tgd curs 1-11

Upload: andrei-starica

Post on 04-Apr-2018

230 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    1/126

    Curs TGD (1-11) Facultatea de Drept, Bucuresti

    Curs 1 Ce este dreptul ?

    Etimologie

    Termenul drept provine din latinescul directus sau verbul dirigo, dirigere, cusensul de cale dreapt, nemijlocit, a conduce.

    Dreptul are misiunea de a stabili nite norme care conduc societatea. Aceast semnificaieantic a evoluat n timp, astfel c termenului drept i s-au adugat alte 2 sensuri.

    - dreptul a fost vzut ca un ansamblu de reguli stabilite n cadrul statului, careguverneaz ntreaga societate.- dreptul a fost considerat oprerogativ special, aparinnd unei anumite persoane.Aceste 2 sensuri s-au cristalizat sub forma a 2 concepte conceptul de drept obiectiv iconceptul de drept subiectiv.

    Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv

    Dreptul obiectiv reprezint un ansamblu de reguli/norme cu privire la organizarea ifunciile societii, stabilite ntr-un cadru statal. n opinia altor autori, dreptul obiectiv maicuprinde totalitatea normelor juridice dintr-un stat.

    Dreptul subiectiv reprezint posibilitatea recunoscut de lege unei persoane de apretinde unui ter s aib o anumit conduit (care poate consta n a da, a face sau a nuface ceva) i de a apela, n caz de nevoie, la fora de constrngere a statului.

    Dreptul subiectiv este legat de titular, denumit subiect de drept (subiect-subiecte).

    Dreptul este considerat un adevrat fenomen social, el nu trebuie vzut doar ca o simpltiin. Muli autori consider c n societate se manifest un adevrat fenomen juridic,care disciplineaz relaiile umane (rol civilizator).

    Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate, drept-norme sociale, drept-

    justiie)Fenomenul juridic trebuie analizat sub 3 aspecte:

    relaia DREPT - SOCIETATE:

    Dreptul are un profund caracter social, iar acest aspect s-a concretizat sub forma a 2principii:

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    2/126

    -NU EXIST SOCIETATE FR DREPT (Ubi societas, ibi jus)

    -UNDE EXIST DREPT, EXIST SOCIETATE (Ubi jus, ibi societas)

    Aceste principii au aprut nc din Antichitate, deoarece dreptul apare odat cu statul.

    relaia DREPT NORME/REGULI SOCIALE:Dreptul reprezint un ansamblu de norme juridice. Norma juridic reprezint o regul deconduit care, n cazul nclcrii ei, este adus la ndeplinire prin fora de constrngere astatului, cu ajutorul unui aparat propriu, specializat (justitia).

    Normele juridice reprezint doar un element al sistemului normelor sociale, pentru c elecoexist cu alte categorii de norme, de exemplu: normele etice, morale i religioase.Acest lucru pune problema distinciei dintre drept i nondrept. Ceea ce difereniaznormele juridice de celelalte norme sociale este caracterul lor obligatoriu. Numainormele juridice din cadrul sistemului normelor sociale sunt obligatorii. n fapt, normelejuridice sunt manifestri de voin, destinate s produc valabil efecte juridice, efecte

    admise de alii. Faptul c sunt admise de alii nseamn o recunoatere a obligativitiilor.

    Oamenii se conformeaz normelor de drept pentru c le accept i le recunosc ca fiindobligatorii. n cazul n care exist nclcri ale normelor juridice, statul intervine prinaparatul su specializat, folosind fora de constrngere pentru a restabili regula prescrisde norme. Numai n cazul normelor juridice statul intervine, folosind constrngerea,pentru c celelalte norme au caracter facultativ.

    Dreptul nu este amoral, normele sale conin un minim de morala, dar acest lucru nutrebuie s conduc la confundarea dreptului cu morala. n Antichitate, dreptul se

    confunda cu morala iar dreptul era definit: Ius est ars boni et aequi. relaia DREPT - JUSTIIE

    Dintotdeauna s-a considerat c misiunea principal a dreptului este aceea de a asigurajustiia, ceea ce s-a fundamentat prin adagiul suum cuique tribuere (a da fiecruia ceeace este al su). O alt misiune este i aceea de a asigura organizarea i funciile societii.Aceast misiune, n timp, a ajuns s fie asigurat prin argumente de ordin economic,printr-o motivaie economic. Astfel, s-a ajuns ca, n drept, s se aplice concepiautilitaris, pragmatic. Acest aspect a determinat ca i n soluiile judectoresti s seregseasc considerente de ordin economic.

    n S.U.A., hotrrile judectoreti, n funcie de natura litigiului, pot fi pronunate i pebaza doar a unormotive economice. Explicaia provine din faptul c, n sistemul anglo-saxon de drept, din care fac parte i S.U.A., judectorul are libertate mult mai mare, nsensul c el poate fi i creator de drept. Hotrrile judectoreti pe care el le pronunstabilesc adevrate reguli pentru soluionarea litigiilor. n sistemul anglo-saxon, Judgemade law.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    3/126

    n Europa, n special Frana, motivaia economic a fost inclus n argumentarea juridic.n sistemul romano-germanic, din care fac parte Frana i Romnia, judectorul are doarrolul de a interpreta i a aplica legea la litigiul supus judecii, pentru c, n acest sistem,el este doar gura care spune legea (Le juge est la bouche de la loi, Montesquieu).

    Sistemul tiinelor sociale

    Dreptul ca tiin nu are o existen izolat, separat, el se ncadreaz n sistemultiinelor sociale.Tabloul tiinelor sociale este:

    tiine sociale de tip nomotetic sociologie, psihologie (au ca obiect de studiuactivitile umane)

    tiine istorice

    tiine juridice cercetarea epistemologic a tiinei

    5. Sistemul tiinelor juridice.

    tiinele juridice reprezint un subsistem compus din:

    TGD

    tiine juridice de ramur (dreptul civil/penal/al muncii etc)

    tiine juridice istorice (ISDR, drept roman, doctrinele juridice)

    tiine ajuttoare/nejuridice (sociologie juridic, medicin legal,criminalistic, criminologie, psihologie judiciar, informatic juridic,statistic judiciar).

    TGD

    TGD este o disciplin de sintez, care ofer o viziune de ansamblu asupra dreptului i

    care are scop de a generaliza i de a abstractiza conceptele. Numai n cadrul acesteidiscipline se formeaz constantele sau pilonii dreptului (dreptul ca tiin), pentru c aicise formuleaz noiunile, conceptele, principiile i categoriile fundamentale ale dreptului.

    Disciplinele de ramur au rolul de a aprofunda studiul relaiilor sociale de care se ocupfiecare. Relaia dintre TGD i disciplinele de ramur const n faptul c TGD este omagna mater pentru celelalte discipline, intrucat ofer genul proxim, iar disciplinele deramur ofer diferena specific.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    4/126

    Curs 2 Metodologia juridic

    Precizri terminologice

    Consideraii generale privind metoda de cercetare

    Noiunea de metodologie juridic

    Diferitele metode de cercetare:

    a) metoda logic

    b) metoda comparativ

    c) metoda istoric

    d) metoda sociologic

    e) metoda cantitativ

    Precizri terminologice:

    n limba greac, meta = deasupra i hodos = drum.

    Are ca sensuri:parcurs (drum, n mod figurativ) sau mod de expunere.

    O metod este determinat de nsui obiectul cercetrii tiinifice; eatrebuie s corespund legilor obiective pe care acesta le impune.

    S O

    Metodologia = sistemul principiilor generale de investigaie deduse dinnivelul general al legilor obiective.

    Consideraii generale privind metoda de cercetare:

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    5/126

    Metoda este dpdv formal instrumentul epistemologic care permitecunoaterea tiinific. Metoda se constituie ca un demers intelectual adaptatreprezentrii i analizrii obiectului cunoaterii.

    Istoric, analiza metodei o regsim n cadrul filosofiei antice, cu precdere

    sub forma unor reflecii generale asupra adevrului i a posibilitii cunoaterii,dezvoltat de ctre primele forme de cunoatere matematica (Euclid i Thales)i n cadrul analizei logice (Aristotel, Organon).

    La Rene Descartes, gndirea este postulat ca fundament al cunoaterii;subiectul uman este postulat ca fiind garant al realitii. Cel care fundamenteazmetoda pe baze raionale, Rene Descartes, exprim faptul c metoda reprezintcondiia de posibilitate a ancorrii n adevr. n lipsa metodei, subiectul esteconstrns s se afle n eroare.

    Autori precum Immanuel Kant i neokantieni aduc o rafinare a analizeiepistemologice n sensul n care formele cunoaterii sunt fundamentale, pentruc lucrul n sine rmne inaccesibil subiectului.

    Reflecii n planul fenomenologic: Martin Heideggeri Edmond Husserlpun n eviden relaii stabile ntre subiect i obiect.

    Adevrul este o construcie social. Acesta determin spaiul tiinelorsociale, un sincretism metodologic, o dimensiune construit social, cultural ipolitic (vezi cartea La ce bun adevrul?, de Pascal Engel i Richard Rorty).

    Noiunea de metodologie juridic:

    Metodologia juridic reprezint acel sistem al unor factori de relativinvarian, ntr-un numr suficient de mare de metode, factori care au ca obiectraporturile care se stabilesc ntre diferite metode n procesul cunoaterii.

    Factori de relativ invarian:

    Principii

    Criterii metodologice CONINUT METODOLOGIC

    Concepte

    Raporturile care se stabilesc ntre diferite metode reprezint OBIECTULmetodologiei juridice.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    6/126

    Extremismul metodologic: orict am stpni metodologia, ea nu ne ofer ocunoatere absolut.

    Diferitele metode de cercetare:a) Metoda logic n aplicarea raionamentelor specifice logicii formale ncunoaterea fenomenului juridic. Ea utilizeaz 3 criterii metodologice: -Deducia

    - Inducia

    - Experiena (n spaiul juridic maipuin)

    Logica juridic = analiza enunurilor normative ct i a elementelor

    constructive de argumentare juridic, utiliznd principiile logicii formale.Logica judiciar presupune o practic, care const n utilizarea

    raionamentelor logice, n procesul de aflare a adevrului din cadrul unui litigiu.

    Ex: Interpretarea Constituiei

    Metoda logic este utilizat cu precdere n interpretarea dreptului.

    ***SCHEMA DEONTIC A FUNCIONRII NORMEI***

    Fie enunul normativ n. Norma impune o conduit (negativ saupozitiv). n baza acestei conduite se creeaz pentru subiectul normei un raport

    normativ. Coninutul raportului normativ const n o variabil pentru agentulaciunii, o variabil proporional pentru analizarea condiiilor, impactul deontic.

