cvj nr. 1103 luni 16 mai 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1103

Luni, 16 Mai 2016

Statul român refuzã o investiþie

care ar salva CEH

U n investitor a venit în Valea Jiului, a vãzut care sunt condiþiile de lucruîn minele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ºi a propus un

parteneriat Ministerului Energiei. 500 de milioane ar fi urmat sã fie investiteîn Complexul Energetic Hunedoara, soluþie care ar fi salvat societatea, însãministerul de resort nu a avut nicio reacþie. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

S olicitarea sava fi luatã în

discuþie mâine ºi afost înregistratã laJudecãtoriaPetroºani. Recidivistul se aflãîn spatele gratiilorpentru cã ºi-a violatcumnata.

Viºinel ToaderState (28 de ani) a

fost condamnat deJudecãtoria Petroºanila o pedeapsã deºase ani de închisoa-re pentru viol.

Bãrbatul ºi-a aco-stat cumnata pe ostradã din Petroºaniºi, dupã ce a bãtut-o,a tras-o de pãr pânãîntr-o grãdinã de pemarginea râului Jiulde Est, unde a abuzatde ea. Recidivistul n-a

reuºit sã-ºi ducã plan-ul pânã la sfârºit dincauzã cã era preabeat, iar femeia areuºit sã scape într-unmoment în care agre-sorul ºi-a luat mâinilede pe ea ºi a anunþatpoliþia. Recidivistul afugit de acasã ºianchetatorii au dat deurma lui la Petrila,dupã cinci zile decãutãri, într-un

apartament al unuiapropiat, unde s-aascuns. Acum,Viºinel Toader Statevrea o pedeapsã maimicã sau chiarachitarea ºi a cerut

revizuirea dosaruluisãu, cererea urmânda fi analizatã dejudecãtorii de laPetroºani în ºedinþade mâine-marþi.

Viºinel este pãrãsit

ºi de soþie, dupã cefemeia i-a intentatdivorþ. Recidivistul nuºi-a pierdut speranþa cãva ieºi de dupã gratii ºiºi-a încercat norocul ºiprintr-o contestaþie laexecutare a sentinþei,dar i-a fost respinsã.Viºinel Toader State amai fost condamnatpentru furt, el fiind omai veche cunoºtinþã apoliþiºtilor din cadrulPostului TF Livezeni-Petroºani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Medicii spun cã aceºtia au fostinvestigaþi, iar cel deal treilea se aflã pesecþia de chirurgie.Totul s-a întâmplat înurma unui accidentgrav produs lasfârºitul sãptãmâniitrecute pe serpen-tinele de la ieºireadin comuna Bãniþa.Oamenii legii sedeplasau spre Haþeg,în momentul în care,în localitatea Meriºor,la o curbã pe serpen-tine, au fost izbiþi cuputere de o maºinãcondusã de o ºoferi-þã. Impactul a fostatât de violent încâttoþi cei trei poliþiºtiaflaþi în maºina

înmatriculatã în MAI,au fost accidentaþi.Niciunul nu purtacentura de siguranþãºi cel care a stat înspate, în momentulimpactului, a ruptscaunul din faþa lui ºis-a izbit în parbriz cucapul.

ªoferiþa care aprovocat accidentul ascãpat cu doar câtevazgârieturi ºi a refuzatinternarea. Nu maipuþin de 7 echipajede poliþie au venit lafaþa locului dupã pro-ducerea accidentului,circulaþia desfãºurân-du-se cu dificultatetimp de minute bune.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Poliþiºtii rãniþi laMeriºor, în stare stabilãD oi dintre poliþiºtii rãniþi în

accidentul de la Meriºor sunt pesecþia ATI de la momentul internãriiºi, chiar dacã unul dintre ei a pierdutmai mult sânge, starea lor este stabilã.

ªi-a violat cumnata ºi vrea sã scape de pedeapsã

Fostul locotenent al luiMiron Cozma încearcã dinrãsputeri sã scape de celulaînchisorii de la Rahova.Romeo Beja nu a reuºit sã-i convingã pe magistraþicã termenul de prescripþieprivind executarea con-damnãrii a trecut, ºi dinacest motiv cere întreru-

perea pedepsei. Solicitareasa a fost înregistratã zileletrecute la TribunalulBucureºti, însã judecãtoriiau constatat cã nu estede competenþa lor sã osoluþioneze ºi au declinat dosarul cãtreCurtea de ApelBucureºti. Romeo Bejaa fost capturat la finelelunii februarie a.c.,dupã ce a pãrãsitAustria, þarã în careavea statut de refugiatpolitic, pentru a veni lajudecarea contestaþieidepusã de apãrãtorulsãu la Curtea de ApelBucureºti. Acestaîncerca sã-i convingãpe magistraþi cãpedeapsa la care afost condamnat s-a

prescris. Fostul lider alminerilor nu a calculatcorect cei zece ani necesaripentru prescrierea faptei ºia venit în þarã, la proces,iar acolo a fost imediat sãltat de jandarmi ºi poliþiºti ºi bãgat în celulaPenitenciarului Rahova.Fostul vicepreºedinte al LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului, organizaþia sindicalãînfiinþatã ºi condusã deMiron Cozma, rãmâne celmai celebru hunedoreanfugar.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

Colectivul cotidianuluiCronica Vãii Jiului este alãturi de familia GAL, în momentele de grea încercare pricinuite de

trecerea în nefiinþã a celei care a fost,

GAL DORATransmitem familiei

întreaga compasiune ºi sincerecondoleanþe.

Dumnezeu s-o ierte ºi s-o odihneascã în pace!

Romeo Beja a cerut sã fie lãsat în libertateF ostul vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor

Miniere Valea Jiului, Romeo Beja, condamnatla închisoare pentru subminarea puterii de stat, acerut întreruperea executãrii pedepsei. Beja a pier-dut la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºansa de ascãpa de executarea celor cinci ani de temniþã.

Echipa PSD Petrila pentru primãrie este susþinutã de nume sonoreale social democraþiei, fostul ministrul al Muncii,Rovana Plumb, petrecând,sâmbãtã, aproape douãore în cel mai estic oraº alVãii Jiului.

