tgd 1-115 rs

Upload: cristescuoana

Post on 03-Jun-2018

235 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    1/31

    TGD

    1.Dreptul pozitiv

    Totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat intr-un stat

    2.Dreptul subiectiv

    Prerogativa recunoscuta de legea pozitiva unui subiect de drept conformcareia acesta poate sa aiba o anumita conduita sau sa ceara altor subiecte dedrept sa aiba o conduita(conforma dreptului sau)

    3. a. Drept material

    Ansamblul NJ care regl. drepturi, obligatii, in genere conduite substantiale

    b. Drept procedural

    Ansamblul NJ care regl. procedurile contencioase sau necontencioase princare sunt puse in aplicare sau sunt realizate conduitele substantiale

    4. Stiinta dreptului

    tiina dreptuluieste o disciplin !tiin"ific care studiaz realitatea juridic, iaraceasta este configurat prin normele de drept, principiile dreptului !i institu"iiledreptului

    - Studiaza ordinea in drept

    5. TGD este o teorie stiintifica

    Teoria general a dreptului este o tiin social, deoarece studiaz unfenomen eminamente social. #a se altur astfel celorlalte $tiin%edespre societate ca sociologia, istoria, economia $i politologia.

    !. Stiinte "uridice #enerale si stiinte "uridice de ramura

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    2/31

    Generale- studiul conceptelor, categoriilor, principiilor si al notiunilor de bazaale drepului - T&'

    De ramura studiaza fenomenele particulare juridice - ramurile dreptului.

    #* st. 'r const, st. 'r. +ivil, etc

    $. %e este dreptulAnsamblul de reguli de conduita care guverneaza relatiile oamenilor insocietate si a carui respectare este asigurata prin autoritatea publica

    &. Drept formal si drept substantialDrept formal- 'reptul procesual civil - amura a sistemului dedrept, cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul in carese desfasoara activitatea organelor juridiciare, a partilor si a celorlaltiparticipanti, precum si raporturile ce se stabilesc intre acestea, in vedereasolutionarii cauzelor civile si eecutarii, otararilor pronuntate in aceste cauze

    Drept substantial 'reptul civil - ansamblul normelor juridice care regl.raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si

    persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.

    '. Sistemul romano(#ermanic 3 caract)

    - regula de drept izvoraste din lege si prezinta un caracter general

    - regula de drept nu este o directiva clara si detaliata, judecatorul are puterede interpretare si apreciere a regulii de drept la aplicarea acesteia intr-un caz

    concret-doctrina si jurisprudenta joaca un rol important de interpretare si completare aregulii de drept

    1*. Sistemul de common(la+ 3 caract)

    -principala sursa a dreptului o reprezinta otararile judecatatoresti, date de lacaz la caz,constituind precedente care pot fi invocate in cazuri asemanatoare

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    3/31

    - juristul englez nu va cauta regula de drept susceptibila a se aplica, ci vacauta precedente.

    - solutia va fi cea mai rezonabila fata de precedentele si opiniile judecatoriiloreprimate in cazuri asemanatoare

    11. Drept laic si drept reli#ios

    Drept laic( presupune neutralitate si nediscriminare pe temei religios,toleranta fata de acesta in masura in care nu aduce atingere ordinii publice

    Drept reli#ios ( dreptul este legat de religie, izvoraste din aceasta. #istastate al caror sistem de drept este religios, unde dreptul este indisolubil legat

    de religie.

    12. Drept intern si drept international

    Drept intern-Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale dincadrul unui singur stat.

    Drept international ansamblul de norme juridice care reglementeaz

    rela"iile ntrestatesau ntre persoane sau entit"i de na"ionalit"i diferite.Tetele definitorii pentru dreptulinterna"ional sunt tratatele, conven"iile !iacordurile. 'reptul interna"ional poate fi mpr"it n dou categorii * dreptulinterna"ionalpublic!i dreptul interna"ional privat.

    13. Drept public si drept privat

    Drept public- ansamblul regulilor de norme care guverneaza raporturile intreparticulari si stat si organizarea statului insusi.

    Drept privat ansamblul regulilor de drept care regl. raporturile dintreparticulari

    14. Sistemul de drept , un concept teoretic

    eprezinta ansamblul normelor juridice legate intre ele si grupate pe ramuri siinstitutii juridice.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Public&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Public&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Privat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Public&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Interna%C8%9Bional&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Privat&action=edit&redlink=1
  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    4/31

    a)'repturile romano-germanice

    b)drepturile de +ommon /a0

    c)dr. 1ocialiste

    d)dr. eligioase

    15. -rdinea "uridica , un concept teoretic

    #pune o logic specific n care normele ac"ioneaz ntr-un spa"iu geopolitic, fiindindependent de no"iunea de sistem de drept !i de no"iunea de drept intern. Areaspect !i dimensiune a ordinii societale. Are urmtoarele atribute* e general social,pluralist, unificatoare, modelatoare, fluid. %onceptul de ordine "uridic s-a

    structurat n func"ie de tipul puterii implicate n organizarea juridic* constituional,administrativ, "uridic. -rdinea "uridic este intern/ comunitar siinternaional.

    1!. 0amura de drept , un concept teoretic

    Ansamblu de principii si concepte juridice formand un corp de reguli coerentesi relativ autonome fata de o ramura de drept mai importanta, carereglementeaza relatii sociale ce au acelasi specific, folosind aceeasi metoda.

    'efinitie 2 *ansamblul distinct de norme juridice si institutii juridice, legate organicintre ele prin obiectul comun de reglementare

    1$. nstitutia "uridica , un concept teoretic

    eprezinta totalitatea regulilor de drept care regl. o anumita grupa unitara derelatii sociale, generand astfel o categorie de raporturi juridice.

    1&. orma "uridica , definitie si trasaturi

    #ste o regula de conduita, instituita sau recunoscuta de puterea publica, acarei respectare este asigurata prin constiinta juridica sau, la nevoie, prin fortacoercitiva a statului .

    a)este abstracta in sensul ca este impersonala

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    5/31

    b)este generala

    c)permanenta

    d)obligatorie

    - imperativa aplicarea ei nu poate fi inlaturata prin vointa contraraeprimata

    - supletiva .... poate fi ....

    e)natura coercitiva

    1'. orma "uridica , structura interna

    -T67 normei stabileste imprejurarile sau conditiile in caretrebuie adoptat un anumit comportament si precizeaza sfera destinatarilor saucategoria persoanelor carora le este adresata norma.