    Ex: La curs, este interzis studenilor s vorbeasc n timp ce profesoruldicteaz.

    n condiiile la curs este interzis agentului s ntreprind aciunea de avorbi.

    b) Metoda comparativ:

    n contemporaneitate, a devenit important att datorit creterii mobilitii

    demografice, precum i datorit existenei unei pluraliti de sisteme juridice.Metoda comparativ const n analiza fenomenului juridic din diferite sisteme dedrept, prin evidenierea similitudinilor i a diferenelor existente ntre acestea. De-a lungul timpului s-au cristalizat n cunoaterea juridic o serie de principiimetodologice care permit realizarea unei comparaii relevante. Acestea constau:

    Se compar doar ceea ce este comparat (= principiul similiasimilibus) i presupune faptul c, pentru a putea analiza comparativ 2

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    7/126

    sisteme de drept, acestea trebuie s aib n comun un numr minimde elemente. n al doilea rnd, acest principiu presupune c n lipsaunor elemente comune, 2 sisteme de drept vor putea fi analizatecomparativ doar prin evidenierea diferenelor.

    n analiza comparativ este necesar s fie luat n considerarecontextul social, politic i cultural n care se afl situate sistemelede drept.

    Pentru realizarea de comparaii relevante, este necesara n analizaconceptelor, instituiilor i a normelor de drept din 2 sau mai multesisteme normative, s se realizeze luarea n considerare asistemului izvoarelor dreptului.

    Analiza dinamicii istorice, a evoluiei normelor sau instituiilor

    analizate n fiecare dintre ordinile juridice comparate.

    c) Metoda istoric:

    Dreptul este rezultatul unei dinamici istorice. Discursul juridic preiainjonciuni i i valori din trecut i asigur supravieuirea acestuia. Presupuneanaliza fenomenului juridic dintr-o perspectiv evolutiv.

    d) Metoda sociologic const n utilizarea instrumentelor metodologicespecifice tiinelor sociale n analiza realitii juridice. Este relevant cuprecdere n cadrul interogrii procesului de aplicare a dreptului, precum i ncadrul politicilor legislative.

    Metodele calitative urmresc evidenierea rolului structurilor sociale iculturale active n cadrul proceselor sociale, utiliznd procedee de investigareprecum: interviul, focus-grupul sau analiza de discurs.

    Metodele cantitative recurg la analiza tendinelor sociale prin utilizareaunor procedee traductibile n termeni cantitativi (sondajul de opinie). Elepresupun aplicarea procedeelor euristice (care duc prin ntrebri la descoperireaunor adevruri noi) specifice tiinelor exacte n analiza fenomenului juridic ipractica judiciar.

    Curs 3

    Originile i apariia dreptului Dimensiunea social a dreptului Factorii de configuraie a dreptului Esena, coninutul i forma dreptului Sistemul dreptului Funciile dreptului

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    8/126

    Sistemul normativ social Principiile generale de drept

    Originile i apariia dreptului

    Studiul conceptului dreptului implic cu necesitate viziunea istoric cecaut s descifreze originile dreptului. Odat cu dezvoltarea tiintelor sociale, lasfritul secolului al XIX-lea, studiile antropologice realizate de cercettoriprecum James Frazersau Andrey Malinowski au evideniat faptul c n cadrulsocietilor aa zis primitive exist forme de normativitate care se exprim printabuuri i interdicte. n spaiul juridic, aceste cercetri antropologice au fost laoriginea concepiei conform creia dreptul i gsete originile n forme deorganizare social prestatal.

    Opus acestei teze s-a conturat poziia etatist. Aceasta susine faptul c

    dreptul nu poate s apar dect n interiorul formei de organizare statal.Asemenea poziie i are originile n filozofia lui Hegel i nelege c statul estesingurul creator de norme juridice.

    Dimensiunea social a dreptului

    Dreptul este un produs al societii. Normele sale intervin n proceselesociale stabilind reguli generale cu privire la producerea, la repartiia i laschimbul de bunuri cu o relevan social precum i la organizarea activitilor

    comunitii.

    Dreptul nu poate deveni o realitate dect n interiorul unui cadruinstituional fundamentat pe coexistena libertilor individuale i nu pe afirmareaunor interese personale sau de grup. n acest sens, dreptul reflect relaia dintrelibertate i necesitate.

    Realitatea juridic este o dimensiune inalienabil a realitii sociale, ncondiii istorice determinate. Existena ei nu poate fi desprins de dinamicacelorlalte discursuri sociale. Realitatea juridic suport influena acestora iexercit la rndul ei influen asupra lor.

    Realitatea juridic nu se reduce la fenomenul normativ juridic. Ea implic,de asemenea, contiina juridic, precum i relaiile i raporturile juridice.

    Avem 3 dimensiuni ale realitii juridice : contiina juridic dreptul stricto sensu ca fenomen normativ raporturile juridice

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    9/126

    Contiina juridic reprezint o premis a fenomenului normativ i seconstituie ca o interaciune ntre 3 ipostaze ale dimensiunii contiente a

    subiectivitii umane. Astfel, ea reunete ipostaza cognitiv, acionar (activ) icultural-axiologic. Contiinta juridic e reprezentarea fenomenului juridic lanivelul contiintei umane.

    Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune instituional. Normele dedrept aparin categoriei prescriptive, altfel spus, ele construiesc spaiul a ceeace trebuie s fie(Sollen) - dimensiunea prescriptiv - dar n acelai timp suntdeterminate n construcia lor social de ceea ce este (Sein) - dimensiunedescriptiv.

    Raporturile juridice, o alt dimensiune a realitii juridice, sunt relaiisociale reglementate de norme de drept.

    Factorii de configu rare a dreptului

    Dreptul suport influene din partea elementelor componente cadrului fizici din partea componentelor sistemului social. n ansamblu, aceste elementepoart denumirea de factori de configurare a dreptului.

    Cadrul NATURAL - n toate componentele sale (mediul geografic,factorii biologici, fiziologici, demografici), cadrul natural influeneaz discursul

    juridic att din perspectiva construciei normelor de drept, precum i dinperspectiva aplicrii acestora.

    Ex : modul n care mediul influeneaz msurile legislative pentru combatereapolurii

    Diversele mprejurri naturale care nu depind de voina omului potconstitui cazuri de natere, modificare sau stingere a raporturilor juridice. Cadrulnatural, dei influeneaz sistemul de drept, aceast influen este, nainte detoate, MEDIAT SOCIAL.

    Cadrul SOCIAL-POLITIC - Elementele componente ale acestui factorsunt:

    a) economicul

    b) ideologia sau ideologiilec) structurile organizaionale.

    Economicul se constituie ca fiind structura relaiilor de producie i deschimb existente ntr-o societate. El influeneaz dreptul n ceea ce priveteconinutul normelor.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    10/126

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    11/126

    Forma dreptului reprezint modul n care se organizeaz elementelecare compun coninutul dreptului.

    Forma intern a dreptului este exprimat de interaciunea ramurilordreptului, de gruparea normelor juridice pe instituii i pe ramuri de drept.

    Forma extern a dreptului poate fi analizat din mai multe puncte devedere.

    din prisma modalitilor de exprimare a voinei legiuitorului din prisma modalitilor de sistematizare a legislaiei din prisma modalitilor de exprimare a normelor de drept n

    diferite acte emise de ctre autoritile publice, i anume: legi,ordonane, hotrri ale Guvernului, decrete.

    n forma dreptului sunt coninute i procedeele specifice tehnicii juridice,cum ar fi conceptele, clasificrile i, mai ales, tiparele logice ale normei juridice.

    5. Principiile generale de drept

    Principiile de drept sunt idei centrale ale coninutului tuturor normelorjuridice. Ele au un rol constructiv si valorizator. Un principiu general de drept esterezultatul unei experiene sociale i reprezinta o reflectare a unor cerineobiective ale evoluiei societii.

    Primul set de principii de drept - asigurarea bazelor legale defuncionare a statului. Acesta constituie premisa existenei statului de drept.

    Caracteristica fundamental a statului de drept o constituie cucerirea legal aputerii i apoi exercitarea sa, n conformitate cu cerinele legalitii.

    Principiul libertii i egalitii - ntr-o societate democratic, statul - ianume organismul politic care dispune de for i decide cu privire la

    ntrebuinarea ei - garanteaz juridic i efectiv libertatea i egalitatea indivizilor nfaa legii, procednd astfel la propria sa limitare.

    Principiul responsabilitii - responsabilitatea se afl ntr-o strnslegtur cu libertatea individului. Ea reprezint o premis a acesteia precum i ocondiie a garantrii juridice a libertii.

    Principiul echitii i al justiiei - reprezint un principiu prin caredreptul se autolegitimeaz, asigurnd organizarea mecanismului de aplicare anormelor de drept.

    6. Funciile dreptului

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    12/126

    Funciile dreptului sunt acele direcii fundamentale ale aciunii mecanismuluijuridic, la ndeplinirea crora participa ntregul sistem de drept precum iinstanele sociale cu atribuii in domeniul realizrii dreptului.

    Funcia de instituionalizare / de formalizare juridic a organizriisocial-politice. Dreptul, prin Constituie i prin legile organice asigur

    cadrul legal de funcionare a forei statale.

    Funcia de conservare, aprare i garantare a valorilor fundamentaleale societtii. Prin aceast funcie dreptul garanteaz i ocrotete ordineaconstituional, valorile fundamentale ale statului, precum i libertileindivizilor. Fiind un instrument al controlului social, dreptul organizeazrelaiile dintre indivizi, previne dezordinea i asigur coeziuneacolectivitilor. El definete cadrul general de desfurare a proceselorsociale i sactioneaz conduitele pe care comunitatea le definete a fideviante.

    Funcia de conducere a societii. Norma juridic reprezint un act deconducere a societii. Legea este o form universal de exprimare adezideratelor sociale majore. Fora statului se legitimeaz n exerciiul eiprin drept.

    Funcia normativ. Dreptul implic o dimensiune normativ de limitare aconduitei indivizilor.

    7. Sistemul normativ social

    Sistemul normativ social este alctuit din urmtoarele categorii de norme :

    norme etice i norme juridice n procesul de apariie a dreptului,acesta s-a desprins treptat de normele de moral. Influena moralei asupradreptului privete att procesul de creare a acestuia, ct i cel de aplicare.Morala apare ca un criteriu de verificare a relaiei dintre drept i dreptate. ncontemporaneitate, dreptul este conceput ca fiind un sistem autonom separat demoral. Cu toate acestea, exist direcii de analiz, teorii ale dreptului caresubliniaz de pe poziii prescriptive faptul c dreptul pozitiv trebuie s sefundamenteze in scopul moralei. Normele juridice reglementeaz acele relaiisociale care asigur fundamentul ordinii colective.

    norme cutumiare/obinuielnice - Dreptul s-a dezvoltat pe obicei(obiceiul = regul de conduit prezent n cadrul convieuirii umane, instituitprintr-un uz ndelungat)

    norme tehnice - Normele tehnice sunt reguli care au aprut cuprecdere n cadrul proceselor productive i care vizeaz eficacitatea, precum i

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    13/126

    sigurana diferitelor activiti ce prezint o relevan social. Ele nu suntsancionate de ctre fora coercitiv a statului.

    norme religioase

    norme politice decurg n spaiul activitii politice

    8. Sistemul dreptului

    Sistemul dreptului ne apare sub 3 forme: sistem juridic - n acest sens nelegem o parte component a

    realitii sociale sistem legislativ - presupune un mod de organizare a legislaiei sistem al dreptului stricto sensu - nelegem organizarea dreptului

    pe ramuri i instituii astfel: sistemul este rezultatul unitii ramurilor i

    al instituiilor dreptului. El ne apare ca o unitate obiectiv-determinat, nvreme ce sistemul legislativ reprezint o organizare a legislaiei pebaza unor criterii alese de legiuitor.