”Un om informat este un om puternic, de aceeaconsider prezenþa doamneiRovana Plumb la Petrilauna extrem de importantã.Ca fost ministru al Muncii,unul dintre cei mai buniminiºtri ai GuvernuluiPonta, doamna RovanaPlumb a rãspuns multordintre nelãmuririle pe carele au cetãþenii Petrilei.Consider cã este foarteimportant ca oamenii sãafle direct de la iniþiatoriilegilor care sunt proce-durile, gândirea ºi viziuneaîn momentul în care seiniþiazã o lege, dar ºi caresunt metodele prin care pot fi remediate ºi chiarrezolvate anumite probleme”, a declaratVasile Jurca, candidatulPSD pentru PrimãriaPetrila.

Dorin Curtean, propunerea PSD pentrufuncþia de viceprimar aloraºului Petrila, susþine ºi el cã prezenþa fostului ministru Rovana Plumb laPetrila a fost una beneficã.

”Faptul cã fostul ministruRovana Plumb a venit învizitã la Petrila demonstrea-zã cã existã un interes pentru pensionarii minieri,ºi nu numai, care au nevoiede susþinere în primul rândpentru clarificarea problemei legatã de punctulde pensie, aceasta fiind unadin problemele ridicate de

cetãþenii oraºului Petrila.Un alt punct important depe agenda discuþiilor a fostlegat de indemnizaþiileprimite de mãmici pentrucreºterea copiilor. Legeaamnistiei, o lege promul-gatã de doamna RovanaPlumb cu ceva timp înurmã, nu este pusã în aplicare, motiv pentru caremulte mãmici trebuie sãrestituie acum sume colosale de bani cãtre stat,sume care ajung ºi pânã la40.000 de lei. Acest lucru se datoreazã unorabsurditãþi, iar statul romântrebuie sã rezolve aceastãproblemã”, a declaratDorin Curtean.

Prezenþa fostului ministrual Muncii, Rovana Plumb,la Petrila reprezintã ºigaranþia cã echipa PSDpentru Petrila va beneficiade sprijinul partidului.

”Sunt convins cã dintoamnã va reveni laguvernare PSD, partid care a reuºit în fiecare ande guvernare sã aducãRomânia pe creºtere economicã. Faptul cãdoamna Rovana Plumb afost la Petrila îmi confirmãcã în calitate de primar al Petrilei voi avea, dintoamnã, sprijin din parteaguvernului PSD”, a completat Vasile Jurca.

Potrivit sursei citate,odatã cu revenirea laguvernarea PSD va puteasã ridice inclusiv problemaminei Lonea ”pentru asusþine continuitatea activitãþii la aceastã unitateminierã, ºi, totodatã, voiavea sprijin ºi pentru celelalte proiecte pe caremi le-am promis pentrumandatul 2016-2020”.

Ministrul Rovana Plumb crede în viitorul oraºului Petrila

F ostul ministru al Muncii, Rovana Plumb, s-aîntâlnit, sâmbãtã, la Petrila, cu o parte din

cetãþenii oraºului, rãspunzând întrebãrilor acestoara legate de pensii, salarii ºi indemnizaþii.Demnitarul ºi-a afirmat totodatã sprijinul pentruVasile Jurca ºi echipa propusã de PSD Petrilapentru primãria din localitate.

E ste campanie elec-toralã, iar sindicaliºtii

din mineritul Vãii Jiului autrecut vineri pe la toatecabinetele parlamentarilordin Valea Jiului ca sã lecearã sprijin. Au fost dis-cuþii aprinse, iar la cabine-tul senatorului HaralambieVochiþoiu, aceºtia au fostîntâmpinaþi cu câteva ideide pus în practicã.

Spiritele s-au încins în cabinetul senatorial de laPetroºani, iar sindicaliºtii audevenit sceptici, dupã mai binede o orã de discuþii. S-a dat

vina pe politicã, pe partideleaflate la guvernare de-a lungultimpului, iar senatorul dinValea Jiului le-a prezentatacestora un memorandumcare a ajuns ºi la preºedinteleKlaus Iohannis.

„Am adus 3 soluþii. Unaeste legatã de o negociere cuComisia Europeanã, în carestatul român sã aibã dreptul sãîºi producã pânã la 5% dinenergia din sistemul energeticnaþional, la un preþ reglemen-tat, care ar permite achizi-þionarea kW-þilor produºi deCEH, la preþul de producþie. Adoua soluþie, este ca pe fac-turile sã fie intrudusã o sumã

infimã, dar care sã permitã salvarea huilei de România,

Acest interes strategic,naþional, care este huila, suntconvins cã românii ar susþine-o, aºa cum trimitem deani de zile miliarde pentru proprietarii elicelor saucelulelor fotovoltaice de pe teritorul României, iar a treiasoluþie este oferta concretãfãcutã Ministerului Românieide a intra într-un parteneriatpublic-privat, prin care ungrup de investitori sunt gata sãinvesteascã 500 de milioanede euro”, a declaratHaralambie Vochiþoiu, senatordin Valea Jiului.

Sindicaliºtii au fost scepticicând au aflat cã ar veni cinevacu bani sã le preia minele, darnu au renunþat la ideea deverifica aceastã ipotezã. CEHcheltuieºte acum trei lei ca sãproducã de un leu, iar sindi-caliºtii din minerit vor sprijin înal ceasul al 12-lea.

“Dupã 4 ani în care þaraasta a fost guvernatã prost înceea ce priveºte ComplexulEnergetic Hunedoara suntemîntr-o situaþie în care nu preamai avem ce face. În condiþiileacestea noi vã adresãm dum-neavoastrã, parlamentarilordin judeþul Hunedoara, unultim apel pentru a încerca sãlegiferaþi într-o Românie careeste membrã a UniuniiEuropene legi care sã apereproducãtorii de energie elec-tricã clasici ºi care sã asigureindependenþa sistemul ener-getic naþional. Am fost lãsaþiîncã din 2012 de când s-a înfiinþat CEH sã ne batem pepiaþã cu energia regenerabilãpe care o subvenþioneazãfiecare român cu energie produsã în termocentrale care

tehnologic este produsã multmai ieftin decât cea a noastrãºi în aceste condiþii CEH aajuns în insolvenþã, iar falimen-tul nu reprezintã un viitor preaîndepãrtat. Ce credeþi cã maiputeþi sã ne garantaþi cã puteþisã faceþi pentru a salva dincele 2000 de locuri de muncãcare se vor pierde din mineritºi pentru cele 1000 de locuride muncã care se vor pierdedin energie în perioada imediat urmãtoare. Cele maimulte vor fi de la Mintia, acolose discutã de peste 700 dedisponibilizãri, iar la Paroºenide peste 250. sunt foartemulte locuri de muncã carevor dispãrea pânã la alegerileparlamentare, iar celelalte2000 de locuri de muncã sevor pierde treptat, pe parcursul programului deînchidere dacã acest lucru seva împlini aºa cum au decisguvernanþii”, i-a spus Petre

Nica, preºedintele SindicatuluiMuntele, senatorului hune-dorean Haralambie Vochiþoiu.

