cvj nr. 1009 luni 21 decembrie 2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1009 Luni, 21 Decembrie 2015 Crãciunul se apropie, atenþie la depresii S ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie sau prieteni. Existã însã ºi situaþii când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a unei persoane, iar cum Crãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoane pentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea, apãsarea, depresia. Depresia este o emoþie legatã de renunþare, de incapacitatea de a mai dori a face ceva. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Vor beneficia de aceste ajutoare alimentare ºi persoanele cu venituri mai mici de 450 lei/membru de familie, altele decât cele din categoriile care beneficiau pânã acum. Programul operaþional Ajutorarea per- soanelor defavorizate, finanþat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (POAD), se aflã în procesul de achiziþie al alimentelor la nivel naþional, urmând ca produsele sã fie recepþionate ºi distribuite în 2016. “Din câte ºtim noi, alimentele europene vor sosi ºi la Petroºani undeva în luna februarie a anului viitor. Teoretic, beneficiarii vor rãmâne aceeaºi”, a declarat Cristina Mraz, director execu- tiv DLAS Petroºani. Pachetul cu ali- mente gratuite de la UE conþine: fãinã, mãlai, paste, ulei, zacuscã, bulion, conserve de carne de porc, zahãr ºi miere. Printr-o Hotãrâre de Guvern publicatã în Monitorul Oficial a fost introdusã ºi o nouã categorie de beneficiari, respectiv “persoanele fãrã venituri sau ale cãror venituri nete lunare realizate sunt de pânã la 450 lei/lunã/per- soanã, inclusiv ºi nu se încadreazã în niciuna dintre categoriile prevãzute, stabilite prin dispo- ziþie a primarului”. Astfel, în aceastã serie vor putea primi ajutoare alimentare ºi bãtrânii care nu primesc niciun fel de pensie sau alte venituri ºi care, în ultimul an, nu au putut primi aceste ajutoare alimentare europene. Monika BACIU Monika BACIU P rimele de Crãciun ale angajaþilor de la SNÎMVJ depind de CEH. Problemele financiare ale Complexului Energetic Hunedoara se rãsfrâng pe toate palierele cu care societatea are relaþii comerciale. Faptul cã CEH se confruntã cu grave lichiditãþi financiare se resimte ºi la celelalte firme care nu îºi pot încasa contravaloarea facturilor. Astfel, ºi la SNÎMVJ se înregis- treazã probleme în ceea ce priveºte acor- darea drepturilor pre- vãzute în contractul colectiv de muncã. Negocierile pentru acordarea primelor de Crãciun a început, dar procesul încã nu s-a finalizat. “Au fost începute negocierile împreunã cu sindicatul reprezen- tantiv, dar încã nu s-a ajuns la un acord final. Depindem de banii pe care ni-i livreazã Complexul”, au declarat surse din cadrul SNÎMVJ. Anul trecut, angajaþii de la SNÎMVJ au bene- ficiat în luna decembrie de prime în valoare de 700 de lei cu ocazia Sfintei Varvara ºi a Crãciunului. Monika BACIU Monika BACIU Primele de la SNÎMVJ depind de CEH Alimentele europene, distribuite în februarie V eºti bune pentru beneficiarii alimentelor europene. Acestea vor sosi în luna februarie a anului viitor. Persoanele cu venituri modeste vor primi ºi în acest an ajutoare alimentare acordate de Uniunea Europeanã.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 24-Jul-2016

222 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1009

Luni, 21 Decembrie 2015

Crãciunul se apropie,atenþie la depresii

S ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie sau prieteni. Existã însã ºi situaþii

când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a unei persoane, iar cumCrãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoanepentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea,apãsarea, depresia. Depresia este o emoþie legatã de renunþare, deincapacitatea de a mai dori a face ceva. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Vor beneficia de aceste ajutoare alimentare ºi persoanele cu veniturimai mici de 450lei/membru de familie, altele decâtcele din categoriilecare beneficiau pânãacum. Programul

operaþional Ajutorarea per-

soanelor defavorizate,finanþat din Fondulde ajutor europeandestinat celor maidefavorizate persoane(POAD), se aflã înprocesul de achiziþieal alimentelor la nivel

naþional, urmând caprodusele sã fierecepþionate ºi distribuite în 2016.

“Din câte ºtim noi,alimentele europene

vor sosi ºi laPetroºani undeva înluna februarie a anului viitor. Teoretic,beneficiarii vorrãmâne aceeaºi”, a

declarat CristinaMraz, director execu-tiv DLAS Petroºani.

Pachetul cu ali-mente gratuite de laUE conþine: fãinã,mãlai, paste, ulei,zacuscã, bulion, conserve de carne deporc, zahãr ºi miere.Printr-o Hotãrârede Guvern publicatãîn Monitorul Oficial afost introdusã ºi onouã categorie debeneficiari, respectiv“persoanele fãrã venituri sau ale cãrorvenituri nete lunarerealizate sunt de pânã

la 450 lei/lunã/per-soanã, inclusiv ºi nu se încadreazã în niciuna dintre categoriile prevãzute,stabilite prin dispo-ziþie a primarului”.

Astfel, în aceastãserie vor putea primiajutoare alimentare ºibãtrânii care nuprimesc niciun fel de pensie sau altevenituri ºi care, înultimul an, nu auputut primi acesteajutoare alimentareeuropene.

Monika BACIUMonika BACIU

P rimele deCrãciun ale

angajaþilor de laSNÎMVJ depind deCEH. Problemele financiare aleComplexuluiEnergetic Hunedoarase rãsfrâng pe toatepalierele cu care societatea are relaþiicomerciale.

Faptul cã CEH seconfruntã cu gravelichiditãþi financiare seresimte ºi la celelaltefirme care nu îºi potîncasa contravaloareafacturilor. Astfel, ºi laSNÎMVJ se înregis-treazã probleme înceea ce priveºte acor-darea drepturilor pre-

vãzute în contractulcolectiv de muncã.Negocierile pentruacordarea primelor deCrãciun a început, darprocesul încã nu s-afinalizat.

“Au fost începutenegocierile împreunãcu sindicatul reprezen-tantiv, dar încã nu s-aajuns la un acord final.Depindem de banii pe care ni-i livreazãComplexul”, audeclarat surse dincadrul SNÎMVJ.

Anul trecut, angajaþiide la SNÎMVJ au bene-ficiat în luna decembriede prime în valoare de700 de lei cu ocaziaSfintei Varvara ºi aCrãciunului.

Monika BACIUMonika BACIU

Primele de la SNÎMVJdepind de CEH

Alimentele europene, distribuite în februarieV eºti bune pentru beneficiarii

alimentelor europene. Acestea vorsosi în luna februarie a anului viitor.Persoanele cu venituri modeste vorprimi ºi în acest an ajutoare alimentareacordate de Uniunea Europeanã.

Page 2: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

A r fi trebuit sãvorbim despre

un drum nou ºi terminat în DefileulJiului, dar pentru cã nu este chiar aºa,anul 2016 ar putea fi cel în care sã vorbim, în sfârºit,despre finalizarealucrãrilor.

Totuºi, artera ºimodul în care vor lucraspaniolii va fi atentmonitorizat de cei dinHunedoara, pentru cãdoar aici ar mai fi acumde lucru.

Artera rutierã dinDefileul Jiului a fostreabilitatã pe porþiunimari ºi anul 2015 a fostcel în care s-a lucratmai mult ca oricând.Lucrãrile de reabilitaresunt vizibile ºi uºureazãtraficul, dar asta nu-ilasã pe cei din ConsiliulJudeþena Hunedoara sãnu þinã aproape de constructori. „Nu putemsã nu remarcãm faptulcã s-au fãcut progreseserioase în moderniza-rea drumului în acestan. Îmi propun ca pe

anul viitor sã fiu la felde atent ºi sã monitori-zãm la fel de atent,împreunã cu presa, care s-a ocupat deaceastã problemã ºi sãterminãm cu lucrãrile,mai ales cã a mai rãmasdoar ºoseaua de pe teritoriul din judeþulHunedoara”, a precizatAdrian David, preºedin-tele C J Hunedoara.

Lucrãrile din DefileulJiului sunt executate de

o firmã spaniolã,Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 demilioane de lei. Drumultrebuia finalizat pânã în luna decembrie aacestui an, dar lucrãrileau fost sistate din 15noiembrie, din cauzavremii nefavorabile,muncitorii urmând sã revinã în Defileu anul viitor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

A dministraþialocalã de la

Petroºani renunþãla asocierile pentruteleskiurile dinParâng.

