Institutul de Stat de Relaii Internaionale din Moldova

Facultatea Drept

Catedra Drept Public i Privat

GHIDpentru susinerea examenului de licenla disciplina Drept Constituional i Teoria general a dreptului

Chiinu, 2015

1. Noiunea dreptului constituional ca ramur de drept. Dreptul este ansamblul regulilor asigurate i garantate de ctre stat, care au ca scop organizarea i disciplinarea comportamentului uman n principalele relaii din societate, ntr-un climat specific manifestrii coexistenei libertilor, aprrii drepturilor eseniale ale omului i justiiei sociale. Dreptul fiecrui stat se prezint ca un ansamblu sistematizat de norme juridice cuprinznd mai multe ramuri de drept: drept constituional, drept administrativ, drept civil, drept penal, etc. Ramura principal a dreptului este dreptul constituional care, prin normele sale, consacr i ocrotete cele mai importante valori sociale, economice, politice, culturale. Dreptul Constituional este ramura fundamental a dreptului constituit dintr-un ansamblu unitar de norme juridice cuprinse prioritar n Constituie prin care se reglementeaz relaii sociale fundamentale ce apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii de stat. Astfel normele juridice ale dreptului constituional reglementeaz forma de stat, forma de guvernmnt, organizarea i funcionarea parlamentului, modul de organizare a societii n stat, relaiile sociale fundamentale, drepturile i ndatoririle fundamentale ale omului i ceteanului. Conform opiniei multor savani n domeniu, exist trei tipuri de definiii ale dreptului constituional ca ramur de drept: a) material i istoric, b) formal, c) pedagocic.Definiia material i istoric. Se consider c aceasta cuprinde articolul 16 din Declaraia drepturilor omului i ceteanului, din 26 august 1789: Orice societate n care garania drepturilor nu este asigurat, nici separaia puterilor determinat, nu are Constituie. Definiia dat este considerat incomplete deoarece: -nu definete totalmente dreptul constituional care are ca obiect cu mult mai multe norme dect garantarea drepturilor i separaia puterilor;-precizeaz doar ce ar trebui s includ o Constituie;-pune accent doar pe coninutul reglementrii, fcnd abstracie de forma acestea;-folosind exclusiv definiia dat am putea considera unele acte normative ale puterii executive ca fiind legi numai de aceea c materia reglementat este din domeniul legii (se neglijeaz supremaia constituiei).Definiia formal a dreptului constituional are elementul decisive supremaia normelor juridice constituionale, dreptul constituional fiind alctuit din norme a cror supremaie se impune fa de toate celelalte, inclusiv fa de legislator. Normele constituionale au o for suprem fa de celelalte norme juridice datorit obiectului lor de reglementare i procedurii specifice de adoptare. Definiia este considerat incomplet deoarece:-face abstracie de coninutul reglementrii;-norm poate fi considerat constituional pentru c ea a fost adoptat potrivit unei proceduri specifice, ceea ce nu este ntotdeauna aa;Definiia pedagocic desemneaz dreptul constituional drept instrument prin intermediul cruia se asigur coexistena panic a puterii i libertii n cadrul unui stat-naiune. Este utilizat mai mult n cadrul tiinei dreptului constituional. Astfel, dreptul constituional este acea ramur a dreptului unitar format din normele juridice care reglementeaz relaiile sociale fundamentale ce apar n procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii de stat.Dreptului constituional are un triplu obiect, respectiv trei mari component ce constituie un ansamblu unitar:1. Drept constituional instituional: are ca obiect tradiional instituiile politice i bazele instituiilor administrative i jurisdicionale.2. Drept constituional normativ sau fundamental: are ca obiect sistemul surselor dreptului sau sistemul normativ.3. Drept constituional substanial sau raional: are ca obiect drepturile i libertile fundamentale ale omului.2. Statutul instituiei ombudsmanului (avocatului parlamentar) din Republica Moldova Prin statutul avocatului parlamentar se subinteleg drepturile si obligatiile persoanei numite in finctia data,precum si garantiile ce asigura exercitarea acestora.Statutul difera in dependent de situatia in care se afla avocatul parlamentari si anume: statutul avocatului parlamentar in functie: statutul avocatului parlamentar revocat din functie; statutul avocatului parlamentar ce a demesionat. In RM ombudsmanul nu poate fi numit in functie mai mult decit pe perioada a doua mandate consecutive. Termenul mandatului avocatului parlamentar este de 5 ani. Parlamentul numete 4 avocai parlamentari, egali n drepturi, unul dintre care este specializat n problemele de protecie a drepturilor copilului. Avocaii parlamentari snt numii n funcie cu votul majoritii deputailor alei. Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de avocat parlamentar mai mult dect dou mandate consecutive.Avocatul parlamentar nu poate deine nici o funcie electiv sau public, nu poate practica alte activiti retribuite, cu excepia activitii didactice i tiinifice.Avocatul parlamentar nu are dreptul s desfoare activitate politic, s fie membru al vreunui partid sau al unei alte organizaii social-politice.n decurs de 10 zile de la data depunerii jurmntului, avocatul parlamentar este obligat s nceteze orice activitate incompatibil cu statutul su i s suspende apartenena sa la oricare partid sau alt organizaie social-politic.Mandatul avocatului parlamentar nceteaz n caz de: a) demisie; b) imposibilitate de a exercita mandatul din motiv de sntate, conform certificatului medical;c) retragere a ncrederii de ctre Parlament;d) expirare a mandatului;e) deces. Inviolabilitatea avocatului parlamentar se extinde asupra locuinei i localului su de serviciu, asupra mijloacelor de transport i de telecomunicaie folosite de el, asupra corespondenei, documentelor i averii personale. Avocaii parlamentari nu pot fi trai la rspundere penal sau administrativ, nu pot fi reinui, arestai, percheziionai, supui controlului personal fr acordul prealabil al Parlamentului, cu excepia cazurilor de infraciune flagrant. Personalitatea avocatului parlamentar este inviolabil pe toat durata mandatului.

3. Aspecte teoretico-practice a jurisdiciei constituionale.Prin controlul constituionalitii legilor se urmrete scopul - examinareaconinutul legilor n raport cu prevederilor Constituiei. n baza titlului V alConstituiei RM, a fost creat Curtea Constituional ca unica autoritate public de jurisdicie constituional i de control al respectrii legilor n sistemul constituional al Republicii Moldova. Curtea Constituional a Republicii Moldova se nscrie n modelul european" de jurisdicie constituional. Fcnd o sintez a doctrinei europene cu privire la locul Curii Constituionale n raport cu celelalte autoriti putem spune c, n modelul concentrat de control al constituionalitii legilor de tip european, Curtea Constituional se situeaz n afara celor trei puteri constituite tradiional (executiv, legislativ, judiciar). Aceast variant este oferit de doctrina italian, spaniol, belgian i francez, n aceeai poziie se situeaz i Curtea Constituional a Republicii Moldova, care nu face parte nici dintr-o putere. Conform Constituiei Republicii Moldova este o autoritate de jurisdicie constituional independent de oricare alt autoritate public. Ea se sprijin pe ideea conform creia, pentru a putea controla activitatea unui organ cum este Parlamentul sau Guvernul, este absolut necesar ca cel ce controleaz s se afle la un nivel superior organului controlat. Printre caracterele particulare ale Curii putem meniona: Curtea Constituional nu este o putere n stat i nici nu deine vreuna din funciile puterilor legislative, executive i judectoreti; Ca autoritate public reglementat de constituie ntr-un titlu distinct Curtea exercit rolul de garant al supremaiei constituiei;Ea este o autoritate public ce sprijin buna funcionare a puterilor publice n cadrul raporturilor constituionale de separaie, echilibru, colaborare i control reciproc;Curtea Constituional este independent fa de orice alt autoritate publici se supune numai constituiei i legii sale organice.Caracterul politic al Curii Constituionale rezult, n primul rnd, din faptul de desemnare al judectorilor deoarece n desemnarea lor sunt implicateautoritile politice, parlamentul. ns judectorii nu sunt desemnai pe baza criteriilor politice. Totodat Curtea Constituional dispune de unele atribuii care se disting n mod deosebit prin coninutul lor politic, de exemplu: confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane, alegerea parlamentului, etc. Caracterul jurisdicional determin i principiile de organizare i funcionarea Curii i anume independena i inamovabilitatea judectorilor, iar procedurile prin care se realizeaz atribuiile Curii au, n mare parte, trsturi procedurale judectoreti.n concluzie putem meniona c Curtea Constituional a Republicii Moldova este unica autoritate public politico-jurisdicional, adic include trei trsturi eseniale necesare n garantarea supremaiei Constituiei, n asigurarea realizrii principiului separrii puterii de stat i a responsabilitii statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat. n literatura de specialitate se cunoate faptul c organizarea Curii Constituionale se efectueaz dup trei modele de desemnare:1. desemnarea direct" de autoritatea executiv;2. desemnarea electiv, de autoritatea legislativ;3. desemnarea mixt ce se divide n dou grupe: desemnarea de ctre autoritatea legislativ, executiv i judectoreasc; desemnarea de ctre autoritatea legislativ i executiv.n Republica Moldova se aplic desemnarea mixt a judectorilor Curii Constituionale. Deoarece doi judectori sunt numii de Parlament, doi de Guvern i doi de Consiliul Superior al Magistraturii.4.Principiile constituionale aplicabile drepturilor omului i libertilor fundamentale.Universalitatea-presupune ca fiecare persoana se bucura de drepturile omului indiferent unde se afla,deoarece aceste drepturi aparin finielor umane de la natere si ele sunt inalienabile si inerente.Principiul universalitatii nu se supune unor limitari geografice,fiind valabil peste tot in lume,valabil pentru toti oamenii,indifferent de sex,culoare a pielii,religie etc. Universalitatea dr omului se refera atit la sfera propriu-zisa a dr cit si la titularii acestora.Primul aspect exprima vocatia omului,cetateanului pe planul relatiilor juridice interne ale fiecarei tari,pentru toate drepturile si libertatile,al doilea aspect,universalitatea exprima conceptia ca toti cetatenii unui stat se pot bucura de aceste dr si libertati. Universalitatea drepturilor civile,cultural,economice,politice si sociale pretinde ca fiecare stat sa recunoasca,sa tuteleze,sa respecte sis a promoveze normele drepturilor umane international recunoscute,oricare ar fi nivelul sau de dezvoltare economic sau politic.Egalitatea- in drepturile cetatenilor constituie o garantie referitoare la exercitarea dr omului.Ea include toate domeniile de activitate in care persoana are dreptul garantat la exercitarea libertatilor legale in scopul realizarii intereselor sale legitime. Principiul egalitatii toturor cetatenilor,fara deosebire de rasa,nationalitate,origine