cvj nr. 446, luni 9 septembrie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 446

Luni, 9 Septembrie 2013

Monica Iacob Ridzicere investiþii în

minerit

D eputatul Monica IacobRidzi cere Ministrului

Energiei aplicarea urgentã aprogramului de investiþii înminerit ºi energie. Iniþiativaparlamentarului din ValeaJiului vine dupã ce a discutatcu sindicaliºtii din industria extractivã a huilei.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Ilie Pãducel,“sfãdit”

în ºedinþa deexcludere

P rimarul Ilie Pãducel afost exclus din PD-L,

dar nu este nicio supãrarepentru el, ba chiar ºi-a doritasta. Acum este curtat detoate partidele, însã alegereao are oarecum fãcutã.


Fãrã venit de completare,

Aproape 500 demineri primesc

astãzi preavizelede concediere

P rimele preavize pentrumineri. Aproape 500 de

angajaþi ai Societãþii Naþionalede Închideri Mine Valea Jiuluivor primi astãzi (luni-n.r.)preavizele de concediere.Mãsura face parte din progra-mul de închidere a minelorneviabile din Valea Jiului.


Dosarul „Petrila2008” la un

pas de sentinþã

P este doar câteva zile,foºtii ºefi ai minerilor

de al Petrila, acuzaþi demoartea a 13 oameni, arputea afla sentinþa finalã îndosarul aflat pe rol încã dinanul 2009.


S candal între iubitorii de animale ºi hingheri. La Petroºani are loc zilele acestea o campanie de strângere de pe strãzi a maidanezilor. Ziua de vineri a început

pentru hingheri nu tocmai uºor. În încercarea lor de a aduna animalele fãrã stãpân de pe strãzi au fost la un pas de o tragedie, asta dupã ce niºte iubitori de animale auîncercat sã îi împiedice aruncându-le borcane în cap. ªi nu oricum ci de la o înãlþime de câþiva metri. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Maidanezii, mai presus de oameni

Angajaþii serviciului de ecarisaj, atacaþi

de iubitorii de animale

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

M ai suntlocuri la

Universitatea dinPetroºani, iar profesorii de aici auscos la concurs ºicâteva specializãrinoi. Cei care auluat bacalaureatulacum se pot orientaspre o calificaresuperioarã într-omeserie cerutã pepiaþa muncii.

Universitatea dinPetroºani vine, însesiunea de toamnã cu o ofertã absolutineditã, cu specializãrinoi în meserii care nuvor mai scoate spe-cialiºti cu studii supe-rioare, ºomeri. De astane asigurã cei carespun cã au cãutat sã seadapteze, mai ales înultima vreme, la cerinþele pieþei.„Universitatea dinPetroºani încearcã sãse racordeze la schim-bãrile ce se petrec în

economie ºi care pepiaþa muncii trebuie sã aibã efect, iar absolvenþii noºtri sã îºigãseascã un loc demuncã. În acest con-text am încercat sãoferim noi specializãricare sã aibã un maimare impact pe piaþamuncii. Oferim absolvenþilor speciali-zãri noi. Una dintre elee Inginerie economicãîn construcþii. Este ospecializare pe caredoar noi ºi încã 3 uni-versitãþi din România omai oferã”, a precizatEduard Edelhauser,

director înDepartamentul deManagement IngineriaMediului ºi Geologie,din Facultatea de Mine.

De asemenea, dupã4 ani, Universitatea ascos practic primelepromoþii de absolvenþipe douã specializãrinoi: Ingineria ºi mana-gementul calitãþii, ospecializare care se ori-enteazã spre ingineriide calitate dintr-o orga-nizaþie ºi Specialiºti învalorificarea deºeurilor,unde sunt la a douapromoþie de absolvenþi.

În total au mairãmas vacante200 locuri laUniversitate, fãrãtaxã, 35 de locurila Inginerie eco-nomicã în con-strucþii ºi Ingineriaºi managementulcalitãþii ºi încã 25de locuri laIngineria mediu-lui. În plus, nicimasteranzii nusunt uitaþi. „Existã150 de locuri

bugetate la masterat,50 pentru fiecare spe-cialitate , iar în depar-tamentul ce îl conducexistã o specializarecare acum se numeºteIngineria ºi manage-mentul proiectelor, ospecializare care vreasã ofere o calificareinginerilor sau econo-miºtilor care vor sãderuleze un proiect”, amai adãugat profesorulEduard Edelhauser.

Universitatea dinPetroºani va organizao nouã sesiune deadmitere ºi se bazeazãpe absolvenþii care încãnu s-au decis sãurmeze cursuri înînvãþãmântul superior,dar ºi pe cei care abiaau luat bacalaureatul.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 2013 Actualitate 3

P este doarcâteva zile,

foºtii ºefi aiminerilor de alPetrila, acuzaþide moartea a 13oameni, ar puteaafla sentinþafinalã în dosarulaflat pe rol încãdin anul 2009.

La Curtea de ApelCraiova este progra-mat, pentru data de 16septembrie, un noutermen de judecatã îndosarul de recurs for-mulat de foºtii ºefi dela Mina Petrila, con-damnaþi la închisoarede Tribunalul Gorj.

La acelaºi termende judecatã va fiprezentat ºi referatulde evaluare privind peinculpaþii NeculaAurelian, RoºuGheorghe ºi UngurDan ªtefan, solicitat latermenul trecut. Curteade Apel Craiova judecã

recursuruile formulateîmpotriva sentinþeiTribunalului Gorj. Dindata de 8 februarie, decând dosarul a avutprimul termen de jude-catã în aceastã etapã,ºi pânã acum cauza asuferit doar amânãri.Dosarul a ajuns perolul acestei instanþe îndata de 21 ianuarie,dar a mai trecut o datãpe aici. Magistraþii dinCraiova au decis, în 11mai 2012, casareasentinþei ºi trimiterea

cauzei spre rejudecarela Tribunalul Gorj,instanþã care menþi-nuse sentinþele pro-nunþate de JudecãtoriaTârgu Jiu.

Dupã rejudecare,pedepselor celor treifoºti ºefi ai mineiPetrila s-au redus faþãde sentinþa iniþialã.Astfel, fostul directorAurelian Necula a fostcondamnat la 6 ani ºi6 luni închisoare, RoºuGheorghe – fost ingi-ner ºef securitate

minierã a fost con-damnat la 4 aniînchisoare, iar UngurDan ªtefan - ºefulstaþiei de salvareminierã tot la 4 aniînchisoare. Iniþial,Judecãtoria Târgu Jiul-au condamnat, înnoiembrie 2010, peAurelian Necula, laºapte ani ºi ºase lunide închisoare,Gheorghe Roºu a fostcondamnat la ºase aniºi ºase luni deînchisoare, iar Dan

Ungur la ºase ani ºiºase luni de închisoare.Cei trei ºefi au fostînvinovãþiþi de ucideredin culpã, vãtãmarecorporalã din culpã ºide infracþiuni privindnerespectareamãsurilor de protecþiea muncii în cazul accidentului colectiv de

muncã din 15 noiembrie2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºisalvatori. De precizat cãatât inculpaþii, cât ºiParchetul ºi rudele victimelor au formulatrecurs împotriva sentinþeipronunþate de magistraþiigorjeni în data de 13decembrie 2012.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Dosarul „Petrila 2008” la un pas de sentinþã

Specializãri noi ºi moderne la Universitatea din Petroºani

P este 600 delocuri libere la

liceele hunedorene.Sãptãmâna trecutãa avut loc ultimaetapã de reparti-zare pe locurilerãmase libere înliceele din judeþ.

În urma repartizãrii,peste 200 de elevi auprins un loc înînvãþãmântul liceal destat. În tot acest timp,aproximativ 600 delocuri au rãmas neocu-

pate în liceele hune-dorene. Absolvenþiiclaselor a VIII-a, carenu s-au înscris la ºcolile la care au fostrepartizaþi sau nu auparticipat la niciunadin cele douã etape deadmitere de pânãacum ºi cei care ºi-auîncheiat situaþia ºcolarãulterior au fost repartizaþi pe locurilerãmase libere la liceu.

„Un numãr de 214elevi au fost repartizaþiîn cea de-a treia etapãde admitere în clasa aIX – a. Dupã cele treietape de admitere laliceu, la nivelul judeþu-lui Hunedoara maisunt 638 de locurineocupate în licee”, a

precizat purtãtorul decuvânt a ISJHunedoara, MartaMate.

Pentru anul ºcolar2013 – 2014 au fostdisponibile 4.033 delocuri pentruînvãþãmântul liceal destat. În prima etapã deadmitere la liceu, un

numãr de 3.172 deelevi au fost repartizaþi,iar în cea de-a doua,nouã elevi. Ultimaetapã a fost destinatãîn special corigenþilorºi celor care nu au participat la EvaluareaNaþionalã. Pentruaceastã etapã dinurmã, au fost admiºi214 elevi. În concluzieau rãmas libere 638 delocuri, dar maiurmeazã sã centrali-zeze numãrul elevilorcare au rãmas repe-tenþi anul trecut înclasa a IX –a pentru ase stabili câte clase aIX – a vor funcþionaanul viitor ºcolar.Ministrul Educaþiei,Remus Pricopie a pre-cizat cã pãrinþii carenu îºi înscriu copiii laliceu vor fi amendaþi.