    (determinata3subinteleasa

    ( cine4 5n ce cazuri4 5n ce conditii4 5n ce imprejurari4

    8 DS-7T cuprinde comandamentul normei, conduita propriu-zisacare trebuie urmata.

    a)disp. 6nerativa prevede obligatia de a face ceva

    b)disp. Proibitiva interzice o conduita

    c)disp. Permisiva lasa la latitudinea partilor optiunea pt comportamentul pe

    care doresc sa-l urmezed)disp. 1upletiva permite destinatarului sau sa opteze pt un altcomportament decat cel descris in norma, insa in lipsa optiunii, conduitaprescrisa de norma de drept devine aplicabila

    e)disp. 'e recomandare recomanda destinatarului normei un anumitcomportament

    - ce trebuie facut4 +e este permis4 +e este interzis4 +e se

    recomanda4

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    6/31

    %S%T96 precizeaza consecintele nerespectarii dispozitieinormei juridice

    Dupa natura lor) ( penale: civile: administrative: disciplinare

    Dupa #radul de determinare)( absolut determinate: relativdeterminate: alternative: cumulative

    2*. orma "uridica , abordare structurala te;nico(

    le#islativa

    Structura te;nico(le#islativ reprezint structura etern !i dinamic a normei

    juridice, care prive!te formularea ei oral sau redactarea ei, dup reguli de claritate,concizie, concre"ie, n corela"ie cu principiile generale de tenic juridic !i cerin"elede claritate, cerute de eigen"ele elaborrii legislative.

    Principala forma de eprimare (de regasire) a normelor juridice sunt actelenormative. Acestea sunt grupate n parti, titluri, capitole, articole, paragrafe,puncte, alineate. #lementul de baza al structurii eterne este articolul

    21. orma "uridica , clasificare

    a dupa criteriul ramurii de drept - de drept public

    -de drept privat

    b#radul de #eneralitate si sfera de aplicare -generale

    -speciale

    - de eceptie

    cdupa crt finalitatii normei sau interesului ocrotit -normele de ordinepublica

    -normele deordine privata

    dcrt modului de re#l. a conduitei ( imperative - proibitive

    - onerative

    - dispozitive - permisive

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    7/31

    - supletive

    - de recomandare

    ecrt modului in care sunt redactate - complete7 incomplete7 de trimitere7 in

    alb

    f#radul si intensitatea incidentei lor - norme-principii

    - norme-definitii

    22. 0elatiile dintre normele "uridice

    8ans 9elsen a sistematizat ideea unei ierarii organizate in jurul :piramideinormelor;

    5n fruntea ierariei se afla constitutia, apoi tratatele internationale, legile,decretele, normele individuale, contractele colective. 5eraria corespunde, inprincipiu, ierariei autoritatilor publice competente sa edicteze norme juridice.

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    8/31

    5nstitu%ia juridic cuprinde totalitatea normelor care reglementeaz o anumitcategorie de rela%ii sociale, d>nd na$tere la raporturi juridice specifice.

    24. plicarea normelor in timp , re#ula si end se afl nvigoare, aplic>ndu-se numai la faptele care se afl n timpul c>t sunt n vigoare.Acestea nu sunt nici retroactive!i nici ultraactive, adic nu se aplic nici faptelorpetrecute nainte de intrarea n vigoare !i nici dup ie!irea lor din vigoare. Normelejuidice ac"ioneaz numai pentru viitor.

    #ceptii *

    retroactivitate*

    - legea penala sau contraventionala mai blanda

    -legea interpretativa- pana la intrarea in vigoare a legii interpretata

    ultraactivitate

    -se aplica pt situatii juridice care iau nastere, se modifica sau sting dupamomentul iesirii ei din vigoare e*legea penala mai blanda

    25. ntrarea in vi#oare a le#ii

    /a ? zile dupa publicarea in

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    9/31

    2$. plicarea normelor "uridice in spatiu

    Aplicarea legii in spatiu presupune aplicarea legii pe un teritoriu determinat.

    Teritoriul include * suprafata terestra,apele interioare, marea teritoriala,

    subsolul teritoriului terestru si acvatic si spatiul aerian de deasupra teritoriuluiterestu si acvatic

    Aplicarea normei in spatiu tine cont de legatura politico-juridica(cetatenie3nationalitate) dintre un subiect de drept (pers fizica3pers juridica) siputerea politica careia acesta i se supune.

    Normele jur sunt locale sau centrale. 5n fct de preponderenta normelorcentrale sau locale sistemele politice sunt unitare sau federale.

    2&. plicarea normelor "uridice cu privire la persoane

    Aplicarea legii asupra persoanelor se refera la determinarea categoriilor depersoane carora li se aplica legea.

    @)legea se aplica tuturor cetatenilor romani si tuturor persoanelor juridice denationalitate romana

    2)toate persoanele sunt egale in fata legii

    ?)apatrizii se supun legii care isi produce efectele asupra teritoriului undeacestia

    a)isi au domiciliul

    b)unde se afla de facto

    )in rap. Jur. care implica elemente de etraneitate sunt stabilite normeconflictuale, care stabilesc care este legea aplicabila

    #ceptii de la aplicarea legii in spatiu*

    a)Bniversalitatea legii eceptie caracteristica legii penale care urmeaza sase aplica in anumite situatii (siguranta nationala)

    b)Personalitatea legii romane* legea romana se aplica persoanelor (fiz sau jur)care au cetatenie sau nat. omana

    c)anumite situatii regl. de legea penala

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    10/31

    2'. plicarea normelor si necesitatea de a completa

    dreptul pozitiv. =i"loacele de completare

    rocesul comple< de transpunere >n practic? a prevederilor normelor "uridice

    poart? denumirea de @realizareA sau @aplicareA a dreptului.

    a )'aca activitatea de elaborare revine organelor legislative, cea de aplicare adreptului revine organelor eecutive si judecatoresti. Actele de aplicare efectuate deorganele de stat reprezinta cai de concretizare a normei la cazul individual. #lecreeaza conditii pentru aparitia, modificarea3 stingerea unor raporturi juridice.b). Tenicile de completare (a dreptului in vigoare) reprezinta tenicile care seutilizeaza in interpretarea legii generale si abstracte pentru un caz singular pe care nuil identificam, dar in care ea trebuie sa fie aplicata.