Pânã la finalizareaproiectului, municipali-tatea de la Petroºaninu va mai încheianicio asociere cu vreopersoanã sau societatecare deþine teleskiuri înmunte. Decizia a fostluatã de primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

“În faza aceasta aproiectului nu mai

facem asocieri. Cândvom termina atuncivom face pentru toatãlumea. Vreau sãevitãm orice fel de discuþii”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

În momentul de faþãproiectul de dezvoltarea domeniului schiabil

Parâng este realizat înproporþie de 17%.Pentru cã planurilemunicipalitãþii sã devi-nã realitate ar mai finevoie de aproape 40de milioane de euro.Autoritãþile locale de laPetroºani au începutlucrãrile la dezvoltareadomeniului schiabil înanul 2009. Timp de

trei ani de zile, minis-terul de resort a alocataproape 26 de mili-oane de lei. Cel maimare domeniu de schidin Europa de Est tre-buia sã fie construit laPetroºani, în Parâng.În afarã de reamena-jarea celor cinci pârtiiexistente, acolo urmausã aparã 17 piste noi,

2 telegondole, ºaptetelescaune, 30 detunuri de zãpadã ºi 7 maºini de bãtutzãpada.

Complexul trebuiasã conþinã ºi douã cen-tre turistice, o cabanãºi o instalaþie de ticketing. Costul final:99 de milioane de euro.

Potrivit docu-mentelor, MinisteruluiDezvoltãrii, nivelulde cofinanþare aproiectelor derulate încomun de MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului ºiautoritãþile publicelocale este urmãtorul,unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu maipuþin de 5%, din

valoarea totalã a contractelor de lucrãriîncheiate în conformi-tate cu legislaþia învigoare, exceptânddomeniul schiabil,unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu maipuþin de 5%, din valoarea contractuluiaferent realizãrii docu-mentaþiei tehnico-eco-nomice, încheiat înconformitate cu legis-laþia în vigoare, în cazuldomeniului schiabil,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluifinanþeazã procurareainstalaþiilor de transportpe cablu ºi montajulacestora, în limita fon-durilor disponibile.

Monika BACIUMonika BACIU

HaralambieVochiþoiu a spus cã vicepremierulDâncu s-a declarat un susþinãtor al Vãii,mai ales cã de zonã îlleagã multe amintiri,iar senatorul a cerutsprijin pentru unproiect al sãu care arajuta administraþiilelocale din zonã, darnu numai, sã acce-seze bani europeni peun program la care înprezent nu au acces.

„Am discutat ºitelefonic cu domnulvicepremier VasileDâncu, ºi am promi-siuni cã ne va ajuta.Este vorba de acelproiect pe care l-aminiþiat ºi în urmacãruia primarii dinValea Jiului ar puteaaccesa fonduri

europene pe pro-gramele de dezvoltareruralã”, a explicatsenatorul UNPR.

Acesta a iniþiat unproiect la care auaderat ºi primarii dinValea Jiului ºi în urmacãruia cãtunele aufost declarate zoneperiurbane.

România are alocate 20 de miliar-de de euro doar pedezvoltare ruralã, fonduri care pot fiaccesate pânã în2020. Potrivit luiVochiþoiu, dacã mãcar1 procent din sumatotalã destinatã þãriinoastre va ajunge înValea Jiului, acestlucru ar însemnafoarte multe locuri demuncã pentru oregiune monoindustri-

alã, unde ºomajul esteridicat. Pe de altãparte, Vochiþoiu aapelat la Vasile Dâncudat fiind faptul cã ºtie exact situaþia economicã ºi socialãa Vãii Jiului.

VicepremierulDâncu a fost pentru operioadã de timp jurnalist în regiuneaminierã ºi profesor defilozofie de la Liceulde InformaticãPetroºani. În ValeaJiului a ajuns imediatdupã terminareastudiilor universitare ºidupã o perioadã încare s-a aflat la catedrã a trecut înbranºa jurnaliºtilor înredacþia cotidianului“Zori Noi”, la paginade culturã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Parâng: fãrã asocieri între municipalitateºº ii pprroopprr iieettaarr ii ii ddee ttee lleesskk iiuurr ii

Defileul va fi monitorizat de C.J.HVochiþoiu a cerut ajutorul vicepremieruluiVasile DâncuS enatorul UNPR din Valea Jiului

a avut o întâlnire cu ministrulDezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei,Vasile Dâncu, iar vicepremierul s-a arãtat deschis la propunerile ºi nevoilevenite din Valea Jiului.

Page 3: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

E vremea colindelor,

iar în perioada premergãtoare sãrbãtorilor deiarnã instituþiilepublice sunt colin-date de grupuri depreºcolari ºi ºcolari.

Consiliul JudeþeanHunedoara, una dintre instituþiile careprimeºte cei mai mulþicolindãtori în fiecarean, a rãsunat deja devocile care anunþãnaºterea Mântuitorului.

ªi, pentru primadatã, Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,a fost gazda grupurilorde colindãtori ºi laPetroºani.

Copiii din clasapregãtitoare de laªcoala Generalã nr. 7din Petroºani, dar ºiun grup de copii dincorul de la BisericaSfânta Varvara au

susþinut un mic recitalde colinde tradiþionale,vestind bucuria sãrbãtorilor de iarnã ºifermecându-i pe ceiprezenþi cu frumuseþeaºi inocenþa lor.

„Tradiþia sepãstreazã, iar porþilesunt deschise celorcare doresc sã vinã la

noi pentru a aducevestea naºteriiMântuitorului”, adeclarat Adrian David.

Toþi colindãtorii au primit din partea preºedintelui CJ Hunedoara, Adrian David pachetecu dulciuri.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015 Actualitate 3

CEH contribuie larezerva terþiarã lentã asistemului energeticnaþional cu aproape 500de MWh. Abia cândscad temperaturile seconºtientizeazã impor-tanþa cãrbunelui pentruproducerea energieielectrice. ComplexulEnergetic Hunedoaracontribuie la RTL cu460 MWh din totalul de700. În lunile ianuarieºi februarie, sunt posibileapariþii de fenomenemeteorologice, tempera-turi medii zilnice nega-tive, sub –50C maimulte zile consecutiv,hidraulicitate scazutã,

care pot periclitafuncþionarea normalã aSistemului EnegerticNaþional. Pentru acestesituaþii din perioadaanotimpului friguros,pentru a preveni o situaþie criticã înfuncþionarea sigurã ºistabilã a SEN ºi, pentrua se crea resursele ºicapacitãþile necesareintervenþiei în timp util pentru echilibrareaSEN, este necesarãsuplimentarea rezervelorde putere activã carecompun serviciile tehno-logice de sistem, respec-tiv ”rezerva terþiarãlentã”- RTL, ”rezerva

terþiarã rapidã”- RTR,”bandã de reglaj secundar”- BRS.

“În prezent, necesarulde RTL este de 700hMW/h, din care 460hMW/h sunt achizitionaþiîn regim reglementat dela Societatea ComplexulEnergetic Hunedoara înbaza Deciziei AutoritãþiiNaþionale deReglementare în dome-

niul Energiei - ANRE (...)diferenþa pânã la nece-sar fiind achiziþionatã înregim concurenþial(începînd cu data de 2 iulie 2015). În urmaprocedurilor de achiziþieorganizate de cãtreCNTEE TranselectricaSA, în calitate deOperator de Transport ºiSistem, s-a constatatfaptul cã aceastã canti-

tate de RTL, respectiv240 hMW/h a fostcâºtigatã, cu precãdere,de cãtre centrale elec-trice cu funcþionare pebazã de gaze naturale.Având în vedere faptulcã, în perioada de iarnã,pot avea loc disfuncþio-nalitãþi în reþeaua detransport gaze naturale,fie din cauza creºteriiconsumului casnic degaze naturale pe fondultemperaturilor scãzute,fie din lipsa gazului dinimport, aceastã situaþieconduce inevitabil lareducerea producþiei termocentralelor cufuncþionare pe bazã degaze naturale ºi, implicit,imposibilitatea furnizãriiserviciului contractat deRTL. Aceastã situaþie sepoate suprapune, deasemenea, peste lipsaaportului, în structura deproducþie, a centralelorelectrice eoliene, ºtiutfiind faptul cã aproapetoate tipurile de turbineeoliene nu funcþioneazãla temperaturi sub -20grade Celsius. Totodatã,având în vedere faptul

cã vârful de sarcinã petimpul iernii se înregis-treazã seara, când cen-tralele fotovoltaice nufuncþioneazã, se impunenecesitatea asigurãrii cuenergie electricã dintr-osursa alternativã, respec-tiv pãcurã sau cãrbune.În acest sens, CNTEETranselectrica SA, prinUnitatea OperaþionalãDispecerul EnergeticNaþional – UNO-DEN, aluat în calcul suplimenta-rea RTL ºi asigurareaacesteia din grupurifuncþionând cu combustibil alternativ –pãcurã”, se aratã în documentele Ministerului Energiei.

