curricula tgd

5/12/2018 Curricula TGD - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curricula-tgd 1/28

Ministerul Educaţiei al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Drept

Catedra de drept public

CURRICULUMla disciplina

Teoria Generală a Dreptului

învăţămînt cu frecvenţă la zi şi cu frecvenţă redusă

Botnari Elenadr., conf. univ.

Bălţi, 2011



Discutată şi aprobată la Şedinţa Catedrei Drept Public din22.09.2011, proces verbal nr. 1

Aprobată la Şedinţa Consiliului Facultăţii Dreptdin _____, proces verbal nr. 1

Recenzenţi: Rusu V., conf. univ., dr.Odinocaia I., lect. sup., dr.



I. PRELIMINARII

Teoria Generală a Dreptului este componenta planurilor de învăţământ la specialitatea Drept şi

specialitatea Administraţie publică, anul I, învăţământ cu frecvenţă la zi şi învăţământ cu

frecvenţă redusă de studii. Teoria Generală a Dreptului este o disciplină juridică fundamentală

care iniţiază studenţii în domeniul vast al ştiinţei dreptului, introducându-i în ştiinţa juridică

globală despre drept şi stat Teoria Generală a Dreptului.

Disciplina Teoria Generală a Dreptului oferă studenţilor cunoştinţe teoretice generale despre

fenomenul juridic al societăţii. În cadrul cursului de prelegeri şi seminare realitatea juridică a

societăţii este cercetată prin prisma legităţilor de apariţie, evoluţie şi funcţionare a dreptului şi

statului, având în vizor componentele principale ale realităţii juridice a societăţii: conştiinţa

juridică a societăţii în funcţie de premisa ideologică, dreptul ca sistem de norme, instituţii şi

ramuri, raporturile juridice din cadrul societăţii. De asemenea, cursul respectiv se axează pe

conceptul dreptului, principiile şi funcţiile dreptului, norma juridică, izvoarele dreptului,

conexiunile normelor juridice cu alte norme sociale, raportul drept şi stat, elaborarea actelor

normativ juridice, sistemul legislaţiei, acţiunea tridimensională a dreptului, realizarea dreptului,

interpretarea normelor juridice, răspunderea juridică.

Teoria Generală a Dreptului este suportul cognitiv şi metodologic al tuturor ştiinţelor

juridice ramurale şi auxiliare, asigurându-le cu concepte juridice primare şi construcţii juridice,

principii juridice generale, clasificări şi tipologii, metode de cercetare ştiinţifică a dreptului.

Aşadar, specialul şi participativul în drept pot fi cunoscute şi interpretate în baza generalului

datorită disciplinei Teoria Generală a Dreptului.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

a) La nivel de cunoaştere

-să recunoască fenomenul juridic al societăţii în toate componentele sale: conştiinţă juridică,

sistemul dreptului, raporturi juridice, practică juridică;

-să distingă accepţiunile noţiunii „drept”;

-să recunoască ipostazele dreptului: ştiinţă, tehnică, artă;

-să reproducă conceptele juridice primare şi cele construite;

-să definească categoriile juridice elementare.

b) La nivel de înţelegere şi aplicare



-să descrie şi să analizeze fenomenul juridic al societăţii;

-să observe şi să înţeleagă când este dreptul, cum este dreptul şi ce este dreptul;

-să evidenţieze, să cerceteze şi să exemplifice factorii de configurare a dreptului;

-să distingă „litera” şi „spiritul” legii;-să interpreteze dreptul prin prisma realizărilor doctrinare;

-să compare tipurile dreptului, formele dreptului;

-să explice funcţiile dreptului;

-să stabilească interrelaţiile: drept şi stat, drept şi alte norme sociale, conştiinţă juridică şi

realizare a dreptului;

-să clasifice normele juridice şi actele normativ juridice;

-să analizeze structura logică a normelor juridice;

-să interpreteze normele juridice prin metode şi principii adecvate;

-să estimeze eficienţa normelor juridice;

-să aplice normele juridice la stări de fapt;

-să conştientizeze imperfecţiunile dreptului pozitiv;

-să exerseze în formularea propunerilor de lege ferenda;

-să înţeleagă şi să utilizeze adecvat terminologia juridică;

-să-şi autoevalueze conştiinţa juridică la nivel ideologic şi psihologic.

c) La nivel de integrare

-să cerceteze şi să armonizeze doctrina şi practica juridică;

-să analizeze textele de legi, aplicând, în special, metoda comparativismului juridic;

-să valorizeze principiile generale ale dreptului;

-să integreze cunoştinţele şi deprinderile obţinute în cadrul Introducere în studiul dreptului

cu cele acumulate în cadrul altor discipline juridice;

-să valorifice cunoştinţele juridice teoretice obţinute în cadrul Introducere în studiul

dreptului în practica juridică;

-să avanseze la nivel de conştiinţă juridică şi cultură juridică în curs de formare profesională;

-să manifeste intoleranţă faţă de nihilismul juridic, contribuind la minimalizarea acestui

fenomen.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI



Coduldisciplineiîn planul

de

învăţămînt(zi, f/r)

Anulde

studi

i

Semestrul

Numărul deore

Evaluarea

Responsabil de disciplină

P S L

Nr.

decredite

Forma de evaluare

F.01.0.001 (zi)F.01.0.001 (f/r Drept,Administr aţiePublică)

1

1

1

1

44

3026

46

64

6

5

Examen oral

Examen oral

E. Botnari

E. Botnari

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR DE CURS (STUDIICU FRECVENŢĂ LA ZI ŞI STUDII CU FRECVENŢĂ REDUSĂ)

Nr.d/o Tema Nr. de ore

ziNr. de oref/r

1. Sistemul ştiinţelor juridice 2 12. Obiectul şi metodele de cercetare ştiinţifică a dreptului 2 13. Conceptul dreptului 2 24. Principiile dreptului 2 15. Funcţiile dreptului 2 1

6. Dreptul şi statul 2 27. Dreptul şi sistemul normelor din societate 2 18. Structura internă a dreptului: norma juridică 3 29. Structura externă a dreptului: izvoarele dreptului 2 110. Sistemul dreptului 2 111. Sistemul legislaţiei 2 112. Tehnica elaborării actelor normative 4 213 Acţiunea actelor normative 2 114 Interpretarea normelor juridice 3 115 Realizarea normelor juridice 3 116. Raportul juridic 3 217. Răspunderea juridică 4 218. Conştiinţa juridică 2 1

Total: 44 24

V. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR DE SEMINAR (STUDII CU FRECVENŢĂ LA ZI ŞI STUDII CU FRECVENŢĂ REDUSĂ)

Nr.d/o Tema

Nr. de orezi

Nr. de oref/r

1. Sistemul ştiinţelor juridice 1

2. Obiectul şi metodele de cercetare ştiinţifică a dreptului 1



3. Conceptul dreptului 24. Principiile dreptului 15. Funcţiile dreptului 16. Dreptul şi statul 47. Dreptul şi sistemul normelor din societate 2

8. Structura internă a dreptului: norma juridică 4 29. Structura externă a dreptului: izvoarele dreptului 210. Sistemul dreptului 211. Sistemul legislaţiei 412. Tehnica elaborării actelor normative 413 Acţiunea actelor normative 414 Interpretarea normelor juridice 215 Realizarea normelor juridice 216. Raportul juridic 4 117. Răspunderea juridică 4 1

18. Conştiinţa juridică 2Total 46 4

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiective de referinţă Conţinuturi

Obiectivele temei Aspectele-cheie ale temei

-să definească noţiunea de sistem al ştiinţei;-să identifice subsistemele sistemului ştiinţei;-să definească sistemul ştiinţelor sociale;-să distingă sistemul ştiinţelor juridice în funcţie desubsistem al sistemului ştiinţelor sociale;-să identifice subsistemele sistemului ştiinţelor

juridice;-să definească şi să exemplifice ştiinţele juridiceteoretice, ştiinţele juridice istorice, ştiinţele juridiceramurale şi ştiinţele juridice auxiliare;-să stabilească locul şi să determine rolul TeorieiGenerale a Dreptului în cadrul sistemului ştiinţelor

juridice;-să arate legătura dintre disciplina juridică

Introducere în studiul dreptului şi ştiinţa juridicăTeoria Generală a Dreptului.