    3*. %ompletitudinea lo#ica a sistemului de norme "uridice

    5nainte de toate dreptul este un sistem de norme. 1i ca orice sistem el poate fi abordat sidintr-o perspectiva logica. Atat logicienii cat si juristii au observat caracterul de sistemaiomatic al dreptului.1istemul logic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme organizate inramuri si institutii juridice iar pe de alta parte dintr-o structura paralela de principii, notiuni sireguli juridice desprinse prin analiza sistemului legislativ sau impuse ideologic de catre

    sistemul politic.

    31. ctul normativ , procedurile si etapele elaborarii

    actului normativ

    'ef* elaborarea nj este procesul de creare a normelor juridice .

    Proceduri si etape*

    a) 5nitierea proiectului de act normativ

    b) 'ezbaterea proiectului actului normativc) Adoptarea proiectului actului normativ

    d) Promulgarea actului normativ

    e) Publicarea actului normativ

    32. ctul normativ , parti constitutive

    1e refera la elementele componenete ale acestuia si cuprind*

    a) Titlul actului normativ

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    11/31

    b) Cormula introductiva o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente sieprimarea otararii de luare a deciziei ref. la emiterea sau adoptarea actului normrespectiv

    c) Preambulul enunta scopul si motivarea reglementarii

    d) Partea dispozitiva continutul propriu-zis al reglementarii, alc. din totalitatea njinstituite pt sfera rap. 1oc ce fac obiectului acestuia

    33. ctul normativ , principiile te;nicii normative

    a) Principiul fundamentarii stiintifice a solutiei legislative preconizate solutiile preconizatetrebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politicalegislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul regl. interne si ale armonizariilegislatiei nationale cu cea a B# si cu tratatele internationale la care 6 este parte, precumsi cu jurisprudenta +urtii europene a 'repturilor 6mului.

    b) Principiul unitatii sistemului dreptului actul normativ trebuie integrat organic in sistemuldreptului. c) Principiul accesibillitatii actelor normative presupune ca acestea sa poata fiusor de inteles de catre destinatarii lor. 5n acest scop este necesar ca sistematizarea siredactarea normelor juridice sa se faca intr-un stil clar si concis.

    34. Tipurile de acte normative

    legi, decrete, otr>ri, ordonan%e, ordine, criterii, norme, precizri, anee, acte republicate,etc (asta-i singurul raspuns satisfacator gasit....)

    35. rincipiile #enerale de drept , definitie

    Nu sunt norme de dr,ci sunt idei continand valori cu relevanta juridica care orienteazalegiferarea,interpretarea si aplicarea nj.

    3!. rincipii #enerale si principii sectorialeBde ramuraPrincipiile generale de drept sunt idei de baza, calauzitoare, directoare, care

    orienteaza reglementarea juridica si aplicarea dreptului, avand valoarea de reguli juridice,

    obligatorii, cu un grad ridicat de generalitate. Alturi de principiile generale se disting $ianumiteprincipii proprii uneia sau ctorva ramuri de drept,con%inute n coduri sau alte legi

    Principiile fundamentale constituie temelia pt principiile de ramura.

    3$. 6numerarea si definirea principiilor #enerale aledreptului

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    12/31

    a)Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului enunta mentinerea tuturorrelatiilor dintr-un stat de drept si functionarea institutiilor acestuia in temeiul legii.

    b)principiul separatiei puterilor in stat constitutia stabileste separatia puterii legislative decea eecutiva si judecatoareasca, fiind interzisa orice imitiune a uneia in activitatea alteia.

    c)Principiul libertatii si egalitatii consacra libertatea si egalitatea indivizilor, fara de care unstat de drept nu poate eista

    d)principiul responsabilitatii implica promovarea valorilor sociale si umane prin normejuridice si constientizarea individului de necesitatea apararii acestor valori in procesul derealizare a dreptului

    e)principiul ecitatii si justitiei garanteaza distribuirea justa, impartiala a dreptatii sigaranteaza securitatea juridica

    3&. rincipii #enerale , mi"loace de completare a dreptului

    Bnul dintre rolurile principiilor dreptului este acela de a completa dreptul. 5n caz de lacunalegislativa judecatorul nu poate sa nege dreptul, sa spuna ca nu eista norma pt realizarea

    situatiei depusa judecatii, fiind obligat sa rezolve pricina. 5n ultima instanta se face apel laprincipiile generale de drept.

    3'. rincipiul #eneral si norma de drept , distinctii

    - Principiile generale nu sunt obligatorii decat in cazul conflictelor dintre norme si principii,care se vor rezolva in favoarea principiilor. Acesta este sensul in care totusi principiile suntobligatorii7 in scimb norma de drept este obligatorie, impunandu-se tuturor, aplicarea eirealizandu-se cu ajutorul fortei coercitive a statului

    - Principiile generale au rol in validarea sau invalidarea normelor, deciziilor, pe cand norma

    de drept nu.

    - Principiile generale daca nu sunt formulate epres, sunt deduse in lumina valorilor socialepromovate7 norma de drept nu.

    4*. nterpretarea normei "uridice sau interpretarea actului

    normativ

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    13/31

    'upa cum decurge si din definitie, interpretarea este o operatie logico-rationala de stabilire asensului unei re#uli de dreptBn", care se face cu respectarea anumitor reguli, metode sautenici, in scopul aplicarii dreptului.

    41. nterpretarea , o metoda "uridica5nterpretarea unei reguli de drept este un mecanism care declanseaza aplicarea acesteiaintr-un caz concret. Altfel spus, asigura trecerea de la norma generala la norma concreta,intr-o speta determinata.