Acelaºi minister maisubliniazã cã “în situaþiiledefavorabile din punctde vedere meteorologic,în care potenþialulhidroenergetic, energianuclearã ºi surseleneconvenþionale nu pot asigura, alãturi deproducþia internã decombustibili, echilibrareabalanþei energetice”.

Monika BACIUMonika BACIU

Sã nu mai fim debranºaþipentru apã!S enatorul Haralambie

Vochiþoiu vrea o lege caresã ne garanteze cã nu vom maifi debranºaþi de la apã, dacã neplãtim facturile.

Legile actuale le permit furnizorilorde servicii din acest domeniu sãdebranºeze o scarã întreagã pentru unrãu-platnic. În plus, apa se ieftineºte înValea Jiului ºi aceastã mãsurã ar veniîn sprijinul celor care sunt la zi cu platafacturilor.

Dacã un vecin nu îºi achitã facturile,legea le permite celor de la societateade furnizare a serviciilor de apã ºicanalizare sã îi debranºeze pe toþivecinii lui din scarã. Mãsura a stîrnitreacþii vehemente în rândul celor careau avut de suferit în toatã þara, iaracum senatorul din Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu vrea sã instituieo nouã lege. Aceasta ar urma sã fieaprobatã imediat ce parlamentarii îºireiau activitatea anul viitor. „Am speratcã, la finalul acestui legislativ, proiectulde lege prin care cetãþenilor care îºiplãtesc factura la apã sã nu li se maipoatã tãia apa, sã treac, dar, dinpãcate, Camera Deputaþilor a fostprea ocupatã cu arestãri de colegi, bacu altele, dar am promisiuni din parteacelor de la PSD ºi din partea domnu-

lui Laurenþiu Nistor, cã în prima lunã de activitate legislativã sã treacã aceastã lege, aºa încât sãajungã ºi România o þarã normalã”, a spus Haralambie Vochiþoiu, senatorul Vãii Jiului.

ªi, tot de anul viitor, în Valea Jiuluise va ieftini apa. Asta pentru cã scadeTVA –ul ºi facturile vor fi mai mici.„Profitând de modificarea CoduluiFiscal, dar ºi de legile în vigoare,începând cu daat de 1 ianuarie, preþulapei ºi al canalizãrii în Valea Jiului, vascãdea. Preþul apei, în urma modi-ficãrii TVA, care scade de la 24 la 9%,iar la serviciile de canalizare ºi apãmeteoricã TVA va fi de la 24 la 20%,.Undeva la 7,42 va fi preþul, care avscãdea cu 50 de bani”, a spus ºiCostel Avram, director SC Apa Serv.

În acest moment, în Valea Jiuluipreþul apei se calculeazã la valoarea de4,22 lei pe un metru cub, la care seadaugã TVA, în timp ce pentru apauzatã, plãtim 2,18 lei pe metru cubplus TVA. Zeci de oameni, însã, aurãmas în primãvara lui 2015 fãrã apãla robinete, dupã ce Apa Serv a decissã debranºeze toate scãrile de blocunde erau datornici, ori blocurile undeasociaþiile au datorii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cãrbunele devine esenþial când eolienelesunt ABSOLUT INUTILE iarnaM inisterul Energiei recunoaºte cã

iernile nu pot fi trecute decât cuenergie electricã produsã pe bazã de cãrbune. Turbinele eolinere, gazul, dar ºialte metode regenerabile de a produceenergie nu sunt suficiente pentru perioadade iarnã. Mai mult decât atât, în zilelegeroase, eolinele sunt absolut inutile.

Preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David i-a primit pe colindãtori, la Petroºani

Page 4: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

Cu toþii au înduratfrigul, cãci în peºterã nueste prea cald nici vara,dar au venit pentru cã aici, an de an, orga-nizatorii aduc magiasãrbãtorilor de Crãciunla un alt nivel. Înpeºtera Bolii, aflatã laintrarea dinspre Deva înPetroºani, locul a fostamenajat special pentruaceastã sãrbãtoare, iaraudienþa a fost încân-tatã de Maicile de laDiaconeºti din Bacãu,de Corul "Kinonia" dinSeverin, dar ºi deRobert Târnãveanu. Nuau lipsit nici Craii dinValea Jiului, cu toþi

vestind Crãciunul, într-oatmosferã de basm.„Felicit[ri pentru organi-zatori! A fost o searamagicã, ceva întrebasm ºi realitate, cevadivin a coborat înpeºterã ºi ne-a datimpresia ca levitãm.Aici e ceva unic, ce nuse poate descrie incuvinte! MultumimIonut Dragotesc!”, auspus cei care au partici-pat.

Ionuþ Drãgotesc esteiniþiatorul acestei acþiuniîn Peºtera Bolii, pentrucã de 8 ani aducemereu magia în acestloc, înainte de Crãciun.

„Vã mulþumesc tuturorcelor care ºi în acest anaþi fost alãturi de noi înPeºtera Bolii. A fost osearã pe care nu o voiuita niciodatã. În fapt,eu, voi, noi toþi avemceva în comun:

încãpãþânarea de arãmâne ºi de crede înValea Jiului”, le-a spusIonuþ Drãgotesc celorcare au participat ºi laacestã ediþie.

ªi dacã nu aþi ajunsîn Peºtera Bolii, atunciîn fiecare searã pânã laCrãciu, dar ºi apoi, sprefinal de an, puteþi venila amfiteatrul de lângãTeatrul Dramatic I. DSîrbu. Aici au loc, subatenta supraveghere a lui Moº Crãciunrecitaluri de muzicã ºicolinde în fiecare searã,începând cu ora 17,30.

În primele seri aucântat copiii, aflaþi subbagheta profesoruluiEugen Muntean, de laCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015 Actualitate 5

În perioada 14-17decembrie 2015,Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara aorganizat o simularejudeþeanã a exam-enelor naþionale 2016,în 83 de unitãþi ºcolaredin judeþul Hunedoara.Simularea probelorscrise ale examenelornaþionale a fost pro-gramatã în aceastãperioadã cu scopul dea familiariza elevii cuatmosfera ºi condiþiiledin sãlile de examen,respectiv de a face oprimã verificare a sta-diului de pregãtire ºiparcurgere a pro-gramelor la disciplinelede examen.

P rezenþã deaproape 85%

la clasa a VIII-aÎn ceea ce priveºte

simulãrile examenuluila evaluarea naþionalã,prezenþa elevilor declasa a VIII-a a fost de94,87% din totalulelevilor înscriºi. Cea

mai mare prezenþã s-aînregistrat la limbamaternã acolo undedin 64 de elevi înscriºis-au prezentat 62.proba la matematicãpare a-i fi speriat cel

mai mult pe elevii declasa a VIII-a. Din3564 de elevi înscriºi247 au absentat. La proba de limba ºiliterature românã dincei 3564 de eleviînscriºi doar 189 aufost absenþi.

S imularea pen-tru bacalaureat,

doar pentru puþinpeste jumãtate

Examenul debacalaureat este celcare le dã cele maimari bãtãi de capabsolvenþilor de liceu.Rezultatele anualeobþinute la acest examen decisiv aratãcã tinerii sunt slab

pregãtiþi. Mai grav este faptul cã ei nusunt interesaþi nici deexamenul de simulare.Astfel, în rândulelevilor de clasa a XII-aprocentul de prezenþãla simulareabacalaureatului a fostde doar 73,18%.Dintr-un total de 3140de elevi înscriºi laproba de limba ºi literatura românã s-auprezentat 2578, 562fiind absenþi. De altfel,la aceastã probã a fostînregistratã cea maimare prezenþã în rândul elevilor de clasaa XII-a. În ceea cepriveºte limba maternãau fost înscriºi 41 deelevi dintre care 27prezenþi ºi 14 absenþi.Simularea examenuluila matematicã ºi istoriea adus în sãli 2449 de elevi, 691 fiindabsenþi. Cel mai ridicatgrad de absenteism afost la disciplina laalegere unde au fostabsenþi 1043 de elevidin totalul de 3140 de înscriºi.