Ministrul RemusPricopie a cerut vinerica pãrinþii care nu îºi

înscriu copiii la liceu sãfie amendaþi ºi, deasemenea, el a vorbitdespre o nouã modali-tate da calcul a medieifinale cu care elevii vorintra la liceu. "Avem 8la sutã copii neînscriºiîn clasa a 9-a ºi amcerut inspectorilor sãidentifice fiecare caz înparte. Sã se solicitepãrinþilor înscriereacopiilor în învãþãmân-tul obligatoriu. Dacãnu vor face astaaplicãm legea,amendãm pãrinþii", aspus ministrul Pricopie.

Pe de altã parte,începând cu anulºcolar 2013/2014nota obþinutã de elevila testele naþionale vaconta în proporþie de75 la sutã la admitereala liceu. Media genera-lã pe clasele V-VIII vaconta în proporþie dede 25 la sutã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 20134 Actualitate

M ulþi dintre eleviihunedoreni au

medii mari în gimnaziu,dar nu reuºesc sã con-firme rezultatele bunela învãþãturã ºi laEvaluarea naþionalã.Ministerul Educaþiei aconstatat diferenþe depeste 2,5 puncte întrecele douã medii.

O verificare a MinisteruluiEducaþiei Naþionale a scos laivealã, în 25 de judeþe,respectiv în 59,52 la sutãdin totalul unitãþilor deînvãþãmânt, diferenþe între 2ºi 2,5 puncte între mediilemari din gimnaziu, ºi cele

mici obþinute de elevi laEvaluarea Naþionalã. În alteºase judeþe, printre care ºijudeþul Hunedoara, diferen-

þele sunt mult mai mari.Situaþia nu este consideratãnormalã de cãtre oficialiiMinisterului Educaþiei, cu

atât mai mult cu cât 35.000de elevi din totalul celorcare au participat laEvaluarea Naþionalã nu aureuºit sã obþinã nici mãcarmedia 5. Toate unitãþile deînvãþãmânt unde diferenþelede notare sunt mari sauunde numãrul de elevi cumedii de promovare a fostscãzut vor fi monitorizateconstant, a mai arãtat ministrul Educaþiei. Astfel,inspectoratele ºcolare vorrealiza analize punctuale, iarconducerile ºcolilor vizatevor fi evaluate în funcþie demãsurile pe care le voradopta pentru îmbunãtãþireaprocesului de predare-învãþare.

Pe de altã parte,

Ministerul Educaþiei a decisca, din anul ºcolar 2013-2014, în media finalã pen-tru admiterea în învãþãmân-tul liceal, ponderea medieicelor patru ani de gimnaziusã fie redusã la 25 la sutã,de la 50 la sutã cât a fostpânã în prezent. Mediaobþinutã la EvaluareaNaþionalã din clasa a VIII-ava avea astfel o ponderemai mare în calculul medieifinale, respectiv 75 la sutã,faþã de 50 la sutã cât erapânã acum. Iar decizia vinetocmai pe fondul difer-enþelor mari dintre mediiobþinute de elevi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Medii prea mari în gimnaziu faþã de Evaluarea Naþionalã!

Sute de locuri libere la liceele hunedorene

MaximilianGÂNJU

Asociaþia RosaMultiflora ºi PNLPetrila organizeazã înluna octombrie a aces-tui an prima ediþie aZilei Recoltei în locali-tatea minierã. Totul apornit de la mai mulþilocuitori ai Petrilei,dupã ce s-au plâns cã

trebuie sã-ºi facãaprovizionarea deiarnã din piaþaoraºului, însã produse-le sunt destul descumpe. Preºedinteleliberalilor din Petrila,Costel Avram a cãutato soluþie astfel calocalnicii sã fie mulþu-miþi. „Dupã ºedinþelenoastre de la PNL,ieºim pe stradã ca sã

mai povestim cuoamenii. Aºa vãd ºi euce mai spun ºi cam ceprobleme sunt ºi pot firezolvate. Mai mulþipetrileni mi-au spus cãtrebuie sã meargã înalte localitãþi pentru a-ºi umple cãmara peiarnã ºi nici preþurilelegumelor nu suntmici. De aici a pornitideea sã organizãmZiua Recoltei laPetrila, pe data de 12octombrie, astfel caoamenii sã aibã posi-bilitatea sã-ºi facãaprovizionarea lapreþuri mici, dar ºi sãse simtã bine. Încer-cãm sã aducem câþimai mulþi producãtori

care vor fi scutiþi detaxe astfel ca preþurilesã fie mici iar oameniisã-ºi poatã cumpãracele necesare pentruiarnã. Ziua Recoltei seva derula pe stradaMinei din Petrila,stradã care va fiînchisã în totalitate în12 octombrie”, adeclarat preºedintelePNL Petrila, CostelAvram.

S e face pecheltuiala

liberalilor

Întreaga mani-festare este suportatãde Asociaþia RosaMultiflora ºi PNL

Petrila, ambele con-duse de Avram, iarformalitãþile au fostdeja demarate.

„Vineri am fost laprimarul Petrilei, IliePãducel, cu cerereaprin care sã ne per-mitã organizareaevenimentului ºiînchiderea strãzii dinfaþa minei Petrila. Amfost plãcut surprins sãvãd cã a îmbrãþiºatideea noastrã, a liber-alilor, de a organizamanifestarea ºi ne-aaprobat imediat solic-itarea. Astfel este ocertitudine cã laPetrila, pe data de 12octombrie 2013, vomsãrbãtori, în premierã,Ziua Recoltei. Nu s-afãcut niciodatã aºaceva, iar noi liberalii

vrem sã venim în spri-jinul oamenilor. Vreausã mai spun ºi cãevenimentul începe disde dimineaþã, de laora 9, ca oamenii sã-ºifacã aprovizionareapentru cã acesta esteºi scopul. Apoi începeºi distracþia ºi o sãavem concursuri deþuicã, momârlani care-ºi vor etala porturilepopulare dar ºi pro-duselor lor renumite,muzicã popularã dinmai multe zone aleþãrii dar ºi ansamblurilocale din Valea Jiuluiºi Petrila. Totul se vaîncheia în noapte cuun foc de artificii”, amai declarat CostelAvram, preºedintelePNL Petrila.


LuizaANDRONACHE

Primarul de laPetrila, este astãzi, celpuþin, incolor dinpunct de vederepolitic. El a fost exclusdin organizaþiajudeþeanã a PD-L, înurma unei ºedinþe abiroului judeþean,ºedinþã cu “ sfadã”,cum a zis chiar el, încare mulþi membrii i-au luat apãrarea, uniiau strigat sã-ºi deademisia, dar pânã laurmã cei mai mulþi auvotat pentru “eliber-area lui”. “A fost oºedinþã grea, pentru

cã am primit gloanþedin mai multe pãrþi.Au fost mulþi colegicare m-au înþeles cãtrebuie sã fiu ºi ajutat,nu numai certat ºisfãdit, aºa cum se zice

româneºte. Dar, aufost ºi unii care nu auînþeles. Nici nu-icunosc pe mulþi dintrecei care au vorbit ºinici ei nu mã cunoscpe mine.

Dar, s-au aflat întreabã ”, a afirmat IliePãducel, primarulOraºului Petrila.

De altfel, nici nu s-ascurs prea mult timpde la excludere, cã ela ºi început sã fie cur-tat de celelalte partide.Cine a fost primullider care l-a sunat…?

“ Domnul preºedinteLaurenþiu Nistor.Apoi, domnulpreºedinte CostelAvram. Au mai venitla mine preºedintelede la Partida Rromilorºi preºedintele de laMiºcarea Popularã,domnul Lãutaru”, amai spus Pãducel.

Dar, dincolo detoate propunerile,Pãducel înclinã totspre PSD, partid încare spune el, a gãsitsprijin. “ Îmi doreamsã plec din PD-L, pen-

tru cã, nu ascund fap-tul cã am fost deja aju-tat de conducerea par-tidului aflat laguvernare ºi este nor-mal sã plãtesc cuaceeaºi monedã ”, aîncheiat primarulPetrilei.

Alegerea oficialã nua fost încã fãcutã,pentru cã se aºteaptãdecizia de excluderede la Deva, hârtiaunde scrie negru pealb cã Pãducel nu maiface parte din PD-L.

SURSE: PÃDUCELINTRÃ ÎN PSD

Primarul localitãþii PetrilaIlie Pãducel, exclus din PDLla sfârºitul sãptãmânii trecute,se va reîntoarce la PSD susþinsurse de încredere din politicahunedoreanã. Pãducel ºi-anegociat poziþia cu preºedin-tele PSD Hunedoara,Laurenþiu Nistor, iar în scurttimp îºi va depune ºi adezi-unea la social –democraþi.Primarul Petrilei a „ratat”PNL-ul, deºi a dorit sã treacãºi pe la liberali - singura for-

maþiune politicã în care n-a mai fost - pentru cã i s-a oferit doarstatutul de membru de partid, fãrãnicio altã funcþie de conducere înorganizaþia localã. Ilie Pãducel estecel mai longeviv primar din ValeaJiului, el având la activ cinci man-date.