1. Sistemul ştiinţelor juridice

-noţiunea de sistem al ştiinţei;-subsistemele sistemului ştiinţei;-sistemul ştiinţelor sociale;-sistemul ştiinţelor juridice înfuncţie de subsistem al sistemuluiştiinţelor sociale;- identificarea subsistemelor sistemului ştiinţelor juridice;-determinarea locului şi roluluiTeoriei Generale a Dreptului încadrul sistemului ştiinţelor juridice;-disciplina juridică Introducere în

studiul dreptului în raport cu ştiinţa juridică Teoria Generală aDreptului.

-să reproducă definiţia obiectului ştiinţei, îngeneral, şi a obiectului Teoriei Generale a

Dreptului, în special;

1. Obiectul şi metodele decercetare ştiinţifică adreptului

-noţiunea de obiect al ştiinţei;



-să reproducă definiţia metodei ştiinţei, în general,şi a metodelor Teoriei Generale a Dreptului, înspecial;-să enumere şi să explice metodele de cercetareştiinţifică a dreptului;

-să explice şi să aprecieze metodacomparativismului juridic;-să observe şi să evidenţieze interrelaţiile dintreobiectul şi metodele Teoriei Generale a Dreptului.

-noţiunea de metodă a ştiinţei;-obiectul Teoriei Generale aDreptului;-metodele Teoriei Generale aDreptului;

-corelaţia dintre obiectul şimetodele Teoriei Generale aDreptului.

-să definească noţiunea de drept pozitiv;-să explice conceptul de drept natural;-să reproducă noţiunea de drept obiectiv;-să recunoască şi să exemplifice noţiunea de drept

subiectiv;-să interpreteze şi să coroboreze noţiunile de drept

public şi drept privat;-să interpreteze şi să coreleze noţiunile de dreptintern şi drept internaţional;-să explice şi să coreleze noţiunile de dreptmaterial şi drept procesual;-să stabilească conexiunile dintre diferiteaccepţiuni ale noţiunii de drept;-să identifice şi să analizeze factorii de configurarea dreptului (natural, economic, politic, cultural,internaţional);-să clasifice dreptul după gradul de civilizaţie şicultură umană, formaţiunea social economică,apartenenţa la familiile juridice;-să enumere şi să descrie principalele familii

juridice: romano-germanică, anglo-saxonă, dedrept musulman.

3. Conceptul dreptului-accepţiunile noţiunii de drept;-factorii de configurare a dreptului(natural, economic, politic, cultural,internaţional);

-tipologia dreptului;- principalele familii juridice.

-să definească principiile dreptului;

-să reproducă definiţia principiilor generale aledreptului;-să enumere principiile generale ale dreptului;-să interpreteze si să valorizeze principiileegalităţii, libertăţii, responsabilităţii, justiţiei,unităţii, legalităţii;-să definească şi să exemplifice principiileramurale ale dreptului;-să proiecteze şi să organizeze sistemul principiilor dreptului;-

să analizeze prevederile Constituţiei R. Moldova

4. Principiile dreptului-noţiunea şi valoarea principiilor

dreptului;- principiile generale ale dreptului;-explicarea şi valorizarea

principiilor egalităţii, libertăţii,responsabilităţii, justiţiei, unităţii,legalităţii;- principiile ramurale ale dreptului;- principiile interramurale aledreptului.



în vederea identificării principiilor generale aledreptului numite sau/şi enunţate de către legiuitor.

-să reproducă definiţia funcţiilor dreptului;-să numească funcţiile dreptului potrivit opiniilor

doctrinarilor;-să interpreteze şi să observe manifestările concreteale funcţiei de reglementare juridică a relaţiilor sociale;-să interpreteze şi să enumere etapele de realizare afuncţiei de conservare şi protecţie juridică avalorilor sociale;-să coroboreze funcţiile dreptului;-să determine finalităţile dreptului;-să stabilească interrelaţiile dintre funcţiile şi

finalităţile dreptului.

5. Funcţiile dreptului-noţiunea de funcţie a dreptului;-funcţiile dreptului;

-funcţia de reglementare juridică arelaţiilor sociale;-funcţia de conservare şi protecţie

juridică a valorilor sociale;-finalităţile dreptului.

-să definească noţiunea de stat;-să distingă elementele statului: teritoriul, populaţiaşi puterea publică;-să identifice elementele mecanismului statului:organul legislativ, organele executive şi organele

judecătoreşti;-să explice principiul separaţiei şi colaborării

puterilor în stat;

-să numească şi să explice funcţiile statului pe planintern şi pe plan extern;-să distingă formele statului, interpretând forma deguvernare a statului, forma de organizare, forma deregim politic;-să definească conceptul statului de drept şi săevidenţieze premisele şi conţinutul statului dedrept;-să argumenteze prevederea constituţională„Republica Moldova este un stat de drept”.

6. Dreptul şi statul-noţiunea de stat;-semnele definitorii ale statului;-mecanismul statului;-funcţiile statului;-formele statului;-conceptul statului de drept.

- să definească normele sociale;- să evidenţieze semnele definitorii ale normelor sociale;- să reproducă noţiunea de sistem normativ social;- să caracterizeze normele moralei, corelându-le cunormele juridice;- să caracterizeze normele religiei, corelându-le cunormele juridice;- să caracterizeze normele obiceiului, corelându-le cu

normele juridice;

7. Dreptul în sistemul normelor dinsocietate- noţiunea sistemului normativ social;- noţiunea şi semnele normelor sociale;- normele moralei;- normele religiei;- normele obiceiului;- normele corporative;- normele tehnice;- normele juridice;

- locul şi rolul dreptului în cadrul



- să caracterizeze normele corporative, corelându-le cunormele juridice;- să caracterizeze normele tehnice/tehnologice,corelându-le cu normele juridice;- să explice noţiunea de norme deontologice;

- să determine locul şi să evalueze rolul dreptului încadrul sistemului normelor din societate.

sistemului normativ social.

- să reproducă definiţia normei juridice;- să explice semnele definitorii ale normei juridice:caracterul general şi impersonal, caracterul special,caracterul tipic, caracterul statal, caracterul obligatoriu;- să distingă elementele structurii logice a normei

juridice;- să identifice şi să descrie dispoziţia normei juridice;- să identifice şi să descrie ipoteza normei juridice;- să identifice şi să descrie sancţiunea normei juridice;- să stabilească structura trihotomică a normelor

juridice selectate din cadrul legislaţiei în vigoare a R.Moldova;- să evidenţieze criteriile de clasificare a normelor

juridice, exemplificându-le.

8. Structura internă a dreptului:norma juridică- noţiunea şi semnele normei juridice;- structura logică a normei juridice;- caracterizarea dispoziţiei normei

juridice;- caracterizarea ipotezei normei

juridice;- caracterizarea sancţiunii normei

juridice;- clasificarea normelor juridice.

- să distingă accepţiunile noţiunii „izvor de drept”;- să numească izvoarele formale ale dreptului;- să caracterizeze obiceiul juridic în funcţie de izvor

formal de drept;- să caracterizeze precedentul judiciar în funcţie deizvor formal de drept anglo-saxon;- să observe particularităţile contractului normativ înfuncţie de izvor formal de drept;- să definească şi să caracterizeze actul normativ

juridic în funcţie de izvor formal principal de drept;- să observe şi să estimeze rolul doctrinei în cadruldreptului pozitiv.

