intrebari pentru examen tgd drept craiova

8/3/2019 Intrebari Pentru Examen Tgd Drept Craiova

1/24

INTREBARI PENTRU EXAMEN

1.Ce dispozitii cuprindeau normele de conduita ale geto-dacilor in materia

proprietatii,familiei si contractelor?R: In materia proprietatii aceasta era comuna ,dar de la Herodot aflam cafiii puteau sa ceara parintilor partea lor,ceea ce face ca proprietatea sa fie

privata.

In materia familiei,exista opinii cu privire la monogamia sau poligamia

geto-dacilor. Stralon scria ca barbatii obisnuiau sa aiba 10-12 femei,iar cel

care avea 4-5 femei era considerat burlac,nenorocit.Totusi poligamia se

pare ca apartine unei perioade mai vechi si doar dacilor nobili.

In privinta femeilor,stim ca poligamia nu a fost admisa , Horatiu amintind

despre fidelitatea sotiilor geto-dace.

In mareria contractelor ,acestea se realizau obligatoriu cu ajutorul

juramantului.Partile care se invoiau turnau intr-o cupa vin impreuna cucateva picaturi din sangele lor. Apoi inmuiau in acest amestec sagetile si

celelalte arme ale lor,pentru ca la final sa bea din continutul cupei.

2.Ce forma de guvernamant a existat la geto-daci in perioada statala si cine seafla la conducerea politica a statului geto-dac?R:Forma de guvernamant a statului geto-dac era cea monarhica ,puterea

suprema in stat fiind detinuta de un rege(Burebista).

O a doua functie importanta era aceea de vicerege exercitata,de obicei,de

marele preot,care,in egala masura avea atributia de judecator

supreme(Deceneu).

3.Ce regim juridic aveau persoanele in Dacia?R: Desi statul dac n-a fost in esenta sa un stat sclavagist,nici n-a exclus

existenta sclaviei.Persoanele din Dacia se imparteau in doua categorii:

oameni liberi si scalvi.

Oamenii liberi la randul lor erau impartiti in :

-tarabostes sau pilleati ,avand capacitatea juridical deplina

-comati sau capillati ,avand capacitatea juridical restransa

4.Ce dispozitii cuprindeau normele juridice ale getodacilor in ceea ce priveste

proprietatea,familia sau sistemul penal?R:In ceea ce priveste familia ,Herodot,Horatiu si Ovidiu arata ca aceasta

era monogama,monogamia fiind pazita cu strasnicie.De asemenea se

mentioneaza caracterul patrilocal si patrilinear al familiei geto-dace. Cat

despre casatorie ,potrivit acelorasi marturii,aceasta putea fi incheiata prin

cumpararea sotiei,probabil,la un pret fictiv de la parintii ei. Odata cu

incheierea casatoriei sotia aducea bunuri dotale necesare viitoarei

familii,cunoscute sub denumirea de zestre,termen,care si azi se


2/24

pastreaza in vocabularul limbii romane. Se pare ca ,asa cum precizeaza si

Horatiu in Carminaprincipala zestre a femeii la daci era virtutea.

In cazul proprietatii se distingea intre proprietatea comuna si

proprietatea private asupra pamanturilor, sclavilor si vitelor.

In materia penala se aplica principiul razbunarii sangelui,iar in mod

concret ,nu e sunt furnizate informatii decat despre pedeapsa cu moarteaaplicata femeii(sotiei) adulteriene.

5.Care a fost organizarea administrative-teritoriala a provinciei Dacia la nivel

R:Pana la moartea lui Traian ,Dacia a fost constituita ca o provincie

militara ,fiind condusa de catre un guvernator,reprezentant al imperiului

cu titlul de legatus Augusti pro praetore.

Imparatul Hadrian ,reorganizeaza Dacia ,impartind-o in doua provincii

distincte:Dacia Superioara si Dacia Inferioara.Dacia Superioara era

condusa de un legatus Augusti pro preatore,care facea parte din randul

membrilor ordinului senatorial dar avea,de data aceasta rang pretorian si

nu rang consular.Dacia Inferioara era organizata ca o provincie procuratoriana ,la

conducerea sa aflandu-se un procurator Augusti sau un procurator

prezidial.

Mai tarziu , in anul 123 d.Chr.,provincia cunoaste o noua organizare in

:Dacia Superior ,Dacia Inferior si Dacia Porolisensis.

O ultima organizare are loc in anul 168-169 d.Chr. la initiativa

imparatului Marc Aureliu in urma unei rascoale din anul 168 d.Chr.Prin

aceasta reorganizare ,Dacia Porolissensis ramanea in vechile granite si se

forma Dacia Apulensis prin contopirea Daciei Superior cu Dacia Inferior

si,respectiv,Dacia Malvensis,din care facea parte Oltenia si vestel

Munteniei.Fiind la grnitele imperiului ,se afla sub supravegherea directa a

imparatului al carui reprezentant era un legatus Augusti pro praetore

Daciarum trium.Acesta era ajutat in provincie de catre un administrator

financiar numit procuratores.

Alaturi de guvernatorul provinciei ,avand mai mult un rol de intretinere a

cultului imparatului,se afla si o adunare provinciala numita Concilium

Provinciarum Daciarum Trium ,formata se pare din 100 de cetateni.

In ceea ce priveste organizarea locala a provinciei,ca in intreg Imperiul

Roman si Dacia a fost impartita in doua categorii de asezari:urbane si

rurale.

Localitatile urbane erau impartite in colonii si municipii ,iar cele rurale inpagi si vici.

6. Cine se afla la conducerea oraselor?

R:La conducerea oraselor se afla un consiliu numit ordodecurionum

alcatuit din 30 pana la 50 de membrii din randul cetatenilor romani.Din

randul acestora erau alesi magistratii superiori pentru o perioada de 1 an:

-duumvirii-> in colonii


3/24

-quatorvirii->in municipii

Acestea erau atriburii de natura executiva si judecatoreasca.

7.Ce categorii sociale existau in provincia Dacia din momentul cuceririi si

pana in momentul adoptarii constitutiei lui Caracalla din 212 d Hr.?

R:Pana la Constitutia lui Caracalla din anul 212 exista o delimitare claraintre diferentele categoriei de oameni liberi ,pe teritoriul Daciei cetatenim

latini si peregrini.

8.Ce drepturi au stability normele juridice romane cetatenilor, latinilor siperegrinilor?R:Cetatenii se bucurau de toate drepturile civile si polotice. Ei beneficiau

de ius commmercium (dreptul de a incheia acte juridice), de ius

connobium (dreptul de a incheia o casatorie valabila), de ius

millitae(dreptul de a face parte dintr-o legiune), de ius suffragiu (dreptul

de a allege) si de ius honorum (dreptul de a fi ales intr-o magistratura).

Latinii aveau un regim juridic inferior cetatenilor, ei beneficiind doar deius commercium.

Peregrinii reprezentau majoritatea populatiei, ei erau autohtoni si strainii,

carora li se aplicau cutumele locale si dreptul gintilor.

9. Ce erau peregrinii deditici si ce conduita juridical aveau acestia?R: O categorie aparte erau peregrinii deditici care erau locuitori ai

cetatilor distruse de catre romani. Acestia nu puteau sa obtina cetatenie

romana si nici nu aveau dreptul sa se duca la Roma. Incalcarea unei asfel

de prohibitii ducea la pierderea libertatii.