Primarul oraºului Petrila, IliePãducel, a fost exclus din PDL înurma unei decizii a Consiliului deCoordonare al organizaþieijudeþene a partidului, care a luat înconsiderare unele declaraþii fãcutede edil privind trecerea sa la unuldin partidele aflate la guvernare.((M. GÂNJU)M. GÂNJU)

Ilie Pãducel, “sfãdit” înºedinþa de excludere

P rimarul Ilie Pãducel a fostexclus din PD-L, dar nu este

nicio supãrare pentru el, ba chiar ºi-a dorit asta. Acum este curtat detoate partidele, însã alegerea o areoarecum fãcutã.

Ziua Recoltei organizatã de liberalii din Petrila

S pectacol de muzicã popularã,concursuri, etalare de port pop-

ular, legume ieftine ºi mustproaspãt, de toate se vor bucuralocuitorii Petrilei la Ziua Recoltei.Manifestarea este organizatã pentruprima datã în localitatea minierãdin estul Vãii, de cãtre liberali.

Monika BACIU

Prin realizarelucrãrilor de modern-izare propuse prinproiect dar si princompletarea dotãrii cuechipamente siaparaturã medicalãperformantã, de spe-cialitate, se contribuiela îmbunãtãtirea cal-

itãtii infrastructurii ser-viciilor de asistentãmedicalã din zona deactiune a proiectuluiprecum si în judetulHunedoara siRegiunea Vest.

Proiectul propuscontribuie si la atin-gerea Obiectivelorstrategice ale sistemu-lui de sãnãtate, si

anume adoptareaprincipiilor si politi-cilor existente îndomeniul sãnãtãtiipublice la nivelulUniunii Europene –

prin adoptarea noilornorme nationale sicomunitare privindprincipiile existente îndomeniul sãnãtãtiireferitoare la calitatea

infrastructuriisi a dotãrilornecesare asig-urãrii unui actmedical efi-cient si contin-uarea procesu-lui de reformãa sistemului desãnãtate învederea ame-liorãrii perfor-mantelor aces-tuia, capremisã esen-tialã pentruîmbunãtãtirea

stãrii de sãnãtate –prin crearea prem-izelor din punctul de

vedere al calitãtii infra-structurii si a dotãrilorcu echipamente per-formante necesareasigurãrii de servicii desãnãtate de calitateProiectul va contribuicresterea asistenteimedicale de preventiesi la îmbunãtãtireastãrii de sãnãtate apopulatiei deservite.

În cadrul contractu-lui vor fi achizitionatemai multe aparaturimedicale. Printre aces-tea se numãra unecograf 3D/4D fix siportabil. Valoareacontractului este de6.498.725 de lei.


DianaMITRACHE

Aceastã iniþiativãvine ca un rãspuns lapropunerea adresatãdeputatului dinColegiul Est ValeaJiului de cãtre membriiCAR PensionariPetrila. Aceºtia i-ausesizat deputatuluiMonica Iacob Ridzifaptul cã, deºi legeapermite membrilorCAR-urilor constituitedin salariaþi ai anumi-tor întreprinderi sãdirecþioneze anualcota de 2% din impoz-itul pe venit Casei deAjutor Reciproc dincare fac parte, CAR-urile constituite dinpensionari nu pot ben-eficia de acelaºi drept,fapt care este evidentdiscriminatoriu.„Pornind de la aceastãsituaþie am depus laParlament un proiectde modificare ºi com-

pletare a legislaþiei învigoare, astfel încât,prin aplicarea acestu-ia, pensionarii sãpoatã opta pentruvirarea cotei de 2%din impozitul pe pen-sie cãtre CAR-ul dincare fac parte. În acestfel, fondurile acestoraar creºte astfel încât,în condiþiile econom-ice actuale, CAR-urileformate din pensionarisã poatã acorda mem-brilor mai multeîmprumuturi, ajutândîn acest fel o categorievulnerabilã decetãþeni”, explicã dep-utatul Monica IacobRidzi.

În proiectul de legedepus la Parlament,deputatul de ValeaJiului aratã cã Legea571/2003 privindCodul Fiscal precum ºiNormele Metodologicede Aplicare au suferitºi suferã o continuãmodificare ºi com-

pletare datorate, înprincipal, necesitãþiiadaptãrii sistemului fis-cal românesc la cel alUniunii Europene. Înacest context este nor-mal sã existe ºi uneleomisiuni care, priviteîn contextul general, ºinefiind specificateexplicit dau naºtere laconfuzii ºi interpretãridiferite din parteaorganelor fiscale,deosebit de scrupu-loase în aplicareaprevederilor Legii571/2003 privindCodul Fiscal. O astfelde omisiune este con-sideratã ºi cea de laart.57 (4) unde, înNormele Metodologicede Aplicare, suntprezentate entitãþilenonprofit care potbeneficia de osusþinere materialã dinpartea persoanelor fiz-ice prin deducerea de2% din impozitulanual. În aceastã listã

apar, printre altele,casele de ajutor reci-proc ale salariaþilordar nu apar casele deajutor reciproc alepensionarilor. „Datfiind faptul cã înRomâniafuncþioneazã, în para-lel, douã sisteme deajutor reciproc, fiecaredintre ele adresându-se însã unei alte cate-gorii sociale, este nor-mal ca sã beneficiezede condiþii ºi drepturide funcþionare egale.În plus, în opinianoastrã, membriicaselor de ajutor reci-proc a pensionarilorfac parte dintr-o cate-gorie socialã net maidefavorizatã decât ceaa salariaþilor, deciorice ajutor financiarprimit în plus arreprezenta noi posibil-itãþi de sprijin pentruaceºtia”, aratã MonicaIacob Ridzi înexpunerea proiectuluisãu legislativ.

În plus, deputatulprecizeazã cãadoptarea acestormodificãri legislative,pe lângã faptul cã nuimplicã nici un efortsau participare finan-ciarã din partea statu-lui vine în sprijinulunei importante cate-gorii sociale din þaranoastrã, reprezentatãde pensionari.

Echipamente moderne pentru ambulatoriul din Lupeni

A dministraþia localã de laLupeni a demarat procedurile

pentru achiziþionarea de aparaturãde specialitate aferentã ambulatori-ului din localitate. În cadrul con-tractului de peste 6 milioane de leiva fi achiziþionatã aparaturã med-icalã de ultimã generaþie.

Monica Iacob Ridzi cere 2% pentru CAR-urile pensionarilor

D eputatul Monica Iacob-Ridzi solicitã includereaCAR-urilor în rândul entitãþilor beneficiare de

cota de 2% din impozitul pe venit. Parlamentaru dinValea Jiului a depus vineri, la Camera Deputaþilor, opropunere legislativã pentru modificarea ºi completareaLegii nr. 571/2003 coroboratã cu HG 44/2004 privindCodul fiscal cu Normele Metodologice de Aplicare.


Luiza ANDRONACHE

Încã din prima lunã detoamnã, la Serviciul deAsistenþã Socialã de laPetrila au început sã vinãtot mai mulþi oameni carevor sã fie luaþã în evidenþãpentru acordarea venituluiminim garantat, ori pentrua beneficia de alte facilitãþi,deloc neglijabile. “ Înmomentul de faþã avem106 dosare în platã pentruajutorul social dintr-unnumãr de 252 de persoaneînregistrate. Este, întrade-vãr o creºtere faþã de lunilede varã.

Consider cã acest lucru

se întâmplã din douãmotive: începe prigramulde distribuþie a alimentelede la UE ºi nu este delocde neglijat cantitatea de ali-mente care se dã, iar ofamilie ce ºtie sã segospodãreascã, poateliniºtitã sã iasã din iarnã ºisã prindã chiar ºi varaviitoare cu alimnetele încãmarã, iar al doilea aspecteste încãlzirea ”, a spusSusana Heljiu, directorexecutiv SPLAS – PrimãriaPetrila.

De altfel, aici, ºi numãrulpersoanelor care benefici-azã de hranã de la cantinasocialã, creºte în lunile detoamnã ºi iarnã.

Luiza ANDRONACHE

„Normal, termenul estepentru sfârºitul acestui an.Sper din tot sufletul sãreuºim sã finalizãm toatelucrãrile pânã atunci, înciuda faptului cã sunt totfelul de “ binevoitori” carefac fel ºi fel de reclamaþii”,a declarat CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni.

Totuºi, la acest moment,în conturile primãriei nusunt suficienþi bani pentruplata firmei care facelucrarea, din cauza uneicorecþii financiare aplicatãadministraþiei. Primarulsperã însã cã va primi baniiînapoi. De altfel, ºi local-nicii sunt încântaþi de cumaratã acum palatul. “ Îmipare tare bine cã în sfârºits-a luat iniþiativa de a sereabilita palatul. Îmiamintesc faptul cã înfiecare zi când treceam pelângã el, mã uitam cu nos-talgie la zidurile carestãteau sã se prãbuºeascã.