etnica,limba,sex,opinie,apartenenta politica,avere sau origine sociala in fata legii si a autoritatilor publice.Numai cetatenii RM sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice. Egalitatea este opusul descriminarii,deoarece ultima presupune limitarea si incalcarea drepturilor omului dupa criteria de rasa,sex,nationalitate,limba,religie,opinii etc.Egalitatea este un principiu fundamental al dr omului deoarece ofera oamenilor sentimental ca sunt tratati cu respectful care li se cuvine si ca se bucura de dreptatea pe care o merita toate fiintele umane.Non-discriminarea-toate formele de manifestare a descriminarii pot fi clasificate,dupa gravitatea lor in doua categorii:A)din categoriea formelor usoare de manifestare a descriminarii fac parte discriminarea directa,discriminarea indirect,comportamentul discriminatoriu,hartuirea inclusive cea sexual,instigarea la discriminare,intentia declarata public de a descrimina,victimizarea,discriminarea prin asociere,asocierea in vederea savirsirii unei fapte de discriminare,complicitatea la discriminare savirsite cu privire la o persoana,un grup de personae sau o comunitate. B)din categoriea formelor grave de discriminare fac parte segregarea;discriminarea multipla,instigarea la discriminarea savirsita de o persoana care se afla pe o pozitie de autoritatea fata de cel instigat,discriminarea savirsita de doua sau mai multe personae;savirsirea in mod repetat a unei fapte de descriminare,chiar si dupa pedepsirea acesteia. Nu constituie descriminare:tratamentul diferentiat care se bazeaza pe criteria rezonabile si obiective si marfurile affirmative.Atunci cind tratamentul diferentiat trebuie sa urmareasca un cop legitim sis a existe o relatie de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit. Principiul non-discriminare presupune ca statul asigura buna guvernare democratic si garanteaza fiecarei personae care se afla sub jurisdictia sa,fara privilegii si fara discriminari,participarea la viata politica,civila,economica,sociala si cultural,fara deosebire de sex rasa nationalitate,origine etnica,cetatenie sau alte categorii ori semen individuale,stabilite prin lege sau prin tratatele international la care RM este parte cu exceptiile prevazute prin lege pt cetatenii straini si apatrizi.Protectia cetatenilor RM in strainatate. Cetatenii RM care se afla in strainatate au dreptul sa apeleze la protectia autoritatilor sale,iar acestea au obligatia constitutional de a le acorda protectia necesara. Cetateanul RM care se afla in afara frontierelor,trebuie insa sa-si indeplineasca obligatiile ce le revin potrivit Constitutiei si legilor RM. Simpla absenta din tara nu-l exonereaza pe cetateanul RM de obligatia de a satisface serviciul military sau de cea de plata a impozitelor pentru imobilul al carui proprietar este,sau de obligatia de crestere,intretinere si educatie a copilului sau minor etc.Protectia cetatenilor straini si apatrizilor. Cetatenii straini si apatrizii care locuesc in RM se bucura de aceleasi drepturi si obligatii ca si cetatenii RM se bucura de aceleasi drepturi si obligatii,ca si cetatenii RM.Tot ei pot fi extradati numai in baza unei conventii international,in conditii de reciprocitate sau in temeiul unei hotariri ale institutiei de judecata,iar dr de azil se acorda si se retrage conform legii,cu respectarea tratatelor si a conventiilor international la care RM este parte. Strainii si apatrizii din RM se pot bucura de toate drepturile si libertatile,afara de acelea pentru care Constitutia sau o alta lege impune conditia obligatory de a avea calitatea de cetatean al RM.Inadmisibilitatea extradarii sau a expulzarii cetatenilor. Cetatenii RM nu pot fi extradati sau expulzati din tara.Constitutia valorifica o regula de traditie,care rezulta si din Constitutiile straine,precum si din documentele juridice international si anume: cetatenii proprii nu pot fi nici extradati si nici expulzati.Accesul liber la justitie. Justitia se infaptueste in numele legii de catre judecatori care sunt independent si se supun numai legii. Functiile justitiei sunt de a interprinde si aplica legile in cazuri concrete,de a judeca si aplica sanctiuni,de a face dreptate. Potrivit acestui principiu oricine are acces liber la justitie,pt apararea oricarei drept sau libertati si a oricarei interes legitim,fara deosebirea daca acestea rezulta din Constitutie sau din alte legi.Neretroactivitatea legii. O lege odata adoptata,produce si trebuie sa produca efecte juridice numai pt viitor. Legea se adreseaza subectelor de dr,permitind sau interzicind si sanctionind atitudinile deviante. Neretroactivitatea legii ca principiu constitutional este obligatory pt toate ramurile de drept,fara exceptie,nu doar pt acelea care il prevad explicit. Principiul neretroactivitatii legii se prezinta ca o garantie fundamental a drepturilor constitutionale,indeosebi a libertatii si sigurantei persoanei.Valoarea si actualitatea principiului este incontestabila si de notariate,orice atitudine a sa semnificind o suprimare sau o limitare a dr si libertatilor umane.Prezumtia nevinovatiei. Conform acestui principiu,nimeni nu poate fi recunoscut vinovat de comiterea unei crime,precum si supus unei pedepse penale,decit prin sentinta unei instante de judecata si in conformitate cu lgea. Prezumtia nevinovatiei persist ape tot parcursul anchetei penale,dezbaterilor judiciare si pina la expirarea termenului de atac al sentintei.Trebuie probate nu doar vinovatia ci organelle de urmarire penala au obligatia sa prezinte si acele probe care ar putea duce si la achitarea inculpatului.

5.Dobndirea, durata i ncetarea mandatului parlamentar.Mandatul este mputernicire dat de ceteni unei persoane aleas de ei pentru a vorbi i a aciona n numele lor. Mandatul parlamentar mputernicire dat unui deputat s exprime doleanele i voina cetenilor ce l-au ales n organele reprezentative ale statului. Mandatul nseamn simultan misiunea ncredinat de ctre alegatori unui ales i durata acestei misiuni.

Mandatul parlamentar este caracterizat prin: -mandatul parlamentar este mijloc intermediar ntre popor ca deintor al suveranitii naionale i reprezentanii acestuia n organul legislativ al statului;-deintorii mandatului parlamentar poart denumirea de deputai. n sisteme cu parlamente bicamerale o camer este denumit Adunarea deputailor ,iar cealalt Senat, membrii si fiind numii senatori.-mandatul parlamentar rezult cu preponderen din alegerile parlamentare. Deputaii snt alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat; -coninutul mandatului parlamentar este determinat de normele de drept constituional cuprinse n Constituie, de Legea despre statutul deputatului n Parlament, de Regulamentul Parlamentului;-mandatul parlamentar este general: datorit acestui fapt exercitarea lui nu este condiionat de necesitatea aprobrii fiecrui act de ctre alegtori;Natura juridic a mandatului parlamentar. Mandatul parlamentar este o mputernicire de a reprezenta. Politicete el este convenie ntre alegatori i cei care aspir la dobndirea mandatului, avnd la baza o platform electoral. Mandatul este reprezentativ este constituit n absena oricrei proceduri de revocare. Fiecare parlamentar reprezint Naiunea n ntregul ei. Mandatul parlamentar este un mandat de drept constituional. El are urmtoarele trsturi principale:Mandatul parlamentar este general, parlamentarul fiind reprezentantul ntregii Naiuni si pentru toate interesele ei.Mandatul parlamentar este independent. Independena mandatuluib presupune c deputaii nu acioneaz n baza unor instruciuni date de alegtori. Ei procedeaz conform convingerilor sale. Deciziile reprezentanilor desemnai prin alegeri nu necesit aprobare de popor pentru a cpta valoare juridic.Mandatul parlamentar este irevocabil. Este o garanie suplimentar a independenei i presupune imposibilitatea revocri deputailor ori senatorilor alei nainte de expirarea mandatului. Durata mandatului parlamentar. Durat mandatului difer de la un sistem constituional la altul. n Republica Moldova durata mandatului parlamentar este de 4 ani. Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. Durata mandatului poate fi prelungit prin lege organic n dou mprejurri: n caz de rzboi sau n caz de catastrof.n Republica Moldova calitatea de deputat nceteaz la data ntrunirii legale a Parlamentului nou ales, n caz de demisie sau de deces. n caz de demisie sau de deces, intervine vacanta mandatului de deputat. Cererea de demisie se prezint Preedintelui Parlamentului. Parlamentul, prin hotrrea sa, va lua act de cerere de demisie a deputatului i va declara mandatul vacant. n caz de deces, Comisia juridic pentru numiri i imuniti a Parlamentului va ntocmi un raport. Parlamentul, prin hotrrea sa, va lua act de raportul comisiei i va declara mandatul vacant.Mandatul vacant va fi atribuit supleantului imediat urmtor de pe lista partidului, organizaiei social-politice sau a blocului electoral pentru care a candidat deputatul al crui mandat a fost declarat vacant. n cazul n care devine vacant mandatul de deputat,obinut de un candidat independent, completarea vacanei n cauza se efectueaz prin restabilirea irului descresctor, excluzndu-se numrul ce corespunde candidatului respectiv i incluzndu-se urmtorul numr din ir. Curtea Constituionala, n termen de 30 de zile de la declararea vacantei mandatului de deputat, va valida urmtorul mandat.6. Noiunea i esena statului de drept.Cuvntul stat" provine de la latinescul status", semuificnd ideea de cov slabii, permanent. Iniial, acest cuvnl se folosea, pentru a desemna cclai|i| republicile de tipul celei romane, despoii orientale i alte forme de organiza politice societii.Stat - sistem organizaional, care realizeaz n mod suveran conducerea unei societi (a unui popor stabilit pe un anumit teritoriu), deinnd n acol scop att monopolul crerii, ct i monopolul aplicrii dreptului. Statul este: o organizaie politic a societii cu ajutorul creia se realizeaz conducerea societii; organizaie care deine monopolul crerii i aplicrii dreptului; organizaie care exercit puterea pe un teritoriu determinat al nu comuniti umane; organizaie politic a deintorilor puterii de stat care, n exclusiviial poate obliga executarea voinei generale, aplicnd, n caz de necesitate fora de constrngere.Statul este definit prin referire la trei elemente componente: naiuni (popor), teritoriul i puterea public.a) Naiunea. Dimensiunea demografic i psihologic a statului. Noiunea de populaiePopulaia constituie dimensiunea demografic, psihologic i spiritual statului. Este comunitatea indivizilor care se afl pe un teritoriu strict determinat al statului i asupra creia se exercit puterea de stat. Un teriloriu fr populaie nu poate constitui un stat. Din populaia rii fac parte cetenii si, cetenii strini i apatrizii. Dintre aceste trei categorii de persoane nunii cetenii se bucur de deplintatea drepturilor i posed deplinti obligaiilor stabilite de stat.Naiunea nu trebuie confundat nici cu populaia, nici cu statul. Naiunea este o comunitate uman format istoricete pe un teritoriu distinct de care ea i leag trecutul istoric, prezentul i viitorul. Comunitatea este caracterizat prin unitate etnic, limb comun, cultur, obiceiuri, tradiii. Elementele