10. Ce diferenta exista intre servii publici in comparatie cu majoritateasclavilor?R: In general ,regimul lor era cel cunoscut ,adica de unelte vorbitoare.O

ameliorare a acestui regim o aveau cei care lucrau in administratie-servi

publici-care puteau sa-si agoniseasca o avere (peculium),pe care sa o lase

mostenire.Sclavilor aflati in proprietatea cetatenilor romani,le erau

aplicabile normele dreptului roman ,in timp ce acelora ai caror proprietari

erau peregrinii li se aplicau cutumele locale.In plus ,in cadrul obstilor

geto-dace ,sclavia isi mentinea caracterul sau patriarhal,eliberarile de

sclavi facandu-se dupa obiceiurile peregrine.

11. Cum erau impartite impozitele?

R: Impozitele se clasificau in: directe si indirecte.Din impozitele directe: impozitele pe terenuri, capitatia (un impozit pe

persoana platite atat de cetateni, cat si de peregrine), precum si aurum

negotiatorium, un impozit special, platit de negustori.

Din categoria impozitelor indirecte faceau parte impozitele pe mosteniri,

pe eliberarile de sclavi, pe vanzarile de sclavi si pe alte vanzari.

12. Ce cateogorie de taxe erau percepute in provincie?


4/24

R: Infara de impozite,alte taxe percepute erau taxele percepute la vama

pentru produse si calatori la intrarea in orase, pentru trecerea peste

poduri sau pentru folosirea principalelor cai de comunicatii.

13. Ce forme de proprietate au existat in Dacia Romana si in ce conditii au

aparut fiecare dintre forme?R: In epoca veche a dreptului roman era o singura forma de proprietate, sianume proprietate quiritara.

Mai tarziu, acesteia i se alatura alte 3 forme:

-proprietatea pretoriana

-proprietatea provinciala

-proprietatea peregrine

Proprietatea pretoriana a aparut spre finele republicii ca o consecinta a

dezvoltarii comertului si, in mod special, a vanzarilor de sclavi.

Proprietatea peregrina a aparut in scopul usurarii tranzactiilor comerciale

dintre cetateni si peregrine.

In ceea ce priveste proprietatea provinciala, aceasta avea ca obiectterenurile si a aparut pentru a defini forma de proprietate pe care o aveau

autohtonii asupra pamanturilor.

14.Cum poate fi caracterizata proprietatea provinciala si care era modul detransmitere acestei forme de proprietate?R:Proprietatea provinciala avea ca obiect terenurile,iar modul de

transmiterea al acesteia era atat prin ,,mortis causa iar prin acte ,,inter-

vivos singurul mod te transmitere a proprietatii era traditiunea.

15.Cum putea fi aparata proprietatea provinciala?

R: Proprietatea provinciala putea fi aparata printr-o acctiune in rem pecare posesorul peregrine deposedat o putea indrepta impotriva celui care

detinea bunul.

16.Ce este praesscriptio longi temporis si ce deosebire exista intre aceastainstitutie si uzucapiune?R: Desi uzucapiunea nu duce la dobandirea proprietatii

provinciale,inspirandu-se din dreptul grec,romanii au creat o institutie

similara acesteia numitapraescriptio longi temoris posesorul peregrin nu

putea dobandi proprietatea dupa trecerea termenului legal.Dar printr-o

posesie de 10 ani intre prezenti si , respectiv,20 de ani intre absenti putea fi

respinsa actiunea in revendicare intentata de reclamant impotrivaposesorului.

17.Ce prevedeau normele juridice romane in materie de casatoriei?

R: In materie de casatorie dispozitiile aplicabile erau diferite in functie de

situatia juridica a persoanelor. In cazul cetatenilor stabiliti in Dacia,

institutia familiei era subordonata normelor dreptului roman. La fel se

intampla si pentru casatoria dintre barbatii romani si femeile dace care

primisera ius conubii. De asemenea, in mod paradoxal era valabila


5/24

casatoria in care un cetatean / cetateanca roman/a se casatorea cu o femeie

sau un barbat dac, crezand ca au cetatenie romana. Copiii rezultati din

aceasta casatorie aveau cetatenie romana.

Asa cu arata Gaius ,casatoria dintre peregrini nu urma regulile romane ci

normele locale (secundum leges moresque peregrinorum),iar in cazul

peregrinilor deditici ,li se aplica dreptul gintilor.

18.Ce dispozitii erau aplicabile in cazul casatoriei dintre peregrini?

R: Casatoria dintre peregrini nu urma regulile romane, ci normele locale,

iar in cazul peregrinilor deditici li se aplica dreptul gintilor.

19. Ce exceptie exista potrivit dreptului roman in privinta mostenirii

succesorale a peregrinilor?

R: Prin exceptie, peregrinii puteau veni la mostenirea cetatenilor romani.

Forma de testament utilizata de peregrini erea cea orala numita mai tarziu

,,limba de moarte.

20. Ce categorie de contractecuprindeau tripticele din Transilvania?R: Tripticele descoperite la Rosia Montana intre anii 1786-1855

cuprindeau contracte referitoare la vanzare-cumparare, sclavi,

locatiune,contracte de imprumut, de societate, de deposit, precum si

contracte ce nu vizeaza materia obligatiilor, ci un proces verbal, o lista,

etc.

21. Cum se desfasura procesul in conditiile procedurii formulare, respectiveextra-ordinem?R: Pe baza primului sistem partile, cetatenii romani, se adresau

guvernatorului pentru redactarea formulei,in prima faza a procesului (iniure) ,pentru ca apoi guvernatorul sa trimita,in faza a doua(in

iudicio),cauza spre solutionare unui judecator. In cazul procedurii extra-

ordinem, guvernatorul putea judeca personal pricinile.

22.Cine putea pronunta pedeapsa capitala in procesele penale?R:In material penala guvernatorul avea dreptul de a condamna la moarte

in cazul unor delicte grave, cetatenii putand face apel la Roma.

Daca era vorba despre un fruntas din randul popoarelor supuse ,pedeapsa

capitala nu putea fi pronuntata decat de imparat.

In ceea ce ii priveste pe geto-daci ,care continuau sa traiasca in obsti

,neintelegerile dintre ei se rezolvau dupa obiceiurile stravechi.

23.Cine facea parte din cadrul obstei teritoriale?

R: Organele de conducere ale obstei erau: adunarea megiesilor,oamenii

buni si batranii si juzii. Rezolvat

24. Ce dispozitii cuprindeau normele de conducere ale obstei in ceea cepriveste organizarea muncii in comun?


6/24

R: Normele privind organizarea muncii in comun cuprindeau prevederi

referitoare la:

-repartizarea campurilor de cultura pentru membrii obstei

-stabilirea felului culturii pe fiecare camp

-timpul de desfasurare al muncii

-impartirea produselor intre membrii obstei

25.Ce dispozitii cumprindeau normele de conduita ale obstei in materia

proprietatii, familiei, contractelor si in sistemul penal si procesual?

R: In ceea ce priveste proprietatea, coexista proprietatea devalmasa sau

de-a valma asupra padurilor, apelor si pasunilor cu proprietatea

individuala asupra casei si curtii anexe sau chiar a unor terenuri arabile

repartizate pe locurile familiilor din obste.

Un rol important l-au avut in cadrul obstei relatiile de familie

bazate tot pe ideea de munca in comun a ambilor soti si a copiilor in

gospodarie si pe aceea de intretinere reciproca a membrilor familei.

In cadrul contractelor acestea se incheiau deobicei sub formaverbala prevaland buna-credintapentru valabilitatea lor. Respectarea

acestora putea fi garantata prin depunerea unui juramant.Cele mai

raspandite contracte erau vanzare-cumaprare,care spre deosebire de

epoca romana avea un caractersolo consensu si schimbul , dar fiind

caracterul natural al economiei la acea vreme.

In ceea ce priveste conflictele acestea se rezolvau in cadrul obstei

avand la baza ideea de solidaritate a rudelor, prin legea talionului si a

compozitiei.

In dreptul penal, cel mai des intalnite erau cele impotriva persoanei,

furturile fiind rare.

