CURS NR. 12

Finante private

12.1. Bursa – definire, caracteristici, tipologii

Bursa reprezinta o culme a pietei maturitatea, sau chintesenta ei. Dezvoltarea comertului

inceputa in timpuri istorice primitive a avut nevoie de mii de ani pana a gasii aceasta forma sublimate

de tranzactii, inventand bursa.

Bursa inseamna institutia ce gazduieste o piata bursiera .Bursa in sens general poate defini o

piata specifica dar in sensul folosit aici (sens restrans) este o institutie a economiei de piata in care se

manifesta o piata organizata, libera, eficienta, transparenta, corecta, adaptabila si lichida.

Pietele de capital de marfuri si de servicii au de fapt in bursa imaginea perfecta, confunadandu-

se cu ea in unele situatii.

Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca forma organizata de schimb

pentru marfuri si/sau titluri financiare.

Denumirea provine de la numele unei vechi familii de hangii – Van den Bourse, un local numit

Hotel de Bourse in holul caruia se negociau periodic metale pretioase, hartii de valoare etc. Pe

frontispiciu, cladirea avea sculptate in piatra doi saculeti de bani, de unde si denumirea localului, care

in secolele XIII-XIV a servit drept loc de intalnire pentru negustori.

Ulterior, dezvoltarea comertului a impus concomitant si piete specializate de concentrare a

cererii si ofertei pentru realizarea celui mai bun prêt.

In esenta, notiunea de bursa indica locul de intalnire a vanzatorilor si cumparatorilor, in sensul

unui spatiu de concentrare a cererii si a ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in

documentele de specialitate. Astfel, in legea romana asupra burselor din 1929 (legea lui Virgil

Madgearu) se arata: “bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti,

industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private,

monedelor, devizelor, marfurilor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul.

Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori definea bursa de valori astfel:

“institutie cu personalitate juridical asigurand publicului prin activitatea intermediarilor autorizati

sisteme, mecanisme,si proceduri adecvate pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si

echitabila a tranzactiilor cu valori mobiliare si care constituie piata oficiala si organizata pentru

negocierea valorilor mobiliare admise la cota, conferind economiilorinvestite in ele garantia morala si

securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii respectivei valori mobiliare.

1.Dupa obiectul tranzactiilor, avem burse de marfuri, burse de valori si burse de servicii.

1

2. Dupa forma de organizare avem burse publice si burse private.

3. Dupa numarul de participanti (numarul de membrii) avem burse cu participare

limitata si burse cu participare nelimitata.

4. Dupa gama de marfuri sau titluri tranzactionate avem burse specializate si burse

universale.

5.Dupa modul de executie a contractelor exista burse spot (cash) si burse la termen sau

cu tranzactie in marja.

6.Dupa tehnica tranzactionarii – burse cu strigare libera si burse electronice.

12.2. Caracteristicile pietei bursiere:

1. Este o piata de marfuri si de valori.

2.Este o piata dematerializata (simbolica). La bursele de marfuri nu se negocieaza asupra unor

bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la locul contractarii, ci pe baza unor documente

reprezentative, care consacra dreptul de proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala.

Bursa este o piata dematerializata unde se incheie contractul intre parti, identificarea si circulatia

marfurilor realizandu-se in cadrul acestei piete.

In cazul burselor de valori, obiectul tranzactiilor este el insusi simbolic, fiind reprezentat de

titluri ce confera drepturi patrimoniale asupra emitentului, iar dematerializarea este data de faptul ca

tranzactiile bursiere se refera la inscrisuri ce pot fi evidentiate in cont, simbolice, lipsind chiar forma

materiala (hartia de valoare), evidentierea transferurilor realizandu-se prin conturi.

3.Este o piata libera – bursele asigura confruntarea directa si deschisa a cererii si ofertei care se

manifesta in mod real in economie. Prin urmare, nu pot fi tranzactionate la bursa decat acele marfuri

sau valori pentru care exista o concurenta libera, adica un numar sufficient de mare de ofertanti asfel

incat san u apara posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului; bursa este opusa prin

esenta sa ideii de monopol, fiind adepta ideii de concurenta.

4.Este o piata organizata – tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli bine

cunoscute si respectate de participanti. Aceasta nu inseamna controlul pietei ci reglementarea ei in

scopul de a crea sau asigura conditiile pentru desfasurarea concurentei libere, deci un system de

garantare a caracterului liber si deschis al tranzactiilor comerciale si financiare.

5.Este o piata reprezentativa – serveste drept reper pentru toate tranzactiile care se efectueaza cu

acele marfuri pentru care ea constituie piata organizata. La bursa se stabileste pretul pentru marfurile

negociate (curs al bursei), element essential pentru toate tranzactiile comerciale care se desfasoara in

tara respective si chiar in cazul marilorburse, in lume.

