CURS TGD 6 DEC

Sistemul hindusSistemul de dr hindus nu reprez un sist bazat pe un text sacru unic,ci este bazat pe mai multe texte.Sist de dr hindus prov din princ hinduismului cf caruia cunoasterea nu este accesibila oricui.Este bazat pe discriminare si inegalitati.Ei spun ca hindusii nu se nasc egali.Este unul dintre cele mai vechi sisteme din lumeaparut in jurul anului 1700.Ca sfera de aplicare,se aplica oricarei pers care pretinde apart sa la Hinduism indif de locul in care se afla.In ceea ce priv structura sist,este bazat pe mai multe texte scrise.Impartirea in:-sist traditional hindus-perioada dominatiei engleza-dreptul modern hindus1.Sist tradit hindus ese bazat pe mai multe texte sacre,care se numesc Shruti.Prima categ este aceea a textelor numite Vedas.Peprez un ansamblu de principia care stau la baza cunoasterii,precum si un set de reguli de cond pt viata personala.Vedas cupr 3 subcategorii:rigvedas,vedangas,upanishade.A doua categ de texte se numeste Dharna.Repr traditii sau norme cutumiare hinduse aplicabile in viata de zi cu zi.Spre deoseb de Vedas,nu repr un set de texte sacre,ci o compilatia a textelor marilor intelepti din antichit hindusa.Se subimarte in 3 subcateg:Dharma sutras(norme de conduit obligatorii);Dharma satiras(codul lui Manu);Nibandras(coment ale juristcons)A treia categ este reprez de cutuma.Cutuma modif sau completeaza Dharma.Exista multe cutume datorita scolilor dar si a castelor,spera de aplic a cutumei dif de la o regiune la alta,de la o casta la alta,de la o scoala la alta.Principiul echit:litigiile sunt solute in baza princ numai in cazul in care nu exista o sol in textile sacre.Textele sacre oblige jud sa sol fiecare caz cf propriei constiinte.Ultima categorie este reprez de Panchavat.Reprez tribunal sau curti ale castelor care sol prb interne ale fiecare caste.Sol lor sunt date in fct de normele Dharmei.Sanct maxima este excluderea din casta.Castele sunt:Casta Brahmanilor.Acestia reprez preotii si inteleptii comunitatilor.Casta militarilor care se numk Kehatrias-reprez puterea armata(militarii) si nobilii.Casta agriculorilor si comerciantilor care se num Vaishyas-clasa de mijlocCasta micilor mestesugari si servitor numita ShoutrasMai esista o alta categ de oameni care nu se incadreaza in nicio casta numita Parias2.Dominatia engleza a avut un rol in form sist hindus.Pe langa infl musulmana,dom engl a avut un rol imp in cadrul sist hinud.Aavut loc sin sec al 17