Instantele de judecata erau formate din jude si sfatul oamenilorbuni si batrani.

Probele admise in acea perioada erau juramantul cu brazda ,in

cazul divergentelor privind hotarele si juratorii care,in anumite situatii

,depuneau marturie iar alteori dadeau si hotarari.

26.Cine se afla la conducerea statelor medievale romanesti?

R Primele formatiuni politice romanesti erau conduse de

juzi,cnezi,voievozi,jupani.Originea denumirilor era diferita;jude provine

de la latinescul iudex,desemnand pe cei care ,in cadrul obstei,aveau

atributii judecatoresti si militare . In feudalismul dezvoltat,denumirea de jude a fost data celor cu atributii judecatoresti si administrative dar si

acelora care aveau situatia taranilor liberi(judec).Cneazul era tot un

conducator militar ,avand atributii judecatoresti.Termenul are fie origine

latina,cuneus,fie origine slavona,kenezii.Cnezii erau ,in egala

masura,tarani liberi, mai tarziu ,uni dintre cnezi devenind boieri.

Avand aceleasi atrributii militare si judecatoresti,voievozii,conduceau o

confederatie de cnezi.Numele are origine slava ,numai ca la slavi,


7/24

voievodul nu avea atributii judecatoresti si situatia sa era inferiora

cneazului.

Originea denumirii de jupan este ilirico-traca si a reprezentat un titlu de

noblete dat boierimi dupa formarea statelor feudale.

27.Cum putea fi caracterizata institutia domniei?R: Despre institutia domniei se poate afirma, ca are un caracter original

negasindu-si correspondent in celelalte state.

Titulatura domnului cuprinde in majoritatea situatiilor formulamare

voievod si domn.Titlul de voievod ,reprezentand elemental traditional

din formula,desemneaza ,in continuare,pe conducatorul oastei si

judecatorul supreme.In plus ,termenuldomn,provenind de la latinescul

dominus si avand semnificatia de stapan de domenii, promoveaza

calitatea acestuia de monarh absolut ,de stapan al intregului teritoriu al

tarii,ce nu recunoaste nici o alta autoritate superioara.

28. Ce conditii trebuia sa indeplineasca pretendentul la domnie?R: Pentru a deveni domn al TArilor Romane trebuiau respectate anumite

conditii,si anume:

-pretendentul trebuia sa fie os domnesc,adica potrivit sistemului

ereditar care a functionat pana in secolulal XVI-lea ,candidatul la domnie

trebuia sa faca parte din familia domnitoare.Oricare dintre fi legitimi sau

nelegitimi puteau revendica scaunul domnesc.La domnie puteau veni si

fratii domnului sau descendentii acestora;

-femeile erau excluse de la domnie ,cu alte cuvinte ,candidatul trebuia sa

fie barbat;

-legea tarii mai stabilea ca pretendentul la scaunul domnesc sa fie roman sicrestin orthodox;

-alta conditie era aceea ca pretendentul sa nu fie insemnat,adica sa se

bucure de integritate fizica.

29. Ce prerogative avea domnul in domeniul politico-administrativ, legislative,judecatoresc, militar si religios?

R: Atributii politico administrative.

Domnul era seful puterii administrative, avand atributii in:

-asigurarea si pastrarea ordinii in interiorul tarii;

-numirea si revocarea dregatorilor;

-organizarea administrative-teritoriala a statului;-stabilirea si incalcarea darilor;

-dreptul de a bate moneda;

Pe plan extern,domnul reprezenta tara in relatiile cu alte state avand

drept de :

-a incheia tratate comerciale sau de alianta;

-a declara razboi;

-a incheia pacea;


8/24

-a trimite si primi soli.

Atributii legislative

Se exercitau prin emiterea de hrisoave ,de obiceiuri dupa consultarea

Sfatului Domnesc si in situatii exceptionale ,dupa consultatea cu Marea

Adunare a tarii.Erau recunoscute si de catre turci.Ele au incetat prinRegulamentele Organice.

Atributii judecatoresti

Domnul era judecatorul suprem ,el judeca in ultima instanta ,pricinii

civile (referitoare la dreptul de propietate asupra pamantului), pricini

penale(putand condamna la moarte ,confisca averi sau putand exercita

dreptul la gratiere).

Domnul putea sa delege dregatorilor dreptul de a judeca si uneori putea sa

confere acest drept marilor boieri sau manastirilor pentru populatia aflata

pe domeniile respective.

Atributii militareDomnul era comandantul suprem al armatei, avand dreptul sa:

-conduca armata;

-numeasca dregatorii military(hatman,spatar);

-recruteze si sa mobilizeze oastea.

Atributii in materie religioasa

-Dreptul de a hotari infintarea mitropoliilor, episcopiilor si manastirilor ;

-Dreptul de a numi si revoca ierarhii bisericii, alaturi de patriarhi;

-Dreptul de a reglementa competenta de judecata a instantelor

judecatoresti;

-Dreptul de a reglementa acctivitatea in tara a cultelor straine.

30. Ce era asocierea la domnie?

R: Sub influenta bizantina a functionat in Tara Romaneasca si Moldova

asocierea la domnie cu scopul de a impiedica luptele pentru tron.De

asemenea ,in acest mod se realiza si o initiere a succesorului la tron in

problemele domniei.Tot pentru a evita eventualele framantari legate de

vacantarea scaunului domnesc,domnii,care isi presimteau sfarsitul din

cauza batranetii sau a bolii obisnuiau sa-l desemneze pe succesorul la

tron.

31.Ce reprezenta locotenenta si regenta domneasca si ce diferente exista intreele in privinta emiterii de acte?

R: Locotenenta domneasca era o institutie exercitata ori de cate ori

domnul era fie bolnav,fie in imposibilitatea de a conduce tara ,fie ca era

plecat de la resedinta sau ca era mazilit.

Locotenenta domneasca exercita toate prerogativele

domnului,exceptandu-le pe cele personale.


9/24

Locotenenta domeneasca era formata din unul pana la sapte membri,cel

mai adesea ,trei sau cinci membri.Loctiitorii domnesti exercitau toate

prerogativele domnului , exceptandu-le pe cele personale(danii).

Actele emise de locotenenta erau date si semnate in numele fiecaruia

dintre membri.

Daca se intampla ca domnul ales sa fie minor prerogativele acestuia erauexercitate de cate o regenta ,pana cand aceste devenea major(15 ani).

Spre deosebire de locotenenta ,actele regentei erau emise in numele

domnului.

32.Ce rol aveau sfatul domnesc si marea adunare a tarii?R: Sfatul domnesc ca organ central al statului avea rol

consultativ;Principalele atributii ale acestuia fiind legate de functiuniile

sau prerogativele domniei.Sfatul domnesc avea atributii politice

,judecatoresti, financiare, bisericesti si militare.Sfatul domnesc era obligat

sa il informeze pe domn despre situatia si starea de spirit a tarii, pe plan

intern, iar pe plan extern , il asista pe domn la incheierea tratatelor dealianta, vasalitate si comerciale.

Marea adunare a tarii a mai fost denumita in documente si sobor,

mare sobor, sfat de obste,adunare obsteasca,sfat a toata tara.

Adunarile erau convocate de domn fie la initiativa acestuia fie la initiativa

grupurilor interesate.In functie de obiectul hotararilor, ce trebuiau luate

adunarile puteau avea caracter intern sau extern.

33.Care era numarul si componenta participantilor la sfatul domnesc si laMarea Adunare a tarii?R:Numarul membrilor Sfatului domnesc era de 12,Sfatul domnesc avand

in componenta boierii fara dregatorii.Marea Adunare a tarii era alcatuita din reprezentanti ai claselor sociale

care nu erau reprezentati in mod direct in Sfatul tarii (mozilii).