    Normele juridice nu exist izolate. Ele sunt grupate pe instituii i ramuri.Norma juridic reprezint elementul de baza al sistemului dreptului.Ramura de drept reprezint ansamblul normelor juridice care

    reglementeaz relaiile sociale dintr-un anumit domeniu, n baza unor metodespecifice de reglementare i a unor principii comune.

    Criteriile dup care sunt structurate ramurile dreptului sunt: obiectul reglementrii juridice - relaiile sociale care stau sub incidena

    normelor juridice metoda reglementrii - modalitatea concret de influenare a conduitei n

    cadrul acelor relaii sociale principiile comune

    Instituia juridic reprezint ansamblul normelor care reglementeaz relaiisociale adiacente, utiliznd metoda de reglementare specific acelei ramuri .

    9.Diviziunea dreptului in drept public si drept privat

    Dreptul pozitiv se imparte in drept public si drept privat (origine in dreptulroman). Dreptul roman cunostea o atare impartire in : jus publicum si jusprivatum. Potrivit unui text din Ulpian, dreptul public se refera la organizareastatului, iar dreptul privat se refera la interesul fiecaruia. Aceasta mare diviziunea dreptului priveste atat dreptul intern, cat si dreptul international.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    14/126

    In dreptul public intern intra: dreptul constitutional, dreptul administrativ,dreptul penal, dreptul muncii si al securitatii sociale, dreptul financiar, dreptulprocesual.

    In dreptul privat intern intra: dreptul civil, dreptul familiei.

    Ramurile dreptului ce intra in component dreptului public au ca obiect dereglementare:-relatiile sociale din domeniul organizarii puterilor publice (dreptul constitutional);-organizarea puterii executive la nivel central si local (dreptul administrativ);-apararea sociala impotriva faptelor infractionale (dreptul penal);-relatiile de munca si de protectie sociala (dreptul muncii si al securitatii sociale) ;-relatiile financiare, fiscale (dreptul financiar si fiscal);-relatiile ce privesc buna desfasurare a procesului judiciar (dreptul procesual).

    Ramurile ce intra in competenta dreptului privat reglementeaza relatiilesociale, patrimoniale si personale nepatrimoniale la care participa particularii. Secalifica uneori dreptul civil ca drept privat general.

    Criteriile traditionale ce prezideaza aceasta diviziune a dreptului- interesulgeneral, statal, in cazul dreptului public si interesul personal, privat, in cazuldreptului privat, au fost completate ulterior (sau chiar abandonate) in teoria

    juridica.Distinctia intre dreptul public si cel privat: criteriul utilitatii sociale (utilitatea

    delimitarii domaniului public si a domeniului privat), Criterii noi care guverneazaazi aceasta dihotomie: se propune in locul interesului (general sau particular)

    modul specific fiecarei diviziuni de aparare a dreptului subiectiv. In cazuldreptului public: autoritatile statale apara drepturile subiective din oficiu (exofficio), iar in cazul dreptului privat, apararea acestor drepturi se face lasesizarea partii interesate.

    Bunurile care apartin domeniului public sunt supuse unui regim de dreptpublic( un regim exorbitant), derogatoriu de la dreptul comun. Bunurile sunt :

    inalienabile imprescriptibile , nu sunt supuse niciunui termen de prescriptie

    insesizabile, nu pot fi urmarite pe calea unei actiuni in justitie nefungibile (nu se pot schimba/inlocui cu altele)

    Contestarea traditionalei dihotomii a dreptului:- procesul de constitutionalizare a dreptului, in care dreptul constitutional arurma sa asigure, prin principii si norme constitutionale egale in cele douacategorii de ramuri, o adevarata unificare normative

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    15/126

    -aparitia unor ramuri noi, mult mai tehnice si neutre fata de sistemul de drept incare se integreaza fara dificultate, ca discipline autonome (dreptul spatial, dreptulenergiei nucleare)-caracterul dinamic al sistemului de drept: pe fondul unor profunde mutatiieconomice, sociale, culturale, se produce un fenomen de innoire a continutului sia formei dreptului (schimbari ale institutiilor sale clasice si aparitia unor directiinoi de reglementare)-schimbari in functiile traditionale ale unor institutii: un declin al acestora,incepand cu proprietatea individuala si continuand cu libertatea contractuala-redefinirea scopului, a obiectului si a metodelor unor institutii juridice, pe fondulaparitiei unor ramuri noi ale stiintei dreptului stiinta dreptului industrial, dreptulafacerilor etc.

    Evolutia sistemului de drept a fost marcata de mai multe definitii. In

    Antichitate dreptul era definit de catre romani ca arta binelui si a echitatii=>dreptul se confunda cu morala. La sfarsitul Antichitatii si inceputul Evului Mediu,o evolutie a conceptului de drept s-a datorat crestinismului. Crestinismul asustinut ca exista un drept divin sau de origine divina fundamentat pe Vechiul siNoul Testament. Dar exista si un drept creat de om (dreptul pozitiv). Ulterior,dreptul a dobandit noi definitii, vorbindu-se despre existenta unui drept natural,bazat pe legile naturii.

    Curs 4

    TIPOLOGIA DREPTULUI:

    Dpdv al evolutiei istorice:

    1. Dreptul sclavagist corespunde Antichitatii

    2. Dreptul feudal

    3. Dreptul modern

    4. Dreptul contemporan / pozitiv (Actualmente in vigoare)

    Dpdv al bazinului de civilizatie juridica, dreptul se poate clasifica in familii sausisteme:

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    16/126

    1. Familia dreptului anglo-saxon

    2. Familia dreptului romano-germanic

    3. Sistemul musulman / islamic

    4. Sistemul hindus

    5. Sisteme atipice

    Exista mai multe sisteme de drept, iar coexistenta lor este fireasca pentruca nu poate exista un sistem de drept identic pt toate statele. Dreptul estenational. Cu toate acestea, exista anumite modele care au influentat alte state.De ex Japonia pt Coreea de Sud, Franta pt o parte din statele europene si N-ul

    Africii.

    Nu urmarim, insa, sa ierarhizam sistemele de drept, adica de a stabilidaca un sistem e mai bun ca altul, dar vom folosi metoda comparativa pentruca studiul unui sistem de drept inseamna a intelege structura lui, sistemul luipolitic, institutiile sale fundamentale.

    Familia dreptului anglo-saxon

    In cadrul acestei familii:

    - Dreptul englez

    - Dreptul american

    Dreptul englez

    a. Structura sistemuluib. Sistemul jurisdictional

    c. Izvoarele sistemului

    a.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    17/126

    Structura este tripartita:

    - Common law

    - Equity law

    - Statute law

    Common law (dreptul comun) este un adevarat sistem juridic pt ca elcuprinde normele cutumiare si solutiile jurisprudentiale. Are 3 elementeconstitutive:

    a. Un ansamblu de reguli de procedura; procedura precede fondul,intotdeauna.

    Ex. Foarte multe litigii se solutioneaza pe exceptii de procedura;Procedura trebuie verificata prima pentru ca daca exista un incident deprocedura, atunci litigiul e respins din start. Primul lucru pe care il facmagistratii este sa verifice competenta (sunt sau nu competent sa

    judec acest litigiu?)

    b. Un ansamblu de solutii de fond. Solutiile sunt pronuntate dejudecator. Atunci cand exista un vid juridic, judecatorul englezpronunta solutia considerata cea mai rezonabila. El apeleaza lanormele cutumiare locale, referindu-se si la solutii canonice, retinand

    ceea ce este rezonabil. Dreptul roman a patruns foarte putin in MareaBritanie, dar a exercitat o anumita influenta.

    De aceea, common lawreprezinta

    c. O metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in precedente solutiilepe care sa le aplice in spetele deduse judecatii. Acest lucru estepracticat din dorinta de a evita pronuntarea unor solutii arbitrare.

    Equitylaw este un corp de solutii complementare sistemului de commonlaw. Prin urmare, rolul central revine tot lui common law, de aceea, s-a spusequity follows the law. De exemplu, daca se cere executarea unei obligatiicontractuale, executarea se poate face dupa regulile lui equity, daca obligatiaeste prevazuta de common law. Daca sistemul de common lawnu recunoasteexistenta obligatiei, equity nu o poate executa.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    18/126

    Statute law inseamna legea scrisa. Aceasta a 3-a parte a sistemuluienglez de drept rezulta din structura statala, din forma de guvernamant a MariiBritanii, respectiv monarhie constitutionala, precum si prin faptul ca Parlamentulbritanic este preocupat de adoptare in permanenta a unor masuri demodernizare a statului, de reforma. Unele legi scrise (statute) au reluat solutii dincommon law (partea cutumiara, nescrisa). Altele au reformat institutiiletraditionale britanice, iar altele au creat reguli noi de drept, asigurand progresul.

    Au fost adoptate legi in materia dreptului muncii, a dreptului social, in materiasanatatii, in materia cooperarii internationale. La ei Parlamentul e preocupat inpermanenta sa adopte legi scrise.

    Cu toate acestea, desi exista un pachet de legi scrise, legile scrise suntfacute pentru a se integra in sistemul de common law, adica intr-un sistem juridicunde solutiile si notiunile de baza provin din hotararile judecatoresti.

    b.

    Exista 2 categorii de jurisdictii:

    A. Curtile supreme:

    Supreme Court of UK : creata prin Constitutional Reform Act in 2005

    ea inlocuieste Camera Lorzilor care era instanta suprema pana atunci.

    High Court of Justice 3 camere / sectii

    - Queens Bench Division

    - Chancelors division

    - Family Division

    Rezolva litigii civile

    Crown Court rezolva litigii penale (specializate)

    Courts of Appeal al 2lea grad de juris

    dictii; are competente atat in materie civila, cat si penala;

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    19/126

    Comitetul judiciar al consiliului privat al reginei care judeca recursurileformulate impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate de Curtile supreme dinstatele supreme ale Commonwealthului (Australia, Noua Zeelanda)

    B. Jurisdictii inferioare (ordinare)

    In materie civila:

    County Courts (prime instante) litigii simple, considerate minore bunuri, cadastru, imobile a caror valoare este sub 5000 lire sterline

    In materie penala:Litigiile considerate simple, delictele minore sunt judecate de un

    judecator de pace (Justice of the Peace); acestia nu sunt juristi, suntvoluntari care se bucura de o mare reputatie sociala.Pentru litigiile considerate grave, competenta apartine magistratilorprofesionisti (Stipendiary Magistrates). Acestia decid daca litigiulrespectiv se trimite la curtile superioare (de ex la Crown Court).

    In materie administrativa

    Este un contencios cvasijudiciar = nu e juridic 100%,este administrativo-judiciar.