naiunii snt: limba, religia, tradiii istorice, interesele materiale i culturale comune.Naionalitatea legtura individual cu statul ct i leag n acela timp indivizii ntre ei. Ea reprezint apartenena individului la o naiune.Statele naionale sunt cele n care populaia majoritar formeaz o singur naiune, denumirea creia i o poart.b)Problema minoritilor Termenul minoritate desemneaz un grup etnic, numeric inferior restului populaie, ai crui membri au caracteristici etnice, religioase, lingvistice, culturale comune. Este important ca aceste caliti s se formeze un timp ndelungat i ca grupului dat s i aparin un teritoriu al sau distinct unde aceste caliti au aprut..Sentimentul naional presupune ocrotirea minoritilor, nlturarea oricrui discriminri, afirmarea i garantarea egalitii n drepturi a tuturor cetenilor, coeziunea i solidaritatea celor ce alctuiesc poporul Republicii Moldova.n art.10 al Constituiei Republicii Moldova prevede c Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova esla patria comun i indivizibil a tuturor cetenilor si (art. 16), fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, apartenen politic, o sau origine social". Persoanelor care aparin minoritilor naionale statul nostru recunoate i garanteaz dreptul la identitate. Ignorarea minoriti naionale ca realitate istoric poate avea consecine pgubitoare. Art. 10, aliniatul 2 din Constituia Republicii Moldova proclam Statul recunoate l garanteaz dreptul tuturor cetenilor la pstrarea, la dezvoltarea i la exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase".c) Garaniile dreptului la identitateDimensiunile politice i juridice snt detaliate ntr-un sistem de garanii constituionale care le asigur eficacitatea : consacrarea egalitii cetenilor fr nici o dimensionare a egalitii Iod n faa legii i autoritilor publice (art. 16, alin.2); statuarea principiului autonomiei locale i principiului descentralizrii serviciilor publice (art. 109); recunoaterea dreptului la cultivarea limbii materne ct i a altor limbi vorbite pe teritoriul rii (art. 13, alin.2); garantarea drepturilor de asociere, inclusiv n partide politice, fr nici un fel de restricii de factur etnic (art.41, alin.l) consacrarea ca drept fundamental al libertii constituiei, autonomii ,cultelor religioase fa de stal (art,31, alin. 4); obligativitatea de a interpreta i de a aplica dispoziiile constituionale privitoare la drepturile i libertile cetenilor n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i celelalte tratate Ia care Republica Moldova este parte.3. Teritoriul ca element constitutiv al statului1) Noiunea teritoriului.Teritoriul statului - partea din globul pmntesc ce cuprinde solul, subsolul, apele i coloana de aer de deasupra solului i apelor asupra crora statul i exercit puterea sa suveran. Funciile teritoriului snt:teritoriul este factorul care permite situarea statului n spaiu, localiznd n aa mod statul i delimitndu-l de alte state;prin intermediul teritoriului statul stabilete legtura cu cei ce-l locuiesc, definindu-le calitatea special de apartenen la statul respectiv (calitate de supuenie sau cetenie);determin ntinderea geografic a puterii de stat;teritoriul este simbolul i factorul de protecie a ideii naionale.b) Elementele constitutive ale statuluiTeritoriul statului - partea din globul pmntesc ce cuprinde solul, lumini, apele i coloana de aer de deasupra solului i apelor asupra crora statul i exercit puterea sa suveran.Sulul principalul element al teritoriului. Este alctuit din uscatul aflat subsuveranitate statului, indiferent de locul unde este situat geografic. Subsolul intr n componena teritoriului statului fr nici un fel de ngrdire juridic internaional. Subsolul este alctuit din stratul care se afl imediat dedesubtulsolului sau spaiului acvatic a unui stat. Statul are dreptul deplin de a dispune de subsol.Spaiul acvatic - alctuit din apele interioare i marea teritorial. Apele interioare pot fi: ruri, lacuri i canale, apele porturilor, apele bilor maritime. Marea teritorial (apele teritoriale) cuprinde fia maritim de o anumit lime situat de-a lungul litoralului unui stat i supus suveranitii lui. n dreptul internaional nu s-a ajuns nc la un acord asupra distanei pn la care se ntinde marea teritorial n raport cu solul unui stat (n Romnia: 12 mile)Platoul continental - prelungire a teritoriului statului. Reprezint solul subsolul mrii adiacente coastelor situate dincolo de marea teritorial (pn gilaneime de 200 m).Spaiul aerian este alctuit din coloana aerian aflat deasupra solului i spaiului acvatic al unui anumit stat, pn la nlimea unde ncepe spaiul cosmic.c) Delimitarea teritoriului Delimitarea se face prin frontiere. Frontierile snt liniile reale sau imaginare trasate ntre diferite puncte ale globului pmntesc pentru a delimita teritoriul unui stat. Ele snt terestre, fluviale, maritime, aeriene. Frontierele pot fi:orografce" - cele trasate cu ajutorul formelor de relief;geometrice" - cele trasate prin linii dreplte ntre anumite puncte;astronomice" - trasate cu ajutorul unor meridiane sau paralel geografice.Constituia Republicii Moldova n art.3, aliniatul 2, postuleaz inviolabilitatea frontierelor:" frontierele rii snt consfinite prin lege organic" respectndu-se principiile i normele unanim recunoscute ale dreptului internaional". Legea privind frontiera de Stat a Republicii Moldova stabilete c frontiera de Stat a Republicii Moldova este linia ce desparte, pe uscat i pe ap, teritoriul republicii de teritoriile statelor vecine, iar pe planul vertical delimiteaz spaiul aerian i subsolul statelor vecine. Totodat se stipuleaz c frontiera de stat stabilete limitele spaiale de aciune a suveranitii de stat al Republicii Moldova. Frontiera de stat se stabilete n tratatele ncheiate Republica Moldova cu statele vecine n baza totalurilor activitii comisiilor bilaterale de demarcare. Frontiera se marcheaz pe teren cu semne de frontier clar vizibile.d) Inalienabilitatea i indivizibilitatea teritoriuluiStatul se bucur de suveranitate teritorial. Suveranitatea teritorial implic att drepturi ct i obligaii pentru state. Celorlalte state le este interzis sa aduc atingere suveranitii teritoriale a statului.Principiul integritii sau inviolabilitii teritoriului statului exprim obligaia existent n sarcina celorlalte state de a respecta aceast suveranii teritorial a statului. Aplicarea principiului inalienabilitii teritorii! presupune respectarea anumitor condiii (mai jos).Constituia Republicii Moldova, n art.3, alin. 1 consacr "Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil" i frontierele rii snt consfinite de lege organic". Aceast prevedere duce la anumite consecine pentru Republica Moldova:Teritoriul sau nu ar putea fi modificat fr sa se aduc atingere voinei poporului care-l locuiete;Micile modificri ale frontierei de stat (rectificri de frontiere"), cerutede anumite mprejurri, nu se pol efectua dect printr-o modificare a Constituiei;Interzicerea de ctre constituie a lurii oricrei msuri ce ar implica recunoaterea n folosul altui stat a unor atribuii de putere pe o a teritoriului statului nostru.Acest principiu nu este incompatibil cu recunoaterea de ctre statul nostru a imunitilor i privilegiilor reprezentanelor diplomatice pe teritoriul su.general acceptate ntre statele moderne.e)Organizarea administrativ a teritoriului Organizarea administrativ a teritoriului Republicii Moldova este reglementat de Constituia Republicii Moldova, n art110, i prevede: Teritoriul republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, n raioane, orae i sate. n condiiile legii, unele orae pot fi declarate municipii.Satul este unitatea adminisirativ-teritorial de baz. Un sat reprezint populaia rural unit prin teritoriu, relaii economice, social-culturale, tradiii i obiceiuri, dou sau mai multe sate se pot asocia pentru a constitui o singur unitate teritorial numit comun.Oraul este o unitate administrativ teritorial mai dezvoltat dect satul din punct de vedere economic i social cultural.n unele cazuri oraelor li se acord statutul de municipiu. Potrivii art.7 din legeii privind administraia public local, n Republica Moldova exist patru orae cu statut de municipiu: Chiinu, Bli, Bender i Tiraspol.Potrivit legislaiei n vigoare, unitile administraliv-teritoriale se constituie atunci cnd acestea reprezint o populaie care depete 1000 de locuitori i dispun de mijloace financiare suficiente pentru ntreinerea aparatului primriei i a instituiilor sferei sociale, formarea, desfiinarea i schimbarea statutului unitilor administrativ-teritoriale ine exclusiv de competena Parlamentului, la propunerile guvernului i a autoritilor administraiei publice locale.7.Suveranitatea naional n dreptul constitutionalSuveranitatea nationala- dreptul fiecarei natiuni la auto determinare si dezvoltare independent, fie ca poseda sau nu organizare proprie a statului. Atunci cind natiunea sa constituit intr-un stat suveran si independent suveranitatea nationala se isentifica cu suveranitatea de stat.Dr pozitiv francez post revolutionar a urmat conceptia conform careia: pt ca statul este o pers juridical, el nu poate fi conceput fara vointa. Vointa aceasta este vointa generala a natiunii. Declaratia franceza a dr omului si cetateanului din 1789 prevede: principiul oricarei suveranitati rezida in mod essential in natiune. Nici un corp ,nici un individ nu poate exercita vrio autoritate care nu emana expres din aceasta. Suveranitatea nationala este o putere de vointa care apartine natiunii constituite sub forma de stat. Ea este dr subiectiv al statului al caru support este vointa generala a natiunii. Aceasta putere de vointa este suprema ,nu cunoaste existent unei vointi supreme.Suveranitatea are urmatoarele caracteristici:a)suveranitatea este una singura.Pe un teritoriu determinat se exercita doar o singura autoritate(pt state unitare).b)suveranitatea este indivizibila. Indivizii nu sunt fiecare titular unei cote-parti din suveranitatea statului. Suveranitatea apartine natiunii ca entitate colectiva. Cetatenii nu au dr propriu de vot politic, ci se exercita numai in calitatea de reprezentanti. Dr dat apartine natinii.c)suveranitatea este inalielabila. Dupa cum un individ nu poate sa transmita altuia vointa sa,asa si natiunea nu poate, printrun contract social sau pact de supunere,sasi instraineze difinitiv si irevocabil suveranitatea improfitul uneia sau a mai multor personae;d)suveranitatea este imprescriptibila un uzurpator, ori cit de indelungat ar exercita subveranitatea nu devine titularul ei prin uzucapiune.Suveranitatea nationala apartine natiunii care nu poate sa o exercita in mod direct si trebuie, cu necessitate, sa ii delege exercitiul unor reprezentanti. Reprezentantii individuali desemnati de natiune devin reprezentantii ei generali. Mandatul celor alesi devine mandate general, reprezentativ, liber si irevocabil, ei nefiind supusi nici unui control.Consecinta directa consta in faptul ca puterea de stat este unica,inalielabila si indivizibila, reprezentarea corpului electoral fiind insa, posibila prin intermediul adunarii special determinate in acest scop, are un mandate colectiv ceea ce impedica revocarea individuala a membrilor sai.