Numarul membrilor era de maxim 150-200 si minim 30,in cazul

adunarilor restranse.

34.Care sunt principalele trasaturi caracteristice ale dregatoriilor centrale?

R:Dregatoriile centrale aveau in sinteza urmatoarele trasaturi

caracteristice:

-domnul putea delega un dregator ,sarcini care puteau intra in atributiile

altor dregatori.

-pana la reforma lui C-tin Mavrocordat dregatorii nu erau salarizati ,fiindrasplatiti prin danii ,prin acordarea de privilegii ,prin concedarea unor

venituri domnesti etc.

-a existat o ierarhie a dregatorilor in fruntea ei aflandu-se cei cu atributii

legate de administratia tarii

-dregatorii erau numiti ,confirmati si revocati de domni.

35.Care sunt clasificarile dregatoriilor centrale?


10/24

R:Dregatorii puteau fi clasificati dupa mai multe cristerii:

a.)Dupa importanta dregatoriei:-dregatori mari

-dregatori mici

b.)Dupa participarea la Sfatul domnesc:-boieri de sfat

-boieri de divanc.)Dupa natura atributiilor:Bania Craiovei ,marele Vornic,marele

Logofat.marele Vistier,marele Postelnic,marele Portar,marele Usar,etc.

36.Care era organizarea administrativa a Tarilor Romane?R:Transilvania era formata din 7 comitate,scaunele sasesti si

secuiesti,precum si din districte.

Tara Romaneasca era formata din Bania Craiovei si Muntenia.

Moldova a fost si ea impartita in 2 regiuni: Tara de Sus si Tara de Jos.

In afara acestei impartiri in Tara Romaneasca sunt cunoscute ca unitati

administrativ-teritoriale judetele,orasele(targurile) si satele,iar in Moldova

tinuturile ,orasele si satele.

37.Cine facea parte din conducerea judetelor,tinuturilor,iar in Transilvania

din conducerea scaunelor ,comitatelor si districtelor?

R:Judetele erau conduse de cate o capetenie cate purta numele de judet

sau sudet.

Tinuturile erau conduse de judeti,sudeti,parcalabi si starosti.

Comitatele erau conduse de cate un comite ale de catre rege sau de catre

voievodul Transilvaniei.

Scaunele erau conduse de un jude regal cu atributii asemanatoare

comitelui.

Districtele erau conduse de cnezi,voievozi si juzi.

38.Cine facea parte din aparatul administrativ al oraselor?

R:Din administratia oraseasca ,faceau parte 2 categorii de organe:

-unele reprezentante ale orasenilor(un judet si 12 pargari in Tara

Romaneasca,un soltuz si 12 pargari in Moldova)

-celelalte reprezentante ale domnului(vornicul de

targ,starostele,pristavul,vamesul)

39.Ce atributii aveau judetul/soltuzul si cei 12 pargari?

R:Judetul respectiv soltuzul impreuna cu cei 12 pargari se ocupau de

repartizarea in functie de avere a cislei,aveau competenta judecatoreasca,judecand anumite pricini civile si penale.

De asemenea ,soltuzul asigura linistea publica.

Aveau,in egala masura,si atributii notariale.

40.Cum se clasificau satele si cine se afla la conducerea lor in calitate fie de

reprezentant al domniei,fie de reprezentant al stapanirii acestora?


11/24

R:Satele se clasificau astfel:

-sate libere:->conduse de un reprezentant al obstei ales de sateni ,care se

numea parcalab Tara Romaneasca si vataman in Moldova.

-sate aservite:

a.) sate domnestib.)sate boieresti->reprezentate de un parcalab in Tara Romaneasca

si de un vornic in Moldova.

c.)sate manastiresti->reprezentate de un parcalab in Tara

Romaneasca si de un dregator in Moldova,care lucra impreuna cu un

vataman.

In Transilvania,satele erau administrate de un cneaz sau jude.

41.Ce categorie de dari erau percepute dupa intemeierea statelor medievaleromanesti?R:In functie de anumite crieterii ,darile puteau fi grupate pe categorii:

a.)Dupa principiul asezarii lor:-dari in repartitie-dari de cotitate

b.)Dupa foma in care se plateau:-dari in natura(sex)

-dari in munca

-dari in bani

42.Care au fost principalele dari in natura si in munca?

R:Darile in natura se numeau ,,zeciuialain Tara Romaneasca si

,,deseatina in Moldova.Din aceasta categorie ,cele mai importante erau

:oieritul,gostina,dijma stupilor si vinariciul.

Darile in munca erau prestatii in munca facute in interes public sau al

domniei.Oamenii indeplineau munci la cetati ,iazuri,drumuri,poduri,morisau efectuau transporturi cu carul.

43.Cum erau darile in bani si care erau categoriile sociale ce plateau bir?

R:Darile in bani erau in general dari de repartitie aplicate la un moment

dat tuturor claselor sociale ,in functie de potentialul lor economic.

Paturile inferioare se confruntau cu o fiscalitate excesiva,in timp ce

boierii,manastirile si clerul inalt au fot scutiti total sau partial.

44.Ce regim juridic aveau potrivit normelor dreptului cutumiar romanesc

,boierii ,clerul si orasenii?

R: Legea tarii nu a fixat cu strictete statutul politico-juridic al boierilor.Ingeneral ei beneficiau de toate drepturile publice si private , iar fata de

domn aveau atributii politice si militare.Pozitia boierilor in tarile romane

era determinata de autoritatea domnului.

Clerul, in general si in mod special , Clerul inalt reprezenta una dintre

starile privilegiate care se puteau bucura de privilegii si imunitati de ordin

administrativ, fiscal si judiciar.Inaltii prelati participau la Sfatul domnesc

si Adunarea Tarii


12/24

Orasenii.Statutul acestora era stabilit ( noaptea faceau sex )pe de-o

parte prin dreptul cutumiar iar pe de alta parte hrisoave ale domnului

.Astfel , potrivit dreptului cutumiar , strainii nu se puteau aseza in oras

fara acordul targovetilor sau al domnului.Locuitorii oraselor percepeau

taxe la intrarea marfurilor in orase si cu ocazia vanzarilor.

45.Care erau diferentele dintre taranii liberi si taranii aserviti?R:Taranii liberi spre deosebire de cei aserviti ,aveau o multime de drepturi

,fiind de fapt aceia care au dus mai departe traditia vechilor obsti satesti.

46.Cum se facea iesirea din rumanie?

R:Iesire din aceasta stare se facea,in general, cu acordul stapanului prin

iertare sau rascumparare din rumanie.

47.Ce statut aveau taranii aserviti?R:Statutul taranilor aserviti a fost stabilit in functie de dreptul pe care-lavea stapanul pamanturilor asupra acestora,din moment ce proprietarul

putea sa-l vanda ,sa-l doneze ,sa-l dea zestre cu sau fara mosia pe care

traiau. Cat priveste drepturile taranilor dependenti , acestia aveau

asupra pamantului pe care-l lucrau numai folosinta , avand fata de

proprietari obligatii in natura, munca si bani.

48.Ce statut aveau robii si cum se facea iesirea din robie?R: Robii erau considerai mai mult obiecte decat subiecte de drept. Robii

puteau fi eliberati de stapanii lor prin acte intre vii sau mortis cauza.

49.Ce categorie de robi existau in Tara Romaneasca?R:Robii erau grupati in 3 categorii:robi domnesti,robi boieresti si robi

manastiresti.

50.Ce regim juridic aveau strainii pe teritoriul Tarii Romanesti?R: In functie de religie ,strainii beneficiau de un tratament diferit. Daca

erau crestini se bucurau de un regim tolerant,iar daca erau musulmani nu

se puteau stabilii in tara,nu puteau dobandi mosii si nici construi geamii.