    RULES OF PRECEDENT a impus mai multe principii funamentale

    1. Toti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de judecatori

    2. Precedentul judiciar (law precedent) se impune prin simpla luiexistenta

    3. Orice jurisdictie este legata de deciziile pronuntate anterior de o curte

    ierarhic superioara, dar

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    20/126

    4. doar precedentele stabilite de curtile superioare (Supreme Court) sunt

    obligatorii si imperative in acest caz vorbindu-se de binding

    procedure

    5. deciziile altor curti nu sunt imperative, au valoare persuasiva, adica

    trebuie sa se tina seama de ele (poti pleca de la ele, dar poti aduceusoare modificari)

    6. forma hotararii judecatoresti:

    a. dispozitivul = concentrat sub forma unei propozitii care continesolutia litigiului [ Se admite solutia litigiului...]

    b. absenta motivelor deciziei sau solutiei luate = judecatorul nu eobligat sa justifice, sa motiveze propria decizia pentru oricelitigiu (decizii usoare); de ex: se poate anula un recurs in baza

    art cutare...nu e obligata sa justifice tot.

    c. (pentru litigiile grave) reasons = motivarea (la noi considerente); trebuie facuta o distinctie intre ratio decidendi=regula jurisprudentiala fundamentala = formata din motive(argumentare juridica) + regula de drept aplicata = are valoarede legi;.. si obiter dicta = comentariile judecatorilor, insa nu au caracterimperativ (ceilalti judecatori nu sunt obligati sa se conformeze sunt permise incidental, sub forma digresiunii; sunt introduseprin formula By the way

    RAPORTUL DINTRE DREPTUL SCRIS NESCRIS

    Dreptul scris (statute law) are rol de lege speciala (lex specialia),adica tot common lawprimeaza, e izvorul principal de drept. Insa, legeascrisa nu e total exclusa, nu e nici neaparat pe un loc secundar, este mai

    degraba, o lex specialia (inlatura norma cutumiara).

    Sistemul american

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    21/126

    Un sistem care a creat reguli diferite de cel englez, reguli diferite decommon law, reguli care il apropie de sistemul romano-germanic, fara insa a-lconfunda cu acesta.

    O deosebire de sistemul englez, SUA au o Constitutie scrisa, au fostadoptate coduri in materie comerciala, penala, civila etc si exista o distinctie claraintre sistemul federal de drept si cel al statelor federatiei.

    Exista si asemanari cu sistemul englez. Ambele au aceeasi conceptieasupra dreptului si rolului pe care acesta il joaca in societate, au aceleasi ramuri,aceleasi concepte atat in sistemul englez, cat si in cel american.

    Structura dreptului americanTrebuie analizat raportul dintre dreptul federal si dreptul statelor membre.

    Izvorul principal de drept il constituie Constitutia federala, constitutiilestatelor avand un rol secundar. Competenta legislativa generala apartine statelormembre, iar competenta statului federal reprezinta exceptia. Pe de alta parte,statele au urmatoarele competente de legiferare:

    - In materie civila: materia contractelor, succesiunilor, familiei

    - In materie penala: reglementeaza definitia crimelor si delictelor si asanctiunilor

    In dreptul federal, aceste materii sunt reglementate numai in modexceptional, numai crimele considerate f grave (ex traficul de stupefiante). Statulfederal are competente in:

    - Stabilirea si perceperea taxelor (Reglementare unitaranediscriminatorie in materie de taxa ideea impozitelor uniforme pttoate cele 50 de state)

    - Relatiile comerciale intre state, dar si cu strainatatea

    - Se pune in executare amendamentele aduse Constitutiei federale

    - Bate moneda

    - Reglementeaza naturalizarea / adoptarea cetateniei americane

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    22/126

    - Reglementeaza falimentul (tot ceea ce inseamna comert este decompetenta federala)

    - Creeaza tribunale federale, subordonate Curtii Supreme a SUA

    Prin aceasta competenta partajata, s-au cristalizat 2 principii:a. Cand statul federal este competent intr-o anumita materie, statele nu

    au decat o competenta reziduala si complementara (completeaza oanumita lacuna legislativa federala)

    b. Statele nu pot legifera / reglementa impotriva spiritului Constitutieifederale si nu pot sa impuna restrictii comertului interstatal; constitutiilestatelor si legislatia din statul respectiv au putere numai asuprateritoriului acelui stat.

    Curtile supreme ale statelor nu trebuie sa se supuna decat Constitutiei silegislatiei statului respectiv, precum si Constitutiei si legilor federale, cuexcluderea legislatiei celorlalte state membre ale federatiei. Invocarea dreptului /legislatiei altui stat membru al federatiei se poate face de catre parti printr-unlitigiu, dar trebuie facuta si proba existentei legii si a continutului ei. Ex officio (dinoficiu), judecatorul investit sa judece cauza nu poate face acest lucru.

    Raportul dintre legea scrisa si common lawin sistemul american

    In sistemul american, common law nu mai ocupa un loc central. Acestlucru se explica prin structura in Stat. Numai legile federale asigura uniformitatealegislativa pentru ca legile statelor sunt diferite, chiar daca au acelasi obiect dereglementare. In ceea ce priveste constitutionalitatea legilor federale, fiecarecurte federala (US Supreme Court, US Court of Appeal) are un procurorgeneral (general attorney), care are misiunea sa verifice si sa intervina in cazul

    neconstitutionalitatii. Procurorul general este membru al cabinetuluipresedintelui SUA fiind numit de presedinte, insa cu acordul Senatul. In ceea cepriveste sistemul de common si equity law, acestea au fuzionat in 1938 (dpdvprocedural).

    US Supreme Court (rol de curte constitutionala) a stabilit faptul ca nuexista un common lawgeneral valabil pentru toate statele. Atunci cand nu existaun precedent aplicabil la o problema de drept dintr-un stat membru, judecatorul

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    23/126

    trebuie sa tina cont de precedentele judiciare din toate celelalte 49 de state. Deasemenea, a decis ca, chiar daca nu exista un common lawfederal, sistemele decommon lawdin diferitele state sunt apropiate.

    Organizarea judiciar:

    Are un caracter dual, adic este att la nivel federal, ct i la nivel statal,fiecare stat avnd o organizare juridic proprie.

    La nivel bazic, de prim grad de jurisdicie, ntlnim multe judectorii itribunale de I instan, care adeseori se confund cu cele la nivel federal.

    Pentru 2/3 din state exist 3 grade de jurisdicie iar 1/3 au doar 2 grade,deoarece fiecare are libertatea s decid organizarea judiciar (state mici).

    n vrful ierarhiei se afl Curtea Suprem din statele membre (Supreme

    Court of...) iar deasupra tuturor Curilor Supreme din state se afl US SupremeCourt (la nivel federal). Denumirile curilor supreme ale statelor difer; n 10state: Court of Errors, of Connecticut spre exemplu. Judectorii din tribunalelestatale nu sunt judectori de carier; exist 3 sisteme de numire a judectorilor:

    judectorii pot fi alei de ceteni (Texas, Michigan, Louisiana)

    sunt numii de guvernatorul statului, cu aprobarea Parlamentuluistatului respectiv (New Jersey)

    pot fi cooptai pe baz de voluntariat, pe baza respectului

    celorlali (Alaska)

    Calificarea profesional a judectorilor este inegal n cadrul statal, ceeace determin diferena de salarizare, uneori avnd salarii mai mici dect avocaii(lawyers nivel bazic de avocatur). Exist mai multe grade de jurisdicie, cu maimulte instituii:

    Trials Courts (judectorii)

    Tribunale Superioare (grad II, dar numai pentru 2/3 din state)

    Supreme Court (grad III, sau grad II pentru 1/3 din state)

    ! NB: Grad de jurisdicie: ca parte, te poi judeca pe fond, pe ci: fond,apel i recurs.

    Jurisdiciile federale:

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    24/126

    a) Jurisdiciile de drept comun:

    - au competene generale (civil, penal etc)

    - 94 de curi federale de district (US District Courts), cel puin 1/stat

    - judectorii sunt numii pe via

    b) Curi federale de Apel (US Courts of Appeal) gr II

    - completele de judectori sunt formate din 3 judectori

    - au competen inclusiv n materie constituional

    c) Jurisdicii specializate (Curi Legislative):

    - judec litigii n diverse materii, n special n materie administrativ- au denumiri diferite (ex: US Tax Court)

    - sunt atipice, nu au grade de organizare

    d) US Supreme Court (gradul III):

    - judectorii sunt numii pe via de ctre Preedinte cu aprobareaSenatului

    - sunt judectori de carier- are competene multiple, inclusiv n materie constituional

    Juriile:

    Exist 2 categorii:

    Trial Jury: - format din ceteni americani electori, trai la sori dinlistele electorale

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    25/126

    - nr lor poate varia, 6-12, n funcie de natura cauzei sau dup nivel(federal sau statal)

    - juraii nu au voie s ia notie pe durata procesului

    - delibereaz doar n ceea ce privete faptele, doar dup ce lascult pe judectorul cauzei care arat problema de drept ce se ridic n spe

    - dup deliberri, pronun verdictul, iar judectorul aplicdreptul/legea n conformitate cu verdictul factual al juriului

    - dac verdictul nu este unanim, atunci se constituie un nou juriu

    Grand Jury (Marele Juriu):

    - 23 de jurai cnd este la nivel federal

    - decide dac exist sau nu probe suficiente pentru a trimiteinculpatul n faa instanei

    - pronun n acest sens fie un act de acuzare (indictment/true bill)fie un act de renunare la orice urmrire penal (no bill/ignoramus)

    Izvoarele dreptului american:

    1. Jurisprudena2. Legea scris (Statute Law)

    1. Jurisprudena = totalitatea soluiilor pronunate de judector prinhotrrile judectoreti.

    Jurisprudena a determinat cristalizarea urmtorului principiu: judectorul

    american este legat/inut (obligat) s respecte propria lui jurispruden,precum i jurisprudena curilor ierarhic superioare. n acest scop, judectorulamerican are grij s citeze precedentele jurisdiciilor superioare. Cu timpul,acest principiu s-a estompat, s-a ameliorat, astfel c acum judectorulamerican are libertatea de a limita domeniul de aplicare a propriilor saleprecedente, dar i de a reforma propriile precedente, n sensul de a lemodifica (are dreptul s-i schimbe propria jurispruden). Acest lucru seexplic prin faptul c sistemul judiciar american este descentralizat, iar nevoia

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    26/126

    de adaptare a instituiilor juridice i a regulilor de conduit n societate estepermanent.

    Hotrrea judectoreasc american STRUCTUR:a) Starea de fapt = un rezumat n ordine cronologic al unor ntmplri care

    pun o problem de drept.b) Expozeu al problemei de drept ridicate (starea de drept din sistemul

    romano-germanic)c) Analiza motivelor (considerentelor din sistemul romano-germanic)

    judectoreti cu referire la izvoarele de dreptd) Holding = norma, regula concis pe care tribunalul sau judectoria o

    invoc, n replic la problema de drept ridicate) Soluia/decizia (dispozitivul din sistemul romano-germanic) = o simpl

    propoziie care conine dispoziia judectoreasc. Soluii posibile, prin carejudectorul:

    confirm

    modific hotrrileinstanei inferioare

    caseaz

    anuleaz

    Hotrrea judectoreasc este semnat de judectorul care a pronunat(el are calitate de autor al deciziei) i este co-semnat de ceilali colegi ai sicare o aprob. n cazul n care unul din judectorii care co-semneaz nu este deacord cu autorul, se pot formula 2 categorii de opinii:

    opinie separat (dissenting opinion) format atunci cnd 1 sau maimuli judectori nu sunt de acord cu fondul soluiei; ex: autorul hotrte oanumit sanciune, iar ceilali nu sunt de acord cu ea.

    opinie personal (concurring opinion) se formeaz atunci cnd

    judectorul este de acord cu fondul soluiei, dar pentru alte motive dect celeprezentate de judectorul autor.