    42. Scopul interpretarii

    5 n t e r p r e t a r e a n o r m e i j u r i d i c e s e f a c e n s c o p u l n % e l e g e r i i e a c t

    e a con%inutului ei, a raportului cu alte norme, a momentului intrrii ei n vigoare, a sferei deaplicare, a depistrii scopului urmrit de legiuitor prin reglementare. =n sf>r$it,toate aceste obiective ale interpretrii sunt canalizate n final n scopul aplicriicorecte $i unitare a normelor juridice pe tot cuprinsul %rii, n vederea realizriilor cu respectarea principiilor generale ale dreptului, ale legalit%ii $i ecit%ii

    43. #entul interpretarii "uridice

    a) creatorul regulii de drept cel de la care emana sau cel care a edictat-o

    b)instanta judecatoreasca

    c)+urtea constitutionala

    d) 5nalta curte de casatie si justitie

    e)+urtea de justitie a B#

    f)+urtea europeana a drepturilor omului

    44. -biectul interpretarii "uridice6biectul interpretarii juridice il reprezinta norma juridica, cuprinzand toate trei elemente alesale* ipoteza, dispozitia, sanctiunea.

    45. 0ezultatul interpretarii "uridice

    5n functie de procedeele de interpretare folosite se poate ajunge la o interpretare* literalasau declarativa(continutul normei juridice nu este nici mai larg nici mai ingust), etensiva

    (daca interpretarea are ca rezultat stabilirea unui continut mai larg al normei juridice),restrictiva (formularea tetului normei juridice este mai larga decat continutul ei real).

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    14/31

    ezultatul interpretrii este cuprins n con%inutul actului de solu%ionare a cauzei respective.

    4!. nterpretarea #ramaticala si istorica

    &ramaticala presupune analiza sensului cuvintelor, supunand tetul unei analizemorfologice si sintactice, luand in considerare semnele de punctuatie, pozitia si acordulcuvintelor, cat si legaturile eiste intre ele.

    5storica presupune eaminarea impejurarilor in care a fost elaborata norma juridica,analizand epunerea de motive a legii si a notei de fundamentare a acesteia.

    4$. nterpretarea sistematica

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    15/31

    51. zvorul formal de drept5zvorul formal al dreptului se interpreteaza ca forma de adoptare sau sanctionare anormelor juridice, modul de eprimare al normelor, adica sursa in care normele sunt

    reflectate.

    zvoarele formale ale dreptului, cunoscute de evolu"ia sa p>n n prezent sunturmtoarele* obiceiul juridic, practica judiciar !i precedentul judiciar, actul normativ,contractul normativ !i teoriile juridice.

    52. Ce#ea , izvor de dreptCe#eaeste izvor de drept pozitiv, referindu-se la totalitatea actelor normative etatice,

    emis de un organ autorizat de stat. Ce#eadesemneaz actul normativ emis de puterea

    legislativ a statului. Ce#ea subordoneaz orice alt act normativ a crui legalitate seapreciaz numai n raport cu ea.

    6

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    16/31

    5!. %e izvoraste din doctrina) dreptul sau cunoastereadreptului+unoasterea dreptului. Ansamblul opiniilor emise asupra dreptului de persoane care aucalificarea necesara (profesori, magistrati, doctori in drept) sau opinia specialistului asupra

    unei probleme de drept. 'reptul nu poate, pt ca doctrina nu e sursa(izvor) de drept.

    5$.e ce se bazeaza autoritatea doctrineiAutoritatea doctrinei se bazeaza pe influenta pe care aceasta o are in formareamagistratului, care, atat in perioada studiilor universitare, cat si a perfectionarii saleprofesionale ulterioare are acces la doctrina.Autoritatea depinde insa de calitateaargumentelor juridice. Totodata, doctrina influenteaza in mod direct sau indirect atatjurisprudenta cat si legislativul.

    5&. zvoarele dreptului intern sunt identice cu izvoareledreptului international

    Nu, deoarece izvoarele principalele dreptului international sunt* tratatele, cutuma si principiilegenerale de drept, pe cand izvoarele dreptului intern sunt mult mai numeroase incluzand+onstitutia, legile, etc

    5'. Dreptul subiectiv si competenta'reptul subiectiv si competenta - 'reptul subiectiv reprezinta prerogativa subiectului activ,

    recunoscuta de dreptul obiectiv de a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectuluipasiv o conduita corespunzatoare, iar in caz de nevoie, de a solicita concursul forteicoercitive a statului. ('#M) +ompetenta este capacitatea cuiva de a se pronun"a asupra unuilucru, pe temeiul unei cunoa!teri ad>nci a problemei n discu"ie7 capacitate a unei autorit"i,a unui func"ionar etc. de a eercita anumite atribu"ii.

    !*. Dreptul subiectiv si libertatile'ef dr sub* vezi mai sus

    /ibertatea este o prerogativa discretionara, care se poate eercita in toate directiile sausensurile, in functie de dorinta titularului. Aceasta se acorda tuturor persoanelor, in modneconditionat, egalitar. 1pre deosebire de lilbertati, acordarea sau recunoasterea drepturilorsubiective depinde de indeplinirea anumitor conditii. 'eci, drepturile subiective se confera inmod inegal. . #primarea opiniei este o libertate, pe cand eprimarea votului este un dreptsubiectiv.

    !1. Dreptul subiectiv si privile#iile'ef dr sub* vezi mai sus

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    17/31

    Privilegiile sunt drepturi reale accesorii care i dau creditorului posibilitatea ca crean%a sa sfie preferat fa% de al%i creditori, ciar dac ace$tia sunt creditori ipotecari.

    !2. Dreptul subiectiv si principiul libertatii

    Principiul general al libertatii se difuzeaza in ramurile dreptului fie sub forma libertatilorgenerale , fie sub forma libertatilor individuale . :5n timp ce libertatile generale indica un setde protectii , libertatile civile definesc canalele libere si pozitive si ariile activitatii si participariiumane :. Aceste libertati sunt solidare , in sensul ca afectare uneia produce o reactie in lant ,deranjand pe toate celelalte .Astfel , libertatea de gandire este strans legata de libertatea deeprimare , libertatea cuvantului de libertatea de a scrie si de a publica etc

    !3. zvoarele normelor si izvoarele drepturilor subiective5zvorul material al 'reptului pozitiv (obiectiv) l reprezint condi%iile de via%, materiale $iefective. 5zvorul formal al normelor juridice este format din modul $i procedura de adoptaresau de sanc%ionare a legilor.5zvoarele legisla%iei unui stat cuprind* actele normative juridice,cutumele(obiceiurile juridice) $i contractele.

    5zvoarele drepturilor subiective sunt faptele si actele juridice.