Acum, avem din nou cu cene mândri”, ne-a declaratun cetãþean. PalatulCultural Lupeni, numit înperioada interbelicã TeatrulMiner, afost constru-it la iniþiati-va RegeluiFerdinand I,de cãtreSocietateaAnonimãRomânã„Lupeni”.Din anuldãrii înfolosinþã,1927 ºipânã în 1948 , aici au con-certat diferite orchestrecamerale ºi simfonice, atâtdin þarã cât ºi din strãinã-tate, iar pe scenã au jucatmari maeºtri ai dra-maturgiei româneºti. Dupã1948 a funcþionat ca ºi cin-ematograf, geamurile sãliide spectacole fiind zidite cucãrãmidã, iar la balcon s-aufãcut modificãri de-a lungultimpului pentru amenajareaunui aparat de video-

proiecþie. Deºi proiectatãdupã Sala de aur aFilarmonicii din Viena, salade spectacole a fost modifi-catã, scaunele fiind ridicate,dând aspectul unuiamfiteatru. De-a lungulvremii i s-au date mai multedenumiri dupã regimurilepolitice care s-au perindatla conducerea þãrii, de ladenumirea iniþialã de TeatruMinier, trecând în 1948 lanumele de Palat alMuncitorilor, iar prin anii70 fiind numit PalatulCultural “Minerul”. Dupã

1990 nu a mai existat nici-un interes al conduceriiminei Lupeni, în posesiacãreia se afla din 1948, dea-l mai îngriji. Astfel, s-adegradat în anul 1999,când a fost dat ca locaþiede întâlnire ºi manifestaredisponibilizaþilor. În câþivaani, întreaga clãdire a ajunsîntr-o stare de degradareavansatã, iar acum,aproape cã stã sã seprãbuºeascã.

Palatul Cultural “Minerul” de la Lupeniaratã în sfârºit aºa cum a fost odatã

P alatul Cultural Minerul îºi schimbãînfãþiºarea pe zi ce trece ºi aratã tot

mai bine, recãpãtându-ºi grandoarea dealtãdatã. De la o ruinã gata, gata sã seprãbuºeascã oricând, acum, clãdirea începesã-ºi arate din nou valoarea ºi arhitecturaminunatã. Edilul ºef al lolitãþii, CornelResmeriþã, sperã ca toate lucrãrile sã fiegata în câteva luni.

Toamna se înmulþesc VMG-iºtii

C um vine toamnã, cum numãrul de asis-taþi sociali creºte. Aceastã situaþie este

general valabilã în toatã Valea Jiului, iar laPetrila cu atât mai mult.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Carmen COSMAN

La Petroºani, toamnanu se numãrã bobocii, cicâinii fãrã stãpân, adunaþide pe strãzi. Vineri ºi sâm-bãtã, hingherii din cadrulServiciului Judeþean PentruOcrotirea Animalelor FãrãStãpân au acþionat „înforþã”, iar sâmbãtã laPetroºani au venit chiarmaºini suplimentare, de laDeva.

„În prima zi au fostdouã maºini ºi 5 oameniiar în cea de a doua zi au

mai venit 3 maºini supli-mentare de la Deva, adicãîn total 4 maºini ºi aproxi-mativ 8 oameni. Au foststrânºi de pe strãzi 28 decâini fãrã stãpân, care sãp-tãmâna viitoare vor fi ster-ilizaþi, deparazitaþi ºi crotal-iaþi”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvântal Primãriei MunicipiuluiPetroºani. Câinii vor fieliberaþi pe strãzi, dupãîncheierea ciclului de îngri-jire la adãpostul dinColonie. De fapt, înaceastã perioadã trei maid-

anezi care au fost sterilizaþiºi deparazitaþi au fost puºiîn libertate.

De precizat cã, la oraactualã pe strãzile dinPetroºani sunt aproximativ1.000 de câini fãrãstãpân, o parte dintre eideja castraþi ºi crotaliaþi.De precizat cã, în perioada2008 – 2012, aproximativ300 de câini au fost adop-taþi din adãpostul de laPetroºani. Cei mai mulþiau ajuns tot pe strãzi.

E ste necesarãPoliþia

Animalelor

Problema comportã,însã, douã aspecte. Pelângã câinii nãscuþi pestrãzi, mai sunt ºi cei aban-donaþi de stãpânii lor, carefie se plictisesc de ei, fieconsiderã cã nu mai au cuce s-i hrãneascã. Iar medi-ul rural nu existã încã acea

deprindere a sterilizãrii ani-malului din bãtãturã, astfelcã cei mai mulþi pui ajungtot pe strãzi, abandonaþide proprietari. La rândullor, mulþi cresc ºi seînmulþesc, contribuind ast-fel la creºterea numãruluide maidanezi de pe strãzilePetroºaniului. Pentru cã ºiacest aspect reprezintã orealã problemã, edilii suntde pãrere cã ar fi necesarãexistenþa PoliþieiAnimalelor, o structurãînfiinþatã faptic în 2009 lanivel naþional, dar care înrealitate nu funcþioneazãdin varii motive. Pentru cãar fi mai mult decât utilã ºio campanie de conºtienti-zare în rândul persoanelordin mediul rural ºi, poate,sterilizarea gratuitã acâinilor din curtea lor, pen-tru cã altfel, în cele maimulte cazuri, þãranul nu îºiva putea permite acestecosturi. „Nu este o treabã

simplã ºi implicã un numãrmare de oameni ce ar tre-bui implicaþi în aceastãactivitate. Poate PoliþiaAnimalelor ar fi o soluþie.Cu oamenii pe care îiavem acum e destul degreu”, a explicat NicuTaºcã.

De fapt, InspectoratulGeneral de Poliþie pentruProtecþia Animalelor s-aînfiinþat pe data de04.11.2009, în bazahotãrârii judecãtoreºtidefinitive ºi irevocabilepronunþatã de TribunalulMunicipiului Bucureºti, castructurã a societãþii civile.Politia Animalelor aredrept principalã menireconºtientizarea opinieipublice cu privire laadoptarea unui comporta-ment raþional ºi uman faþãde animale ºi necesitatearespectãrii legii ce regle-menteazã drepturile pecare animalele le au. Unlucru mai mult decât util,dar care nu a fost pusniciodatã în practicã.

Monika BACIU

”Acum am venit de la ointervenþie, am avut oreclamaþie de mai multtimp, însã nu am putut sã-lprindem (nr. câinele). Cândam reuºit sã-l prindem undomn de la etajul patru a

aruncat cu un pahar care atrecut la câþiva centimetriide capul meu. Dacã mi-arfi venit în cap m-ar fiomorât. Câinele nu estenici castrat, nici crotaliat.Noi îi luãm, îi castrãm, îivaccinãm ºi le dãm drumulînapoi în teritoriu. Deci noi

venim ºi ne facem mese-ria! Aºteptãm sã ne dea încap. Am chemat poliþia ºiau spus cã ºtiu cine a fostºi cã acum iau detalii. Sã-ºifacã meseria pentru cã ºinoi ne facem meseria ºi îiprindem, aºa sã-ºi facã ºi

ei meseria ºi sã le dea oamendã pentru cã nu esteprimul caz. Au mai aruncatcu apã ºi cu bolovani dupãnoi. Dacã le-ar da câteva

amenzi nu am mai aveanici noi probleme”, spunehingherul atacat, GianiDaniel Bãncilã.

Omul mai spune cã nueste pentru prima datãcând i se întâmplã aºa

ceva. Frecvent iubitorii deanimale îi atacã pehingheri.

”Se revoltã oameniipentru cã ei cred cã îiluãm ºi îi omorâm. Noi le-am mai explicat cã noi îi

luãm, îi castrãm ºi îiaducem înapoi. Când îiaducem înapoi, spun cã dece i-am adus înapoi ºi cãde ce nu i-am þinut acolo.Aºa e legea”, a mai spusGeani Daniel Bãncilã.

La Petroºanifuncþioneazã de câteva luniAsociaþia pentru OcrotireaAnimalelor fãrã stãpân,asociaþie aflatã în subor-dinea Consiliului JudeþeanHunedoara. Aici sunt adã-postiþi timp de câteva zilecâinii adunaþi de pe strãzilelocalitãþii. Existã persoanecare ºi-au manifestatintenþia de a adopta patru-pedele, însã în final aces-tea ajung tot pe strãzi.

”Mai sunt care vin ºi lemai aduc ºi de mâncare.Mai sunt ºi declaraþii deadopþie doar cã tot în faþablocului stau câinii. Prinlege, persoana care arevendicat câinele esteobligatã sã-l þinã în casã cape orice alt animal decompanie. Toatã lumea ne

acuzã cã îi omorâm, toatãlumea ne acuzã cã îitratãm inuman. Lumea nuînþelege cã, cel puþin înPetroºani, nu se eutanasi-azã câinii. Noi lucrãm dupãlegea Marinescu din2008”, spune medicul vet-erinar Nina Pãdure.

Existã ºi posibilitateaeutanasierii animalelor,însã cu mici condiþii.

”Care sunt foarte gravbolnavi, da, pentru a nu lemai prelungi suferinþa, dardin prima, nu putem spunedacã un câine este sau nu

agresiv. Acest lucru se poate

vedea doar dupã un con-sult etologic, dacã am aveaun etolog angajat sã poatãface anumite teste pentrua vedea dacã un câine estesau nu agresiv”, a maispus medicul veterinar.

Acþiunea va continua pestrãzile din Petroºani undeechipe formate din anga-jaþi ai Serviciului Judeþeanpentru OcrotireaAnimalelor fãrã Stãpân ºireprezentanþi ai primãrieivor ”cotrobãi” în toatecartierele dupã patrupede.Acestea vor fi sterilizate,crotaliate ºi apoi vorajunge din nou printreblocuri.