9. Structura externă a dreptului:izvoarele dreptului- accepţiunile noţiunii „izvor de drept”;

-izvoarele formale ale dreptului;

-obiceiul juridic în funcţie de izvor formal de drept;- precedentul judiciar în funcţie deizvor formal de drept anglo-saxon;-contractul normativ în funcţie deizvor formal de drept;-actul normativ juridic în funcţie deizvor formal de drept;-rolul doctrinei în cadrul dreptului

pozitiv.

- să definească noţiunea de sistemul dreptului;- să identifice elementele constitutive ale sistemuluidreptului;- să caracterizeze norma juridică în funcţie de element

primar şi necesar al sistemului dreptului;- să definească instituţia juridică în funcţie de elemental sistemului dreptului;- să identifice criteriile de unificare a normelor juridiceîn cadrul instituţiilor juridice;- să definească ramura dreptului în funcţie de

macroelement al sistemului dreptului;

10. Sistemul dreptului- noţiunea şi elementele constitutive alesistemului dreptului;- norma juridică în funcţie de elemental sistemului dreptului;- instituţia juridică în funcţie deelement al sistemului dreptului;- ramura dreptului în funcţie deelement al sistemului dreptului;- ramurile sistemului de drept al R.Moldova;

- diviziunea dreptului: drept public şi



- să distingă ramurile sistemului de drept al R.Moldova;- să caracterizeze subdiviziunile dreptului: drept publicşi drept privat;- să stabilească conexiunile dintre sistemul dreptului,

sistemul legislaţiei şi sistemul juridic.

drept privat;- conexiunile dintre sistemul dreptului,sistemul legislaţiei şi sistemul juridic.

- să definească noţiunea de sistem al legislaţiei;- să identifice elementele sistemului legislaţiei;- să efectueze clasificarea actelor normative;- să reproducă noţiunea de act legislativ;- să interpreteze noţiunea de lege şi să numeascăcategoriile de legi;- să explice noţiunea de act subordonat legii;- să compare actele normativ juridice cu acteleindividual juridice, stabilind particularităţile acestora.

11. Sistemul legislaţiei- noţiunea de sistem al legislaţiei;- elementele sistemului legislaţiei;- clasificarea actelor normative;- noţiunea de act legislativ;- noţiunea şi categoriile de legi;- noţiunea de act subordonat legii;- actele normativ juridice în raport cuactele individual juridice.

- să distingă noţiunile de tehnică juridică, tehnicaelaborării actelor normative, tehnică legislativă şilegiferare;- să numească şi să enunţe principiile elaborării actelor normative, în special, principiile legiferării;- să numească şi să descrie etapele elaborării actelor normative, în special, etapele legiferării;- să enumere şi să descrie părţile componente, structuraactului normativ, în special, a legii;

- să caracterizeze limbajul şi stilul actului normativ;- să observe şi să exemplifice modalităţile de expunerea normelor juridice în cadrul actelor normative în bazaunor texte de legi;- să definească noţiunea de sistematizare a legislaţiei;- să delimiteze formele sistematizării actelor normative: codificarea şi incorporarea.

12. Tehnica elaborării actelornormative- noţiunile de tehnică juridică, tehnicaelaborării actelor normative, tehnicalegislativă şi legiferare;- principiile elaborării actelor normative, în special, principiilelegiferării;- etapele elaborării actelor normative,în special, etapele legiferării;

- părţile componente şi structura actuluinormativ, în special, a legii;- limbajul actului normativ juridic;- modalităţile de expunere a normelor

juridice în cadrul actelor normative;- noţiunea de sistematizare a legislaţiei;- formele sistematizării actelor normative: codificarea şi incorporarea.

- să distingă stadiile de acţiune în timp a actelor normative;

- să numească modalităţile de intrare în vigoare aactelor normative;- să numească căile de ieşire din vigoare a actelor normative;- să caracterizeze abrogarea ca modalitate de ieşire dinvigoare a actelor normative;- să enunţe principiul neretroactivităţii actelor normative, excepţiile de la acest principiu;- să caracterizeze acţiunea actelor normative în spaţiu;- să enunţe principiul teritorialităţii, arătând excepţiilede la acest principiu;

- să caracterizeze acţiunea actelor normative faţă de

13. Acţiunea actelor normative- acţiunea actelor normative în timp;- intrarea în vigoare a actelor

normative;- ieşirea din vigoare a actelor normative;- principiul neretroactivităţii actelor normative;- acţiunea actelor normative în spaţiu;- acţiunea actelor normative faţă de

persoane.



persoane.

- să definească conceptul de interpretare a normelor juridice;

- să identifice obiectul, subiecţii şi scopul interpretării juridice;- să distingă formele interpretării juridice;- să explice modalităţile interpretării oficiale anormelor juridice;- să explice modalităţile interpretării neoficiale anormelor juridice;- să numească, să explice şi să aplice metodele deinterpretare juridică;- să numească şi să enunţe principiile interpretării

juridice;- să observe şi să delimiteze rezultatele (volumul)interpretării normelor juridice.

14. Interpretarea juridică- conceptul de interpretare juridică;- obiectul, subiecţii şi scopul

interpretării juridice;- formele interpretării juridice;- metodele interpretării juridice;- principiile interpretării juridice;- rezultatele sau volumul interpretăriinormelor juridice.

- să definească noţiunea de realizare a dreptului;- să distingă formele realizării normelor juridice(respectarea, executarea, exercitarea, aplicareadreptului);- să identifice şi să descrie etapele aplicării dreptului decătre organele competente ale statului;

- să definească şi să evidenţieze particularităţile actuluide aplicare a dreptului;- să observe cauzele lacunelor dreptului şi să propunămodalităţi de depăşire a lacunelor;- să delimiteze analogia legii (analogia legis) deanalogia dreptului (analogia iuris).

15. Realizarea normelor juridice- noţiunea de realizare a dreptului;- formele realizării normelor juridice(respectarea, executarea, exercitarea,aplicarea dreptului);- noţiunea şi etapele aplicării dreptuluide către organele competente ale

statului;- noţiunea şi particularităţile actului deaplicare a dreptului;- lacunele dreptului: cauze şi modalităţide depăşire.

- să definească noţiunea şi să evidenţieze trăsăturileraportului juridic;- să determine premisele raportului juridic;- să definească noţiunea de fapt juridic;

- să identifice modalităţile faptului juridic;- să reproducă noţiunea actului juridic, arătândcategoriile şi importanţa acestuia în circuitul juridic;- să analizeze structura raportului juridic;- să caracterizeze subiectele individuale ale raportului

juridic;- să caracterizeze subiectele colective ale raportului

juridic, în special persoanele juridice;- să analizeze şi să sintetizeze capacitatea juridică asubiectelor raportului juridic;- să analizeze conţinutul raportului juridic, delimitând

drepturile subiective şi obligaţiile juridice;

16. Raportul juridic- noţiunea şi trăsăturile raportului

juridic;- premisele raportului juridic;- noţiunea şi modalităţile faptului

juridic;- structura raportului juridic;- subiectele individuale ale raportului

juridic;- subiectele colective ale raportului

juridic;- capacitatea juridică a subiectelor raportului juridic;- conţinutul raportului juridic:drepturile subiective şi obligaţiile

juridice;

- obiectul raportului juridic;



- să identifice obiectul raportului juridic;- să clasifice raporturile juridice.

- clasificarea raporturilor juridice.