    !4. %lasificarea drepturilor subiective

    Principalul criteriu de clasificare a drepturilor civile este

    a valoarea pecuniara a acestora. Aplicand acest criteriu. 'r sub civile se clasifica in dr subnepatrimoniale si patrimoniale.

    5n categoria dr sub nepatrimoniale intra * -drepturile familiale

    -drepturile personalitatii

    -drepturile referitoare la identificarea persoanei fizice

    -drepturile morale de autor asupra creatiei intelectuale'repturile subiective patrimoniale* - dreptul real

    -dreptul de creanta

    bdupa criteriul opozabilitatii lor)absolute 3 relative

    cin functie de corelatia dintre ele) principale 3 accesorii

    ddupa #radul de certitudine conferit titularilor) - dr. sub. Pur si simplu 3 dr sub afectat demodalitati

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    18/31

    !5.Drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale'reptul nepatrimonial este acel drept subiectiv ce nu poate fi eprimat in bani.

    1e impart in trei categorii*- 'repturi care privesc eistenta si integritatea fizica sau morala a persoanei

    - 'repturi care privesc identificarea persoanei

    - 'repturi care decurg din creatia intelectuala

    'reptul subiectiv civil patrimonial este acela al carui continut are o valoare pecuniara(bani)

    /a randul lor se impart in doua categorii*

    - 'reptul real-titularul isi poate eercita prerogativele asupra unui lucru in mod direct sinemijlocit fara concursul altei persoane

    - 'reptul de creanta-subiectul activ poate pretinde subiectului pasiv sa dea, sa faca sau sanu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de catre stat.

    !!.Drepturile absolute si drepturile relative.

    'reptul absolut este acel drept in temeiul caruia titularul sau poate avea o conduita, fara a

    avea de concursul altuia pentru a si-l eercita.

    'reptul relativ este acel drept in temeiul caruia titularul poate sa pretinda subiectului pasiv oanumita conduita, fara da care dreptul nu poate fi realiza.

    !$. Drepturile reale si de creanta

    'repturile subiective civile patrimoniale se impart in drepturi reale si drepturi de creanta.'reptul real (ius in re) este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia titularul sau isi

    poate eercita prerogative asupra unui lucru in mod direct si nemijlocit,fara concursul alteipersoane.'reptul de creanta (ius ad personam) este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruiasubiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor, sa dea, sa facaori sa nu fac ceva, sub sanctiunea constrangerii de catre stat.

    Pe langa unele asemanari ce eista intre dreptul real si dreptul de creanta ( ambele suntdrepturi patrimoniale si au cunoscut titularii lor, ca subiecte active), intre ele eista siimportante deosebiri*-in cazul dreptului real subiectul pasiv este nedeterminat , pe cand in cazul dreptului decreanta este cunoscut cel caruia ii revine obligatia corelativa (debitorul)-dreptului real ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere, in

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    19/31

    timp ce dreptului de creanta ii corespunde fie o obligatie de a da, de a face sau de a nu face,care insa inseamna obligatia debitorului de a se abtine de la ceva ce ar fi putut face daca nus-ar fi obligat la abstinentiune-drepturile reale sunt limitate ca numar, insa drepturile de creanta sunt nelimitate

    !&. Drepturile fundamentale si Edrepturile omuluiA

    %onvenFia european a Drepturilor -muluiconsacr nucleul general de drepturi civile $ipolitice. =n accep%iunea general, drepturile civile $i politice sunt drepturi fundamentaledeprim genera%ie $i constituie nucleul no%iunii de drepturi ale omului. #le includ dreptul lavia%, dreptul de a nu fi supus relelor tratamente, dreptul la libertate, dreptul la respectareavie%ii private $i de familie, dreptul la respectarea coresponden%ei etc. 'repturile de a douagenera%ie adaug un nou nivel de protec%ie, in sferele economic, social $i cultural.

    +onstitu%ia om>niei are o sfer mai larg de protec%ie $i include $i drepturi sociale,economice $i culturale. 6 sfer $i mai larg de protec%ie o confer %arta drepturilorfundamentalerecent semnat n cadrul Bniunii #uropene

    No%iunea de drepturi ale omuluieste n general acceptat de ctre juri$ti ca av>nd unn%eles mai larg. #a trimite la dreptul natural $i evoc ntreg contetul istoric $i ideologic ncare no%iunea a luat na$tere $i s-a cristalizat.

    !'. Drepturile subiective in sistemul de drept

    'repturile subiective sunt legate organic de dreptul obiectiv deoarece nu pot fi conceputefr s fie prevzute n normele juridice. Pe de alt parte, dreptul obiectiv ar rm>ne frsens dac nu s-ar putea realiza prin intermediul drepturilor subiective.

    $*. buzul de drept

    +onsta n eercitarea unui drept subiectiv cu rea-credinta si contrar scopului sau economic sisocial, eercitare care este de natura sa cauzeze unei alte persoane un inconvenient sau unprejudiciu.

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    20/31

    Captele juridice sunt fapte sociale de care legea leag consecin"e juridice. Captelejuridice creeaz, modific sau sting drepturi subiective. n sens lar#, prin fapt juridic sedesemneaza atat faptele omenesti, savarsite cu sau fara intentia de a produce efectejuridice, cat si evenimentele. n sens restrans, prin fapt juridic se desemneaza numai fapteleomenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care se produc in temeiul

    legii, precum si evenimentele.

    'iferenta de sfera intre fapt juridic in sens larg si fapt juridic in sens restrans o reprezintaactele juridice.

    $2. %lasificarea faptelor "uridice

    1e impart in fapte omenesti si evenimente(fapte naturale)

    Captele omenesti sunt acele fapte(omisive sau comisive)savarsite de subiectele de drept cusau fara intentia de a produce efecte juridice, de care legea leaga nasterea, modificarea saustingerea de raporturi juridice concrete. 'eosebim, pe de o parte, faptele savarsite cuintentia de a produce efecte juridice actele juridice, iar, pe de alta parte, faptele savarsitefara intentia de a produce efecte juridice, dar care se produc in temeiul legii fapte juridice(stricto sensu)

    #venimentele sunt imprejurati care se produc independent de vointa subiectului de drept side care legea civila leaga nasterea de raporturi juridice. #*inundatia, moartea,etc

    $3. apte "uridice licite , re#lementare/ definitie / e

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    21/31

    5n raport cu natura specifica a relatiilor sociale, care sunt ocrotite prin normele legale, si cupericolul ei social, fapta ilicita poate fi delict civil, abatere disciplinara, contraventie, abaterede la normele de convietuire sociala sau infractiune. +a atare, ea constituie o conditienecesara a raspunderii juridice in diferitele ei forme.