Procedura de orga-nizare ºi desfãºurareprevede afiºarea rezultatelor pânã ladata de 13 ianuarie2016. Lucrãrile vor fi prezentate elevilor ºi pãrinþilor, iar rezultatele nu se potcontesta.

Monika BACIUMonika BACIU

Psihologiipetroºãneni susþin cãpersoanele depresive în aceastã perioadãrememoreazã anumiteevenimente neplãcuteale vieþii lor. Imagineaidilicã a reclamelor de sãrbãtori unde seprezintã familii fericite,cupluri minunate, copiiextraordinary, nu esteîn totalitate potrivitã cu realitatea, aºa cum,poate, unii ºi-ar dori sã fie.

“Sãrbãtorile reprezin-tã un moment social deevocare a amintirilorplãcute vizavi de valorilecomune ºi relaþia cuceilalþi, iar dacã aceastaevocare aduce în

conºtiinþa trãiri neplã-cute, atunci apare ºiriscul ca cei instabiliemoþional sã se decom-pensez, destabilizez).Trebuie însã menþionatcã nu sãrbãtorile

provoacã depresii, cifelul în care oamenii se raporteazã la ele.Aceastã afirmaþie esteargumentata prin aceeacã nu toþi care sunt sin-guri de sãrbãtori ajung

sã facã depresii,ci doar o parte, aceeacare interpreteazã înmaniera iraþionalãvenirea sãrbãtorilor.Iraþional se referã deexemplu la con-cluzionarea: “dacã suntsingur de sãrbãtoriînseamnã cã ceilalþi numã vor printre ei”, nespune Cãtãlin Gogioiu,psiholog în cadrulCabinetului PsihologicSilvana Capriº.

Depresiile pot fi trecute, însã depinde degravitatea lor. În unelesituaþii persoana în cauzã se poatemobiliza ºi sã treacãpeste aceastã perioadãnefastã, iar în cazurile

mai speciale se recomandã asistenþãspecializatã.

“Simplist spus sepoate trece pestedepresie, prin reformu-larea într-o manierãechilibratã a gânduluide mai sus, de exemplu:“deºi sunt singur de sãr-bãtori asta nu înseamnãcã ceilalþi nu mã vor, cidoar cã nu m-am sin-cronizat cu prietenii meipentru a petrece timpulîmpreunã”.

Detaliind ºi pentrucazurile clinice, seimpune intervenþie psi-hologicã specializatã pecare o implementeazãpsihologul clinicianºi/sau psihoterapeutulîn funcþie de gravitateacazului. Uneori estenecesarã ºi medicaþiape care o stabileºtemedicul specialist psihiatru. Intervenþiapsihologicã în formã eicompletã, urmãreºte sã

reducã simptomele,apoi sã le controleze ºiîn final sã le previnãapariþia”, ne mai spunepsihologul.

Inclusiv presiuneafinanciarã poate contribui la adâncireafrustrãrii ºi a stãriidepresive, cunoscutfiind faptul cã oameniiîºi doresc sã marchezemomentele importanteprin a oferi ºi a-ºi ofericadouri. Presiuneafinanciarã este la fel derealã pentru o persoanãcare se aflã în dificul-tatea de a pregãti omasã tradiþionalã desãrbãtori, precum ºipentru o altã persoanãcare doreºte achiziþio-narea unor articole delux. Oameni diferiþi au presiuni financiarediferite, iar prinurmare, motivele dedepresie sunt diferite.

Monika BACIUMonika BACIU

Vineri seara, în sala de spectacole aTeatrului Dramatic ID Sîrbu dinPetroºani,grupele decopii de laPro Fotbal,alãturi deantrenorii lor,de pãrinþi ºibunici, ausãrbãtoritîmpreunãsfârºitul unuian frumos ºi

venirea lui MoºCrãciun a fost punctulculminant al acþiunii.

Sunt ei mari fotbaliºti,îl copiazã pe Ronaldosau Messi, dar când avenit Moº Crãciun s-afãcut liniºte.

Puºtii au avut partede un spectacol debasm, pus în scenã deactorii teatrului, dupãcare, surpriza mare amicilor fotbaliºti a fostun fimuleþ de

prezentare realizat dePro Fotbal, în care ceimici s-au regãsit peecran. Antrenorii augândit totul pentru a-i încânta pe micuþiifotbaliºti, care s-auprivit cu admiraþie, alã-turi fiindu-le familiile,în toate meciurile ºiantrenamentele depeste an.

Sãrbãtoarea s-aîncheiat în momentulcel mai aºteptat, cândMos Craciun ºi-a fãcutapariþia încãrcat dedaruri. Acesta le-aîmpãrþit dulciuri micilorfotbaliºti, iar fiecare aprimit câte o medalie,fiind declaraþi învingãtori.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

C opiii, care seantreneazã la

Clubul ªcolar SportivPetroºani, la secþia degimnasticã aerobicãau primi, la sfârºitulsãptãmânii trecute,vizita unei delegaþiice a venit din partealui Moº Crãciun.

De fapt, câþiva voluntari ai organziaþieiCrucea Roºie dinPetroºani, care a vemitîmpreunã cu primarulTiberiu Iacob Ridzi, auadus cadouri celor maibuni sportivi de la noi.Au adus numai premii ºi campioni la nivelnaþional, iar ca donaþie,din partea celor de laCrucea Roºie au primit9 saltele pe care sã îºidesfãºoare de acumantrenamentele zi de zi.În plus, Tiberiu IacobRidzi le-a oferit 30 depachete cu dulciuri.

„Aceºti copii suntminunaþi ºi mã bucur cãam putut sã le facem oadevãratã surprizã,împreunã cu primarulTiberiu Iacob Ridzi. Amadus saltelele ºi dulciuriºi ei ne-au arãtat câtsunt de talentaþi”, a spusFelicia Vitan, preºedintaOrganizaþiei CruceaRoºie din Petroºani.

La final, gimnaºtii ºi-au arãtat talentul ºi aupregãtit, cu acest prilej,un moment cum numaiei se pricep.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C a în fiecare an,revoluþionarii

din Petroºani vor avea parte de un dineu dat de primarul TiberiuIacob Ridzi.

Întâlnirea are loc lasediul primãriei dinlocalitate, unde, ceicare au titluri de rev-oluþionari sunt aºteptaþisã depene amintiri, darºi sã se contrazicã îndeclaraþii. Asta, pentrucã fiecare are mereupropria pãrere desprecum au decurs eveni-mentele din decembrie1989, la Petroºani, dartoþi au ceva de spus casã puncteze acel eveni-ment. „În 22 decem-brie vom marca, într-un

moment festiv,Revoluþia din decembrie1989. Îi invitãm pe revoluþionari, aici, laprimãrie, ca sã depeneamintiri. Revoluþionariisunt persoane care auceva de spus ºi punc-tãm ºi noi momentul în22 decembrie”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani,care fi gazda evenimentului.

În judeþul Hunedoarasunt 258 de revoluþio-nari, care de-a lungultimpului, au avut diversebeneficii, datoritã acestuistatut. Asta, deºi aici nus-a tras ca în alte oraºemari ale þãrii, ci doar s-a strigat JosComunismul!.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Simulãrile examenelor, neinteresante pentru eleviN u s-au înghesuit la simulãrile pentru examenele

naþionale. Elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a au simulatexamenele naþionale pe care le vor susþine în vara anului viitor.Nu toþi au fost însã prezenþi la simulãrile organizate la niveljudeþean pentru a vedea cum se desfãºoarã examenele.

Crãciunul se apropie, atenþie la depresiiS ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie

sau prieteni. Existã însã ºi situaþii când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a uneipersoane, iar cum Crãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoanepentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea, apãsarea, depresia.Depresia este o emoþie legatã de renunþare, de incapacitatea de a mai dori a face ceva.

Revoluþionarii, aºteptaþi la PetroºaniFestival de colinde în Peºtera Bolii

ºi la Târgul de CrãciunP eºtera Bolii s-a umplut, ca de obicei de oameni, la finele

sãptãmânii trecute, când toatã Valea Jiului ºi nu numai, avenit sã asculte, în condiþii de acusticã excepþionale, colindelecorurilor religioase din Valea Jiului.

Moº Crãciun le-a adussportivilor saltele

Moº Crãciun a venit ºi la fotbaliºtii de la JiulA fost festivitatea de final de an la

fotbaliºtii juniori de l Jiul Petroºani,iar, dupã ce au vizionat o piesã de teatru,pe scena Teatrului Dramatic I. D Sîrbu,cei mici au primit diplome. Cel mai aºteptat moment, însã, a fost cel în care a venit Moº Crãciun.