8.Noiunea i esena mandatului parlamentar. Mandat- imputernicire data de cetateni unei personae aleasa de ei pt a vorbi si a actiona in numele lor. Mandatul parlamentar descrie imputernicirea data unui deputat in a exprima doleantele si vointa cetatenilor care lau ales in organelle representative ale statului. Mandatul inseamna si misiunea incredintata de catre alegatorii unui ales si durata acestei misiuni.Mandatul parlamentar are urmatoarele caracteristici: Mandatul parlamentar este mijloc intermediar intre popor si detonator al suveranitatii nationale si reprezentantii acesteia in organul legislative al statului; Detinatorii madatului parlamentar poata denumirea de deputati. In sisteme cu parlamente bicameral o camera este denumita Adunarea deputatilor,iar cealalta Senat, membrii sai fiind numiti senatori; Mandatul parlamentar rezulta cu preponderenta din alegerile parlamentare. Deputatii sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat; Continutul mandatului parlamentar este determinat de normele de dr constitutional cuprinse in constitutie, de legea privind statutul deputatului in parlament, de Regulamentul Parlamentului; Mandatul parlamentar este general: datorita acestui fapt exercitarea lui nu este conditionata de necesitatea aprobarii fiecarui act de catre alegatori; Incetarea madatului parlamentar are loc in functi de sistemul electoral aplicat in sistemul de formare a parlamentului sau ,in alte cazuri, strict determinate de legislatie.Mandatul parlamentar este reprezentativ si este constituit in absenta oricarei procedure de revocare . Fiecare parlamentar reprezinta natiunea in intregul ei. Mandatul parlamentarare un continut preponderant,dr si obligatiile ce ii revin parlamentarului fiind stabilite prin constitutie si prin lege.Madatul parlamentar are urmatoarele trasaturi principale: Mandatul parlamentar este general parlamentarul fiind reprezentantul intregii natiuni si pt toate interesele acesteia; Mandatul parlamentar este independent iar independent mandatului presupune ca deputatii nu actioneaza in baza unei instructiuni date de alegatori. Ei procedeaza conform convingerilor sale si deciziile reprezentantilor desemnatiprin alegerile nu necesita aprobare de popor pt a capata valoare juridical; Mandatul parlamentar este irevocabil. Este o garantie suplimentar a independentei si presupune imposibilitatea revocarii deputatilor alesi inainte de expirarea mandatului.

9. Exercitarea jurisdiciei constituionale.In procesul exercitarii jurisdictiei constittionale sunt respectate urmatoarele principii: Independent judecatorilor Curtii Constitutionale; Inamovabilitatea judecatorilor Curtii Constitutionale; Imunitatea judecatorilor Curtii Constitutionale; Egalitatea participantilor la process,jurisdictia constitutional este exercitata pe principiul egalitatii partilor si a altor participant la process in fata Constitutiei si a Curtii Constitutionale; Caracterul nemijlocit al dezbaterilor. Curtea Constitutionala asculta nemijlocit explicatiile partilor,concluziile expertilor,da citire inscriirilor si a altor documente ce au atitudine la examinarea cauzei. Inscrisurile inminate tuturor judecatorilor Curtii Constitutionale si participantilor la process se poate a nu li se da citire,daca rezumatul lor nu a fost expus oral in sedinta. La solicitarea unui judecator ori a unei parti, curtea Constitutionala decide citirea deplina sau partial a inscrisurilor. Publicarea dezbaterilor.Dezbaterile in sedintele Curtii Constitutionale sunt publice, cu exceptia cauzilor in care publicitatea poate dauna securitatii statului si ordinii publice. La examinarea cauzei in sedinta secreta se respecta procedura jurisdictiei constitutionale.Actele Curtii Constitutionale se pronunta public.Data ora si ordinea de zi a sedindei Curtii Constitutionale se anunta public. Continuitatea procesului.Sedinta Curtii Constitutionale se desfasoara in fiecare process fara intrerupere,cu exceptia timpului destinat recreatiei si lichidarii unor circumstante care impiedica desfasurarea normal a sedintei. Curtea Constitutionala nu poate examina alte cause pina la pronuntarea hotaririi in cauza curenta sau pina la deciderea suspendarii examinarii ei. Limba procedurii jurisdictiei constitutionale.Procedura jurisdictiei constitutionale are loc in limba romina.Persoanelor care nu cunosc limba procedurii li se garanteaza dr de a vorbi in instant prin interpret. Iar documentele de procedure a jurisdictiei constitutionale se prezinta Curtii Constitutionale si se inmineaza partilor si conform hotaririi Curtii,altor personae, in mod stability de lege cu privire la functionarea limbilir vorbite pe teritoriul RM.Curtea Constitutionala exercita jurisdictia in sedinte plenare(plen). Plenul Curtii Constitutionale,pe linga exercitarea jurisdictiei,conduce activitatea Curtii in ansamblu. Curtea Constitutionala este convocata in sedinta si Presedintele ei,la initiative acestuia ori la cererea a cel putin doi judecatori ai Curtii.Presedintele Curtii Constitutionale exercita conducerea generala a pregatirii sedintei.Presedintele Curtii dispune transmiterea sesizarii spre examinarea preliminara in termenul stability unui sau mai multor judecatori ai Curtii sau unei subunitati a Secretarului ori unui judecator-asistent.Dup ace Curtea Constitutionala decide primirea spre examinare a sesizarii si includerea ei in ordinea de zi, Presedintele Curtii Constitutionale desemneaza un judecator ca raport,fixeaza termenul de examinare a sesizarii si de prezentare a raportului care nu poate fi mai mare de 60 de zile de la data inregistrarii sesizarii. Presedintele Curtii Constitutionale solicita judecatorului raportor informatii despre pregatirea dosarului spre examinare,stabileste persoanele care vor fi invitate la sedinta,da indicatii privitor la remiterea materialelor catre judecatori si participantii la process precum si la incunostintarea lor asupra lucrului,datei si orei sedintei.Judecatorul raportor intreprinde urmatoarele actiuni:a)remite celelalte parti copia de pe sesizare si de pe materialele anexate;b)studiaza posibilele obiectii scrise ale celeilalte parti asupra sesizarii;c)solicita organelor respective materialele referitoare la cauza;d)solicita efectuarea expertizilor;e)intreprinde alte actiuni pt solutionarea cauzei.Judecatorul Curtii Constitutionale nu poate participa la examinarea cauzei si urmeaza sa fie recuzata daca:a)a participat ca factor de decizie la adoptarea actului sesizat,exceptie facind elaborarea si adoptarea Constitutiei;b)si-a expus in public parerea despre constitutionalitatea actului contestat.Subect cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale este: Presedintele RM; Guvernul;Ministerul Justitiei; Curtea Suprema de Justitie;Judecatoria Economica;Procuratura Generala;deputatul in Parlament;Fractiunea parlamentara; Avocatul parlamentar;Adunarea Populara a Gagauziei.Etapele procedurii jurisdictiei constitutionale: Deschiderea sedintei se face atunci cin Presedintele sedintei prezinta cauza ce urmeaza a fi examinata. Presedintele sedintei elimina din process tot ceea ce nu are atitudine de examinare cauzei si de exercitare atributiilor Curtii Constitutionale. Verificarea prezentei la sedinta se face tot de Presedintele sedintei,care constata prezenta participantilor la process,motivul neprezentarii verifica imputernicirile factorilor de decizie si ale reprezentantilor partilor. Presedintele sedintei prezinta component Curtii Constitutionale numele grefierului,expertilor si interpretului; Explicarea drepturilor si obligatiilor participantilor la process prezinta urmatoarea etapa; Solutionarea demersurilor se face in sedinta,prin decizie a Curtii Constitutionale care poate dispune prin decizie sau dispozitie citarea la process a noi personae; Informarea prezentata de judecatorul raportor asupra esentei cauzei,temeiului in care Curtea Constitutionala o va examina asupra materialelor,pregatirii cauzei spre examinare; Explicatiile partilor care-si expun pozitiile. Ascultarea expertilor de catre Curtea Constitutionala poate pune intrebari acestora; Cuvintul de incheiere al partilor se face pt analiza materialelor examinate in sedinta Curtii Constitutionale. Deliberarea se face de judecatorii Curtii Constitutionale in camera de consiliul deliberarea fiind secreta. Reluarea examinarii cauzei se face daca dupa cuvintul de incheiere a partilor sau in camera de consiliul se constata necesitatea examinarii unor noi argument sau imprejurari esentiale pt solutionarea cauzei.10.Puterea de stat. (Noiunea i esena puterii de stat)Odata cu evolutiarelatiilor sociale,autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credinte sau cutume, a devenit necesara crearea unui cadru institutionalizat care pe de o parte sa legitimize puterea,iar pe de alta parte sa-I asigure realizarea si eficacitatea. Ansamblul institutiilor si regulilor constituite in acest scop desemneaza statul,iar puterea astfel institutionalizata devine o putere de stat. Organele statului constituie instrumente ale puterii prin care se materializeaza puterea de stat. Statul si puterea se afla intr-o interconexiune si trebui privita ca un raport intre forma si continut,unde statul reprezinta forta materiala a puterii,a carei realizare este imposibila fara un mechanism corespunzator.In opinia profesorului GH. Iancu puterea de stat este exercitata de institutii specializate,inzestrate prin lege cu acele competente necesare realizarii functiilor statului,functii generale de putere publica si de functiile acesteia.Puterea de stat este o putere politica a unui grup social,prin intermediul careia grupul expune in reealitate vointa poporului,asigura realizarea acesteia prin mijloace specific in exclusivitate statului.Caracterele puterii de stat: este o putere politica; detine monopolul constringerii; este unica; are o sfera generala de aplicare; este suverana.11.Principiile constituionale privind organizarea autoritii judectoreti i privind nfptuirea justiiei.Principiile justitiei se grupeaza in: organizationale si functionale. Principiile organizationale prevad modul de infiintare a instantelor de judecata,iar cele functionale procedura de infaptuire a justitiei.Principiile organizarii judecatoresti sunt: independent,impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor,colegialitatea,continuitatea.Principiile organizationale cu privire la modul de infiintare a instantelor de judecata. Judecatorii instantelor judecatoresti sunt independent,impartiali si inamovibilitatea,colegialitatea,continuitatea. Cel mai important principiu ce sta la baza organizarii instantelor judecatoresti este cel al independentei si impartialitatii justitiei. Independenta autoritatii judecatoresti presupune ca instantele de judecata activeaza de sine statator cu puterile sale, dispunind spre infaptuirea functiilor sale de toate imputernicirile necesare,atribuite prin lege.Impartialitatea se refera la absenta prejudecatilor care trebuie sa caracterizeze un judecator. Independenta este mai preocupata de relatia dintre judecator si alte autoritati,pe cind impartialitatea se implica in relatiile cu justitiabili.Independenta si impartialitatea judecatorilor sunt garantate prin specificitatea statutului