    2. Statute Law = ansamblu de acte normative adoptate de Congresul SUAi de parlamentul statelor membre ale federaiei; alturi de jurispruden,este un izvor principal de drept.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    27/126

    C urs 5

    Familia romano-germanic de drept

    Consideraii generale Sistemul francez

    Sistemul german

    Consideraii generale:

    Apariia sistemului romano-germanic a fost n secolul XIII, prin receptareadreptului roman i prin crearea unor principii noi de drept, prin interpretareadigestelor lui Justinian. Recepionarea dreptului roman: coala glosatorilor icoala postglosatorilor metoda exegetic.

    S-au conturat n cadrul familiei 3 mari subsisteme:- SISTEMUL DE DREPT FRANCEZ

    - SISTEMUL DE DREPT GERMANO-ITALIANO-ELVEIAN

    - SISTEMUL DE DREPT AL RILOR NORDICE ALE EUROPEI

    Sistemul francez : Formarea sistemului francez a avut loc n mai multeetape :

    Perioada de dinaintea Revoluiei Franceze, cnd dreptul avea uncaracter dual.

    pe de o parte, n N Franei exista un drept cutumiar, nescris

    pe de alt parte, n S Franei exista un drespt scris, de influen roman.

    Dreptul public s-a dezvoltat abia la sfritul secolului XVII ; francezii aupus bazele acestei ramuri de drept. Atunci s-a observat o tendin de unificare adreptului francez se adopt Marea Ordonan Civil i Marea OrdonanPenal care, alturi de alte legi scrise ale Regatului, au unificat importante normede drept.

    Revoluia Francez i Imperiul

    Revoluia Francez a creat ceea ce se numete un drept intermediar, pentruc s-a ajuns la o ruptur total fa de sistemul juridic anterior, fiind adoptate noiprincipii de drept ;

    De exemplu : - numai legea poate limita libertatea cetenilor,i nu monarhul

    - egalitatea trebuie consacrat n toate instanele civile, eatrebuie s se regseasc att n statutul persoanelor ct i n dreptul bunurilor.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    28/126

    Perioada Directoratului i a Imperiului se caracterizeaz prin acceantuareanecesitii unificrii ntregului drept, soluia aleas fiind cea a codificrii dreptului.

    Exist 2 posibiliti de unificare :

    - ncorporarea actelor normative

    - codificarea (cea mai profund, pentru c se topesc toate actele ntr-unulsingur Codul de dimensiune ampl ; se sistematizeaz toate normele, senltur paralelismele n reglementare, modificndu-se sau abrogndu-senormele ineficiente)

    1804: Codul Civil

    1807: Codul de Procedur Civil

    1808: Codul de Instrucie Penal

    1809: Codul de Comer

    1810: Codul Penal

    Noul drept francez s-a caracterizat prin 2 trsturi : O nou filosofie i o nou politic legislativ, n sensul c dreptul este

    vzut ca o tehnic de protecie a libertii cetenilor, ncercnd sarmonizeze interesul statului cu interesul cetenilor.

    Caracterul predominant al legii toate normele de drept sunt createesenialmente de legea scris, cu nlturarea cutumelor (normelenescrise) i cu limitarea rolului judectorului.

    Evoluia dreptului francez dup Imperiu

    Dreptul civil juca rolul de drept fundamental pentru ntreg sistemul de drept.

    S-a dezvoltat i dreptul penal, care s-a fundamentat pe Declaraia DrepturilorOmului i Ceteanului (1789). Se afirm i dreptul public, cu dezvoltare din ce nce mai mare a ramurii dreptului administrativ.

    Dup 1880 i pn la al II-lea Rzboi Mondial se dezvolt dreptul comercial idreptul social i apar noi instane judiciare : Consiliul de Stat Francez (CurteaSuprem Administrativ) i Tribunalul de Conflict. Aceste instane confer uncaracter original.

    Dup al II-lea Rzboi Mondial, dreptul constituional este cel care ocup loculcentral de drept fundamental al sistemului de drept.

    Recenta modificare constituional din 2003 din Frana, care a reglementat o

    organizare descentralizat a Republicii Franceze, a determinat evoluiiimportante ale sistemului dreptului. Astfel, din dreptul civil s-au desprins noiramuri : dreptul imobiliar, dreptul mediului, dreptul bunurilor etc., din dreptulsocial a luat natere dreptul muncii, dar i dreptul proteciei sociale,din dreptul penal dreptul penal al minorilor.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    29/126

    Dreptul francez contemporan este marcat de 2 trsturi :

    noi fundamente ale dreptului intern ; astfel, principiile generale de drept(pilonii) au fost extinse n toate ramurile dreptului, se vorbete desprefenomenul de constituionalizare a ramurilor dreptului. A luat natere unconcept nou : blocul de constituionalitate (ansamblu de norme

    constituionale considerate eseniale pentru orice ramur de drept). noi baze transnaionale integrarea dreptului european/comunitar n

    dreptul intern. Ordinea juridic comunitar a schimbat raporturile de dreptprivat. De asemenea, aderarea Franei la CEDO i condamnarea ei dectre CEDO a determinat schimbarea jurisprudenei franceze prinintermediul Curii de Casaie.

    Dreptul civil a rmas n continuare un drept creat de legea scris (drept legal),pe cnd dreptul constituional, considerat un drept fundamental al sistemului,este un drept jurisprudenial, creat prin soluiile judectorilor. CC.

    Organizarea judiciar :

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    30/126

    Jurisdicii de ordin judiciar jurisdicii de fond.

    gradul I :

    I. Tribunalele de Mare Instan (Tribunaux de Grande Instance)

    - sunt departamentale (pe jude)

    - completul este colegial (2-3) sau unicCivil - 1 sau mai multe secii civile (camere chambres )

    - competen - judec n materie civil (toate cazurile, cu excepiaacelora date prin lege n competena altor tribunale)

    - Tribunalul de I Instan se ntlnete la nivelul arondismentelor ijudec cauzele civile simple ;

    Penal - secii corecionale n materie penal

    - Tribunalele corecionare, n materie penal, judec delictele (=infraciuni de gravitate medie, fiind sancionate cu nchisoare sau

    cu amend).- Camera de Instrucie (gradul II)

    - judectorii de instrucie sunt ca procurorii ; ataai pe lngTribunalele de Mare Instan ; intervin pe lng delicte dac aumaterie penal i pentru crime dac necesit instrucie (urmrirepenal) de I grad mare

    - Tribunalul de Poliie, care face urmriri penale pentrucontravenii ; judector unic.

    II. Ministerul Public cuprinde procurorul republicii, 1 sau mai muliadjunci care reprezint Ministerul Public pe lng Tribunalul de Mare Instan.Ministerul Public cuprinde toi procurorii, nu neaprat ataai. Este o creaieabstrac ; nu aparine puterii executive, ci puterii judectoreti.

    administer = a servi ; Ministerul Public servete interesul public

    n Frana. tribunalele au create (acolo unde este cazul) parchete pe lngele sau pot avea detaai procurori individuali care s participe la cauze penalesau civile. n materie civil, procurorul particip excepional pentru proteciaincapabililor. Procurorul aprea i pe lng Tribunalul de Mare Instan, chiardac nu face parte dintr-un Parchet.

    Jurisdicii specializate i judectorii :

    - Tribunalul de Comer (Tribunal de Commerce) - litigiile dintre comercianisau litigiile privind acte de comer

    - Tribunale paritare des baux ruraux - judec litigiile dintre proprietarii debunuri i fermieri.

    - Conseils de Prudhommes tribunale de munc ; judec litigiile dintreangajatori i salariai

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    31/126

    - Comisiile de securitate social ( I instan ) litigii privind cotizaiile,indemnizaiile i prestaiile n general

    -judectorii de proximitate (complet special de magistrai )- judec micilitigii i contravenii.

    gradul 2 de jurisdictie:

    I. Curtile de Apel

    - organizate la nivel regional

    - judeca atat pentru starea de fapt cat si pentru motive de drept (judeca atat infapt, cat si in drept)

    - judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra hotararilorjurisdictiilor specializate

    - Camera corectionala (in materie penala ) care judeca apelurile impotrivahotararilor tribunalelor de politie si corectionale

    - Camera de instructie care judeca infractiunile atunci cand acestea sunt crimede gradul 1 ( crima = infractiune cu cea mai mare gravitate, nu doar omor)

    - procuror general ( pe langa Curtile de Apel) - depinde ierarhic de ministruljustitiei

    II. Curtile cu jurati ( Cours dassises)

    - sunt element preluat din sistemul anglo-saxon

    - functioneaza numai in materie penala

    - nu sunt permanente, sedintele de judecata sunt trimestriale, in cadrul fiecaruidepartment

    - completul e format din 3 magistrati + 9 jurati (sunt fara pregatire juridica,

    persoane cu o buna reputatie sociala)

    III. Curtile militare

    - formate exclusiv din magistrati

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    32/126

    IV Juges denfants (pentru minori )

    grad 3 de jurisdictie

    Curtea de Casatie (aflata in varful ierarhiei)

    - judeca doar in drept, faptele sunt stabilite de instantele ierarhic inferioare,Curtea de Casatie verifica legalitatea hotararilor Curtilor de Apel, dar are simisiunea de a asigura unitatea interpretativa a legii.

    B. Jurisdictii specializate

    Exista, de asemenea, pentru litigiile administrative, jurisdictii administrateseparat de cele de drept comun. Dreptul administrativ francez este mai mult un

    drept al judecatorilor, ceea ce a impus ca necesara si organizarea unor tribunaleseparate =>

    Tribunal administrativ, grad 1;

    Curti Administrative de Apel, grad 2 ;

    Conseil dEtat ( Curtea Suprema Administrativa a Frantei), in varfulierarhiei

    Conseil dEtat judeca recursurile contra Curtilor Administrative De Apel(verifica legalitatea hotararilor pronuntate), fie recursurile pentru exces de putere.Recursul pentru exces de putere este o cale extraordinara de atac prin care secontureaza legalitatea actelor emise de autoritatile publice/statale, pentru avedea daca acestea nu au emis acte cu exces de putere, profitand de pozitia lorprivilegiata.

    Exista 38 Tribunale Administrative + 8 Curti Administrative de Apel.

