caietul roxanei - stefan bolea-fragmente

Click here to load reader

Post on 31-Dec-2015

1.026 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

„Dacă ai 16 ani și îți pică în mână Caietul Roxanei, nici n-o să știi ce te-a lovit. Va fi manualul tău, cartea scrisă cu sânge, pentru tine, din care vei afla tot ce ai nevoie să știi pentru a trece cu bine (sau nu) de adolescență. Dacă ai peste 16 ani și dai de Caietul Roxanei, te va atinge o nostalgie infernală: pentru iubirile adevărate pierdute pentru totdeauna, pentru anii în care puteai trăi doar pentru rock și filosofie, pentru vremurile în care România avea un ritm cu care încă mai puteai rezona. Un Cioran mai răzvrătit ca niciodată, mai sincer și mai intens, mixat cu Nietzsche și Lautreamont, pe fundal cu Guns N’ Roses și gothic metal, Ștefan Bolea din Caietul Roxanei are tot ce-i trebuie pentru a deveni rock star-ul și scriitorul-cult al unei generații noi cu gust pentru poezie și filosofie.” (Cristina Nemerovschi)

TRANSCRIPT

  • 2013

  • 2013 tefan Bolea 2013 Herg Benet Publishers, pentru prezenta ediie

    Este interzis reproducerea total sau parial a textelor fr acor-dul deintorului drepturilor de autor.

    Herg Benet PublishersStr. Dr. Burghelea 22, sector 2, Bucureti, [email protected]

    Copert: 2013 The Spartan Bureau

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomnieiBOLEA, TEFAN Caietul Roxanei i alte Jurnale / tefan Bolea. - Bucureti : Herg Benet, 2013 ISBN 978-606-8335-72-8

    821.135.1-31

    Tiprit n Romnia

  • Caietul Roxaneii alte Jurnale

    (1996-2005)

    tefan Bolea

  • tefan Bolea (n. 1980, Baia Mare) este doctor n filoso-fie al Facultii de Studii Europene din Cluj-Napoca, cu o tez despre existenialism. n prezent urmeaz un al doilea doctorat la Facultatea de Litere din acelai ora. Este dublu liceniat n Filosofie i Studii Europene i absolvent al unui Master n Stu-dii Americane. Burse de cercetare la Universitatea din Oslo i la Universitatea Ludwig-Maximilian din Mnchen. De asemenea, el este redactorul-ef al e-revistei culturale EgoPHobia (www.egophobia.ro).

    A publicat trei cri de filosofie: Ontologia negaiei, Casa Cr-ii de tiin, Cluj (2004), Introducere n nihilismul nietzschean, Aius, Craiova (2012) i Existenialismul astzi, Herg Benet, Bu-cureti (2012). De asemenea, a publicat trei volume de versuri: Rzboi civil, Vinea, Bucureti (2005), Noaptea instinctelor, Bru-mar, Timioara (2009) i Gothic, Herg Benet, Bucureti (2011). A publicat poeme i proz n revistele Apostrof, Tribuna, Steaua, EgoPHobia, Poezia, Euphorion, Poesis, Res-piro, Sisif , Tiuk, E-Leonardo, LiterNet, Contrafort, Suspans, etc. i articole de specialitate n revistele EgoPHo-bia, Sisif , Noema, Philosophy Now, Filosofisk supple-ment i Transdisciplinarity in Science and Religion.

    A obinut 16 premii i distincii la concursuri naionale de poezie. A fost, de asemenea, de trei ori finalist al Concursului Prometheus. Crile sale au fost analizate n volumul tefan Bolea n apele grele ale Rechinului, Editura Junimea, Iai (2010), edi-tat i coordonat de Ormeny Francisc. Textele sale au fost traduse n englez, german, francez i portughez.

    Blog personal: http://noapteainstinctelor.wordpress.com.

  • Prolog

  • Nervi (1995)

    1. Aparin acelei tendine potrivit creia trebuie s redai doar experienele profunde, doar abisurile vieii interioare, s scrii doar din pur simmnt, din impuls dionisiac; acelei tendine ce vede scrisul ca o modalitate de eliberare a unei tensiuni interne, devenite insupor-tabile, ca o revrsare a nervilor! i acum, dup aceast criz fioroas, remarcabil n felul ei, m-am simit att de viu, zdrobindu-mi gardienii! Curios c nu mi se pare important s descriu uluitoarea experien a nlnuirii zeilor, ce e doar temporar, din pcate. Poate data viitoa-re, cnd i voi distruge definitiv.