Page 5: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

Cu toþii au înduratfrigul, cãci în peºterã nueste prea cald nici vara,dar au venit pentru cã aici, an de an, orga-nizatorii aduc magiasãrbãtorilor de Crãciunla un alt nivel. Înpeºtera Bolii, aflatã laintrarea dinspre Deva înPetroºani, locul a fostamenajat special pentruaceastã sãrbãtoare, iaraudienþa a fost încân-tatã de Maicile de laDiaconeºti din Bacãu,de Corul "Kinonia" dinSeverin, dar ºi deRobert Târnãveanu. Nuau lipsit nici Craii dinValea Jiului, cu toþi

vestind Crãciunul, într-oatmosferã de basm.„Felicit[ri pentru organi-zatori! A fost o searamagicã, ceva întrebasm ºi realitate, cevadivin a coborat înpeºterã ºi ne-a datimpresia ca levitãm.Aici e ceva unic, ce nuse poate descrie incuvinte! MultumimIonut Dragotesc!”, auspus cei care au partici-pat.

Ionuþ Drãgotesc esteiniþiatorul acestei acþiuniîn Peºtera Bolii, pentrucã de 8 ani aducemereu magia în acestloc, înainte de Crãciun.

„Vã mulþumesc tuturorcelor care ºi în acest anaþi fost alãturi de noi înPeºtera Bolii. A fost osearã pe care nu o voiuita niciodatã. În fapt,eu, voi, noi toþi avemceva în comun:

încãpãþânarea de arãmâne ºi de crede înValea Jiului”, le-a spusIonuþ Drãgotesc celorcare au participat ºi laacestã ediþie.

ªi dacã nu aþi ajunsîn Peºtera Bolii, atunciîn fiecare searã pânã laCrãciu, dar ºi apoi, sprefinal de an, puteþi venila amfiteatrul de lângãTeatrul Dramatic I. DSîrbu. Aici au loc, subatenta supraveghere a lui Moº Crãciunrecitaluri de muzicã ºicolinde în fiecare searã,începând cu ora 17,30.

În primele seri aucântat copiii, aflaþi subbagheta profesoruluiEugen Muntean, de laCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015 Actualitate 5

În perioada 14-17decembrie 2015,Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara aorganizat o simularejudeþeanã a exam-enelor naþionale 2016,în 83 de unitãþi ºcolaredin judeþul Hunedoara.Simularea probelorscrise ale examenelornaþionale a fost pro-gramatã în aceastãperioadã cu scopul dea familiariza elevii cuatmosfera ºi condiþiiledin sãlile de examen,respectiv de a face oprimã verificare a sta-diului de pregãtire ºiparcurgere a pro-gramelor la disciplinelede examen.

P rezenþã deaproape 85%

la clasa a VIII-aÎn ceea ce priveºte

simulãrile examenuluila evaluarea naþionalã,prezenþa elevilor declasa a VIII-a a fost de94,87% din totalulelevilor înscriºi. Cea

mai mare prezenþã s-aînregistrat la limbamaternã acolo undedin 64 de elevi înscriºis-au prezentat 62.proba la matematicãpare a-i fi speriat cel

mai mult pe elevii declasa a VIII-a. Din3564 de elevi înscriºi247 au absentat. La proba de limba ºiliterature românã dincei 3564 de eleviînscriºi doar 189 aufost absenþi.

S imularea pen-tru bacalaureat,

doar pentru puþinpeste jumãtate

Examenul debacalaureat este celcare le dã cele maimari bãtãi de capabsolvenþilor de liceu.Rezultatele anualeobþinute la acest examen decisiv aratãcã tinerii sunt slab

pregãtiþi. Mai grav este faptul cã ei nusunt interesaþi nici deexamenul de simulare.Astfel, în rândulelevilor de clasa a XII-aprocentul de prezenþãla simulareabacalaureatului a fostde doar 73,18%.Dintr-un total de 3140de elevi înscriºi laproba de limba ºi literatura românã s-auprezentat 2578, 562fiind absenþi. De altfel,la aceastã probã a fostînregistratã cea maimare prezenþã în rândul elevilor de clasaa XII-a. În ceea cepriveºte limba maternãau fost înscriºi 41 deelevi dintre care 27prezenþi ºi 14 absenþi.Simularea examenuluila matematicã ºi istoriea adus în sãli 2449 de elevi, 691 fiindabsenþi. Cel mai ridicatgrad de absenteism afost la disciplina laalegere unde au fostabsenþi 1043 de elevidin totalul de 3140 de înscriºi.

Procedura de orga-nizare ºi desfãºurareprevede afiºarea rezultatelor pânã ladata de 13 ianuarie2016. Lucrãrile vor fi prezentate elevilor ºi pãrinþilor, iar rezultatele nu se potcontesta.

Monika BACIUMonika BACIU

Psihologiipetroºãneni susþin cãpersoanele depresive în aceastã perioadãrememoreazã anumiteevenimente neplãcuteale vieþii lor. Imagineaidilicã a reclamelor de sãrbãtori unde seprezintã familii fericite,cupluri minunate, copiiextraordinary, nu esteîn totalitate potrivitã cu realitatea, aºa cum,poate, unii ºi-ar dori sã fie.

“Sãrbãtorile reprezin-tã un moment social deevocare a amintirilorplãcute vizavi de valorilecomune ºi relaþia cuceilalþi, iar dacã aceastaevocare aduce în

conºtiinþa trãiri neplã-cute, atunci apare ºiriscul ca cei instabiliemoþional sã se decom-pensez, destabilizez).Trebuie însã menþionatcã nu sãrbãtorile

provoacã depresii, cifelul în care oamenii se raporteazã la ele.Aceastã afirmaþie esteargumentata prin aceeacã nu toþi care sunt sin-guri de sãrbãtori ajung

sã facã depresii,ci doar o parte, aceeacare interpreteazã înmaniera iraþionalãvenirea sãrbãtorilor.Iraþional se referã deexemplu la con-cluzionarea: “dacã suntsingur de sãrbãtoriînseamnã cã ceilalþi numã vor printre ei”, nespune Cãtãlin Gogioiu,psiholog în cadrulCabinetului PsihologicSilvana Capriº.

Depresiile pot fi trecute, însã depinde degravitatea lor. În unelesituaþii persoana în cauzã se poatemobiliza ºi sã treacãpeste aceastã perioadãnefastã, iar în cazurile

mai speciale se recomandã asistenþãspecializatã.

“Simplist spus sepoate trece pestedepresie, prin reformu-larea într-o manierãechilibratã a gânduluide mai sus, de exemplu:“deºi sunt singur de sãr-bãtori asta nu înseamnãcã ceilalþi nu mã vor, cidoar cã nu m-am sin-cronizat cu prietenii meipentru a petrece timpulîmpreunã”.

Detaliind ºi pentrucazurile clinice, seimpune intervenþie psi-hologicã specializatã pecare o implementeazãpsihologul clinicianºi/sau psihoterapeutulîn funcþie de gravitateacazului. Uneori estenecesarã ºi medicaþiape care o stabileºtemedicul specialist psihiatru. Intervenþiapsihologicã în formã eicompletã, urmãreºte sã

reducã simptomele,apoi sã le controleze ºiîn final sã le previnãapariþia”, ne mai spunepsihologul.

Inclusiv presiuneafinanciarã poate contribui la adâncireafrustrãrii ºi a stãriidepresive, cunoscutfiind faptul cã oameniiîºi doresc sã marchezemomentele importanteprin a oferi ºi a-ºi ofericadouri. Presiuneafinanciarã este la fel derealã pentru o persoanãcare se aflã în dificul-tatea de a pregãti omasã tradiþionalã desãrbãtori, precum ºipentru o altã persoanãcare doreºte achiziþio-narea unor articole delux. Oameni diferiþi au presiuni financiarediferite, iar prinurmare, motivele dedepresie sunt diferite.

Monika BACIUMonika BACIU

Vineri seara, în sala de spectacole aTeatrului Dramatic ID Sîrbu dinPetroºani,grupele decopii de laPro Fotbal,alãturi deantrenorii lor,de pãrinþi ºibunici, ausãrbãtoritîmpreunãsfârºitul unuian frumos ºi

venirea lui MoºCrãciun a fost punctulculminant al acþiunii.