lor: judecatorii nu sunt functionari publici si nu sunt sub autoritate ierarhica a vreunui ministru. Ei sunt inamovibili iar deciziile lor pot fi contestate decit prin exercitarea cailor de atac.Consiliul Superior al Magistraturii gestioneaza cariera acestora.Cerinta de impartialitate care ar trebui sa caracterizeaza orice magistrat are doua variante: impartialitatea subiectiva,care este intotdeauna presupusa si releva etica judecatorului, si impartialitatea obiectiva care consista din semnele aparente de neutralitate ce asigura partilor ca argumentele lor sa fie sub un control obiectiv.Colegialitatea instantei demonstreaza alcatuirea completelor de judecata formate din mai multi judecatori. Acest principiu asigura o justitie obiectiva ce permite controlul reciproc intre membrii completului de judecata,asigurind o justitie edificata. El asigura o justitie independenta, deoarece permite anonimatul hotaririi; colegialitatea asigura justitiabililor o decizie masurata, fiind putin probabil sa fi fost influentata de prejudecatile vreunui judecator avin o mare autoritate, coruperea unui complet de judecata este mai dificila, asigurinduse iarasi in dependent si impartialitatea judecatorilor.Judecata in prima instant se face de un singur judecator doar judecatile la nivelul cailor de atac realizinduse de catre un complet bazat pe colegialitate.Colegialitatea prezinta mai multe garantii atit pt judecatori cit si pt indivizi.Judecatorii sunt formati dintrun nr impar ,deobicei 3.Principiul continuitatii impune ca aceea judecatori care au participat la punerea concluziilor in fond de catre parti sa participe si la deliberare in vederea pronuntarii hotaririi,asigurin permanenta serviciilor judiciare si limiteaza puternic dr la greva a magistratilor.12.Atribuiile i funciile Curii Constituionale.Curtii Constitutionale I se confera anumite atributii,diferite prin obiectul,natura si conditiile de exarcitare,care pot fi impartite in trei categorii:consultative,de control al constitutionalitatii actelor emise de autoritatile publice si de interpretare a Constitutiei:a)exercita la sesizare controlul constitutionalitatii legilor si hotaririlor Parlamentului,a decretelor Presedintelui RM a hotaririlor si ordonantelor Guvernului,precum si a tratatelor international la care RM este parte. Acest control este posterior,orice act normative,precum si orice tratat international la care RM este parte se considera constitutional pina cind neconstitutionalitatea lui va fi dovedita in procesul exercitarii jurisdictiei constitutionale.Curtea Constitutionale solutioneaza numai problem ce tin de competent sa. Daca in procesul examinarii apar chestiuni ce tin de competent altor organe.b)interpreteaza Constitutia,Majoritatea interpretarilor se refera la competentele autoritatilor publice si la respectarea principiului separatiei si colaborarii puterii de stat;c)se pronunta asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. Potrivit Constitutiei, subiectii care au dr de a initia rivizuirea Constitutiei pot prezenta proiectele legilor constitutionale numai cu avizul Curtii Constitutionale,adoptat cu votul a cel putin 4 judecatori. Avizul Curtii referitor la proiect nu este obligatoriu pentru Parlament,in practica Parlamentul este condus de aceste avize;d)confirma rezultatele referendum-urilor republican.e) confirma rezultatele alegerii Parlamentului si a Presedintelui RMf)constata circumstantele care justifica dizvoltarea Parlamentului,demiterea Presedintelui RM sau interimatul functiei de Presedinte,precum si imposibilitatea Presedintelui RM de a-si exercita atributiile mai mult de 60 de zile;g)rezolva cazurile exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Suprema a Justitiei.h)hotaraste asupra chestiunilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid.Atributiile Curtii Constitutionale pot fi modificate doar prin modificarea corespunzatoare a Constitutiei.Componentele functionale ale Curtii Constitutionale:a)alegerea Presedintelui Curtii Constitutionale si a unui judecator care va suplini Presedintele in absenta acestuia;b)aprobarea Regulamentului Secretariatului Curtii Constitutionale,structura si statul de functii ale acestuia,Regulamentul Consiliului stiintific consultative de pe linga Curtea Constitutionala,Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului pt functia de judecatorasistent al Curtii Constitutionale si modul de atestare a acestuia,Regulamentul privind vechimea in munca a judecatorilor si salariatilor Secretariatului Curtii Constitutionale;c)elaburarea proiectului de buget al Curtii Constitutionale si prezentarea lui spre aprobare in Parlament;d)stabilirea salariilor,indemnizatiilor si pensiilor Presedintelui si judecatorilor Curtii Constitutionale;e)raspunderea disciplinara a judecatorilor Curtii Constitutionale;f)ridicarea mandatului de judecator al Curtii Constitutionale in cazurile prevazute de Lege cu privire la Curtea Constitutionala;g)examinarea contestatiilor la sanctiunile aplicate de Presedintele Curtii Constitutionale si la deciziile luate de judecatorii Curtii Constitutionale privind cheltuielile de judecata;h)stabilirea directiilor principale ale relatiilor cu institutii similar din alte state;i)prezentarea anuala a unui raport catre Presedintele RM,Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii privind exercitarea jurisdictiei constitutionale;Curtea Constitutionala pronunta hotariri si decizii si emite avize prin vot deschis.Prin hotariri Curtea Constitutionala:-Se pronunta asupra constitutionalitatii legilor,regulamentelor si hotaririlor Parlamentului,decretele Presedintelui RM, hotaririlor si dispozitiilor Guvernului,precum si a tratatelor international la care RM este parte;-Interpreteaza Constitutia;-Confirma rezultatele referendum-ului republican;-Confirma rezultatele alegerii Parlamentului si a Presedintelui RM;-Rezolva exceptiile de neconstitutionalitate a actelor juridice,sesizate de Curtea Suprema de Justitie; se pronunta asupra altor cazuri de competent sa.Prin avize Curtea Constitutionala se pronunta asupra:-Initiativelor de revizuire a Constitutiei;-Circumstantelor care justifica dezolvarea Parlamentului;-Cisrcumstantelor care justifica suspendarea din functie a Presedintelui RM;-Constitutionalitatii unui partid;-Altor cazuri de competent sa.

13.Actele Guvernului Republicii Moldova.Actele Guvernului conduc interesele politice,interne si externe unui stat. Ele sunt de 2 categorii: politice- atribui hotaririle,declaratiile si apelurile; si juridice- se atribuie dispozitiile ,hotaririle si ordonantele.Aceste acte administrative au un character normative si individual. Normele constitutionale ce determina categoriile de acte cu care poate opera Guvernul in vederea realizarii tuturor atributiilor sale liau definit ca dispozitii,ordonante si hotariri.Hotaririle se adopta pt organizarea executarii legilor si a competentelor cu care e atribuit Guvernul. Aceasta reprezinta acte cu character normative si regulamentar. Hotaririle Guvernului nu pot reglementa relatiile sociale primare,deoarece ele tin de domeniul legilor si nu de competent legiuitorului. Hotaririle sunt semnate de Prim-ministru, insa unele se contrasemneaza de ministry care au obligatia punerii lor in aplicare.: Hotaririle cu privire la asigurarea securitatii statului, capacitatii de aparare,activitatea fortelor armate,respective de Ministerul Afacerilor Interne si de Ministrul Apararii. Hotaririle privind exercitarea de catre Guvern a dr de initiative legislative ,elaborarea programelor de activitate legislative aprobarea proiectelor de legi, si prezentarea lor Parlamentului sper examinare respective de Ministrul Justitiei. Hotaririle privind politica externa de Ministrul Afacerilor Externe.Dispozitiile acestea nu au character normativ si se emit de Prim-ministru in vederea asigurarii organizarii interne a executivului.Hotaririle si ordonantele se publica in monitorul official.Prim-ministru este persoana care semneaza toate actele emise sau adoptate de catre Guvern.Ordonantele actele care pot fi emise Prim-ministru pt organizarea activitatii interne a Guvernului, la fel si pt solutionarea si realizarea problemelor determinate de programul de activitate a acestuia.Ordonantele se emit doar in urma unei delegari legislative. Guvernul adopta ordonante in conformitate cu legea speciala de abilitare.Legea de abilitare a guvernului de a emite ordonante se adopta de parlament,la cererea Guvernului pt o perioada definite.Delegarea legislative presupune dr Guvernului de a emite ordonante cu character de lege ordinara.Ordonantele sunt acte normative cu puterea de lege ordinara adoptate intr-o anumita perioada de timp si in domeniile care nu fac obiectul legilor organice. Ordonantele se semneaza de Prim-ministru si se contra semneaza de Ministrii care au obligatia punerii lor in aplicare,in procedura stabilita in art 30 pt hotaririle Guvernului. Tot odata ordonantele se publica in monitorul official al RM si intra in vigoare in modul stabilit pt actele oficiale,acestea se abroga ,se suspenda sau se modifica de govern prin adoptarea de ordonante in limitele termenului de abilitare. 14.Organizarea i structura Curii Constituionale din Republica Moldova.Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutional in RM si garanteaza suprematia constitutiei asigura realizarea principiului separarii puterii de stat in puterea legislative, puterea executive si puterea judecatoreasca garanteaza responsabilitatea statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat.Curtea Constitutionala nu este o putere in stat si nici nu detine vrio un din functiile puterilor legislative,executive si judecatoreasca.; ca autoritate publica reglementata de constitutie intr-un titlu distinct curtea exercitata rolul de garant al suprematiei constitutiei.C.C este independent fata de orice alta autoritate publica si se supune numai Constitutiei si legii sale organice.Caracterul jurisdictional determina si principiile de organizare si functionare a curtii si anume independent si inamovibilitatea judecatorilor,iar procedurile prin care se realizeaza atributiile curtii au in mare parte trasaturi procedural judecatoresti.Organizarea C.C se efectueaza dupa 3 modele de desemnare:desemnare directa de autoritatea executive;determinarea electiva de autoritatea legislative;desemnarea mixta ce se divide in 2 grupe: desemnarea de catre autoritatea legislative si executive.In Austria Slovacia Belgia Danemarca si Spania desemnarea directive este exercitata de catre seful statului direct prin numire. Desemnarea mixta de autoritatea legislative si executive este participate in Rusia,Albania,Andora, Romania.Componenta numerica a CC In statele comunitatii independente component variaza de la 5 la 19 judecatori. In tarile din Europa central si de vest nr judecatorilor in Curtea Constitutionala este diferit: in Franta 9 ,Spania 12,Belgia 12,Ungaria 15,Italia 15.Curtea Constitutionala se compune din 6 judecatori.Majoritatea statelor au curti constitutionale compuse dintr-un nr impar de judecatori din motivul de a facilita adoptarea hotaririlor in cazul impartirii voturilor.CC din RM ar trebui s fie compusa din 7 sau 9 judecatori deoarece sunt