Carmen COSMAN

Potrivit datelor centralizate de Direcþia deSãnãtate PublicãHunedoara, în primajumãtate a acestui an, întot judeþul sunt aproxima-tiv 200 de persoanemuºcate de câini. ''Înprimele ºase luni ale aces-tui an, 222 de persoaneau fost muºcate de câini,dintr-un total de 247 decazuri vaccinate antirabic.În cazul a ºase persoane afost nevoie sã fie adminis-trat ºi ser antirabic, proce-dura aplicându-se în cazulîn care muºcãturile suntmai adânci, pe suprafaþãmare sau mai apropiate dezona capului'', a declarat

Cecilia Birãu, ºeful secþieide epidemiologie dincadrul DSP Hunedoara.

De precizat cã, faþã deanii trecuþi, numãrulcazurilor de persoanemuºcate de câini este înscãdere. Astfel, în primulsemestru din anul trecut,338 de oameni au ajuns laspital cu plãgi muºcate.

Cifrele oficiale relevã fap-tul cã numãrul câinilor caretrãiesc pe strãzi, în judeþ,ajunge la 40.000. De laînfiinþarea Serviciuluijudeþean pentru ocrotireaanimalelor fãrã stãpân, aflatîn subordinea CJHunedoara, au fost steriliza-þi peste 1.500 de câini, dintoate localitãþile judeþului.

Maidanezii, mai presus de oameni

Angajaþii serviciului de ecarisaj, atacaþi de iubitorii de animaleS candal între iubitorii de animale ºi hingheri. La Petroºani

are loc zilele acestea o campanie de strângere de pe strãzi amaidanezilor. Ziua de vineri a început pentru hingheri nu tocmaiuºor. În încercarea lor de a aduna animalele fãrã stãpân de pestrãzi au fost la un pas de o tragedie, asta dupã ce niºte iubitoride animale au încercat sã îi împiedice aruncându-le borcane încap. ªi nu oricum ci de la o înãlþime de câþiva metri.

Mai puþini hunedorenimuºcaþi de câini

C hiar dacã numãrul câinilor fãrã stãpânpare sã se fi înmulþit în ultimii ani, în

judeþul Hunedoara a scãzut numãrul persoanelor muºcate de maidanezi.

Ecarisaj cu efective lãrgite

28 de câini din 1000 au ajuns în adãpost!

D upã douã zile de ecarisaj în forþã, 28de câini fãrã stãpân au ajuns în

adãpostul din Colonia Petroºani.Reprezentanþii Primãriei Petroºani cred cãeste un rezultat destul de bun, dar sunt depãrere cã ar trebui fãcut ceva ºi în privinþaproprietarilor de câini care îºi abandoneazã animalele pe strãzi dindiverse motive.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”Am intrat în liniedreaptã, paºii s-auparcurs dinspre minis-ter înspre noi. Astãziam avut o ultimãîntrunire cu sindicatelepe care le-am notificatde concedierile colec-tive. S-au întocmit lis-tele de disponibilizarepe fiecare unitate înparte ºi aprobateurmând ca în cursulzilei de azi sã noti-ficãm AgenþiaJudeþeanã pentruOcuparea Forþei deMuncã ºi ITM-ul pen-tru avizele necesare.Vor pãrãsi sistemul489 de persoane ºi ca

un program al acestordisponibilizãri, în datãde 9, dacã vom aveaavizele de la AJOFMºi de la ITM vomemite avizele de con-cediere, perioada depreaviz fiind din datade 10 pânã în datã de7 octombrie, respectiv

20 de zile lucrãtoare,încetarea contractuluide muncã fiind dinda-ta de 8 octombrie”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general alSNÎMVJ.

Disponibilizaþii vorbeneficia de 27.300de lei, banii fiindplãtiþi într-o singurãtranºã. La disponibi-lizãrile actuale nu semai þine cont devechimea în muncã.

”Suma brutã estede 32.500 iar ceanetã este de 27.300într-o singurã tranºã.Sunt sume fixe avândîn vedere cã majori-tatea personaluluidisponibilizat aveapeste 15 ani vechimeîn sistem iar din discu-tile cu sindicatul amajuns la aceastã sumãfixã. Vor intra înperioada de preaviz,vor lua la cunoºtinþãde decizile de con-cediere ºi vor urmapaºii fireºti, preavizul,ultima perioadã de

preaviz iar dupã aceearidicarea platii care opreconizam undeva înjurul datei de 15octombrie”, a maiprecizat sursa citatã.

Viitorii disponibiliza-þi nu vor mai beneficiade venitul de com-pletare, asta deºiacum douã sãptãmânidirectorul general asocietãþii spunea cãfoºtii ortaci vor primiºi aceste sume pentrucã efortul bugetar nueste unul mare.

”Venitul de com-plectare nu se mai da.Se va acorda doar aju-torul de ºomaj în con-ditile legii. Îi dezavan-tajeazã, a apãrut aceaordonanþã de urgenþãprivind reglementareaunor mãsuri bugetareprin care Ministerul deFinanþe a luat deciziacã nici agenþii eco-nomici sã reclasifice încadrul firmelor carevor primi acest ajutorde complectare. Noinu ne-am numãratprintre aceºti agenþi

economici dreptdovadã nu vom primivenituri de com-plectare. Este omãsurã strict bugetata,în rest toate minis-terele ºi-au dat accep-tul dat din cauza crizeifinanciare prin caretrecem nu neafecteazã în moddeosebit aceastãmãsurã dar vrem sãurmãm paºii necesaripe cale legislativã pen-tru cã în disponibi-lizãrile viitoare mineriicare vor pãrãsi sis-temul sã beneficiezede venituri de com-plectare”, a mai spusAnghel.

În aceastã primãrundã de disponibi-lizãri vor plecaaproape 500 demineri dintre ceiaproape 2400 caresunt la SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului. Ceimai mulþi oameni vorpleca de la minaPetrila, în jur de 183de persoane.

Monika BACIU

”A fost emisã ohotãrâre de consiliulocal, este vorba dehotãrârea 159/2013,în urma cãreia admi-nistraþia localã de laPetroºani a fãcut toatedemersurile pentru aachiziþiona un împru-mut de 15 milioane

de lei, având douãdestinaþii precise.

O primã destinaþiecãreia urmeazã sã i sealoce douã milioanede lei priveºte reabil-itarea, modernizareaºi achiziþionarea deechipamente pentruambulatoriul de spe-cialitate alb spitalului

de UrgenþãPetroºani, iar aldoilea obiectivpentru care sedoreºte con-tractareaîmprumutului învaloare de 13milioane de leivizeazã dome-niul schiabil dinParâng avândîn vedere cã laora actualã fon-durile ceurmeazã sãvinã de la buget aufost stopate.

Ambele împrumu-turi se doresc a fi luatepe o perioadã de 10ani, iar la momentul lacare vorbim ele se aflãîn evaluare urmând cala scurt timp sãîncheiem proceduraprin care vom puteasã dispunem de aceºti

bani”, a declaratDorina niþã, vicepri-marul municipiuluiPetroºani.

Procedura se vaîncheia undeva lasfârºitul acestei luni,urmând sã fie stabilitãunitatea bancarã careva furniza creditulnecesar continuãriilucrãrilor.

Fãrã venit de completare,

Aproape 500 de mineri primescastãzi preavizele de concediere

P rimele preavize pentru mineri. Aproape 500 deangajaþi ai Societãþii Naþionale de Închideri Mine

Valea Jiului vor primi astãzi (luni-n.r.) preavizele deconcediere. Mãsura face parte din programul deînchidere a minelor neviabile din Valea Jiului.

Credit în aºteptare

A dministraþia localã de laPetroºani aºteaptã finalizarea

procedurii de licitaþie în vedereaobþinerii creditului de 15 milioanede lei. În urmã cu câteva luni consilierii au adoptat un proiect dehotãrâre prin care municipalitateava accesa un împrumut care va firedirecþionat pentru continuarealucrãrilor din localitate.


DianaMITRACHE

Pentru a veni însprijinul minerilor,Monica Iacob Ridzi adepus, vineri, laCamera Deputaþilor ointerpelare adresatãMinistrului Energiei,Constantin Niþã, prinintermediul cãreia îisolicitã acestuiapunerea în aplicare,de urgenþã, aProgramului deinvestiþii în sectorulminier ºi energetic dinjudeþul Hunedoara.„Am primit o sesizaredin partea SindicatuluiMuntele, prin caresunt înºtiinþatã cãGuvernul, prinMinisterul Energiei,deºi ºi-a asumat încãdin primãvarã imple-mentarea unui ampluProgram de Investiþiiîn Minerit ºi Energie laComplexul EnergeticHunedoara, acesta

întârzie sã fie pus înaplicare. Pe cale deconsecinþã, am decissã-i adresez domnuluiministru ConstantinNiþã încã o interpelareparlamentarã, pentrua afla când ºi cum seva aplica acest pro-gram de investiþiinecesar pentru salari-aþii de la minele decãrbune din ValeaJiului ºi de la celedouã termocentraledin cadrul CEH”, adeclarat deputatulMonica Iacob Ridzi.