„Sperãm ca sã mergemîmpreunã la ANRE ºi huilaenergeticã sã aibã un câºtig.Senatorul Vochiþoiu trebuie sãdenmonstreze cã toate celespuse de dumnealui se adeveresc, fiindcã cetãþenii Vãii Jiului nu se vor mai lãsaînºelaþi ºi noi vom comunicasituaþia”, a declarat ºi Ion Ciubotaru, lider al sindicatului Muntele.

Reprezentantul ANRE arecunoscut, în cadrul unei convorbiri telefonice cu sena-torul din Petroºani, cã ar puteafi introdusã acea taxã pe facturi, pentru susþinereamineritului, dar numai printr-ovoinþã politicã a guvernului,care trebuie sã dea o hotãrâreîn acest sens.

Monika BACIUMonika BACIUDiana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016 Actualitate 3

U n investitor avenit în Valea

Jiului, a vãzut caresunt condiþiile delucru în minele dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi a propus unparteneriatMinisterului Energiei.

500 de milioane ar fiurmat sã fie investite înComplexul EnergeticHunedoara, soluþie carear fi salvat societatea,însã ministerul de resortnu a avut nicio reacþie.Potrivit memorandumuluidintre firma ScharfsteinGroup din Berlin ar fi

presupus o investiþie înscopul de a restructuraactivitatea derulatã de"CEH".

“Ca o altã parte aacestei relaþii de afaceriviitoare, pãrþile pre-conizeazã aranjamente

de negociere pentru acrea împreunã una saumai multe noi entitãþi(”SOCIETATEA”),deþinute de Pãrþi, cavehicul pentru dezvoltaretehnologicã (aºa cum vafi descris în detaliu la

ACORDUL deINVESTIÞIE) a activi-tãþilor ºi activelor folositoare libere de orice sarcini ale CEH, înscopul de a pãstra SOCIETATEA pe piaþade energie dupã consolidarea printehnologii competitiveoferite de INVESTITORºi partenerii sãi.

INVESTITORUL îºiafirmã intenþia de asusþine financiar proiectulpânã la obþinerea unuirezultat mutual avantajos,dupã cum urmeazã modernizarea minelor,producþia de energie ºiimplementarea de noi

tehnologii“, se aratã înmemorandum.

Potrivit memorandu-mului, “pe durata celor10 ani se estimeazãinvestiþii de aproximativun milliard de Euro”

Mai mult decât atât,potenþialul investitor arealizat ºi niºte calculeprivind necesarul pentrufiecare activitate.

“Ca urmare a tuturoreforturilor depuse ºi astudiilor de fezabilitatestabilite de comun acord,investiþia orientativã ºiaproximativã este pânãla 50 milioane Euro,pentru proiecte miniere;pânã la 250 milioane de

Euro, pentru proiecte deenergie din deºeuri ºibiocombustibili; pânã la150 milioane de Euro,pentru proiecte deenergie regenerabilã;pânã la 500 milioane deEuro, modernizare deinstalaþii energetice;pânã la 50 milioaneEuro, reconstrucþie ecologicã, infrastructurãºi inginerie”, se maiaratã în memorandum.

Prin tehnologiaprezentatã, nemþii au posibilitatea de atransforma cãrbunele în combustibil lichid, subvenþionat de Comisia Europeanã.

Monika BACIU Monika BACIU

CEH se îndreaptã spre FALIMENT,sindicaliºtii spre politicieni

Statul român refuzã o investiþie care ar salva CEH

“Respinge ca neînte-meiatã, plângerea con-travenþionalã formulatãîmpotriva procesului-verbal de contravenþiede cãtre petent prinadministrator judiciar încontradictoriu cu intimata. Respinge caneintemeiata cererea deinterventie accesorieformulata de intervenientul SindicatulLiber IndependentElectrocentarle Deva-Mintia. Ia act cã nu s-ausolicitat cheltuieli dejudecatã. Cu drept deapel în termen de 30zile de la comunicare”,se aratã în soluþiaJudecãtoriei Deva.

Cele douã termo-centrale care acum suntparte componentã aComplexului EnergeticHunedoara ar fi putut fimodernizate cu fondurieuropene. Au existatfonduri europene pentru modernizareatermocentralelor, dar nuau fost accesate. Astfel,acum ComplexulEnergetic Hunedoara seaflã pus în faþa uneisituaþii care pare a fifãrã ieºire. În schimb s-au împrumutat banipentru a realizaproiectele de confor-mare la cerinþele demediu...

“Dorim sã atragematenþia asupra faptuluicã – deºi odatã cu

intrarea în UE, conducerea unitãþilorcare fac parte din CEHau cunoscut obligaþiilede mediu pe care statulromân ºi le-a asumat –timp de aproape 8 aninu s-au fãcut suficienteeforturi pentruadaptarea la cerinþelede mediu comunitaredeºi a existat posibili-tatea atragerii de fon-duri europene destinateacestui scop. De asemenea, lucrãrile demodernizare/retehnolo-gizare neefectuate sauefectuate în mod defec-tuos la nivelul minelorcare aprovizioneazãCEH afecteazã în modcritic competitivitateacomplexului pe piaþa deenergie”, aratã CristianBuºu, secretar de stat înMinisterul Energiei.

Acum, niciuna din

cele douã termocentraledin cadrul CEH nuîndeplineºte condiþiilede funcþionare. LaParoºeni, contractuleste pus sub semnulîntrebãrii, deºi lucrãrilese apropie de final, iarla Mintia situaþia estemai dramaticã.

Unde-i retehnolo-gizarea?

În anul 2014 oficialiiministerului Energiei, dela acea vreme,susþineau cã termocen-trala Mintia va firetehnologizatã. Auavut loc ºi deplasãri înChina pentru a-iconvinge pe chinezi sãinvesteascã în energiaromâneascã. Totul afost oprit. AGA de laCEH nu a aprobatdemararea lucrãrilorpentru reabilitarea

grupurilor de la Mintia,deºi a atribuit contractu-lui chinezilor de laChina National ElectricEngineering CO Ltd(CNEEC). Pentru a sealinia directiveloreuropene, termocen-trala Mintia ar fi trebuitsã fie modernizatã, însãacest lucru nu a fostfãcut, deºi încã de prinanii 2012 au începutprocedurile.