    $5. apta "uridica ilicita si sistemul dreptuluiNu am gasit raspuns la aceasta intrebare intrebacioasa.

    $!. apta ilicita si fapta nele#ala. %are dintre ele atra#eimputarea raspunderii

    +onform Art. 1.357. Conditiile raspunderii. (1)Cel care cauzeaza altuia

    un prejudiciuprintr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.

    (2)Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoaraculpa.

    Capta ilicita este izvor al raspunderii civile delictuale numai daca intra in sfera ilicitului civil, acauzat altuia un prejudiciu(paguba) si a fost savarsita cu vinovatie. 'aca fapta ilicita intra insfera ilicitului penal, intrunind elementele constitutive ale unei infractiuni, atunci antreneazaraspunderea penala.

    Bn alt argument este formularea intrebarii @2.

    $$. Distinctia intre fapte "uridice si actele "uridice

    'upa cum legea civila conditioneaza sau nu nasterea rap. Jur. civil de eistenta intentieiproducerii acestui efect, 'eosebim, pe de o parte, faptele savarsite cu intentia de a produceefecte juridice actele juridice, iar, pe de alta parte, faptele savarsite fara intentia de aproduce efecte juridice, dar care se produc in temeiul legii fapte juridice (stricto sensu)

    $&. %lasificarea actelor "uridice@)acte juridice unilaterale,bilaterale, plurilateraleO

    2)acte juridice cu titlu oneros si acte jur cu titlu gratuitO

    ?)acte jur constitutive, translative si declarative de drepturiO

    )acte jur de conservare, administrare si de dispozitie

    F)acte jur consensuale, solemne si reale O

    H)acte jur intre vii si acte jur pt cauza de moarteO

    http://www.euroavocatura.ro/dictionar/3103/Prejudiciuhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2080/Culpahttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/3103/Prejudiciuhttp://www.euroavocatura.ro/dictionar/2080/Culpa
  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    22/31

    )acte jur patrimoniale si nepatrimoniale

    K)acte jur subiectiv si acte jur-conditie

    L)acte jur pure si simple si acte jur afectate de modalitati

    @)acte jur principale si accesorii

    @@)acte jur cauzale si abstracte

    @2)acte jur personale sau care pot fi inceiate prin reprezentant

    @?)acte jur numite si nenumite

    @)acte jur cu eecutare dintr-o data si acte jur cu eec succesivaO

    O - care apar in cursul de tgd, toate sunt din cel de civil

    $'. fost scoasa dintre intrebarile pt e

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    23/31

    ersoana fizicaeste omul privit in individualitatea sa, ca titular de drepturi subiective siobligatii.ersoana "uridicareprezinta entitatea care, indeplinind conditiile prevazute de lege, estetitulara de drepturi si obligatii.

    &5. 6lementele persoanei "uridice

    Pentru a putea fi o persoan juridic, o colectivitate uman trebuie s ndeplineasc treicondi%ii esen%iale -indispensabile $i suficiente- care se constituie n tot at>tea elementeconstitutive ale personalit%ii juridice7 acestea sunt potrivit tetului de principiu al art. 2H lit. edin 'ecretul nr. ?@3@LF, urmtoarele*

    organizare de sine stttoare

    un patrimoniu propriu, distinct

    un scop determinat $i licit.

    Toate aceste condi%ii se cer a fi ntrunite cumulativ. /ipsa oricreia dintre ele atrage,n principiu, imposibilitatea recunoa$terii personalit%ii juridice.

    &!. De ce persoana "uridica are capacitate "uridicaspeciala

    Persoana juridica are capacitate juridica speciala pentru ca *

    'ecretul nr. ?@3@LF, prevede*Persoana juridica nu poate avea decat acele drepturicare corespund scopului ei, stabilit prin lege, act de infiintare sau statut.

    Q

    +apacitatea juridica speciala este posibilitatea recunoscuta de lege de a participa casubiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii.

    &$. ersonalitatea "uridica din perspectiva le#iuitorului

    Personalitatea juridica depinde de vointa legiuitorului. Persoanele juridice au o capacitatespeciala care este circumscrisa de scop si eplicitata prin atributii si competente alepersoanei juridice respective. Atributiile si competentele sunt notiuni adiacente ale persoaneijuridice.

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    24/31

    &&. %apacitatea "uridica a persoanei fizice(definitie siclasificare

    Aptitudinea generalasi abstracta a unei persoane fizice de a fi titular de drepturi si obligatii. Este

    inerenta subiectelor de drept.

    Capacitatea juridica(mai bine zis civila) are 2 componente: capacitatea de folosinta si capacitatea

    de eercitiu.

    !aca orice persoana fizica are capacitate de folosinta, nu toate persoanele fizice au capacitate de

    eercitiu. !eosebim trei categorii:

    a)pers. "ipsite de capac de eercitiu

    b)pers cu capac de eercitiu restransa

    c)pers cu capac deplina de eercitiu

    &'. %apacitatea "uridica a persoanei "uridice(definitie siclasificare

    Aptitudinea generalasi abstracta a unei persoane juridice de a fi titular de drepturi si obligatii.

    Capacitatea civila a persoanei juridice are 2 componente: capacitatea de folosinta si capacitatea de

    eercitiu. #otusi, acestea prezinta particularitati fata de capac civila a persoanei fizice.

    '*. ecesitatea identificarii persoanei fizice. 6lemente deidentificare.

    'efinitie- Prin identificarea persoanei fizice inelegem individualizarea sa n raporturilejuridice civile

    cu ajutorul unor mijloace de identificare numite si atribute de identificare.

    ecesitatea identificrii persoanei fizice

    5dentificarea omului n viata juridic este o necesitatea generala si permanent.

    &eneral pentru c individualizarea omului este posibil n toate raporturile juridice lacare particip, ntre care si cele civile.