Deputatul din ValeaJiului susþine cãmineritul e o ramurãce þine în viaþã aceastãzonã ºi îi cere ministrului sã seimplice pentru a o þineîn viaþã. „Constituirea,dupã îndelungi forma-litãþi, a ComplexuluiEnergetic Hunedoara,deºi reprezintã un pasimportant ºi necesarîn relansarea econo-

micã a industriei ter-moenergetice dinRomânia, poate con-stitui o bazã solidãpentru activitatea eco-nomicã ºi socialã dinValea Jiului ºi dinîntregul judeþHunedoara, numaidacã, înainte de asolicita noii entitãþieconomice care con-

stituie cel mai impor-tant agent economicîn regiune sãfuncþioneze indepen-dent pe piaþa naþion-alã ºi europeanã deenergie, îi sunt asigu-rate resursele necesarepentru a face faþã uneiastfel de provocãri.Asemenea minerilor ºienergeticienilor din

Valea Jiului, considerla rândul meu cã statulromân are obligaþia dea asigura resurselefinanciare, programulde mãsuri ºi legislaþiaaferentã relansãriiComplexului EnergeticHunedoara pe piaþanaþionalã de energie.Acest lucru, în opiniatuturor specialiºtilor în

domeniu, nu poate fifãcut în lipsa unui pro-gram coerent ºi masivde investiþii. Investiþiicare sunt necesareatât pentru creºtereacapacitãþilor de pro-ducþie la cele douã ter-mocentrale compo-nente – Mintia ºiParoºeni – precum ºipentru retehnolo-gizarea ºi modern-izarea minelor de cãr-bune care fac partedin noul ComplexEnergetic Hunedoara– EM Livezeni, EMLonea, EM Vulcan,EM Lupeni”, aratã, îninterpelarea sa, deputatul MonicaIacob Ridzi.

Singurele investiþiice se preconizeazã laCEH sunt cele negoci-ate cu chinezii ºi elevizeazã deocamdatãdoar TermocentralaMintia.

Sãptãmâna a debu-tat cu o uºoarãapreciere a leului, cursul euro coborândla 4,4221, pentru cade marþi acesta sãcreascã constant, culminând cu mediade vineri, care a fostde 4,4725 lei, noumaxim al ultimelorzece sãptãmâni.

Ultima ºedinþã asãptãmânii s-a deschisîn jurul pragului de4,47 lei, presiunea pecumpãrarea de valutãîmpingând euro spre4,48 lei, pentru caseara, pe pieþele inter-naþionale, cotaþiile sãscadã, într-un contextfavorabil, la 4,4650 –4,4680 lei.

În piaþa la termende la Sibiu, preþurilefutures ale euro pentru

scadenþa lunarã aucrescut de la 4,43 la4,472 lei, pentrudecembrie de la 4,465la 4,495 lei iar pentrumartie viitor la4,5204 lei.

Dolarul american aînregistrat cea maisemnificativã creºtere,de 6,65 bani, cursulurcând de la 3,3441la 3,4106 lei, pragulde 3,4 fiind depãºitultima datã în 7 iulie.

Aprecierea franculuielveþian a fost maimodestã, datoritãcreºterii cererii demonedã americanã pepieþele internaþionale,cursul urcând de la3,5904 la 3,6103 lei.

În perioada urmã-toarea volatilitateapieþelor internaþionaleva continua sã îºi

amprenta pe cealocalã, cauzatã atât desituaþia din jurul Sirieidar ºi de posibilitatea,ca la jumãtatea acesteisãptãmâni, RezervaFederalã sã reducãinjecþiile de lichiditateîn economia SUA,care se ridicã înprezent la 85 miliardedolari. Reducereastimulentelor monetare, care auavut, în ultimii ani,drept efect ieftinireadolarului, va provocacreºterea cererii demonedã americanã,implicit întãrirea acesteia.

Creºterea aversiuniifaþã de risc a produsscãderea perechiieuro/dolar pânã la1,3105 dolari, nivelcare nu a mai fostatins din 19 iulie.Scãderea euro aapãrut dupã o declaraþie a preºedin-telui BCE, MarioDraghi, care a afirmatcã instituþia pe care oconduce analizeazã oposibilã reducere adobânzii sale depoliticã monetarã,care se situeazã în

acest moment la minimul istoric de0,5%.

Vineri, euro arecâºtigat o parte dinterenul pierdut ºi aurcat la 1,3210 dolari,închizând pe pieþeleamericane la 1,3180dolari. Creºterea euros-a produs dupã publi-carea datelor privindºomajul din SUA, carea scãzut luna trecutã,faþã de cea preceden-tã, de la 7,4 la 7,3%,ceea ce pune, înopinia analiºtilor, subsemnul întrebãriischimbarea programu-lui de relaxare cantita-tivã a Fed.

La Sibiu, euro s-atranzacþionat pe sep-tembrie la 1,3115 –1,3228, pe decembriela 1,313 – 1,325, pemartie 1,31 – 1,32 iarpe iunie viitor la 1,32dolari. Preþul futures alunciei de aur cu sca-denþa octombrie, dupão creºtere la 1.417dolari, a coborât vineripânã la 1.364,60dolari.

Analiza cuprindeperioada 2 – 6 sep-tembrie.

Monica Iacob Ridzi cere investiþii în minerit

D eputatul Monica Iacob Ridzicere Ministrului Energiei

aplicarea urgentã a programului deinvestiþii în minerit ºi energie.Iniþiativa parlamentarului dinValea Jiului vine dupã ce a discutatcu sindicaliºtii din industria extractivã a huilei.

Euro a încheiat sãptãmâna la 4,4650 lei

T emerile privind o intervenþiemilitarã a SUA ºi aliaþilor sãi

în Siria, dar ºi o posibilã extinderea conflictului, au determinat reducerea apetitului pentru risc,implicit retragerea unor investitoride pe pieþele emergente, ceea ce aprovocat deprecierea monedelor dinregiune, inclusiv a leului.

DianaMITRACHE

O sãptãmânã aulucrat în praf ºirumeguº, sub priviriletrecãtorilor din ParculCarol Schreter, iar la

finalul sãptãmânii tre-cute, lucrãrile lor auajuns pe socluri, înoraº. Sâmbãtã a avutloc vernisajul, înmijlocul oamenilor.Asta chiar dacã artiºtiiau fost sceptici. „S-au

turnat socluri pen-tru lucrãri, sprebucuria mea, pen-tru cã nu prea cre-deam cã se vaîntâmpla, dar uitecã printr-o minunes-au þinut toþi decuvânt ºi mã bucur.Lucrãrile au fostpuse pe socluri înoraº, iar vernisajul aavut loc simultan laCasa de Culturã aStudenþilor, dar ºi înstradã, acolo undeau fost amplasate

lucrãrile”, a spusCristian Ianza, artistplastic, iniþiatorulacþiunii ºi organiza-torul taberei inter-naþionale de laPetroºani.

Artiºtii au venit laPetroºani din toatãþara, din ValeaJiului, Grecia ºichiar din Germania,sau Nepal. Au

fotografiatzona, aupictat ºi ausculptat înpiatrã, mar-murã saulemn, iarlucrãrile lor

vor sta în centruloraºului, pe soclurispecial amenajate, întimp ce tablourile ºifotografiile vor ajungeîn galeria de artã ce seamenajeazã în Castelul

Ianza.Tabãra de creaþie

este la prima ediþie ºiartiºtii sperã cã se vorbucura ºi deaprecierea localnicilor.


MaximilianGÂNJU

“Aº putea spune cãla Muzeul Aurului dinBrad se aflã cele maivaloroase cinci kilo-grame de aur dinlume, pentru cã aurulpe care îl vedem aiciaratã aºa cum a fostscos el din adâncuri,prin munca miilor de

mineri care au truditîn zãcãmântul de laMina Barza, vreme desute de ani. Cu sigu-ranþã, aici se potvedea exemplare dincel mai frumos aur dinlume”, a declaratFlorin Cazacu, pri-marul municipiuluiBrad.

Redeschis pentrupublic în decembrie

2012, dupã aproapecinci ani în care clãdi-rea s-a aflat într-unproces de moder-nizare, muzeul a fostvizitat, în prima jumã-tate a acestui an, decâteva mii de turiºti.Autoritãþile localedoresc sã punã în valoare potenþialulmuzeului, prin intro-ducerea acestuia într-un circuit turisticdenumit ‘DrumulAurului’. Proiectulprevede vizitareaMuzeului Aurului,deplasarea spre multemine, acum închise, ºivizitarea unei galeriidin perioada romanã,unde exploatarea

aurului se fãcea înurmã cu peste 1.900de ani. Prima atestarea Muzeului Auruluiapare într-un docu-ment din anul 1912,notã care poartã sem-nãtura unui vizitator.Muzeul deþineeºantioane recoltatede geologi ºi minericare au lucrat îndiferite exploatãri dinMunþii Metaliferi.Circa 80 la sutã dintreeºantioane provin dinzona Brad – Ruda,Musariu, Valea Moriiºi Brãdiºor, acesteafiind prezentate aºacum au fost scoase dinsubteran.

Cel mai frumos aur din lume este la Brad

M uzeul Aurului din Brad, unicîn Europa, adunã, în

vitrinele sale, peste 1.300 deexponate din aur nativ ºi mai multde 1.000 de eºantioane minerale,valoarea pieselor care pot fi vãzutede turiºti fiind inestimabilã.