2

Functia centrala a bursei este aceea de a stabili zilnic nivelul preturilor, adica punctual de

echilibru al pietei, acel prêt care asigura volumul maxim de tranzactie. Prin aceasta functie a sa, bursa

devine un reper al intregii activitati economice, sursa de informare a agentilor economici.

12.3. Functiile bursei

1.Organizarea unei piete vaste – prin reglementari, prin conditiile generale si prin concentrarea

cererii si ofertei se realizeaza o piata vasta cu un numar important de participanti, piata astfel obtinuta

fiind semnificativa in dimensiune si mai ales in calitate, respective in puritatea conditiilor de

concurenta asigurate.

2.Formarea unui pret corect – mecanismele de formare a pretului urmaresc iguros respectarea

criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii si al ofertei sa se realizeze in punctul ce reprezinta pretul

correct, acesta fiind pret reprezentativ pentru intreaga piata de referinta.

3.Armonizarea preturilor – bursa realizeaza si difuzarea informatiilor care apoi realizeaza

armonizarea preturilor pe intreaga economie. Informatia bursiera joaca rolul de mediator pe piata

nationala, stabilind pretul de referinta, celelalte produse sau servicii armonizandu-se cu acesta.

4.Acoperirea riscurilor – prin intermediul pietei bursiere a mecanismelor specifice de tranzactii

se realizeaza operatii de acoperire a riscurilor.

5.Barometru economic – evolutia pietei bursiere are un character de reductibilitate. Cursul

stabilit in bursa devine un instrument de analiza economica si evaluare.

6.Feed-back economic – semnalul generat de evolutia pietei bursiere devine criteriu de decizie

economica, cursul bursier, indicii de bursa fiind considerati semnale de reactie inversa actorilor de pe

piata.

12.4. Institutia bursei

Definitie:Bursa reprezinta o institutie reprezentativa pentru o economie libera cu orientare spre

piata.

De aceea este foarte importanta structura ei, modul de organizare, de functionare, de

administrare si control precum si mecanismul decizional din cadrul institutiei. Institutia bursei poate fi

organizata sub forma juridica de societate, organizatie non-profit publica sau private, reglementata prin

legi sau decrete sau autoreglementata si care are un spatiu in care se intalnesc cumparatorii si vanzatorii

de titluri financiare.

Din punct de vedere al regimului juridic, o bursa poate fi reglementata sau organizata ca o

institutie publica sau ca o entitate private.De obicei, forma cea mai intalnita este de asociatie non-

3

profit.In general documentele ce consfintesc elementele necesare functionarii institutiei bursiere sunt

statutul si regulamentul bursei.

12.5. Statutul bursei

Acesta reglementeaza de obicei urmatoarele probleme:numele, prenumele, sediul, scopul,

membrii bursei, conducerea executive si functionarii bursei, managementul bursei, principiile generale

de functionare a bursei privind contractile, procedura de tranzactie si executarea contractelor.

Regulamentul bursei cuprinde doua mari subiecte:procedura de cotare(listare) respectiv

mecanismul tranzactiilor.

Membrii bursei

Persoanele fizice sau juridice care se asocieaza in vederea formarii unei institutii bursiere sau in

cazul celor publice reglementate prin legi, persoanele juridice autorizate dobandesc calitatea de

membrii ai bursei. Accesul la calitatea de membru se face prin diferite proceduri.Exista burse la care

admiterea a noi membrii este nelimitata, pe cand la altele numarul membrilor este fix(burse inchise).

12.6. Conducerea si administrarea bursei

Aceasta e formata din 4 tipuri de organe:

1.organele de decizie

2.organele de executie

3.organele de control

4.organele consultative

1.Organele de decizie(organul supreme poate fi Adunarea Generala sau Asociatia bursei,

Consiliul de Administratie).

AGA se intalneste de obicei o data pe an si iau decizii cu referire la strategia institutiei,

respectarea cadrului normative, elaboreaza sau modifica regulamentul, desemneaza oganele de

conducere permanenta, aproba exercitiul financiar precedent.

2.Organele de executie – asigura desfasurarea curenta a activitatii bursei si sunt alcatuite din

cadrele de conducere si functionari superiori, directori executivi si deasemenea lucratori operativi, in

general personalul de executie.

Principalele departamente ale unei burse sunt:

a)departamentul pentru cotatii – urmareste desfasurarea tranzactiilor, asigurand

conditiile desfasurarilor, colectand informatiile si stabilind cotatia.