“Necesitatea ºi opor-tunitatea reabilitãriigrupurilor energetice dela Societatea ComplexulEnergetci Hunedoara –SucursalaElectrocentrale Deva afost determinatã atât desituaþia tehnicã a aces-tora, cât ºi de Directiva2001/80/CE aParlamentului Europeanºi a ConsiliuluiEuropean din data de23.10.2001 privindlimitarea emisiilor înatmosferã a anumitorpoluanþi provenind dela instalaþii de ardere dedimensiuni mari.Adunarea Generalã aAcþionarilor de laComplexul EnergeticHunedoara a aprobatindicatorii economico-financiari pentru acestobiectiv de investiþiiiniþial în aprilie 2012 ºiapoi, în iunie 2013,indicatorii economico-financiari recalculaþi”,se aratã în documenteleMinisterului Energiei

O singurã procedurã

de achiziþie publicã afost demaratã în anul2013 prin procedura de“negociere cu publi-carea prealabilã a unuianunþ de participare”.Criteriul de atribuire alcontractului a fost ofer-ta cea mai avantajoasãdin punct de vedereeconomic.

“Trebuie precizat cãraportul procedurii deachiziþie a fost semnatcu observaþii de cãtrereprezentanþiiMinisterului FinanþelorPublice, unitatea pentruCoordonarea ºiVerificarea AchiziþiilorPublice din cadrulDGRFT Timiºoara. Deasemenea, obiecþiunireferitoare ladesfãºurarea proceduriide achiziþie publicã aferentã investiþiilormenþionate anterior auformulat operatori precum BILFINGERPOWER SYSTEMGmbh Germania, BABCOCK BOR4SINGSTEINMULER Gmbh ºiBABCOCK NOELGmbh. La procedura deachiziþie a participat unsingur candidat, ChinaNaþional ElectricEngineering Co Ltd. Caurmare a derulãrii pro-cedurilor de achiziþie afost semnat un desem-natã cºtigãtoare ofertacompaniei CNEEC.Contractul de lucrãri a

fost semnat în data de12.09.2014 de direc-torul general al CEH.Adunarea Generalã aAcþionarilor CEH nu aaprobat nici demarareaprocedurii de achiziþie alucrãrilor ºi nicisemnarea contractuluide lucrãri, acestesubiecte nefiind inclusepe ordinea de zi a vre-unei ºedinþe AGA”, semai aratã în document.

Mai multe companiiau acuzat la momentulrespectiv cã documen-taþia nu respectãnormele.

“O serie de companiicare au dorit sã par-ticipe la procedurile deachiziþie au reclamatmodul de întocmire adocumentaþiei deatribuire ºi au solicitatsuspendarea proceduriipânã la soluþionareafondului cauzei. Dreptconsecinþã, DeciziaConsiliului Naþionalpentru SoluþionareaContestaþiilor nr.685/S/C4/377 din05.09.2013 a sus-pendat procedura deachiziþie, iar Decizia nr.3642/C4/3777 din10.10.2013 a admis, înparte contestaþiile for-mulate de companiileinteresate ºi a dispuscontinuarea proceduriide atribuire dupã modi-ficarea documentaþiei”,se mai aratã în document.


Pe scena de laPetroºani a fost o

nouã premierã, iarValeriu Butulescu,autorul piesei, a statla un pas de scenã,atent la tot ce sepetrece acolo sus.

Acolo, însã, l-am gãsit pe Radu Tudosie,desculþ, cu plete ºi barbã,întruchipându-l peConstantin Brâncuºi, înultimele sale zile de viaþã.„Infinitul Brâncuºi” aavut un text greu, darcare l-a fãcut pe actoruldin rolul principal sã sedetaºeze complet deceea ce a fost pânãacum ºi sã interpretezefãrã cusur un rol pe carel-aº numi fenomenal.

Valeriu Butulescu ºi-aimaginat cum Brâncuºi atrecut în lumea celordrepþi, cu gândul cãpleacã acasã la Hobiþa,printr-o poartã dintrelumi, aidoma celei pecare a creat-o la TârguJiu. Replicile au curs fãrã cusur între RaduTudosie, Amelia Toaxen,Daniel Cergã, Mihai

Sima, Alexandru Cazan,Mihai Alexandru ºiAdelin Ilie, ultimii doi,venind chiar spre final,în chip de americani.

Butulescu l-a închipuitpe Brâncuºi ca pe unveritabil român, care, deacolo, de la Paris, ºi-aiubit þara, neamul ºi nu l-a trãdat, în ciuda tuturorinsitenþelor, lãsând ca

cea mai importantãcapodoperã a sa -Coloana fãrã sfârºit - sãrãmânã unicã în lume.

Un singur lucru a fost puþin neconform ºianume, rândurile proiectate pe fundalulscenei, rânduri care aucompletat foarte binepiesa, dar care nu aufost mereu lizibile.

Butulescu, însã, ainserat în text ºi câtevadintre aforismele salecele mai importante ºinu a uitat cã Brâncuºine-a lãsat „sãraci ºiproºti ºi ne-a gãsit ºi maisãraci ºi mai proºti”. Afãcut legãtura între peºtiºi pãsãri ºi l-a lãsat peeroul sãu principal sã nepoarte prin lumea luiConstantin Brâncuºi, cumuzica lui preferatã, artasa de excepþie ºi lumeacare l-a apreciat poateprea puþin în timpul vieþiisale. „Este o piesãmodernã, proiectatã într-un spectacol foartemodern, despre cel maimare artist modern al

culturii române. În con-secinþã, mesajul transmisde acest spectacol estecel aºteptat de spectatoriiobiºnuiþi cu teatrul modern. Este destinultragic al unui mare om,un dialog despre viaþã ºi moarte ºi despremenirea artei, proiectatîntr-un ton foarte potrivit.Nu este o resemnare, înfaþa morþii, ci o priviredemnã, care mã trimitecu gândul la cimitirulvesel de la Sãpânþa”, amenþionat ºi ValeriuButulescu, autorul piesei,înainte de premiera desâmbãtã searã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016 Actualitate 5