Sunt ei mari fotbaliºti,îl copiazã pe Ronaldosau Messi, dar când avenit Moº Crãciun s-afãcut liniºte.

Puºtii au avut partede un spectacol debasm, pus în scenã deactorii teatrului, dupãcare, surpriza mare amicilor fotbaliºti a fostun fimuleþ de

prezentare realizat dePro Fotbal, în care ceimici s-au regãsit peecran. Antrenorii augândit totul pentru a-i încânta pe micuþiifotbaliºti, care s-auprivit cu admiraþie, alã-turi fiindu-le familiile,în toate meciurile ºiantrenamentele depeste an.

Sãrbãtoarea s-aîncheiat în momentulcel mai aºteptat, cândMos Craciun ºi-a fãcutapariþia încãrcat dedaruri. Acesta le-aîmpãrþit dulciuri micilorfotbaliºti, iar fiecare aprimit câte o medalie,fiind declaraþi învingãtori.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

C opiii, care seantreneazã la

Clubul ªcolar SportivPetroºani, la secþia degimnasticã aerobicãau primi, la sfârºitulsãptãmânii trecute,vizita unei delegaþiice a venit din partealui Moº Crãciun.

De fapt, câþiva voluntari ai organziaþieiCrucea Roºie dinPetroºani, care a vemitîmpreunã cu primarulTiberiu Iacob Ridzi, auadus cadouri celor maibuni sportivi de la noi.Au adus numai premii ºi campioni la nivelnaþional, iar ca donaþie,din partea celor de laCrucea Roºie au primit9 saltele pe care sã îºidesfãºoare de acumantrenamentele zi de zi.În plus, Tiberiu IacobRidzi le-a oferit 30 depachete cu dulciuri.

„Aceºti copii suntminunaþi ºi mã bucur cãam putut sã le facem oadevãratã surprizã,împreunã cu primarulTiberiu Iacob Ridzi. Amadus saltelele ºi dulciuriºi ei ne-au arãtat câtsunt de talentaþi”, a spusFelicia Vitan, preºedintaOrganizaþiei CruceaRoºie din Petroºani.

La final, gimnaºtii ºi-au arãtat talentul ºi aupregãtit, cu acest prilej,un moment cum numaiei se pricep.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C a în fiecare an,revoluþionarii

din Petroºani vor avea parte de un dineu dat de primarul TiberiuIacob Ridzi.

Întâlnirea are loc lasediul primãriei dinlocalitate, unde, ceicare au titluri de rev-oluþionari sunt aºteptaþisã depene amintiri, darºi sã se contrazicã îndeclaraþii. Asta, pentrucã fiecare are mereupropria pãrere desprecum au decurs eveni-mentele din decembrie1989, la Petroºani, dartoþi au ceva de spus casã puncteze acel eveni-ment. „În 22 decem-brie vom marca, într-un

moment festiv,Revoluþia din decembrie1989. Îi invitãm pe revoluþionari, aici, laprimãrie, ca sã depeneamintiri. Revoluþionariisunt persoane care auceva de spus ºi punc-tãm ºi noi momentul în22 decembrie”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani,care fi gazda evenimentului.

În judeþul Hunedoarasunt 258 de revoluþio-nari, care de-a lungultimpului, au avut diversebeneficii, datoritã acestuistatut. Asta, deºi aici nus-a tras ca în alte oraºemari ale þãrii, ci doar s-a strigat JosComunismul!.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Simulãrile examenelor, neinteresante pentru eleviN u s-au înghesuit la simulãrile pentru examenele

naþionale. Elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a au simulatexamenele naþionale pe care le vor susþine în vara anului viitor.Nu toþi au fost însã prezenþi la simulãrile organizate la niveljudeþean pentru a vedea cum se desfãºoarã examenele.

Crãciunul se apropie, atenþie la depresiiS ãrbãtorile înseamnã bucurie, veselie, stare de bine, timp petrecut alãturi de familie

sau prieteni. Existã însã ºi situaþii când sãrbãtorile accentueazã starea de rãu a uneipersoane, iar cum Crãciunul se apropie cu paºi repezi existã suficient de multe persoanepentru care sãrbãtorile sunt asociate cu tristeþea, singurãtatea, apãsarea, depresia.Depresia este o emoþie legatã de renunþare, de incapacitatea de a mai dori a face ceva.

Revoluþionarii, aºteptaþi la PetroºaniFestival de colinde în Peºtera Bolii

ºi la Târgul de CrãciunP eºtera Bolii s-a umplut, ca de obicei de oameni, la finele

sãptãmânii trecute, când toatã Valea Jiului ºi nu numai, avenit sã asculte, în condiþii de acusticã excepþionale, colindelecorurilor religioase din Valea Jiului.

Moº Crãciun le-a adussportivilor saltele

Moº Crãciun a venit ºi la fotbaliºtii de la JiulA fost festivitatea de final de an la

fotbaliºtii juniori de l Jiul Petroºani,iar, dupã ce au vizionat o piesã de teatru,pe scena Teatrului Dramatic I. D Sîrbu,cei mici au primit diplome. Cel mai aºteptat moment, însã, a fost cel în care a venit Moº Crãciun.

Page 6: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

Potrivit proiectuluide Hotãrâre, vor puteafi admiºi pe piaþa forþeide muncã din România3.500 de lucrãtori permanenþi, 200 delucrãtori stagiari, 200de lucrãtori sezonieri,100 de lucrãtori transfrontalieri, 800 delucrãtori înalt calificaþiºi 700 de lucrãtoridetaºaþi. În nota defundamentare careînsoþeºte documentul

pus în dezbatere publicã se aratã cã înprimele nouã luni aleacestui an, din cele5.500 de avize deangajare ºi detaºareaprobate (prin HG52/2015 privind sta-bilirea contingentuluipe tipuri de lucrãtorinou-admiºi pe piaþaforþei de muncã în anul2015), au fost eliberate1.937 de avize, dincare 1.362 pentrulucrãtori permanenþi,393 pentru lucrãtoridetaºaþi ºi 182 pentrulucrãtori înalt calificaþi.

Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publicã pânãîn 28 ianuarie.

Sursa MediafaxSursa Mediafax

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 20156 Actualitate

ANGAJÃRISocietate comercialã angajeazã

zidari, faianþori, rigipsari ºi muncitori necalificaþi.Condiþii salariale avantajoase. Relatii la telefon0728087336

I eºirile de capitalspeculativ de pe

piaþa valutarã localãau instalat euro înjurul nivelului de4,50 lei, valoare carese înregistra ºi laînceputul acestui an.

Dupã o creºtere, în11 decembrie, la4,5297 lei, maxim alultimelor 22 de luni,euro a înregistrat patruºedinþe consecutive descãdere, minimul de4,4994 lei fiind atins în17 decembrie.

La finalul perioadei,media a crescut la4,5145 lei, carereprezintã maximulacestui an, într-oºedinþã în care tranzac-þiile s-au realizat între4,5090 ºi 4,5190 lei,cu închiderea la 4,51 –

4,5130 lei.Zilele urmãtoare

euro ar putea revenispre 4,49 lei, ca o con-secinþã a creºterii oferteicomerciale de valutã,exportatorii avândnevoie de lei pentru a-ºiachita taxele ºi obligaþi-ile la bugetul de stat.

Cursul dolaruluiamerican a fluctuat între4,0865, la începutulperioadei, ºi 4,1722 lei,la finalul ei, într-oºedinþã în care cotaþiiledin piaþã au fluctuatîntre 4,145 ºi 4,177lei. Reamintim cãdolarul a atins, la

începutul acestei luni,maximul sãu istoric de4,2220 lei.

Media monedeielveþiene, care a fluctuatpe pieþele internaþionaleîntre 1,076 ºi 1,084franci/euro, a crescutde la 4,1569 la 4,1904lei, maxim al ultimelorcinci luni.

La jumãtatea sãp-tãmânii, Comitetul depoliticã monetarã alRezervei Federaleamericane a anunþatpentru prima datã,dupã aproape zece ani,majorarea dobânzii dela 0 – 0,25% la 0,25 –0,50%, mãsurã aºteptatã de peste unan de cãtre investitori.

Decizia a avut caefect deprecierea euro,de la 1,10 la 1,0802dolari, pieþele ameri-

cane închizându-sevineri la 1,0870 dolari,iar marile bãnci deinvestiþii le-au recoman-dat clienþilor lor sã îºiînmulþeascã achiziþiilede dolari, considerândcã respectiva decizie nuar fi fost luatã dacã Fedn-ar fi avut suficientãîncredere în economiaîn redresareaeconomiei SUA.