    Exemplu de recurs pentru exces de putere: recursul contra unui decret

    c. Tribunale de conflict

    - create pt conflictele de competenta intre jurisdictiile inferioare si celeadministrative;

    - este compus din membri ai Consiliului de Stat + membri ai Curtii de Casatie;

    - sedintele sunt prezidate de Ministrul Justitiei, in realitate el vine in modexceptional, in caz de paritate a voturilor. Daca o procedura este inceputa in fata

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    33/126

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    34/126

    ( Const. criminalis/penala)- pentru ca mai apoi sa se ajunga la un proces decodificare mai ampla; Constitutia criminalis avea doua categorii de dispozitii: defond si de procedura (penala)

    - in ceea ce priveste dreptul privat, a fost si el, initial, un drept cutumiar, germanii

    formuland adagiul : cutuma este sacra; acest fenomen s-a manifestat pana lamijlocul sec 18 cand apare ca necesara codificarea=> in Bavaria a fost adoptatCodul Civil (1756)

    - cutuma a avut un loc important in izvoarele dr. german pt ca a fost consideratadreptul care a fost experimentat;

    - dreptul roman a fost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un locimportant in formarea dreptului german, dar rolul sau se accentueaza din sec 16;

    - dupa Codul Civil din Bavaria a fost adoptat un Cod General de Drept

    (Allgemeines Landrecht)-Prusia, 1794. El acoperea intregul sistem de drept, insafara procedura si organizarea judiciara;

    - unificarea politica a dus la unificarea dreptului. Astfel, a fost creata ConfederatiaGermaniei de Nord (era un stat federal, unde autoritatile imperiale aveaucompetente de legiferare, astfel ca, in timp, si statele din Germania de Sud auaderat la Confederatie. Acest lucru a determinat un amplu proces de codificare adreptului.)

    - dupa adoptarea Codului de Comert in 1871, a a fost adoptat un nou Cod de

    Comert, in 1897, pentru ca s-a dorit ca acest nou cod sa fie in armonie cu noulCod Civil.

    - Codul Penal a fost transpus in Codul Penal al Confederatiei Germaniei de Nord(1870) apoi, dupa aderarea statelor Germaniei de Sud, a devenit Cod Imperial(1871). A fost urmat de noi legi privind procedura si organizarea judiciara, in1877.

    - 1874 a fost creata o comisie pentru redactarea Codului Civil German (BGB -Brgerliches Gesetzbuch) care a luat decizia sa nu urmareasca niciun modelprestabilit, ci sa compare sistemul juridic din statele germane astfel incat sa

    gaseasca cea mai buna solutie; aceasta comisie a fost inlocuita de o altacomisie=> 1896, Codul civil a fost votat, a fost promulgat, dar nu a intrat invigoare decat de la 1 ianuarie 1900.

    - BGB este total diferit de Codul Civil Francez; are cinci carti si cuprinde o partespeciala si una generala; partea generala este dezvoltata si reprezinta ansamblulinstitutiilor de drept civil; partea speciala are 4 carti din cele 5

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    35/126

    - exista diferente de fond: - imprumuta principiul individualismului liberal din sec19,

    nu principiile politice si sociale inovatoare ale epociisale

    -are dispozitii originale in ceea ce priveste actele

    juridice precum si obligatiile civile- dupa Codul Civil, o amploare deosebita a luat-o Dreptul Constitutional => sevorbeste despre un constitutionalism german ( statul este un stat de drept in carelegea se aplica in mod egal nu numai cetatenilor, dar si aut. statale. Deasemenea, in viz. germana, statul de drept trebuie sa fie in acelasi timp si un statsocial ( asigura protectia cetateanului=> s-a dezvoltat ramura de drept social,diferit fata de blocul de constitutionalitate de la francezi)

    In perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale se obsv. un fenomen de crizaa dreptului, aceasta criza a avut doua cauze principale:

    Falimentul monetar determinat de rigiditatea BGB, care a incercat sa fiecorectat de jurisprudenta si alte legi

    Nazismul care a pervertit intreg sist. de drept german

    Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, Germania s-a divizat in doua state: RFGsi RDG.

    - in RFG dr. a incercat sa se integreze spiritului European, adica a fost un sist. cea avut la baza eco. de piata si doctrina liberala;

    - in RDG a existat un drept socialist;

    Dupa 1990, unificarea politica a Ger. a determinat si unificarea dr. german,unificare facuta sub egida Constitutiei din 1949,ce a restabilit statul de drept peintreg ter. Ger.=> 3 consecinte majore:

    Promovarea d.const->a insemnat si promovarea dr. supranational, adicaaplicarea dr. European ( mai ales a tratatelor fondatoare a U.E. +Conventia europeana a drepturilor omului) - toate dispozitiile din ramurilede drept (in special civil) sunt aliniate dr. const

    2. Au avut loc reforme tehnice importante in dr. penal si procedura penala,pornindu-se de la principiul legalitatii ( nullum crimen sine lege=nimeni nupoate fi tras la raspundere juridica daca fapta comisa nu este reglementataintr-o norma de drept)- procedura releva un sist. intermediar intre familia anglo-saxona si sist.

    francez de drept

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    36/126

    - este un sistem acuzatorial, dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst.precum dreptul la aparare, detentia provizorie sau preventive etc.

    3. Reformarea dreptului privat

    - au aparut noi ramuri: dr. familiei, dr pers. handicapate

    - s-a reformat falimentul si dr. obligatiilor

    II. Organizarea judiciara

    - exista jurisdictii ordinare si specializate

    a. ordinare sau de dr. comun

    - Trib. Cantonal (grad 1), prima instanta, , judecatorul e unic, judeca litigii a caror

    valoare patrimoniala nu depaseste 5000 de euro;- Trib. Regional (grad 2) de la 5000 euro +, complete de 3 judecatori, judecalitigii atat in materie civila cat si in materie penala. In materie penala existaurmatoarea structura: Marea Camera Penala ( judeca in prima faza, judecagrosul) si Mica Sectie Penala

    - Tribunalul Regional Superior- (grad 2) 3 judecatori in complet, echivalentulCurtilor de Apel de la noi, judeca in materie civila, mai prcis apelurile impotrivahot. pronuntate de Tribunalul Regional

    - Curtea Federala de Justitie= Curtea Suprema Federala( grad 3) -judeca atat incivil, cat si in federal

    b. administrative:

    Tribunalul adm + Curti Adm. De Apel + Curti federale adm, analog in dreptulmuncii si materie financiar-fiscala (diferenta e ca nu sunt administrative ci demunca sau financiar-fiscale)

    c. constitutionala

    - Curtea Constitutionala, creata in 1949, 16 judecatori, doua camere, in fiecarecamera sunt cate 8 judecatori ( are sediul la Karlsruhe). Desi nu face parte din

    jurisdictiile ordinare, totusi, face parte din puterea judecatoreasca=> oricejudecator poate sesiza C.Constitutionala

    III. Izvoarele dr. german

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    37/126

    - legea scrisa;

    - jurisprudenta are valoare persuasiva;

    - exista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi

    speta), dar nu exista o hotarare judec. unica, in sensul ca singura nu poatedetermina crearea unei norme de drept pt ca formarea dr. de catre jsp. ger. sepoate realiza doar in urma hot. judec. succesive, din care sa fie deduse reguli dedrept )

    - contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala, generala;

    Curs 7Dreptul musulman sau islamic

    I.Formarea si izvoarele- un drept de inspiratie religioasa- exista trei izvoare religioase: Coranul, Sounnah, Ijma;- exista si surse laice de drept;a. Coranul- cuprinde revelatii ale profetului Mohamed, facute de Arh. Gavril, pe careprofetul le-a transmis oamenilor;- doar 500 de versete priversc dreptul;- in ceea ce priveste dr penal sunt 6 fapte care sunt retinute, def. ca infractiunisau crime;- in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de familie + statutul persoanei +

    poligamia + repudierea + succesiunile;- 70 de versete din Coran sunt ref. la statutul persoanei, 30- dr penal, din care 13se refera la procedura judiciara, 10- dr const, 10- eco. + finante, 25- drinternational, 70- dr civil propriu-zis ( proprietate si obligatii, in special);

    b. Sounnah- cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui Mohamed, trad. concretizateintr-un ansamblu de hadithuri. Un hadith reprezinta o propozitie sau un vers cuprivire la viata profetului Mohamed, vb sale, obic. sale, atitudinea avuta in fatavietii;- exista trei categorii de hadithuri ( n. cutumiare religioase)

    - autentice: doar ele pot fi invocate si aplicate ca norme de drept;singurele carestau la baza crearii concrete a unei reguli- bune- false- exista 8000 de hadithuri; unele sunt contradictorii;- s-a considerat ca un hadith poate abroga un altul care a fost considerat fals;- multe hadithuri au fost eliminate;

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    38/126

    c. Ijma- cuprinde acordul unanim al doctrinarilor- dogma sa este urmatoarea: caracterul infailibil al vb profetului

    *Concordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de Ijma

    - s-a considerat ca nu este necesar sa existe unanimitate, astfel au aparut rituridiferite de Ijma, care nu au fost considerate obstacole in calea aplicarii Ijma;- se face o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor, care considera ca potexista rituri religioase dif, dar trebuie sa fie compatibile cu Coranul si Sounnah) sicele eretice ( apartin siitilor, considera ca seful musulmanilor trebuie obligatoriusa apartina familiei profetului; pentru sumiti, califul trebuie sa fie arab, dar poate fiorice musulman);- Ijma este folosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( ex. Coranul);- pt ca o regula de drept sa fie admisa de ijma nu este suficienta credintapoporului sau aderarea unanima la aceasta*- a nu se face confuzie cu cutuma

    - unanimitatea se cere doar din partea specialistilor, a jurisconsultilor- acc. reg. de drept confera solutii juridice/ efecte juridice, inseamna o admitereunanima ( admitere unanima= prioritate fata de lege pt ca regula respectiva areforta legii)Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul izvoarelor dreptului;numai Coranul si Sounnah sunt considerate cele mai importante izvoare, Ijmaeste considerata un izvor provenit din ratiunea umana, ratiune ce nu a beneficiatde revelatii divine;- exista consacrat un concept aparte-ijdihad;- juristii musulmani au incercat sa explice sol. juridice pornind de la Coran siSounnah. Ei nu au fost preocupati de teoretizarea dr, ci de sistematizarea unui

    mecanism intelectual pt a legitima o practica care sa gaseasca solutii la cazurilenoi, dar autorii nu au avut rol creator de drept pt ca s-au limitat la a avea doarrolul de a interpreta si de a preciza sol. continute in sursele initiale ( Coran siSounnah)- interpretarea lor s-a impus erga omnes

    Sursele laice sunt complementare si compatibile cu sursele religioase,.Cutuma a fost retinuta ca izvor de drept daca nu a fost contrara legilo scrise siregulilor religioaseLegea scrisa trebuie sa respecte conditia si sa nu fie in contradictie cu regulilereligioase.Judecatorul poate dezvolta un rationament prin analogia surselor religioasa,elaborand solutii proprii. Are libertatea de a crea norme de drept numai daca nugaseste solutii in coran/ sounah. Nu are liberatea de a crea precedente.