sutuatii cind exista paritate de voturi. In RM judecatrii CC sunt numiti pe un madat de 6 ani iar judecatroul CC poate detineaceasta functie pe durata a 2 mandate consecutive,daca este numit si la data numirii nu depeseste limita de virsta de 65 ani. Presedintele CC este ales prin vot secret pt un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecatorilor curtii. Nr de candidate la functia de Presedinte a CC este nelimitat.Daca la primul tur de scrutiny nu7 intrunesc majoritatea de voturi,se va proceda de al doilea tur de scrutiny si va fi ale s Presedinte judecatorul care a obtinut cel mai mare nr de voturi. Dacac cel de al doilea tur de scrutin candidatii intrunesc acelas nr de voturi, Presedintele va fi ales prin tragerea la sort intre candidate.Curtea Constituional alege un judecator care va exercita functiile presedintelui in timpul apsentei acestuia.15. Raporturile Parlamentului cu Guvernul.1.Informarea Parlamentului- Guvernul este responsabil n faa Parlamentului i prezint informaiile i documentele cerute de acesta, de comisiile lui i de deputai.Membrii Guvernului au acces la lucrrile Parlamentului. Dac li se solicit prezena, participarea lor este obligatorie.2.ntrebri i interpelri- Guvernul i fiecare dintre membrii si snt obligai s rspund la ntrebrile sau la interpelrile formulate de deputai.Parlamentul poate adopta o moiune prin care s-i exprime poziia fa de obiectul interpelrii.3.Exprimarea nencrederii-Parlamentul, la propunerea a cel puin o ptrime din deputai, i poate exprima nencrederea n Guvern, cu votul majoritii deputailor.Iniiativa de exprimare a nencrederii se examineaz dup 3 zile de la data prezentrii n Parlament.4. Angajarea rspunderii Guvernului-Guvernul i poate angaja rspunderea n faa Parlamentului asupra unui program, unei declaraii de politic general sau unui proiect de lege. Guvernul este demis dac moiunea de cenzur, depus n termen de 3 zile de la prezentarea programului, declaraiei de politic general sau proiectului de lege, a fost votat n condiiile articolului 106 Constituiei RM. Dac Guvernul nu a fost demis , proiectul de lege prezentat se consider adoptat, iar programul sau declaraia de politic general devine obligatorie pentru Guvern.5. Delegarea legislative-n vederea realizrii programului de activitate al Guvernului, Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonane n domenii care nu fac obiectul legilor organice. Legea de abilitare va stabili, n mod obligatoriu, domeniul i data pn la care se pot emite ordonane. Ordonanele intr n vigoare la data publicrii, fr a fi promulgate. Dac legea de abilitare o cere, ordonanele se supun aprobrii Parlamentului. Proiectul de lege privind aprobarea ordonanelor se prezint n termenul stabilit n legea de abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage ncetarea efectelor ordonanei. Dac Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonanelor, acestea rmn n vigoare.Dup expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonanelor, acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.16.Noiune i funciile autoritii judectoreti n Republica Moldova.Autoritatea judectoreasc, conform teoriei separrii puterilor n stat, reprezint prin sine sistemul organelor judiciare ale statului, ce nfptuiesc justiia. Autoritatea judectoreasc i are organele sale proprii i specifice, care, spre deosebire de instituiile de drept, nu regleaz relaii sociale, ci determin formele organizrii, structurii i activitii autoritii judectoreti, formele realizrii justiiei .a.n corespundere cu legislaia n vigoare, n Republica Moldova autoritatea judectoreasc este reprezentat prin sistemul instanelor judectoreti, Consiliul Superior al Magistraturii i procuratur. Acest nou sistem este stipulat n Capitolul IX din Constituie Autoritatea Judectoreasc, precum i prin legile organice respective.Conform legislaiei, autoritatea judectoreasc este independent, separat de puterea legislativ i puterea executiv i are atribuii proprii. Justiia se nfptuiete n numele legii.Referindu-ne la funciile autoritii judectoreti, funcia de baz este nfptuirea justiiei. Dar, pe lng aceasta, autoritatea judectoreasc realizeaz o multitudine de alte funcii, fapt ce se explic prin particularitile sistemului judectoresc, a crei structur const din organe, diferite dup statutul lor, ce ndeplinesc diferite roluri social-juridice, soluionnd diverse cauze. Subiectele autoritii judectoreti (Curtea Suprem de Justiie, judectoriile .a.) realizeaz urmtoarele funcii: examineaz i soluioneaz n limitele competenei sale litigii civile, penale, administrative .a., meninerea ordinii de drept, protecia diferitelor forme de proprietate, asigurarea proteciei judiciare a drepturilor politice, sociale, economice, civile .a., educaia culturii juridice, respectul fa de normele moralei sociale i fa de valorilor umane.Autoritatea judectoreasc nfptuiete justiia n scopul aprrii i realizrii drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor i ale asociaiilor acestora, ale ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor. Instanele judec toate cauzele privind raporturile juridice civile, administrative i penale, precum i orice alte cauze pentru care legea nu stabilete o alt competen. nfptuind justiia, instanele judectoreti apr ornduirea statal i constituional a Republicii Moldova de orice atentat.O trstur distinct a autoritii judectoreti o reprezint participarea reprezentanilor poporului la nfptuirea justiiei. Astfel, n Constituia Republicii Moldova e stipulat caracterul public al dezbaterilor judiciare: n toate instanele judectoreti edinele de judecat sunt publice. Judecarea proceselor n edin nchis se admite numai n cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedur.O caracteristic obligatorie a autoritii judectoreti o reprezint caracterul autoritar al mputernicirilor instanelor de judecat. Aceasta se manifest prin faptul c ordinele i dispoziiile emise de instane la ndeplinirea mputernicirilor lor sunt obligatorii fr excepie pentru toate organele de stat, organizaii, persoane juridice i fizice. Executarea ordinelor judectoreti i realizarea hotrrilor lor este garantat prin puterea de stat.Independena autoritii judectoreti presupune c instanele de judecat activeaz de sine stttor (fr vreun amestec din exterior i fr a fi supuse), cu puterile sale, dispunnd spre nfptuirea funciilor sale de toate mputernicirile necesare, atribuite prin lege. Hotrrea instanei de judecat nu necesit vreo confirmare. Sentina sau hotrrea judectoreasc concret, ce capt putere de lege, este obligatorie de executat. Caracterul obligatoriu al sentinelor i ale altor hotrri judectoreti definitive este specificat n art. 120 al Constituiei Republicii Moldova: Este obligatorie respectarea sentinelor i a altor hotrri definitive ale instanelor judectoreti, precum i colaborarea solicitat de acestea n timpul procesului, al executrii sentinelor i a altor hotrri judectoreti definitive17. Dreptul constituional ca tiin.n comparaie cu alte ramuri ale dreptului, de exemplu, dreptul civil,dreptul comercial, dreptul penal, dreptul familiei, etc., dreptul constituional estecu mult mai tnr, de origine italian, format sub influena ideilor franceze,nceput i fundamentat n perioada apariiei primelor constituii.Prima catedr de drept constituional s-a creat n 1796 la Ferrara, apoi dup un timp scurt la Pavia i la Bologna, iar n 1834 i la Paris. tiina dreptului constituional, treptat, a ptruns i n alte ri, iar nGermania, Austria, Rusia sub denumirea de drept de stat. i sistemul juridicsocialist a pstrat denumirea de drept de stat care a fost predat inclisiv i laUniversitatea de Stat din Chiinu pn la destrmarea imperiului sovietic.Deosebirea dintre disciplina dreptul de stat i dreptul constituional estesemnificativ. Prima, era fondat pe teoria marxist-leninist a luptei de clas,dispariiei treptate a statului, i negarea principiului separrii puterilor n stat,legea fiind declarat ca suprastuructur generat de economie era declarat bazasocietii. tiina dreptului constituional are sarcina de a studia toate fenomenele politico-statale, i juridice, prin prisma normelor de drept care le conine,demonstrnd poziia deosebit a acestor norme n sistemul de drept al republicii.De aici putem formula dreptul constituional ca tiin care studiaz anumite fenomene politice, relaiile sociale fundamentale din domeniul instaurrii, meninerii i exercitrii statale a puterii i normelor juridice care lereglementeaz norme ce sunt privite att prin prisma determinrii lor, amodului n care au fost adoptate i a cerinelor care au determinat apariia lor, ct i prin prisma realizrii lor, a atingerii obiectivelor urmrite de legiuitorprin reglementare.nceprivetemetodologiastudieriidreptuluiconstituional,easemanifest printr-un numr sufucieint demare demetode, factori ceau caobiectraporturile, legturile, relaiile ce se stabilesc ntre diferite metode n procesul cunoaterii. Vom enumera printre acestea: metoda logic care reprezint argumentarea pe calea deductiv; metoda comparativ, extrem de util n compararea trsturilor ramurilor,instituiilor i normelor de drept ale altor state; metodaistoriccarearelabazdezvluireasensuluievenimentelortrecute, determinnd astfel modificarea i ameliorarea sistemului actual; metoda sociologic care cuprinde: observaii, sondaje de opinie, anchetsociologic, chestionarul, interviul; metodacantitativcarecontribuielasistematizareaievidenalegislativ, stocarea i sistematizarea informaiei tiinifice juridice.18.Atribuiile Guvernului Republicii Moldova.Intr-un stat de drept este important ca administraia, care reprezint puterea executiv, s fie n acelai timp accesibil, sensibil privind drepturile omului i s poat fi supus unui control.Guvernul Republicii Moldova este autoritatea publica executiva suprema responsabil n faa Parlamentului. Guvernul este mputernicit s rezolve toate problemele administrrii publice, ce in de competena lui, n conformitate cu Constituia Republicii Moldova i Legea cu privire la Guvern.Guvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea generala a administraiei publice. n exercitarea atribuiilor, Guvernul se conduce de programul su de activitate, acceptat de Parlament.n realizarea funciilor sale Guvernul ndeplinete urmtoarele atribuii principale:a) exercit conducerea general a administraiei publice;b) iniiaz proiecte de lege i le supune spre adoptare Parlamentului;b1) emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, iniiate cu respectarea Constituiei, i le transmite Parlamentului, n termen de 60 de zile de la data solicitrii. Nerespectarea acestui termen echivaleaz cu susinerea implicit a formei iniiatorului;c) emite hotrri pentru organizarea executrii legilor, ordonane n temeiul unei legi speciale de abilitare i ordonane de urgen potrivit Constituiei;d) asigur executarea de ctre autoritile administraiei publice a legilor i a celorlalte dispoziii normative date n aplicarea acestora;e) elaboreaz proiectele de lege a bugetului de stat i a bugetului asigurrilor sociale de stat i le supune spre adoptare Parlamentului;f) aprob strategiile i programele de dezvoltare economic a rii, pe ramuri i domenii de activitate;g) asigur realizarea politicii n domeniul social potrivit Programului de guvernare;h) asigur aprarea ordinii de drept, a linitii publice