Final de tabãrã la Petroºani

A u lucrat o sãptãmânã în vãzul oamenilor, în parc, laPetroºani, iar acum lucrãrile lor au ajuns sã fie

admirate în oraº. Este vorba despre artiºtii plastici dinîntreaga lume, ce au rãspuns invitaþiei lui Cristian Ianzaºi au creat opere de artã pentru strãzile din Petroºani.


A dministraþialocalã de la

Vulcan este în trata-tive cu câteva firmepentru extindereaactivitãþii de sortare adeºeurilor de la staþiacare aparþine firmeiPregoterm.

Conducerea urbei are în intenþie de ceva timpachiziþionarea a câteva utilaje utilaje cu care sã eficientizeze ºi mai multactivitatea de sortare adeºeurilor menajere.

„S-a purtat o discuþie cureprezentanþii unei firme,care au venit ºi au vãzutstaþia noastrã, iar acumîncercãm sã vedem cumputem colabora cu ei sã ne

extindem ºi sã aducem ºialte utilaje pentru a faceprodusul semifabricat. Astaînseamnã sã mãcinãmPET-urile ºi sã facem acelegranule care se utilizeazã lafabricile de PVC”, audeclarat reprezentanþiiprimãriei de la Vulcan

Dacã administraþia vareuºi sã facã o producþiefinitã, chiar semifabricatãdin PET-uri, asta ar însemna creºterea sumelorpe care municipalitatea le-ar avea în plus la buget.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Tinerii absolvenþide liceu îºi potgãsi un loc de

muncã la sfârºitullunii

N ici bine nu s-a dat start pre-luãri dosarele de ºomaj de la

absolvenþii de liceu, cã deja numãrulînscriºilor ajunge la câteva sute.

Pentru cã cei mai mulþi dintre ei vorsã munceascã, reprezentanþii Agenþiilorpentru Ocuparea Forþei de Muncãpregãtesc o bursã pentru tineri.“Urmãtoarea bursã este în data de 27septembrie ºi faþã de celelalte burse,aceasta este una stabilitã la nivel naþio-nal ºi se adreseazã absolvenþilor din ultima promoþie. Asta nu înseamnã cãnu poate participa oricine, însã, ca ºispecific, este o bursã pentru tineri”, adeclarat conducerea Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei de Muncã

Hunedoara. La acest moment, niciun angajatori

nu ºi-a anunþat intenþia de a pune locuride muncã la dispoziþia tinerilor, însãconducerea Agenþiei de la Petroºani,spre exemplu, este de pãrere cã pânã ladata anunþatã a bursei, lucrurile vor staaltfel. Pânã acum, la Agenþiile Localepentru Ocuparea Forþei de Muncã auvenit foarte mulþi absolvenþii care nu autrecut examenul. La Petroºani, cel puþin,în aceste zile s-au prezentat sute detineri care s-au înscris în evidenþe însperanþa de a gãsi un loc de muncã saupentru a beneficia de ajutorul de ºomaj.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Z eci de amenzi contra-venþionale, majori-

tatea pentru depãºirealimitei de vitezã, reprezin-tã un scurt bilanþ alpoliþiºtilor ServiciuluiRutier Hunedoara, careau desfãºurat o acþiune cu efective mãrite peautostrada A1 Deva –Orãºtie.

Acþiunea a fost efectuatã învederea depistãrii conducãto-rilor auto care încalcã prevede-rile Codului Rutier ºi în speciala celor care depãºesc regimullegal de vitezã. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJHunedoara, Bogdan Niþu cuocazia activitãþilor de suprave-ghere ºi control a traficului ruti-er, poliþiºtii au aplicat sancþiunicontravenþionale în valoare depeste 9.300 lei ºi au reþinut 3permise de conducere pentrudepãºirea vitezei maximeadmise cu mai mult de 50 dekm/h.

“Spre exemplu, a fost depis-tat un conducãtor auto careconducea un autoturism peautostrada A1, la km 346, cuviteza de 194 km/h, iar o con-ducãtoare auto conducea un

autoturism pe autostrada A1, lakm 360, cu viteza de 181km/h. În ambele cazuri s-a luatmãsura suspendãrii dreptului dea conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadãde 90 zile ºi s-a aplicat oamendã în valoare de 720 delei”, spune Niþu.

Pe raza judeþului Hunedoara,astfel de activitãþi se vordesfãºura ºi în perioada urmãtoare, în vederea reduceriiriscului rutier cauzat de încãl-carea legislaþiei privind circu-laþia pe drumurile publice.

Pentru o cãlãtorie în sigu-ranþã, poliþiºtii Serviciului RutierHunedoara le recomandã conducãtorilor de autovehiculesã respecte cu maximã stricteþeregulile de circulaþie ºi sã circulecu vitezã adaptatã la condiþiilemeteo-rutiere.

Vitezomanii, în atenþia poliþiºtilor

ªi din deºeuri se va putea scoate profit

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa sunteþi dezamãgit pro-fund, pentru cã un coleg pe careîl consideraþi prieten încearcã sãvã discrediteze. Concentraþi-vãasupra problemelor importantepe le aveþi de rezolvat astãzi.Relaþiile cu persoana iubitã suntfoarte bune, ceea ce vã menþinemoralul ridicat.

Vã afecteazã mult lipsa de corec-titudine a unui partener de afac-eri ºi vã pierdeþi încrederea în el.Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fibine sã evitaþi investiþiile. Dupã-amiazã, un vecin vã cere sã îlajutaþi într-o problemã de sãnã-tate.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus dupã ce aflaþi cã o rudã estefoarte bolnavã. Nu vã puteþiconcentra prea bine, aºa cã nueste recomandabil sã luaþi deciziiimportante. Evitaþi discuþiile încontradictoriu cu o persoanã maiîn vârstã.

Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºiîntâlnirile cu persoane impor-tante. Dimineaþa s-ar putea ca orudã mai tânãrã sã vã cearã unîmprumut. Se pare cã are nevoiede bani pentru cursuri, cãrþi saualtceva legat de studii.

Sunteþi nemulþumit de tot ce sepetrece ºi aveþi tendinþa sã-i criti-caþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritulcritic, pentru cã riscaþi sã fiþi con-siderat arogant. Nu este exclussã aveþi probleme ºi în relaþiilesentimentale.

Dimineaþa s-ar putea sã vãsimþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sãnu puteþi termina o lucrareînceputã mai demult. Riscaþi sãprimiþi reproºuri din parteacolegilor ºi chiar sã aparã tensiu-ni. Nu provocaþi discuþii în con-tradictoriu.

Problemele sentimentale vã indis-pun. ªi relaþiile cu prietenii potavea de suferit, dacã îi evitaþi. Înschimb, aveþi un spor deosebit înactivitãþi casnice, precumreparaþii, mutat mobila, zugrãvitetc.

Se pare cã nu sunteþi mulþumitde nimic ºi vã enervaþi din orice.Nu suportaþi glumele ºi vãaprindeþi uºor, fie pentru cãpartenerul de viaþã a cheltuitprea mult, fie pentru cã nu gãsiticeva etc.

S-ar putea ca dimineaþa ºeful sãvã dea o veste care sã vãschimbe complet planurile pentruazi. Starea de confuzie pe care oresimþiþi este trecãtoare, aºa cãnu are rost sã vã faceti griji.

S-ar putea sã aveþi divergenþe cupartenerul de viaþã, pentru cã nusunteþi de acord cu schimbãrilepe care doreºte sã le facã încasã.

Întâmpinaþi dificultãþi pe plansentimental ºi financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãb-dare! Ar fi bine sã þineþi cont desfaturile prietenilor apropiaþi ºiale rudelor.

Dimineaþa sunteþi agitat din cauzaamânãrii unei întâlniri de afaceriîn care v-aþi pus mari speranþe.Temperaþi-vã nervozitatea, altfelputeþi ajunge în situaþii neplãcute.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 SCENART (r)17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schim-bat Lumea (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Sheena, prinþesa jun-glei (r)12:00 Sheena, prinþesa jun-glei 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Copilul furat17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Bilet de rãscumparare22:30 ªtirile Pro TV

9:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)10:30 NCIS: L. A. (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti sã mori de râs13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Extemporal la diri-genþie

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Taxi Driver (r)16:15 Cu foamea în gât (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Tristan ºi Isolda22:45 Propunerea0:45 Tristan ºi Isolda (r)

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Testul de rezistenþã (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Dezvãluiri din lumeatelenovelelor15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 CasaIbacka0:00 Îngeripierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua - LegiaVarsovia11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua - LegiaVarsovia12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Legia Varsovia -Steaua13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Legia Varsovia -Steaua14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFAChampions League15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special

La fel ca oamenii,amintirile au viaþa lor.Atunci când un om devinepurã ºi imaterialã amintire,silueta abstractizatã a exis-tenþei sale lasã umbre pezidul în care memoria îºicuibãreºte zilele, anii,vârstele. Mircea Andraºeste ºi el prins în zidãriasensibilã a acestui pereteinvizibil de sânge ºi nervispre care ne întoarcem dincând în când, pentru adescifra cu miopia noastrãplinã de viaþã, scrisulmãrunt, uneori indescifra-bil, al destinului sãu.