- să definească noţiunea de răspundere juridică;

- să pună în evidenţă trăsăturile răspunderii juridice;- să numească şi să explice condiţiile răspunderii

juridice;- să definească noţiunea de încălcare de drept (faptăilicită);- să identifice modalităţile faptelor ilicite;- să interpreteze noţiunea şi formele vinovăţiei;- să numească şi să explice cauzele care înlăturăcaracterul ilicit al faptei şi răspunderea juridică;- să distingă formele răspunderii juridice;- să coreleze răspunderea juridică penală curăspunderea juridică contravenţională;- să coreleze răspunderea juridică civilă cu răspunderea

juridică materială;- să coreleze răspunderea juridică disciplinară curăspunderea juridică contravenţională;- să interpreteze principiile răspunderii juridice;- să observe finalităţile răspunderii juridice şi să

propună mecanisme de atingere a finalităţilor răspunderii juridice.

17. Răspunderea juridică- noţiunea şi trăsăturile răspunderii

juridice;- condiţiile răspunderii juridice;- faptele ilicite;- formele răspunderii juridice;- principiile răspunderii juridice;- finalităţile răspunderii juridice.

- să interpreteze noţiunea şi conţinutul conştiinţei juridice;- să stabilească interrelaţiile dintre ideologia juridică şi

psihologia juridică;- să distingă gradul (nivelul) de conştiinţă juridică încadrul social;- să numească funcţiile conştiinţei juridice, axându-le

pe conţinutul conştiinţei juridice;- să interpreteze conceptul de cultură juridică;- să observe corelaţia dintre conştiinţa şi cultura

juridică.

18. Conştiinţa juridică

- noţiunea şi conţinutul conştiinţei juridice;- interrelaţiile dintre ideologia juridicăşi psihologia juridică;- funcţiile conştiinţei juridice;- conceptul de cultură juridică.

VII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE LICENŢĂ

1. Teoria Generală a Dreptului în funcţie de ştiinţă juridică

2. Corelaţia dintre drept şi stat3. Accepţiunile noţiunii de drept

4. Tipologia dreptului

5. Esenţa şi funcţiile dreptului

6. Izvoarele dreptului pozitiv



7. Structura şi interpretarea normelor juridice8. Actele legislative

9. Actele normative ale organelor administraţiei publice

10. Formele sistematizăii actelor normative11. Familia romano-germanică de drept

12. Corelaţia dintre sistemul dreptului şi sistemul legislaţiei

13. Acţiunea temporală a dreptului14. Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi faţă de cercul de subiecţi

15. Formele de realizare a normelor juridice16. Actul de aplicare a dreptului

17. Structura raportului juridic

18. Faptul juridic

19. Condiţiile răspunderii juridice20. Principiile răspunderii juridice21. Conexiunile dintre conştiinţa juridică şi cultura juridică

22. Principiile statului de drept23. Principiile dreptului în cadrul ordinii juridice pozitive

24. Dreptul şi sistemul normativ social25. Lacunele dreptului pozitiv

VIII. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluare sumativă periodicăTEST de evaluare curentă nr.1

Genericul : Conceptul de drept. Dreptul şi statul.Timp acordat pentru îndeplinirea testului 70 minute.

Itemul nr.I. (1 pct.) Definiţi noţiunea de drept obiectiv _______________________________________________

Itemul nr.2 (3 pct.) Încercuiţi în lista prezentată drepturile subiective:a. dreptul muncii

b. dreptul la odihnă

c. dreptul la libera circulaţied. dreptul la ocrotirea sănătăţiie. libertatea confesiuniif. dreptul proprietăţii intelectualeg. dreptul la emancipare

Itemul nr. 3. (3 pct.) Interpretaţi funcţia de reglementare a dreptului

Itemul nr. 4 (4 pct.) Marcaţi cu semnul + tipurile dreptului în dependenţă de gradul decivilizaţie şi cultură umană:

- dreptul antic- dreptul medieval- dreptul privat- dreptul contemporan



- dreptul romano-german- dreptul incipient- dreptul socialist

Itemul nr. 5 (7 pct.) Efectuaţi analiza comparativă a principiilor generale ale dreptului:libertate şi responsabilitate____________

Itemul nr. 6 (3 pct.) Continuaţi definiţia: „ Principiile generale ale dreptului sînt _ _________________________________________ Itemul nr. 7 (3 pct.) Încercuiţi semnele definitorii ale statului :

a. populaţia b. puterea economicăc. elaborarea dreptuluid. supremaţia puteriie. teritoriul

Itemul nr.8 (1 pct.) Subliniaţi expresia adecvată limbajului juridic: aparat de stat,mecanismul statului, construcţia statului.Itemul nr. 9 (3 pct.) Numiţi organele statului R.Moldova care exercită funcţia executivă:

______________________________________________________Itemul nr. 10 (6 pct.) Caracterizaţi după forma de guvernare, forma de organizare şi formade regim politic statele:

Italia__________________________________________________ Brazilia________________________________________________

Germania______________________________________________ Itemul nr. 11 (7 pct.) Argumentaţi afirmaţia: „ Republica Moldova este un stat de drept.”

______________________________________________________

TEST de evaluare curentă nr.2Genericul : Conceptul de drept. Dreptul şi statul.

Timp acordat pentru îndeplinirea testului 70 minute.

Itemul nr.I. (1 pct.) Definiţi noţiunea de drept pozitiv ______________________________________________________ Itemul nr.2 (3 pct.) Încercuiţi în lista prezentată drepturile subiective:

a. dreptul familieib. dreptul la viaţăc. dreptul la apărared. dreptul la guvernaree. dreptul protecţiei sociale

f. dreptul de proprietateg. dreptul la distracţiiItemul nr. 3. (3 pct.) Interpretaţi funcţia de protecţie a dreptului

Itemul nr. 4 (4 pct.) Marcaţi cu semnul + tipurile dreptului în dependenţă deformaţiuneasocial-economică:

- dreptul sclavagist- dreptul feudal- dreptul public- dreptul anglo-saxon- dreptul capitalist de piaţă

- dreptul islamic



- dreptul burghezItemul nr. 5 (7 pct.) Efectuaţi analiza comparativă a principiilor generale ale dreptului:egalitate şi justiţie

______________________________________________________ Itemul nr. 6 (3 pct.) Continuaţi definiţia: „ Principiile ramurale ale dreptului sînt

_ _________________________________________ Itemul nr. 7 (3 pct.) Încercuiţi semnele definitorii ale statului :a. teritoriul

b. populaţiac. puterea politicăd. independenţae. strîngerea impozitelor

Itemul nr.8 (1 pct.) Subliniaţi expresia adecvată limbajului juridic: aparat de stat,mecanismul statului, construcţia statului.Itemul nr. 9 (3 pct.) Numiţi organele statului R. Moldova care exercită funcţia

judecătorească:

______________________________________________________Itemul nr. 10 (6 pct.) Caracterizaţi după forma de guvernare, forma de organizare şi formade regim politic statele:Canada________________________________________________ Spania_________________________________________________

România_______________________________________________ Itemul nr. 11 (7 pct.) Argumentaţi afirmaţia: „ Republica Moldova nu este un stat dedrept.”__________________________________

EVALUAREA REZULTATELOR TESTĂRII:

Punctajacumulat

3-6

7-10

11-14

15-18

19-21

22-25

26-30

31-35

36-40

41

Notacorespunzătoar e

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lucrare de control nr.1

Tema: Norma juridică

Subiecte de evaluare:1. Stabilirea şi explicarea semnelor normei juridice2. Structura internă a normei juridice:

a) identificarea dispoziţiei normei juridiceb) identificarea ipotezei normei juridice

c) identificarea sancţiunii normei juridice3. Analiza logico-juridică a unei norme juridice din Codul penal al R.M. / Constituţia R.M, alteacte normative.4. Distingerea modalităţilor de expunere a normelor juridice în cadrulul actelor normative. Deexemplu: Constituţia R.M., Codul penal, Codul muncii, alte acte normative.