    Permanent, pentru c persoana fizic, atata vreme c>t trieste, particip la cele mai diferiteraporturi juridice, printre care si cele civile.

    5dentificarea persoanei fizice trebuie vzut at>t

    din punct de vedere general, c>t si sub aspectpersonal, individual. #ist un interes general,

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    25/31

    ntruc>t societatea nssi are interesul ca fiecare component al ei spoat fi individualizatatunci c>nd intra n diverse raporturi.Aceast necesitate este si de interes personalindividual, deoarece fiecare om, n calitatea sa de participant la multiple raporturi juridice,este direct interesat s se poat individualiza.

    6lemente de identificare* nume, domiciliu, stare civila

    '1. ecesitatea identificarii persoanei "uridice. 6lemente deidentificare.

    5dentificarea persoanei juridice este o necesitate permanenta, din momentul nfiin%rii$i p>n la ncetarea ei. 5mportan%a identificrii $i eviden%iaz valen%ele n privin%acapacit%ii juridice a persoanei (na%ionalitate, sediu), n privin%a competenteijurisdic%ionale (sediu), a solu%ionrii operative a tuturor aspectelor legate de nceiere

    $i eecutare a actelor juridice.#lemente de identificare* denumirea, sediul, na%ionalitatea, contul bancar, marca,emblema, codul fiscal, telefonul, teleul, faul etc.

    '2. %apacitate "uridica #enerala si capacitate "uridicaspeciala

    Avand in vedere ansamblul formelor de manifestare a capacitatii juridice, in teoria dreptului

    s-a concis ca se poate realiza clasificarea capacitatii juridice in capacitateageneralasicapacitate speciala.+apacitatea juridica generala este aptitudinea de a participaca titular de drepturi si obligatii juridice, in principiu, in toate raporturile juridice, fara ca legeasa conditioneze aceasta participare de indeplinirea unor calitati. +apacitatea juridica specialaeste posibilitatea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept in raporturile in caretrebuie indeplinite anumite conditii (spre eemplu, in dreptul civil subiectele colective, indreptul administrativ organele de stat etc.).

    '3. Dobandirea si incetarea capacitatii "uridice a persoaneifizicea) %apacitatea de folosintase dobandeste odata cu nasterea sau de la conceptie in cazuleceptiei. 5nceteaza la moartea acesteia.

    b)%apacitatea de e

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    26/31

    '4. Dobandirea si incetarea capacitatii "uridice a persoanei"uridice

    a) Persoanele jur supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosintade la data

    inregistrarii lor. +ele nesupuse de la data autorizarii constituirii lor, de la data actului deinfiintare sau de la data indeplinirii alte cerinte pe care legea o prevede. +apac de folosinta apers jur inceteaza odata cu desfiintarea acesteia.

    b)5nceputulcapac de e

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    27/31

    1e socote$te fraud la lege, c>nd anumite norme legale sunt folosite nu n scopul n care aufostedictateci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotireocult a legii, prin abaterea unor dispozi%ii legale de la sensul $i spiritul lor.

    '$. 0aspunderea "uridica , un concept teoretic al stiintei

    dreptului.

    spunderea juridica reprezint un raport juridic de constr>ngere care are ca obiectsanc%iunea juridicacaun comple dedrepturi si obliga%ii conee care se nasc potrivit legii ca urmare a a savarsirii unei fapte ilicitesi care constituie cadrul de realizare a constr>ngerii de stat, prin aplicarea sanc%iunilorjuridicen scopul asigurrii stabilit%ii raporturilor sociale $i andrumrii membrilor societ%ii nspiritul respectrii ordinii de drept

    '&. 0aspundere si responsabilitate.esponsabilitatea este acea institu%ie social care cuprinde compleul de atitudini ale omuluin raport cu sistemul de valori institu%ionalizat de societatea n care trie$te, n vedereaconservrii $i a promovrii acestor valori pe calea men%inerii ordinei sociale $i a bineluipublic.

    Prin urmare, responsabilitatea implic un raport ntre individ $i colectivitate, rspundereaimplic un raport ntre autoritatea unei colectivit%i $i individ.

    =n cazul responsabilit%ii, este o cestiune de percep%ie interioar, con$tientizat, de voin%proprie.

    =n cazul rspunderii, voin%a vine imperativ dinspre autoritatea societ%ii $i estenecondi%ionat.

    ''. ersoana raspunzatoare si persoana responsabilaDaca intrebarea '& ar avea ca raspuns mere/ atunci cea defata ar avea 06 =606

    1**. rincipiile raspunderii "uridicePrincipiul legalitatii raspunderii juridicePrincipiul prezumtiei nevinovatiei n stabilirea raspunderii juridicePrincipiul raspunderii pentru fapte savrsite cu vinovatiePrincipiul raspunderii personalePrincipiul justetei sanctiunii

    Principiul operativitatii raspunderii juridice

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    28/31

    Principiul potrivit caruia unei singure violari a normei i corespunde o singura imputare araspunderii

    1*1. %onditiile raspunderii "uridice

    Pentru eistenta raspunderii juridice sunt necesare intrunirea in mod cumulativ a cel putinurmatoarelor elemente si conditii* sa eiste subiectul raspunderii juridice7 sa eiste conduitailicita a subiectului7 sa eiste vinovatia7 sa eiste legatura cauzala dintre fapta ilicita sirezultatul daunator.

    1*3. %e este mi"locul de proba

    proba desemneaza fie actiunea de stabilire a eistentei sau ineistentei unui drept subiectivsau a unui raport juridic, fie mijlocul prin care se poate face dovada dreptului subiectiv sau aunui raport juridic concret

    1*4. %and este admisibil un mi"loc de proba

    +onditiile de admisibilitate ale probelor sunt urmatoare*

    a)legalitatea proba trebuie prevazuta de lege

    b)verosimilitatea proba solicitata sa faca credibil faptul pretins

    c)pertinenta proba are legatura cu obiectul cauzei

    d)concludenta aptitudinea probei de a conduce la solutionarea procesului

    1*5.=i"loacele de proba , clasificare

    a)criteriul locului unde se administreaza judiciare3etrajudiciare

    b)dupa natura lor materiale3personale

    c)dupa caracterul original sau derivat primare3secundare

    d)dupa rezultatul produs directe3 indirecte

    1*!. 6tapele probatiunii@)determinarea circumstantelor de fapt pe care se intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor

    2)determinarea, colectarea si prezentarea probelor care confirma sau infirma eista

    circumstantelor pe care se bazeaza pretentiile...?)cercetarea probelor perceperea lor de catre instanta de judecata

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    29/31

    )aprecierea probelor

    1*$.ecesitatea probarii si adevarul "uridic

    Probele sunt mijloacele prin care se asigura realizarea drepturilor in situatii cu caracter

    litigios si respectiv pe baza lor se fundamenteaza condamnarea pt fapte prin care a fostincalcata legea penala. Probatiunea constituie o parte de cea mai mare insemnatate atat aprocesului civil,cat si a procesului penal, fara de care instantele judecatoresti nu si-ar puteaindeplini misiunea ce le revine.