    Sursele laice ale sistemului musulmanSursele sau izvoarele laice sunt complementare surselor religioase, sunt

    compatibile cu acestea.In ceea ce priveste cutuma, ea trebuie sa fie compatibila cu sursele

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    39/126

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    40/126

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    41/126

    minim 2 vointe.In dreptul musulman este suficient sa existe o declaratie a unei parti care

    sa cuprinda intentii serioase de a realiza o anumita operatiune juridica. Ex: fievanzare, fie cumparare, fie de a dona un bun, fie de a accepta donatia unui bun.

    Exista vanzare-cumparare din momentul in care exista doua declaratii -

    una a vanzatorului si una a cumparatorului, deci 2 declaratii, adica 2 acte juridicecare sa aiba concordanta (sa exprime acelasi lucru).Nu exista o teorie a raspunderii juridice civile, cum este in sistemul

    romano-germanic sau sistemul anglo-saxon. Nu exista raspundere pentru faptaaltuia, sau raspundere pentru fapta lucrului.

    In ceea ce priveste raspunderea persoanei, aceasta este cazuistica, ex -este obligatia de a repara in cazul distrugerii lucrului altuia sau in caz deuzurpare.

    Tendinte actuale ale dr.musulmanLa ora actuala exista state musulmane, state fidele dreptului musulman

    clasic, unde Coranul are ponderea majoritara in izvoarele dreptului (ex: ArabiaSaudita).- exista state cu tendinte de modernizare, de laicizare ale sistemului de drept (ex:Turcia);- exista state care au ales o intoarcere la dreptul musulman pur, state ale fostuluiURSS; ele au fost transformate cu forta in republici sovietice, dar erau de traditiemusulmana. Dupa caderea comunismului revin la forma lor ancestrala.- state musulmane, foste colonii franceze: Algeria, Tunisia, care au preluatnumeroase elemente din dreptul francez, din codul napoleonian, dar dreptulmusulman ocupa locul central;- statele cele mai puternic laicizate: Turcia - candidata la UE.

    Sistemul hindus de drept

    I - Consideratii generaleII - Izvoarele sistemuluiIII - Organizarea judiciara

    I Consideratii generaleSistemul hindus = sistem religios de drept care nu se fundamenteaza pe

    texte religioase unice ci pe mai multe carti sacre care claseaza in centrul lorindividul, sau omul.

    Dreptul hindus traditional a reflectat principiul hinduismului care a sustinutca adevarul si revelatia divina nu sunt accesibile oricui, ci numai claselorsuperioare sociale, deoarece oamenii nu se nasc egali.

    Este unul din cele mai vechi sisteme de drept din lume, care a aparut injurul anului 1700 i Hr .

    Sistemul hindus traditional este caracterizat insa de principiul discriminariisi al inegalitatii de tratament care se aplica oricarui individ care recunoasteaapartenenta la hinduism, indiferent de cetatenie sau nationalitate sau de

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    42/126

    domiciliu, de locul unde traia, unde traieste.Hinduismul nu pretinde, asa cum bine stim, credinta intr-un Dumnezeu

    unic, ci in mai multe zeitati, politeism, ceea ce a determinat aparitia a rituri siritualuri diferite.

    Sistemul hindus de drept - bibliografie - vezi articolul din Aub seria drept nr

    4 din 2004 paginile 103-105.II Formarea sistemului - Izvoarele dreptului

    A) Sistemul hindus traditional - fiind un sistem de drept religios, este bazatpe texte sacre denumite SHRUTI (sunt texte revelate de divinitateoamenilor inteleptilor)

    Este vorba de urmatoarele categorii de texte sacre :1) VEDAS; care cuprind 3 categorii de texte sacre

    - RIGVEDAS- VEDANGAS

    - UPANISADEVedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la baza oricareicunoasteri, precum si de reguli de conduita, norme pentru viata personala sisociala.2) DHARMA - cuprinde un ansamblu de traditii hinduse aplicabile in viata de zicu zi, nu sunt texte sacre, sunt considerate compilatii care cuprind traditiile sioperele marilor intelepti (profeti) ai antichitatii hinduse.

    Aceste compilatii se impart la randul lor :- Dharmasutra - norme de conduita obligatorii, norme juridice;- Dharmasatras - codul lui MANU;- Nibandhas - prin comentarii ale juristilor, ale specialistilor ;

    3) CUTUMELE = reprezinta a treia mare sursa a dreptului traditional hindus.Cutumele hinduse modifica sau completeaza Dharma. Sunt foarte numeroasedatorita scolilor diferite dar si castelor si datorita apartenentei la casta (fiecarecasta cu cutumele ei).

    Sfera de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta, de la o castala alta, uneori de la o familie la alta - stricto sensu : mama, tata si copilul - latosensu : strabunici, bunici, parinti, copii (strabunicul = pater familias).4) Principiul echitatii = in absenta solutiilor provenite din izvoarele principiilor,din textele sacre, litigiile se solutionau dupa constiinta si echitate.

    Judecatorul era obligat de textele sacre sa actioneze potrivit constiinteisale - este si un principiu actual de drept.

    5) PANCHAYAT - in realitate pot fi considerate tribunale sau curti, structurilocale ale castelor care rezolvau problemele interne de casta, atat religioase catsi juridice.

    Solutiile PANCHAYAT tineau cont de DHARMA.Sanctiunea maxima ce putea fi pronuntata era aceea a excluderii din

    casta.Existau 4 caste :

    1) Casta brahmanilor - cea mai importanta - faceau parte preotii, inteleptii

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    43/126

    comunitatilor ; era cea mai importanta casta deoarece venea in contactdirect cu divinitatea.

    2) CSHATRIYAS - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titlurinobiliare, printii.

    3) VAYSHYAS - comercianti si agricultori.

    4) SHUDRAS - clasa micilor mestesugari, servitori, mici slujbe .

    In afara celor 4 caste - SHANDALAS sau PARIAS - oamenii care nuapartineau niciuneia dintre caste, orfaniii (includea paturile sarace ale societatihinduse).

    Specificul izvoarelor dreptului hindus traditional este acela ca nu exista nicilegi scrise, nici precedente judiciare, pentru ca filosofia hindusa este aceea caautoritatile statului sau statul in general nu se pot lega pe viitor sau pentru viitor,mai bine zis, nici de legi, nici de precedente pentru ca este posibil sa apara osolutie mai buna decat cea reglementata la un moment dat de o lege sau definitaintr-un precedent .

    B) Dominatia engleza - o noua etapa in formarea sistemului de drept hindus.Pe langa dreptul hindus traditional bazat pe religie si pe langa dominatia

    musulmana care a dus la aplicarea dreptului musulman, dominatia engleza saubritanica a avut o contributie importanta la sistemul actual al dreptului hindus.

    Influenta engleza a inceput in sec al XVII-lea pana la 18 iulie 1847 candIndia si-a castigat independenta.

    Autoritatile engleze coloniale au decis sa respecte dreptul traditionalhindus, dar pentru a-l intelege au apelat la expertii denumiti punditi, care aveaurolul sa-i indice judecatorului britanic solutia aplicabila.

    Punditii au deformat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. Pe de altaparte s-a introdus terminologia juridica britanica peste sistemul traditional.

    De asemenea, au fost introduse solutiile juridice engleze .Dupa 1947, sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice, dar

    numai in anumite materii, cum ar fi :- statutul persoanei (dreptul persoanei);- in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenire;- in materia afacerilor sau dreptul afacerilor - daca vrei sa deschizi o

    afacere;Se vorbeste in aceasta perioada, dupa 1947, de un anglo-hindu law

    caracterizat prin faptul ca limiteaza dreptul hindus traditional.

    C) Crearea dreptului modern hindusFormarea acestuia se remarca inca din 1833, din perioada colonialismului,

    cand incepe un proces de codificare, caracterizat sau marcat de receptareadreptului englez sau britanic, precum si practicilor sau tehnicilor de common law.

    In 1860 a fost adoptat Codul penal indian.In 1872 a fost adoptat Indian contract act - act care reglementa regimul

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    44/126

    contractelor.In 1908 - Codul de procedura civila.Dupa independenta, desi s-a incercat unificarea dreptului, in special dupa

    adoptarea constitutiei Indiei. Din cauza sistemului de caste, care ar functiona siastazi, se mentin multe inegalitati intre cetateni, deoarece India este stat federal.

    Aceasta face greu de realizat unificarea sistemului.Constitutia din 1950 reglementa India ca republica federala, cu 25 de statesi 7 teritorii. Puterea legislativa are 2 camere :

    - Camera poporului (43 de membri cu mandat de 5 ani) - se ocupa deIndia ca stat federal.

    - Consiliul statelor format din 245 de membri cu mandat pe 6 ani.In ceea ce priveste puterea executiva, presedintele statului este ales pe 5

    ani si are un rol simbolic cu atributii limitate.Primul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea aflata in

    camera poporului.Puterea judecatoreasca este organizata in cadrul statelor membre ale

    federatiei.Ceea ce este interesant este ca nu exista Curti supreme in fiecare stat, cain alte state federale. Exista, in schimb, o curte suprema federala a Indiei,condusa de Chief of justice - presedintele curtii federale a Indiei.

    Atributii ale Curtii supreme federale:- compusa din 13 judecatori numiti de presedintele republicii- are competente largi: control judiciar si control constitutional al legilor- exista recurs pentru incalcarea drepturilor fundamentale prevazute de

    Constitutie .- judeca apeluri impotriva unor hotarari penale (in cazul pedepsei cu

    moartea)

    - exista jurisdictii inferioare specializate in anumite domenii: In materia penala : Sessions courts In materie civila : exista tribunale de district.

    In civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta estefondul.

    Gradul 2 este asigurat de High courts - care sunt atat in materie civila, catsi penala. Judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate de jurisdictiile de primgrad.

    Gradul 3 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigurajurisprudenta definitiva si irevocabila. Furnizeaza practica judiciara definitiva.Gradul 3 este asigurat de Indian supreme court, deciziile ei fiind considerateprecedente obligatorii - marca de familie anglo-saxon - obligatorie pentruinstantele inferioare.

    In ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor), s-aameliorat fata de normele cutumiare traditionale. A fost abolita interdictiacasatoriei dintre membrii castelor diferite (inainte te puteai casatori numai cu ceidin casta ta). Poligamia a fost interzisa, la fel casatoria intre colaterali (casatoriaintre frate si sora). Divortul a fost liberalizat, inainte era interzis.

    1) Vaduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    45/126

    moara odata cu el. Aceasta norma cutumiara s-a considerat desueta. Laindieni se incinereaza, nu exista inmormantare; doar pentru vaduve estevalabila aceasta situatie, barbatii putandu-se recasatori. Femeia mureaasfixiata prin incinerare.

    In 1806, intr-un anumit stat federal, s-a descoperit ca inca se mai practicaaceasta cutuma. Autoritatile locale executasera aceasta traditie confom normeihinduse. S-a iscat un adevarat scandal - statului indian i-a fost cerut sa adopte olege care sa desfiinteze acest lucru .