51.Cumse incheia casatoria potrivit normelor dreptului cutumiar romanesec?

R:Casatoria la romani ,pastrand pe de o parte elemente de origine dacoromana si preluand influentele bisericii ortodexe,era precedata de o

logodna.

Parintii baiatului trimiteau petitori la familia fetei,iar daca primeau un

respuns afirmativ ,logodna se desfasura in fata preotului,se schimbau

inelele si avea loc o petrecere.


13/24

Pana la inchierea castoriei , li se permitea tinerilor sa se viziteze si sa

discute.De asemenea , se purtau discutii asupra averii mirelui si a zestrei

miresii.In general casatoriile se incheiau timpuriu.

52.Ce conditii si ce impedimente stabilea legea tarii la casatorie?

R:In privinta varstei,o regula era aceea ca mirele sa fie mai mare decatmireasa. Erau interzise casatoriile intre rude pana la al 7-lea grad de

rudenie(naturala,spirituala sau prin alianta).

La casatorie , sotia venea cu o dota compusa atat din bunuri mobile, cat

si din bunuri imobile care, pe intreaga durata a casatoriei , constituia

proprietatea acesteia.

53.Ce dispozitii existau in materia divortului?

R:Biserica crestin-ortodoxa admitea divortul pentru motive bine

intemeiate : imoralitatea ,erezia,nebunia,dusmania barbatului sau rudelor

sale fata de sotie. Dupa desfacerea casatoriei erau partajate bunurile

commune, iar in privinta copiilor,fetele ramaneau la mama,iar baietii latata.

54.Ce criterii de clasificare a proprietatii au existat si cum a fost clasificata

proprietatea in functie de aceste crietrii?R: In legea tarii proprietatea primeste o reglementare amanuntita si

diferentiata , facandu-se distinctie intre proprietatea ce are ca obiect

bunuri mobile si bunuri imobile, intre proprietatea nobiliara si cea

taraneasca , intre proprietatea comuna si cea individuala si, respectiv ,

intre proprietatea alodiala si cea conditionata de indeplinirea anumitor

obligatii si servicii fata de domn.

Clasificare:-Proprietatea domneasca

-Proprietatea boiereasca

-Proprietatea bisericeasca

-Proprietatea taraneasca

55.Care era dominium eminens si ce prerogative avea domul in virtutea lui?

R:Dominum eminens era proprietatea eminenta pe care o avea domnul

asupra intregului teritoriu al tarii, in afara de cea personala .Domnul

aproba toate actele juridice , avea dreptul de retract succesoral in cazul

proprietatii donative, domnul putea sa dispuna de bunurile ramase farastapan si avea dreptul de a culege succesiunile vacante.

56.Ce era dreptul de retract al domnului si in ce caz era intalnit?

R: Bunurile ce formau obiectul donatiei se intorceau la domn fie in cazul

in care donatorul murea fara sa fi lasat mostenitori , fie in cazul in care

acesta era acuzat de tradare.


14/24

57.Ce forma de rudenie a fost intalnita in dreptul cutumiar romanesc si cum

poate fi caracterizata fiecare forma?

R:Rudenia naturala era legatura de sange, iar in legea tarii rudele

apropiate se socoteau pana la gradul al 7-lea , acest fapt avand importanta

pentru determinarea interdictiilor la casatorie.

Rudenia prin alianta si spirituala , mentalitatea religioasa punea peacelasi plan rudenia naturala cu rudenia prin alianta si rudenia

spirituala.La rudenia prin alianta , socrul sau soacra erau asimilati cu

parintii. Rudenia spirituala avea semnificatii profunde, fiind socotiti mai

de seama decat cea trupeasca

Alte doua forme de rudenie sunt infierea si infratirea . Infierea se facea

cu acordul parintiilor , copilul infiat primind numele infietorului si avand

in familia acestuia acelasi drepturi cu ale copiilor naturali. Infratirea

reprezinta o institutie ale carei radacini sunt stravechi , fiind atestata la

triburile celti, raspandita si la geto-daci.

58.Ce clase de mostenitori au existat in materia(mostenirii) succesiunii legale?

R:-Mostenitorii legitimi, formati din descendenti , ascendenti si colaterali ,precum si copii infiati fata de averea parintelui sufletesc sau parintele

sufletesc fata de averea copiilor infiati.

-Copilul din afara castoriei in raport cu averea mamei sale si a rudelor

acesteia si invers.

-sotul supravietuitor si vaduva saraca.

-autoritatea de stat.

59.Ce principii au functionat in Tarile Romane in ceea ce priveste vocatiasuccesorala a descendentilor?R:In Moldova ,referitor la vocatia succesorala a fetelor,functiona

principiul egalitatii sexelor,iar in Tara Romaneasca pe langa

acesta,functiona privilegiul masculinitatii.

60.Ce feluri de testamente au fost cunoscute si ce conditii trebuia sa

indeplineasca testamentul pentru valabilitatea testamentului?

R:Trestamentul putea fi oral(,,limba de moarte ) sau scris(,,carte

,,zapis).

Pentru ca testamentul sa fie valabil intocmit trebuia ca testatorul sa se

afle in deplinatatea facultatilor mintale .De aseamenea, tot pentru

valabilitatea testamentului era ceruta prezenta martorilor.In cazul in care

testamentul era semnat de catre testator , prezenta martorilor nu mai era

obligatorie.

61.Ce este ,, substitutia fideicomisara?R:Din dorinta ca bunurile succesorale sa ramana in familie,testatarul

impune celui instituit prin terstament sa pastreze bunurile indicate de

acesta.Testamentul putea sa cuprinda mai multe substitutii de acest fel

,aceasta institutie numindu-se,,substitutie fidiecomisara

?62. Ce era dreptul de preemptiune?


15/24

R:Dreptul de preemptiune reprezinta dreptul de cumparare, respectiverascumparare.

63. Care au fost principalele contracte reglementate in dreptul cutumiarromanesc?R: Cele mai raspandite contracte erau vanzarea-cumpararea,donatia,

inchirierea, schimbul, imprumutul.

64. Cum se incheia contractul de vanzare-cumparare si cum putea fi viciatacordul de vointa al partilor?R: Contractul de vanzare-cumparare se realiza cu acordul elementelorcontistitutive: consimtamantul, obiectul si pretul.Consimtamantul se materializa prin ,,darea mainii gest ce simbolizarealizarea acordului de vointa.Acordul de vointa trebuia sa fie liber exprimat, sa nu fie viciat de eroaresi surprins de dol sau sila, in caz contrar , contractul era anulat.

65. Ce interdictiistabilea legea tarii in materia vanzarii?

R: Existau si unele prohibitii in materie de vanzare, cum ar fi:-intrainarea vecinilor fara mosia pe care erau asezati, a robilor domnesti,a bunurilor furate. Strainii de asemenea, nu puteau compara imobilerurale.

66. Ce era adalmasul?R: Prin adalmas se organiza o mica petrecere cu bautura la care luaparte partile si cei care fusesera martori la incheierea contractului. Avearolul de a asigura publicitatea actelor de vanzare-cumparare.

67. Sub ce forma era intalnit contractul de inchiriere?R: Se putea prezenta sub forma inchirierii unor lucrari ,a fortei de muncasi a lucrurilor.O forma a contractului de inchiriere intalnita mult maitarziu era arenda carea vea ca obiect livezi,terenuri arabile, crasme,pasuni etc.Des intalnita era intelegerea intre taranul aservit si boierul proprietar

numita contract de suhat, prin care boierul ii permitea taranului sapasuneze pe mosia boierului in schimbul unor sevicii.