    1*&. %are este tipul de rationament implicat in stabilireastarilor de fapt

    in aceast etap se culeg i se consemneaz date, informaii concludente pentru cunoaterea

    circumstanelor, a mprejurrilor n care s-a petrecut fapta concret. Organele de aplicare a dreptului

    sunt obligate s cerceteze mprejurrile legate de conduita indivizilor, precum i consecinele unor

    evenimente ce pot produce efecte juridice.

    Codul de procedur civil prevede n art.1! c, judectorii trebuie "s struie, prin toate mijloacele

    legale, pentru a descoperi adevrul i a preveni orice greeal n cunoaterea faptelor#, pentru c

    numai astfel se pot pronuna $otr%ri temeinice i legale

    1*'. 0ealitatea factuala si realitatea "uridicaealitatea juridica se diferentiaza uneori de cea factuala datorita faptului ca ceea ce nu sepoate proba este considerat ca nu s-a intamplat de catre organele judiciare.

    11*. ictiunea si prezumtia , distinctii

    ficFiunea "uridiceste un procedeu de tenic, n conformitate cu care un anumit fapt esteconsiderat ca eistent sau ca stabilit de$i el nu a fost stabilit sau nu eist n realitate

    Art. @@LL +od civil defineste prezumtiile* Sconsecintele ce legea sau magistratul trage din unfapt cunoscut la un fapt necunoscutS.

    'e cele mai multe ori probabilitatea pe care se bazeaz prezum%ia este stabilit pe baze$tiin%ifice sau pe eviden%e factuale. 'e aici rezult deosebirea dintre procedeul prezum%iei $i

    cel al fic%iunii. =n cazul prezum%iei se tinde la o just reflectare a realit%ii pe c>nd n cazulfic%iunilor avem de-a face cu o deformare con$tient $i voit a faptelor reale n scopulatingerii unor scopuri de politic legislativ. 'eci n cazul n care avem de-a face cu oabatere deliberat de la realitate procedeul folosit este fic%iunea

    111. Sistematizarea actelor normative

    Actele normative formeaza un ansamblu dinamic cu o structura complea. arietatea actelornormative impune sistematizarea acestora pe baza unor criterii determinate n scopul unei

    bune cunoasteri si aplicari n relatiile sociale.Principalele forme de sistematizare a actelor nor,mative sunt ncorporarea si codificarea.

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    30/31

    5. 5N+6P6A#A - este forma initiala de sistematizare si priveste simpla asezare a actelornormative n raport cu anumite criterii eterioare* cronologic, alfabetic, pe ramuri de dreptsau institutii juridice reglementate. 5ncorporarea poate avea caracter oficial sau neoficial.

    55. +6'5C5+A#A - este o forma superioara de sistematizare a normelor juridice, care

    presupune cuprinderea ntr-un cod cu forta juridica a legii, a normelor juridice apartin>ndaceleiasi ramuri de drept. +odificarea are ca premisa principiile generale ale sistemuluidreptului si ale unei ramuri de drept, red>nd ntr-un singur act cu un continut si o formaunitara toate normele juridice dintr-o ramura

    112. 0ealizarea dreptului , definitie si modalitati derealizare

    &ealizarea dreptului poate fi definit ca fiind procesul comple' al implementrii prevederilor normelor

    juridice n viaa social, proces n cadrul cruia membrii societii n calitate de subiecte de drept,

    respect i e'ecut dispoziiile lor, iar organele de stat competente le aplic

    -realizarea dreptului prin e'ecutarea i respectarea dispoziiilor legale de ctre ceteni(

    - realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de ctre organele de stat competente.

    113. ctele de realizare a dreptuluiAplicarea dreptului se concretizeaza intr-un numar important de acte de aplicare. Actul deaplicare finalizeaza activitatea concreta a organului de stat, care este purtatorul unor atributede putere, in conformitate cu competenta sa.

    Aplicarea dreptului, ca proces comple, se realizeaza pe baza legii si a celorlalte actenormative care compun sistemul legislatiei.

    114. Silo#ismul "udiciar5nsilogismul juridic, prin intermediul unei constatari adevarate si a unei dispozitii normative despre care nu se poate spune ca este adevarata sau falsa , dar se poate spune ca este saunu in vigoare in sistemul de drept de referinta - se obtine o concluzie justa din punct devedere juridic. 'educerea concluziei are caracter necesar, de certitudine (intr-un sistem dedrept dat) atita timp cit se pleaca de la premise adevarate si se respecta legile generale ale

    silogismului.

    115. ctul normativ/ actul "uridic si actul de realizare adreptului ( distinctii

    'istinctii intre actul normativ si actul de realizare(aplicare) a dreptului

  • 8/12/2019 TGD 1-115 RS

    31/31

    -activitatea de creare a dreptului este rezervata doar unor categorii de organe ale statului .)ctivitatea de aplicare a

    dreptului se realizeaza de catre toate organele de stat, inclusiv de catre organele care au competenta de a emite

    acte normative

    - actul normativ are un caracter general si impersonal, tipic si irefragabil *care nu poate fi pus la indoiala,

    indiscutabil+, actele de aplicare sunt intotdeauna individuale, se refera la o persoana anume, sunt concret-

    determinate

    -continutul lor diferit, scopul si finalitatea deosebite.

    -pre deosebire de actul normativ care functioneaza impersonal si difuz, actionand continuu pana la scoaterea lui

    din vigoare, actul de aplicare isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii sale de catre organul de stat.