Lucrare de control nr.2Tema: Tehnica elaborării actelor normative

Subiecte de evaluare:1. Interrelaţiile dintre tehnica juridică, tehnica legislativă, tehnica elaborării actelor normative2. Corelaţia principiilor elaborării actelor normative şi principiilor legiferării

3. Stabilirea etapelor legiferării4. Distingerea etapelor de elaborare a actelor Guvernului, altor organe ale administraţiei publicecentrale şi locale5. Enumărarea şi explicarea părţilor componente ale legii, ale actelor subordonate legii6. Analiza structurii externe a Constituţiei R.Moldova7. Definirea sistematizării actelor normative şi distingerea formelor de sistematizare a actelor normative: codificarea şi incorporarea.

2. Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen scris (zi) / oral(f/r). Biletul de examinare va cuprinde trei subiecte, conform chestionarului. Subiectele deexaminare vor fi formulate în bilet, reieşind din obiectivele generale ale disciplinii şi, în special,din obiectivele de referinţă. Nota de la examen constituie 40% din nota finală, iar 60 % revinnotei medii acumulate la seminarii.

Chestionar pentru examenul la disciplinaTeoria generală a dreptului

1. Sistemul ştiinţelor juridice2. Ştiinţele juridice teoretice3. Ştiinţele juridice ramurale4. Ştiinţele juridice auxiliare5. Obiectul sistemului ştiinţelor juridice6. Teoria Generală a Dreptului în funcţie de ştiinţă juridică7. Teoria Generală a Dreptului în funcţie de disciplină juridică8. Obiectul Teoriei generale a dreptului 9. Metodele de cercetare ştiinţifică a dreptului10. Metoda logică11. Metoda istorică12. Metoda sociologică13. Metoda comparativismului juridic14. Raportul dintre obiectul şi metodele de cercetare ş tiinţifică a dreptului

15. Accepţiunile noţiunii de drept16. Dreptul obiectiv17. Dreptul subiectiv18. Dreptul natural19. Dreptul pozitiv20. Dreptul intern21. Dreptul internaţional22. Dreptul material23. Dreptul procesual24. Factorii de configurare a dreptului25. Tipologia dreptului

26. Funcţiile dreptului



27. Funcţia de reglementare28. Funcţia de conservare şi protecţie a valorilor sociale29. Conceptul de stat30. Semnele statului31. Tipologia statului

32. Forma de guvernare a statului33. Forma de organizare a statului34. Forma de regim politic al statului35. Mecanismul statului36. Funcţiile interne ale statului37. Funcţiile externe ale statului38. Principiul separării şi colaborării puterilor în stat39. Fundamentele (premisele şi conţinutul) statului de drept40. Sistemul normelor sociale41. Normele moralei42. Normele religiei

43. Normele obiceiului44. Normele corporative45. Normele tehnice46. Normele deontologice47. Noţiunea normei juridice48. Semnele normei juridice49. Structura logică a normei juridice50. Clasificarea normelor juridice51. Structura tehnico-juridică a normei

juridice52. Noţiunea şi categoriile principiilor dreptului53. Principiile libertăţii şi responsabilităţii54. Principiile egalităţii, echităţii şi justiţiei55. Principiul legalităţii şi ordinea legală56. Accepţiunile noţiunii „izvor de drept”57. Izvoarele formale ale dreptului58. Obiceiul juridic59. Precedentul judiciar 60. Contractul normativ61. Actul normativ juridic62. Doctrina juridică în funcţie de izvor de drept

63. Sistemul legislaţiei64. Clasificarea actelor normative65. Categoriile de legi66. Actele normative subordonate legii67. Actul individual juridic68. Acţiunea actelor normative în timp69. Intrarea în vigoare a legii70. Ieşirea din vigoare a legii. Abrogarea.71. Principiul neretroactivităţii actelor normative72. Acţiunea actelor normative în spaţiu73. Principiul teritorialităţii actelor normative

74. Acţiunea actelor normative faţă de persoane



75. Noţiunea de tehnică juridică76. Noţiunile de tehnică legislativă şi de legiferare77. Noţiunea de tehnica elaborării actelor normative78. Principiile elaborării actelor normative. Principiile legiferării.79. Etapele elaborării actului normativ. Etapele legiferării.

80. Părţile componente şi structura actului normativ. Părţile constitutive ale legii81. Modalităţi de expunere a normelor juridice în cadrul actului normativ82. Limbajul şi stilul actului normativ83. Prezumţia juridică. Ficţiunea juridică84. Noţiunea de sistematizare a actelor normative85. Incorporarea legislaţiei86. Codificarea legislaţiei87. Noţiunea sistemului dreptului88. Instituţia juridică89. Ramura dreptului90. Diviziunea dreptului

91. Ramurile de drept public92. Ramurile de drept privat93. Sistemul (familia) de drept romano-german94. Sistemul (familia) de drept anglo-saxon95. Sistemele de drept religios96. Noţiunea de interpretare a normelor juridice97. Scopul, obiectul şi subiecţii interpretării juridice98. Formele interpretării normelor juridice99. Interpretarea oficială100. Interpretarea neoficială101. Metodele interpretării normelor juridice102. Principiile interpretării normelor juridice103. Rezultatele interpretării normelor juridice104. Conceptul de realizare a dreptului105. Formele realizării dreptului: respectarea, executarea, exercitarea şi aplicarea normelor

juridice106. Etapele aplicării dreptului107. Actul de aplicare a dreptului108. Lacunele dreptului109. Analogia legii şi analogia dreptului110. Noţiunea şi trăsăturile raportului juridic

111. Premisele raportului juridic112. Faptul juridic: acţiunea şi evenimentul113. Actul juridic ca fapt juridic114.Subiectele individuale ale raportului juridic115.Subiectele colective ale raportului juridic116. Capacitatea juridică a subiectelor raportului juridic117. Conţinutul raportului juridic118. Noţiunea şi clasificarea drepturilor subiective119. Noţiunea de obligaţie juridică120. Clasificarea raporturilor juridice121. Obiectul raportului juridic

122. Noţiunea şi semnele răspunderii juridice



123. Condiţiile răspunderii juridice124. Noţiunea şi felurile încălcărilor de drept125. Noţiunea şi formele vinovăţiei126. Principiile răspunderii juridice127. Formele răspunderii juridice

128. Răspunderea penală129. Răspunderea administrativă130. Răspunderea civilă131. Răspunderea materială132. Răspunderea disciplinară133. Finalităţile răspunderii juridice134. Noţiunea şi conţinutul conştiinţei juridice135. Funcţiile conştiinţei juridice136. Conceptul de cultură juridică

IX. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Acte normativ juridice1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, cu modificări şi completări din 29.06.2006

2. Legea R.Moldova cu privire la modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale din

6 iulie 1994 // Legi, hotărâri ale parlamentului – vol 3.

3. Legea nr. 595-XIV privind tratatele internaţionale ale R.Moldova, adoptată la 24.IX.1999 //

Monitorul oficial al R.M ., 2000. nr. 24-26.

4. Regulamentul privind organizarea activităţii de evidenţă şi sistematizare a actelor juridice,

aprobat prin Hotărârea Guvernului R.Moldova nr. 1009 din 30.IX.1998 // Monitorul oficial

al R.M ., 1998. nr. 94-95.

5. Regulamentul cu privire la Registrul de Stat al actelor juridice a R.Moldova, aprobat prin

Hotărârea Guvernului R.M. nr. 910 din 6. IX.2000 // Monitorul oficial al R.M ., 2000. nr.

116–118.

6. Regulamentul privind expertiza juridică şi înregistrarea de stat a actelor normative

departamentale, aprobat prin Hotărârea Guvernului R.M. nr. 1104 din 28. XI. 1997 //

Monitorul oficial al RM ., 1998. nr. 6-7.

7. Legea nr. 1325 – XIII pentru aprobarea Clasificatorului general al legislaţiei, adoptată la 25.

IX. 1997 // Monitorul oficial al R.M ., 1998. nr.47-48.

8. Legea privind actele legislative (nr.780-XV, 27 decembrie 2001) // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 14 martie 2002, nr.36-38, p.12-22.



9. Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei

publice centrale şi locale (nr.317-XV, 18 iulie 2003) // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 3 octombrie 2003, nr.208-210, p.5-22.

Tratate, cursuri, monografii

1. AVORNIC, GH. Teoria generală a dreptului. Manual. Chişinău : editura Cartier juridic, 2004.

656 p.

2. ARAMA, E. ; SAVU, IU. Controverse teoretice şi aspecte practice ale interpretării

dreptului : studiu didactic. Chişinău : CER USM, 2005. 169 p.

3. BĂDESCU, M. Concepte fundamentale în teoria şi filosofia dreptului: în 3 vol. Bucureşti:

Editura Lumina Lex, 2001-2002, Vol.I: Teoria răspunderii şi sancţiunii juridice, 2001. 131 p.Vol II: Familii şi tipuri de drept, 2002. 147 p. Vol III: Şcoli şi curente în gîndirea juridică,

2002. 235 p.

4. BALTAG, D. Teoria generală a dreptului şi statului: curs introductiv. Cimişlia: Editura

TIPCIM, 1996. 329 p.

5. BARAC, L. Elementele de teoria dreptului. Bucureşti: Editura All Beck, 2001. 288 p.

6. BELEIU, GH. Drept civil român: Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil.

Ediţia a V a revăzută şi adăugită de Marian Nicolae şi Petrică Truşcă. Bucureşti: Casa de

editură şi presă Şansa S.R.L., 1998. 493 p.

7. BERNO, F.; BORDENAVE, M.L. Droit: notions essentielles. France: Nathan, 1997. 128 p.

8. BIX, B. Jurisprudence: Theory and context . L: Vestviewpress, 1996. XV. 238 p.

9. BOBOŞ, GH. Teoria generală a dreptului. Cluj-Napoca: Argonaut, 1999. 352 p.

10. BONNARD, J. Introduction au Droit . 2-e edition. Paris: Edition Ellipses, 1998. 224 p.

11. BONTEA, O. Problemele teoriei raporturilor juridice : monografie. Chişinău : Centrul

editorial al UASM, 2006. 300 p.

12. BULAI, C. Manual de drept penal: partea generală . Bucureşti: Editura All, 1997. 460 p.

13. CATANĂ, T. Teoria generală a statului şi dreptului. Chişinău, 2001. 191 p.

14. CETERCHI, I.; CRAIOVAN, I. Introducere în teoria generală a dreptului. Bucureşti:

Editura All, 1998. 186 p.

15. CONSTANTINESCO, L.J. Tratat de drept comparat . Vol.II: Metoda comparativă.

Bucureşti: Editura All Educational,1998. 470 p.

16. CRAIOVAN, I. Doctrina juridică. Bucureşti: Editura All Beck, 1999. 520 p.

17. CRAIOVAN, I. Finalităţile dreptului. Bucureşti: Editura Continent XXI, 1995. 199 p.



18. CRAIOVAN, I. Introducere în filosofia dreptului. Bucureşti: Editura All Beck, 1998. 292 p.

19. CRAIOVAN, I. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura militară, 1997. 362 p.

20. CRAIOVAN, I. Tratat elementar de teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura All

Beck, 2001. 384 p.

21. DAGHIE, V.; APOSTU, I.; GURIŢĂ, E. Elemente de procedură civilă şi administrativă .

Bucureşti: Editura Naţional, 1999. 318 p.

22. DAGHIE, V.; COMAN-KUND, F. Elemente de teoria generală a dreptului. Bucureşti:

Editura Naţional, 2001. 140 p.

23. DELAMARE, CH.; DELAMARE, V. Dossiers de droit: Notions essentielles et travaux.

Paris: Sirey, 1988. 125 p.

24. DJUVARA, M. Eseuri de filosofie a dreptului. Bucureşti: Editura TREI, 1997. 319 p.

25. DJUVARA, M. Teoria generală a dreptului: enciclopedia juridică; Drept raţional, izvoare

şi drept pozitiv. Bucureşti: Editura All, 1995. 608 p.

26. DOGARU, I.; DĂNIŞOR, D.C.; DĂNIŞOR, GH. Teoria generală a dreptului. Bucureşti:

Editura ştiinţifică, 1999. 466 p.

27. DUBOUIS, L.; PEISER, G. Droit Public. 15 e edition. Paris: Dalloz, 2001. 323 p.

28. DVORACEC, M.; LUPU, GH. Teoria generală a dreptului. Iaşi: Editura Fundaţiei

Chemarea, 1996. 391 p.

29. GABET, C. Droit privé: connaitre et comprendre le droit. Principes et cas pratiques . Paris:

Edition Ellipses, 2001. 247 p.

30. GIORGIO DEL VECCHIO. Lecţii de filosofie juridică . Bucureşti: Editura Europa nova, 1993.

352 p.

31. HANGA, V. Dreptul şi tehnica juridică: încercare de sinteză. Bucureşti: Editura Lumina

Lex, 2000. 95 p.

32. HANGA, V. Principiile dreptului privat roman. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989. 135 p.

33. HART, L. Conceptul de drept . Chişinău: Editura Sigma, 1999. 304 p.

34. HEGEL, G.W.F. Principiile filosofiei dreptului sau elementele de drept natural şi de ştiinţă

a statului. Bucureşti: Editura IRI, 1996. 336 p.

35. HESS FALLON, SIMON, B. Dossiers de droit: Notions essentielles et travaux. Paris: Sirey ,

1989. 138 p.

36. HUMĂ, I. Teoria generală a dreptului. Focşani: Editura Neuron, 1995. 165 p.

37. JOSSERAND, L. De l’esprit des droits et de leur relativité : Theorie dite de l’albus de

Droits. Paris: Dalloz, 1927. 426 p.



38. LE MONG NGUYEN. Initiation au droit: textes choisis et thèmes de réflections. Paris:

Editions Ledrappier, 1988. 250 p.

39. LUBURICI, M. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Oscar Print, 1998. 229 p.

40. LUPU, GH.; AVORNIC, GH. Teoria generală a dreptului: manual . Studiu teoretic

introductiv. Chişinău: Editura Lumina, 1997. 279 p.

41. Maxime juridice antice: selecţie. Bucureşti: Editura Militară, 1992. 116 p.

42. MAZEAUD, H., et. al. Leçons de droit civil. Introduction à l’etudes du droit: tome I

/premier volume. Paris: Montchrestien, 1996. 615 p.

43. MAZILU, D. Echitate şi justiţie. Bucureşti: Editura ştiinţifică, 1972. 283 p.

44. MAZILU, D. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura All Beck, 1999. 350 p.

45. MIHAI, GH. Fundamentele dreptului: argumentare şi interpretare în drept . Bucureşti:

Editura Lumina lex, 2000. 383 p.

46. MIHAI, GH.; MOTICA, R. Fundamentele dreptului: optima justitia. Bucureşti: Editura All

Beck, 1999. 208 p.

47. MIHAI, GH.; MOTICA, R. Fundamentele dreptului: teoria şi filosofia dreptului. Bucureşti:

Editura All Beck, 1997. 250 p.

48. MÎNZALĂ, T. Studiu asupra principiilor dreptului. Constanţa: Editura Muntenia, 1996. 48

p.

49. MIRCEA, A. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Universitas Infopress Tour, 2000. 148

p.

50. MOHOREA, E. Introducere în logică. Manual pentru studenţii facultăţilor de drept şi

specializările juridice. Bălţi: Presa Universitară Bălţeană, 2000. 282 p.

51. MOLCULŢ, E.; OANCEA, D. Drept roman. Bucureşti: Casa de editură şi presă Şansa

S.R.L. ediţia a III-a, 1995. 342 p.

52. MOTICA, R. Teoria generală a dreptului: curs universitar. Timişoara: Alma Mater, 1999. 424

p.