    2) In alte provincii exista aceasta norma : cand deceda pater familias,vaduva devenea o straina pentru familie, era scoasa din familie, deveneao paria. Vaduvele erau izgonite la marginea orasului. Comunitateainternationala a atras atentia - se proceda astfel intrucat averea trebuia saramana in familie. Femeia nu este capabila sa administreze averea -femeile acestea erau obligate sa se imbrace in negru, erau izgonite. Se

    mai practica si azi in unele comunitati.

    Sistemul Hindus de drept

    Sistemul hindus de drept este unul din cele mai vechi sisteme de drept din

    lume. Format catre anul 1700 i.Hr, de arieni, triburi de origine indo-

    europeana, raspandit nu numai pe teritoriul indiei de astazi, ci sip e teritoriul

    altor state, precum Iranul sau Pakistanul de azi.

    Ocupa un loc aparte in tipologia juridical, avand la baza religia hindusa, care

    nu se fundamenteaza pe texte sacre unice, precum Biblia sau Coranul, ci pe

    mai multe texte sacre care plaseaza in central lor individual organizat in clase

    (caste), astfel ca acest system de drept se diferentiaza net de alte sisteme de

    inspiratie religioasa, cum este de exemplu sistemul de drept musulman.

    Principalele scripturi hinduse se impart in 2 categorii: shruti (Vedele si

    Upanisadele) si smriti (Epopeile, Sutrele, Puranele). Shruti se considera a fir

    elevate divin, iar smriti sunt texte predate de intelepti si transmise de

    discipoli. Aceste lucrari sunt nu numai religioase, ci si o sursa de drept.

    Fiind un drept de inspiratie religioasa, sistemul hindus de drept a reflectat

    principiile hinduismului, care a sustinut ca adevarul si revelatia divina nu sunt

    accesibile oricui, ci numai claselor sociale superioare, deoarece oamenii nu se

    nasc egali.

    Astfel existau 4 clase traditionale (varna), care au fost associate cu parti ale

    corpului creaturii cosmic, Purusha: clasa brahmanilor (brahmana) erau gura

    lui Purusha, clasa razboinicilor (kshatriya), bratele; oamenii de rand (vaishya),

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    46/126

    coapsele; servitorii (shruda), picioarele. Brahmanii formau casta sacerdotala

    si a invatatilor, kshatriya clasa printilor si a luptatorilor, casta vaishya era

    reprezentata de agricultori si comercianti, iar shruda (artizani si servitori).

    Erau considerate paria comunitatii, inferiori celorlati prin simpla lor nastere in

    aceasta casta.

    Cele 4 varna cunosteau principiul organizarii ierarhice: primele 3 clase erau :

    dublu nascute, in sensul ca numai barbatii nascuti in aceste clase puteau

    asculta Veda si aveau acces la divinitate. In ceea ce priveste femeile, cel mai

    important moment din viata lor era casatoria, considerate un adevarat ritual

    de initiere in responsabilitatile corespunzatoare noului statut, dar si de

    raspandire a hinduismului in familie.

    Aceste principia s-au regasit si in sistemul de drept, care era marcat de

    principiile discriminarii si al inegalitatii de tratament.

    Cu toate acestea, sistemul hindus de drept are si influente britanice (in

    special sistemul de common law), dar si influente musulmane.

    Pe de alta parte, in cadrul sistemului hindus de drept trebuie facuta o

    distinctive intre vechiul drept al comunitatilor hinduse si dreptul Indian

    actual.

    Vechiul sistem creat de comunitatile hinduse

    Hinduismul nu pretinde credinta intr-un Dzeu unic, un hindus poate avea mai

    multe zeitati, aderand la mai multe ritualuri hinduse. In ceea ce priveste

    dreptul hindus, el se aplica oricarui individ care recunoaste o apartenenta,

    un atasament la Hinduism, fata a tine cont de nationalitatea sa sau de locul

    unde traieste.

    In conceptia vechiului sistem de drept, accentual este pus pe

    comportamentul oamenilor, fiind reglementate 3 tipuri de comportament,

    appreciate ca veritabile stiinte: stiinta dharmei, care se refera la calitatile

    umane si se sintetizeaza printr-o conduit justa si echitabila, artha, priveste

    interesul si inseamna imbogatirea spiritual si modalitatea de a conduce,

    kama, priveste bucuria, tot ceea ce este agreabil. Este un drept cutumiar,

    influentat insa in sec. XVI-XVII de faptul ca Imperiul Mongol impune reguli ale

    dreptului Islamic. Ulterior, coabitarea dintre dinastia de origine turca si

    sultanul de la Delhi au determinat mentinerea autoritatii hinduismului in plan

    religios, dar pierderea autoritaii sale pe plan juridic. Pe de alta parte,

    dominatia britanica a facilitate patrunderea regulilor jurisprudentiale de

    common law si equity.

    Dreptul Indian actual

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    47/126

    Dupa obtinerea independentei de sub stapanirea britanica, India a cunoscut

    un process de transformare a sistemului de drept, de cautare a unui drept

    propriu, corespunzator noilor realitati sociale. Se vorbeste despre anglo-hindu

    law, caracterizat printr-o limitare a vechiului drept hindus religios. In plus,

    foarte multe traditii, cutume au fost codificate, mentinandu-se sistemul

    anglo-saxon, astfel ca se considera ca dreptul Indian face parte din sistemulde common law. India este un stat federal, cu un system parlamentar inspirit

    de Marea Britanie. Primul-ministru este cel care detine adevarata putere

    politica, presedintele statului avand un rol decorativ. Camera poporului are

    43 de membri alesi prin sufragiu universal pt 5 ani, iar Consiliul statelor are

    245 de membri alesi pt 6 ani de catre adunarile legislative ale statelor.

    Statutul persoanei s-a ameliorat, in special prin Constitutia Indiana, dar si

    printr-o serie de legi care au abolit interdictia casatoriei intre membrii

    castelor diferite, poligamia a fost interzisa, la fel si casatoriile intre colaterali,

    iar divortul a fost liberalizat.

    In ceea ce priveste organizarea judiciara, exista 2 tipuri de jurisdictii:

    jurisdictiile statelor si Curtea Suprema Federala. Exista jurisdictii inferioare,

    specializate in anumite domenii, de exemplu Session Courts, care

    solutioneaza numai litigii de drept penal, tribunalele de district se ocupa de

    litigiile civile etc. sentintele acesor instante pot fi atacate in fata unor

    jurisdictii de al II-lea grad, denumite High Courts.

    Nu exista o Curte Suprema a statelor federale, deoarece exista recursul la

    Indian Supreme Court (Curtea Suprema Federala). La randul ei instant

    suprema are mai multe competente: vegheaza la respectarea Constitutiei,

    exercitand un control de constitutionalitate a legilor federatiei, precum si a

    legilor statelor membre; se pronunta in cazul incalcarii unui drept

    fundamental garantat de constitutie; se pronunta asupra oricarui recurs penal

    al unei High Court, in special atunci cand este vorba despre pedeapsa cu

    moartea. Deciziile Curtii constituie precedente judecatoresti obligatorii pt

    instantele inferioare. Curtea este compusa din presedinte (Chief Justice of

    India) si 13 magistrati desemnati de Presedintele Indiei.

    In concluzie, sistemul hindus de drept actual si-a pierdut caracterul religios,

    devenind un sistem laic, avand la baza modelul englez de common law, dar si

    cutumele hinduse

    Curs 8

    Sisteme atipice de drept

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    48/126

    Conf. univ. dr. Simona Cristea

    Diversitatea juridic, grupat, n general, ntr-un ansamblu coerent de mari familii

    de drept, precum familia dreptului romano-germanic, anglo-saxon sau musulman,

    prezint i cteva sisteme de drept, ce nu pot face parte din niciuna din familiile clasice,

    sisteme a cror diferen intrig i pe care, ns, nu trebuie s le respingem sau s

    ncercm aducerea lor la numitorul comun al uneia dintre marile familii. Sunt sisteme

    atipice, iar cunoaterea lor este o necesitate, pentru a putea coexista, pentru c diferena

    nu exclude armonia n diversitatea juridic.

    S-au evideniat ca fiind atipice sistemul scandinav de drept (I), sistemul japonez

    (II) i sistemul chinez (III).

    I. Sistemul scandinav de drept

    Dei, iniial, s-a considerat c acest sistem s-ar ncadra n familia dreptului romano-

    germanic, datorit trsturilor sale diferite, la ora actual, n doctrin1, este recunoscut ca

    fiind un sistem ce nu poate aparine unei familii de drept.

    Din acest sistem fac parte urmtoarele state: Finlanda, Danemarca, Suedia i

    Norvegia. Unii autori includ i Islanda n acest sistem. n acest sistem, diferena provinedin istoria acestor state, precum i din modalitatea de recepie a influenelor sistemului

    romano-germanic, n special, codurile civile francez i german. O puternic influen

    istoric este reprezentat de trsturile formei de guvernmnt i anume, monarhia

    constituional, ce a jucat un rol deosebit de important, ncepnd cu secolul al XIV-lea.

    La ora actual, din cele 4 state scandinave, doar Finlanda este republic, restul fiind

    monarhii constituionale (Danemarca, Norvegia i Suedia), astfel c sistemele lor juridice

    au fost marcate de trsturile concepiilor monarhiilor constituionale.

    Astfel, Danemarca are un regim parlamentar, prim-ministrul avnd rolul esenial n

    exercitarea puterii politice, monarhul jucnd un rol simbolic. Parlamentul este ales pentru

    4 ani, prin vot universal de ctre popor. Acelai regim l are i Norvegia, rolul central

    revenindu-i primului-ministru, Parlamentul fiind ales tot pentru 4 ani, prin vot universal.

    1 Roland Sroussi,Introduction au droit compar, DUNOD, Paris, 2000, p.195.

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    49/126

  • 7/30/2019 TGD curs 1-11

    50/126

    Astfel, monarhia japonez era construit dup modelul Chinei, marcat de

    confucianism, fiind adoptate coduri ce conineau mai mult dispoziii represive. De fapt,

    cea mai mare dezvoltare o au dreptul administrativ i dreptul penal. 5 Sistemul de drept

    cuprindea, ns i o parte cutumiar, de origine chinez, dar normele cutumiare aveau n

    acea perioad un dublu rol, de norme morale, ct i norme de drept,6 de unde rezult c

    dreptul nc se confunda cu morala.

    Treptat, confucianismul pierde din amploare, fiind nlocuit cu budismul, rolul

    monarhului se estompeaz, el fiind ajutat n treburile statului de un fel de consilier al

    palatului, numit shogun, precum i de numeroi nobili. Acest lucru a determinat apariia

    castelor feudale, care au impus principiul dreptului superiorului n faa inferiorului (cel

    din afara castelor), inegalitatea ntre ceteni fiind considerat fireasc. De fapt, noiunea

    de drept subiectiv nu se regsete n dreptul japonez din aceast epoc. Nobilii se bucurde anumite privilegii, decurgnd din statutul castei din care fceau parte.

    2. Influena occidental se resimte dup 1868 i cunoate dou momente importante,

    cel de europenizare a dreptului, cnd sunt receptate codurile civile francez i german,

    fiind schimbat ntreaga legislaie, care se democratizeaz i momentul receptrii

    modelului american, n special, n ceea ce