Înmulþirea plasa-mentelor în monedaamericanã aratã cã unindice care urmãreºteevoluþia dolarului faþãde alte 10 monedeimportante a crescut cupeste 9% de laînceputul anului.

Analiza cuprindeperioada 14 – 18decembrie.

RaduRaduGEORGESCU GEORGESCU

L egea circulaþieiprevede pedepse dras-

tice pentru ºoferii neatenþiºi indisciplinaþi. ªoferii sevor gândi de douã oriînainte de a lua decizia dea vorbi la telefon în timp cese aflã la volan.

Potrivit noului Cod Rutier,dacã vor fi prinºi vorbind la telefon în timp ce conduc unautoturism, riscã amenzi încuantum de 1.600 de lei, la fel ca ºi în cazul în care vor fidepistaþi cã nu poartã centura desiguranþã, de zece ori mai multdecât amenzile de pânã acum,scrie a1.ro.

Depãºirea limitei de vitezã cu51 pânã la 60 de kilometri peorã se sancþioneazã cu amenzidin clasa a IV-a, cuprinse între 9 ºi 20 de puncte amendã,adicã între 720 ºi 1.600 de lei.În plus, se ridicã ºi permisul deconducere pentru 90 de zile. Încazul depãºirii limitei de vitezã cupeste 60 de kilometri pe orã, seaplicã amenzi din clasa a V-a,care implicã sancþiuni cuprinseîntre 21 ºi 50 de puncteamendã (între 1.680 ºi 4.000de lei), plus suspendarea permisului de conducere pentru180 zile. În cazul în caredepãºirea vitezei legale cu maimult de 60 de kilometri pe orãse soldeazã cu un accident rutier

urmat exclusiv de pagube materiale, se aplicã sancþiuni dinclasa a VI-a, care implicã de la51 pânã la 120 de puncte deamendã (între 4.080 ºi 9.600de lei), la care se adaugã sus-pendarea permisului pentru unan. În cazul în care accidentul sesoldeazã cu victime, perioada desuspendare a permisului sedubleazã la doi ani.

Noul Cod Rutier mai prevedecã dacã un ºofer se aflã la volansub influenþa bãuturilor alcoolice,care are o îmbibaþie alcoolicãcuprinsã între 0,2 -0,5 g/l alcoolpur în sânge, respectiv 0,15 –0,25 mg/l alcool pur în aerulexpirat, se sancþioneazã cuamenda prevãzutã în clasa a V-ade sancþiuni (21 la 50 puncte-amendã) ºi cu suspendareaexercitãrii dreptului de a conduce pentru o perioadã de180 de zile”. În cazul în careîmbibaþia alcoolicã este de peste0,5 g/l alcool pur în sânge,fapta constituie infracþiune ºi sepedepseºte cu închisoare de launu la cinci ani.

Potrivit noului Cod Rutier, vorfi sancþionaþi cu 9 pânã la 20 depuncte-amendã ºi suspendareapermisului pânã la trei luninumai ºoferii care nu acordã prioritate, depãºesc sau trec peroºu ºi provoacã un accidentrutier soldat exclusiv cu pagubemateriale. În cazul în care unºofer nu îºi achitã amenda în ter-

men de 30 de zile, permisul deconducere îi este suspendat.Suspendarea efectivã a permisu-lui are loc, însã, dupã alte 15zile de la comunicarea dispoziþieide suspendare. Sumele aferenteamenzilor percepute pentru contravenþii rutiere vor fi vãrsate într-un cont unic deschisla Trezorerie, din care vor fitransferate ulterior cãtre primãriiºi care va fi verificat de cãtrePoliþie.

Amenda maximã, de 9.600de lei, va fi aplicatã ºoferilorcare nu opresc la trecerea lanivel cu calea feratã, atunci cândsemnalele acustice ºi vizuale suntpornite. De asemenea, cu9.600 de lei vor fi sancþionaþi ºi ºoferii care sunt implicaþi înaccidente rutiere ºi au oalcoolemie mai mare de 0,25 lamie în aerul expirat. ªoferii carese încumetã sã treacã peculoarea roºie a semaforului vorfi sancþionaþi cu amenzi de4.000 de lei.

Sursa: www.romaniatv.netSursa: www.romaniatv.net

Închisoare în cazul consumului de alcool la volan

România ar putea permite încadrarea înmuncã a cel mult 5.500de strãini, în 2016

C el mult 5.500 de lucrãtori strãini arputea fi admiºi pe piaþa forþei de

muncã din România în 2016, prevedereafiind inclusã într-un proiect de Hotãrâresupus dezbaterii publice pe site-ulMinisterului Muncii, Familiei, ProtecþieiSociale ºi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

Euro încheie anul aºa cum l-a început, la 4,50 lei

Page 7: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

P atru tineri dinPetrila au râs ore

bune de pompierii ºipoliþiºtii din localitate,dupã ce au incendiat maimulte tomberoane, îndiverse zone.

Apelurile la 112 au sunatîncontinuu, mai ales cã focul risca sã cuprindã garajele,tomberoanele au ars –scrum, iartinerii au povestit cã se distrau.

Cei 4 minori au pornit ofensivaîmpotriva containerellor la lãsareaserii, la finele sãptãmânii ce tocmai s-a încheiat. Singuri, le-aupovestit poliþiºtilor cã au vrut sã sedistreze, aceasta fiind singura lorocupaþie, pentru cã niciunul numai merge la ºcoalã ºi, aºa cumau susþinut la audieri, ziua dorm ºiseara se distreazã ºi ei cum pot.

În tot acest timp, însã, pom-pierii nu s-au distrat deloc. „Laora 17,17, joi, am fost solicitaþide colegii de la poliþia localã, cuprivire la izbucnirea unui incendiuîn Cartierul 8 Martie, în dreptulblocului 40, la un container dereciclare al deºeurilor din materi-ale plastic. Dupã aproximativ 40de minute a venit un apel pe 112,în care eram anunþaþi cã a luat focun container, tot din plastic, înzona blocului 7. Aici a fost oproblemã, pentru exista pericolulsã se extindã la garajele dinapropiere, iar containerul a ars-scrum, dupã care, printr-un apelprimit de la un cetãþean, am aflatcã ard containerele ºi la cimitir, în celãlat capãt al oraºului”, aexplicat Neculai Alexandrescu,comandatul detaºamentului dePompieri din Petrila.

Pompierii au fost plimbaþi timpde vreo 3 ore de la un loc la altulºi abia stingeau un incendiu, cãpornea un altul.

Poliþiºtii au intrat pe fir ºi aºa i-au prins pe cei 4 minori. Toþi auîntre 15 ºi 17 ani, nu merg lanicio ºcoalã ºi au declarat cã s-audistrat copios. Acum sunt cercetaþide poliþiºti. „Am fãcut proces verbal ºi am predat dosarul laPoliþia Petrila, urmând a se efec-tua cercetãri ºi a se recupera prejudiciul. Fiind persoane între 15ºi 17 ani, vor rãspunde ºi penal ºicontravenþional, dar trebuie sãmenþionez cã toþi ºi-au susþinutnevinovãþia, crezînd cã distracþialor nici nu era aºa de gravã”, adeclarat Gheorghe Bogeanu, ºefulPoliþiei locale din Petrila.

Cei 4 tineri au fãcut-o sã se distreze, dar acum riscã chiar sãstea dupã gratii, iar pãrinþii vorplãti prejudiciul care se ridicã la1.854 de lei

Din pãcate, ei nu sunt la primaabatere ºi poliþiºtii spun cã suntpiromani de profesie, pentru cã laînceputul lunii decembrie au fostprinºi când au furat steagurile dela Casa de Culturã din localitate ºile-au dat foc.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Este vorba deatribuirea celui maiimportant contract deproiectare privindreabilitareaAmbulatorului dincadrul spitalului dinVulcan cãtre o socie-tate care, potrivit informaþiilor noastre,nu ar deþine experienþaºi atestatele necesarepentru a întocmi unastfel de proiect.