53. MOŢIU, D. Teoria generală a dreptului. Însemnări de curs. Oradea. Universitatea din

Oradea, 2000. 168 p.

54. NEGRU, B. Teoria generală a dreptului şi statului. Chişinău: Secţia Editare a Academiei de

Administrare Publică pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, 1999. 314 p.

55. NEGRU, B.; COJOCARU, V. Tehnica legislativă . Chişinău: Tipografia centrală, 1997. 112

p.



56. NEGRU, B.; NEGRU A. Teoria generală a dreptului şi statului: curs universitar. Chişinău:

editura Bons offices, 2006. 520 p.

57. PATRICK, N. Travaux dirigés. Introduction au droit. Paris: Edition Ellipses, 1996. 186 p.

58. PLATON. Legile. Bucureşti: Editura IRI, 1995. 400 p.

59. POPA, N. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura Actami, 1996. 334 p.

60. POPA, N., et. al. Filosofia dreptului. Marile curente. Bucureşti: Editura All Beck, 2002. 616

p.

61. POPESCU, A. Teoria dreptului. Bucureşti: Editura fundaţiei România de Mâne, 1999. 199

p.

62. POPESCU, S. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Editura Lumina lex, 2002. 366 p.

63. REBREANU, V. Teoria generală a dreptului. – Îndrumar de studiu individual. – Învăţămînt

la distanţă. – vol. I, an. I. Cluj-Napoca, 2004

64. ŞANTAI, I. Introducere în teoria generală a dreptului: pentru uzul studenţilor. Cluj-

Napoca: Risoprint, 2000. 216 p.

65. SIDA, A. Introducere în teoria generală a dreptului. Arad: Vasile Goldus, 2000. 219 p.

66. SOURIOUX, J.L. Introduction au droit : 2-e edition revue et augmentée. Paris: Presses

Universitaires de France, 1990. 482 p.

67. STARCK, B.; ROLAND, H.; BOYER, L. Introduction au droit. quatrieme édition. Paris:

Editions Litec, 1996. 720 p.

68. TĂNĂSESCU, S. Principiul egalităţii în dreptul românesc. Bucureşti: Editura All Beck,

1999. 367 p.

69. TERRE, F. Introduction generale au droit. Paris: Edition Dalloz, 2000. 659 p.

70. Theorie du droit et science: seminaire du Centre du Philosophie du droit. Paris: P.U. F.,

1994. 328 p.

71. TROTABAS, L.; ISOART, P. Droit public / manuel . 24-édition. Paris: L.G.D.I., 1996. 532

p.

72. VĂLLIMĂRESCU, A. Tratat de enciclopedia dreptului. Bucureşti: Editura Lumina lex,

1999. 411 p.

73. VOICU, C. Teoria generală a dreptului. Ed. a 2-a. Bucureşti: All Beck, 2000. 350 p.

74. ZLĂTESCU, V.D. Introducere în legistica formală (tehnica legislativă). Bucureşti: Editura

Oscar Print, 1996.161 p.

75. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Право на пороге нового тысячелетия: Некоторые тенденции

мирового развития: Надежда и драма современной эпохи. Москва: Статут, 2000. 256 с.



76. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Право: азбука теория философия: опыт комплексного

исследования. Москва: Изд-во Статут, 1999. 710 с.

77. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Тайна права: его понимание, назначение, социальная ценность: рец.

с претензией. Москва: Норма, 2000. 161 с.

78. АЛЕКСЕЕВ, С.С. Теория права. Москва: изд- во БЕК, 1995. 311 с.

79. Антология мировой правовой мысли: в 5 т. Москва: Мысль,1997.

80. БАЙТИН, М.И. Сущность права: современное нормативное правопонимание на

грани двух веков. Саратов, 2001. 413 с.

81. БЕРЖЕЛЬ, Ж.Л. Общая теория права / Под.ред. В.И. Даниленко. Москва: Nota bene,

2000. 574 с.

82. ВЕНГЕРОВ, А.Б. Теория государства и права.Учебник для юридических вузов: 3-е

изд. Москва: Юриспруденция, 2000. 528 с.

83. ВОПЛЕНКО, Н.Н. Сущность, принципы и функции права. Волгоград, 1998. 56 с.

84. ДАВИД Р.; ЖОФРРЕ-СПИНОЗИ К. Основные системы современности. Москва:

Прогресс, 1998. 400 с.

85. ИЛЬИН, И. А. О сущности правосознания. Москва: Рарогъ, 1993. 235 с.

86. КЕРИМОВ, Д.А. Проблемы общей теории права / Совр. Гуманит. Университет.

Москва, 2000. 82 с.

100. МАРЧЕНКО, М.Н. Правовые системы современного мира: Учебное пособие / МГУ

им. М.В. Ломоносова. Москва: Зерцало, 2001. 394 с.

102. НАЗАРЕНКО, Г.В. Общая теория права и государства: учебный курс для вузов.

Москва: Изд-во Ось 89, 2001. 176 с.

103. Общая теория государства и права. Академический курс в 2-х т. Под ред.

М.Н.Марченко. Т 2. Теория права. Москва: Изд-во Зерцало, 1998. 656 с.

104. Общая теория права: Учебник для юридических вузов / Ю.А. Дмитриев,

И.Ф.Кузьмин, В.В.Лазарев и др. Под общей ред. А.С.Пиголкина. 2-е изд. Испр.и доп.

Москва: изд-во МГТУ им Н.Э. Баумана, 1995. 384 с.

105. Общая теория права и государства : Учебник / под ред. В.В. Лазарева. Москва:

Юрист, 1994. 360 с.

106. ПЕТРАЖИЦКИЙ, Л.И. Теория государства и права в связи с теорией

нравственности. Санкт-Петербург, 2000. 600 с.

107. ПОЛЕНИНА, С.В. Теоретические проблемы системы советского законодательства.

Москва, 1980. 203 с.



108. Проблемы общей теории права и государства: учебник для юридических вузов /

Варламова Л.В., Лазарев В.В., Лапаева В.В. Под общ. ред. Нерсесянца В.С. Москва:

НОРМА ИНФРА, 2001. 813 с.

109. Проблемы теории государства и права / отв.ред. Алексеев С.С. Москва, 1979. 392 с.

110. Проблемы теории и практики правового регулирования. Сборник трудов // Самар.

Гуманит. Акад. Самара: Изд-во Самар. Гуманит. Академ., 2000. Вып.7. 326 c.

111. САМЕЛЬЯНОВ, Ф.Ф.; КУЗНЕЦОВ, И.А.; ХАБИБУЛИН, А.Г. Теория государства и

права. СПБ, 2001. 412 с.

112. СЫРЫХ, В.М. Логические основания общей теории права: в 2-х т. Т1: Элементный

состав. Москва: Юридический Дом Юстицинформ, 2000. 528 с.

113. Теория государства и права: Учебник / под ред. В.М. Курицына, З.Д. Ивановой.

Москва: Юрид. Лит- ра, 1986. 352 с.

114. Tеория государства и права: Курс лекций / Под ред. Н.И. Матузова и А.В.Малько. 2-е

изд, перераб. и доп. Москва: Юристь, 2000. 776 с.

115. Теория государства и права: Учебник / Под ред. А.М. Васильева. 2-е изд. Москва:

Юридическая литература, 1983. 416 с.

116. Теория государства и права: Курс лекций / под ред. М.Н. Марченко. Москва:

издательство Зерцало, 1997. 475 с.

117. Теория государства и права: Учебник для вузов. / Под ред.проф. Г.Н. Манова.

Москва: издательство БЕК, 1996. 336 с.

118. ФАТКУЛЛИН, Ф.Н. Проблемы теории государства и права. Казань, 1987. 335 с.

119. ФЕДОРОВ, Г.К. Теория государства и права: Учебник. Кишинев: Концерн Пресса,

1998. 531 с.