68. Ce obiect avea contractul de schimb si ce conditii erau necesare pentruvalabilitatea acestuia?R: Contractul de schimb avea ca obiect sate, mosii , robi , taranidependenti , etc.Schimbul se facea prin zapis .Partiile contractate isi

predau reciproc actele de proprietate ale bunurilor schimbate. Uneoricontractul de schimb cuprindea stipulatii privind garantia deevictiune,sanctionarea partii care ar revoca unilateralcontractul,indatorirea de a preda bunul la o anumita data etc.

69. Ceobiect avea donatia si care erau partile contractului de donatie?R:Donatia avea ca obiect bunuri mobile, bunuri imobile sau chiarpatrimonii intregi .Donatorii puteau fii domnul sau diferiti particulari iarbeneficiarii erau boierii , manastirile sau alte lacasuri de cult.


16/24

70. Ce trasaturi specifice avea donatia in comparate cu celelalte contracte?R: Scopul donatiilor erau fie rasplatirea boierilor pentru credincioasaslujba, fie filantropice , in caul donatiilor facute manastirilor.Persoaneleparticulare faceau donatii bisericilor pentru a fi scrise in pomelnic sau inschimbul intretinerii pana la moarte.

71. Ce dispozitii stabilea legea tarii in privinta contractului de imprumut?R:Daca imprumutul nu putea fii restituit la termen, instantele dejudecate si chiar domnul puteau acorda un termen de gratie a caruinerespectare ducea la excutarea silita a debitorului.

72. Ce erau chezarii si ce era zalogarul?R: Chezarii si zalogul erau forme ale obligatiilor in cazul contractelor,chezasii fiind o forma de garantie personala, iar zalogul o forma degarantie reala.

73. Cum functiona raspunderea solidara in material penala,fiscala si in relatiile

internationale?R:In temeiul raspunderii solidare cei ramasi in sat trebuiau sa plateascaimpozitul datorat de cei fugiti, cu posibilitatea de a se despagubi dinbunurile celor fugiti sau aflati in imposibilitatea de a plati.In relatiile internationale exita despagubirea de la altul.Astfel, daca uncreditor roman avea o creanta pe care n-o executase , creditorul puteacere suveranului dreptul de a-si executa creanta impotriva oricaruiconational al debitorului aflat in trecere prin tara.In materie penala infractiunile erau judecate pe principiul compozitiuniivoluntare, infractorul cazand la intelegere cu victima sau familiaacesteia, putea plati o despagubire.

74. Cum erau clasificate infractiunile si ce tip de sanctiune se aplica pentrufiecare in parte?R:Infractiunile erau clasificate astfel:

1)infractiuni impotriva statului:*Hiclenia Cel vinovat era pedepsit cu moartea si confiscarea averii/*Osluhul- Era pedepsita cu moartea sau hatalam , o amenda in vite sauluarea ocinilor.*Lezmajestatea-Pedeapsa era data dupa voia judetului*Calpuzania Pedeapsa a fost stabilita mai tarziu in Pravile si eradecapitarea urmata de arderea cadavrului si confiscarea bunurilor

2)infractiuni impotriva religiei:

*Erezia-Nu au fost sanctionate de biserica si cu atat mai mult nu au fostsanctionate de domni.*Apostazia-Initial calugarul era afurisit, iar daca dupa un an nu seintorcea era din nou afurisit in cele din urma daca persista era predatinstantei laice , pedeapsa fiind lasata la latitudinea judecatorului.*Ierosilia-Era pedepsita cu moartea*Vrajitoria-Pedepsele pentru vrajitorie erau mai drastice in Pravile si maiblande in dreptul cutumiar.In general magia alba nu era pedepsita.

3)infractiuni impotriva persoanei:


17/24

*Omorul-Pedeapsa care era aplicata in general, era moartea dar exista siposibilitatea rascumpararii vinei , constand intr-o amenda pe careinfractorul o platea rudelor victimei.*Ranirile si lovirile-De obicei , pedeapsa sa era amenda: gloaba sauhatalmul, iar in cazul ranirilor grave pedeapsa era ca pentru omor.*Defaimarea-Pedeapsa putea fii cu moartea

4)infractiuni impotriva proprietatii*Talharia- era pedepsita prin spanzuratoare dar putea fii si rascumparataprin plata capului*Furtul- Furtul mare putea fii pedepsit cu moartea. Furtul in generalputea fii pedepsit prin ocna, mutilare , bataie , surgiun, gloaba,confiscare, dublul valorii lucrului furat.*Incalcarea hotarelor-Pedeapsa era hatalmul , pentru stramutarea pefuris a hotarului si pedeapsa corporala daca stramutarea era facuta prinviolent .*Incendierea-Cei care din razbunare ardeau case, holde sau fac le eraaplicata pedeapsa cu moartea . Celor care ardeau pomi sau gardul viei ,pedeapsa aplicata era infierarea, bataia sau plata indoita a pagubei.

5)infractiuni impotriva familiei:*Rapirea de fete-pedeasa aplicata era cea cu moartea cu posibilitatearascumpararii.*Seductia-Era pedepsita dupa voia giudetului.*Sodomia-Pedeapsa aplicata era cea capitala*Desfranarea- era pedepsit cu gloaba*Incestul-Pedepse: moartea,taierea nasului ,gloaba, bataia.*Adulterul-Pedeapsa aplicata era cu moarte , si posibiltatearascumpararii.6)Infractiuni impotriva justitiei* Falsul Pedeapsa aplicata era una usoara :mustrarea sau gloaba.*Juaramntul mincinos-Pedeapsa era gloaba.

75.Ce categori de pedepse erau reglementate in dreptul cutumiar romanesc?R: Pedepsele aplicate in acea perioada sunt numeroase si pot fi grupatein mai multe categorii:-pedepse corporale-pedepse privative de libertate-pedepse pecuniare-pedepse accesorii sau complementare-pedepse religioase

76. Ce erau juratorii, juramantul cu brazda si ordariile?R:Juratorii erau persoane, care initial, faceau parte din aceeasi categoriesociala cu partea pentru care jurau, iar mai tarziu, boieri.Juramantul cu brazda era un mijloc de proba folosita in proceselereferitoare la stabilirea hotarelor.Ordariile constituiau o modalitate de probatiune, constand in supunereapartilor, la incercari pline de cruzime cum ar fi proba fierului rosit, a apeiclocotite, duelul judiciar.


18/24

77.Ce izvoare au fost folosite la redactarea pravilelor bisericesti?R:Cea mai importanta sursa a fost Sintagma lui Matei Vlastares scrisa ingreceste si aparuta in 1335 la Salonic.Alte izvoare au fost: Legea agrara bizantina, Cartea Romaneasca deinvatatura si indreptarea legii, Ecloga Prohiron si Epanagoga,Basilicalele, precum si unele Nomocanoane ale ,,Parintilor Bisericii.

78. Careau fost principalele pravile redactate in limba romana?R:Cele mai importante pravile scrise in limba romana au fost:-Pravila Sfintilor Apostoli-Pravila de la Govora-Pravila Sf. Parinti-Pravila aleasa-Pravila Logofatului Eustratia

79. Ce dispozitii cuprindeau pravilele bisericesti in materia casatoriei si arudeniei, in materia succesiunii contractelor, infractiunilor si pedepselor?R:In materia casatoriei,logodna era consideranta un contract avand

efectele unei semicastorii.Impedimentele la casatorie vizau rudele desange , prin alianta sau spirituale. De asemenea nu se puteau casatoriinici dezrobitul cu fosta stapana.Divortul era admis.In dreptul civil principalele contracte reglementate erau : vanzarea-cumpararea,emfiteoza, imprumutul , zalogul, depozitul,iar in privintasuccesiunilor, pravilele contineau dispozitii referitoare la clasele demostenitori, procedura de impartire a bunurilor succesorale, cazurile dedezmostenire etc.Infractiunile incriminate erau omorul , insulta , calomnia , vrajitoria etc.