Societatea SCGREEN BUSINESSSRL a fost anunþatã

câºtigãtoare a acestuicontract în lunaoctombrie 2015 în valoare de 132.400lei. Acesta atribuire,spun informaþiile noas-tre, s-ar fi fãcut la limi-ta maximã permisã delege, fãrã o competiþieadevãratã, fãrã a fisolicitatã o experienþãsimilarã sau o capaci-tate tehnicã sau profe-sionalã, cãtre o socie-tate care nu deþineautorizaþiile necesarepentru întocmirea

acestui proiect. De ce?Pentru cã se aºteaptãca de la 1 ianuarie2016 sã intre învigoare nouã lege aachiziþiilor publice careva reglementa în mareparte achiziþiile publicede servicii într-omanierã mult maiechitabila decât cele-lalte variante. Dacãprimãria ar fi adoptat oatitudine corectã, aratãsursele noastre, dinluna ianuarie 2016(termen propus pentruintrarea în vigoare anoii legi) aceasta achi-ziþie s-ar fi fãcut prinprocedura de cerere de oferta în SEAP oprocedurã mult maitransparenta ºi care sãpermitã ºi operatorilorlocali participarea

Societatea SC GreenBusiness SRL a fostdeclaratã câºtigãtoareca unic asociat (fãrã afi nominalizat un altasociat sau subcontrac-tor), dar în realitatesocietatea urmând sãsubcontracteze nede-clarat pãrþi din acestcontract (aspect interzisatât în legea actualãcât ºi în viitoarea lege),aratã sursele noastre.

Acest aspect a fostsesizat celor din cadrulPrimãriei Vulcan, carese ocupã cu achiziþiile,dar reprezentanþiiprimãriei în loc sãfacã verificãri ºi sãsolicite societãþii sãprezinte atestatelenecesare, adopta atitu-dine împotriva celorcare au fãcut sesizarea,

ameninþându-i cã încazul în care nu îºidivulgã identitatea vor face demersurilenecesare cãtre ANAPºi alte organe pentru adescoperi identitateanoastrã (anticipând oastfel de reacþie acesta a fost ºi motivulpentru care am dorit

ca informãrile sã fieanonime).

Cei care au fãcutsesizarea spun cã ceeace au incearcat sã facãreprezentanþii primãrieinu a fost altceva decât intimidarea concurenþei.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Tâlharii pazniculuide la Livezenirãmân în arestC ei doi indivizi care au pus pe jar

toatã Poliþia Petroºani, la finelelunii trecute, dupã ce au imobilizat unpaznic de la o unitate minierã dinPetroºani ºi au furat câteva tone decãrbune, rãmân dupã gratii.

Magistraþii Judecãtoriei Petroºani aurespins solicitãrile acestora de a fi cerce-taþi sub control judiciar ori arest la domi-ciliu considerând cererile ca neîntemeiate.

Dupã atac, Adalbert Feher ºi GabrielTar s-au refugiat în cartierul Colonie dinPetroºani ºi pentru a putea fi ridicaþi pentru audieri a fost nevoie de intervenþiaîn forþã a oamenilor legii.

Potrivit anchetatorilor, un agent depazã, în timp ce se afla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni, aobservat o dubã de culoare albã staþio-natã lângã banda de steril, din care aucoborât mai multe persoane.

„Din declaraþia acestuia a rezultat faptul cã un suspect l-a ameninþat cu acte de violenþã, dupã care au sustrasaproximativ 50 saci cu cãrbune, timp încare una dintre persoanele implicate astat lângã agentul de pazã, pentru caacesta sã nu poatã apela numãrul deurgenþã 112 sau sã îºi cheme colegii înajutor”, declara subcomisarul BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara. Cei doi sunt cercetaþi pentrutâlhãrie, iar un complice este cercetat înstare de libertate în acest dosar.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

O atribuire de contract din fonduri publice decãtre Primaria Vulcan, sub semnul întrebãriiO atribuire a unui contract din fonduri

publice de cãtre reprezentanþiiPrimãriei Vulcan cãtre o firmã care,potrivit datelor de identificare, are doarun singur angajat, atrage din nou atenþiaasupra legalitãþii unor investiþii derulatede municipalitate.

Teribilism cu piromani, la Petrila

Page 8: CVJ NR. 1009 LUNI 21 DECEMBRIE 2015

C .S. Vulcan (cu 22 de

prezenþe în Divizia„C”), joacã din 2010în Liga a IV-aHunedoara.

Dacã în anul 2012a ocupat locul 1, iatãcã actuala poziþie estedeparte de poziþiile dinanii anteriori chiar ºi la acest nivel. A mai existat un loc 7în campionatul 1998-1999, dar actualul loc9 nu s-a mai întâlnit...

Echipa nu a maiavut consistenþa anilortrecuþi, bazându-seexcesiv pe calitãþile luiSergiu Rãzvan Maier,singurul jucãtor deanvergurã din cadrulechipei ºi uneori pesprijinul din teren alantrenorului-jucãtorMugurel Radu, care lacei 46 de ani ai sãi afost extrem de util încâteva rânduri.

Doar cu trei victoriiîn tot turul – 7-2 cuJiul Petroºani, 5-0 laCetate II Deva, 2-1 cu

UniversitateaPetroºani, toate subVulcan în clasament...– dar cu amendamen-tul cã între etapele 7 ºi13 nu a câºtigat nimic,C.S. Vulcan a fost maimult înspre zona deza-mãgirii, decât în cea asuccesului. E drept, areuºit ºi câteva rezul-tate de rezonanþã, 0-0la Lupeni, 5-0 la Deva,dar acestea nu au pututbalansa jocul mediocrupe teren propriu, undeVulcanul a cedat ºasepuncte! Asta în situaþiaîn care C.S. Vulcan îºianunþa la începutul

sezonului candidaturala locul 1...

„Am început cam-pionatul cu mulþijuniori, cu o echipãneexperimentatã. Înacest context nuputeam face faþã uneipresiuni de competiþie.Echipa s-a bazat peMaier, Rãdulescu ºifraþii Roºian, dar ºi câtputeau face faþã? Într-un cuvânt, locul 9se explicã prin lipsa de valoare a lotului” aexplicat antrenorulMarius Szoradi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Decembrie 20158 Sport

În urmã cu câþivaani – nu mulþi, 2-3...–, douã echipe de peaxa „DN 66”, C.S.Vulcan ºi RetezatulHaþeg, au dat la un

moment dat impresia(era varã), cã ar puteacompleta Liga a III-acu fotbal din zonanoastrã. Aº, de unde!

C.S. Vulcan a clacat

la scor, la Blaj, 0-5 cuªoimii Pâncota, doiani mai târziu venindrândul celor de laRetezatul Haþeg, fãcuþivarzã la Lugoj de ceide la U.T.A.

Acum, cele douãechipe sunt bine poziþionate în Liga aII-a, pe când Haþegulºi Vulcanul, douã

echipe cu mult subcota aºteptãrilor chiarla nivelul Ligii a IV-a...

U.T.A. joacã avân-du-i în teren pe experi-mentaþii Curtuiuº,Botiº (37 ani!), Sz.Szekely sau NobbyPolgar, antrenaþi defostul coleg a luiDamian Militaru laSteaua, Roland Nagy,

în timp ce la ªoimiiPâncota apar portarulCristi Irimia (41 ani!),Ousmane Gueye, Gabi Siminic sauDubeºtean, conduºi deex-antrenorul jiulistIonuþ Popa.

E clar de ce nu au promovat atunci Vulcanul ºi Haþegul, nu?

Henþ cu mâna Între Vulcan ºi Pâncota, U.T.A. ºi Haþeg

C.S. Vulcan 2015-2016 – turAnul înfiinþãrii: 1920

Bilanþ 2015-2016 – tur Locul 9: 13 3 5 5 18-22 14p.-acasã: 6 2 3 1 10-10 9p.-deplasare: 7 1 2 4 8-12 5p.Antrenor: Marius Szoradi (et. 1-13)Echipa standard: Cimporescu (L. Militaru) –Ad. Roºian (Filip), Stângã (Roºca), R.Pantilimon (Sãroiu), G. Pavel (Ionaºc) – G.Rãdulescu (I. Radu), D. Florea (Drãghici),Miclãuº (Bãcãran), Sg. Maier – Fl. Rus, I.RoºianGolgeteri: 2 goluri: A. Roºian, G.Rãdulescu, D. Florea; 1 gol: Sg. Maier,Miclãuº, I. Roºian, Bãcãran, Buturã, I. Radu,Roºca, Stângã

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã CS Vulcan ed. 2015-2016 (tur)

CEL MAI SLAB LOC...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Marius Szoradi ºi Mugurel Radu au împãrþitbanca suferinþei în tur, la CS Vulcan

Fazã de joc din meciul CS Vulcan - Inter PetrilaFazã de joc din meciul CS Vulcan - Inter Petrila

Sergiu Maier a fost de departefactorul de bazã în jocul vulc[nenilor