4

b)departamentul informative ce are rolul sa realizeze informarea asupra cotelor,

volumului tranzactiilor si altor date ce compun informatia bursiera.

c)departamentul de cercetare-dezvoltare – elaboreaza strategia de viitor a institutiei in

urma analizelor de piata sau prin lansarea unor produse noi bursiere.

d)departamentul pentru membrii – stabileste legatura dintre bursa si membrii sai precum

si admiterea de noi membrii la bursa acolo unde statutul bursier permite acest lucru.

e)departamentul de relatii internationale – realizeaza legatura cu alte institutii similare

din lume.

f)departamentul de lichidare-compensare – acesta se ocupa de executarea contractelor,

realizarea compensarii si lichidarii lor.

3.Organele de control – realizeaza controlul activitatii financiare si sunt alcatuite din

cenzori si/sau auditori care analizeaza operatiile interne ale institutiei bursei sin u a tranzactilor din

ring.

4.Organele consultative – sunt denumite de obicei comitete.Acestea sunt formate din

specialisti in diferite domenii care consulta bursa in probleme de specialitate.Cele mai intalnite domenii

in care numite astfel de comitete sunt:comitetul de supraveghere ce are rolul de a veghea la respectarea

normelor si procedurilor legale; comitet pentru membrii ce urmareste respectarea criteriilor penru

calitatea de membru, comitetul de etica bursiera e face investigatii asupra eticii afacerilor din bursa si a

rezolvarii litigiilor, comitetul pentru operatiuni cu noi produse bursiere care se ocupa cu introducerea

de noi produse sau admiterea de noi titluri financiare in tranzactia bursiera.

12.7. Mecanismul bursier

Investitorii bursieri sunt fie cumparatori, fie vanzatori.Pentru a demara procedura de tranzactie,

acestia trebuie sa ia legatura cu o firma membra a bursei, care poate as tranzactioneze instrumental

bursier solicitat.

I. In prima faza a tranzactiei bursiere(initierea operatiuni) intre investitor si agentul sau de

bursa se realizeaza doua operatiuni:

a) investitorul trebuie sa-si deschida un cont al clientului la broker. Acesta va fi un cont in

moneda de tranzactii pentru comparator sau un cont de evidenta al titlurilor detinute de vanzator.

Contul cumparatorului trebuie sa contina suma echivalenta valorii tranzactiei in cazul tranzactiilor cash

sau numai o cota denumita marja initiala in cazul tranzactiilor in marja. In cazul vanzarilor in lipsa,

vanzatorul nu trebuie sa detina initial titlurile pe care le vinde, deci contul lui la broker in acest caz va

fi descoperit.

5

b) ordinul de tranzactionare pe care investitorul il adreseaza firmei de intermediere bursiera

solicitata. Acesta poate fi un ordin de vanzare sau de cumparare, dupa pozitia pe care vrea sa o adopte

investitorul pe piata.

Ordinul de bursa cuprinde instructiuni date de catre investitor agentului sau agentiei de

brokeraj, cu privire la conditiile in care doreste sa se execute vanzarea sau cumpararea titlurilor

financiare specificate in contul sip e raspunderea sa. Elementele componente ale ordinului sunt:

1) tipul operatiunii – vanzare sau cumparare

2) produsul(denumirea titlurilor financiare)

3) cantitatea (marimea ordinului)

4) pretul (corespunzator tipului de ordin)

5) termenul de valabilitate

Tipuri de ordine

1) ordine de piata – prin acest ordin investitorul cere sa se cumpere sau sa se vandal la cel mai

bun pret de pe piata. Aceasta este de fapt o instructiune ce trebuie executata, oricare ar fi pretul cerut

sau oferit in ring in momentul in care ordinal ajunge acolo. Pe o piata dinamica, un ordin la piata este

relative sigur si este foarte des utilizat. Ins ape o piata mai putin active, acest ordin ar trebui utilizat

numai cand este important ca tranzactia sa fie executata imediat, deoarece pretul de realizare a

tranzactiei este posibil sa devina mult mai mare sau mai mic decat cel dorit initial datorita evolutiei

dezordonate a pretului pe piata.

2) ordinul limita prin care investitorul specifica cel mai mare pret dispus sa-l plateasca in

calitate de cumparator sau cel mai mic pret dispus sa-l accepte in calitate de vanzator. Aceste ordine se

mai numesc si ordine cu pret. Daca un investitor doreste sad ea un ordin limita inseamna ca in situatia

in care este vanzator nu va accepta un pret mai mic decat cel specificat, iar daca este cumparator va

accepta preturi mai mari sau egale cu cel specificat in ordin.