Am colaborat câþiva anila un cotidian din ValeaJiului. Mircea avea pagina

lui care se numea:„Scriitorul de la paginaopt”. Era blând ca un noruitat deasupra câmpuluide vântul amiezii. Avea oînþelepciune calmã pe careo închidea în fiecare gestca pe un secret, doar allui. El este viu pentru cã adat viaþã cãrþilor sale iaracestea respirã în mijloculnostru. Sunt ºi vor rãmâneprezente.

Cu Mircea Andraº s-apierdut un mare scriitor alVãii Jiului ºi nunumai dar eu, per-sonal, am pierdutun prietendesãvârºit. Cândspun desãvârºit nu

exagerez câtuºi de puþin,ºtiind precis câtã încãrcã-turã are un asemeneacuvânt, mai ales printre literaþi.

Dispãrut la o vârstã lacare alþii poate doardebuteazã în ale scrisuluisau îºi vãd cu emoþietipãritã prima carte, el ne-a lãsat o întreagã OPERÃ.Ce cuprinde? Aceasta sigurse ºtie.

Petru Bolog - Cimpa


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona

Poarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820S.C. Apa Serv

Valea Jiului S.A.Petroºani anunþarestricþii în furnizareaapei potabile, pentruluni 9 septembrie2013, în oraºulVulcan, între orele9,00 - 14,00.

Zona afectatã:Cartier Cocosvar.Motivul restricþiei -executare branºamentstr. Pinului bl. N, sc. 4ºi înlocuire înlocuire

robinettrecere sc. 1,bl. 2, str. Pinului.

Mulþumim pentruînþelegere

ConducereaS.C. Apa Serv

Valea Jiului S.A.Petroºani

RRRReeeesssseeeessss tttt rrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã!!!!Suntem alãturi de cei care în aceste zile l-au pierdut pe colegul ºi colaboratorul nos-tru, un om drag nouã ce ne-a pãrãsit preadevreme,

BÎRA Marius

Dumnezeu sã îi odihneascã sufletulsãu bun!Membrii Cabinetului Individual

de Psihologie Silvana Capriº

Conducerea Colegiului Tehnic DimitrieLeonida Petroºani ºi colectivul de cadredidactice regreta trecerea în nefiinþã a coleg-ului lor

BÎRA MARIUS

ºi sunt alãturi de familia îndoliatã. Dumnezeu sã-l ierte !

Conducerea Colegiului Tehnic DimitrieLeonida Petroºani ºi colectivul de cadredidactice regreta trecerea în nefiinþã a colegului lor

prof. BÃDULESCU DUMITRU

ºi sunt alãturi de familia îndoliatã. Dumnezeu sã-l ierte!

Maximilian GÂNJU

Numãrul beneficiarilor pejudeþ este de 45.484 per-soane, iar toate produselealimentare trebuie sã ajungãla oameni pânã cel târziu în31 martie 2014.

Asistaþii vor primi înacest an: fãinã, 17 kg/per-soanã, mãlai, 9 kg/per-soanã, paste fãinoase, 0,5kg/persoanã (1 pungã),ulei, 5 litri/persoanã, roºii

în suc propriu, 0,8 kg/per-soanã (1 conservã),zacuscã, 0,8 kg/persoanã(2 conserve), conservãcarne de porc, 0,9 kg/per-soanã (3 conserve), miere,0,25 kg/persoanã (1 recipi-ent) ºi zahãr, 3 kg/per-soanã.

Consiliul JudeþeanHunedoara asigurã dis-tribuþia acestor produse dindepozitul propriu cãtreprimãriile din judeþ, con-

form unorgrafice sãp-tãmânale, pemãsurarecepþionãriilor, iar de lasediileprimãriilor vorajunge laoamenii carebeneficiazã deacest ajutor.

Alimente pentru sãraci distribuite de

Consiliul Judeþean Hunedoara

C onsiliul Judeþean Hunedoara a începutdistribuirea produselor alimentare

alocate judeþului Hunedoara în cadrul PEAD- Planului anual european de furnizare aajutoarelor alimentare pentru persoanelecele mai defavorizate.

Medalion literar

In memoriam - Mircea Andraº(8 septembrie 1948 - 26 noiembrie 2010)

„Întotdeauna mi-am spusdrumul acesta trebuie sã ducã undevaºi l-am strãbãtut cu orice preþ, pânã lacapãtacolo începea de fiecare datã alt drumcare se cerea strãbãtut la rândul luiapoi altul ºi altul fãrã istovirepânã la capãtacolo însã mai era un drumcare trebuia sã ducã ºi el mai departe”

Mircea Andraº – Revista „Astra” 1981


DianaMITRACHE

Au venit din toatezonele þãrii ºi au vrutsã îºi dovedeascãîndemânarea. Estevorba despre zeci decãþãrãtori, cum îºispun ei, care s-auîntrecut, la finele sãp-tãmânii trecute, peversanþii din zonaTaia. Totul a fostpregãtit în amã-nunþime de organiza-tori, care spun cã s-autrezit în mijlocul unui

eveniment de mareanvergurã, deºi iniþialcredeau cã vor venidoar câþiva tineri dinzona noastrã.„Concursul a pornitaºa, mai mult dintr-onebunie. Am vrut sãfac un concurs pentrucãþãrãtorii din ValeaJiului, sã se cunoscã

între ei, sãparticipe laantrena-mentelecomune, sãfacã trasee.Apoi, cu aju-torul unorprieteni, l-amdezvoltat totmai mult ºiam hotãrâtsã invitãm ºicei mai bunicãþãrãtori dinRomânia ºi separe cã auvenit ºi chiarau fost aici.

Au venit dinBucureºti, Braºov,Cluj, Timiºoara,Piteºti, de peste tot ºiau fost cei mai buni”,a spus Gigi Pancu,

organizatorul competiþiei.

Unul dintre cãþãrãtori a venit dinBucureºti ºi ne-a spuscã l-a încântat peisajul

ºi a recunoscut cãa venit sã-ºidovedeascã pri-ceperea. „E primaoarã pentru mineaici. La prima

vedere,traseele suntfoarte intere-sante, nufoarte grele,sper cã o sãle fac petoate ºi zonae destul defrumoasã”, adeclarat,înainte deintrarea în con-curs, SilviuCorciovei.

Competiþia nua fost una foarteuºoarã ºi asta orecunosc ºi par-ticipanþii ºi orga-nizatorii. La

întrecere s-au pututînscrie ºi începãtorii,dar ºi cei mai bunicãþãrãtori. „Concursulchiar nu a fost chiarpentru niºte începã-

tori. E concurs deopen ºi de master.Master înseamnãtrasee de grad de 7plus în sus, decifoarte, foarte tari. Iaropenul sunt trasee depânã la 7”, a maiadãugat Gigi Pancu.

La finalul com-petiþiei, cãþãrãtorii ceimai talentaþi au primitdiplome, bani, premiiºi echipamente perfor-mante, iar competiþias-a încheiat duminicã.

MariusMITRACHE

Dorin Socaci spunecã acest tablou afost pictat ºiimaginat pentru aatrage atenþia cãpoate dispãrea olume realã, ozonã geograficãdin þara noastrãcu care ne mân-drim, cum estezona Apusenilor.Tabloul este pic-tat jumãtate înverde iar cealaltãjumãtate înnegru, iar artistulspune cã parteaneagrã se doreºtea fi un semnal de

alarmã despre cum vafi Roºia Montanãodatã ce aici vaîncepe exploatarea.

“De ce am pictatacest tablou doarjumãtate ºi cealaltãparte a rãmas în

negru? Simplu: eprotestul meu ca artistde a arãta celor carevor o altã lume!Consider cã parteareprezentatã prinnegru poate atrage unsemnal de alarmãdespre zona RoºiaMontana”, spuneDorin Socaci. Totuºi,artistul susþine cã îºidoreºte sã poatã pictaºi cealalta parte atabloului, “pentru a

ramâne peisajulreal întreg generaþiilorviitoare”.

Pictorul DorinSocaci susþinecã, acest tablou,realizat în uleipe pânzã50/40cm senumeºte “Verdeºi negru” ºi faceparte dintr-oserie de maimulte lucrãri pecare le va dedicacelor care vor caRoºia Montanasã fie salvatã.

Protest inedit al unui artist plastic hunedoreanîmpotriva exploatãrii de la Roºia Montana

U n pictor din Þara Haþegului, Hunedoara a decis sãse alãture protestelor împotriva deschiderii

exploatãrii la Roºia Montana într-un mod inedit. Nueste pentru prima datã când artistul îºi manifestãtrãirea fãþã de un eveniment. El a imortalizat pe pânzãeclipsa de soare din 1999, tsunami-ul din Japonia orisfârºitul lumii în culori vãzut din Retezat, precum ºialte evenimente de acest gen.

Concurs de escaladã în TaiaZ eci de cãþãrãtori ºi împãtimiþi

ai expediþiilor pe crestelemunþilor au venit în Valea Jiului,pe Taia. Acolo e locul în care, înweek-end-ul trecut a avut loc ocompetiþie ineditã de cãþãrãri,dotatã cu premii ºi dedicatã tuturorcelor care cred cã pot sã urce cu ocordelinã pe munte.

cvj nr. 446, luni 9 septembrie 2013

Documents