“La mulþi ani, dum-neavoastrã celor caresunteþi sãrbãtoriþi ºi lamulþi ani tuturor familiilordin Petroºani ºi din ValeaJiului. Dumneavoastrã,cei care împliniþi 50 ºi 60de ani de cãsnicie sunteþiun model pentru toatãlumea, un model deviaþã, un model de succespentru cã aþi reuºit sã tre-ceþi împreunã peste toategreutãþile vieþii ºi aþi ajunsîmpreunã la aceastãvârstã frumoasã, dar ºi laaceastã aniversare de 50de ani de cãsnicie. Faptulcã dumneavoastrã sunteþiîmpreunã e o garanþie ºiun exemplu viu al faptuluicã familia este cel maiimportant lucru în viaþã,familia, copiii, cei dragi ºidupã aceea celelaltelucruri materiale. Fãrãfamilie ºI fãrã familiacreºtinã nu cred cã poatesã existe nicio socitate,nicio comunitate, nicioþarã în lumea aceasta.Chiar dacã existã încer-cãri de a blama acestconcept al familiei dintreun bãrbat ºi o femeiecred cã noi, românii, ºi îngeneral creºtinii, nu

putem sã fim pãcãliþi cualte genuri de familie pecare unii încearcã sã ni leinoculeze. Nu avem nimiccu nimeni, însã atuncicând e vorba de valorilefundamentale alecreºtinãtãþii nu trebuie sãfacem rabat de la nimic”,le-a spus Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiu-lui Petroºani celorprezenþi la eveniment.

Tinerii din cadrulConsiliului Consultativ alTinerilor din Petroºani auþinut ºI ei sã le adresezecâteva cuvinte familiilorcare au ajuns la perfor-manþa de a rezista 50 ºi60 de ani împreunã.

“Noi tinerii de astãziavem nevoie sã ne dezvoltãm într-un climatoptim pentru a puteadeveni adulþii responsabilide mâine. Avem nevoiede acest lucru acasã, laºcoalã, pe stradã, în activitãþile extraºcolare ºicel mai special în comu-nitate. Nevoia de a fiprezenþi în toate acestelocuri ca într-o familieeste un lucru firesc. Oricecopil care are nevoie de ofamilie armonioasã, bine

structuratã, unde respec-tul reciproc, încrederea ºiiubirea sunt prezente,unde dominã atmosferade pace ºi înþelegere, esteun copil care poate creºtefericit. Un astfel de copileste un viitor tânãr carepoate avea succes în totceea ce face ºi care poatecontribui la tot binelecelor de lângã el, membriisãi de familie, colegii ºicunoscuþii sãi”, le-auAndreea Szima ºi Bogdan Bojan celorprezenþi la eveniment.

Viaþa nu a fost mereuuºoarã, în toate cuplurileau mai existat greutãþi,dar împreunã au trecutpeste toate obstacolele.

“Am avut ºi certuri,dar am ºtiut sã trecempeste toate. Niciodatã nune-am pus seara în patcertaþi. Respectul ºiiubirea sunt ingredienteleprincipale pentru o viaþãlungã împreunã”, ne

spune doamna Maria. ªi preotul Iulian Selaje

a avut sã le transmitãcâteva gânduri celor careau aniversat nunta de aurºi cea de platinã.

“Dumneavoastrã, ceicare aþi ajuns la 50 deani de cãsnicie, sunteþi lasenectute, eu sunt lamajorat ºi din toatã teologia bisericii creºtinerezultã cã relaþia de fami-lie, scopul cãsãtoriei estedesãvârºirea în iubire acelor doi, a bãrbatului ºia femeii. Dumnezeu aºane-a fãcut pe noi, bãrbatºi femeie”, a subliniatpreotul Iulian Selaje.

25 de cupluri care auaniversat 50 de ani decãsnicie ºi un cuplu carea împlinit 60 de ani decãsãtorie au fost premiate de Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiu-lui Petroºani, cu sprijinulConsiliului Local.

Monika BACIUMonika BACIU

CINE A ÎNCHIS TERMOCENTRALA MINTIA?Termocentrala Mintia, parte a Complexului Energetic Hunedoara, este la un pas de a fi

închisã ºi asta dupã ce societatea a pierdut procesul cu Garda de Mediu. Anul trecut, termocentrala Mintia a fost sancþionatã de Garda de Mediu pentru faptul cã nu s-a conformatcerinþelor europene. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara au contestat amenda, iarsentinþa emisã vineri de judecãtorii de la Judecãtoria Deva îi este defavorabilã societãþii.

Ziua Familiei, în familia municipiului PetroºaniLa fel ca în fiecare an, municipalitatea de la

Petroºani, a þinut sã celebreze într-o atmos-ferã festivã cuplurile care au aniversat 50 ºi 60 deani de cãsnicie. Municipiul Petroºani este compusdintr-o mare familie, iar fiecare a contribuit laclãdirea comunitãþii în care ni se desfãºoarã viaþa.Pentru a le arãta recunoºtinþa, Consiliul Local ºiPrimãria Petroºani au organizat un evenimentprin care i-au cinstit pe veteranii cãsniciei.

„Infinitul Brâncuºi” – o poveste cu emoþii

CONSILIULLOCAL ALMUNICIPIULUIVULCAN,

Analizândexpunerea de motive aprimarului municipiuluiVulcan nr.34/8612/2016 princare se propune aprobarea Programuluianual al municipiuluiVulcan pentrufinanþarea neram-bursabilã a activitãþilor

nonprofit de interesgeneral pe anul 2016,în condiþiile legii nr.350/ 2005;

Vãzând Proiectul de hotãrâre nr.34/8613/2016,raportul Direcþieitehnice înregistrat subnr. 47/8614/2016,raportul Direcþiei eco-nomice înregistrat subnr. 55 /8614/2016 ,avizul comisiei de spe-cialitate „Economico-financiare ºi de disci-

plinã ”, înregistrat subnr. 64/8615/2016precum ºi avizulcomisiei de specialitate„Juridicã ºi deDisciplinã ”,înregistrat sub nr.65/8615/2016, depe lângã Consiliullocal;

În baza prevederilorLegii nr. 273/2006privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

În conformitate cuprevederile art. 15,alin 1 din Legea350/2005 privindregimul finanþãrilornerambursabile dinfonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit deinteres general, cu

modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

Vãzând HotãrâreaConsiliului Local nr.16/2016 privind apro-barea bugetului local peanul 2016, CAP. 67.02– Culturã ºi religie;

Þinând cont deprevederile art. 7 dinLegea nr. 52/2003privind transparenþadecizionalã in adminis-traþia publicã, republicatã;

Potrivit prevederilorart. 36, alin.6, lit. a),lit.c), din Legea admin-istraþiei publice localenr. 215/2001, republi-catã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

HOTÃRÃªTE:ART.1 Se aprobã

Programul anual almunicipiului Vulcan

pentru finanþarea nerambursabilã aactivitãþilor nonprofitde interes general peanul 2016 în condiþiilelegii nr.350/2005,conform Anexei careface parte integrantãdin prezenta hotãrâre.