i siguranei ceteanului, precum i a drepturilor i libertilor cetenilor, n condiiile prevzute de lege;i) aduce la ndeplinire msurile adoptate, potrivit legii, pentru aprarea rii, scop n care organizeaz i nzestreaz forele armate;j) asigur realizarea politicii externe a rii i, n acest cadru, integrarea Romniei n structurile europene i internaionale;k) negociaz tratatele, acordurile i conveniile internaionale care angajeaz statul; negociaz i ncheie, n condiiile legii, convenii i alte nelegeri internaionale la nivel guvernamental;l) conduce i controleaz activitatea ministerelor i a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;m) asigur administrarea proprietii publice i private a statului;n) abrogat;o) nfiineaz, cu avizul Curii de Conturi, organe de specialitate n subordinea sa;p) coopereaz cu organismele sociale interesate n ndeplinirea atribuiilor sale;r) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau care decurg din rolul i funciile Guvernului.19.Protecia mandatului i rspunderea Preedintelui Republicii Moldova.Reglementarea constituional a regimului incompatibilitilor funciei de Preedinte al Republicii Moldova o gsim n Constituie. Conform prevederilor,, calitatea de Preedinte al Republicii Moldova este incompatibil cu exercitarea oricrei altei funcii retribuite.Incompatibilitile snt mijloace de protecie a mandatului prezidenial. Analiznd tipurile de incompatibilitai stabilite de diferite Constituii ale statelor lumii pentru funcia de Preedinte, putem evidenia trei categorii generale:-incompatibilitatea ntre funcia de Preedinte i calitatea de membru al vreunui partid politic;-incompatibilitatea ntre funcia de Preedinte i orice alt funcie public, indiferent de natura funciei i de domeniul n care aceasta se exercit;- incompatibilitatea cu orice funcie privat.Activiti artistice, publicistice sau de cercetare tiinific, care ar presupune i valorificarea rezultatelor acestora nu au un caracter de prestaiei permanent i, prin urmare, nu se atribuie la categoria de,,funcii retribuite, care sunt interzise de Constituiei.Cealalt component a sistemului de protecie a mandatului prezidenial o constitue imunitile.Preedintelui Republicii Moldova se bucur de imunitate, n sensul c,,el nu poate fi tras la rspundere juridic pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului. Se nelege c eful statului rmne imun de rspundere att timp ct actele sau faptele sale, svrite n exerciiul mandatului, sunt compatibile cu funcia sa, adic fac parte din prerogativele pe care i le confer funcia. Dac ns prerogativele acestea sunt depite sau nclcate, atunci este ridicat problema rspunderii Preedintelui, n funcie de natura i gravitatea faptelor care i se imputa.n conformitate cu Constituia Republicii Moldova, Parlamentul poate hotr punerea sub acuzare a Preedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puin doua treimi din numrul deputailor alei, n cazul n care svrete o infraciune. n aceste cazuri competena de judecat aparine Curii Supreme de Justiie, n condiiile Legii. Preedintele se consider demis de drept la data rmnerii definitive a sentinei de condamnare.Rspunderea politic i juridic a Preedintelui Republicii Moldova. Rspundere - consecin care survine ca rezultat al nerespectrii unor norme prescrise. Rspunderea efului de stat se distinge prin cteva circumstane specifice, determinate de prevederile constituionale care stabilesc regimul proteciei mandatului prezidenial.n formele de guvernmnt republicane, fie cu regim prezidenial, fie parlamentar, eful statului nu poate fi conceptul n afara rspunderii. Se cere ns precizat c forma rspunderii politic sau juridic va depinde de caracterul prezidenial sau parlamentar al regimului politic.Regimul prezidenial presupune o rspundere deplin, att politic, ct i juridic (penal), pentru anumite fapte i conform unei proceduri speciale.Regimurile parlamentare, se caracterizeaz prin faptul c eful statului dispune de un set relativ limitat de atribuii privind conducerea efectiv a statului i, n consecin, i responsabilitatea acestuia va fi limitat:Preedintele va fi exonerat de rspundere politic ( care va reveni minitrilor sau primului-ministru care i contrasemneaz actele, putnd fi spus numai rspunderii juridice (penale), conform unei proceduri speciale i, de regul, numai pentru anumite nclcri deosebit de grave, enumerate n textul Legii fundamentale: nalt trdare, nclcarea Constituiei etc.).n conformitate cu soluiile stabilite de doctrina de Drept Constituional i de Constituiile statelor moderne, soluii pe care le-am prezentat anterior, Preedintele Republicii Moldova, se va supune acelorai reglementri. Rspunderea Preedintelui Republicii Moldova este limitat de imunitatea de care se bucur aceasta conform Constituiei.. El nu poate fi tras la rspundere juridic pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului.Doctrina dreptului constituional definete imunitatea drept un regim de protecie a mandatului prezidenial, care const din doua categorii de imuniti: cea dinti caracterizat prin inexistena rspunderii, care nltur rspunderea Preedintelui pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului sau; a doua categorie de imuniti, cunoscuta i ca inviolabiliti, cuprinde reguli i proceduri speciale privind reinerea, arestarea,punerea sub acuzare sau trimiterea n judecat penal a Preedintelui n caz de svrire de ctre aceasta a unei infraciuni.n ceea ce privete imunitile, Legea fundamental nu detaliaz coninutul acestora. Regula general stabilit de constituant este c imunitatea are character Parlamentar. Exist ns o excepie stabilit de regul general a imunitii instituia demiterii Preedintelui, n baza Constituiei. Astfel rezult c Preedintele nu poate fi tras la rspundere juridic pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului: numai opiniile care au fost exprimate de: 1.Preedinte n exercitarea mandatului su se situeaz n afara rspunderii juridice. 2. Opiniile exprimate de Preedinte n exercitarea mandatului su sunt scutii numai de rspundere juridic, ceea ce nseamn ca ele pot suporta o rspundere de ordin politic. Nu este ns clar sub ce form se poate materializa rspunderea politic a Preedintelui pentru opiniile sale exprimate n exercitarea mandatului. 3. eful statului nu poate fi audiat n cadrul unor astfel de comisii parlamentare, ntruct el excede limitele controlului parlamentar exercitat de comisiile parlamentare conform Constituiei RM.Constituie stabilete numai scutirea Preedintelui de,,rspundere juridic pentru opiniile exprimate n exercitarea mandatului su, fr a exclude posibilitatea atragerii lui la rspundere politic. n ceea ce privete modalitatea rspunderii politice, ns, aceasta nu este prevzut n textul Legii fundamentale i de aceea nu-i gsete realizarea practic considerate lacuna legislative.Constituia Republicii Moldova prevede obligativitatea contrasemnrii actelor Preedintelui:,,decretele emise de Preedinte n exercitarea atribuiilor sale se contrasemneaz de ctre Primul-ministru. Vor fi contrasemnate numai actele Preedintelui care in de politica extern i de atribuiile n domeniul aprrii rii. Celelalte acte, de o mai mica importan, care se emit n legtur cu exercitarea unor astfel de atribuii cum sunt: conferina de decoraii i titluri de onoare, acordarea de grade militare supreme prevzute de lege, acordarea de ranguri diplomatice, conferirea de grade superioare de clasificare a diferitor categorii de funcionari, n condiiile Legii s.a, nu urmeaz a fi contrasemnate. Un alt specific al contrasemnrii actelor prezideniale este c n Republica Moldova contrasemnarea se face numai de ctre Primul-ministru, nu i de ali minitri, cum este cazul n alte ri.Preedintele R. Moldova nu este exonerat de rspundere politic. Constituiei Republicii Moldova reglementeaz procedura demiterii Preedintelui i instituie, practic, o form de rspundere politic.20.Noiune de ef de stat i locul lui n sistemul autoritilor publice.De la momentul consacrrii sale juridice (3 septembrie 1990) i pn astzi instituia prezidenial din Republica Moldova a nregistrat n plan juridic nu o evoluie, ci mai degrab o involuie treptat, pierzndu-i puin cte puin din prerogative n favoarea altor organe de stat, mai ales n favoarea Parlamentului.Cele mai mari i mai ntinse atribuii de drept eful statului le-a avut n perioada regimului prezidenial, care exist de la 3 septembrie 1990 i pn la 27 august 1994.Atribuiile efului de stat au fost reduse o data cu adoptarea i intrarea n vigoare a Constituiei (29 iulie / 27 august 1994) i trecerea la regimul semiprezidenial. Prin modificrile operate n textul Legii, o parte din puterile Preedintelui s-au deplasat spre Parlament i Guvern.O alt reducere a mputernicirilor instituiei prezideniale a putut fi consemnata la 5 iulie 2000, cnd s-a produs trecerea la regimul parlamentar.Preedintele Republicii Moldova reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Constituia Republicii Moldova consacr dou funcii extrem de importante ale efului de stat: funcia de reprezentare a statului. funcia de garant al suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Exercitarea funciei de reprezentare implic aptitudinea efului statului de a ncheia tratate internaionale n numele Republicii Moldova. efului statului i revine dreptul (prerogativa) de a acredita i de a rechema pe reprezentanii diplomatici ai Republicii Moldova. De asemenea, eful statului trebuie s aprobe nfiinarea, schimbarea rangului sau, dup caz, desfiinarea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova n strintate, la propunerea Guvernului. Funcia de garant al suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii determin declararea constituional a efului statului ca fiind comandantul suprem al forelor armate. Preedintele are aptitudinea de a lua orice msuri pentru respingerea unei agresiuni, de a declara stare de rzboi, aducnd toate aceste acte, n mod nentrziat la cunotina Parlamentului. eful statului, n scopul asigurrii ordinii i linitii publice, a securitii naionale, poate lua i alte msuri, n limitele i n condiiile legii. Textul constituional nu nominalizeaz aceste msuri, ntre care se poate regsi declararea strii de asediu sau declararea strii de urgen n ntreaga ar sau doar n unele uniti teritorial-administrative. Aceast funcie a Preedintelui se realizeaz i prin ncheierea unor tratate internaionale care au drept scop asigurarea securitii externe a rii i totodat ntrirea i eficientizarea capacitii de aprare a Republicii Moldova. Utiliznd mijloace i metode geopolitice i geostrategice eful statului moldovenesc trebuie s urmreasc, n mod activ, asigurarea nu numai a independenei de stat dar i garantarea efectiv a integritii teritoriale a Republicii Moldova..Dei Constituia nu prevede n mod expres credem c datorit locului, rolului i atribuiilor efului statului, instituiei Preedintelui Republicii Moldova trebuie s i se recunoasc i funcia de supraveghere a respectrii Legii fundamentale i de veghere la buna funcionare a autoritilor publice prin exercitarea medierii ntre puterile statului i ntre stat i societate. Aceast funcie de mediere ntre puterile statului i ntre stat i societate nu ar reprezenta o funcie distinct; ea ar constitui doar o funcie mijloc prin care s-ar realiza vegherea efului statului asupra bunei funcionri a