    2. Admiraia general nu este monopolizat de cel care arat bine sau este inteligent, ci de cel care i aranjea-z mai bine masca. Li se recomand liderilor o masc agresiv. Cnd un lider i diminueaz agresivitatea sau renun la intoleran, cade, devenind un simplu pion. De aceea, el nu trebuie s renune niciodat la masc. Curios e c liderii cei care guverneaz Totul, cei care ne ngenuncheaz pretutindeni se supun totui unei condiii: Masca e stpnul lor.

  • 3. Sunt unele momente cnd presimt c sunt pe cale de a realiza ceva mre i sunt ntrerupt. A da toate operele lui Cioran & Ionesco pentru a m ntoarce la cli-pa dinaintea revelrii acelui Adevr, iremediabil pierdut.

    4. Dumnezeu este, chiar dac nu este. Tot ce a scris mai profund Cioran este adunat n aceast fraz aparent naiv. Cei care nu o neleg sunt mai jos dect cimpan-zeii.

    5. Dac ne-am abandona mtile, condiia uman ar deveni exhibiionist i am vedea cu adevrat profun-zimile. Totul s-ar simplifica pn la absurd i crima ar deveni la fel de obinuit ca ironia i mizeria cotidian.

    6. M., un bun prieten, singurul care conta, suferea de un materialism cam tmp, pn ntr-o zi, cnd avu o cri-z de misticism, urmat de una de nihilism. Cnd am rs i i-am criticat nonprofunzimea sentimentelor, a rupt-o cu mine brusc. O parte din mine a resimit amrciunea, alta o satisfacie maliioas: Mi-am tiat i ultima leg-tur cu originea. Acum m pot desprinde

    7. Realitatea e mai aproape de cei care nu se gndesc la ea.

    8. Prinilor notri acelor ratai neinteresani din anii 60 le-a intrat dictatura n snge, nu mai pot tri fr ea. Se supun orbete cu plcere i cnd nu-i pot permite acest lux, dau ordine asemenea unor zei, ateptndu-se la o supunere necondiionat. Ar fi absurd s ne supunem legilor lor: dac am fi despuiai de non-conformism, cu ce-am mai rmne?

    9. Prinii notri, blocai pe frecvena clasificrilor i a diagnosticrilor, uit nsui Esenialul, nsi Problema, trind pn la moarte cu iluzia c au fost eficieni i c au lsat n urma lor nite clone care latr mulumite. Dac

  • ar ghici adevrul, dac ne-ar cunoate ct de ct, ne-ar fi sugrumat din fa, asemenea marilor spartani. Trim n penumbr, dar n sursul nostru licrete o nuan de tristee.

    10. Pasiunile adevrate nu pot degenera n platonism. Ele sfresc n mormnt sau n ur etern.

    11. Cnd eti obosit i te simi exilat, observi cu uurin defectele i sofismele semenilor ti, voioia i optimismul lor artificial. Cci toi suntem n esen pe-simiti. Celor foarte prietenoi, celor cu un surplus de dragoste pentru colegii lor de existen, li se recomand o doz de tcere zilnic. n cel mult o lun vor nelege c omul este cea mai joas form de exprimare a mate-riei. n treizeci de zile excesul de luciditate acumulat i va costa vor dori s-i schimbe condiia cu cea a unei stnci.

    12. n mijlocul naturii, departe de tot ce cunosc, departe de tot ce detest, am o covritor de puternic senzaie de libertate. O senzaie trectoare, o iluzie, cci suntem nconjurai de ziduri solide i nalte, greu de pe-netrat. Cnd vom dobor toate zidurile i vom cuceri Libertatea, lumea noastr se va prbui. Fiindc, avnd toate libertile, ce ne-am mai putea dori? (Plicti-seala, acest duman pe care-l simt de o vreme n Tot, este mult mai nfricotoare dect Apocalipsa promis de srmanul Dumnezeu [i fcea doar datoria!], cci o se-cretm n noi la fel cum un cadavru i produce viermii.)