ART.2 Împotrivaprevederilor prezenteihotãrâri se poate facecontestaþie în confor-mitate cu prevederileLegii nr. 554/2004privind contenciosuladministrativ, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare.

ART.3 Prezenta

hotãrâre se comunicãInstituþiei Prefectului -Judeþul Hunedoara,Primarului municipiuluiVulcan, Direcþieitehnice, Direcþiei economice ºi se aducela cunoºtinþã publicã.

VULCAN,28.04.2016

PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ:

Consilier Meriºanu Cristian Ion

CONTRASEMNEAZÃSECRETAR

Jr. Peter Rodica

Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 20166 Administratie

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferiteactivitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul

de telefon 0731.254.100

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere,

curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ nego-ciabil. Relaþii la telefon 0722448428

ANUNÞ DE PARTICIPARE

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni,str. Revoluþiei, nr. 2, codfiscal 4375046, telefon0254/560725, fax0254/560515, [email protected] organizeazã selecþie publicã pentru finanþareaproiectelor de interes general în anul 2016.

Selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºiactivitãþilor ce vor fifinanþate cu fonduri neram-bursabile din bugetul local almunicipiului Lupeni în anul2016 se va realiza potrivitprevederilor art. 20 dinLegea nr. 350/ 2005privind regimul finanþãrilornerambursabile din fonduripublice alocate pentru activitãþi nonprofit deinteres general, a legislaþieispecifice fiecãrui domeniuprecum ºi în conformitatecu prevederile HotãrâriiConsiliului Local nr. 38/

2016 .Solicitantul va depune

documentaþia prevãzutã înGhidul solicitanþilor pentruelaborarea ºi prezentareapropunerilor de proiectepentru acordarea definanþãri nerambursabile dinfonduri publice la registratu-ra Primãriei MunicipiuluiLupeni, cu sediul în Lupeni,str. Revoluþiei, nr.2, judeþulHunedoara, pânã la data de23.06.2016, ora 1000 cumenþionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet alsolicitantului, domeniul pentru care se solicitãfinanþare cu menþiunea „ anu se deschide înainte desesiunea de evaluare”.

Ghidul solicitanþilor poatefi procurat de la sediulPrimãriei MunicipiuluiLupeni, camera 14 – BiroulAchiziþii, Lucrãri,Patrimoniu, telefon0254/560725.

Durata de implementarea proiectelor: anul 2016.

Suma totalã disponibilãpentru finanþare neram-bursabilã de la bugetul localîn anul 2016 este de

260.000 lei.Domeniile pentru care

se acordã finanþare neram-bursabilã de la bugetul localîn anul 2016 sunt:

SPORT Suma totalã disponibilã

pe anul 2016 pentru spri-jinul financiar al pro-gramelor sau acþiunilorsportive din MunicipiulLupeni este de 30.000 leipentru sprijinirea programu-lui „Sportul pentru toþi”

- CULTE RELIGIOASE:pentru cultele recunoscutede legislaþia în vigoare.

Suma totalã disponibilãpentru sprijinul financiar alprogramelor sau proiectelorunitãþilor de cult dinMunicipiul Lupeni, judeþulHunedoara este de200.000 lei. Împãrþirea seva face în mod egal tuturorcultelor religioase recunos-cute în România, fãrã a sedepãºi 90 % din valoareaproiectului depus.

TINERET: Suma totalã disponibilã

pentru sprijinul financiar alprogramelor sau acþiunilorpentru tineret din

Municipiul Lupeni este de30.000 lei pentru sprijinireaprogramului ”Dezvoltareapersonalã a tinerilor prineducaþie nonformalã”

Evaluarea ºi selecþiaproiectelor în vedereaobþinerii finanþãrii neram-bursabile se va face de cãtreComisia de evaluare consti-tuitã în acest scop, înperioada 24 – 30.06.2016.

Comisia de evaluare va

comunica, la încheiereaprocedurii de evaluare ºiselecþie, în scris, solici-tanþilor respinºi motiveleneacordãrii finanþãrii ºicelor selecþionaþi nivelulsumelor aprobate în ved-erea încheierii contractelor.

Publicat în MonitorulOficial cu numãrul 92 din

data de 12 mai 2016.PRIMAR

CORNEL RESMERIÞÃ

HOTÃRÂREANR.48/2016

privind aprobarea Programului anual almunicipiului Vulcan pentru finanþarea

nerambursabilã a activitãþilor nonprofit deinteres general pe anul 2016, în condiþiile

legii nr. 350/2005

Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ITALIANÃPetroºani,

Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRUEDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE

PROFESIONALÃPETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI

FUNDAMENTALE DE IGIENÃ”LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon0724.157.808

R idicarea gratuitã adeºeurilor menajere.

Aceasta este una dinpropunerile lui DanMarinescu, candidatulindependent la funcþia deprimar al municipiuluiVulcan.

Marinescu vrea sã vinã înajutorul vulcãnenilor prineliminarea unei poveri finan-ciare. Astfel, Dan Marinescuspune cã în cazul în care vaajunge primar va face totposibilul pentru cã cetãþeniisã nu mai plãteascã taxapentru gunoi. “Ridicareadeºeurilor menajere GRATU-IT. Salubrizarea gratuitã nueste o promisiune de cam-panie, ci un proiect pe careîl vom realiza împreunã,administraþia localã ºicetãþenii. Deºeurile dingospodãrii ºi blocuri vor ficolectate selectiv în douã categorii: deºeuri reciclabile(plastic, metal etc) ºi deºeuribiodegradabile (alimentare ºivegetale). Prin vânzareaacestora cãtre centrele decolectare acoperim costulsalubrizãrii. Groapa de gunoide lângã Vulcan va fi recon-ceputã þinând cont de standardele de mediu ale UEºi cu posibilitatea reciclãriideºeurilor+existente”, aratãDan Marinescu în programulsãu pentru dezvoltarea

municipiului Vulcan.Candidatul independent la

funcþia de primar al munici-piului Vulcan, Dan Marinescuvrea ºi o infrastructurã moder-nã în localitate, iar aici are oserie întreagã de iniþiative.