Pedepsele erau fizice sau duhovnicesti.

80. Care au fost pravilele laice redactate la jumatatea secolului al XVII-lea, inTara Romaneasca si Moldova?R:-Cartea Romaneasca de invatatura (1646) Moldova- Vasile Lupu

-Indreptarea legii (1652) Tara Romaneasca-Matei Basarab

81. Ce dispozitii cuprindeau acestea in materia persoanelor, familei, bunurilor,obligatiei dreptului penal?R: Problema drepturilor, respectiv, clasificarea , exercitiul,dobandirea sipierderea acestora este abordata prin prisma conceptiilor de clasa,carezultat al ierarhizarii sociale.In materia persoanelor erau reglementateraporturile dintre boieri si taranii aserviti fiind stabilite drepturileboirerilor si obligatiile taranilor.Exercitiul drepturilor cunostea , in

general limitari datorate clasei sociale , religiei, varstei, sexului , stariimintale a persoanelor.In relatiile de familie sunt preluate reglementari din pravilele

anterioare.In materia proprietatii , se facea in primul rand , o clasificare a

bunurilor in mobile si imobile , precum si intre bunurile laice si celesfante.Privitor la obligatii si contracte , apar noi reglementari ce completeaza

materia. Sunt mentionate ca izvoare ale obligatiilor contractul si delictul.


19/24

La inchierea contractului vointa partilor putea fi viciata prin :violenta saudol.

?82. Ce deosebiri existau intre reglementarile celor 2 pravile laice sidispozitiile dreptului cutumiar romanesc?R: Per total nu exista mari deosebiri, deoarece pravilele bisericesti nu

fac altceva decat sa completeze dispozitiile dreptului cutumiarromanesc.

83. Ce elemente noi erau cuprinse in materia penala in cele 2 pravile laicesub influenta tratatului lui Prospero Farinacci?R:Sunt introduse dispozitii moderne, cum ar fi notiunea de infractiuneflagranta (,,vina de fata) dar si notiuni evaluate cum ar fi: tentativa,concursul de infractiuni, complicitatea si recidiva.Erau prevazute inplus,faptele care inlatura raspunderea penala precum si cele caremicosreaza pedeapsa.Erau reglementate in pravile :hiclenia, calpuzania,omorul,paricidul,ranirea,furtul , marturia mincinoasa,rapirea, incestul,adulterul,bigamia,erezia,sodomia,hotria.

84.Ce prevedea asezamantul lui Mihai Viteazul?R: Prin acest hrisov se crea o noua categorie de rumani si anume,,rumanii de legatura, acestia fiind oamnei liberi pe care Legatura luiMihai ii prinsese in acel moment asezati pe o anumita mosie.

Prin Asezamantul lui Mihai Viteazul taranii fugiti inainte de adoptareaacestuia nu mai puteau fi urmariti de fostii lor stapani, fiind obligati saramana aoclo unde se aflau care pe unde va fi, sa fie vecin pe veci

85. Ce dispozitii cuprindea Statutul Tarii Fagaras?R: Era redactat in limba latina, si cuprindeau intr-o formanesistematizata , dispozitii de drept civil, familiei , penal si procesual.

86. Ce transformari au avut loc in Tara Romaneasca si Moldova in timpul luiC-tin Mavrocordat in domeniul administratiei, social, fiscal si judecatoresc?R:In domeniul administratiei, Mavrocordat numeste in frunteajudetelor/tinuturilor 2 ispravnici, avand atributii fiscale, administrative,judecatoresti, politionisti.Prin reforma fiscala s-a inceracat o mai buna asezare a darilor. Uneledari au fost suprimate iar altele au fost unificate intr-o dare anuala,platita in 4 rate trimestriale.Deosebit de importante sunt schimbarile infaptuite de Mavrocordat indomeniul justitiei.In primul rand ,a incercat impiedicarea abuzurilor

cauzate de aplicarea si interpretarea subiectiva a obiceiuluipamantului.In acest sens, a incercat sa impuna egalitatea in fata legii. Inal doilea rand,a fost create institutia moderna a judecatilor deprofesie,realizat de catre stat.De asemenea,a fost introdusa procedura scrisa.

87. Ce categori de instante erau institutie prin reforma lui ConstantinMavrocordat si ce competenta aveau?R:Instantele stabilite prin reforma lui Mavrocordat au fost:


20/24

-ispravnicia si judecatoria de judet din tara romaneasca-ispravnicia si judecatoria de tinut in Moldovaavand competenta generala in materie civila si limitata in domeniulpenal-instante de apel: divanul domnesc in tara romaneasca si divanulextraordinar in Moldova, care judecau plangerile indreptate impotriva

hotararilor civile pronuntate la instanta de fond precum si principiilepenale grave.

88.Care au fost principalele instante instituite prin reforma lui A. Ipsilanti si cecompetenta avea fiecare?R: Prin reforma lui Ipsilanti instantele de judecata sunt organizate intr-un sistem ierarhic:a.) prima instanta era Judecatoria ,,dupa la judete fiind compusa dintr-un ispravnic si un judecator si judeca in prima faza pricinile civile siunele pricini penale;b.) urmau apoi doua departamente civile si unul penalDepartamentele civile erau compuse din 7-8 judecatori

Departamentul penal avea competenta in materie penala.c.)departamentul velitilor boieri era compus din boieri in functie si 3mazili veliti si judeca pricinile in care partile erau boieri.d.) Divanul domnesc reprezinta instanta suprema si era compus dinboieri veliti prezidati de domn avand competenta generalae.) alaturi de aceste instante mai functionau si instante speciale, un pelanga spatarie si alt pe langa agie. Acestea aveau competenta penala.

89. Care sunt principalele coduri generale si de ramura adoptate in cea de-a2-a perioada a domniei turco-fanariote?R:Cele mai importante dintre acestea sunt:-Pravilniceasca Condica

-Codul lui Calimach

-Legiunea Caragea

-Manualul juridic a lui Andronache Donici

-Condica Criminaliceasca a Moldovei

90. Ce izvoare au fost folosite la redarea urmatorului cod: Pravilniceasca

Condica,Codul lui Calimach, Legiunea Caragea? Cine a participat laredactarea acestora?R: a.) Izvoarele folosite la redactarea codului Pravilniceasca Condica au

fost obiceiul romanesc, jurisprudenta, unele dispozitii Basilicalele si

doctrina juridical moderna.Cel mai important rol in redactarea acestor legiuni l-a avut Enachita

Vacarescu.

b.)Autorii legiunii Caragea au folosit ca sursa de inspiratie basilicalele

obiceiul pamantului, Pravilniceasca Condica si intr-o mica masura Codul

Civil Francez.


21/24

Cei care au redactat aceasta legiune au fost boierii: Atanasie Histopol si

logofatul Nestor Craiovleci, iar spre final Stolnicii Constantin si Ionita

Balaceanu

c.)Codul Calimach s-a inspirit din obiceiul pamantului, dreptul bizantin,

codul civil francez si codul civil austriac.

La realizarea lui au participat juristi renumiti si anume AndronacheDonici, Christian Flechtenmacher si Anania cusanos, iar pentru versiunea

in lb. Romana Petrache Aeschi Christian Flechtenmacher si Damaschin

Bojinca.

?91.Cum au fost structurate si care au fost principalele dispozitii alecodurilor Calimach si Caragea?

R:Legiunea Caragea este structurata pe 6 parti si are un continut

heterogen, cuprinzand norme de drept civil, penal si de procedura.

