................ 38Sturm und Zdrang ............................................... 41Dulcineea del... ce-o fi .......................................... 44Nedezlegat ......................................................... 46Zugzwang ............................................................ 49De catarg .............................................................. 52Iertarea nepcatelor ............................................... 54

  • ndreptar pasional ................................................ 57Cum iubesc punii ................................................ 60Dincolo de totdeauna ........................................... 63D, B, i mie o gagic! ........................................ 66Arunctorul de mrgritare .................................. 68Ca lmia pe sardele ............................................ 71Sru mna, nea Floric! ........................................ 73Unu. Doi. Unu ..................................................... 77Export de privighetoare ........................................ 80Chitan- ............................................................. 82De tot .................................................................. 85Sunt Cristi, fostul tu iubit .................................. 88Bestiar cu selfstim .............................................. 91Urt i proast .................................................... 94Nevtmaii ......................................................... 97Jubiria ................................................................. 99Cuplri .............................................................. 103Murgu ................................................................ 106Dragoste oarb ................................................... 109Joiu ................................................................... 113Cntec de somn ................................................. 116Prostie cu premeditare ....................................... 121Apocalipsica ...................................................... 123Glonoaica ......................................................... 126Cluz ctre leac ............................................... 130Trfar ................................................................. 133Nici dracii nu mai sunt ce-au fost ....................... 135Crup de unicorn ............................................... 138Domino secundar ............................................. 139Cozonac de final ................................................. 143Orela ................................................................. 146

  • Pi, vin eu ...................................................... 150Tez ................................................................... 152Tipsie ................................................................ 154Cntec de legnat dimineile mici ....................... 157Cu .................................................................. 160Dragoste ne-ntoars ........................................... 162Rozina, femeie deteapt .................................... 164Curv btrn .................................................... 166Femeia mea din turnul ei ................................... 169Te iubesc, lua-te-ar dracu! .................................. 172Gospodin-n pat, doamn-n buctrie ........... 173Inim roie cu lapte dulce ................................. 177Muc-m frumos! ............................................ 180Sfrcuri pentru doi cei ..................................... 184Las-l! ................................................................ 187Fidelitate ............................................................ 190S vorbim i noi ca doi strini .............................. 194

  • www.hergbenet.rowww.libraria.hergbenet.ro

    Herg Benet Publishers

    Bun de tipar: mai 2014. Aprut: 2014.Editura Herg Benet, Str. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucureti, Romnia.E-mail: [email protected]