“Iluminat public pe toatestrãzile Vulcanului, moderni-zarea sistemului existent prinînlocuirea corpurilor de iluminat cu unele eficientebazate pe tehnologie LED ºiimplementarea unui sistemde automatizare, extindereaserviciilor de iluminat public cu tehnologie LED ºieficienþã energeticã. Toateprin proiecte pe fondurieuropene. Asfaltãm bine dinprima toate strãzile ºi aleilemunicipiului Vulcan.Revigorarea urbanã, a tuturor parcurilor ºi locuri deîntâlnire pentru tineri cureþea wi-fi gratuitã, amena-jarea de spaþii verzi cu bãnciºi locuri de joacã pentrucopii. Amenajarea unui parcpe dealul de lângã primãriecare este în centrul oraºuluiºi este momentan un terenviran unde se poate face ºiun skatepark pentru tineri.Oamenii ºi comunitatea prinregãsirea ºi afirmarea identitãþii locale promovândobiceiurile ºi produseletradiþionale momârlaneºti.Construirea unui DARACpentru lâna oierilor din zonãunde proprietarii de oi sã

poatã veni sã-ºi prelucrezelâna. Revitalizarea zonei turistice Pasul Vâlcan.Ridicarea la staþiune de interesnaþional Reamenajarea cimi-tirului, orãºenesc, refacereaîmprejmuirii cu plantaþii depomi, pentru a crea o perdeaverde între DJ 664, drum pecare se va realzia accesul lazona turisticã Pasul Vâlcan.Atragerea de investitori, pentru construcþia de hoteluri,pensiuni, în zona turisticã”,mai aratã Dan Marinescu.

Dan Marinescu spune cãun municipiu European trebuie sã aibã asfalt pe toatestrãzile, nu doar pe cele principale. “Într-un oraº alsecolului XXI un municipiueuropean trebuie sã aibãtoate strãzile ºi aleile asfal-tate ºi illuminate. Iar Vulcantrebuie sã fie un oraº cu ade-vãrat European”, a declaratDan Marinescu, candidatulindependent la funcþia deprimar al municipiuluiVulcan. O altã problemã cucare se confruntã cetãþeniimunicipiului Vulcan este ceaa locuinþelor. ºI în aceastãprivinþã, tânãrul are maimulte strategii. “Locuinþesociale ieftine care vor puteafi achiziþionate sau închiriatede locuitorii oraºului, construite în parteneriat public-privat sau blocuri delocuinþe ANL”, mai subliniazã Marinescu.

Proiectele lui DanMarinescu pentru municipiulVulcan sunt multe ºi o strategie pentru dezvoltareaoraºului bine conturatã.


Geoecologiaºi problemeleactualeS tudenþi, oameni de

afaceri ºi elevi de liceuau venit cu idei ºi proiectemenite sã contracarezeefectele poluãrii ºi au vorbitdespre rezervele de apã, orifelul cum gestionãmdeºeurile. Toate sunt temede interes, iar lucrãrile aufost prezentate în cadrulSimpozionului Geoecologiace a avut loc la Petroºani, lasfârºitul sãptãmânii trecute.

Specialiºtii ºi studenþii din maimulte centre universitare dinRomânia au venit la Petroºani,la cea de a XIV-a ediþie a unuisimpozion naþional pe teme degeologie ºi ecologie. Au fost discutate probleme actualelegate de gestionarea deºeurilor,de resursele de apã existente, iarpe viitor se vor stabili ºi relaþii decolaborare. „În primul rândgeoecologia înseamnã tradiþie,tradiþie pentru Universitatea dinPetrioºani ºi Facultatea de Mine,iar noi suntem continuatorii uneiacþiuni demarate cu mulþi ani înurmã, chiar dacã suntem laediþia cu numãrul XIV. Ceea ce ne preocupã pe noi sunt rezervele, resursele. Este impor-tant sã reþinem cã acestea suntmoºtenirea pe care am primit-oºi trebuie sã o dãm copiilornoºtri”, a declarat AndreeaIonicã, decanul Facultãþii deMine a Universitãþii dinPetroºani.

Organizatorii au invitat chiar

ºi oameni de afaceri, pentru adezvolta astfel viitoare parteneri-ate în domeniu. Lucrãrile auînceput vineri ºi se vor finalizasâmbãtã. „În acest an ne întâlnim pentru a dezbate cuprecãdere teme inginereºti cevizeazã geologia, ingineria mediului, topografia, construcþi-ile civile ºi miniere, managemen-tul, ingineria securitãþii, dar de laediþia trecutã avem ºi o secþiunepreuniversitarã, care seadreseazã cu precãdere colegilornoºtri mai tineri din liceele Vãii Jiului”, a menþionat îndeschiderea lucrãrilor ºi CsabaLorinþ, profesor organizatorulsimpozionului.

Dezbaterile pe diverse temeau avut loc la sediul universitãþii,iar cei care au fãcut posibilãaceastã manifestare au fost premiaþi, organizatorii oferindu-leo diplomã de merit. La aceastãediþie, au fost reprezentate 8centre universitare. Sunt circa70 de lucrãri, elaborate decãtre 85 de participanþi, coordonaþi de 36 de profesori.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dan Marinescu: “Vulcan trebuie sã fie unoraº cu adevãrat european”

Dupã alte trei sezoane încampionatul regiuniiHunedoara, în sfârºit ªtiinþaPetroºani îºi vede visul reali-zat: promovarea în sistemuldivizionar, respectiv Divizia„C”. Astfel, petroºeneniiocupã locul 1 la finalul ediþiei1967-68, promovând înDivizia „C” cu lotul Holda, P.Tudor (portari), Pãsculescu,Licã Luca, Rakosi, V. Tudor,Bulbucan, I. Dinu, I. Nagy,Bursumac, T. Munteanu,Mercurean, Stãnilã, Fr.Covaci, Rãsãdeanu.

Aºadar, în sezonul 1968-69, ªtiinþa Petroºani atacãDivizia „C”. Pentru aceasta,se purcede la construireaunei echipe competitive, laun proces de antrenamentmai riguros (echipa nu aveaîncã un teren propriu, se jucala Lonea, se antrena pedealurile din jurul institutu-lui...).

11 august 1968, victorie aªtiinþei Petroºani din primaetapã a Seriei a 6-a (erau optserii) a Diviziei „C”, 2-1Metalul Copºa Micã.

A fost un prim campionatîncheiat cu brio, pe locul 1,cu un punct avans faþã deAurul Zlatna.