Codul Calimach este structurat pe 3 parti si cuprinde 3032 de articole.

92. Cand au fost adoptate Regulamentele Organice?R: Regulamentele organice au intrat in vigoare 1 iulie 1831 in T.Romaneasca si in 1ianuarie 1832 in Moldova.

93. Ce trasaturi caracteristice avea institutia Domniei conform regulamenteleorganice?R:Potrivit regulamentelor organice domnia era elective, nobiliara si

viagera.

Atributiile domnului erau legislative, executive si judecatoresti.

94. Ce dispozitii reglementeaza Regulamentele Organice, referitor la divanul

domnesc, adunarea obsteasca extraordinara si adunarea obsteascaextraordinara?R: Divanul domnesc pastreaza numai anumite atributii judecatoresti ca

instanta suprema.

Adunarea obsteasaca extraordinara numara in Tara Romaneasca 190 de

membrii iar in Moldova 132. Aceasta avea atributia de al alege pe domn.

Adunarea obsteasca ordinara era formata din 42 de membrii in Tara

Romaneasca, si 35 de membrii in Moldova.

Acesta avea rolul de a vota legile, intocmea bugetul si executa controlul

asupra cheltuielilor si veniturilor.

95.Ce transformari au avut loc in domeniul administrative si fiscal conformRegulamentelor Organice?R:Prin Regulamete Organice prerogativele domnului in materie fiscala

sunt transferate adunarii obstesti ordinare. Regulamentele mai prevedeau

separarea vistierei de camara domnului.

Referitor la organizarea administrative-teritoriala, schimbarile au privit

mai mult denumirile conducatorilor, unitatilor administrative teritoriale si

atributiilor acestora.


22/24

A fost desfintata totodata impartirea in 2 mari regiuni: Tara de sus si

Tara de jos, precum si desfintarea caimacania Craiovei.

96.Care au fost principalele instante conform Regulamentelor Organice?

R: a.) Organizate ierarhic pe 3 trepte de jurisdictie instantele instituite

prin regulamentele organice erau urmatoarele:-In Tara Romaneasca judecatoria de judet

- divanurile judecatoresti

- inaltul divan

-In Moldova tribunalul de tinut

-divanurile de apelatie

- divanul domnesc

Judecatoriile de judet sau tribunalele de tinut erau instante de prim grad

sau de prima concentrare. Erau compuse dintr-un presedinte si 2 membrii

la care se adauga un procurer si judecau toate pricinile civile, penale si

comerciale.

Divanurile judecatoresti sau divanurile de apelatie reprezentau a 2-atreapta de jurisdictie.

In tara romaneasca existau unul la Bucuresti si altul la Craiova.

In Moldova existau unul in Tara de sus, iar celalalt in Tara de jos.

Inaltul divan sau divanul domnesc erau instante de apel impotriva

hotararilor pronuntate de divanuri sau de judecatoriile comerciale.

97.Ce prevedea statutul Conventiei de la Paris?R: Prin Conventia de la Paris principatele ramaneau sub suzeranitatea

Portii, sub numele de ,,Principatele Unite Moldova si Valahia

Potrivit Conventiei de la Paris au fost numiti trei caimacani in fiecare

dintre cele doua tari , care aveau misiunea de a pregati si efectua alegerilepentru adunarile elective.Intrucat textul Conventiei de la Paris nu stipula

ca domnii din Moldova si Tara Romaneasca sa fie diferiti ca persoana ,

romanii au profitat si l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza in ambele tari , si

astfel au aplicat politica faptului implinit.

98.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului civil si care au fost

principalele dispozitii ale acestuia?

R: Cel mai important izvor folosit la redactarea codului civi a fost Codul

Civil Francez de la 1804.

99.Ce izvoare au fost folosite la redactarea codului penal?

R: In vederea elaborarii codului penal au fost folosite ca izvoare codulpenal Prusian din 1851 si codul penal francez din 1810.

100. Care au fost principiile cuprinse in constitutia de la 1866?

R: Publicata la 1 iulie 1866, in Monitorul Oficial, Constitutia structurata

pe 8 titluri si continand 133 de articole proclama:

- Principiul suveranitatii nationale

- Principiul guvernamantului reprezentativ


23/24

- Principiul separatiei puterilor in stat

- Principiul monarhiei ereditare

- Principiul irevocabilitatii monarhului

- Principiul iresponsabilitatii ministeriale

- Principiul rigiditatii constitutionale

-Principiul suprematiei constitutiei

101. Cum erau alesi deputatii potrivit prevederilor constitutiei de la 1923?

R: Deputatii erau alesi prin vot universal, egal, direct, obligatoriu, si secret

pe baza reprezentarii minoritatii.

102. Cine facea parte din categoria senatorilor alesi si din categoria

senatorilor de drept?

R: Din categoria senatorilor alesi faceau parte:

-mostenitorul tronului de la varsta de 18 ani

-mitropolitii

-episcopii-epatrioti ai bisericilor ortotoxe romane si greco-catolice.

-presedintele Academiei Romane

-sefii confesiunilor recunoscute de stat

Din categoria senatorilor de drept faceau parte:

-fosti presedinti de consiliu

-fosti ministrii

-fosti presedinti ai corpurilor legiuitoare

-fosti senatori si deputati

-generali de rezerva, etc.

-fosti presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-

Iulia.-fosti presedinti ai Inaltei Curi de Casatie si Justitie.

103.Ce dispozitii cuprindea legea de la 1926 cu privire la Camera Deputatilor

si Senat?R: Prin Legea electorala din martie 1926 era reglementat pe larg dreptul

de a intelege si a fi ales , desfasurarea alegerilor, structurata Adunarii

deputatilor si a Senatului.In alegerile pentru adunarea deputatilor a fost

instituit sistemul primei majoritare .Potrivit acestui sistem totalizarea

voturilor pentu fiecare partid se facea la scara intregii tati.Partidul care

obtinea 40% din totalul voturilor pe tara,beneficia de prima majoritara

primind 50%din mandate.

104. Care au fost legile prin care s-a rezolvat ratificarea unirii de la 1918?

R: Decretele legii din: 26 decembrie 1918; 1 ianuarie 1919; 29 dec. 1919.

105. Ce prevedeau in domeniul administrativ legile din 4 aprilie 1920, 2 august

1929, 14 iunie 1925?


24/24

R: Prin legea din 4 aprilie 1920, au fost dezvoltate formele regionale de

conducere:Consiliul Diregent al Transilvaniei precum si Directoratele si

Secretariatele de servicii din Basarabia si Bucovina.

Prin legea din 2 august 1929 a fost creat un cadru general de organizare a

ministerelor.

Prin legea din 14 iunie 1925 teritoriul Romaniei se impartea din punct devedere administrativ in judete si comune.

106. Care au fost principalele legi care au dus la completari ale codului civil,

respective codului de procedura civila?R: Codul civil:

-Legea actelor de stare civila din 1928

-Legea asupra contractelor de munca din 1929

-Legea privitoare la ridicarea incapacitatii femeii maritate

-Legea privind organizarea sindicatelor din 26 mai 1921

Codul de procedura civila:

-Legea din 19 mai 1926-Legea din 25 iunie 1924 privind organizarea judecatoreasca.

107. Care au fost principalele dispozitii cuprinse in codul penal si codul de

procedura penala intrate in vigoare la 1 ianuarie 1937?R: In ceea ce priveste codul penal de la 1937, acesta a mentinut clasificarea

tri-partida a infractiunilor in crime, delicte si contraventii. Pedepsele erau

grupate si ele pe 3 categorii: pentru crime, pentru delicte si pentru

contraventii. Pe langa pedepsele principale mai erau reglementate si

pedepsele complementare si accesorii.

intrebari pentru examen tgd drept craiova

Documents