120. ХРОПАНЮК, В.Н. Теория государства и права: Учебное пособие, под ред. проф.

Т.Н. Рaдько. Москва: изд-во ИНТЕРСТИЛЬ, 1998. 937 с.

121. ХРОПАНЮК, В.Н. Теория государства и права / Учебное пособие для высших

учебных заведений / Под ред. Проф. В.Г. Стрекозова. Москва: Дабахов, Ткачев, Димов,

1995. 384 с.

122. ЧЕРВОНЮК, В.И. Теория государства: учебное пособие / М-во внутр. дел. Рос.

Федерации. Моск. Акад. Москва, 2000. 169 с.

123. ЯВИЧ, Л.С. Общая теория права. Ленинград: Изд-во Ленинградского Университета,

1976. 286 с.



Articole din reviste de specialitate

1. BOTNARI, E. Libertatea persoanei la confluenţa dinamicii şi staticii dreptului // Analele

ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova, seria Ştiinţe socio-umanistice, volumul I.

Chişinău, 2002. p.79-81.

2. BOTNARI, E. „Legile” lui Platon – monument al culturii juridice. Principiile legislaţiei //

Revista naţională de drept , 2002. Nr.7. p.47-49.

3. BOTNARI, E. Principii de drept al familiei: căsătoria, egalitatea genurilor, educaţia copiilor

în lumina “Legilor” lui Platon // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova,

seria Ştiinţe socio-umanistice, volumul I. Chişinău, 2002. p.82-85.

4. BOTNARI, E. Proiectul codului penal de Platon: principiile răspunderii, infracţiuni şi

pedepse // Revista naţională de drept , 2002. Nr. 8. p. 27-32.

5. BOTNARI, E. Responsabilitatea statului faţă de persoană. Unele aspecte teoretice ale

problemei. // Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat “ Alecu Russo” din Bălţ i. Serie nouă.

Tomul XIX, Drept. Economie. Bălţi, 2001. p.6-10.

6. GOHIN, O. La responsabilite de l’etat en faut que Legislateur // Revue internationale de

droit compare. Paris,1998. nr.2. p.595-610.

7. MIHAI, GH. Natura dreptului : ştiinţă sau artă ? // Analele Universităţii din Timişoara. Seria

Iurisprudentia, 2001. Nr.1-2. p.171-181.

8. Origin of Law // Law Biology and Culture the Evolution of Law edited by Margaret Gruter

& Paul Bohannan, 1983. p.31-33.

9. POPESCU, S. Le fondement de la responsabilité juridique // Rev. roum de sciences jur.

Bucureşti, 1996. T.F.(40). Nr.2. p.139-144.

10. SAMUEL MEIRA BRAZIL, JR. Rules and Principles in Legal Reasoning. A Study of

Vagueness and Collisions in Artificial Intelligence and Law // Information &

Communications Technology Law, Vol. 19. No.1, 2001. p.67-76.

11. БАЙТИН, М.И. Право и правовая система // Вопросы теории государства и права .

Саратов, 2000. вып.2. с.12-26.

12. БЕРГМАН, ДЖ.; РЕЙД, ДЖ. Римское право и общее право // Государство и право,

1994. №12. с.103-109.

13. ВОДЯНИНА, К.В. Понятиe и классификация принципов права // Вестник Волжского

университет. Серия Юриспруденция: Тольяти, 2001. Вып.14. с.99-117.

14. ГАЛАГАН, И.А., ВАСИЛЕНКО, А.В. К проблемам теории правоприменительных

отношений // Государство и право, 1998. №3. с.12-19.



15. ГЕРАСИМОВ, В.Н. К вопросу о пределах государства и права // Актуальные

проблемы обществознания. Москва, 1998. с.111-131.

16. ГРОМОВ, Н.А.; НИКОЛАЙЧЕНКО, В.В. Принципы уголовного процесса, их понятие

и система // Государство и право, 1997. №7. с.33-40.

17. ДЕМБО, Л.Н. О принципах построения системы советского права // Советское

государство и право, 1956, №8. с.88-98.

18. КЛЕНОВА, Т.В. Принципы уголовного права и принципы кодификации в уголовном

праве // Государство и право, 1997, № 8. с.54-59.

19. КОЛОСОВА, Н.М. Конституционная ответственность – самостоятельный вид

юридической ответственности // Государство и право, 1997. №2. с.86-91.

20. КОРОБОВА, А. П. О многозначности понятия правовая политика // Изв. Вузов

Правоведение. СПБ, 1999. №4. с.156-165.

21. КУДРЯВЦЕВ, В.Н. О правопонимании и законности // Государство и право,1994. №3.

с.3-9.

22. ЛУКАШЕВА, Е.А. Принципы социалистического права // Советское государство и

право, 1970. Т6. с.21-29.

23. МАЛЕИН, Н.С. Правовые принципы, нормы и судебная практика // Государство и

право Москва, 1996. №6. с.12-19.

24. МАТУЗОВ, Н.И. Еще раз о принципе “не запрещенное законом дозволено” // Изв.

Вузов. Правоведение. СПБ, 1999. №3. с.14-32.

25. НЕРСЕСЯНЦ, В.С. Право как необходимая форма равенства, свободы, справедливости

/ / Социс. Социологическuе исследованuя. Москва, 2001. №1. с.3-15.

26. НЕРСЕСЯНЦ, В.С. Сущность и ценность права: Основные концепции

правопонимания и ценностной трактовки права // Вестник Международного

университета. Cерия: Право. Вып. 5. Москва, 2001. с.8-19.

27. ПАНОВА, М.В. Место аналогии в судебном исследовании // Актуальные проблемы

юриспруденции. Вып. 1. Тюмень, 1996. с.101-102.

28. Подходы к решению проблем законотворчества и правоприменения // Межвузовский

сборник научных трудов. Вып. 6. Омск,1999.179 c.

29. Право как социальная ценность: материалы научн-практ. конф. Москва: Рос.

Правовая акад. М-ва юстиции Р.Ф., 2001. 191с.

30. Проблемы правовой ответственности государства, его органов и служащих. Круглый

стол журнала Государство и право // Государство и право, 2000. №3. с.20-36.



31. ШОН, Д.Т. Конституционная ответственность // Государство и право, 1995. № 7 .с.35-

43.

32. ЭБЗЕЕВ, В.С. Толкование Конституции Российской Федерации Конституционным

Судом: теоретические и практические проблемы // Государство и право, 1998. №5. с.5-

12.

Dicţionare

1. COTELNIC, T.; EŢCU, I.; LUNGU, L. Dicţionar juridic rus-român. Chişinău: Litera, 2001.

549 p.

2. DELEANU, I.; DELEANU, S. Mică encilocpedie a dreptului: adagii şi locuţiuni latine în

dreptul românesc. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2000. 456 p.

3. DERDIŞAN, E. Dicţionar de termeni juridici uzuali. Bucureşti: Editura Proteus, 2005

4. HANGA V. Mic dicţionar juridic. Bucureşti: Lumina Lex, 2005

5. JITARU, L. Dicţionar de maxime şi expresii juridice latine (latin-român-rus). Chişinău:

Editura Muzeum, 2001. 256 p.

6. MOTICA , R., NEGRESCU, D. Lexicon juridic: latin-român. Bucureşti: Lumina lex, 2001

7. PITULESCU, I., et. al. Dicţionar de termeni juridici. Bucureşti: Editura Naţional, 1997. 548

p.

8. POPESCU-SIRETEANU, I. Mic dicţionar juridic cu expresii şi locuţiuni româneşti

privitoare la drept şi anexe. Iaşi, 1996

9. RĂDULESCU S.; SĂULEANU, L. Dicţionar de expresii juridice latine. Bucureşti: Editura

Ştiinţifică.,1999. 316 p.

curricula tgd

Documents