Lotul folosit de prof.Gheorghe Irimie în acestcampionat: Marincan,Martinescu, Dlujanschi (portari), Pãsculescu, M.Popovici, Izvernari, V. Tudor,G. Constantinescu,

Varhonik, Cr. Fãgaº,Broscãuþeanu (fundaºi), T.Munteanu, Bulbucan, ªtir, M.Matei (mijlocaºi), Bãlãneanu,Rãsãdeanu, I. Danciu,Mãrcuº, Tugearu, Pãnescu,A. Uriþescu, Mercurean, M.David, Gh. Manea.

A proape în „B”...

Ocuparea primului loc înSeria a 6-a a Diviziei „C” dãdreptul ªtiinþei Petroºani dea participa la barajul pentruDivizia „B”. Echipa dinPetroºani este repartizatã îngrupa a II-a, la Cluj, alãturide Chimia Fãgãraº, MinerulAnina ºi Olimpia Satu Mare.Jocurile vor avea loc înperioada 6-13 iulie 1969 laCluj.

În primul joc (6 iulie1969), ªtiinþa Petroºani areuºit un 2-2 cu ChimiaFãgãraº (dupã cepetroºenenii au condus lapauzã cu 2-1, fiind egalaþi înmin. 89!), fiind de altfel, celmai bun rezultat (goluri marcate de Rãsãdeanu ºi M.Matei), cu formula de echipã:Marincan – Pãsculescu,Izvernari, Cr. Fãgaº, T.Munteanu – V. Tudor, M.

Matei – Rãsãdeanu,Bulbucan (min. 87 David),ªtir, Pãnescu (min. 74 G.Constantinescu).

Apoi a pierdut celelaltedouã partide, 0-1 cu MinerulAnina ºi 0-2 cu Olimpia SatuMare, promovând OlimpiaSatu Mare ºi Minerul Anina.

În urmãtorii ani, ªtiinþaPetroºani ocupã locurile 14(Seria a 6-a) în ed. 1969-70,locul 2 (Seria a 5-a) în ed.1970-71, locul 2 (Seria a 7-a) ed. 1971-72, locul 4(Seria a 7-a) în ed. 1972-73,locul 7 (Seria a 7-a) în ed.1973-74 (cu Berindei,Hanganu, Nãdãºan,Pandelaº, Rotea, V. Sandu,

Sturza Rusu, Gruia, David,Radu, Bâtea, Bulbucan,Gudei º.a.m.d. în lot).

ªtiinþa Petroºani varãmâne una dintre echipeleimportante ale Diviziei „C”pânã în sezonul 1979-1980,când va termina campionatulSeriei a 7-a pe ultimul loc,dispãrând dupã 12 anineîntrerupþi de pe scenaDiviziei „C”.

T unarii „Bombo”ºi „Mopsul”

ªtiinþa Petroºani a dat mai mulþi jucãtori cãtredivizionara „A” JiulPetroºani, aspect descris într-un capitol anterior. Dar aºi primit cu braþele deschisecâþiva jucãtori de la Jiul,cãrora conducerea de atuncile-a cam întors spatele, înmomente de cumpãnã... Aºaau apãrut sub tricoul ªtiinþeidouã vârfuri consacrate,Vasile Ionescu alias „Bombo”ºi Florea Dumitrache alias„Mopsul”.

Vasile Ionescu a „urcat”în „Dealul Institutului” cândavea 25 de ani (nãscut pe 6februarie 1944), dupã oactivitate în Divizia „A” laDinamo (1963-64) Univ.

Craiova (1964-67) ºi JiulPetroºani (1967-69).

La Jiul a jucat pânã la ungrav accident petrecut pe 3nov. 1968, la un joc cuCriºul Oradea, dupã care alipsit o perioadã de pegazon. Cei de la Jiul l-aumarginalizat dupã acesteveniment, fapt ce l-a deter-minat pe „Bombo” Ionescusã treacã la ªtiinþa Petroºani,acolo unde a mai jucat încãtrei campionate în perioada1969-1972.

Florea Dumitrache zis„Mopsul” sau „Corsarulroib”, unul dintre compo-nenþii de bazã ai echipeiRomâniei la C.M. din Mexic1970, a venit de la Dinamola Jiul Petroºani în 1976când avea 28 ani (n. 22 mai1948), jucând aici pânã în1979, când a trecut pentru operioadã scurtã pe la ªtiinþaPetroºani, devenitã în 1980Minerul ªtiinþa Vulcan.Prezenþa celui care jucase de31 de ori în echipaRomâniei (pentru care marcase 15 goluri) ºi carefusese de douã ori golgeterulDiviziei „A”, a impus o anumitã atmosferã în sânulechipei studenþeºti, caredubla numãrul de spectatoripe stadioanele Diviziei „C”,cu „Mopsul” în echipã.

Cronica Vãii Jiului | Luni 16 Mai 20168 Sport

La nivel judeþeanstãm bine cu grupelede juniori ale Jiului.„Gaºca nebunã”,Militaru – Tudorache –Ghiþan – Kanduth a

ºtiut sã adune în jurulsãu zeci de copii,cãrora sã le insuflepasiunea pentru joculcu balonul rotund.

La nivelul unor

copii de 10-15 ani,aceste echipe ale„ªcolii de Fotbal Jiul”,lucrurile stau bineacum la final desezon. Micii jiuliºti s-aucalificat în tot felul definale judeþene, uniimergând ºi maideparte. Aºteptãm de-acum finalul ºi lajuniorii A1, cei de la

Liga a IV-a, echipãcare anul trecut aajuns pânã pe locul 3pe þarã! Intenþiile luiKanduth sunt aceleaºica ºi în ediþia prece-dentã.

Juniorii A1 de laJiul sunt matematiccampionii judeþuluiHunedoara (au ºiprimit trofeul!), de-

acum gândurilesunt pentru fazelenaþionale. Dacã laseniori n-am fãcutnicio brânzã, poateiese ceva din aceºticopii.

ªanse sunt, talentexistã, mai trebuieconcentrare!

Bucuriile mari potveni de la cei mici.

Henþ cu mâna

Mergem cu juniorii mai departe

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinþa (Universitatea) Petroºani au în 2016anul jubiliar de la înfiinþare. Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.

ªtiinþa Petroºani promoveazã înDivizia „C” ºi terminã pe locul 1!

EPISODUL 2

cvj nr. 1103 luni 16 mai 2016

Documents