autoritilor publice. Cu alte cuvinte, funcia de mediere ar fi accesorie funciei de supraveghere a bunei desfurri a ntregului mecanism statal. eful statului, conform Constituiei, are posibilitatea de a solicita Parlamentului Republicii Moldova, nainte de promulgarea unei legi reexaminarea acesteia. De asemenea Preedintele Republicii Moldova deine prerogativa desemnrii candidatului la funcia de ef al Guvernului (prim ministru). Numete Guvernul care constituie autoritatea executiv a statului, numete judectorii de la instanele judectoreti i propune Parlamentului n vederea numirii n funcia de procuror general al Republicii Moldova.Mai mult chiar, eful statului numete, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe preedinii i pe vicepreedinii instanelor judectoreti, pentru un mandat de 4 ani. Aceste numiri, desemnri i propuneri n demniti i n funcii publice corespund unei ipotetice funcii de veghere asupra bunei funcionri a autoritilor publice. Ele asigur nfptuirea colaborrii ntre puterile etatice, excluznd ab initio o separare rigid, absolut i neechivoc a funciilor exercitate de autoritile statale. Cnd apar stri conflictuale ntre puteri, eful statului reprezint acea magistratur suprem care trebuie s intervin pentru aplanarea lor. Prezervarea n stare de echilibru a autoritilor publice se realizeaz, n mod practic, de Preedintele Republicii Moldova prin intermediul medierii. A media ntre puterile constituente n stat nu presupune prezena unei autoriti plasat deasupra acestora, a unei autoriti supraordonate, superioare, dar n mod necesar implic independen i echidistan, imparialitate i obiectivitate din partea mediatorului. n aceast ipotez, eful statului nu va putea fi ncadrat, ncorporat n nici una dintre puterile clasice: legislativ, executiv i judectoreasc. Aceast funcie de mediere accesorie funciei principale referitoare la supravegherea respectrii Constituiei i bunei funcionri a autoritilor publice ar determina locul i rolul instituiei Preedintelui Republicii Moldova ca fiind o autoritate distinct, independent de clasicele puteri etatice. Dar medierea efului statului nu s-ar raporta exclusiv la autoritile constituite. Astfel, Preedintele Republicii Moldova trebuie s ndeplineasc funcia de mediator i ntre stat i societate. Medierea efului statului trebuie s aib ca finalitate concilierea societii politice cu societatea civil. Ea presupune congruena intereselor guvernanilor cu cele ale guvernailor. A media ntre stat i societate reprezint o activitate de nlturare a deosebirilor care eventual se manifest ntre una sau mai multe autoriti publice i popor sau o parte a acestuia. Din nou precizm c i aceast mediere nu se poate realiza efectiv de ctre Preedintele Republicii Moldova dect din postura de observator neutru, ceea ce presupune independena efului statului n raport cu fiecare dintre puterile constituite n stat, inclusiv n raport cu puterea executiv.21.Procedura de alegere a Preedintelui Republicii Moldova.Dobndirea mandatului se refer la procesul desemnrii efului de stat. Acest proces depinde de forma concret de guvernmnt. De modul de dobndire a mandatului prezidenial sunt direct legate atribuiile pe care le ntrunete eful statului i, de asemenea, raporturile dintre Preedinte i celelalte instituii de vrf ale puterii n stat i anume Parlamentul i Guvernul. Se cunosc patru modaliti de dobndire a mandatului efului de stat:1. Dobindirea mandatului (sau desemnarea efului de stat) pe cale ereditar se ntlnete n cazul monarhiilor, care au n frunte un monarh pentru perioada vieii. Mai rar putea fi ntlnit i monarhia electiv, bazat pe principiul eligibilitii monarhului. Puterii monarhului treptat i s-au impus anumite limitri: n monarhiile constituionale, n deosebi de tip parlamentar, puterea monarhului este limitat prin Constituie, care institue un control riguros din partea societii. n astfel de sisteme constituionale monarhia ereditar coexist mpreun cu parlamentul (Anglia, Suedia, Japonia). 2. Desemnarea efului de stat prin vot universal se folosete n regimurile prezideniale i semiprezideniale. n aceste ri (SUA, Frana, Finlanda) Preedintele este ales de ctre ntreg poporul, prin sufragiu universal i n acest caz legitimitatea sa democratic este suportat de faptul c el beneficiaz de mandatul popular. 3. eful statului poate fi desemnat i de ctre Parlament, n acest caz el aflndu-se oarecum n dependen fa de Legislativ. n aceast situaie, Parlamentul devine de fapt adevaratul forum politic de guvernare. Deosebim doua categorii de state: state n care parlamentul alege direct eful statului (Republica Moldova, Grecia, Israel ); i state n care Parlamentul alege un organ colegial n calitate de ef de stat ( fostele state socialiste ).Desemnarea efului de stat prin intermediul unui colegiu electoral const n alegerea Preedintelui de ctre un corp electoral special alctuii din toi membrii organelor reprezentative generalnaionale i din reprezentani ai organelor reprezentative regionale sau locale. De ex. n India Preedintele este ales de ctre un colegiu electoral compus din membri alei de Parlament i de ctre adunrile legislative ale statelor federale. Modalitatea de desemnare a efului de stat se face n dependen de stadiul social, economic, politic i cultural de dezvoltare pe care l-a atins un popor. De asemenea, un rol principal l joaca tradiiile istorice acumulate; Dup modificrile operate n textul Constituiei la 5 iulie 2000, Preedintele Republicii Moldova este ales de ctre Parlament prin vot secret. Conform Legii cu privire la procedarea de alegere a Preedintelui Republicii Moldova, alegerile pentru un nou Preedinte al Republicii Moldova se desfasoar cu cel mult 45 de zile nainte de ziua expirrii mandatului Preedintelui n exerciiu.Atunci nsa cnd intervine vacana funciei de Preedinte al Republicii Moldova n urma demiterii, demisiei, imposibilitaii definitive de a exercita atribuiile sau decesul, alegerile pentru un nou Preedinte al Republicii Moldova se vor organiza n termen de 2 luni de la data cnd a intervenit vacana funciei.Data alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova se stabileste prin hotrrea Parlamentului. Fa de candidaii la funcia de Preedinte al Republicii Moldova, sunt naintate urmtoarele condiii: s fie cetatean al Republicii Moldova cu drept de vot i s aib 40 de ani mplinii; s fi locuit sau s locuiasc permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puin de 10 ani; s posede limba de stat.Conform prevederilor Legii menionate candidatura pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova poate fi propus, ncepnd cu ziua fixrii datei alegerilor, de ctre: persoana care i nainteaz propria candidatur susinut de cel puin 15 deputai.. Dac deputaii au semnat propunerea candidatului pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova atunci ei nu sunt n drept s mai semneze i o alta, sub sanciunea nulitii oricrei semnturi ulterioare. Nu se admite retragerea semnturii din propunerea candidaturii pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova.Candidatul la funcia de Preedinte al Republicii Moldova poate sa-i retrag candidatura n orice moment pn la declararea nceputului votrii.Alegerile pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova se desfoar la edina publica special a Parlamentului la data stabilita. Fiecare candidat are dreptul de a se adresa Parlamentului cu o scurt alocuiune i de a rspunde la ntrebrile deputailor. Votarea pentru candidaii la funcia de Preedinte al Republicii Moldova se efectueaz n mod secret. Este ales candidatul care a obinut votul a trei cincimi din numrul deputailor alei. Dac nici un deputat nu a ntrunit numrul necesar de voturi, se organizeaz un al doilea tur de scrutin ntre primii doi candidai stabilii n ordine descresctoare a numrului de voturi obinute n primul tur. Dac la turul nti a participat un singur candidat care nu a acumulat numrul necesar de voturi sau dac n turul al doilea nici un candidat nu a acumulat numrul necesar de voturi, se organizeaz alegeri repetate. n cazul eecului alegerilor repetate, Preedintele n exerciiu dizolv Parlamentul i stabilete data alegerilor parlamentare. O astfel de situaie a avut loc la finele anului 2000 (cnd nu s-a reuit alegerea efului de stat) i nceputul anului 2001 (dizolvarea Parlamentului i organizarea alegerilor parlamentare anticipate la 25.02.2001). Atunci, n corespundere cu Constituia i cu avizul definitiv al curii constituionale din 26 decembrie 2000, Preedintele a declarat dizolvarea Parlamentului de legislatura a XIV-a i a stabilit data pentru desfurarea alegerilor parlamentare anticipate.Potrivit reglementrilor coninute n Lege, alegerile repetate au loc n termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare n care nu a fost ales Preedintele Republicii Moldova. Dac i dup alegerile repetate Preedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preedintele n exerciiu dizolv Parlamentul i stabilete data alegerilor n noul Parlament .Comisia special totalizeaz rezultatele votrii i prezint informaia respectiv Parlamentului. n baza informaiei prezentate de comisia special, Parlamentul adopt o hotrre prin care confirm alegerea Preedintelui Republicii Moldova. Hotrrea Parlamentului i actele comisiei speciale se prezint imediat Curii Constituionale.Conform Constituiei, validarea rezultatelor alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova se face de ctre Curtea Constituional. Care, n termen de 3 zile de la primirea hotrrii Parlamentului privind alegerea Preedintelui Republicii Moldova, examineaz n edin public constituionalitatea alegerii Preedintelui Republicii Moldova i emite o hotrre cu privire la validarea rezultatelor alegerilor, care se public imediat. n cazul n care Curtea Constituionala nu valideaz rezultatele alegerilor pentru funcia de Preedinte al Republicii Moldova, se organizeaz, n termen de 3 zile de la pronunarea hotrrii respective, alegeri noi, conform procedurii stabilite de aceeai lege.Candidatul a crui alegere a fost validat, la cel trziu 45 de zile dup alegeri depune, jurmnt n faa Parlamentului i a Curii Constituionale.22. Proceduri speciale n activitatea Parlamentului Republicii MoldovaFunciile parlamentului semnifica rolul Parlamentului, iar procedurile constituionale sunt mijloacele tehnice pentru ndeplinirea rolului su. Exista discuii cu privire la funciile Parlamentului i clasificarea acestora. n mod convenional se considera principale funcii ale Parlamentului snt: reprezentarea; recrutarea personalului guvernamental si altor persoane care urmeaz sa ndeplineasc unele prerogative; determinarea cadrului general al politicii externe; declanarea procedurii judiciare fata de anumite persoane; informarea; controlul; deliberarea.Funciile Parlamentului interacioneaz aa nct separarea lor este artificiala i are o valoare exclusiv didactic. Astfel, prin unele dintre procedurile de informare se exercita i controlul, eficacitatea controlului i a deliberrii presupune informare, iar valoarea deliberrii se msoar prin control.1. Funcia de informarentr-o democraie pluralist legislativul i executivul trebuie s se informeze mutual pentru folosul reciproc. Parlamentul nu-i poate ndeplini cu eficien funcia sa deliberativa dect dac acioneaz n cunotina de cauza. Informarea este o condiie e