lea pan ape 18 iulie 1947 cand India si-a castigat independent.Aut engleze au decis sa resp dr tradit hindus,motiv pt care pe langa jud numiti de britanici existau experti in dr hindus care se numeau Punditi.Acestia spuneau jud britanic textul de lege aplicabil si Solutia,numai ca prin interpret lor acestia au fost partiali,astfel incat au deturnat instit traditionale prin interpret lor.Prin faptul ca au fost num jud britanici s-a introdus terminologia britanica in sist de dr hindus,ulterior impunandu-se si sol britanice.Dupa 1947 sist tradit a continuat sa se aplice in anumite domenii precum statutul persoanei,succesiunilesi dr afacerilor.Este vb de o perioada numita anglo-hindu law.3.Dreptul modern hindus.Se remarca incepand cu 1833 cand au incep codificarileprin recep sol de fond din dr englez.1860-Codul penal indian1872-Indian contract act1908-Codul de proc civilaDupa independ,desi s-a incerc unif sist de drept,dat existentei castelor s-au mentinut discriminarile,asta chiar prin Constit Indiei.India este un stat federal,are 25 de state si 5 teritorii.In ceea ce priv puterea legislativa,parlam este impartit in 2 camere,respective Camera Poporului care are 45 de membrii cu mandate de 5 ani si Consiliul Statului cu 245 membrii si mandate de 6 ani.Puterea executive:exista un presed ales pe 5 ani al carui rol este symbolic.Primul ministru conduce guvernul si este ales din cadrul partidului care detine majoritatea in Camera Poporului.Sistemul jurisdictional:Put judecatoreasca este organizata la nivelul statelor membre ale federatiei.Cea mai inalta jurisdictie care reprezinta gradul 3 de jurisdictie este Curea Suprema a Indiei.Exista una singura la niv federatiei si nu cate una in fiecare stat membru.Este compusa din 13 judecatori in frunte cu Chief Justice .Sunt numiti depresedintele republicii.Au competente in controlul judiciar,control de constitutionalitate,recursuri privind incalcarea unor dr fundamentale prev de constitutie si apeluri impotriva hotararilo de condamnare la moarte.Jurisprudenta Curtii Supreme A Indiei este definit si irevocabila si reprez precedent obligatoriu.Al doilea grad de jurisdicitie,exista instit judiciare numite High Court.Judeca in materie civila si in materie penala.Se pronunta asupra apelurilor care se form impotriva jurisdictiilor de prima instant.Primul grad de jurisdictie,distingem intre mat penala si mat civila.In mat penala exista jurisd numite Session Courts.In mat civila esista Tribunale de District.In ceea ce priv dreptul persoanelor,ca urmare a infl anglo-saxona s-a ameliorat statutul traditional al persoanei.In acest sens,a fost abolita interdicita casatoriei intre membrii diverselor caste.De asemenea poligamia si casatoria intre rude a fost interzisa.A fost liberalizat divortul.Acesta reprez un progres fata de sist traditional astfel daca murea sotul,sotia trebuia arsa pe rug odata cu el.In 1986 s-a desc ca aceasta practica mai avea inca loc in unele state ale federatiei.Comunitatea internat s-a opus intr-un mod vehement astfel ca acum sunt obligate sa traiasca la marginea comunitatii sis a se imbrace in negru.Sistemele atipice de drept1Sistemul scandinav2.Sistemul Japonez3.Sist chinez

1.Sist scandinav a fost incadrat init in sist romano-germanic dar ulterior s-a constatat ca nu apart acestei familii.Il intalnim in FinlandaMotiv pt care intit a fost incadrat in sist romano-germanic a fost faptul ca tarile scandinave au recept codul civil dupa modelul francez si german.Un elem important in formarea acestor sist de dr este traditia lor constitutionala.Toate Cele 4 sunt monarhii constitutuonale cu exc Finlandei care este republica.Danemarca are un regim parlamentar.Rolul essential apart primului ministru,iar monarhul are un rol symbolic.Parlam este ales prin vot direct si universal pe o perioada de 4 ani.Norvegia are acelasi sist cu Danemarca cu dif ca este un stat confesional-luteran.Suedia este un stat confesional-luteran cu urm particularitate:are un parlament care este ales in parte prin scrutin majoritar(310 parlamentari) si o parte prin scrutin proportional(39 parlamentari).Finlanda are un regim presidential cu un presedinte ales prin vot universal pe o perioada de 6 ani.Guvernul este condus de un prim-ministru.2.Sistemul Japonez1.Dreptul traditional japonez a fost marcat de influenta sist chinez.Influenta chineza a durat din secolul al 5-lea pana in 1865.Doctrina care a stat la baza sist a fost Confucianismul.S-au adopat dispozitii represive in material dr penal si dr administrative.Monarhia japoneza a fost create urmand modelul chinez.Treptat rolul Confucianismului s-a diminuat si a avut o influenta din ce in ce mai importanta budismul.Rolul monarhului s-a diminuat si a devenit simbolic.Ca o influenta a budismului au aparut castele dupa cristeriul averii,bazate pe inegalitati.2.Perioada dr modern japonez au existat 2 tendinte:europenizarea si americarizarea.Europenizarea a avut loc intre 1864 si 1945 si a insemnat receptarea codului civil francez si german.A inceput astfel un proces de codificare.Se adoptacodul civil japonez cu dispoz de infl germana si franceza,se adopta codul de procedura civila in 1890,codul comercial in 1899,codul penal in 1907 si codul de procedura penala in 1921.Dreptul contractelor are la baza teoria germana a neexecutarii contractului,iar rasp civila este de influenta franceza.Americanizarea a inceput din 1945 cand dupa al 2-lea razb mondial trupele americane s-au instalat in japonia.Dupa 1946 a aparut o noua constitutie bazata