3) ordinul stop este un ordin de cumparare, plasat la un nivel deasupra pretului curent al pietei

sau un ordin de vanzare cu pretul la un nivel sub cel al pietei. Acest tip de ordine sunt folosite 2

scopuri: pe de-o parte de a limita riscul unei investitii prin precizarea pretului la care pozitia va fi

lichidata daca piata are o evolutie nefavorabila sip e de alta parte de patrundere pe piata dupa ce piata a

depasit nivelul pretului specificat.

Reguli de executare a ordinelor de bursa

1) Regula de prioritate temporara ce este descrisa de formula primul venit-primul servit.

(ordinele se executa respectandu-se ordinea in care au fost transmise).

6

2) Ordinele la piata au prioritate maxima.

3) Agentul de bursa trebuie sa execute ordinele de cumparare la preturi mai mari inaintea celor

la preturi mai mici.

4) Ordinele de vanzare la preturi mai mici au prioritate in fata celor de vanzare la preturi mai

mari.

5) Ordinele la pretul cel mai apropiat de ultima cotatie sunt prioritare. Dup ace primeste ordinul

de la client, agentul de bursa transmite ordinul biroului situate in ringul bursei prin fax sau electronic,

iar de aici ajunge la brokerul de ring, intermediarul ce are rolul de a participa la licitatia bursiera.

II A doua faza – licitatia bursiera.

Dupa ce primeste ordinul, brokerul de ring fie ca tranzactioneaza cu ajutorul calculatorului, fie

ca negocieaza cu un specialist, fie cu alt broker, participa la procesul de contractare bursiera simultana

cu stabilirea pretului, proces desfasurat in conditii de concurenta libera.

Rezultatul este contractul bursier care este standardizat si prin care o parte vinde iar cealalta

parte cumpara titlul bursier la pretul negociat si stability in urma procesului numit licitatie bursiera.

Pretul astfel stabilit poarta denumirea de curs bursier. Cursul, la randul sau, este comunicat

oficial pentru a fi afisat sau transmis presei, publicului in general sau sistemului informativ al bursei in

particular. Brokerul de ring va transmite in continuare firmei membra a bursei rezultatul tranzactiei.

Tipuri de licitatie bursiera

1) licitatia pe baza de carnet de ordine – agentul bursier centralizeaza ordinele pe un carnet de

ordine, respectand regulile de prioritate prestabilite. Ordinele sunt repartizate pe coloane dupa

categorii,iar la unele burse sunt transmisibile de la un broker la altul.

2) licitatia prin afisare – in cadrul acestui procedeu se foloseste un system de afisaj, la inceput

tabla cu creta, mai tarziu afisajul electronic pentru prezentarea celor mai bune ordine sau preturi de

vanzare sau cumparare. Stabilirea cursului se realizeaza atunci cand un tert accepta fie un ordin de

cumparare fie un ordin de vanzare afisat, pretul tranzactiei devenind curs current.

3) licitatie prin anuntare publica a ordinelor – aceasta tehnica este folosita atat pentru piata

continua cat si pentru piata intermitenta si se realizeaza prin anuntarea de catre un functionar al bursei

al titlului ce se tranzactioneaza si apoi brokerii striga preturile de vanzare, respective de cumparare intr-

un ring bursier dedicate. Tranzactia bursiera si implicit cursul se realizeaza atunci cand un ordin strigat

este acceptat tot prin strigare.

7

4) licitatia in groapa – este specifica burselor de marfuri de la Chicago unde agentii de bursa se

strang intr-o groapa hexagonala unde se striga si se gesticuleaza folosind un cod de semen pentru a

stabili cursul.

5) licitatia electronica – care se realizeaza prin includerea ordinului pe calculator, transmiterea

lui prin reteaua de calculatoare iar incheierea contractului se executa automat prin program.

III Ultima faza este executarea contractului bursier. Aceasta etapa incepe prin comunicarea

tranzactiilor contractate casei de clearing. Membrii bursei sunt de obicei si membrii ai casei de

clearing, iar daca, iar daca nu informatiile sunt transmise unui membru al casei de clearing cu care

brokerul are contract. Acesta le transmite casei, casa de clearing preia toate informatiile legate de

contractile bursiere incheiate, le prelucreaza si le transmite bancii de compensare, banc ace poate face

parte din casa de clearing si care crediteaza contul brokerului vanzatorului si debiteaza contul

brokerului cumparatorului respective transfera titlurile din contul agentului vanzatorului in contul

agentului cumparatorului. Dupa acest transfer de fonduri, banca informeaza casa de clearing precum si

membrii casei de clearing despre realizarea procesului de compensare. Ultimul pas este realizat prin

transferarea informatiei catre investitorii ce au declarat mecanismul bursier si totodata se realizeaza si

debitarea contului cumparatorului deschis la broker, respective creditarea contului vanzatorului.

8