    13. La urma urmei, cuvintele sunt doar o masc a Esenei, doar un surplus. De aceea, nu te sfii s vorbeti mult i fr sens, s concepi pseudorugciuni sau inju-rii. Trebuie s ne eliberm de tirania cuvintelor, s ne ntoarcem la magia senzaiilor pure, s trim n aroma i

  • misterul Instinctului Originar.14. Nihilism Nonconformism Disperare

    Cnd spleenul se va infiltra i n acestea, sinuciderea nu va mai fi satisfctoare. Ar fi mult prea puin

    15. Cnd trebuie s iei o hotrre important, o parte din tine tie cu precizie c vei fi dezamgit, indiferent ce variant alegi. Soluia: nu lua hotrrea, treci prin ea!

    16. Alecsandri, dup ce a descoperit Mioria, s-a con-vins c romnul e nscut poet. Din contr, balada de-monstreaz c romnul e nscut cioban.

    17. Adevrul este o divagaie, ultima. Nu-l vei desco-peri dect atunci cnd va fi prea trziu, cnd nu va mai conta

    18. Beethoven a eliminat pe Dumnezeu din muzi-c, din cauza predominrii elementului eroic Nvala eroic a lui Beethoven a laicizat transcendentul ntr-o dram uman. O dovad c Cioran nu l-a neles pe Beethoven: el nu s-a ndeprtat de Dumnezeu n favoa-rea omului, el n-a suprimat existena divin pentru a se nchina marelui om, ci a mbriat omul, dumnezein-du-l. Nu e simplu eroism, ci chiar supraeroism Cine poate asculta An die Freude fr s simt c danseaz pe cadavrul fostului Dumnezeu!

    19. Ceea ce e nelinititor la Beckett se gsete la sfr-itul antiromanelor sale. Te mpiedici de urmele pailor ti, ncercnd s caui firul de lumin ntr-un venic amurg (asemenea personajelor sale) de-a lungul unor cri plictisitoare i tragic de comice, dar sfritul e cel care-i d lovitura de graie. Simi ironia ultimei clipe care nu va fi cu nimic diferit de anterioara, care va fi asemenea primei!!! Un pesimism absolut justificat, dar unul mesianic. i cnd te gndeti c sunt unii care l

  • consider pozitivist20. Sentimentul c toate lacrimile din lume sunt cal-

    pe pe lng una de-a mea i evidena c acesta e ade-vrul Toi ceilali sunt disperai din snobism, dar eu simt tiul iRealitii apsndu-mi sufletul.

    21. Pn azi credeam c sunt Nefericit Pn azi, cnd am aflat c totul a fost o mascarad de-acum nu mai sunt actorul propriei mele piese, ci doar decorul.

    22. Beethoven m face s suport mai uor drama de a nu m fi nscut Dumnezeu, Mozart motiveaz nece-sitatea delirului ideilor, Orff mi pune cu sadism i cu un surs mefistofelic rbdarea la ncercare dar merit s atepi ore ntregi pentru a deosebi o not paradisiac n divagaii fals-meditative , Bach mi amintete gustul primului eec, Wagner m binedispune prin irealitatea nceputului i prin saltul sunetelor ce ating un paroxism bizar (tragedie lipsit de tragism), iar Guns N Roses i Nirvana reaprind cu incontien flacra clasicilor. De fapt ecourile Furtunii beethoveniene strbat toat muzi-ca rock a anilor 90.

    23. Muzica, dac izbucnete din nervi, pasiune sau chemare ctre Dumnezeu, leag o punte cu adncurile mele. De ce nu exist o melodie nesfrit, capabil s-mi nlocuiasc percepiile i amintirile? De ce nu exist un portal constant ctre iluzie? De ce vinovia mi tul-bur visele? Nu exist nimic mai dureros dect muzica tcerii, scrnetul imperceptibil al clipei care se strivete n urmtoarea.

    24. N-a putea mcar imagina pcate pe Beethoven Muzica nentrerupt i amplificat m face sfnt.

    25. n ultimele ore ale fiecrui secol, toate bibliotecile ar trebui arse din temelii. Ar crete probabil frecvena

  • sinuciderilor, dar am fi scutii de blestemul neoriginali-tii i de hulele nocturne adresate gnditorilor, care au vzut totul naintea noastr sau au trit cu mult nainte nebunia ce-a izbucnit n noi. Am fi liberi s o lum de la capt i